ILIE LUCA

FEMEIA-VALOARE SI FRUMUSETE

IASI

2013

- 2 -

- 3 -

Prefata

Cum ar fi daca ai trai fiecare zi, fiecare clipa, fiecare

respiratie, ca si cum ai fi o opera de arta ce se creeaza continuu?

Imagineaza-ti ca esti o capodopera in desfasurare, mereu

mai frumoasa si mai completa cu fiecare clipa de viata, o opera

de arta ce capata forma prin fiecare miscare, privire, vorba,

gand,emotie a ta!

Fie ca ceea ce citesti aici sa deschida, precum un sarut,

sufletul tau feminin catre Iubire si catre Viata si sa te faca sa iti

simti frumusetea, astfel incat ea sa radieze, chemand spre lumina

si bucurie aceasta lume, binecuvantata de prezenta ta

seducatoare, plina de gratie, frumusete, bunatate, curaj si

iubire!

Fiecare femeie are frumuseea sa proprie i este frumoas n

felul ei.

Eliminnd inhibiiile psihice i mentale, complexele de

inferioritate, sugestiile negative, femeile sunt capabile s-i

exprime farmecul nativ i s emane misterul lor ancestral printr-

o raportare fireasc i logic totodat la Eternul Feminin, acel

ideal care nseamn iubire, gingie, sensibilitate, graie,

frumusete, jucuenie, spontaneitate, druire, puritate adic o

ntreag bogie interioar, care se reflect apoi si n armonia i

- 4 -

mplinirea exterioar.

Cu ct o femeie este mai contient de acele aspecte ale

corpului ei fizic, ale sufletului i spiritului existent n ea, care

sunt frumoase i i creeaz unicitatea sa acel nu tiu ce i nu

tiu cum seductor cu att mai mult ea va putea s fie nu doar

frumoas, ci i atrgtoare i fermectoare.

n sufletul unei femei gseti dragoste, pasiune, dezamgire,

rbdare, sacrificii, singurtate i amintiri.

n ochii unei femei poi vedea anii care au zburat greutile

peste care a trecut, frigul n care a trecut lng cei care nu o

iubeau ct merita, srutri furate, oameni plecnd, oameni noi,

clipe n care s-a simit singur i neajutorat, haos i dorin.

Buzele se zbat mpotriva raiunii, lacrimile se lupt cu

optimismul i sperana.

Chipul unei femei este un anotimp, o primvar.

- 5 -

Femeia-valoare si frumusete

Dumnezeu dupa ce a creat lumea, globul nostru pamantesc in special, scoate din pamant si formeaza cu mana Sa, adica prin actiunea

vointei Sale corpul omului .

In acelasi timp ii daruieste viata si il insufleteste, ii daruieste spirit

si inteligenta, dragoste si vointa libera .

Tot acum Dumnezeu ii supune tot pamantul si il aseaza intr-o

gradina minunata, avand in stapanire toate celelalte creaturi.

Insa aceasta fericire nu este completa, caci in afara de momentele

in care Domnul binevoieste sa discute cu el, omul se vede singur, de-a

dreptul izolat in mijlocul stralucirilor Edenului . Iar cand Dumnezeu ii

pune inaintea lui Adam toate animalele, el stapanul lor, nu descopera

printre ele nici unul care sa ii fie asemenea lui, nici unul in stare sa-i

umple golul existentei sale si sa dea putina viata singuratatii lui.

Vazand acestea, cele 3 persoane divine se aduna si hotarasc sa-I

creeze un tovaras nu identic ci asemenea lui Adam. Astfel noua creatura

va fi nu egala omului, dar asemenea cu omul.

Ca si omul, ea va avea un corp din carne, dar de o frumusete

deosebita de aceea a corpului omului, va avea si un suflet spiritual,

inteligent si liber, dupa chipul lui Dumnezeu.

Femeia a fost creata pentru barbat. Ea va trebui sa impiedice

izolarea sa, sa-i infrumuseteze viata, sa-i procure o societate placuta, sa-i

transmita gandurile ei, sa-i inalte si sa-i rafineze sentimentele, sa

impartaseasca munca lui, sa-l sustina in slabiciune si sa coopereze la

inmultirea copiilor lui Dumnezeu.

Femeia a fost creata dintr-o coasta a lui Adam in timp ce acesta

dormea. La trezirea sa, Adam remarca aceasta creatura privilegiata,

stralucitoare de gratie si de frumusete.

Pentru ca femeia e os din oasele lui si carne din carnea lui, barbatul

va parasi pe tatal si pe mama sa si se va lipi de femeia sa.

- 6 -

Dumnezeu nu o ia din capul omului fiindca in om capul comanda si

femeia nu-i facuta spre a comanda, ci pentru a se supune. Dumnezeu nu

o ia nici din picioarele omului fiindca femeia nu e sclava omului, nici

instrumentul pasiunilor lui, nici victima capriciilor si tiraniei lui.

Daca ea ii datoreaza ascultare, aceasta insa in limitele dreptatii si

drepturilor lui, limite determinate de lege, de insasi vointa lui Dumnezeu.

La ordinul Creatorului femeia iese din coasta de langa inima

omului, fiindca femeia este tovarasa, ajutatoarea barbatului, destinata sa

traiasca langa el si pentru el fiindca barbatul trebuie sa o iubeasca cum se

iubeste pe sine, daca nu chiar ceva mai mult de atat.

La iesirea din mainile Creatorului, Eva, stralucea de toata maretia

adevaratei frumuseti : perfectiune si proportionalitate de forme, gratie si

gingasie, si totodata forta si sanatate, insotite de simplitate si modestie,

priviri scanteind de inteligenta, o inima curata si o voce plina de dulceata

si farmec.

