Muzica : Antonio Vivaldi –

“Anotimpurile”

Anotimpurile sunt perioade de timp diferite Anotimpurile sunt perioade de timp diferite după temperatură. după temperatură.

Anul are patru anotimpuri. Acestea sunt:Anul are patru anotimpuri. Acestea sunt: iarnaiarna,, primăvaraprimăvara, , varavara şişi toamnatoamna. .

Ele se succed după cum se apropie Ele se succed după cum se apropie planeta noastră de Soare.planeta noastră de Soare.

Fiecare anotimp are câte trei luni.Fiecare anotimp are câte trei luni.

Iarna Iarna Este cel mai rece anotimp.Este cel mai rece anotimp.

Zilele sunt scurte şi se întunecă devreme. În Zilele sunt scurte şi se întunecă devreme. În multe ţări ninge, iar apele îngheaţă.multe ţări ninge, iar apele îngheaţă.

Plantele nu mai cresc şi copacii nu mai au Plantele nu mai cresc şi copacii nu mai au frunze. frunze.

Unor animale le creşte blană deasă pentru a Unor animale le creşte blană deasă pentru a le proteja de frig. Unele animale hibernează le proteja de frig. Unele animale hibernează iarna. Oamenii poartă haine groase şi îşi iarna. Oamenii poartă haine groase şi îşi petrec timpul mai mult în locuinţe.petrec timpul mai mult în locuinţe.

Lunile de iarnă sunt : Lunile de iarnă sunt : decembriedecembrie, , ianuarieianuarie şi şi februariefebruarie..

PRIMǍVARAPRIMǍVARA

Zilele se lungesc şi devin mai calde. Copacii Zilele se lungesc şi devin mai calde. Copacii înmuguresc, iar plantele încep din nou să înmuguresc, iar plantele încep din nou să crească.crească.

Păsările migratoare, care au iernat în ţările Păsările migratoare, care au iernat în ţările calde, se reîntorc, îşi fac cuiburi şi depun calde, se reîntorc, îşi fac cuiburi şi depun ouă. ouă.

Animalele se împerechează şi fac pui.Animalele se împerechează şi fac pui.

Vremea este mai plăcută.Vremea este mai plăcută.

Lunile de primăvară sunt : Lunile de primăvară sunt : martiemartie, , aprilieaprilie şi şi maimai..

VARAVARA

Este cea mai caldă perioadă a anului. Este cea mai caldă perioadă a anului.

Zilele sunt lungi şi nu se întunecă decât Zilele sunt lungi şi nu se întunecă decât târziu.târziu.

Totul se dezvoltă. Florile înfloresc, iar Totul se dezvoltă. Florile înfloresc, iar fructele pomilor şi grânele de pe câmpuri fructele pomilor şi grânele de pe câmpuri se coc.se coc.

Animalele au hrană din belşug.Animalele au hrană din belşug.

Oamenii petrec mult timp aer liber, Oamenii petrec mult timp aer liber, bucurându-se de soare. bucurându-se de soare.

Lunile de vară sunt :Lunile de vară sunt : iunieiunie, , iulieiulie şişi augustaugust..

                  TOAMNA TOAMNA

Zilele devin mai scurte şi mai răcoroase.Zilele devin mai scurte şi mai răcoroase.

Plantele nu mai înfloresc, iar copacii îşi Plantele nu mai înfloresc, iar copacii îşi pierd frunzele.pierd frunzele.

Există fructe din abundenţă. Recoltele Există fructe din abundenţă. Recoltele sunt strânse, iar câmpurile sunt apoi arate.sunt strânse, iar câmpurile sunt apoi arate.

Oamenii şi animalele îşi fac provizii pentru Oamenii şi animalele îşi fac provizii pentru lunile de iarnă. Unele păsări pleacă în ţările lunile de iarnă. Unele păsări pleacă în ţările calde.calde.

Lunile de toamnă sunt : Lunile de toamnă sunt : septembrieseptembrie, , octombrieoctombrie şi şi noiembrienoiembrie..

Aurora borealaAurora boreala ( polară) ( polară) a fascinat mereu a fascinat mereu omenirea, iar cercetomenirea, iar cercetăătorii s-au torii s-au îîntrecut ntrecut îîn explican explicaţţii ii privind formarea ei.privind formarea ei.

EEste un fenomen optic ce constă într-o strălucire ste un fenomen optic ce constă într-o strălucire intensă observată pe cerul nocturn în regiunile din intensă observată pe cerul nocturn în regiunile din proximitatea zonelor polare, ca rezultat al proximitatea zonelor polare, ca rezultat al impactului particulelor de vânt solar în câmpul impactului particulelor de vânt solar în câmpul magnetic terestru.magnetic terestru.

