Femeia rroma

Moderna sau traditionala, femeia rroma este o luptatoare, considera Letitia Mark, presedinta Asociatiei Femeilor Tiganci „Pentru copiii nostri”. Letitia Mark s-a implicat si in lansarea anuarului, „Nevi Sara Kali”.

***- Femeia rroma se poate prezenta sub diverse fete. Prima conditie e sa stie cine este. Sa nu nege si sa nu ignore faptul ca apartine unei etnii- Femeile rrome lucreaza foarte mult crescind si educind copii in mediul domestic. Nici cele care incearca sa depaseasca acest spatiu privat si sa se afirme intr-o cariera nu sint vizibile- Educatia este cruciala pentru a ajunge la demnitate, ca sa ocupi un alt loc in societate, ca sa formezi niste nuclee ale vocilor feminine care sa fie vizibile si sa sparga prejudecati- Avem prea putine reviste, rafturi cu carti si cercetari ale rromilor despre ei insisi. Ei nu spun nimic despre istoria lor, asa cum au facut evreii, spre exemplu

Fetele femeii rrome

Divers.ro: Cine este, generic vorbind, femeia rroma in Romania?Letitia Mark: Femeia rroma este aceea care afirma despre ea in primul rind ca este de etnie rroma. Femeia rroma poate fi cea care este identificata de catre altii ca fiind rroma dupa exterioritate, dupa imbracamintea traditionala. Dar femeia rroma este si persoana moderna care in societate isi afirma cu mindrie identitatea.

Foarte multa vreme femeile intelectuale sau cele care au trecut in clasa de mijloc, in momentul in care  au ajuns sa se desprinda de ceea ce a devenit un stereotip – femeia din cort, femeia nomada – au dorit sa nu se mai identifice cu etnia din cauza stigmei sau a privirilor suspicioase care o inconjurau in momentul in care a evoluat.

Exista o evolutie. Poate mai lenta, dar si in societatile traditionale se poate remarca o adaptare la stilul de viata modern, un grad de asimilare. Femeia rroma se poate prezenta sub diverse fete. Prima conditie e sa stie cine este. Sa nu nege si sa nu ignore faptul ca apartine unei etnii.

Divers.ro: Pe piata muncii, cine este ea?Letitia Mark: Pe piata muncii este o femeie responsabila care doreste sa fie autonoma pentru ca vrea sa-si cistige singura existenta la fel ca oricare femeie. E constienta ca va intimpina greutati daca vizibil apartine etniei, dar in foarte multe situatii, dincolo de culoare si aspect, este o luptatoare. Incearca sa depaseasca toate aceste obstacole.E femeia care vrea sa devina moderna pentru ca se adapteaza contextului, constient sau inconstient. Nu putem sa vorbim de societati izolate complet. Rromii se adapteaza. Veti intilni paradoxal femei traditionale din rindul gaborilor care nu au renuntat la costumatie, la traditii, la conservatorismul de grup, dar in acelasi timp vorbesc cu foarte mult aplomb si cu multe cunostinte noi in domeniul comercializarii, despre firme de parfumuri, costume, masini etc.

Lumea este diversa si de ce sa nu acceptam aceasta diversitate si aceasta libertate a omului de a alege in anumiti parametri sociali de convietuire? Anularea si instrainarea sint efectele lumii moderne. Daca blamam traditia si o consideram ignoranta perpetuata in anumite comunitati, putem in aceeasi masura sa blamam noul tip de ignoranta, cum ar fi analfabetismul modern.

O prezenta invizibilaDivers.ro: Spuneti ca femeia rroma are dorinta de munci si de a se afirma, dar eforturile ei nu sint recunoscute. Depune o munca invizibila?Letitia Mark: Munca femeii, in general, este invizibila. Chiar si a celei maghiare sau africane. Este de vina educatia eurocentrista, unde munca femeii in casa nu este luata in considerare. Nicaieri nu este cuantificata si remunerata. Toate lucrurile acestea din societatea de tip patriarhal, si Romania este tributara acestui tip, sint lucruri invizibile. Se creeaza in mod social. E rolul femeii. In Biserica ni se spune ca asta e rolul ei. Si in scoala la fel.