Astfel regina Edenului aparu inca din primele zile ale omenirii ca

fiind stralucitoare, de cea mai curate frumusete, impodobita, invaluita de

nevinovatie, fericita, neamestecata cu griji si rele.

Eva poseda stiinta spiritului, judecata sanatoasa asupra lucrurilor

pe care are nevoie sa le stie, o inteligenta luminata, cunoscand adevarul

fara munca si fara greseala.

Placerea trupeasca, cu poftele, agitatiile si tentatiile ei, ii este

necunoscuta. Durerea, tristetea nu existau deloc in paradisul pamantesc,

la fel ca si bolile, slabiciunile si moartea.

In aceasta stare de nevinovatie, Eva, frumoasa prin dreptate, curatie

si sfintenie era impodobita cu toate virtutiile, la fel ca si ingerii.

Desi ar parea a fi femeia perfecta, inzestrata cu darurile cele mai

pretioase ce o impodobesc, poseda linistea sufletului si a simturilor,

curatia inimii, pacea interioara si exterioara, o bucurie fara nici un

amestec de tristete nici de durere, increderea, frumusetea si bunatatea

reunite, fericirea pe pamant, etc; totusi ii lipsea incercarea sacrificiului

vointei sale libere.

De aceea Dumnezeu o supune pe Eva unei incercari in care ea

reuseste sa-l atraga si pe Adam in neascultarea sa, devenindu-i complice

la incalcarea poruncii divine.

- 7 -

Acest lucru a intristat pe Dumnezeu, care ii iubea foarte mult.

Consecintele acestei neascultari comune au fost inspaimantatoare; pentru

femeie in particular ele se rezuma in aceste 3 lucruri : pierderea gratiei,

slabirea facultatilor sale naturale si diferite nenorociri.

Eva a pierdut deci prietenia lui Dumnezeu si aceste daruri

supranaturale care ii dadeau o frumusete si o bunatate incomparabila.

Facultatile sale naturale, vatamate de pacat rezista pana astazi, e

adevarat, dar foarte slabite.

Desi e capabila inca de a ajunge la cunoasterea adevarului, totusi

ratiunea sa intunecata nu ajunge decat dupa intense eforturi si adeseori

cade in greseala; imaginatia sa neinfranta a pierdut curatia sa si-i inseala

inteligenta.

Poftele-i slabesc vointa si ii paralizeaza avanturile catre bine si

virtute. Atractiile inselatoare a tot ce e oprit, a raului, o captiveaza si o

atrag usor catre tot ce incanta orgoliul, vanitatea sau senzualitatea sa.

In acelasi timp cautarea placerii ridica instinctele rele contra

ratiunii, constiintei si a celor mai nobile aspiratii ale sufletului.

Toata ordinea stabilita de Dumnezeu e astfel rasturnata: placerea

cumpanita, adevarata si conforma cu ratiunea se schimba in pasiune

violenta. O lacomie fara frau tulbura spiritul, inima, simturile si duce la

tot felul de excese.

Gratie gingasiei naturii sale, gratie rolului pe care trebuie sa-l

indeplineasca in familie, femeia a suferit mai putin consecinta acestei

inspaimantatoare tulburari.

Se pare ca tocmai ca si bolile corporale, aceasta revolta a simturilor

a fost in raport cu slabiciunea persoanei. Dar cand femeia se face sclava

viciului depaseste orice limita deoarece cumpatarea ii este in general

necunoscuta, fie in sentimente, fie mai cu seama in pasiuni.

Cat despre frumusetea trupului, atat de cautata de femeile din ziua

de azi, careia ele ii consacra atatea momente si atata ingrijire, aceasta

frumusete devine extrem de nestatornica.

Pe femeie cel mai mic accident o atinge, o expune, sau chiar o

distruge de tot. Pricina de vanitate, de tentatie, prea adesea cauza a unor

caderi demne de plans, ea nu se reinnoieste ca in Eden; se vestejeste si

- 8 -

trece, asemenea unei flori trecatoare, nelasand in urma ei decat regrete,

uneori remuscari cu prevederea unui sfarsit apropiat.

Efectele caderii Evei in pacat au fost si se regasesc si astazi, anume

nasterea in dureri, supunerea fata de barbat si cunoasterea mortii fizice.

Insa aceasta cadere nu poate fi definitiva, ci dimpotriva, femeia se

va ridica catre inaltimi stralucitoare, iar desi a fost aruncata de revolta,

orgolii si pacat, ea isi va incinge din nou diadema stralucitoare de

nevinovatie, de gratie si de virtute, smulsa de pe fruntea sa.

Fortele si facultatile femeii sunt asemenea cu cele ale barbatului, de

aceeasi specie, dar de un gen diferit. Intre natura barbatului si cea a

femeii, nu e in sine nici superioritatea nici inferioritatea propriu zise, ci

numai deosebire.

A cunoaste si a intelege, a voi si a iubi sau a simti sunt principalele

actiuni ale sufletului omenesc. Ele se raporteaza la inteligenta, vointa si

sensibilitatea, aratate inca sub numele de spirit, judecata, inima si

sentiment.

Inteligenta e ochiul sufletului, lumina, faclia, care o face pe femeie

sa afle adevarul si sa il deosebeasca de fals, care o lumineaza, ii arata

drumul, o conduce.

La femeie creierul, instrumentul gandirii nu are forta necesara

pentru a suporta o atentie incordata de lunga durata. Constitutia sa nu-i

da afluxul de sange cerut, nu de gandirea insasi, care este o pura operatie

a sufletului, ci pentru ca sa sustina concentrarea in creier a tuturor

sfortarilor sufletului, in cautarea, priceperea si inaltarea ideilor abstracte

greu de prins, de patruns si mai ales de legat printr-o lunga serie de

deductiuni.

