FAZA DE PROIECTARE DETALII DE EXECUTIE CONSTRUCTIE … · STAS 6657/289 –Elemente prefabricate...

FAZA DE PROIECTARE

PROIECT TEHNIC, CAIETE DE SARCINI si

DETALII DE EXECUTIE

DENUMIRE PROIECT

CONSTRUCTIE PENTRU CEREMONII

FUNERARE

în localitatea DOMNESTI ,

comuna MARISELU,

jud. BISTRITA-NASAUD

BENEFICIAR

COMUNA MARISELU

PROIECTANT GENERAL

S.C. TOP-PROIECT S.R.L.

VOLUM NR. 2

CAIETE DE SARCINI

EXEMPLAR NR. 1

--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

P R O I E C T N R . 1 2 7 / 2 0 1 9

COLECTIV DE ELABORARE RESPONSABILITĂŢILE PROIECTANŢILOR PE SPECIALITĂŢI

COLECTIVUL DE COORDONARE

ŞEF PROIECT COMPLEX:

c. Arh.Mircea HĂRĂSTĂŞAN ______________

COLECTIVUL DE ELABORARE

ARHITECTURA :

c. Arh.Mircea HĂRĂSTĂŞAN

_______________

CONSTRUCŢII:

ing. Csaba BARTHA _______________

INSTALAŢII :

ing. Viorica GĂLAN

_______________

EDITURA:

ing. Dana Mihaela OANCEA _______________

DOCUMENTAȚIA ECONOMICĂ:

ing. Dana Mihaela OANCEA _______________

ing. Viorica GĂLAN

_______________

CONSTRUCTIE PENTRU

CEREMONII FUNERARE

ÎN LOCALITATEA DOMNESTI

COMUNA MARISELU,

JUD. BISTRITA-NASAUD

VOLUMUL 2.1.

CAIET DE SARCINI

URMARIREA IN TIMP

A CONSTRUCTIEI

si

CARTEA CONSTRUCTIEI

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

P R O I E C T N R . 1 2 7 / 2 0 1 9

TOP PROIECT TEL/FAX :0363.104952

PROIECT NR. 127/2019 – CONSTRUCȚIE PENTRU CEREMONII FUNERARE în LOCALITATEA DOMNEȘTI , COMUNA MĂRIȘELU, JUDEȚUL BISTRIȚA-NĂSĂUD

COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 2 DIN 28

Faza : P.T.E. - VOLUM 2 : CAIETE DE SARCINI

VOL. 2.1. - CAIET DE SARCINI

pentru URMĂRIREA ÎN TIMP A CONSTRUCTIEI si CARTEA CONSTRUCTIEI

CUPRINS VOLUMUL 2 - CAIETE DE SARCINI VOLUMUL 2.1. URMĂRIREA ÎN TIMP A INVESTITIEI SI CARTEA CONSTRUCTIEI

VOLUMUL 2.2. ARHITECTURA

VOLUMUL 2.3. REZISTENŢĂ

VOLUMUL 2.4. INSTALAŢII

REPRODUCEREA, ÎMPRUMUTAREA SAU EXPUNEREA ACESTUI DOCUMENT, PRECUM ȘI TRANSMITEREA INFORMAȚIILOR CONȚINUTE ESTE PERMISĂ NUMAI ÎN CONDIȚIILE STIPULATE ÎN CONTRACT. UTILIZAREA EXTRACONTRACTUALĂ NECESITĂ ACORDUL SCRIS AL S.C. TOP-PROIECT S.R.L.

IUNIE 2019

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

P R O I E C T N R . 1 2 7 / 2 0 1 9



COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 3 DIN 28




CAIET DE SARCINI VOLUM 2.1.

C.S. pentru URMARIREA ÎN TIMP A INVESTITIEI si CARTEA

CONSTRUCTIEI

PAGINA DE TITLU ................................................................................................................... 1

CUPRINS VOLUM 2-CAIETE DE SARCINI ................................................................................... 2

BORDEROU CAIET DE SARCINI 2.1. – URMĂRIREA ÎN TIMP A INVESTIȚIEI .............................. 3

1. INFORMAŢII GENERALE PRIVIND OBIECTIVUL DE INVESTIŢII………………………………….. 4

2. ACTE NORMATIVE APLICABILE …................................................................................ 6

3. IDENTIFICAREA CERINȚELOR ……………………………………………………………………………….… 8

4. ANALIZAREA CERINȚELOR DIN PUNCT DE VEDERE AL FENOMENELOR …………………….. 12

5. INSTRUCȚIUNI DE URMĂRIRE A COMPORTĂRII ÎN TIMP A CONSTRUCȚIILOR …………... 15

5.1. GENERALITĂȚI .................................................................................................. 15

5.2. URMĂRIREA COMPORTĂRII ÎN TIMP A CONSTRUCȚIEI ………………………………..…… 16

5.3. LISTA FENOMENELOR SUPUSE URMĂRIRII CURENTE PRIN OBSERVAȚII VIZUALE SAU CU DISIPOZITIVE SIMPLE DE MĂSURARE ……………………………………………..…..

17

5.3.1. FENOMENE URMĂRITE PRIN OBSERVAȚII VIZUALE ………………………..…….. 17

5.3.2. FENOMENE URMĂRITE CU METODE DE MĂSURARE ………………………..…….. 19

5.4. MĂSURAREA FENOMENELOR ….......................................................................... 19

5.4.1. Măsurarea tasărilor ……………………………………………………………………….……. 20

5.4.2. Efectuarea observatiilor asupra fisurilor ………………………………………………… 21

5.5. ZONELE DE OBSERVAȚIE ȘI PUNCTELE DE MĂSURARE …………………………………… 22

5.6. AMENAJĂRI NECESARE PENTRU DISPOZITIVELE DE MĂSURARE ȘI OBSERVAȚII … 22

5.7. PROGRAMUL DE MĂSURĂTORI ……………………………………………………………….………. 22

5.8. MODUL DE ÎNREGISTRARE ȘI PĂSTRARE A DATELOR ………………………………….…… 23

5.9. PROCEDURA DE ATENȚIONARE ȘI ALARMARE A POPULAȚIEI ……………………….…… 23

6. OBLIGAȚII ȘI RĂSPUNDERI PRIVIND URMĂRIREA COMPORTĂRII ÎN TIMP A CONSTRUCȚIILOR ………………………………………………………………………………………………….

23

6.1. OBLIGAȚIILE BENEFICIARULUI …………………………………………………………………… 23

6.2. OBLIGAȚIILE EXECUTANTULUI …………………………………………………………………… 24

6.3. OBLIGAȚII ȘI RĂSPUNDERI ALE RESPONSABILILOR CU URMĂRIREA COMPORTĂRII CONSTRUCȚIILOR ………………………………………………………………..

24

7. CARTEA CONSTRUCȚIEI ............................................................................................ 25

7.1. Conținutul cărții tehnice a construcției ………………………………………………………….. 25

7.2. Modul de întocmire, folosire și păstrare a cărții tehnice a construcției ………………. 27

8. CONCLUZII ................................................................................................................ 28

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

P R O I E C T N R . 1 2 7 / 2 0 1 9



COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 4 DIN 28




CAIET DE SARCINI pentru URMARIREA ÎN TIMP A INVESTITIEI

si CARTEA CONSTRUCTIEI

1. INFORMAŢII GENERALE PRIVIND OBIECTIVUL DE INVESTIŢII 1.1. DENUMIREA OBIECTIVULUI DE INVESTIŢII :

CONSTRUCȚIE PENTRU CEREMONII FUNERARE în localitatea DOMNEȘTI, comuna MĂRIȘELU , jud. BISTRIȚA-NĂSĂUD

1.2. NUMĂR PROIECT : 127

1.3. FAZA DE PROIECATRE : PROIECT TEHNIC , CAIETE DE SARCINI şi DETALII DE EXECUŢIE VOLUM 2 – CAIETE DE SARCINI

VOLUM 2.1.- CAIET DE SARCINI pentru URMĂRIREA ÎN TIMP A CONSTRUCȚIEI și CARTEA CONSTRUCȚIEI

1.4. ELABORATORUL PROIECTULUI TEHNIC DE EXECUȚIE PROIECTANT GENERAL :

S.C. “ TOP-PROIECT “ S.R.L. Sediu social: NĂSĂUD, str. Miron Cristea Birou: BISTRIȚA, Piața Mică nr.8 Certificat de înmatriculare J 06/350/2001 C.I.F. :14297093 tel/fax: 0363/104952; mobil 0744/637493 ; tel.0744/796561 Şef proiect : c. Arh. Mircea Hărăstăşan PROIECTANT DE SPECIALITATE -REZISTENŢĂ S.C. TRICON PROIECT S.R.L. BISTRIȚA, Piața Morii, nr.7/A/7 Certificat de înmatriculare J 06/923/2004 C.I.F. 17021482 tel: 0745/077634 Proiectant de specialitate : ing. Bartha Csaba

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

P R O I E C T N R . 1 2 7 / 2 0 1 9



COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 5 DIN 28




PROIECTANT DE SPECIALITATE - INSTALAŢII INSTALAȚII : P.F.A. VIORICA GĂLAN Proiectant de specialitate : ing. Viorica Gălan tel. :0748/524506 1.5. BENEFICIARUL INVESTIŢIEI : COMUNA MĂRIȘELU 1.6. DATA ELABORĂRII : IUNIE 2019 1.7. DATE TEHNICE ALE OBIECTIVULUI

Regimul de înățime : P Suprafața construită la sol: 95,00 mp Suprafața desfășurată: 95,00 mp Suprafața utilă : 78,10 mp

CATEGORIA “D” DE IMPORTANTA – construcție de importanță redusă (conform H.G.R. nr. 766/1997) și LEGII 10/95 privind calitatea în construcții

CLASA "III " DE IMPORTANTA si EXPUNERE LA CUTREMUR (conform Normativului P100/1-2006 „Cod de proiectare seismica”- tab. 4.2. ), pentru care se va asigura nivelul prescris pentru protecția antiseismică

CLASA DE IMPORTANTA III-medie în conformitate cu STAS 10100/0-75 ”Principii generale de verificare a siguranței constructiilor „ - Anexa II

Conform Normativ P118-99 clădirea se încadrează în categoria construcțiilor cu risc “MIC” de incendiu

Suprafața și situația juridică a terenului:din punct de vedere juridic, terenul pe care se propune investiția se afla în intravilanul localitatii DOMNEȘTI, fiind constituit, de Parohia Ortodoxă Română Domnești, cu titlu gratuit, un drept de superficie asupra imobilului situat în intravilanul comunei MĂRIȘELU, sat Domnești, jud. Bistrița-Năsăud, înscrise sub A1 în cartea Funciară nr. 26652 Mărișelu, nr. cadastral 26652, constând din: teren arabil, în suprafață de 1000 mp, în favoarea Comunei Mărișelu.

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

P R O I E C T N R . 1 2 7 / 2 0 1 9



COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 6 DIN 28




2. ACTE NORMATIVE APLICABILE În conformitate cu prevederile Legii nr.10/1995 privind durabilitatea și siguranța construcțiilor, titularul învestiție are obligația să asigura permanent supravegherea curentă a stării tehnice a construcției. Supravegherea stării tehnice a construcției se va organiza și se va desfășura pe toată durata de serviciu a acesteia, conform legislației tehnice în vigoare:

Legea 10/1995 –Legea privind calitatea în construcții *actualizată la 6 iulie 2015 cu Legea 177 /2015 publicată în M.O. nr. 484 din 2 iulie 2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii * ;

Normativ P130-1997 privind urmărirea comportării în timp a construcțiilor , aprobat de MLPAT cu Ordinul nr.109/N/1997;

Regulament privind asigurarea activității metrologice în construcții . Hotărârea nr.1231 din 12 octombrie 2008 privind modificarea HGR nr.766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în construcții;

Regulament privind conducerea și asigurarea calității în construcții. Hotărârea nr.1231 din 12 octombrie 2008 privind modificarea HGR nr.766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în construcții;

Regulament privind stabilirea categoriei de importanță a construcțiilor. Hotărârea nr.1231 din 12 octombrie 2008 privind modificarea HGR nr.766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în construcții;

Regulament de organizare și funcționare a Inspecției de Stat în construcții, lucrări publice , urbanism și amenajarea teritoriului și a inspecțiilor teritoriale din subordinea acesteia;

Hotărârea Guvernului României nr.507/1997; Regulament privind urmărirea comportării în exploatare , intervențiile în timp și

postutilizarea construcțiilor - Hotărârea nr.1231 din 12 octombrie 2008 privind modificarea HGR nr.766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în construcții;

Regulament privind controlul de atat al calității în construcții.-Hotărârea Guvernului României nr.272/1994 ;

Regulament de recepție a lucrărilor de construcții și instalațiile aferente acestora. Hotărârea Guvernului României nr.273/1994 ;

Norme de întocmire a Cărții tehnice a construcției - Hotărârea Guvernului României nr.273/1994 ;

STAS 10000/75 –Principii generale de verificare a siguranței construcțiilor; STAS 274590-Teren de fundare.Urmărirea tasărilor construcțiilor prin metode topografice; STAS 127588-Încercări pe betoane.Încercări pe betonul întărit.Determinarea rezistențelor

mecanice ; STAS 133680-Construcții.Încercarea in situ a construcțiilor prin încercări statice; STAS 6657/289 –Elemente prefabricate din beton armat și beton precomprimat.Reguli și

metode de verificare a calității;

P 10092-Normativ pentru proiectarea antiseismică a construcțiilor de locuințe, obiectivelor social-culturale, agrozootehnice și industriale;

C 4174-Instrucțiuni tehnice pentru determinarea tasării construcțiilor de locuințe , obiectivelor social-culturale, agrozootehnice și industriale;

C 2685-Normativ pentru încercarea betonului prin metode nedistructive;

C 20081-Instrucțiuni tehnice pentru controlul calități betonului la construcții îngropate, prin

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

P R O I E C T N R . 1 2 7 / 2 0 1 9



COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 7 DIN 28




metoda carotajului sonic;

C 20581-Instrucțiuni tehnice privind încercarea in situ prin încercări statice, conform STAS 133680 a construcțiilor civile și industriale;

C 23691 –Instrucțiuni tehnice privind folosirea metodei semidistructive prin smulgere la detreminarea rezistenței betonului;

C 24493-Îndrumător pentru inspectarea și diagnosticarea privind durabilitatea construcțiilor din beton armat și beton precomprimat;

PE 43293 –Normativ pentru urmărirea comportării în timp a construcțiilor ; Ordinul MLPAT nr.31/N din 2.10.1995 cu privire la Instrucțiunile privind autorizarea

responsabililor cu urmărirea special a construcțiilor –Buletinul Construcțiilor nr.4/1996.

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

P R O I E C T N R . 1 2 7 / 2 0 1 9



COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 8 DIN 28




3. IDENTIFICAREA CERINȚELOR Cerințe esențiale Aptitudinea în exploatare este data de îndeplinirea acelor cerințe esențiale pentru existența unei construcții , precum și a cerințelor impuse de funcționarea obiectivului respectiv. Aceste cerințe sunt cele stipulate de Legea 10/1995 privind calitatea în construcții , cu completările ulterioare și corespund “exigentelor esentiale” prevăzute în directiva CEE nr.89/106.Sunt reglementate prin acte normative cu caracter republican și departamental.