Fenomenul nu este Fenomenul nu este exclusiv terestru, fiind exclusiv terestru, fiind observat şi pe alte observat şi pe alte planete din sistemul planete din sistemul solarsolar..

CascadeleCascadele reprezint reprezintăă unul dintre spectacolele unul dintre spectacolele speciale ale naturii.Clasificarea lor este speciale ale naturii.Clasificarea lor este condicondiţţionationatăă de mai multe aspecte, cum ar fi de mai multe aspecte, cum ar fi debitul, debitul, îînnăăllţţimea sau imea sau îîntinderea.ntinderea.

CascadeleCascadele,, prin frumusţea lor prin frumusţea lor,, mai pot fi şi un punct mai pot fi şi un punct de atracţie turistică a regiunii unde se aflăde atracţie turistică a regiunii unde se află..

CascadCascadaa este o cădere de apă care e situateste o cădere de apă care e situată,ă, în general în general, , pe traseul unei ape curgătoare pe traseul unei ape curgătoare şşi care are următoarele i care are următoarele

caracteristici:caracteristici:- - în decursul căderii se produce o ceaţă, un amestec de apă în decursul căderii se produce o ceaţă, un amestec de apă

pulverizată cu aer;pulverizată cu aer;- - cascada cascada este însoţiteste însoţităă de vuietul caracteristic produs de de vuietul caracteristic produs de

căderea apeicăderea apei;;- - regiunearegiunea are un microclimat specific determinat de cascadă;are un microclimat specific determinat de cascadă;

Eclipsa Eclipsa este este îîntunecarea unui corp ceresc. ntunecarea unui corp ceresc. Apare cApare câând umbra unui obiect din spand umbra unui obiect din spaţţiu cade pe iu cade pe un altul sau cun altul sau câând un obiect trece prin fand un obiect trece prin faţţa altuia, a altuia,

blocblocâând lumina. nd lumina. Eclipsa solarEclipsa solarăă are loc care loc câând nd LLunauna trece printre trece printre

SoareSoare şşi i PPăămmâântnt..Eclipsa lunarEclipsa lunarăă are loc care loc câând nd LLunauna trece prin umbra trece prin umbra

PPăămmâântuluintului..EEclipsa solarclipsa solarăă totaltotalăă este este una dintre cele mai este este una dintre cele mai

impresionante vederiimpresionante vederi : : un nimb de lumini un nimb de lumini îînconjoarnconjoarăă SoareleSoarele îîntunecat. ntunecat. Acest nimb este Acest nimb este

corona Soareluicorona Soarelui. . EEclipsa solarclipsa solarăă nu trebuie privit nu trebuie privităă direct, deoarece direct, deoarece

radiaradiaţţiile solare pot afecta ochii.iile solare pot afecta ochii.

MeteoriţiiMeteoriţii sunt bucăţi de sunt bucăţi de fier şi rocă, de fier şi rocă, de diverse diverse dimensiunidimensiuni,, rezultate în urma coliziunii dintre rezultate în urma coliziunii dintre asteroiziasteroizi.. E Ei s-au putut forma şi în urma i s-au putut forma şi în urma dezintegrării dezintegrării cometelorcometelor în fragmente. în fragmente.

MeteoriMeteoriţiţiii provin mai degrab provin mai degrabăă din din Sistemul SolarSistemul Solar decdecâât din spat din spaţţiul interstelar. iul interstelar. Sunt perioade ale Sunt perioade ale

anului canului câând aceste cnd aceste căăderi de deri de meteorimeteori se intensific se intensifică.ă. Aceste fenomene sunt numite Aceste fenomene sunt numite "ploi de meteori“"ploi de meteori“,, cele cele

mai cunoscute fiind mai cunoscute fiind PerseidelePerseidele care au loc pe care au loc pe 12 august12 august şşi i LeonideleLeonidele, , îîn luna n luna noiembrienoiembrie..

MulţiMulţi meteoriţi meteoriţi cad spre cad spre PământPământ, dar majoritatea , dar majoritatea ard din cauza frecării cu aerul încă înainte să ard din cauza frecării cu aerul încă înainte să atingă atingă PământulPământul, în momentul intrării lor în , în momentul intrării lor în

straturile înalte ale atmosfereistraturile înalte ale atmosferei..

Există însă şi cazuri în care Există însă şi cazuri în care meteoriţimeteoriţi mari şi chiar mari şi chiar gigantici au lovit serios gigantici au lovit serios PământulPământul. .