Aceasta poate fi o cauza pentru lipsa de logica in unele povestiri si

explicatii chiar in subiectele cele mai simple . De aceea chiar marturisesc

unele femei inteligente ca: ,,inima noastra e mai puternica si creierul

nostru mai slab. Daca vrei sa te convingi de lucrul acesta vei vedea ca lucrurile

abstracte sau rationamentele lungi sunt instinctiv respinse de spiritul

femeii.

Femeia poseda insa o insemnata inteligenta de detalii, intelegerea

repede, clara, completa, a tot ce e simplu, concret, sensibil si vizibil.

- 9 -

Nimic nu-i scapa din vedere; curiozitatea sa innascuta adauga inca la

patrunderea ei de spirit; o memorie buna da un insemnat ajutor spiritului

ei.

Femeia este inzestrata si cu darul intuitiei prin care ea vede, simte,

gusta adevarul, frumusetea, bunatatea. Dintr-o singura aruncatura de ochi

ea vede si judeca, ceea ce se potriveste si ceea ce nu se potriveste.

Femeile au ceva divin si inspirat si trebuie sa te pazesti de a nu

asculta de parerile lor sau sa te indoiesti de oracolele lor.

Femeia, fericita ce beneficiaza de acest dar al intuitiei naturale,

datorita acestei patrunderi de spirit, ea ghiceste rapid slabiciunile

barbatului si adesea le exploateaza cu o mare dibacie. Fericit ar fi sa faca

asta pentru binele comun !

Atunci cand e vorba de a judeca sau de a aprecia pe celelalte femei,

mai ales daca e vreo rivalitate intre ele, deseori un sentiment de gelozie

o inspira.

Se spune ca femeile sunt sclavele imaginatiei lor, ale impresiilor

lor, si le pun in locul ratiunii. Iar cand la aceasta se mai adauga si faptul

ca iau incapatanarea drept tarie de vointa, drept tarie de caracter, ele sunt

departe de idealul perfectiunii.

O femeie bine crescuta de parinti, adica una instruita trebuie sa fie

intotdeauna o crestina buna si iubitoare de tara si prin urmare i se cere sa

cunoasca in special istoria Bisericii si a Romaniei, aceste doua familii atat de scumpe inimilor noastre.

O femeie care se ingrijeste de religia in care a fost crescuta se va

ingriji si de viata sa, implicit de cea a familiei sale dragi.

Aceasta ingrijire a constiintei religioase si-o poate insusi prin

lecturarea unor carti duhovnicesti folositoare sufletului femeii precum si

a sotului sau a copiilor sai, renuntand la unele ziare si reviste periculoase

pentru curatia sufletului. Sanatatea sufletului conduce la sanatatea

trupului, dar putine femei stiu asta cu adevarat.

Femeia trebuie sa se pazeasca in a-si dezvolta inteligenta in paguba

inimii. Femeia traieste mai ales prin inima si aceasta e cea mai frumoasa,

cea mai nobila viata, insa unele femei au preferat sa puna inteligenta pe

primul plan, iar aceasta a ucis sentimentul si a secat inima.

- 10 -

Indata mandria, pretentia, egoismul le-a cuprins sufletul, apoi au

venit deziluziile, insuccesele, umilintele iar visele si sperantele lor s-au

naruit.

Chiar daca unele au reusit sa ajunga sus datorita inteligentei sale,

totusi ele au simtit un gol in inima, lipsa de afectiune de care cu

siguranta ar fi avut nevoie.

In general femeia cunoaste si judeca persoanele ca si lucrurile,

dupa impresiile ce le lasa asupra sa aceste persoane si aceste lucruri.

Apoi nefiind in stare sa gandeasca prea profund asupra unei chestiuni,

acestea adesea trec rapid de la un gand la altul luand uneori decizii

pripite.

Femeia e ca o albina care zboara din floare in floare sub razele unui

frumos soare de primavara. Ea atinge toate subiectele si nu se opreste la

nici unul. Asa e ea, schimbatoare ca vremea !

Nu stiu daca e chiar asa, dar femeia atunci cand ia in mana o carte

(nu si aceasta de fata, bineinteles) o rasfoieste in graba si trece rapid la

deznodamantul ei chiar daca nu i-a cunoscut prea bine inceputul.

Ea se plictiseste, nu are suficienta rabdare. Sunt atat de greu de

inteles de catre noi barbatii, mai ales ca lucrul acesta se petrece si intr-o

simpla conversatie.

Niciodata nu asculta cu seriozitate ceea ce le spunem pentru ca le

preocupam cu lucruri banale care pur si simplu le plictisesc. E stiut si

faptul ca femeile isi dau prea repede drumul la gura fara sa cugete prea

mult.

Ele sunt deseori acuzate ca niciodata nu o sa fie cunoscute pe

deplin, ca intotdeauna au reticente si ca nu-si deschid prea mult sufletul.

Cand vorbesc ele spun intr-adevar tot ce gandesc, isi exprima toate

sentimentele lor si descopera tot ce au in inima lor. O alta explicatie ar fi

sentimentul instinctiv al slabiciunii sale care ii insufla prudenta, fie ca sa

isi apere independenta si virtutea sa, fie ca sa invinga ideile sale,

viziunile sale, vointa si drepturile sale.

Neavand in serviciul ei nici autoritatea, nici forta, femeia trebuie sa

fie prudenta si priceputa, prin urmare si sa nu descopere tuturor si

totdeauna adancul sufletului ei.