3.1. Cerința esentială de calitate «A» - REZISTENȚA ȘI STABILITATEA LA SARCINI STATICE, DINAMICE ȘI SEISMICE Cerința ” rezistență și stabilitate” presupune ca acțiunile susceptibile de a se exercita asupra construcției în timpul exploatării să nu aibă ca efect producerea vreunuia dintre următoarele evenimente:

Prăbușirea totală sau parțială a clădirii Deformații de mărime Avarierea unei părți a clădirii, instalațiilor ,etc ca urmare a deformației mari a elementelor

portante Cerința ” rezistență și stabilitate” se referă la toate părțile componente ale clădirii precum:

Infrastructura (fundații, ziduri de sprijin, etc) Suprastructura( elemente și subansambluri structurale , verticale și/sau orizontale) Elemente nestructurale de închidere

Elemente nestructurale de compartimentare Instalații diverse aferente clădirii Echipamente aferente clădirii Terenul de fundare

Respectarea prevederilor reglementărilor privind proiectarea și execuția face obiectul răspunderii proiectantului și executantului. Urmărirea comportării în exploatare , a stării tehnice este atribuția beneficiarului. În cazul cerinței A ” rezistență și stabilitate” , urmărirea comportării construcțiilor are ca obiect asigurarea condițiilor de siguranță structurale. Condițiile de calitate corespunzătoare cerinței de rezistență și stabilitate sunt:

Stabilitate Rezistență Ductilitate Rigiditate Durabilitate

Stabilitatea unei clădiri presupune excluderea oricăror avarii provenite din:

Deplasarea de ansamblu (de corp solid)

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

P R O I E C T N R . 1 2 7 / 2 0 1 9



COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 9 DIN 28




Efectele datorate deformabilității de ansamblu a structurii

Flambajul unor elemente individuale Rezistența presupune excluderea oricăror avarii provenite din eforturile interioare într-o secțiune sau într-un element , așa cum rezultă acestea din proprietățile geometrice și mecanice respective. Ductilitatea implică aptitudinea de deformare postelastică a elementelor și subansamblurilor structurale, fără reducerea semnificativă a capacității de rezistență. Rigiditatea implică :

Limitarea deplasărilor și deformațiilor structurii elementelor nestructurale Limitatrea valorilor răspunsurilor dinamice Limitarea fisurării

Durabilitatea se referă la :

Satisfacerea exigențelor de performanță pe toată durata de viață a clădirii Limitatrea deteriorării premature a materialelor și părților din construcție datorită proceselor

fizice, chimice și biologice 3.2.Cerința esentială de calitate «B» - SECURITATE LA INCENDIU Din condițiile de proiectare , construcția trebuie să asigure în caz de incendiu următoarele deziderate:

Stabilitatea elementelor portante ale clădirii pe o perioadă determinate Evitarea pierderilor de vieți omenești Limitarea izbucnirii și propagării focului în interiorul clădirii Protecția ocupanților clădirii Protecția echipelor de intervenție

Cerințe de exploatare privind siguranța la foc (exemple):

Reducerea riscului de izbucnire și propagare a incendiului Verificarea comportării la foc a construcției și caracterele specific ale elemnetlor și

materialelor utilizate Posibilitatea de intervenție și reducerea efectelor incendiului

3.3. Cerința esentială de calitate «C» - IGIENA, SANATATE SI MEDIU ÎNCONJURĂTOR

Această cerință se referă la asigurarea calității aerului, apei, solului , la evacuarea apelor uzate și a deșeurilor. Este satisfăcută în general prin proiectare, urmărindu-se ca prin soluția adoptată , construcția să nu constituie o amenințare pentru sănătatea și igiena ocupanților, vecinătăților sau a mediului. 3.4.Cerința esentială de calitate «D»- SIGURANTA SI ACCESIBILITATE ÎN EXPLOATARE

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

P R O I E C T N R . 1 2 7 / 2 0 1 9



COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 10 DIN 28




Proiectantul răspunde de aplicarea prevederilor reglementărilor tehnice privind eliminarea cauzelor care pot duce la accidentarea utilizatorilor prin: lovire, cădere, punere accidental sub tensiune, ardere, etc.. Urmărirea curentă, sub aspectul cerinței B conduce la exploatarea normală, inclusive a unor lucrări de întreținere sau curățenie. Cerințe de siguranță în exploatare (exemple):

Organizarea spațiilor Protecția contra agresiunilor Starea de defectuozitate sau degradare

3.5. Cerința esentială de calitate «E»- PROTECTIE IMPOTRIVA ZGOMOTULUI În cadrul acestei cerințe se examinează modul în care sunt respectate limitele efectelor zgomotului provenit din exteriorul construcției sau din interior, datorat activității ce se desfășoară , precum și funcționării echipamentelor și instalațiilor asupra utilizatorilor. Un exemplu al cerinței de protecție la zgomot este acela că zgomotul produs să nu constituie surse de disconfort pentru vecinătăți. 3.6. Cerința esentială de calitate «F»- ECONOMIE DE ENERGIE SI IZOLARE TERMICA Prin această cerință se urmărește satisfacerea unor deziderate care conduc la exploatarea investiției în condiții de normalitate . Cerințele de protecție termică, hidrofugă și economia de energie (exemple):

Limitarea pierderilor de căldură Eliminarea /limitarea pericolului de infiltrare, condens, umiditate la elementele de construcții.

De regulă, soluțiile pentru izolații termo, hidro, fono, etc sunt stabilite la faza de proiectare. 3.7.Cerința esentială de calitate "G"- UTILIZARE SUSTENABILA A RESURSELOR NATURALE Componentele unei clădiri sustenabile sunt :

Situl Eficiența energetică Eficiența în folosirea materialelor Eficiența în folosirea apei Sănătatea și siguranța ocupanților Operarea și mentenanța construcției

Situl sustenabil presupune:

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

P R O I E C T N R . 1 2 7 / 2 0 1 9



COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 11 DIN 28




Reducerea costurilor de transport

Protecția și menținerea peisajului și a cadrului natural Reciclarea materialelor de construcție Limitarea impactului asupra mediului și măsuri împotriva poluării

Eficiența energetică presupune:

Design pasiv al construcție , cu folosirea optimă a resurselor locale pentru iluminat, ventilație și încălzire

Iluminare natural Soluții de iuminat eficiente energetic O anvelopantă de calitate, bine izolată Minimizarea consumurilor de energie electrică Managementul efficient al consumurilor energetice

Eficiența în folosirea materialelor presupune:

Selectarea materialelor de construcție sustenabile Folosirea planningului dimensional și a altor strategii de folosire eficientă a

materialelor Refolosirea și reciclarea materialelor rezultate din demolări Planificarea și managementul eficient al materialelor în procesul de demontare,

demolare și construcție Analiza ciclului de viață al construcției încă din faza de proiectare, pentru limtarea

producerii de deșeuri la finele perioadei de viață a acesteia

Eficiența în folosirea apei presupune: Minimizarea consumurilor de apă: toalete cu consum mic, limitarea consumului de

apă în zonele de folosință publică, etc

Contorizarea diferențiată a consumurilor

Sănătatea și siguranța ocupanților presupune: Folosirea de materiale fără emisii toxice: în special compuși organici volatile și

formaldehidă

Ventilație corectă și eficientă Prevenirea condițiilor de dezvoltare a fungilor, microorganismelor, etc O clădire cu o bună calitate a mediului interior poate reduce frecvența bolilor

respiratorii, a alergiilor, a astmului bronșic, poate reduce simptomul de “clădire bolnava” și poate mări perforrmanțele ocupanților

Operarea și mentenanța construcției presupune:

Materiale de construcție durabile Soluții tehnice care să ușureze mentenanța clădirii și a echipamentelor și instalațiilor Folosirea unor sisteme de management al clădirii (BMS) Folosirea unor sisteme de măsurare și evaluare a performanțelor clădirii , cu

posibilitatea ajustării parametrilor de funcționare și upgrade.

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

P R O I E C T N R . 1 2 7 / 2 0 1 9



COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 12 DIN 28




4. ANALIZAREA CERINȚELOR DIN PUNCT DE VEDERE AL FENOMENELOR

4.1. Cerința A : Rezistența și stabilitatea

Fenomene susceptibile ca prin manifestarea lor să creeze premisele producerii vreunuia din următoarele evenimente: prăbușirea totală sau parțială a clădirilor , deformații de mărime inadmisibilă sau avarierea unei părți a clădirilor, enumerate mai jos :

4.1.1. În cazul fundațiilor –fenomenele care s-ar putea produce sunt: fisurare, măcinare, fisurare evolutivă, segregare, tasări neuniforme, înclinări, spărturi, armături aparente

aparente, armături corodate, existența căilor de conducere a apei la talpa fundației , stagnarea apei în gropi adiacente fundației, infiltrații.

4.1.2. În cazul terasamentelor zonei adiacente fundațiilor fenomenele care s-ar putea produce

sunt: surpări, alunecări de teren, lucrări de săpături neumplute, gropi de stagnare a apei, fenomene evolutive-eroziuni, alunecări de teren , excavații accidentale.

4.1.3. În cazul elementelor structurale fenomele care s-ar putea produce sunt: schimbări în forma obiectelor prin deformații vizibile vertical, orizontale, flambări , etc;îndoiri ale barelor sau altor elemente constructive; fisurarea sudurilor .

4.2. Cerința B: Siguranța la foc (fosta C);

În cadrul acestei cerințe, fenomenele studiate sunt: Evitarea pierderilor de vieți omenești și bunuri materiale Stabilirea elementelor portante ale clădirii pe o perioadă determinată Limitarea izbucnirii și propagării focului în interiorul clădirii Protecția ocupanților clădirii ținând seama de posibilitatea evacuării în condiții de

siguranță Posibilitatea de intervenție pentru stingerea incendiului și reducerea efectelor acestuia

asupra construcțiilor și a vecinătăților

4.3. Cerința C: Igiena, sănătatea oamenilor, protecția și refacerea mediului (fosta D) În cadrul acestei cerințe, fenomenele studiate sunt:

Emisii de poluanță în aer și protecția calității aerului Prin specificul activității desfășurate nu există pericolul poluării aerului cu gaze toxice sau cu particule , decât în cazul unor incendii.

Emisii de poluanți în aer și protecția calității aerului În regim normal de exploatare nu se înregistrează fenomene care să afecteze calitatea aerului.

Emisii de radiații și protecțai împotriva radiațiilor Specificul activității desfășurate nu comport pericolul radiațiilor. 4.4. Cerința D: Siguranta si accesibilitate în exploatare (fosta B)

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

P R O I E C T N R . 1 2 7 / 2 0 1 9



COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 13 DIN 28




Fenomenele susceptibile ca prin manifestarea lor să creeze disfuncțiuni în ceea ce privește organizarea spațiilor, protecția contra agresiunilor sau starea de funcționare sunt enumerate mai jos:

4.4.1. În cazul protecției anticorozive fenomenele care s-ar putea produce sunt: Schimbarea culorii, pierderea luciului, bășicarea, fisurarea, exfolierea Desprinderea stratului de protecție anticorozivă Degradarea protecției și apariția produșilor de coroziune pe suprafața elementelor de

metal

4.4.2. În cazul hidroizolațiilor fenomenele care s-ar putea produce sunt: Fisurare, faianțări sau degradări ale stratului de protecție al hidroizolațiilor (șapa)

Dezlipiri, crăpături sau deteriorări ale hidroizolației 4.4.3. În cazul împrejmuirilor fenomenele care s-ar putea produce sunt:

Deteriorarea împrejmuirilor din cauze naturale Deteriorarea împrejmuirilor ca urmare a unor acte de vandalism Deteriorarea căilor de acces (porți, uși) Deteriorarea elementelor de închidere (lacăte, zăvoare, balamale) Deteriorarea fundațiilor Deteriorarea panourilor din țeavă

4.4.4. În cazul aleilor pietonale , a aleilor carosabile și a parcărilor fenomenele care s-ar putea produce sunt: Inundări, băltiri

Surpări Înierbări Desprinderea trotuarelor Alte fenomene care determină ca aceste elemente să devină impracticabile

4.4.5. În cazul elementelor de protecție împotriva trăsnetului fenomenele care s-ar

putea produce sunt:

Deprecierea sau lipsa elementelor de continuitate la protecțai împotrica trasnetului Deprecierea sau lipsa inelului de egalizare a potențialelor

4.5. Cerința E: Protecția la zgomot (fosta F); Nu există surse de zgomot în interiorul clădirii. Echipamentele și instalațiile cu care este dotată clădirea nu produc zgomot care să ducă la discofort.

4.6. Cerința F: Protecția termică, hidrofugă și economia de energie (fosta E) Din punct de vedere al acestei cerințe , fenomenele care ar putea afecta comportamentul construcției în timp sunt cele referitoare la protecția hidrofugă. Aceste fenomene sunt:

Fisurare, faianțări sau degradări ale stratului de protecție al hidroizolațiilor (șapa)

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

P R O I E C T N R . 1 2 7 / 2 0 1 9



COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 14 DIN 28




Dezlipiri, crăpături sau deteriorări ale hidroizolației 4.7. Cerința G: utilizare sustenabila a resurselor naturale Componentele unei clădiri sustenabile sunt :

Situl Eficiența energetică Eficiența în folosirea materialelor Eficiența în folosirea apei Sănătatea și siguranța ocupanților Operarea și mentenanța construcției

Situl sustenabil presupune:

Reducerea costurilor de transport Protecția și menținerea peisajului și a cadrului natural Reciclarea materialelor de construcție

Limitarea impactului asupra mediului și măsuri împotriva poluării

Eficiența energetică presupune:

Design pasiv al construcție , cu folosirea optimă a resurselor locale pentru iluminat, ventilație și încălzire

Iluminare natural Soluții de iuminat eficiente energetic O anvelopantă de calitate, bine izolată Minimizarea consumurilor de energie electrică Managementul efficient al consumurilor energetice

Eficiența în folosirea materialelor presupune:

Selectarea materialelor de construcție sustenabile Folosirea planningului dimensional și a altor strategii de folosire eficientă a

materialelor Refolosirea și reciclarea materialelor rezultate din demolări Planificarea și managementul eficient al materialelor în procesul de demontare,

demolare și construcție

Analiza ciclului de viață al construcției încă din faza de proiectare, pentru limtarea producerii de deșeuri la finele perioadei de viață a acesteia

Eficiența în folosirea apei presupune:

Minimizarea consumurilor de apă: toalete cu consum mic, limitarea consumului de apă în zonele de folosință publică, etc

Contorizarea diferențiată a consumurilor

Sănătatea și siguranța ocupanților presupune: Folosirea de materiale fără emisii toxice: în special compuși organici volatile și

formaldehidă

Ventilație corectă și eficientă Prevenirea condițiilor de dezvoltare a fungilor, microorganismelor, etc

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

P R O I E C T N R . 1 2 7 / 2 0 1 9



COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 15 DIN 28




O clădire cu o bună calitate a mediului interior poate reduce frecvența bolilor respiratorii, a alergiilor, a astmului bronșic, poate reduce simptomul de “cl[dire bolnava” și poate mări perforrmanțele ocupanților

Operarea și mentenanța construcției presupune:

Materiale de construcție durabile Soluții tehnice care să ușureze mentenanța clădirii și a echipamentelor și instalațiilor Folosirea unor sisteme de management al clădirii (BMS) Folosirea unor sisteme de măsurare și evaluare a performanțelor clădirii , cu

posibilitatea ajustării parametrilor de funcționare și upgrade. 5. INSTRUCȚIUNI DE URMĂRIRE A COMPORTĂRII ÎN TIMP A CONSTRUCȚIILOR 5.1. GENERALITĂȚI

Prezenta documentație stabilește cadrul legislativ, organizatoric, informațional și normele tehnice în vigoare care stau la baza desfășurării activității de urmărire a comportării construcției, instalațiilor și echipamentelor pentru investiția CONSTRUCȚIE PENTRU CEREMONII FUNERARE în localitatea DOMNEȘTI, comuna MĂRIȘELU, jud. BISTRIȚA-NĂSĂUD.

Urmărirea comportării în timp a construcțiilor reprezintă : acțiune sistematică de observare, examinare, investigare a modului în care răspund (reacționează) construcțiile în decursul utilizării lor, sub influența agenților de mediu, a condițiilor de exploatare și a interacțiunilor construcțiilor cu mediul înconjurător și cu activitatea utilizatorilor. Urmărirea comportării în timp a construcției se desfașoară pe toată perioada de viață a construcției începând cu execuția ei și este o activitate sistematică de culegere și valorificare (prin următoarele modalități: interpretare, avertizare sau alarmare, prevenirea avariilor, etc.) a rezultatelor înregistrate din observare și măsurători asupra unor fenomene și mărimi ce caracterizează proprietățile construcției. Urmărirea curentă a comportării construcțiilor se efectuează prin examinare vizuală direct și dacă este cazul cu mijloace de măsurare de uz current , permanent sau temporar.Urmărirea curentă se realizează prin revizii periodice (trimestriale, anuale) sau revizii operative în caz de necesitate (după evenimente speciale). Scopul urmăririi comportării în timp a construcției este de a obține informații în vederea asigurării aptitudinii construcției pentru o exploatare normală, evaluarea condițiilor pentru prevenirea incidentelor, accidentelor și avariilor, respectiv diminuarea pagubelor materiale, de pierderi de vieți și de degradare a mediului. Efectuarea acțiunilor de urmarire a comportarii în timp a construcției se execută în vederea satisfacerii prevederilor privind menținerea următoarelor cerințe esențiale prevăzute în Legii nr. 10 din 18 ianuarie 1995 privind calitatea în construcţii *actualizată la 6 iulie 2015 cu Legea 177 /2015 publicată în M.O. nr. 484 din 2 iulie 2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii *:

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

P R O I E C T N R . 1 2 7 / 2 0 1 9



COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 16 DIN 28




a) rezistenta mecanica si stabilitate; b) securitate la incendiu (fosta C); c) igiena, sanatate si mediu înconjurător (fosta D) ; d) siguranta si accesabilitate în exploatare (fosta B); e) protectie impotriva zgomotului (fosta F); f) economie de energie si izolare termica (fosta E); g) utilizare sustenabila a resurselor naturale.