In educatia de tip traditional, vocile feminine sint blamate. Feminismul abia nascut dupa perioada comunista este repede inabusit pentru ca se propaga imaginea comerciala a femeii: femeia obiect.

Femeile rrome lucreaza foarte mult crescind si educind copii in mediul domestic. Nici cele care incearca sa  depaseasca acest spatiu privat si sa se afirme intr-o cariera nu sunt vizibile, pentru ca este o munca umila. Daca s-a perpetuat acest obicei de a ramine fara educatie, iti ajunge sa stii sa scrii si sa citesti in cele mai bune cazuri, atunci este asteptat ca ea sa ocupe tot un loc care o umileste. Este un alt fel de robie, una moderna.

Divers.ro: Se poate vorbi de etnicizarea meseriilor unde femeia rroma este victima tacuta a discriminarii la locul de munca?Letitia Mark: Chiar daca vorbeste, tot nu este auzita. Daca ea se revolta, cine o aude? Autoritatile? Exista politici care sa protejeze femeia in general?

Ca ONG, am incercat sa convingem ca educatia este cruciala ca sa ajungi la demnitate, ca sa ocupi un alt loc in societate, ca sa formezi niste nuclee ale vocilor feminine care sa devina vizibile si sa sparga aceste prejudecati care duc la discriminare.

Nevi Sara Kali, nucleul vocilor rrome feminineDivers.ro: Aici va referiti la revista anuala a femeilor rrome „Nevi Sara Kali”? Letitia Mark: Revista este un spatiu de afirmare, desi sint prea putine articole si prea putine voci ale femeilor rrome care au dorit sa se afirme. E primul pas.

Eu cred, ca odata lansata ideea, vor exista si alte initiative. Avem prea putine reviste, rafturi cu carti si cercetari ale rromilor despre ei insisi. Nu se aude vocea lor. Ei nu spun nimic despre istoria lor asa cum au facut evreii. Incercam sa spargem aceasta prejudecata si sa cream o posibila platforma de afirmare.

Divers.ro: Ce impact presupuneti ca va avea aceasta revista asupra femeilor rrome de orice nivel social?Letitia Mark: Cred ca femeile rrome vor avea mai mult curaj, in primul rind studentele si cei

care isi fac doctorate sau cercetari. Pasul urmator este mai usor cind vezi ca cineva inaintea ta a avut curajul, mai rau sau mai bine, sa scrie. Pe urma cred ca va contribui la diminuarea prejudecatilor legate de cultura orala a rromilor si ca limba rromani nu ar putea fi o limba scrisa pentru ca revista este si in limba rromani. Apoi e un mod de atentionare a celorlalti ca noi, femeile rrome, existam. E un exemplu de curaj care deschide un spatiu al dialogului. (Mihaela Dumitrascu – DIVERS – www.divers.ro)

"Am avut un model foarte puternic in persoana mamei mele, care mi-a insuflat aceasta mindrie. Consider ca este o tragedie sa iti fie rusine de ceea ce esti si sa nu te identifici cu neamul tau. Daca este sa vorbim despre conditia femeii rrome, mama poate constitui un model, pentru ca ea a renuntat la viata tumultuoasa de muziciana (cinta la saxofon), pentru a intra intr-un sistem mai rigid, cu o profesie care ne asigura stabilitatea - proiectanta intr-un institut de proiectare-cercetare" spune Peblis Florea. "Ea mi-a transmis majoritatea valorilor la care tin. Sint intr-o permanenta competitie cu mama, insa nu stiu daca voi reusi sa o intrec in ceea ce priveste puterea, ambitia, perseverenta." Din perioada comunista, Plebis isi amineste doar ca, la nivelul discursului public, nu se discuta de rromi. In 1989 avea 16 ani. Atunci a auzit pentru prima data vorbindu-se de problema rromilor in dezbaterile televizate. "Imi amintesc ca am fost foarte impresionata cind i-am auzit pe militantii rromi vorbind deschis despre aceste aspecte. M-am intrebat atunci cum ar fi daca voi ajunge vreodata sa lucrez alaturi de acesti oameni."Curind a parasit insa acest vis si, in 1997, a absolvit Academia de Studii Economice, urmind apoi un Master in Economie. S-a angajat apoi, prin concurs, la Unitatea de Implementare a Programelor Phare, care functiona in cadrul Oficiului National pentru Romi. In scurt timp si-a dat seama ca este mai atrasa de partea de strategie decit de sarcinile de ordin tehnic si a solicitat transferul in alt compartiment. Oficiul National pentru Romi a suferit numeroase modificari de statut, devenind in prezent Agentia Nationala pentru Romi, in cadrul careia Plebis lucreaza ca expert la Serviciul Politici Publice.Din martie 2005 are si o functie politica, fiind aleasa vicepresedinta a Partidei Rromilor Pro Europa. "Se pare ca mi-am implinit un vis vechi, fara insa a-l urmari indeaproape. In viitor as vrea sa fac acelasi lucru, sa militez pentru o mai mare reprezentare politica a rromilor. Cred ca "imbunatatirea situatiei rromilor", sintagma atit de uzitata, nu tine neaparat de desfasurarea unui numar x de programe de dezvoltare comunitara, care ar rezolva doar niste probleme izolate, ci de reprezentarea politica."