- 11 -

A destainui tot ceea ce gandeste si doreste ar insemna sa se puna la

discretia altora, sa-si daruiasca inima, insa femeia trebuie sa aiba mare

grija in fata cui o va face pentru a nu avea de suferit.

Adevarata valoare a femeii incepe din momentul in care este

chemata sa coopereze la intemeierea unei familii, din momentul in care

paseste pragul casniciei, o casnicie plina de obligatii.

Fetele nu prea stiu ce o sa le astepte. Ele se grabesc sa se marite, sa

se imbrace in rochie de mireasa si sa legene copilasi. Insa nu e chiar asa.

Vor trebui sa dea un adevarat examen al vietii, sa faca fata

greutatilor vietii comune, sa fie in stare sa se sacrifice pentru binele

familiei, sa treaca peste incercarile bolilor, infirmitatilor, neajunsurilor

de tot felul care ameninta situatia si averea precum si bunastarea familiei

.

Multe dintre ele nu au curajul sa infrunte toate aceste greutati in

numele dragostei si de aceea ca niste lase recurg la actul divortului care a

devenit la moda in ziua de astazi.

Insa cum nu toate femeile sunt la fel, exista mereu pentru barbati

speranta ca vor gasi o nevasta buna, o femeie crestina in general.

Femeia crestina, ca toate celelalte femei, este si ea ispitita de

impresii si supusa sentimentelor specifice sexului sau.

La dansa de asemenea, la varsta cand inima vorbeste, se manifesta

dorinta de a gusta acele dulci afectiuni.

Ea simte dorinta de a da cat si pe aceea de a primi; simte nevoia de

a deveni folositoare, de a se devota, de a se cheltui pe ea pentru o familie

noua.

Ea stie ca bunii sai parinti ii vor fi rapiti odata si intelege ca nu

poate ramane singura si parasita. Ii trebuie un sprijin, un ocrotitor,

viseaza la placerea de a se bucura de o libertate mai completa, de a avea

un camin, de a avea casa ei, de a purta un nume respectat ca si celelalte

avantaje pe care i le fagaduieste viitorul.

Totusi ea are in vedere si sacrificiul sufletului la care trebuie sa i se

supuna. Pentru aceasta ea isi angajeaza libertatea de buna voie si fara

intentia de a o relua vreodata.

Pentru ea, acesta este un motiv in plus de a se ruga cu caldura si

statornicie, de a duce o viata pioasa si placuta lui Dumnezeu. Ea

- 12 -

vegheaza asupra inimii sale, iar cand va veni timpul o va darui in

intregime.

Viata comuna dupa casatorie va avea cu atat mai multa dulceata cu

cat o femeie va aduce cu dansa farmecul primei sale iubiri.

Daca i se iveste vreo ocazie de a fi curtata, ea se tine mai intai in

rezerva, dar fara sa arate indiferenta, nici raceala si mai ales dispret.

Politicoasa, primitoare, discret amabila, naturala in toata persoana

ei, cu toata timiditatea cuvenita, ea primeste, fara sa-si piarda libertatea,

frumoasele cuvinte ce i se adreseaza, precum si complimentele si

promisiunile pentru viitor.

Ea va sti ca sa astepte si sa se faca dorita, dar in asteptare ea va

cauta sa se lumineze, consultand mai cu seama pe acei ce sunt in stare ca

sa o invete sigur si fara interes.

Cei dintai sfatuitori vor fi parintii, ei fiind cu mai multa judecata si

mai cunoscatori ai lucrurilor. Isi iubesc copiii si niciodata nu vor

consimti ca sa-si sacrifice pe fiica lor, dandu-i un barbat nedemn de ea.

Ei doresc doar fericirea propriului lor copil.

Prin urmare parintii si chiar prietenii buni ai casei vor cauta sa se

informeze, dupa cum e obiceiul astazi, asupra situatiei materiale, ca

avere, pozitie sociala, mosteniri viitoare, dar si asupra purtarii

candidatului propus, a moralitatii si a religiozitatii sale, asupra

caracterului sau si asupra punctelor foarte importante pentru un sef de

familie, ca sanatate, iscusinta, pricepere, etc.

Inainte de toate ea crestina fiind nu va primi pe un barbat

necredincios. Niciodata ea nu va dori sa se lege cu un ateu, un

penticostal, sau cu un francmason orice bunuri ar promite sau ar avea ei.

A accepta o asemenea situatie inseamna a-si expune credinta, a-si

jertfi libertatea constiintei, a-si pierde poate sufletul si a lipsi mai tarziu

pe copiii sai de garantia botezului, precum si de nepretuita binefacere a

unei instructii si educatiei crestinesti.

Ea refuza un barbat cu o purtare banuitoare, cu obiceiuri rele si cu

o viata usoara, pentru ca e foarte greu sa intoarca pe un afemeiat doritor

de placeri, sau pe un betiv ori fumator.

Ea nu va alege nici un barbat manios, banuitor si gelos, nici un om

mai tanar sau cu mult mai in varsta decat dansa ci pe unul credincios,

- 13 -

inteligent, cu inima insufletita de sentimente nobile si delicate, muncitor,

ocupat, ordonat si econom.

Daca la toate aceste calitati se mai adauga si un aspect exterior

placut atunci el va fi tot ce poate fi de ales. Ea nu va fi atrasa nici de un

baiat bogat ci de unul care sa exercite o profesie care produce doar

strictul necesar.

Daca nu va regasi toate aceste calitati intr-un baiat, ea se va

multumi cu cele mai principale pentru ca baietii cu atat de multe calitati

sunt destul de rari insa sa ia un necredincios, un desfranat, un om lipsit

de simt, de inteligenta si de inima, niciodata!