Organizarea urmăririi curente a comportării construcțiilor revine în sarcina proprietarilor și/sau utilizatorilor , care execută cu personal și mijloace proprii sau în cazul în care nu are personal cu mijloace necesare pentru a efectua această activitate,o poate contracta la o firmă abilitată în acest sens. Personalul însărcinat cu efectuarea activității de urmărire curentă va întocmi rapoarte ce vor fi menționate în Jurnalul evenimentelor și vor fi incluse în Cartea tehnică a Construcției.

5.2. URMĂRIREA COMPORTĂRII ÎN TIMP A CONSTRUCȚIEI Urmarirea comportarii în timp a constructiilor este de doua categorii:

- urmarire curenta - urmarire speciala (inspecția extinsă a construcției )

Categoria de urmărire, perioadele la care se realizează, precum și metodologia de efectuare a acestora se stabilesc de către proiectant și se consemneaza în Jurnalul evenimentelor care va fi pastrat în Cartea Tehnica a construcției. Urmărirea curentă a construcției: Urmarirea curenta este o activitate de comportare a constructiei care consta din observarea si înregistrarea unor aspecte, fenomene și parametri ce pot semnala modificări ale capacității construcției de a îndeplini cerințele de rezistență, stabilitate și durabilitate ale acesteia stabilite prin proiect. Urmărirea curentă a comportării construcției se efectuează prin examinare vizuală directă și prin măsurători de uz curent sau temporare. Urmărirea curentă se va efectua la intervale de timp prevăzute prin prezentul program, dar nu mai rar de o dată pe an și în mod obligatoriu după producerea de evenimente deosebite (seism, inundații sau incendii). Personalul însărcinat cu efectuarea activității de urmărire curentă va întocmi rapoarte ce vor fi menționate în Jurnalul evenimentelor și vor fi incluse în Cartea Tehnică a construcției. În cazul în care se constată deteriorări avansate ale structurii construcției, sau ale clădirilor învecinate, beneficiarul va solicita întocmirea unei expertize tehnice. În cadrul urmăririi curente a construcției, la apariția unor deteriorări ce se consideră că pot afecta rezistența, stabilitatea sau durabilitatea construcției, proprietarul sau utilizatorul va comanda o inspecție extinsă urmată, dacă este cazul, de o expertiză tehnică.

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

P R O I E C T N R . 1 2 7 / 2 0 1 9



COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 17 DIN 28




Inspecția extinsă a construcției În cadrul urmăririi curente a construcțiilor, la apariția unor deteriorări ce se consideră că pot afecta rezistența, stabilitatea și durabilitatea construcției, proprietarul sau utilizatorul va comanda o inspectare extinsă asupra construcției respective , urmată dacă este cazul de o expertiză tehnică. Inspecția extinsă are ca obiect o examinare detaliată, din punct de vedere al rezistenței, stabilității și durabilității, a tuturor elementelor structurale și nestructurale, a îmbinarilor construcției, a zonelor reparate și consolidate anterior, precum și cazuri speciale ale terenului și zonelor adiacente. Această activitate se efectuează în cazuri deosebite privind siguranța și durabilitatea construcției, cum ar fi:

deteriorări semnificative semnalate în cadrul activității de urmărire curentă;

după evenimentele excepționale asupra construcției (cutremur, foc, explozii) care afectează utilizarea construcțiilor în condiții de siguranță;

schimbarea destinației sau a condițiilor de exploatare a construcției.

5.3. LISTA FENOMENELOR SUPUSE URMĂRIRII CURENTE PRIN OBSERVAȚII VIZUALE SAU CU DISIPOZITIVE SIMPLE DE MĂSURARE

5.3.1. FENOMENE URMĂRITE PRIN OBSERVAȚII VIZUALE :

A. ARHITECTURA și STRUCTURA

Starea fundațiilor –fenomene urmărite:

Fisurare Macinare Fisura evolutivă Segregare Tasări neuniforme Înclinări Spărturi Armături aparente Armături corodate Existența căilor de conducere a apei la talpa fundației Stagnarea apei în gropi adiacente fundației Infiltrații

Starea terasamentelor zonei adiacente fundațiilor –fenomene urmărite

Surpări Alunecări de teren Lucrări de săpături neumplute sau necompactate Gropi de stagnare a apei

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

P R O I E C T N R . 1 2 7 / 2 0 1 9



COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 18 DIN 28




Fenomene evolutive-eroziuni Alunecări de teren Excavații accidentale

Starea de deformație a elementelor geometrice de ansamblu a suprastructurii –fenomene urmărite: Schimbări în forma obiectelor prin deformații vizibile vertical, orizontale, rotiri, etc Îndoirea elementelor constructive Fisurarea sudurilor Apreciarea modificării suprafeței betonului Existența petelor de rugină ale armăturilor fără acoperire de beton Compactitatea betonului și aderența tencuielilor aplicate pe suprafețe

Starea integrității și continuității hidroizolațiilor –fenomene urmărite:

Fisurări ale stratului de protecție a hidroizolației Dezlipiri ale stratului de protecție a hidroizolației Crăpături ale stratului de protecție a hidroizolației Alte deteriorări ale hidroizolației (bășici, etc)

Starea conservării împrejmuirilor-fenomene observate : Deterioararea împrejmuirilor din cauze naturale Deterioarea împrejmuirilor ca urmare a unor acte de vandalism Deterioarea punctelor de acces: uși, porți Deterioarea elementelor de închidere: lacăte, zăvoare , balamale Deterioarea fundațiilor la stâlpi Deterioarea panourilor din sârmă bordurată Deterioarea protecției anticorozive

Starea conservării aleilor pietonale , a aleilor carosabile și a parcărilor-fenomene observate:

Inundări, băltiri Surpări Înierbări Desprinderea trotuarelor Alte fenomene care determină ca aceste elemente să devină impracticabile

B. INSTALAȚII ELECTRICE Starea capacității de asigurare a dulapurilor care conțin aparataj-fenomene urmărite:

Deteriorarea încuietorilor și a zăvorelor Deteriorarea modului de închidere a ușilor Deteriorarea balamalelor

Verificarea gradului de corodare a instalațiilor de legare la pământ : se realizează prin dezgroparea în porțiunea de intrare în sol a legăturii la priză pe o adâncime de 0,3-0,7 m la prize de pământ (artificială sau naturală). Nota: după 5 ani de la îngropare

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

P R O I E C T N R . 1 2 7 / 2 0 1 9



COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 19 DIN 28




C. INSTALAȚII SANITARE Starea instalațiilor sanitare interioare și exterioare

Apariția de zone umede pe pereți și planșee Conducte de alimentare cu apă defecte Distrugerea hidroizolației la sifoanele de pardoseală Scurgeri de apă pe lângă preaplin Condensarea umidității din aer pe suprafața rece la conductele neizolate Condensarea umidității din aer pe tencuiala care acoperă conductele neizolate sau izolate necorespunzător Tasarea locală a terenului pe traseul rețelelor sau în jurul căminelor Existența unui robinet deschis care debitează o cantitate mai mare âde apă decât poate prelua conducta de canalizare Presiunea scăzută în rețea Blocarea totală sau parțială a unor armături Controlul vizual al etanșeității instalației

Starea instalațiilor de canalizare Tasări ale terenului sau pavajelor în jurul căminelor sau pe traseul conductelor Depistarea unor anomalii în funcționarea rețelie de canalizare: refulări periodice,

reducerea debitului evacuat Urmărirea gradului de etanșeitate prin apariția de pete de umezeală sau băltiri Existența capacelor de cămine

Inspectia se va efectua cu o periodicitate de un an, începând la un an de la darea în exploatare a constructiei. Eventualele neconformități apărute vor fi menționate în Jurnalul evenimentelor și vor fi incluse în Cartea Tehnică a Construcției. De asemenea, ele vor fi aduse la cunostința proiectantului. 5.3.2. FENOMENE URMĂRITE CU METODE DE MĂSURARE Controlul tasării fundațiilor

Urmărirea abaterii relative în înălțime a suprafeței superioare a plăcii de sprijin pe blocul de fundare Urmărirea diferenței lungimilor distanței într-o secțiune Urmărirea rotației relative în secțiunea superioară și intermediară

Controlul verticalității

Urmărirea înclinării axului în plan față de axul teoretic Urmărirea înclinării axului tronsonului față de axul proiectat

5.4. MĂSURAREA FENOMENELOR

În cele ce urmeaza se prezinta elementele care vor fi inspectate si/sau masurate pe parcursul duratei de viata a constructiei.

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

P R O I E C T N R . 1 2 7 / 2 0 1 9



COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 20 DIN 28




5.4.1.Măsurarea tasărilor Cerinte de baza ale urmaririi tasarii constructiei prin metode topografice Urmarirea tasarilor constructiei prin metode topografice consta în masurarea modificarii cotelor unor puncte izolate, materializate prin marci de tasare, fixate solidar de constructie, raportate la repere de referinta (repere fixe). Precizia necesara masurarii deplasarilor verticale, în functie de valoarea estimata prin proiect a tasarii absolute maxime smax, se determina preliminar conform precizarilor tab1 din STAS 2745-90. Eventuala depasire a acestei valori reclama prezenta imediata a proiectantului, geotehnicianului si a altor factori implicati în executarea/întretinerea constructiei. În acord cu prevederile de mai sus, pentru valoarea maxima a tasarii absolute se impun: - clasa conventionala de precizie: B - cerinta privind precizia: ridicata Eroarea admisibila a masurarii deplasarii verticale: +/- 0.1mm Metoda de nivelment pe care o recomandam ( în acord cu prevederile tab. 2 din STAS 2745-90) este nivelmentul geometric de precizie. Conditiile tehnice pentru nivelmentul geometric, în acord cu tab. 3 din stas 2745-90 sunt: - viza, m, max.: 40m - inegalitatea între portee, pe statie , max.: 0.4m - inegalitatea cumulata a porteelor la drumuire închisa: 2.0m - Neînchiderea admisibila la drumuire închisa (n-nr. dee straturi): +/- n1/2 Executantul nivelmentului geometric poate adopta si alte valori pentru diferitele caracteristici, daca asigura îndeplinirea cerintei de precizie impusa.

Repere de referinta (borne)

Datorita preciziei impuse masurarii, standardul recomanda repere de referinta de adâncime. Având în vedere recomandarile standardelor, si particularitatile constructive si de amplasament ale constructiei propunem amplasarea a unui singur reper de referinta. Ramâne la latitudinea unitatii care face urmarirea stabilirea modalitatii în care se face masurarea. De asemeni, în prezentul material am indicat minimal numarul si pozitia reperelor, dar unitatea care face masurarile poate indica si necesitatea amplasarii altor repere, cu conditia respectarii specificatiilor tehnice. În momentul întocmirii prezentelor specificatii tehnice nu cunoastem proiectul de organizare de santier, iar pozitia reperelor se va stabili de catre executant cu acordul factorilor implicati (proiectant, executant, beneficar).

Marci de tasare

Marcile de tasare sunt repere mobile de nivelment, care se alcatuiesc si se fixeaza în elementele de constructie astfel încât sa fie asigurata conservarea lor în timp, pe întreaga durata a efectuarii observatiilor si sa fie posibila efectuarea masurarilor atât în timpul executiei cât si în timpul exploatarii. Alcatuirea si dispunerea marcilor de tasare se stabilesc de catre unitatea care efectueaza masurarile, de acord cu proiectantul, executantul si beneficiarul, tinând seama de precizia

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

P R O I E C T N R . 1 2 7 / 2 0 1 9



COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 21 DIN 28




impusa masurarii, de particularitatile constructive ale constructiei. Marcile de tasare se alcatuiesc si se amplaseaza astfel încât sa nu fie deteriorate sau astupate de lucrarile de finisaj. Marcile de tasare sunt conform STAS 10493-76. Precizam ca utilizarea unor marci de tasare alcatuite din doua parti (o teaca înglobata în elementul de constructie si un bolt detasabil) nu este recomandata în cazul masurarilor deprecizie, conform pct. 4.5. din STAS 2745-90.

Masurarile vor fi efectuate dupa urmatorul program: 1. Masurari pe parcursul executiei constructiei:

Deplasarile pe verticala ale marcilor (tasarile) vor fi masurate cu metode topografice cu precizie de 0,1mm, la intervale de timp corespunzatoare realizarii urmatoarelor etape de lucru:

Se va executa un ciclu de masuratori initiale (“masurarea de zero”) Se va executa un ciclu de masuratori dupa realizarea fiecarui nivel suprateran al

structurii. Se va executa un ciclu de masurari la încheierea defnitiva a executiei constructiei.

Daca în aplicarea încarcarilor intervin pauze (daca apar discontinuitati- în timp privind executia constructiei), trebuie efectuate masurari înainte si dupa efectuarea încarcarii.

2. Masurari în faza de exploatare:

Se va efectua un ciclu de masurari la ocuparea totala a constructiei de catre beneficiar (pentru a se monitoriza aportul sarcinilor utile). Se vor efectua câte doua cicluri de masurari în fiecare din primii trei ani ai exploatarii constructiei (intervalul de timp între masurari trebuie sa fie de cca. jumatate de an).

Se va efectua câte un ciclu de masurari în fiecare din urmatorii trei ani ai exploatarii constructiei (intervalul de timp între masurari trebuie sa fie de cca. un an).

Se va efectua un ciclu de masurari la 4 ani dupa efectuarea masurarii precedente (respectiv la 10 ani de la darea în folosinta a constructiei).

Apoi se va efectua câte un ciclu de masurari la un interval de 5 ani (respectiv la 15, 20, 25ani, de la darea în folosinta a constructiei).

Intervalele de timp prestabilite pentru efectuarea măsurărilor pe parcursul exploatării pot fi modificate în cazul în care intervin acțiuni care influențează evoluția tasărilor, ca de exemplu:

variația importantă a nivelului apei subterane, aplicarea unei încărcări în imediata vecinătate a construcției, baterea de piloți sau alte surse de vibratii în apropiere, șocuri seismice de mare intensitate (cu magnitudine mai mare sau egală cu 6,5), precipitații abundente, etc.

5.4.2. Efectuarea observatiilor asupra fisurilor

În cazul aparitiei de fisuri în elementele portante ale constructiei, trebuie întreprinse observatii sistematice asupra fisurilor în vederea elucidarii caracterului deformatiilor si pericolului pe care acestea îl implica asupra rezistentei si exploatarii constructiei. Pentru urmarirea dezvoltarii în lung a fisurii, extremitatile acesteia se repereaza periodic prin liniute vopsite, alaturi de care se noteaza data.

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

P R O I E C T N R . 1 2 7 / 2 0 1 9



COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 22 DIN 28




Pentru urmarirea dezvoltarii în sens transversal a fisurii se utilizeaza dispozitive de masura sau repere, fixate pe ambele parti ale fisurii, în dreptul carora se marcheaza numarul lor si data montarii.

La fisuri cu deschiderea transversala mai mare de 1 mm trebuie masurata si adâncimea acestora. În cazul aparitiei unor fisuri, acestea se vor monitoriza în conformitate cu cele descrise mai sus. Se vor aplica martori de sticla si se va masura deschiderea transversala a fisurilor. Prima citire se va efectua imediat dupa identificarea fisurii si apoi la interval de 1 an calendaristic. De asemenea, aceste fisuri vor fi masurate dupa producerea unui eventual eveniment major: cutremur, incediu, explozie. Toate rezultatele citirilor vor fi prezentate proiectantului care dupa trei ani poate decide întreruperea masurarii, fara a exclude însa inspectarea vizuala în continuare sau, în cazul în care deschiderea fisurilor s-a amplificat poate dispune masuri de interventie functie de starea normala, de atentie, de avertizare sau de alarmare în care se gaseste defectul respectiv. De asemenea, în cazul amplificarii fisurilor, proiectantul va dispune inspectia extinsa a constructiei sau urmarirea speciala. Toate rezultatele citirilor vor fi mentionate în Jurnalul evenimentelor si vor fi incluse în Cartea Tehnica a constructiei.

5.5. ZONELE DE OBSERVAȚIE ȘI PUNCTELE DE MĂSURARE Se vor inspecta vizual fațadele obiectivului proiectat, pentru a se observa eventuale fisuri și crăpături , desprinderi de finisaje, desprinderea trotuarelor de clădire, etc. Se vor măsura înălțimea maximă a construcțiilor, înălțimea la cornișă în toate colțurile clădirii.Măsurătorile vor fi efectuate față de un punct de reper stabilit din interiorul sau exteriorul incintei.