Reporter: Sinteti implicata in activitati specifice care se adreseaza imbunatatirii conditiei femeii rrome?Plebis Florea: Mai intii de toate as vrea sa fac o precizare. Exista tendinta generala de a crede ca aproape orice femeie implicata in politica face politica pentru femei. E un stereotip pe care l-am auzit de multe ori. De pilda, eu sint unul dintre cei patru membri ai delegatiei Romaniei in Forumul European al Rromilor, care functioneaza ca organ consultativ pe linga Consiliul Europei. Mi s-a intimplat de multe ori sa fiu intrebata daca sint axata pe gender issues. Eu cred ca, vorbind separat despre problemele femeii rrome, se dilueaza problemele cu care se confrunta etnia in general. Exista, este drept, o anumita specificitate a femeii rrome traditionale, insa dincolo de aceasta exista problemele generale ale rromilor, proprii etniei.

Reporter: Ce credeti despre abordarea problemei femeii rrome, similara discursului feminismului

american?Plebis Florea: Este adevarat, exista aceasta tendinta si este gresita. Ea vine indeosebi din partea unor persoane care nu cunosc specificul cultural al etniei. Niciodata feminismul militantist, exagerat, agresiv, dus la extrem, nu va fi eficient in dezbaterea statutului femeii rrome. Acest tip de discurs trebuie adaptat la conditia femeii rrome traditionale. De altfel, eu cred ca nu trebuie sa fortam "emanciparea" femeilor rrome traditionale, ci trebuie sa le oferim modele, din care ele sa aleaga singure. Procesul este foarte lent, si asa si trebuie sa fie.

Reporter: Exista o lipsa vizibila a modelelor in acest sens. Cum credeti ca se poate redresa aceasta problema?Plebis Florea: Ne confruntam, este drept, cu o lipsa a modelelor, dar nu pentru ca ele nu ar exista, ci pentru ca nu sint vizibile. Mi s-a intimplat sa ma aflu la un moment dat invitata intr-o emisiune de drepturile omului si unul dintre interlocutori, persoana cu o pregatire academica, sa spuna: "va vad oameni invatati". Este o tendinta pe care am mai observat-o: daca un rrom reuseste sa spuna citeva fraze coerente, lumea se minuneaza. Eu personal sint sigura ca nu reprezint o exceptie dar, din pacate, aspectele negative sint mai pregnante. Sint multi rromi capabili, cu studii superioare, insa, din nefericire, ajunsi in anumite pozitii, putini se mai autoidentifica. La aceasta se adauga lipsa de mediatizare a exemplelor pozitive de rromi care au reusit. Mie mi se pare ca ne-mediatizarea este discriminare ascunsa. Asadar, tinarul rrom nu are posibilitatea sa vada aceste modele si de multe ori nu crede in forta sa de a reusi. Din pacate, presa il prefera de multe ori pe rromul stereotip.

Reporter: Cum arata femeia rroma stereotip?Plebis Florea: Media o reprezinta ca analfabeta, murdara, cu tigara in coltul gurii, cu multi copii... Cel mai greu lucru de schimbat este mentalitatea. Dar pentru asta trebuie foarte multa perseverenta. Este foarte dureros sa simti discriminarea, mai ales una dubla, ca in cazul femeii rrome.