Doar asa vor fi evitate tulburarile in familie si disputele reciproce

dusmane linistii si fericirii ambilor soti.

In cadrul unei casnicii, inainte de a cere ceva barbatului femeia

trebuie sa fie constienta mai intai de indatoririle ce le are fata de acesta.

Femeia ca sa-si faca datoria se insufleteste de sentimentele inimii

sale; ea nu poate sa ramana indiferenta.

Trebuie deci, ca ea sa-si dea inainte de toate celui ales inima,

iubirea adevarata, care se dovedeste mai cu seama prin acte, prin

devotament si sacrificiu, decat prin vorbe, sentimente si dezmierdari.

Dar oare cate fete nu sunt in privinta aceasta victimile imaginatiei

lor, sensibilitatii si ale necunostiintei lor despre rostul vietii?

Saracele cred in fericire, in perfectiune iar oamenii alesi chiar de

ele li se par ca poseda toate calitatile sufletului si inimii, mai ales o iubire

duioasa si la adapost de orice schimbare.

In entuziasmul lor orb ele se cred de asemenea sigure de propria

lor inima, cu convingerea ca vor iubi intotdeauna si cu aceeasi putere.

Dar uneori valul iluziilor cade si realitatea dura apare.

O realitate in care primele manifestari de dragoste, aceste dovezi

de iubire dispar. Totul se intuneca incetul cu incetul si se ascund razele

iubirii cele placute si dulci.

Asta se petrece fiindca omul este creat pentru infinit, si nici chiar

cea mai perfecta persoana nu poate raspunde dorintelor sale, setei sale de

fericire care o chinuieste.

- 14 -

De aceea se produc in familie neintelegeri, apar jigniri care lovesc

sufletele, deosebiri de vedere si de gandire, contraziceri trecatoare,

obiceiuri diferite, dovezi mai rare de dragoste, etc.

Atunci femeia daca nu ia atitudine isi va simti inima racita, iubirea

scazuta, antipatia poate inlocui in inima ei iubirea adevarata si poate sa o

expuna chiar la tradarea angajamentelor sale celor mai sfinte.

Femeia trebuie sa fie puternica, sa se roage mai mult, sa stie ca

orice incercare de acest fel presupune mari eforturi din partea sa si de

aceea nu trebuie sa dispere sau sa se descurajeze sau sa se sustraga de la

indatoririle ce le are fata de sot.

Inima ei ofensata va tresari sub lovitura deceptiei, dar ea o va

stapani, trecand cu bine peste experientele dureroase.

Femeia nu trebuie sa uite de juramintele solemne spuse in fata Sf.

Altar, in fata lui Dumnezeu, a parintilor, a amicilor si de aceea ea trebuie

sa-i fie credincioasa sotului sau de care este legata.

Incalcarea acestor legi omenesti si dumnezeiesti are ca urmari

boala, rusinea, tulburarea, moartea, supara pe Dumnezeu, isi necinsteste

sotul, copiii, familia si chiar pe dansa singura.

Nimeni nu este perfect pe lumea asta si de aceea trebuie sa iertam

pe cei dragi atunci cand acestia gresesc, pentru ca altfel nu vom putea fi

fericiti impreuna.

Sotia are drept la stima barbatului mai ales atunci cand ea isi

indeplineste indatoririle sale. Ea l-a primit de buna voie, dar el a fost mai

liber si mai hotarat cand a ales-o.

El a facut primul pas atunci cand a cerut-o in casatorie pentru ca o

credea vrednica de preferat si demna de stima lui.

Ea ii datoreaza deci aceasta stima si mai departe chiar si daca se

vor descoperi unele defecte sau greseli, totusi ele pot fi trecute cu

vederea si iertate in numele iubirii.

Din dragoste si stima se naste increderea, acea contopire intima a

doua suflete care pun la un loc gandirile, sentimentele cele mai

frumoase, interesele, toate bucuriile si necazurile lor, toate sperantele si

temerile lor.

- 15 -

In general mai slaba decat barbatul, mai impresionabila, mai

schimbacioasa si mai usor de descurajat, femeia are nevoie de un sprijin,

de un sfatuitor, de o calauza, de un aparator, de un carmuitor.

Barbatul se tine mai bine pe picioare; vanturile si furtunile, adica

intamplarile si incercarile nu pot sa-l miste atat de usor si sa-l zguduie.

Femeia trebuie sa-i fie ajutor barbatului ei care castiga painea cea

de toate zilele pentru traiul familiei si de aceea ea uneori trebuie sa usuce

sudorile si cateodata lacrimile pe care le face sa curga ocupatia si munca

neincetata, incercari foarte dureroase.

Pentru a implini aceasta misiune de ajutor si de mangaiere, femeia

a primit de la Dumnezeu o inima plina de duiosie si de compatimire.

Atentiile ei, vorbele ei sunt de o dulceata nesfarsita, de o putere

nespusa, de mangaiere si de o folosinta netagaduita cand ea isi pune toata

inima si intrebuinteaza tot farmecul simpaticei sale naturi.

Femeia are totusi si ea accese de ezitare, caci numeroase sunt

durerile ei, constitutia ei fizica si morala e tot mai sensibila.

Ea are deci drept la simpatia si ajutorul unei maini mai robuste, a

unei inimi si a unui caracter mai tare.

In barbatul demn de ea, sotia gaseste tot ce ii lipseste: o judecata

cumpanita ca sa ajute ratiunea ei tulburata de o sensibilitate excesiva, un

suflet mai obisnuit cu luptele vietii si o compatimire afectuoasa pentru

suferintele ei.