5.6. AMENAJĂRI NECESARE PENTRU DISPOZITIVELE DE MĂSURARE ȘI OBSERVAȚII

Se vor monta borne nivelitice în diferite locații pentru a face posibilă urmărirea comportării în timp a construcțiilor cu ajutorul mijloacleor tehnice (stație totală, teodolite și nivele, etc). La recepția finală a lucrărilor se vor efectua măsurători la diferite obiective care se vor înscrie în Cartea Tehnică a construcției, aceste măsurători urmând a fi repetate atunci când în urma examinării vizuale directe se constată apariția unor deteriorări ce se consider că pot afecta rezistența, stabilitatea și durabilitatea construcției , a schimbării evidente a poziței construcției manifestate prin deplasări vizibile pe orizontală, pe vertical sau prin rotiri în raport cu locul inițial de amplasare sau prin efecte secundare vizibile (desprinderea trotuarelor, scărilor de soclul sau de corpul clădirilor și apariția de rosturi, crăpături , smulgeri,etc).

5.7. PROGRAMUL DE MĂSURĂTORI Urmărirea curentă se va efectua nu mai rar de o data pe an și în mod obligatoriu după producerea de evenimente deosebite: seism, inundații, explozii, alunecări de teren, etc .

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

P R O I E C T N R . 1 2 7 / 2 0 1 9



COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 23 DIN 28




5.8. MODUL DE ÎNREGISTRARE ȘI PĂSTRARE A DATELOR Personalul însărcinat cu efectuarea activității de urmărire curentă va întocmi rapoarte ce vor fi menționate în Jurnalul evenimentelor și vor fi incluse în Cartea Tehnică a construcției .Aceste rapoarte se vor păstra atât electronic, cât și în format pe hârtie , având număr de înregistrare de la registratura beneficiarului.

5.9. PROCEDURA DE ATENȚIONARE ȘI ALARMARE A POPULAȚIEI În cadrul urmăririi curente, la apariția unor deteriorări ce se consider că pot afecta utilizarea normal a construcțiilor și echipamentelor, pentru evitarea apariției unor accidente, se va interzice accesul persoanelor la acestea și în raza lor de acțiune prin îngrădire și semnalizare vizuală.Este obligatorie informarea (prin panouri scrise sau simboluri grafice) persoanelor asupra riscurilor la care sunt expuse în cazul încălcării interdicției. Interdicția se aplică până la remediarea deteriorărilor și punerea în funcțiune a constrcuțiilor și/sau echipamentelor în deplină siguranță.

6. OBLIGAȚII ȘI RĂSPUNDERI PRIVIND URMĂRIREA COMPORTĂRII ÎN TIMP A

CONSTRUCȚIILOR

În cele ce urmeaza vor fi amintite aspecte principale ale obligatiilor ce revin diverșilor factori implicați în investiție, cu mențiunea că forma completă a acestor obligații este cea prevazută în normativul P130-99. 6.1. OBLIGAȚIILE BENEFICIARULUI Conform Ordinului M.L.P.A.T. nr.77/N/28.10.1996 beneficiarul va verifica proiectul de autorizație de construire printr-un verificator tehnic M.L.P.A.T. pentru cerințele ce se impun. Conform Legii 10/1995 beneficarul are obligația de a începe lucrările de construcție pe baza unui proiect tehnic și a detaliilor de execuție. Conform H.G.R. 272/1994 beneficiarul are obligația de a anunța începerea lucrărilor cu 10 zile înainte I.J.C teritorial. Beneficiarul răspunde de activitatea privind urmărirea urmarirea comportarii constructiei sub toate formele , organizeaza activitatea de urmarire curentă prin mijloace și personal propriu sau prin contract cu o firmă specializată în această activitate, pe baza proiectului de execuție și a instrucțiunilor date de proiectant. Dacă se consideră că pot fi afectate durabilitatea, rezistența și stabilitatea construcției respective sau după evenimente excepționale (cutremur, foc,inundații, alunecări de tere) , beneficarul comandă expertize tehnice la construcțiile la care s-a depășit durata de serviciu, cărora li se schimbă destinația sau condițiile de exeploatare , precum și la cele la care se constată deficiențe semnificative în cadrul urmăririi curente sau speciale. Beneficiarul asigură păstrearea Cărții tehnice a construcției la zi, jurnalul evenimentelor ia măsurile necesare menținerii aptitudinii pentru exploatare a construcției aflată în proprietate (exploatare rațională, întreținere și reparații la timp) și prevenirii producerii unor accidente pe

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

P R O I E C T N R . 1 2 7 / 2 0 1 9



COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 24 DIN 28




baza datelor furnizate de urmărire curentă și/sau special. Proprietarul sau administratorul va asigura activitatea de urmărire a comportării construcției în exploatare și intervențiile în timp asupra acesteia.Urmărirea comportării construcției în exploatare și intervențiile în timp asupra acesteia se realizează direct, fie de proprietar sau administrator , fie de personae împuternicite de aceștia, ce vor avea calitatea de responsabil cu urmărirea comportării în timp a construcției.

6.2. OBLIGAȚIILE EXECUTANTULUI Conform Legii 10/1995 privind calitatea în construcții executantul are următoarele obligații:

începerea lucrărilor numai la construcții autorizate în condițiile legii și numai pe baza unui proiect tehnic și a detaliilor de execuție verificate de un verificator atestat;

sesizarea investitorului (beneficiarului) asupra neconformităților constatate în proiect în vederea soluționării acestora;

convocarea factorilor care trebuie să participe la verificarea lucrărilor ajunse în faze determinante ale execuției și asigurarea condițiilor necesare efectuării acestora în vederea obținerii acordului de continuitate a lucrărilor;

soluționarea neconformităților , neconcordanțelor și a defectelor apărute în fazele de execuție numai pe baza soluțiilor stabilite de proiectant cu avizul beneficiarului;

utilizarea în execuție numai a materialelor prevăzute în proiect,certificate sau pentru care există agremente tehnice .Înlocuirea acestora cu alte material care îndeplinesc condițiile prevăzute se va face numai pe baza soluțiilor stabilite de proiectant, cu avizul beneficiarului.

Respectarea proiectului și a detaliilor de execuție pentru realizarea nivelului de calitate corespunzător cerințelor;

efectuează urmarirea curentă a construcției pe durata execuției, dacă este stipulat în contract ;

întocmeste și predă investitorului si/sau proprietarului documentatia necesară pentru Cartea Tehnică a Construcției;

asigură păstrarea și predarea către utilizator și/sau proprietar a datelor și măsurătorilor efectuate în perioada de execuție a construcției;

în cazul în care execută reparații sau consolidări, întocmesc și predau investitorului și/sau proprietarului documentatția necesară pentru Cartea Tehnică a Construcției

6.3. OBLIGAȚII ȘI RĂSPUNDERI ALE RESPONSABILILOR CU URMĂRIREA COMPORTĂRII CONSTRUCȚIILOR

să cunoască în detaliu conținutul instrucțiunilor de urmărire a comportării în exploatare a obiectivului pentru care au fost autorizați;

să cunoască în detaliu Cartea Tehnică a Construcției; întocmesc, păstrează și completează la zi Jurnalul evenimentelor; controlează respectarea condițiilor cuprinse în instrucțiunile de urmăriere special a

comportării în exploatare și a celor prevăzute în Cartea Tehnică a Construcției; controlează ( la intervalele prevăzute și imediat după orice eveniment deosebit, cutremur,

inundație, ploaie torențială, cădere masivă de zăpadă, aluencare de teren, incendiu, explozie, etc) starea tehnică a construcției , în scopul punerii în evidență a acelor elemente de construcții care prin starea de degradare sau prin condițiile de exploatare reprezintă un pericol pentru siguranța și stabilitatea construcției;

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

P R O I E C T N R . 1 2 7 / 2 0 1 9



COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 25 DIN 28




solicită efectuarea unor expertize, a unei inspectări extinse sau a altor măsuri prin firme sau specialiști autorizați , în cazul constatării unor degradări;

întocmesc rapoartele privind urmărirea curentă a construcției; cunosc programul măsurătorilor corelat cu fazele de exceuție sau exploatare; asigură sesizarea celor în drept la apariția unor evenimente sau depășire valorilor de

control, pentru a lua măsurile corespunzătoare. Instrucțiunile nu se limitează la documentația întocmită de S.C. TOP-PROIECT S.R.L. în calitate de proiectant general , ci se completează cu toate prevederile legale în vigoare aplicabile. 7. CARTEA CONSTRUCȚIEI

Beneficiarul va asigura completarea și păstrarea Cărții tehnice pentru fiecare obiect de construcție în parte. Modul de elaborare a Cărții tehnice a Construcției este stipulat în Legea 10/1995 privind calitatea în construcții și în Normele de întocmire a Cărții Tehnice a Construcțiilor , anexa nr.6 din HG nr.273/1994 (modificată și completată) , privind recepția lucrărilor de construcții și a instalațiilor aferente acestora.

7.1. Conținutul cărții tehnice a construcției Cartea tehnică a construcției conține documentația de bază și centralizatorul cu părțile sale componente. Documentația de bază va cuprinde următoarele capitole:

Capitolul A: Documentația privind proiectarea ; Capitolul B: Documentația privind execuția; Capitolul C: Documentația privind recepția; Capitolul D: Documentația privind exploatatrea, întreținerea, repararea și urmărirea

comportării în timp. Documentația privind proiectarea (capitolul A) va cuprinde :

acte referitoare la tema de proiectare , amplasarea construcției și avize de specialitate care au stat la baza întocmirii proiectului;

documentație tehnică care se referă la construcția respective( caracteristici, detalii de execuție pentru elementele structurii de rezistență , ca și pentru celelalte părți ale construcției care asigură funcționalitatea și siguranța în exploatare , precum și schemele de instalații efectiv realizate , cu toate modificările aduse de proiectant, executant sau proprietar pe parcursul execuției construcției;

breviarele de calcul pe specialități ( acțiuni, ipoteze de calcul, rezultatele calculelor de dimensionare și verificare, etc);

indicarea distinctă a diferențelor față de detaliile de execuție inițiale, cu precizarea cauzelor care au condus la aceste diferențe;

caietele de sarcini privind execuția lucrărilor.

Documentația tehnică privind execuția (capitolul B) va cuprinde : autorizația de executare a construcției ;

procesul verbal de predare-primire a amplasamentului și reperului de nivelment general;

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

P R O I E C T N R . 1 2 7 / 2 0 1 9



COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 26 DIN 28




înregistrările de calitate cu character permanent effectuate pe percursul execuției lucrărilor, precum și celelalte documentații întocmite conform prescripțiilor tehnice, prin care se atestă calitatea lucrărilor (rezultatul încercărilor effectuate, certificatele de calitate, condica de betoane, registrul proceselor verbale de lucrări ascunse, notele de constatare ale organelor de control , registrul unic de comunicări și dispoziții de șantier , procesele verbale de probe specific și special , etc);

procesele verbale de recepție ale terenului de fundare, a fundațiilor și a structurii de rezistență, procesele verbale de admitere a fazelor determinante;

procesele verbale privind montarea instalațiilor de măsurare prevăzute prin proioectul de urmărire special a construcțiilor , dacă este cazul, precum și consemnarea citirilor inițiale de la care încep măsurătorile;

expertize tehnice, verificări în teren sau cercetări suplimentare effectuate în afara celor prevăzute de prescripțiile tehnice sau caietel de sarcini , rezultate ca necesare , ca urmare a unor accidente tehnice produse în cursul execuției sau ca urmare a unor greșeli de execuție ;

caietele de atașament, jurnalul principalelor evenimente ( inundații, cutremure, temperaturi excesive, etc).

Documentația tehnică privind recepția (capitolul C) va cuprinde :

procesele verbale de recepție (la terminarea lucrărilor și cel final) , precum și alte acte anexate acestora, pe care comisia de recepție finală le consideră necesare a fi păstrate în Cartea tehnică a Construcției ;

alte acte încheiate ca urmare a cererii comisiilor de recepție, prin care se prevăd verificări sau cercetări suplimentare , cu indicarea rezultatelor obținute și a modului de rezolvare.

Documentația tehnică privind urmărirea comportării în exploatare și intervenții în timp (capitolul D) va cuprinde :

prevederile scrise ale proiectantului privind urmărirea comportării construcției, instrucțiunile de exploatare și întreținere și lista prescripțiilor de bază care trebuie respectare pe timpul expolatării construcției, documentația de interpretare a urmăririi comportării în timp a construcției în timpul execuției și ala exploatării;

proiectele în baza cărora s-au efectuat , după recepția finală a lucrărilor, modificări ale construcției față de proiectul initial efectiv realizat;

actele de constatare a unor deficiențe apărute după recepția executării lucrărilor și măsurile de intervenție luate (procese verbale de remediere a defectelor) ;

procesul verbal de predare-primire a instalațiilor de măsurare prevăzute prin proiectul de urmărire special a construcției înceheiat între executant și beneficiar, dacă este cazul;

referatul cu concluziile anuale și finale asupra rezultattelor urmăririi speciale , dacă este cazul.

Procesele verbale de predare-primire a construcție în cazul schimbării proprietarului; Jurnalul evenimentelor , Întocmit conform modelului de formular cuprins în anexa

nr.1 la prezentele norme.

Acolo unde este posibil , documentele cuprinse în Cartea tehnică a Construcției vor putea fi înregistrate pe support electronic.

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

P R O I E C T N R . 1 2 7 / 2 0 1 9



COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 27 DIN 28




Pentru obiectele de construcție clădiri de locuit până la două niveluri și anexe gospodărești, cât și pentru cele de mică importanță cum ar fi garduri, cabine poartă, Cartea Tehnică a Construcției se rezumă la autorizația de construire, procesele verbale de recepție la terminarea lucrărilor și procesul verbal de recepție finală la expirarea perioadei de garanție , precum și alte evenimete deosebite în viața construcției. Actele ce formează documentația de bază a Cărții tehnice a Construcției vor fi îndosariate pe capitolele respective, în ordinea enumerării din prezentele norme , în dosare cu file numerotate, prevăzute cu borderou și parafate pe măsura încheierii lor .Fiecare dosar va purta un indicativ format din litera corespunzătoare capitolului ( A, B, C, D) și din numărul de ordine , în cifre arabe, al dosarului. Centralizatorul cărții tehnice a construcției va cuprinde fișa statistică pe obiect, borderoul general al dosarelor documentației debază și copiile borderourilor cu cuprinsul fiecărui dosar în parte.

7.2. Modul de întocmire, folosire și păstrare a cărții tehnice a construcției

Cartea Tehnică a Construcției se întocmește într-un singur exemplar:pentru construcțiile existente fără carte tehnică , aceasta se întocmește de către investitor , împreună cu proiectantul . Modul de întocmire și de completare a Cărții Tehnice A Construcției se controlează în mod obligatoriu de către:

o comisiile de recepție finală a obiectelor de construcții, cu ocazia recepției; o organele de control împuternicite din cadrul organelor cu atribuții în acest

domeniu, periodic. Rezultatele controalelor se vor consemna în mod obligatoriu în jurul evenimentelor. Cartea Tehnică a Construcției se păstrează pe toată durata de existență a obiectivului de construcție , până la demolarea sa.După demolare, investitorul predă exemplarul complet la arhiva unităților administrative-teritoriale , pentru păstrare. Înainte de predarea Cărții Tehnice A Construcției, e ava fi completată cu modul de desfîșurare a acțiunii de postutilizare , pe baza instrucțiunilor elaborate de proiectant. La schimbarea proprietarului, cartea Tehnică A Construcției va fi predate noului proprietar, care va avea obligația păstrării și completării acesteia, consemnând faptul în procesul verbal de predare-primire și în jurnalul evenimentelor.

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

P R O I E C T N R . 1 2 7 / 2 0 1 9



COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 28 DIN 28




8. CONCLUZII Prezentul document definește cadrul ,regulile de bază şi programul prin care se vor executa lucrările de monitorizare şi urmărire în timp a construcţiilor. Precizăm că prezentul program are caracter definitoriu şi orientativ, iar în acord cu standardele în vigoare pozitia exacta a bornelor si reperelor, tipul reperelor, etc, trebuie stabilita de catre unitatea care efectueaza acesta lucrare, de comun acord cu proiectantul, beneficiarul si executantul constructiei. Documentele continând datele obţinute din monitorizarea lucrărilor de infrastructură şi a influenţei acestor lucrări asupra zonelor adiacente se predau, la recepţia construcţiei, beneficiarului (proprietarului) constructiei si vor fi pastrate în Cartea Tehnica a constructiei, conform prevederilor Legii nr. 10/1995 privind calitatea în constructii. Măsurătorile privind tasările construcţiei noi, monitorizarea fisurilor, etc. vor fi realizate de unităţi specializate şi independente de executantul lucrărilor de construcţii Ele se vor face atât cu respectarea legislaţiei în vigoare cât si cu programul şi cerinţele definite de proiectantul de structură în prezentul document. Monitorizarea şi urmărirea se vor executa pe baza unor proiecte efectuate de executantul fiecarei lucrări de monitorizare, programe care vor fi supuse spre aprobare proiectantului de structură. Datele obţinute din lucrările de monitorizare vor fi comunicate cu promptitudine proiectantului construcţiei.