Aşa s-a întâmplat cu Aşa s-a întâmplat cu meteoritul meteoritul "Chicxulub""Chicxulub" care a căzut pe care a căzut pe

PământPământ acum circa acum circa 65 milioane65 milioane de ani şi a provocat printre de ani şi a provocat printre

altele un crater de altele un crater de 180 km180 km în în diametru. diametru. MărimeaMărimea meteoritului meteoritului se apreciază se apreciază lala cel puţin cel puţin 10 km10 km..

VVâântulntul este un fenomen fizic ce se manifesteste un fenomen fizic ce se manifestăă ca ca oo circulacirculaţţie dirijatie dirijatăă de aer de aer îîn atmosfera terestrn atmosfera terestrăă..

VVâânturile nturile au fost au fost îîmpmpăărrţţite de cite de căătre speciatre specialliişştiti, , îîn funcn funcţţie de tie de tăăria acestoraria acestora,, astfel: astfel:         - Briza - - Briza - ttăăria ria îîntre 2-5ntre 2-5        - V- Vâânturi puternice - nturi puternice - ttăăria ria îîntre 6-8ntre 6-8        - Furtuni - - Furtuni - ttăăria 9ria 9        - Cicloane, uragane, taifun - - Cicloane, uragane, taifun - ttăăria 12ria 12

UraganeleUraganele iau iau nanaşştere atunci tere atunci

ccâând o furtuna nd o furtuna se deplaseazse deplaseazăă

deasupra deasupra oceanului.oceanului.

CiclonulCiclonul sausau Furtuna tropicală Furtuna tropicală reprezintă un sistem reprezintă un sistem

meteorologic compus dintr-un meteorologic compus dintr-un grup de vijelii cu descărcări grup de vijelii cu descărcări electrice şi vânturi ale căror electrice şi vânturi ale căror

viteze se încadrează întreviteze se încadrează între 6363 şişi 119 km/h119 km/h..

ÎÎn momentul n momentul îîn care n care uraganul uraganul atinge atinge ţărmulţărmul, , poate provoca pagube poate provoca pagube

uriauriaşşe, afecte, afectâând suprafend suprafeţţe e de ordinul sutelor sau de ordinul sutelor sau miilor de km pmiilor de km păătratraţţi.i.

Anul Anul 20052005 - - uraganul Katrinauraganul Katrina a afectat sudul a afectat sudul SUASUA..

Alunecările de terenAlunecările de teren sunt fenoneme geologice care sunt fenoneme geologice care cuprind o gamă largă de mişcări ale soluluicuprind o gamă largă de mişcări ale solului în în lungul unor pantelungul unor pante,, începând de la scurgerile începând de la scurgerile de de noroi până la avalanşele de pietrenoroi până la avalanşele de pietre,, pe versanţi pe versanţiii muntoşi. muntoşi.

ÎÎntr-o ntr-o alunecare de alunecare de terenteren pot fi identificaţi: pot fi identificaţi:

a)a)ffactoriactori premergători: premergători: - - defridefrişşărileările - - activitactivităăţileţile umaneumane

b)b)factorifactori declanşatori:declanşatori: - - precipitaţiile precipitaţiile - - seismeleseismele - - trepidaţiiletrepidaţiile

TornadaTornada este o perturba este o perturbaţţie atmosfericie atmosfericăă violent violentăă, , cu un caracter turbionar, sub  aspectul unei  cu un caracter turbionar, sub  aspectul unei  coloane coloane îînguste care se rotenguste care se roteşşte foarte  repede sau te foarte  repede sau al unei pal unei pââlnii lnii îîntoarse care atinge nivelul solului.ntoarse care atinge nivelul solului.

Sunt Sunt hazarde climaticehazarde climatice care, de care, deşşi scurte ca durati scurte ca duratăă, , sunt cele mai violente furtuni de pe sunt cele mai violente furtuni de pe PPăămmâântnt. . Spre deosebire de Spre deosebire de cicloanecicloane, ele iau na, ele iau naşştere tere şşi i evolueazevolueazăă deasupra continentelor. deasupra continentelor.

TornadeleTornadele distrug aprope tot ce le st distrug aprope tot ce le stăă îîn cale. n cale. RidicRidicăă îîn aer, pn aer, pâânnăă la mari la mari îînnăăllţţimi, imi, împreunăîmpreună cu cu

praful, care face praful, care face tornadatornada vizibil vizibilăă, , şşi mai maşşini, ini, copacicopaci, , acoperiacoperişşuri uri şşi oameni. Le „aspiri oameni. Le „aspirăă” ” îîn vn vâârtej rtej şşi le i le transformtransformăă îîn proiectile mortale atunci cn proiectile mortale atunci câând le nd le

aruncaruncăă îînapoi. Drumul napoi. Drumul tornadeitornadei poate fi detectat poate fi detectat dupdupăă distrugerile pe care le las distrugerile pe care le lasăă îîn urma ei.n urma ei.