Astfel stima, increderea si ajutorul reciproc vor indulci necazurile

si durerile de neinlaturat in aceasta lume, numita valea plangerilor si a

lacrimilor.

Barbatul trebuie sa se fereasca de a contraria, de a jigni pe femeia

sa si mai ales sa se fereasca de a o insulta. Orice act care o face sa se

intristeze si sa planga este o jignire sufleteasca pentru femeie.

Nu barbatul a fost creat pentru femeie ci femeia pentru barbat si de

aceea barbatul trebuie sa o priveasca si sa o trateze, nu ca pe o servitoare

si nici ca pe o sclava, ci ca pe o tovarasa a sa, os din oasele sale, carne

din carnea sa si suflet din sufletul sau.

Prin urmare, femeia are dreptul de a cere ca autoritatea barbatului

ei asupra sa sa fie tot atat de blanda, temeinica si iubitoare, ca el sa-i faca

- 16 -

ascultarea placuta, vrednica de primit, crutand delicatetea naturii sale

sensibile, impresionabile, nobile, curate si inalta.

Femeia are dreptul de a face observatii barbatului sau, dar fara

exagerare, patima si incapatanare. Femeia este cel mai pretios dintre

supusi si cel mai periculos dintre sefi.

Ea nu este facuta sa domine persoana barbatului, chiar daca de

multe ori reuseste asta prin ingrijirea trupului (frumusete), prin iubiri mai

putin reale si sincere, prin dezmierdari, prin cuvinte lingusitoare mereu

dulci pentru urechea si inima sexului opus.

Prin aceste mici avantaje unele femei au profitat la maxim de

naivitatea barbatilor abuzand de bunurile materiale ale acestora.

Unora dintre femei li se pare o robie suparatoare faptul de a se

ingriji de gospodarie si de copii, de gatit, de spalat, de calcat, etc, insa

pentru un barbat care vine acasa de la munca si observa ca sotia sa este

lenesa si mai ales daca nu o gaseste acasa pentru a-l intampina cu caldura

produce mult mai multa tristete in inima sa.

Femeile si barbatii trebuie sa inteleaga ca odata ce s-au luat

reciproc ceva din libertatea lor anterioara a disparut si prin urmare

trebuie sa renunte la anumite ocupatii care le faceau placere inainte de

casatorie, pentru a-si implini indatoririle conjugale, acelea de a-si iubi

caminul si copiii, daca este cazul.

Infatisarea deschisa, sincera, impunatoare, precum si frumusetea

serioasa a sotiei inveseleste chipul sotului sau. Nimic nu poate fi mai

fericit pentru un barbat decat atunci cand isi gaseste vesela pe nevasta sa

la intoarcerea lui de la serviciu acasa.

Conversatia sa, rand pe rand, serioasa, vie, glumeata, presarata

chiar de cateva placute tachinari, de aceste mici rautati inofensive, care

imprumuta din mai mult gust veseliei, glasul sau atat de dulce in unele

momente, in fine o multime de alte ademeniri pe care femeia le poseda,

de care ea stie sa le foloseasca atunci cand doreste; toate fac sa distreze,

sa departeze plictiseala, sa risipeasca grijile si preocuparile, sa

indulceasca, chiar sa vindece durerile sufletului.

- 17 -

De aceea se spune ca daca limba femeii este plina de blandete si de

bunatate, daca ea stie sa vindece ranile, atunci barbatul sau este cel mai

fericit om.

O femeie-model adauga la dorinta de a fi pe placul sotului sau si o

admirabila indatorire. Ea nu va fi egoista, pretentioasa si va renunta la

toate fanteziile, gandurile, vointele si placerile pentru a-i face pe plac

barbatului; citeste impreuna cu el cartile lui preferate, se distreaza cu ce-i

place lui, se supune la tot ce-i cere el pentru a-i fi placuta, pentru a-l

retine acasa (nu in cafenele, cercurile de prieteni, cluburile, petreceri,

jocuri de noroc, cheltuieli ruinatoare, adunari periculoase, etc) si pentru

a-l face ca sa aprecieze si sa iubeasca traiul comun si viata casnica.

O femeie de cosmar pentru orice barbat, nu doar pentru mine, s-ar

face de nesuferit printr-o fire greu de multumit, posomorata, suspicioasa,

geloasa, iritabila, printr-un caracter plin de asprimi, banuitor, incapatanat

cu judecata tot mai putin sigura.

E de rau daca dai peste femei artagoase, totdeauna nemultumite de

toate eforturile incercate de a le face pe plac, stapanite de spiritul de

contrazicere, suparacioase.

Sarmanul barbat ce a dat peste o asemenea scorpie sufera din greu,

duce o viata de mucenic alaturi de o femeie galcevitoare, alegand singura

sa solutie pe care o mai vede a fi salvatoare : divortul.

Eu zic ca mai bine e sa locuiesti cu un leu si cu un balaur, decat sa

locuiesti cu o femeie rea, si presupun ca multi imi vor da dreptate.

Totusi, in fata atator sacrificii ce i se cer unei femei, ea are dreptul

la o oarecare atentie si indatorire din partea sotului sau, care trebuie sa o

iubeasca, sa o respecte foarte mult ca viitoare mama a copiilor sai, sa se

trateze frumos cu ea, sa-i zambeasca mai des, sa-i arate ca poate fi un

bun partener de viata.

E greu si dureros pentru o femeie sa traiasca langa un sot plictisit,

sever, suparacios si rautacios, morocanos si rece, care ii tot adreseaza

reprosuri nemeritate, cuvinte grele si jignitoare.