Data Elaborat,

IUNIE 2019 c. Arh. Mircea HĂRĂSTĂȘAN

CONSTRUCTIE PENTRU

CEREMONII FUNERARE

ÎN LOCALITATEA DOMNESTI,

COMUNA MARISELU,


VOLUMUL 2.2.

CAIETE DE SARCINI

ARHITECTURA

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

P R O I E C T N R . 1 2 7 / 2 0 1 9



COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 2 DIN 118


VOL. 2.2. - CAIETE DE SARCINI ARHITECTURA

CUPRINS VOLUMUL 2 - CAIETE DE SARCINI

VOLUMUL 2.1. URMĂRIREA COMPORTĂRII ÎN TIMP A CONSTRUCȚIEI și CARTEA CONSTRUCȚIEI

VOLUMUL 2.2. ARHITECTURA PAG.

A 01 C.S. GENERAL PT. EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE ARHITECTURĂ ................. 3

A 02 LUCRĂRI DE ZIDĂRIE ............................................................................... 9

A 03 LUCRĂRI DE ZIDĂRIE PT. COMPARTIMENTĂRI, ÎNCHIDERI ......................... 16

A 04 LUCRĂRI DE TENCUIELI INTERIOARE ........................................................ 29

A 05 LUCRĂRI DE TENCUIELI EXTERIOARE ........................................................ 40

A 06 SISTEME DE TERMOIZOLAŢII PENTRU FAŢADE-TERMOSISTEM .................. 45

A 07 TENCUIELI EXTERIOARE SPECIALE EXECUTATE PE TERMOSISTEM .............. 54

A 08 LUCRĂRI DE HIDROIZOLAŢII .................................................................... 58

A 09 ŞAPE PENTRU PARDOSELI ......................................................................... 61

A 10 FINISAJE PARDOSELI ................................................................................ 67

A 11 LUCRĂRI DE PLACAJE INTERIOARE ........................................................... 76

A 12 LUCRĂRI DE ZUGRĂVELI ........................................................................... 83

A 13 ÎNVELITORI ............................................................................................. 92

A 14 SISTEM DE COLECTARE APE PLUVIALE. JGHEABURI ŞI BURLANE ................ 99

A 15 TÂMPLĂRIE PVC ....................................................................................... 102

A 16 GEAM DUBLU TERMOIZOLANT .................................................................. 110

A 17 FERONERIE .............................................................................................. 115

VOLUMUL 2.3. REZISTENŢA


-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

P R O I E C T N R . 1 2 7 / 2 0 1 9



COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 3 DIN 118



CAIET DE SARCINI A 01

CAIET DE SARCINI GENERAL PENTRU EXECUTAREA LUCRARILOR DE

ARHITECTURA

PAGINA DE TITLU

CUPRINS VOLUM 2 - CAIETE DE SARCINI

BORDEROU CAIET DE SARCINI A 01 – C.S. GENERAL ARHITECTURĂ

1. GENERALITĂŢI

2. STANDARDE ŞI NORMATIVE DE REFERINŢĂ

3. MOSTRE ŞI TESTĂRI

4. MATERIALE ŞI PRODUSE

5. LIVRARE, MANIPULARE ŞI DEPOZITARE

6. EXECUTAREA LUCRĂRILOR

7. VERIFICĂRI ÎN VEDEREA RECEPŢIEI LUCRĂRILOR

8. MASURATORI ŞI DECONTARE


IUNIE 2019

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

P R O I E C T N R . 1 2 7 / 2 0 1 9



COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 4 DIN 118



1. GENERALITĂŢI Prevederile cuprinse în acest „Caiet de sarcini general pentru executarea lucrarilor de arhitectura” numit de acum înainte CSGA, sunt aplicabile şi obligatorii la lucrările de arhitectură, cuprinse în proiect. În caietele de sarcini privind lucrările de arhitectură care urmează se fac trimiteri la prevederi generale şi sunt cuprinse prevederi specifice fiecărei categorii de lucrări. Construcţia, funcţie de gradul de importanţă conferit obiectului reclamă respectarea unui anumit nivel de calitate în realizarea lucrărilor şi impune în consecinţă o activitate riguroasă de urmărire permanentă pe tot parcursul execuţiei.Se va putea asigura astfel o corectă verificare şi recepţionare a fazelor intermediare şi a celei finale. Ant rep reno ru l , con fo rm cond i ţ i i l o r gene ra l e ş i spec i a l e de cont rac t a re , a re ob l i ga ţ i a s ă s t ud ieze documentaţia pusă la dispoziţie de investitor, Să obţină orice alte informaţii considerate de el necesare prin condiţiile şi dificultăţile de execuţie a lucrărilor de arhitectură. Pe durata execuţiei, antreprenorul va lua toate măsurile care se impun pentru a respecta condiţii le de realizare a lucrărilor de arhitectură în conformitate cu cerinţele impuse de documentaţiile de contractare. Detaliile de execuţie, calitatea materialelor şi tehnologiile de punere în operă se vor realiza conform planurilor, caietelor de sarcini şi eventualelor precizări făcute de proiectant. Înaintea începerii lucrărilor antreprenorul, poate prezenta şi o altă propunere de tehnologie de execuţ i e fa ţ ă de cea p revăzută î n p ro i e c t , dar va t r ebu i s ă o supună sp re ap roba re p ro ie c t antu lu i ş i investitorului. Noua tehnologie, propusă şi aprobată, va respecta condiţiile de calitate impuse de lucrarea respectivă. Investitorul şi proiectantul îşi rezervă dreptul ca, înainte sau după începerea lucrărilor să opereze adaptări sau modif icări faţă de proiect , în vederea asigurării calităţii, ca urmare a apariţiei unor materiale sau tehnologii noi. În toa te ac t i v i t ă ţ i l e de pe şant i e r vo r f i r espec t a t e no rme de p ro t ec ţ i a munc i i ş i ce le de p reven i r e a incendiilor.


Sub acest titlu vor f i menţionate standardele, normativele şi alte prescripţii care trebuie respectate lamateriale, utilaje, confecţii, execuţie, montaj, probe, teste şi verificări.La acestea se adaugă următoarele, cu aplicabilitate generală:

2 . 1 . A C T E N O R M A T I V E P R I V I N D C A L I T A T E A - L E G E A 1 0 / 1 9 9 5 – L e g e a c a l i t ă ţ i i î n c o n s t r u c ţ i i ; -Legea nr. 8 , p r i v i nd „As igu ra rea du rab i l i t ă ţ i i ş i s i gu ranţe i î n exp loa t a re , func ţ i ona l i t ă ţ i i ş i ca l i t ă ţ i i construcţiilor”. - H G 9 2 5 / 1 9 9 5 „ R e g u l a m e n t u l u i d e v e r i f i c a r e s i e x p e r t i z a r e t e h n i c a d e c a l i t a t e a p r o i e c t e l o r , a executiei lucrarilor si constructiilor”-N o r m e p e n t r u u t i l i z a r e a f o r m u l a r e l o r t i p i z a t e î n a c t i v i t a t e a d e c o n t r o l t e h n i c d e c a l i t a t e î n construcţii-montaj publicate în Buletinul Construcţiilor nr. 8/1987.

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

P R O I E C T N R . 1 2 7 / 2 0 1 9



COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 5 DIN 118



- C . 5 6 - 8 5 , N o r m a t i v e p e n t r u v e r i f i c a r e a c a l i t ă ţ i i ş i r e c e p ţ i a l u c r ă r i l o r d e c o n s t r u c ţ i i ş i i n s t a l a ţ i i aferente. (BC -2/1986) - C 1 6 - 8 4 - " N o r m a t i v p e n t r u r e a l i z a r e a p e t i m p f r i g u r o s a l u c r a r i l o r d e c o n s t r u c t i i s i a i n s t a l a t i i l o r aferente ",Precizări în BC 7/1986;

2 . 2 . M ă s u r i d e t e h n i c a s e c u r i t ă ţ i i m u n c i i L a c a r e s e a d a u g ă ş i p r e v e d e r i l e s p e c i f i c e f i e c ă r e i c a t e g o r i i d e l u c r ă r i , m e n ţ i o n a t e î n n o r m a t i v e l e care o guvernează.

- „Regu l amentu l u i de p ro t ec ţ i a ş i i g i ena munc i i , î n a c t i v i t a t ea de cons t ruc ţ i i ” ap robat ă de MLPAT cu Ordinul nr.9/N/15.03.1995; -Norme de p ro t ec ţ i a munc i i î n cons t ruc ţ i i - monta j ap roba te de M.C . Ind . cu o rd inu l 7 /7. 11 .1978 . -Norme depa r tamen ta l e de p ro t ec ţ i a munc i i î n cons t ruc ţ i i executa te l a î nă l ţ ime. - N o r m e s p e c i f i c e d e p r o t e c ţ i a m u n c i i p e n t r u l u c r ă r i d e z i d ă r i e , m o n t a j p r e f a b r i c a t e ş i f i n i s a j e î n construcţii indicativ I.M.006 – 96, aprobate cu Ordinul M.L.P.A.T. nr.73/N/15.10.1996. - N o r m e s p e c i f i c e d e p r o t e c ţ i a m u n c i i p e n t r u l u c r ă r i d e c o f r a j e , s c h e l e ş i e ş a f o d a j e , i n d i c a t i v I.M.007 / 96 aprobat cu Ordinul M.L.P.A.T. nr.73/N/15.10.1996.

2 . 3 M ă s u r i d e p r o t e c ţ i e c o n t r a i n c e n d i u l u i

-C 300 aprobat de MLPAT cu ordinul nr. 20N/1994 -HGR 51/1997 privind avizarea, autorizarea PSI;-OGR 60/1998 privind organizarea apărării împotriva incendiilor, completată cu OGR 114/2000; -HGR 571/1998 – aprobarea construcţiilor care se supun autorizării; -Ord in MI 775/1998 – pen t ru ap robarea „No rme lo r gene ra le de preven i r e s i s t i ngere a incendiilor”; -P 118/1999 – Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor; -DG PSI 005/2001 – Dispoziţii generale PSI privind activitatea de apărare împotriva incendiilor,aprobată cu Ordinul MI 138/05.09.2001.La realizarea investiţiei, vor fi respectate ultimele versiuni, în vigoare, ale actelor normative menţionate.

3. MOSTRE ŞI TESTĂRI Antreprenorul va prezenta una sau mai mult mostre de produse însoţite de certificatele de calitate de la furnizor (care vor f i supuse avizării de către proiectant) pentru toate categoriile de lucrări prevăzute în proiect. Pentru materialele sau produsele din import este obligatorie existenţa: certif icatului de calitate emis deunitatea importatoare sau de cea care asigură desfacerea. Cu această ocazie se va face echivalarea cu materialele prevăzute în proiect luându-se în considerare toţi parametrii de calitate, după care se va obţine avizul proiectantului şi investitorului.

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

P R O I E C T N R . 1 2 7 / 2 0 1 9



COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 6 DIN 118



4. MATERIALE SI PRODUSEMaterialele şi produsele trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

să fie de foarte bună calitate, cu aspect corespunzător, în condiţii de preţ optim şi cu garanţie de lungă durată dată de furnizor;

producătorul să poată asigura constanţa calităţilor f izico -chimice (stabilitate chimică, dimensională,etc,) şi vizuale (culoare, textură, etc.)

să corespundă specif icului funcţional al spaţiilor unde sunt aplicate; să f ie agrementate tehnic în condiţii le stipulate de Legea nr.10/1995; producătorul să furnizeze date complete privind tehnologia de punere în operă

(unde este cazul); să existe forţă de muncă specializată pentru lucrări cu astfel de materiale.Se va

organiza şi urmări cu rigurozitate controlul calităţii materialelor intrate în şantier pentru certificarea lor înainte de punere în operă.

5. LIVRARE, DEPOZITARE, MANIPULARE

Livrarea materialelor şi produselor se va face conform recomandărilor din capitolele respective alenormativelor specifice în vigoare şi va fi însoţită de certificat de calitate.În cazul în care livrarea se face de către o bază de aprovizionare, aceasta este obligată să transmită certificate de garanţie corespunzătoare loturilor livrate.

Depozitarea şi manipularea produselor şi materialelor prevăzute în proiect trebuie să se facă separat, pe tipuri de materiale în spaţii amenajate şi dotate corespunzător, astfel încât să se asigure: - e v i t a r e a c o n d i ţ i i l o r c a r e a r p u t e a c o n d u c e l a d e p r e c i e r e a l o r ; - e v i t a r e a m u r d ă r i r i i a c e s t o r a c u p ă m â n t s a u a l t e m a t e r i a l e ; - a s i g u r a r e a p o s i b i l i t ă ţ i l o r d e i d e n t i f i c a r e u ş o a r ă .

Se vor respecta instrucţiunile scrise ale producătorului, privind manipularea, depozitarea şi protecţia materialelor şi produselor respective.

6. EXECUTAREA LUCRARILOR

Ant rep reno ru l ve execut a lu c ra rea con fo rm p ro i e c tu l u i ş i aces to r ca i e te de sa r c i n i , ţ i nând cont de normativele specifice categoriei de lucrări şi de prescripţiile tehnice în vigoare. Se vo r re spec ta de asemenea i ns t ruc ţ iun i l e s c r i se a l e p roducăto ru lu i , p r i v ind execuţ i a l uc ră r i l o r respective.Înainte de începera lucrărilor propriu zise la o anume categorie de lucrări se vor executa operaţiunile pregătitoare necesare şi anume:Verificarea lucrărilor ce trebuie complet terminate înaintea de executarea respectivei lucrări. Dacă situaţia concretă nu este conformă cu proiectul se va solicita reexaminarea soluţiei de către proiectant.Execuţia lucrărilor va f i asigurată de personal calif icat şi înalt calif icat pentru f iecare specialitate şiurmărită de cadre tehnice având cunoştinţe de nivel superior în practicarea profesiei.

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

P R O I E C T N R . 1 2 7 / 2 0 1 9



COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 7 DIN 118



Nu se admi t modi f icăr i de so luţ ie i tehn ice sau de par t iu fără acordul expres a l pro iectantu lu i de specialitate.

Dispoziţiile de şantier emise de proiectant, şi respectarea normelor legale, au aceeaşi putere ca şi proiectul de execuţie din toate punctele de vedere, inclusiv al verificării calităţii. Precizările şi recomandările cuprinse în caietul de sarcini nu sunt limitative, antreprenorul putând lua orice măsură pe care o consideră necesară şi eficientă şi care se înscrie în prevederile actuale, normative,în vederea asigurării sau creşterii calităţii lucrărilor.

Pe parcursul execuţiei va f i respectat programul de control al calităţii lucrărilor pe şantier cuprins în proiectul de execuţie al fiecărui obiect şi care precizează fazele determinate la care vor fi convocaţi dintimp delegaţii beneficiarului şi ai inspecţiei teritoriale pentru calitatea în construcţie. Se vor întocmi de către organele de control ale benef iciarului procese verbale de calitate a execuţiei lucrărilor ascunse.Pe întregul parcurs al lucrărilor se vor face verif icări privind corespondenţa întocmai a acestora cusoluţiile şi prevederile proiectantului şi cu specif icaţiile tehnice specif ice, în limitele indicatorilor de calitate, abaterilor şi toleranţelor admisibile prevăzute de aceştia.

7. VERIFICĂRI IN VEDEREA RECEPŢIEI LUCRĂRILOR

Se va verif ica realizarea lucrării conform proiectului, prevederilor caietelor de sarcini respective curespectarea instrucţiunilor scrise ale producătorului de material sau ansamblu (unde este cazul), învederea asigurării condiţiilor de calitate cerute. Respectarea condiţie tehnice de calitate trebuie urmărită permanent de antreprenor (prin şefii formaţiilor de lucru) şi de investitor (prin personalul tehnic anume însărcinat cu conducerea lucrărilor, în cadrullactivităţii de îndrumare şi supraveghere).

Se vor efectua verificări: a . P e p a r c u r s u l e x e c u ţ i e i p e n t r u t o a t e c a t e g o r i i l e d e l u c r ă r i , î n a i n t e c a e l e s ă d e v i n ă a s c u n s e p r i n acoperire cu alte categorii de lucrări destinate a rămâne vizibile. b . La te rm inarea une i faze de lu c ru ; c .La r ecep ţ i a p re l im ina ră a ob i ec t e lo r Verif icările de la poziţiile a. şi b. se efectuează conform anexei I.1. (Instrucţiuni pentru verif icareacalităţii şi recepţionarea lucrărilor ascunse la construcţii şi instalaţii aferente) din capitolul de prevederigenerale ale normativului C 56-85, iar cele de la poziţia c. conform reglementărilor în vigoare privindrecepţia obiectivelor de investiţie.