Reporter: Vi s-a intimplat sa va simtiti discriminata? Plebis Florea: Au existat momente cind m-am simtit discriminata etnic. Paradoxal, asta s-a petrecut la facultate si a venit nu din partea colegilor, ci a profesorilor. Sentimentul este acela de frustrare, iti creaza un stigmat, stigmat care, pentru unii dintre rromi, poate constitui o frina, pentru altii insa, un imbold de a fi mai buni, cei mai buni. Eu am reusit sa transform acest stigmat in ambitie. Nu vreau sa fiu inteleasa gresit vorbind despre discriminarea etnica: eu am trait printre romani, sint casatorita cu un roman, ii iubesc pe romani. Discriminarea exista insa.

Reporter: Numiti un mijloc pe care il considerati eficient in a combate discriminarea. Plebis Florea: O educatie in spiritul tolerantei, de la virste foarte mici. Eu am facut acest lucru cu fetita mea, inca de cind avea 3 ani si jumatate. Am pornit de la desenul animat Pocahontas si i-am explicat ca, asa cum fetita din desen este amer-indianca si iubeste un alb, asa si eu sint rroma, iar tatal ei roman, dar ca important este faptul ca toti sintem la fel.

Reporter: Revenind la conditia femeii rrome, care este politica Partidei Romilor in acest sens?

Plebis Florea: Politica noastra este de a implica femeile in activitatea de decizie. Avem multe femei implicate in activitatile politice, inclusiv femei care sint presedinte de filiale judetene si care au o sarcina dificila pentru ca lucreaza efectiv in comunitati.

Reporter: Desfasurati vreun program care sa se adreseze in mod particular problemelor specifice cu care se confrunta femeia rroma?Plebis Florea: Da, Partida Romilor a initiat organizarea unui Grup de Lucru pentru Reprezentarea Intereselor Femeilor Rrome. Din el nu fac parte doar femei, ci si barbati, persoane cu pozitii publice si politice influente.

Reporter: Cum a aparut ideea alcatuirii unui astfel de grup? Plebis Florea: Cind a fost initiat Deceniul de Incluziune a Rromilor, eu eram expertul guvernamental al Romaniei pe acest program. Mi-am dat seama ca problematica "gender" este destul de slab reprezentata si am considerat ca este bine sa grupam oameni cu experienta in acest sens intr-un cadru comun. Grupul de Lucru include, asadar, femei din Guvern, femei din Parlament (deputate, senatoare), femei din societatea civila, rroma si nerroma. Presedinta Comisiei pentru Egalitate de Sanse din Senat face parte din acest grup, un alt exemplu este Mona Musca sau Gabriela Cretu, deputat PSD. Unul dintre deziderate a fost ca grupul sa fie eterogen.

Reporter: Ce isi propune mai concret acest grup? Plebis Florea: Ne constituim ca grup de lobby si advocacy in primul rind. Cum toti membrii grupului au pozitii cheie in anumite domenii, pot actiona pentru promovarea unor programe si proiecte care sa vizeze imbunatatirea situatiei femeii rrome. Avem inclusiv instrumentele de a aduce modificari legislative, in orice caz ne dorim masuri concrete.

Reporter: Imi puteti da citeva exemple de astfel de masuri?Plebis Florea: De pilda, ne propunem institutionalizarea programului de mediatori sanitari. Ne mai propunem ameliorarea problemei actelor de identitate, a accesului pe piata muncii. Dorim initierea unor campanii de constientizare a opiniei publice cu privire la discriminare. Vom desfasura si campanii de educatie sanitara in comunitati.

Reporter: Care ar fi femeile care v-au sustinut si educat din punct de vedere profesional?Plebis Florea: Paradoxal, persoanele despre care vorbesti nu sint femei. Am fost si sint in continuare educata si sustinuta de catre barbati, si inca unii misogini!!!: Dan Oprescu si Nicolae Paun. E o gluma, bineinteles, insa ori de cite ori am ocazia, ii fac misogini. Serios vorbind, vreau sa le multumesc.