Vulcanul Vulcanul este o formaţie geologică de formă este o formaţie geologică de formă conică, conică, rezultată dinrezultată din erupţia lavelor, cenuşelor şi erupţia lavelor, cenuşelor şi gazelorgazelor dintr-un focar cu topituri magmatice, dintr-un focar cu topituri magmatice, situate în adâncime.situate în adâncime.

Erupţia vulcanuluiErupţia vulcanului este însoţită de este însoţită de cutremure de cutremure de pământpământ.. LLavă se solidifica prin răcire.avă se solidifica prin răcire.

CunoscuCunoscuţţi sub denumirea de pâcle, i sub denumirea de pâcle, vulcanii noroiovulcanii noroioşşii reprezintă formaţiuni create de reprezintă formaţiuni create de

gazele naturale provenigazele naturale provenitete de la peste de la peste 3000 de metri3000 de metri adâncimeadâncime.. Gazele împing spre suprafaţă apa Gazele împing spre suprafaţă apa

amestecată cu argilă. Nămolul astfel format iese la amestecată cu argilă. Nămolul astfel format iese la suprafaţă şi, în acele locuri, se usucă în contact cu suprafaţă şi, în acele locuri, se usucă în contact cu aerul, formând nişte structuri conice asemănătoare aerul, formând nişte structuri conice asemănătoare

unor vulcani dar care nu depasesc unor vulcani dar care nu depasesc 5 - 6 metri5 - 6 metri îînnăăllţţimeime..

ÎÎn n RomâniaRomânia, cea mai importantă locaţie este cea din , cea mai importantă locaţie este cea din judeţul Buzăujudeţul Buzău

CutremurCutremur sau sau seismseism sunt termenii folosiţi pentru sunt termenii folosiţi pentru mişcările puternice mişcările puternice şşi brui bruşşte ale pământului, pe te ale pământului, pe verticalverticalăă, orizontal, orizontalăă sau de torsiune a scoar sau de torsiune a scoarţţei ei

ppăămmâântului , provocatntului , provocatăă de disloc de dislocăări subterane, ri subterane, de de eruperupţţii vulcanice,etc… urmate de vibraţii propagate ii vulcanice,etc… urmate de vibraţii propagate

în formă de undeîn formă de unde prin roci. prin roci.

Cutremurul Cutremurul este unul din cele mai distrugeste unul din cele mai distrugăătoare toare fenomene naturale care au loc pe pfenomene naturale care au loc pe păămmâânt.nt.

TsunamiTsunami sausau valul mareicvalul mareic reprezintă o undă reprezintă o undă energetică de tip mecanic ce se propagă prin apa energetică de tip mecanic ce se propagă prin apa oceanelor, ca urmare a producerii unoroceanelor, ca urmare a producerii unor erupţii erupţii subacvaticesubacvatice sau a unorsau a unor cutremure submarinecutremure submarine foarte puternicefoarte puternice ((7-9 grade7-9 grade pe scara Richterpe scara Richter).).

Ele sunt foarte periculoase pentru populaţia din Ele sunt foarte periculoase pentru populaţia din regiunile de pe coastele oceanelor. regiunile de pe coastele oceanelor.

„„A înţelege natura înseamnă a înţelege viitorul, A înţelege natura înseamnă a înţelege viitorul, dar a face ceva pentru salvarea naturii,dar a face ceva pentru salvarea naturii,atât de atât de ameninţată azi, înseamnă să contribui la fericirea ameninţată azi, înseamnă să contribui la fericirea omenirii.”omenirii.” (Eugen A.Pora) (Eugen A.Pora)

„ „ Învăţaţi-i pe Învăţaţi-i pe copiiicopiii voştri ce i-am învăţat pe ai voştri ce i-am învăţat pe ai noştri: că noştri: că pământulpământul este este mama noastrămama noastră. Tot ce i se . Tot ce i se întâmplă pământului, va ajunge să li se întâmple şi întâmplă pământului, va ajunge să li se întâmple şi copiilor acestui pământ.Nu copiilor acestui pământ.Nu pământulpământul aparţine aparţine omuluiomului, ci , ci omulomul aparţine aparţine pământuluipământului. . OmulOmul este firul este firul care ţese care ţese drama vieţiidrama vieţii şi ceea ce-i face pământului îşi şi ceea ce-i face pământului îşi face lui însuşi.”face lui însuşi.” ( Sieux Seattle)( Sieux Seattle)

Realizat de :Realizat de : înv. Mioara Popa , Şcoala “Ion Basgan” înv. Mioara Popa , Şcoala “Ion Basgan” Focşani Focşani

BIOGRAFIE :

www.wikipedia

www.images.google.ro

articole din revistele “DOXI”

din desenele elevilor mei