Se vor întocmi de către organele de control ale benef iciarului procese verbale de calitate a execuţiei lucrărilor ascunse. Pe întregul parcurs al lucrărilor se vor face verif icări privind corespondenţa întocmai a acestora cu soluţiile şi prevederile proiectantului şi cu specif icaţiile tehnice specif ice, în limitele indicatorilor de calitate, abaterilor şi toleranţelor admisibile prevăzute de aceştia. Rezultatu l verif icărilor şi recepţiilor de lucrări ascunse, precum şi concluziile privind posibilitateacontinuării lucrărilor se consemnează într-un registru, care este un document oficial semnat deopotrivă de antreprenor şi investitor.

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

P R O I E C T N R . 1 2 7 / 2 0 1 9



COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 8 DIN 118



Remedierile mai importante, sau privind lucrări de tehnicitate ridicată, se vor executa numai cu avizul proiectantului şi consemnate ca atare în registrul de procese verbale.Comisia de recepţie preliminară va avea la dispoziţie registrul de procese verbale de lucrări ascunse, la cererea preşedintelui comisiei, antreprenorul va prezenta o notă de sinteză cu date asupra întocmirii pentru întregului obiect a proceselor verbale, buletinelor de încercări, remedierilor, etc., cu frecvenţele prescrise. La baza activităţii de verificare şi control al lucrărilor stau următoarele acte normative generale: - L e g e a 1 0 / 1 9 9 5 – C a l i t a t e a î n c o n s t r u c ţ i i -n o r m a t i v p e n t r u v e r i f i c a r e a c a l i t ă ţ i i ş i r e c e p ţ i a l u c r ă r i l o r d e c o n s t r u c ţ i i ş i i n s t a l a ţ i i aferente – indicativ C 56-85 – publicat în Buletinul Construcţiilor I-2/1986 şi modificările la instrucţiuni în BC 4/1976 şi BC 4/1977. IGSC 28/7.II.1976 IGSIC 20/4.IV.1977

Beneficiarul va asigura completarea şi păstrarea Cărţii tehnice pentru fiecare obiect de construcţii în parte,conform normativului C 167-77 „Norme privind cuprinsul si modul de intocmire, completare si pastrare a c a r t i i t e h n i c e a c o n s t r u c t i i l o r ” ş i m o d i f i c ă r i l e l a C 1 6 7 - 7 7 î n B C 5 - 6 / 1 9 8 3 , I G S I C s i I C C P D C 17/14.VIII.1983

8. MĂSURĂTORI ŞI DECONTARE

Nu se vor putea deconta acele lucrări pentru care nu se vor prezenta procesele verbale care să ateste elocvent că lucrări respective sunt de calitate conformă cu proiectul şi prescripţiile tehnice în vigoare sau că (în urma remedierilor făcute) au fost aduse în această situaţie.

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

P R O I E C T N R . 1 2 7 / 2 0 1 9



COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 9 DIN 118




LUCRARI DE ZIDARIE

CUPRINS

1. GENERALITĂŢI






6.1 Principalele etape de executie la zidaria simpla din caramida

6.2 Executarea zidariei de caramidă

6.2.1. Zidarie din caramida plină

6.2.1.1 Zidaria de ½ caramidă

6.2.1.2 Zidaria de 1 caramidă

6.2.1.3 Capete, ramificatii, colturi si încrucisari

6.2.2 Zidarie din blocuri de beton celular autoclavizat

7. TERMINAREA LUCRĂRILOR

8. ABATERI ADMISE, VERIFICĂRI

9. VERIFICĂRI ÎN VEDEREA RECEPŢIEI

10. MASURATOARE ŞI DECONTARE

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

P R O I E C T N R . 1 2 7 / 2 0 1 9



COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 10 DIN 118



1. GENERALITĂŢI Executarea si receptionarea lucrarilor la zidarii se vor face conform planselor din documentatia de executie si au la baza plansele din borderoul de piese desenate.

2. STANDARDE ŞI NORMATIVE DE REFERINŢĂ STAS 5185/1-2-86 – Caramizi si blocuri cu goluri verticale;

STAS 457-86 - Caramizi pline presate pe cale umeda;

STAS 8036-81 - Beton celular autoclavizat-conditii tehnice;

STAS 7344-70 - Beton celular autoclavizat-determinarea conditiilor fizice si mecanice;

STAS 10833-80 - Beton celular autoclavizat. Elemente nearmate;

C 17-82 - Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de zidarie si tencuiala;

STAS 1030-85 - Mortare obisnuite pentru zidarie si tencuiala;

STAS 2634-80 - Mortare obisnuite pentru zidarie si tencuiala. Metode de verificare;

STAS 10109/0-82 - Lucrari de zidarie. Alcatuire si date constructive;

STAS 10109/1-82 - Lucrari de zidarie. Calculul si alcatuirea elementelor

STAS 10109-82 - Lucrari de zidarie. Conditii de receptionare a lucrarilor;

C 56-85 - Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si de instalatii aferente;

P 2-85 - Normativ privind alcatuirea, calculul si executarea structurilor din zidarie;

3. MOSTRE ŞI TESTĂRI In executie nu se vor utiliza decat produse si materiale insotite de certificate privind atestarea calitatii. Inainte de emiterea comenzilor si aprovizionarea cu produse si materiale se va prezenta proiectantului si antreprenorului cate doua mostere de: tipuri de caramizi si inlocuitori sau altele similare ( BCA , caramizi de sticla, etc.).

◦ tipuri de prefabricate ce se executa uzinal

◦ tipuri de panouri de compartimentare nestructurala Pentru toate cazurile in care antreprenorul sau proiectantul are dubii asupra calitatii produselor și materialelor se fac testari in laboratoare specializate.


Materialele pentru executarea zidariei trebuie sa corespunda conditiilor de calitate prevazute in standarde.

a) caramizi pline presate conform: STAS 457-86 b) caramizi si blocuri ceramice cu goluri verticale conform STAS 5185/1,2-86, idem cu goluri orizontale STAS 8560-86

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

P R O I E C T N R . 1 2 7 / 2 0 1 9



COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 11 DIN 118



c) blocuri mici cu goluri din beton cu agregate usoare conform STAS 6029-89. d) blocuri si placi de zidarie din beton celular autoclavizat conf. STAS 1083 (elemente normate)

-BCA gazbeton : STAS 8036-81; -BCA determinarea caracteristicilor fizice si mecanice STAS 7344-86

e) piatra bruta naturala; STAS 5090-83. - lucrari zidarie din piatra naturala: STAS 2917-79

f) placi si fasii ipsos: STAS 1480-86 g) mortare obisnuite pentru zidarie conform STAS 1030-85

Materialele si mortarele necesare la executarea constructiilor vor fi stabilite de proiectele respective .

5. LIVRARE, MANIPULARE ŞI DEPOZITARE Livrarea materialelor se face pe baza de contract intre furnizor si antreprenor stabilindu-se si conditiile de transport. Aprovizionarea se face pe sorturi de materiale sau in functie de operatiunile de executie a investitiei. Depozitarea se face in spatii ferite de intemperii pentru a nu influenta negativ calitatea acestora. Manipularea pe santier se face cu mijloace specifice din dotarea acestora (benzi transportoare, macarale, bob containerizat sau manual pentru cantitati si gabarite mici. Toate materialele si produsele vor fi insotite de certificate de calitate.

6. EXECUTAREA LUCRĂRILOR 6.1 Principalele etape de executie la zidaria simpla din caramida În detaliu, procesul de realizare a zidariei obisnuite din caramida cuprinde urmatoarele operatii principale:

1) Trasarea zidului, constând din stabilirea si materializarea pe planseu a traseelor exacte ale zidariei, masurarea si marcarea golurilor de ferestre si usi (cu detalii pentru urechi). 2) Instalarea abstecurilor la colturile zidurilor, constând din: aducerea abstecurilor, pozitionarea lor exacta, verificarea verticalitatii, fixarea definitiva si întinderea sforii. 3) Asternerea stratului de mortar de baza, constând din: luarea mortarului cu mistria si asternerea lui uniforma în interiorul trasajului, pe prima portiune de executat. 4) Asezarea caramizilor pe zid, cuprinzând luarea caramizilor din stiva, udarea lor, luarea cu mistria (cu mâna dreapta) a mortarului si întinderea lui pe marginea caramizii pentru formarea rostului vertical, asezarea caramizii (cu mâna stânga) pe patul de mortar si fixarea prin batere usoara cu coada mistriei. 5) Ajustarea caramizilor unde este cazul (la început de rând cu ¼, ½ sau ¾ de caramida, idem în dreptul golurilor) constând din: marcarea locului de taiere si taierea prin lovire cu partea ascunsa a ciocanului de zidar. 6) Curatirea cu mistria, dupa asezarea fiecarui rând de caramizi a mortarului în exces de pe ambele parti ale zidului. 7) Amestecarea periodica a mortarului în targa, cu lopata sau mistria, pentru mentinerea consistentei uniforme. 8) Montarea, întinderea si fixarea sforii la fiecare rând nou. 9) Verificarea orizontalitatii si verticalitatii rândurilor, cu bolobocul si dreptarul. 10) Montarea ghermelelor (executate corespunzator, în coada de rândunica si carbolinizate),

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

P R O I E C T N R . 1 2 7 / 2 0 1 9



COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 12 DIN 118



pentru fixarea ulterioara a tâmplariei. 11) Montarea buiandrugilor prefabricati din beton armat deasupra golurilor de usi si ferestre.

La realizarea etapelor respective trebuie sa se respecte urmatoarele 4 reguli de baza:

1) Udarea caramizii. Înainte de punerea în opera caramida trebuie sa fie curatata de noroi,argila, etc., si bine udata cu apa. În special pe caldura si vânt, eventuala lipsa de apa în porii caramizii face ca aceasta sa absoarba apa din mortar si mortarul sa nu-si faca priza corespunzator si sa-si reduca rezistenta. 2) Uniformitatea ridicarii zidariei de-a lungul întregului front. Pe masura ridicarii zidariei, încarcarea asupra rândurilor ei inferioare sporeste, sporind în acelasi timp si încarcarea asupra terenului. Astfel, în anumite situatii se poate ajunge la o trasare neuniforma a fundatiilor si ca urmare la fisurarea zidariei. Pentru a evita cu desavârsire un asemenea risc, zidaria trebuie ridicata uniform pe întregul front. Daca totusi, o întrerupere se impune, aceasta trebuie facuta cu strepi, care sa permita o corecta legatura la continuare. 3) Orizontalitatea rândurilor zidariei. Diferente mici cumulate la grosimea rosturilor orizontale pot sa duca la un numar neegal de rânduri de zidarie pe aceeasi înaltime, deci, alternanta neregulata a rândurilor la ziduri care se întâlnesc, de unde pericol de tasari neuniforme si chiar de surpare a zidurilor. De aceea, trebuie acordata o atentie deosebita la lucru cu abstecul si sfoara, pentru stricta respectare a orizontalitatii si uniformitatii grosimii rosturilor.

4) Verificarea fetelor laterale si a muchiilor zidariei. Devierea peretelui de la verticala din cauza executiei superficiale, aduce dupa sine modificarea grosimii stratului de tencuiala, deci consum nejustificat de materiale si de mâna de lucru, iar în cazul unei devieri mari, poate chiar pune în pericol stabilitatea zidariei. De aceea, verticalitatea peretilor trebuie verificata continuu pe parcursul executiei, cu ajutorul firului cu plumb si al pozitiei abstecurilor.

6.2 Executarea zidariei de caramida 6.2.1 Zidarie din caramida plina

Din caramizi presate pline, de format standardizat în tara noastra 240x115x63mm, se pot executa ziduri de ¼ caramida (6.5cm), de ½ caramida (12.5cm), de 1 caramida (25cm), de 1 ½ caramida (37.5cm) si mai groase, multiplu de 12.5cm. În conditiile climatice din tara noastra nu sunt necesare însa ziduri mai groase de 1 ½ caramida, iar zidurile portante care ar necesita astfel de grosimi se înlocuiesc, în general, cu alte solutii de executie. Grosimile zidurilor aratate mai sus rezulta din modul de asezare al caramizii si anume: 1) Pe muchie, adica cu latura lunga orizontala si cu latimea asezata pe verticala; rezultând zidaria de ¼ de caramida. 2) Pe lat, adica pe latura lunga si latimea caramizii orizontale, lungimea caramizii fiind paralela cu latimea zidului; rezulta zidaria de ½ de caramida. 3) În lung, adica latura lunga si latimea caramizii tot orizontala, lungimea caramizii fiind însa de aceasta data paralela cu lungimea zidului, rezulta zidaria de 1 caramida, respectiv de 1 ½ caramida (una pe lung doua pe lat).

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

P R O I E C T N R . 1 2 7 / 2 0 1 9



COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 13 DIN 118



Executia în toate cazurile, trebuie sa respecte regulile generale, pe faze descrise anterior. Caramizile se aseaza în zidarie cu rosturile orizontale continui, iar rosturile verticale tesute, decalate la fiecare rând cu cel putin ¼ de caramida, iar la zidurile subtiri cu ½ de caramida. La zidurile mai groase de 1 ½ caramizi executate cu caramizi pline, se admit si rosturi verticale continui pe mai multe rânduri (3-5), deci legaturi la câteva rânduri, rezultând de aici diferite metode de executarea zidariei. Rândurile de caramida trebuie sa fie perfect orizontale si grosimea rosturilor uniforma. Ţeserea rosturilor zidariei se obtine prin alternarea modului de asezare si prin introducerea la capetele unor rânduri a unor completari de ½, ¼ sau ¾ de caramida. La colturi si la intersectii se alterneaza si continuitatea rândurilor.

6.2.1.1 Zidaria de ½ caramida

Se realizeaza prin asezarea caramizilor în lung, numai la peretii despartitori sau de umplurura, neportanti, zidirea facându-se cu mortar de ciment-var sau var-ciment. Din doua în doua rânduri se porneste cu ½ de caramida pentru teserea rosturilor pe verticala. Schemele de realizare a zidurilor de ½ de caramida sunt aratate în. Intersectiile în cruce se evita si la aceste ziduri.

6.2.1.2 Zidaria de 1 caramida

Se poate realiza în doua moduri: cu legatura în latime sau în cruce. În ambele cazuri decalajul între rosturile verticale este de ¼ de caramida si se realizeaza prin introducerea unor completari de ¾ de caramida. Schemele de executare se dau pentru ambele moduri de realizare (în cruce). În functie de rolul în constructie (zid portant sau de umplutura) se stabileste mortarul de utilizat. Legaturile la toate genurile de zidarie se executa prin asezarea caramizilor dupa sistemul de legatura la fiecare rând, care se poate realiza în diverse moduri. Astfel: 1) Legatura la latime: se aplica la zidurile cu grosime de 1 caramida si se obtine prin asezarea de caramizi în curmezis din rândurile precedente. 2) Legatura în bloc: se obtine prin asezarea de caramizi în lung deasupra rosturilor verticale ale caramizilor în curmezis din rândurile precedente.

3) Legatura în cruce: este asemanatoare cu legatura în bloc, de care se deosebeste prin aceea ca la fata zidariei rosturile verticale ale rândurilor de caramizi în lung nu se mai mentin din doua în doua rânduri pe aceeasi verticala, ci sunt decalate. În afara sistemului de legatura la fiecare rând, mai exista si sistemul de legatura la mai multe rânduri, în care legatura în ambele sensuri (lungime si grosime) se asigura doar la 5-6 rânduri având legatura numai în lungimea zidariei. Acest sistem se poate utiliza numai pe pereti cu grosimea minima de 2 caramizi.

6.2.1.3 Capete, ramificatii, colturi si încrucisari

Peretii de zidarie se întâlnesc între ei în diverse forme: 1) Colturi, când ambele ziduri se opresc la locul de întâlnire. 2) Ramificatii, când unul din ziduri se opreste la locul de întâlnire. 3) Încrucisari, când ambele ziduri se continua dupa întâlnire.

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

P R O I E C T N R . 1 2 7 / 2 0 1 9



COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 14 DIN 118



Întâlnirile între ziduri sunt în cele mai multe cazuri în unghi drept, dar pot sa fie si în unghi oarecare. Pentru a realiza o buna legatura a zidariei, la colturi, ramificatii si încrucisari trebuie asigurata trasarea rosturilor prin întreruperea alternativa a celor doua rânduri.