De aceea o femeie isteata nu trebuie sa ceara intotdeauna

complimente, lingusiri sau expresii dragastoase ci doar o purtare corecta,

dreapta, sincera, pornita din inima, semne ale unei iubiri reale, iar restul

afectivitatii va veni ca un bonus, pe neasteptate.

- 18 -

Atunci cand inimile se inteleg, ea nu va avea nevoie de cuvinte

frumoase, adesea inselatoare, pentru ca sa simta ca bate un suflet sub o

aparenta aspra. Faptele ii vor ajunge si ea va gasi ca este fericita.

Ar fi bine ca intr-o casnicie femeia sa impartaseasca oboselile

barbatului si sa-l ajute atat in cheltuielile cat si in conducerea gospodariei

sale.

Ea trebuie sa-i dea cina intotdeauna la timp si la momentul cerut de

sot pentru ca o femeie se simte fericita cand isi vede barbatul vesel,

multumit si plin de voiosie.

Asadar cei doi trebuie sa-si poarte reciproc de grija, atat de cea

fizica (de sanatate), cat si de mantuirea sufletului.

Devotamentul acesta pe care sotii si-l datoreaza reciproc se cuvine

ca sa se arate in toate imprejurarile vietii.

E adevarat ca odata cu trecerea timpului inflacararile entuziaste de

la inceputul casniciei se cam racesc, iar inima vorbeste tot mai putin iar

mai apoi deloc.

Sentimentele mai putin delicate si pasiunile mai putin curate iau

locul sentimentelor nobile si pornirilor sincere.

La fel senzualitatea inlocuieste sensibilitatea si iubirile dulci. In

acest caz femeia pierde o parte din calitatile sale exterioare si cu timpul

este nevoita sa sufere infirmitati dureroase, dupa care vor urma numai

nenorociri.

Ca sa nu ajunga intr-o asemenea situatie dramatica femeia trebuie

sa se roage in fiecare zi pentru ca Dumnezeu sa aiba grija de viata ei si a

familiei sale.

Asadar femeia trebuie sa faca anumite sacrificii in viata pentru a se

bucura de linistea caminului si de dragostea sotului pana la adanci

batraneti, de fapt pana la moarte.

Chiar si ajunsa la batranete, o sotie buna trebuie sa se ingrijeasca de

tovarasul sau de viata care i-a fost credincios pana acum.

La fel cum o mama vegheaza langa copilul sau, tot asa ea trebuie

sa-l inconjoare cu cele mai gingase atentii pe acest copil de o alta varsta,

sa-l distreze, sa-l mangaie, sa-l imbarbateze, sa-l sustina in slabiciunile

sale, sa asculte cu bunavointa regretele sale repetate, sa-i indulceasca

- 19 -

supararile si durerile sale, sa-i reinsufleteasca curajul sau si mai ales

sperantele sale crestinesti.

Asadar cei doi trebuie sa se iubeasca cu adevarat pe tot parcursul

vietii pana la batranete, inclusiv dupa moartea unuia dintre ei, prin

coroane de flori, rugaciuni si amintiri nemuritoare.

Omul a fost creat si hotarat ca prin casnicia cu femeia sa, sa se

inmulteasca si sa umple pamantul ce i s-a dat spre stapanire.

Prin maternitatea sa, femeia da familiei sale membri care sa-i

pastreze numele, traditiile si mai ales calitatile; copii ascultatori,

credinciosi si dispusi spre fapte bune. Acesti copii catre care se indreapta

toate grijile si se fac toate sacrificiile sunt bucuria inimii sale.

Unele femei se tem insa de sacrificiile impuse de nasterea copiilor

dar si de cresterea, educatia si toata viata lor. Ele spun ca toate acestea le

afecteaza frumusetea exterioara, iar ingrijirile de copii le-ar rapi

distractiile, placerile lumii, etc.

O mama adevarata se va ingriji de copiii ei atat in copilarie cat si in

tineretea sau la maturitatea lor.

In copilarie mama trebuie sa vegheze si sa le dea copiilor ei toata

atentia pe care o cere slabiciunea lor, sa-i instruiasca, sa le formeze inima

si caracterul prin cea dintai educatie si sa stie sa astepte roadele acestor

munci.

Cu o astfel de mama, micul ingeras asteptat, gaseste la intrarea sa

in lume totul gata pentru primire. Cea mai gingasa dragoste, ingrijirile

cele mai grabnice il primesc si-l inconjoara (botez, alaptat, schimbatul

scutecelor, leganatul, baita, educatia, etc).

Prin cuvinte simple si cu blandete mama va dezlega limba

copilului, va destepta spiritul lui si-i va comunica primele notiuni ale

lucrurilor.

In puterea ei sta, prin mangaierile sale ca sa faca sa patrunda in

inima copilului acele curate sentimente care fac pe adevaratul omulet sa

se bucure de viata.

Apoi, putin mai tarziu, tanara mamica va invata pe copil sa se

roage si sa iubeasca pe Dumnezeu si sa devina un copil ascultator si

cuminte. Astfel mama urmareste cu dragoste si cu grija formarea inceata

a acestei creaturi incantatoare.

- 20 -

Ulterior copiii vor incepe sa creasca, iar mamele nu trebuie sa ii

lase numai in voia jocului lor si a zburdalniciei lor, fara sa fie pusi la

studiu si sa nu le impuna numai o munca neincetata, pe deasupra fortelor

varstei si a inteligentei lor.

Copiii insa au nevoie de miscare, de alergare, de zburdalnicie si de

aceea studiile nu trebuie sa fie neintrerupte ci cu pauze cat mai multe si

mai dese.