6.2.2 Zidarie din blocuri de beton celular autoclavizat Din blocuri mici si BCA se pot realiza zidarii cu grosimea de 7.5, 12.5, 20, 25 si 35cm pentru pereti portanti si neportanti. Alcatuirea zidariei din BCA este asemanatoare zidariei de caramida. Zidaria se executa cu legatura obligatorie la fiecare rând. Teserea rosturilor vertical ale unui rând se obtine prin decalarea lor cu ½ pâna la ¼ de bloc în raport cu rosturile verticale ale rândurilor alaturate. Particularitatile betonului celular autoclavizat impun respectarea riguroasa a unor reguli tehnologice care, fara a diferii în fond de cele referitoare la zidaria de caramida, în cazul BCA au un rol hotarâtor în asigurarea calitatii nu numai a zidariei, ci si a tencuielii. Lucrarile din zidarie din blocuri mici BCA se executa la temperaturi exterioare de cel putin +30C. Zidaria de executa din blocuri întregi sau din fractiuni care se taie pe santier cu ferastraul, folosirea de fractiuni sparte cu ciocanul fiind interzisa. Toate rosturile, orizontale si verticale, se executa de 10 mm. Umiditatea blocurilor trebuie sa fie sub 20%, cele cu umiditate mai mare depozitându-se în locuri uscate pâna la scaderea corespunzatoare a gradului de umiditate, lucru care impune depozitarea lor pe santier de la început în spatii uscate si acoperite. Zidaria din blocuri mici se executa mai putin cu mortar M25 sau M10 si mai adeseori cu mortar adeziv cu compozitia 1:3:1:1 (aracet DP25, D50, CPMB, nisip 0-1mm, 1-3mm, apa) exprimata în volume, cu consistenta 12cm. În timpul executarii peretilor trebuie sa nu existe diferente de înaltime pe anumite portiuni ale acestuia mai mari de 1.50m. La terminarea executarii plinurilor dintre goluri trebuie sa se monteze buiandrugi prefabricati, iar deasupra acestora sa se execute zidarie cel putin de doua rânduri de blocuri, interzicându-se sa se lase stâlpii fara a fi rigidizati la partea superioara. Între executarea zidariei la un nivel si în aceeasi zona, la nivelul superior se lasa 3-4 zile, timp destinat întaririi suficiente a zidariei. Zidaria propriu-zisa a blocurilor mici de BCA se face în acelasi fel ca la zidaria din blocuri ceramice.

7. TERMINAREA LUCRĂRILOR Lucrarile de compartimentare si inchidere prin ziduri neportante vor fi considerate terminate numai dupa ce se verifica de responsabilul tehnic al investitiei modul cum au fost executate calitatea materialelor si daca au fost indepartate de la locul de executie schelele, resturi de materiale ,obiecte si utilaje folosite.

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

P R O I E C T N R . 1 2 7 / 2 0 1 9



COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 15 DIN 118



Terminarea lucrărilor se consemnează prin proces verbal de recepţie categorie de lucrări şi numaidupă aceasta se trece la executarea tencuielilor.

8. ABATERI ADMISE, VERIFICĂRI Nu se permit abateri de la pozitia acestora conform proiect, verticalitate si orizontabilitate elemente si ziduri. Se va verifica cu un dreptar planeitatea zidurilor fiind excluse curbări, întinderi sau ieşinduri de volume care ar influenţa negativ operaţiunea de finisare.

9. VERIFICĂRI ÎN VEDEREA RECEPŢIEI Verificarile se fac de catre proiectant, executant si beneficiar pentru a se asigura conditii de receptie.Se face receptia zidariei ca lucrari ascunse si se incheie proces verbal de receptie pe categorii de lucrari.Se verifica existenta certificatelor de calitate pentru materiale si produse. In cazul depistarii unor defectiuni acestea se vor remedia inainte de trecerea la finisare. Se verifica pozitia si calitatea instalatiilor inglobate sau care traverseaza zidurile pentru a se evita spargeri ulterioare pentru acestea.


Zidaria se masoara la m.c. de lucrare real executata iar decontarea se face conform clauzelor contractelor dintre beneficiar si antreprenor.

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

P R O I E C T N R . 1 2 7 / 2 0 1 9



COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 16 DIN 118




LUCRARI DE ZIDARIE pentru COMPARTIMENTARI, ÎNCHIDERI

CUPRINS

1. GENERALITĂŢI










-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

P R O I E C T N R . 1 2 7 / 2 0 1 9



COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 17 DIN 118



1. GENERALITĂŢI Acest capitol cuprinde specificatii pentru lucrari de executie a zidariilor pentru compartimentari si închideri.

2. STANDARDE ŞI NORMATIVE DE REFERINŢĂ P2-85-Normativ privind alcatuirea, calculul si executarea structurilor de zidarie plina si GVP

cuprins in Buletin Constructii 11/85 C14-82-Normativ pentru folosirea blocurilor mici din beton cu agregate usoare la lucrari de

zidarie cuprinse in Buletin Constructii 9/82. P104-83-Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executarea peretilor si acoperisurilor din

elemente din beton celular autoclavizat cuprinse in Buletin Constructii 3/86. C193-79-Instructiuni tehnice pentru executarea zidariilor din piatra bruta cuprinse in Buletin

Constructii 9/79. C198-89-Instructiuni tehnice privind tehnologia de fabricatie si montaj a placilor si fasiilor

pentru pereti despartitori din ipsos si alte materiale locale cuprinse in Buletin Constructii 4/89.

C190-88-Instructiuni tehnice pentru alcatuirea si executarea peretilor despartitori din placi fosfogips si de ipsos cu zgura expandata cuprins in Buletin Constructii 2/88.

C17-82 -Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarului de zidarie si tencuiala cuprinse in Buletin Constructii 6/88.

C116-82-Instructiuni tehnice pentru alcatuirea si executarea peretilor din placi ondulate din azbociment cuprinsa in Buletin Constructii 11/82.- se folosesc numai la cladiri industriale si agrozootehnice.

C172-88-Instructiuni tehnice pentru prinderea si montajul tablelor metalice profilate la executarea invelitorilor si peretilor cuprins in Buletin Constructii 10/87.- se executa numai la constructiii metalice.

C56-86-Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii10/86.

P118-83-Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor privind protectia la actiunea focului 3/86.

STAS 10109/1 82-Lucrari de zidarie STAS 10104/-83-Constructii de ziduri si metode de calculul sectiunilor. CAT.IPCT/82 Catalog detalii tip pentru pereti interiori si exteriori din placi sticla

presata,simpli si dubli, precum si din profilit.

3. MOSTRE ŞI TESTĂRI In executie nu se vor utiliza decat produse si materiale insotite de certificate privind atestarea calitatii. Inainte de emiterea comenzilor si aprovizionarea cu produse si materiale se va prezenta proiectantului si antreprenorului cate doua mostere de:

tipuri de caramizi si inlocuitori sau altele similare ( BCA , caramizi de sticla, etc.). tipuri de prefabricate ce se executa uzinal tipuri de panouri de compartimentare nestructurala.

Pentru toate cazurile in care antreprenorul sau proiectantul are dubii asupra calitatii produselor si materialelor se fac testari in laboratoare specializate.

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

P R O I E C T N R . 1 2 7 / 2 0 1 9



COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 18 DIN 118



4. MATERIALE ŞI PRODUSE Materialele pentru executarea zidariei trebuie sa corespunda conditiilor de calitate prevazute in standarde.

a) caramizi pline presate conform: STAS 457-86 b) caramizi si blocuri ceramice cu goluri verticale conform STAS 5185/1,2-86, idem cu goluri orizontale STAS 8560-86 c) blocuri mici cu goluri din beton cu agregate usoare conform STAS 6029-89. d) blocuri si placi de zidarie din beton celular autoclavizat conf. STAS 1083 (elemente normate) -BCA gazbeton : STAS 8036-81; -BCA determinarea caracteristicilor fizice si mecanice STAS 7344-86 e) piatra bruta naturala; STAS 5090-83. - lucrari zidarie din piatra naturala: STAS 2917-79 f) placi si fasii ipsos: STAS 1480-86 g) mortare obisnuite pentru zidarie conform STAS 1030-85

Materialele si mortarele necesare la executarea constructiilor vor fi stabilite de proiectele respective.

a) CARAMIZI PLINE PRESATE STAS 457-86. 240 X 115 X 63 mm -utilizare :

-zidarie antifoc , antiexploziv -cosuri de fum -zidarie portanta ale cladirilor -zidarii de umplutura

b) CARAMIZI SI BLOCURI CERAMICE CU GOLURI VERTICALE STAS 5185/1,2-86 CARAMIZI SI BLOCURI CERAMICE CU GOLURI ORIZONTALE STAS 8560-86.

-format 250x300x238 mm; 250x375x238 mm ; 500x200x238 mm; 500x115x238 mm . -utilizare: zidarii portante ; pereti despartitori Peretii despartitori executati din caramizi pline si blocuri ceramice cu goluri a) si b) armati si normati in grosime 7,5 cm ; 12,5 cm , H = 2,70 m -4,50 m, se vor rigidiza cu bare de otel beton F 6 mm sau sarma F 4-5 mm folosite in rosturile orizontale . Peretii despartitori ce depasesc dimensiunile de mai sus vor fi rigidizați cu contraforta din zidarie sau stalpisori b.a legati de planseele cladirii si centuri intermediare de b.a.

ALCATUIREA SI EXECUTIA ZIDARIILOR a) + b)

-Zidaria simpla - se realizeaza prin asezarea carami-zilor pe lat sau cant ( cele cu goluri verticale se aseaza numai pe lat) prin tesere. -grosimea rosturilor orizontale va fi de 12mm iar cele verticale de 10mm -Zidaria de umplutura - se realizeaza la cladirile cu structura b.a. va fi bine impanata la partea superioa-ra si ancorata de elementele portante ale constructii-lor (stalpi, diafragme) cu ajutorul mustatilor de otel beton cu agrafe fixate pe bolturi impuscate. -Zidaria armata-barele de armatura se prevad in rosturi orizontale la intervale pe inaltime de maxim 5 randuri de caramida plina respectriv 50 cm. -la executarea zidariei armate se va acorda o atentie deosebita pozitionarii corecte a barelor de armatura si realizarii grosimii mortarului de acoperire a armaturii in rosturile orizontale -Zidaria complexa - este intarita la intervale determinate prin calcul sau constructiv cu stalpisori de b.a.

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

P R O I E C T N R . 1 2 7 / 2 0 1 9



COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 19 DIN 118



-pe fata exterioara se pot aplica placaje termoizolatoare . -Zidaria mixta-pentru completari, consolidari ,etc.este alcatuita din zidarie caramida plina ce se aplica la interior pe un perete beton exterior. -caramizile se vor uda cu apa inainte de punerea in lucru -pentru prinderea tamplariei se va zidi gheremele de o parte si de alta a golului. -gheremelele din lemn vor fi impregnate cu carbolineum sau cufundate intr-o baie de bitum fierbinte . -Zidaria aparenta-se va executa cu caramizi calitatea "A" -rosturile vor fi drepte, paralele si grosimea egala. -Placarea diafragmelor - b.a. cu caramizi sau blocuri ceramice se va executa intre centurile b.a. cu mortar. -in zone seismice 7,8,9 placajul va fi ancorat de diafragmele cu bare otel beton la cca. 90cm intervale. Montarea obiectelor sanitare pe zidurile din caramida plina si blocuri cu goluri orizontale se vor fixa in dibluri lemn . Materiale ajutatoare : -ciment M30 ; apa; nisip 0-1mm; otel beton OB O6 mm ; scanduri de rasinoase de D ghermele carbo-linizate ; oxid azotic tehnic. Masuratoare si decontare: -zidaria se va plati la mc. conform cantitatii de- ct -materialele si operatiunile pentru executia zidariei este cuprinsa in costul zidariei.

c) BLOCURI MICI CU GOLURI DIN BETON DE AGREGATE USOARE - STAS 6029-89 Dimensiuni : 290x240x188 mm-240x115x88 mm

Materiale confectionate cu agregate : -scorie bazaltica de Racos ; granulit neconcasat; zgura expandata ; diatomit de Patarlagele; cenusa de centrale termoelectrice STAS 8819/1 -80; sparturiceramice. Folosire :

-executarea - peretilor exteriori ,interiori -portanta si neportanta -medii agresivitate foarte slaba si medie

Structura peretilor

-omogena -mixta (cu termoizolatii , fasii ceramice ,placi de azbociment)

Executia : -zidaria de umplutra se va impana cu mortar de ciment si sparturi caramida -pentru montarea tamplariei se va monta in zidaria din blocuri mici 3 ghermele din lemn de o parte si alta a usilor , iar la ferestre 2 buc. -se va respecta STAS 10109/1-82 "Lucrari de zidarie .Calculul si alcatuirea elementelor ". -structura mixta este destinata cladirilor cu zidaria portanta P, sau P+1,2 et;

Structura mixta a zidariilor exterioare se executa in scopul : imbunatatirii rezistentei la transmisia termica a zidurilor omogene din blocuri mici si pentru evitarea condensului pe fata interioara a peretilor la umiditate.

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

P R O I E C T N R . 1 2 7 / 2 0 1 9



COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 20 DIN 118



Legatura dintre zidaria blocuri mici si protectia lor se va face cu ancore metalice F5 mm protejate contra coroziunii prin inmuierea in bitum cald. Manipulare, transport, depozitare: -Asezarea blocurilor in mijl. de transport se va face in randuri stranse bine impanate. -Depozitarea se va face in stive 1,5 m inaltime pe platforme protejate impotriva umiditatii. -Masurarea se va face la metru cub a cantitatilor conform proiectului.

d) BLOCURI SI PLACI DE ZIDARIE DIN BETON CELULAR AUTOCLAVIZAT STAS 1083-80 (elemente normate)

Elemente armate: Sortimente: GB35 si GB50 conf STAS 8036-81 B.C.A. Dimensiuni : lungimea :1000...6000 mm, latimea : 600 mm si grosimea 75-300 mm Elemente nearmate : conform STAS 1083/ 80 Sortimente : blocuri pentru zidarie GBN 35, GBN 50 , GBC 50 Dimensiuni : lungimea : mm 600 GBN, 490 GBC ; latimea : mm 250 GBN, 240 GBC grosimea : mm 200 GBN, 200 GBC Rezistenta la foc a fost determinata in conf. cu STAS 7771- 81 conf. indicativ P118-83,"Norme tehnice de proiectare la actiunea focului".

Utilizare : - pereti exteriori de hale industriale si acoperisuri

- terase si planseu de pod pentru constructii locuit si social culturale in functie de zonele climatice si conditii de temperatura si umiditatea aerului. - grosimi folosite : 20; 22,5; 25 - pereti exteriori cu structura peretilor B.A. pentru cladiri locuit si social culturale , grosime : 20; 22,5; 25 - pereti despartitori neportanti - pereti de captusire a elementelor beton armat - din punct de vedere al izolarii termice se determina prin calcule termotehnice conf.STAS 6472/3-77. - asigura protectia impotriva zgomotului

Alcatuire : - pereti neportanti

-zidarie de umplutura - pereti despartitori din placi in grosime 7,5-10-12,5 m cu lungimea max. 3,00; 5,00; 6,00 m si inaltimea max. de 2,70; 3,00; 3,50.

Executarea : din blocuri si placi BCA se va tine cont de STAS 10109 /82 - Lucrari de zidarie :

- trasarea zidariei se face obligatoriu la fiecare rand. - colturile si ramificatiile peretilor din blocuri se va realiza prin trasare - pentru zidaria cu rosturi subtiri se va alege blocurile din BCA fara stirbiri de fete si muchii.Receptia lucrarilor se va face conf. STAS 10109/ 82.

Mortarul se va preciza de proiectant. Masuratoarea se va face la mc zidarie conform proiect.