Unui copil i se cuvine o buna educatie din partea mamei pentru a

reusi sa deosebeasca binele de rau, iar cand acesta greseste sa fie certat

cu dragoste.

Cu totii stim cat de scump si de dulce reprezinta pentru noi numele

de mama. Trebuie sa-I multumim lui Dumnezeu de avem astazi o mama si sa o ascultam cu drag mereu caci ne-a crescut cu griji si teama.

Nu orice om de pe Pamant se bucura de fericire, sa asculte la indemnul

sfant al mamei sale din iubire.

De aceea trebuie sa o ingrijim cu drag de este inca in viata si sa o

ajuti chiar fiind pribeag, cu multe greutati in fata.

Caci numai mama te-a crescut din frageda ta copilarie si doar prin

ea ai cunoscut cuvantul vietii din pruncie.

Ea pentru tine s-a rugat in orice noapte cu placere si dimineata te-a

sculat spre a-i servi ca mangaiere.

De-ai fost bolnav te-a ingrijit cu dragoste sa aline dorul si daca toti

te-au parasit doar ea ti-a fost mangaietorul.

In lume mama-i bunul tau si bucurie nesfarsita si sa asculti da

sfatul sau, comoara cea nepretuita.

Iar mama de te-a parasit si n-ai aceasta fericire, atunci sa pui pe-al

ei mormant un buchet de flori ca amintire. . .

- 21 -

Iata ce declara o buna tovarasa de-a mea candva, si de atunci mi-a

ramas bine intiparit in minte :

Sunt o femeie frumoasa, pentru ca am un suflet ales. Prin slefuire treptata si deschidere launtrica invat sa las ca vocea

sufletului meu sa se auda precum un cantec misterios si plin de

viata. Cred in Iubire, in bunatate, in frumusete,in

autocunoastere si elevare continua, in eficienta muncii facuta

din suflet, in curajul de a depasi limitele. Cred in Dumnezeu, in

fascinanta putere de seductie feminina ce inspira si inalta

sufletele, in creativitate. Cred ca arta vorbeste direct inimii.

Cred in joc si in bucurie. Iubesc. Feminitatea este jocul meu si

doresc sa fac din ea o adevarata Arta. Sunt aici pentru a

sarbatori Femeia in tot ceea ce are ea intim si sublim. Pentru a

crea nu doar o comunitate, ci si o comuniune de suflete feminine

ce se conecteaza la Sursa Feminitatii, infloresc si isi daruiesc

roadele dulci lumii.

Aceasta carte este locul unde doresc sa invatam impreuna, sa ne

cunoastem, sa ne oglindim, sa ne lasam sufletele noastre feminine ori

masculine sa straluceasca. Cei din jur vor fi cu siguranta incantati! :)

- 22 -

- 23 -

"Barbatul si Femeia" - Victor Hugo

Barbatul este cea mai elevata dintre creaturi,

Femeia cel mai sublim idol.

Dumnezeu a facut pentru barbat un tron,

Iar pentru femeie un altar;

Tronul exalta, altarul sfinteste;

Barbatul este creierul, femeia este inima,

Creierul primeste lumina,

Inima primeste iubirea.

Lumina fecundeaza, inima reinvie;

Barbatul este puternic prin ratiune,

Femeie invincibila prin lacrimi,

Ratiunea convinge, lacrimile inmoaie;

- 24 -

Barbatul este capabil de orice eroism,

Femeia de orice sacrificiu,

Eroismul innobileaza, sacrificiul aduce sublimul;

Barbatul are suprematia,

Femeia are intuitia,

Suprematia semnifica forta,

Intuitia semnifica dreptatea.

Barbatul este un geniu,

Femeia e un inger,

Geniul este incomensurabil, ingerul inefabil;

- 25 -

Aspiratia barbatului este spre gloria suprema,

Aspiratia femeii este catre virtutea desavirsita,

Gloria face totul mare,

Virtutea face totul divin;

Barbatul este un cod, femeia o evanghelie,

Codul corijeaza, evanghelia ne face perfecti;

Barbatul gandeste, femeia intuieste,

A gandi inseamna a avea in creier o lava,

A intui inseamna a avea pe frunte o aureola;

Barbatul este un ocean, femeia este un lac,

Oceanul are perla care-l impodobeste,

Lacul poezia ce canta;

- 26 -

Barbatul este un vultur ce zboara,

Femeia o privighetoare ce canta,

A zbura inseamna a domina spatiul,

A canta inseamna a cuceri sufletul;

Barbatul este un templu, femeia sanctuarul,

In fata templului ne descoperim

In fata sanctuarului ingenunchem;

In sfarsit, barbatul este plasat acolo unde se termina pamantul,

Femeia acolo unde incepe cerul.

~Sfarsit~

- 27 -

Nouti

Din colecia ,,Ascensor Duhovnicesc'', au mai aprut sau sunt n curs de apariie urmtoarele lucrri:

,,Drumul nostru de la moarte ctre via''

,,Marile tentaii ale lumii de azi''

,,Copilul i Familia Cretin''

,,Iubirea-cel mai de pret lucru

,,Biserica i misterele ei''

,,Postul i Rugciunea, arme biruitoare''

,,Mntuirea, un el comun''

,,Ortodoxia, calea cea dreapt''

,,Diverse sfaturi duhovniceti pentru enoriai''

Alte recomandri :

,,Povestea unui om czut i ridicat''

,,Drama unui tnr : un suflet chinuit'

,,Viaa mea, tu eti ?''

,,Atunci cnd dragostea nu mai e roz''

,,Lacrimi reci

,,Marele examen: alegerea jumatatii ideale

,,Adormind plangand

,,2013: Jocul spiritelor, povesti de groaza