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

P R O I E C T N R . 1 2 7 / 2 0 1 9



COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 21 DIN 118



Materialele folosite pentru executarea zidariei BCA sunt cuprinse in costul zidariei.

e) PIATRA BRUTA - STAS 5090 / 83 . Piatra naturala ptr. Constructii. Folosire: -fundatii, socluri, pereti, zidarii de sprijin imprejmuiri, etc. Zidaria din piatra bruta se foloseste la: -fetele vazute ale peretilor (fatade) etc. Materiale: -piatra de cariera uscata forma poligo-nala cu culoare uniforma, fara eflorescente, pete sau urme de coroziune. Executarea: - pietrele vor fi uniforme ca rezistenta si densitate. - rosturile dintre pietre vor fi de 2-5 cm si se vor umple cu mortar. - boltile si arcele se executa in cofraje udate peste care se pune un strat gros de mortar si apoi se aseaza pietrele. Verificari : - pietrele sa corespunda standardelor - dimensiunile elementelor de constructii sa corespunda cu proiectul. - rosturile de tasare si dilatare sunt executate conform proiectului. - verificarea zidurilor - calitatea suprafetelor peretilor de fatada Masuratoare si decontare :

Zidaria se va plati la mc conf. cantitatilor din proiect Materialele si operatiunile pentru executarea zidariei este cuprinsa in costul zidariei.

f) PLACI SI FASII IPSOS

-STAS 1480-86 (C 198/89 ) - Placi pline : cu miezuri sau goluri , cu lamba si uluc pe contur 665 x 500 x 70 mm...100 mm ; H=3,00 ; 4,00 ; 7,00 m. - Fasii pline : cu miezuri sau goluri cu lamba si uluc pe muchiile longitududinale 2600 x 400 x 700 mm... 100 mm ; H=2,60 ; 3.00 ; 6.00 - Blocuri mici cu goluri 500 x 425 x 200 mm; H=3,50 ; 8,00 ; 10,00 m. - Placi chesonate din ipsos armat cu deseuri locale din fibra sticla cu lamba si uluc pe doua laturi opuse tip CIAFS - LU grosime 200 mm, 170 mm. Materiale : pentru pereti ipsos: - ipsos STAS 541/1 - 80 - cenusa de centrala termoelectrica de la Isalnita , Borzesti, Rovinari, Doicesti,STAS 8819/1 - 88 - nisip natural de rau 0-3 mm STAS 1667 - 76 - zgura expandata de furnal STAS 8177-68.

Alte materiale de umplutura : folosite dupa testari

- ciment Pa 35 STAS 2959 – 79 - sulfat de aluminiu - pentru realizarea miezului din ipsos spongios la placile de tip CIAFS -LU - adaosuri intarzietoare de priza pe baza de clei de oase produs de ICPILA Bucuresti sau tetraborat de sodiu cristalizat tehnic STAS 7756 - 74 - apa STAS 790-84 - substante decofrante ND 15.

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

P R O I E C T N R . 1 2 7 / 2 0 1 9



COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 22 DIN 118



Materiale pentru - armarea elementelor - deseu de fibra sticla tip E STAS 12003 - 81 pentru confectionarea placilor tip CIAFS - LU - armaturi de otel pentru transp. si montaj al fasiilor - substante ptr. protectia armaturilor beton contra coroziunii. materiale pentru miezuri ( hartie, trestie, placi semirigide din deseuri textile ).

Livrare , transport si depozitare materiale: - Ipsosul se va livra in vrac in cisterna, in saci in vagoane inchise. - se depoziteaza in stive de 10 saci in incaperi uscate - cenusa uscata de electrofiltru se livreaza in vagoane cisterne. - nisipul, zgura si celelalte materiale de umplutura se transporta cu mijloace obisnuite . - depozitarea se face sub soproane ferite de intemperii si umiditate redusa

Depozitarea si ambalarea placilor ipsos. - dupa uscare placile cu lamba si uluc si blocurile mici cu goluri se depoziteaza in aer liber luandu-se masurile de protejare contra intemperiilor. - placile se vor depozita in pozitie verticala sau pe dispozitive de manipulare in pachete si protejate contra intemperiilor. Verificarea calitatii elementelor pe baza de ipsos se refera la asigurarea : - calitatii materialelor utilizate - caracteristicilor geometrice - preciziei de imbinare - aspectului - tehnologiei de executie

Utilaje: Pereti despartitori neportanti din: - placi si fasii pline sau cu goluri - blocuri mici cu goluri , panouri mari confectionate din amestecuri de ipsos din roca naturala (ghips) si apa sau ca adaosuri de umplutura (zgura expandata zgura granulata, cenusa de termocentrala, perlit, rumegus de lemn sau alte materiale )

Pereti despartitori din placi ipsos din fosfogips

Se utilizaza numai la : - hale industriale, constrructii zootehnice , gari , autogari, sali asteptare, statii metrou, unit. cultural-sportive si altele unde se stationeaza temporar.

Executia :

-peretii pe baza de ipsos se vor lega de toate portile rigide ale constructiei . - fixarea lor la partea superioara se va face prin lipire cu pasta de ipsos in amestec cu altii sau pene lemn sau profile metalice din tabla. - tamplaria lemn sau metal se monteaza inaintea peretilor prin prindere de planseul superior , sau prin ghermele de lemn la peretii din fasii; - obiectele sanitare se monteaza numai pe elemente pline . - montarea conductorilor electrici in pereti ipsos se face in santuri executate . - peretii din blocuri mici cu goluri si din panouri mari se vor alcatui prin tesere, golurile se vor umple cu piatra de ipsos.

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

P R O I E C T N R . 1 2 7 / 2 0 1 9



COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 23 DIN 118



- confectiile metalice ce vin in contact cu peretii ipsos vor fi tratate anticoroziv cu grund miniu plumb si ulei in doua straturi.

Materiale si accesorii de montaj: - placi pline cu goluri sau cu miezuri cu lamba si uluc - fasii pline cu goluri sau cu miezuri cu lamba si uluc - blocuri mici cu goluri si panouri mari confectionate din ipsos provenit din roca naturala ( ghips) STAS 1480-86 - placile tip CIAFS-LU placi chesonate din ipsos armat cu fibre sticla si miez din ipsos spongios cu lamba si uluc -placi pline din ipsos provenite din fosfogips cu lamba si uluc pe contur. - liant de ipsos provenit din fosfogips cu adaosuri speciale pentru tratarea rosturilor dintre elemente . - ipsos de constructii cal.A STAS 545/1-80 pentru rectificari sau tratarea rosturilor . - ipsos de modelaj STAS 545/2 -80 pentru tratarea rosturilor. -intarzietor de priza pentru prepararea fortelor pe baza de ipsos pentru tratarea rosturilor. - aracet D50 STAS 7048-80 - hidroxietil celuloza - glet conform 03-76

Accesorii de montaj si alte materiale :

- profile de banda de otel formate la rece STAS 7835/1-80

- bolturi C10 x 50 M6P ( Intr. Mecanica Sadu)

- piulite hexagonale M6 STAS 1450-81

-dibluri din materiale plastic marimea 4 NTR 10789

- ghermele din lemn

- suruburi pentru lemn STAS 1452 - 80

- agrafe si ancore din otel protejate anticoroziv conf. pe santier

- profile tip U din material plastic rigid

- folie de polietilena conform STAS 8171-84

- panza bitumata tip PA 55-44 -30 conf. 1046-78

- vata minerala conf. STAS 5838/2-78

- grund miniu plumb pe baza de alchidal conf. NTR 1703-80

- grund miniu de plumb pe baza de ulei STAS 3079-80

- grund miniu de plumb pe baza de alchidal cf. NTR 1703-80

- vopsea epoxi - gudron V 3207 produsa de "Policolor" Bucuresti

- Armoplex L1 si L2 - produse de IJPIPS Galati conf. NII 1-86

- Email perclorvinil -produs de "Policolor" Bucuresti NTR 6498/75

TEHNOLOGIA DE MONTAJ A PERETILOR Lucrari pregatitoare - curatirea zonei pe care urmeaza a se monta peretele de resturile materiale rezultate din executia structurii de rezistenta. Pereti despartitori din placi ipsos din fosfogips

Se utilizaza numai la :

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

P R O I E C T N R . 1 2 7 / 2 0 1 9



COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 24 DIN 118



- hale industriale, constrructii zootehnice , gari , autogari, sali asteptare, statii metrou, unit. cultural-sportive si altele unde se stationeaza temporar.

Executia :

-peretii pe baza de ipsos se vor lega de toate portile rigide ale constructiei . - fixarea lor la partea superioara se va face prin lipire cu pasta de ipsos in amestec cu altii sau pene lemn sau profile metalice din tabla. - tamplaria lemn sau metal se monteaza inaintea peretilor prin prindere de planseul superior , sau prin ghermele de lemn la peretii din fasii; - obiectele sanitare se monteaza numai pe elemente pline . - montarea conductorilor electrici in pereti ipsos se face in santuri executate . - peretii din blocuri mici cu goluri si din panouri mari se vor alcatui prin tesere, golurile se vor umple cu piatra de ipsos. - confectiile metalice ce vin in contact cu peretii ipsos vor fi tratate anticoroziv cu grund miniu plumb si ulei in doua straturi.

Materiale si accesorii de montaj:

- placi pline cu goluri sau cu miezuri cu lamba si uluc - fasii pline cu goluri sau cu miezuri cu lamba si uluc - blocuri mici cu goluri si panouri mari confectionate din ipsos provenit din roca naturala ( ghips) STAS 1480-86 - placile tip CIAFS-LU placi chesonate din ipsos armat cu fibre sticla si miez din ipsos spongios cu lamba si uluc -placi pline din ipsos provenite din fosfogips cu lamba si uluc pe contur. - liant de ipsos provenit din fosfogips cu adaosuri speciale pentru tratarea rosturilor dintre elemente . - ipsos de constructii cal.A STAS 545/1-80 pentru rectificari sau tratarea rosturilor . - ipsos de modelaj STAS 545/2 -80 pentru tratarea rosturilor. -intarzietor de priza pentru prepararea fortelor pe baza de ipsos pentru tratarea rosturilor. - aracet D50 STAS 7048-80 - hidroxietil celuloza - glet conform 03-76

Accesorii de montaj si alte materiale :

- profile de banda de otel formate la rece STAS 7835/1-80 - bolturi C10 x 50 M6P ( Intr. Mecanica Sadu) - piulite hexagonale M6 STAS 1450-81 -dibluri din materiale plastic marimea 4 NTR 10789 - ghermele din lemn - suruburi pentru lemn STAS 1452 - 80 - agrafe si ancore din otel protejate anticoroziv conf. pe santier - profile tip U din material plastic rigid - folie de polietilena conform STAS 8171-84 - panza bitumata tip PA 55-44 -30 conf. 1046-78 - vata minerala conf. STAS 5838/2-78 - grund miniu plumb pe baza de alchidal conf. NTR 1703-80 - grund miniu de plumb pe baza de ulei STAS 3079-80 - grund miniu de plumb pe baza de alchidal cf. NTR 1703-80

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

P R O I E C T N R . 1 2 7 / 2 0 1 9



COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 25 DIN 118



- vopsea epoxi - gudron V 3207 produsa de "Policolor" Bucuresti - Armoplex L1 si L2 - produse de IJPIPS Galati conf. NII 1-86 - Email perclorvinil -produs de "Policolor" Bucuresti NTR 6498/75

TEHNOLOGIA DE MONTAJ A PERETILOR Lucrari pregatitoare - curatirea zonei pe care urmeaza a se monta peretele de resturile materiale rezultate din executia structurii de rezistenta.

- trasarea pozitiei peretilor pe plansee si elemente laterale de fixare . -se buciardeaza zonele de contact ale peretelui cu constructia pentru a se asigura o legatura mai buna - se monteaza elemente de ancorare.

Tamplarie: Lucrarile de montare a peretilor se vor incepe numai dupa asezarea si fixarea pe pozitie a tamplariei , bine reglata si prevazuta cu traverse provizorii care sa impiedice deformarea montantilor sub efectul presiunii exercitate de perete in montare Racorduri : Inainte de montarea peretelui se vor realiza:

- racordul la partea inferioara ( pardoseala) - racordul la partea superioara (tavan) - racordul peretelui despartitor la elementele laterale de fixare.

Peretii din placi ; Pereti din fasii

- Dupa realizarea lucrarilor pregatitoare peste materialul din fasii hidroizolant se aplica un strat pasta de ipsos 2 cm grosime peste care se aseaza prima placa. - orizontabilitatea si verticalitatatea primului rind de placi se va verifica si regla in timpul reglajului - peretii dubli se vor executa cu stratul termofono-izolant intre ei. - la partea inferioara (pardoseala) si superioara (tavan) a peretelui se vor fixa distantieri. - dupa montarea peretelui si legaturilor se va executa umplerea spatiilor de racordare al elementelor laterale si la tavan Peretii din blocuri mici cu goluri : zidaria se va incepe de la tocul de usa - orizontabilitatea si verticalitatea primului rand de blocuri se va verifica cu sablonul - blocurile se vor executa prin tasare Verificarea pentru RECEPTIE - suprafata peretilor ipsos trebuie sa fie fara asperitati , fisuri crapaturi sau gauri pentru a permite aplicarea finisajelor - verticalitatea - abateri de la verticala a peretilor este de 1mm /m si maxim 3 mm pe toata inaltimea peretelui.

g) CARAMIZI DIN LUT SI PAMANTURI STABILIZATE - C193 - 79

LUT - materiale : argila, praf, nisip, 0,05 3 mm PAMANT STABILIZAT : materiale :

-pamant argilo-nisipos -var sau ciment -nisip, paie tocate -rumegus sau tales - pleata ,canepa

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

P R O I E C T N R . 1 2 7 / 2 0 1 9



COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 26 DIN 118



Folosire : - executarea peretilor la constructii situate in regiuni cu grad seismic mai mic de 7 si in regimuri neinundabile. Caracteristice fizice ale pamanturilor argiloase :

- compozitia minerala fizica si chimica care ii dau culoarea galbena - plasticitate - impermeabilitate - capacitatea lianta - capacitatea de izolare termica - rezistenta de compresiune

Dimensiuni caramizi : 240 x 115 x 80 mm 360 x 240 x 138 mm; se confectioneaza prin procedeu uscat si umed. Executarea : - caramida bine arsa - golurile dintre caramizi vor fi umplute cu mortar - in timpul executiei se va controla legaturile orizontabilitatea , verticabilitatea si planeitatea cu ajutorul bolobocului. - peretii despartitori se impaneaza sub tavan cu pene de lemn si se completeaza cu mortar. Executarea peretilor din lut si pamant argilos stabilizat se executa in cofraje din panouri confectionate din dulapi 48 mm gr. - dimensiunile peretilor exteriori 25 cm - din lut realizati pe schelet din lemn

Materiale folosite : Pentru pereti in cofraje

- argila comuna pentru constructii - nisip 0-7mm - apa - var pasta - ciment P35 - paie tocate marunt - scanduri rasinoase cl.C - cuie cu cap conic tip A pentru constructii

Pentru peretii realizati in schelet lemn :

- argila comuna pentru constructii - nisip 0-7 mm - apa - paie tocate marunt - lemn rotund de frasin - nuiele de salcie - sipci rasinoase - cuie cu cap conic tip A pentru constructii

h) MORTARE PENTRU ZIDARII STAS 1030-85

- marca mortarului va fi stabilita de proiectant la fiecare proiect elaborat - materialele se prepara manual sau mecanizat .

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

P R O I E C T N R . 1 2 7 / 2 0 1 9



COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 27 DIN 118



Tipuri de mortare : - mortar marca M10 pentru zidaria obisnuita din inlocuitori - mortar marca M 25 Z -Idem - mortar marca M 50 Z pentru zidarii piatra in orce regiune , caramida sau inlocuitori care se executa in regimuri seismice -mortare marca M100 Z pentru zidării speciale la coşuri fum izolate zidării traforate pentru parapete, etc;

Materiale pentru mortare : - ciment portland STAS 388-63 - var pasta STAS 146-80 - argilă - ipsos pentru construcţii STAS 545/1-80 - argila STAS 5583-57 - nisip natural STAS 1667 -76 - apa STS 790-84


Livrarea materialelor se face pe baza de contract intre furnizor si antreprenor stabilindu-se si conditiile de transport. Aprovizionarea se face pe sorturi de materiale sau in functie de operatiunile de executie a investitiei. Depozitarea se face in spatii ferite de intemperii pentru a nu influenta negativ calitatea acestora. Manipularea pe santier se face cu mijloace specifice din dotarea acestora (benzi transportoare, macarale, bob containerizat sau manual pentru cantitati si gabarite mici. Toate materialele si produsele vor fi insotite de certificate de calitate.


Toate lucrarile pentru compartimentari nu implica tehnologii speciale de executie insa obligatoriu se vor folosi numai echipe specializate pentru aceste categorii de lucrari. Peretii despartitori din caramizi pline si blocuri ceramice cu goluri, armate si nearmate cu grosimi de 7,5 si 12,5 cm cu h = 2,70 - 4,50 m se vor rigidiza cu bare de otel F 6 mm sau sarma de F 4 - 5 mm inglobate in rosturi orizontale. Grosimea rosturilor orizontale a zidariei tesute trebuie sa fie de 12 mm iar a celor verticale de 10 mm. Zidaria de umplutura va fi bine impanata in partea de sus si vor fi ancorate de elementele portante ale constructiei cu ajutorul mustatilor de otel beton cu agrafe fixate pe bolturi impuscate. Montarea obiectelor sanitare, pe zidaria de caramida plina, se face prin dibluri de lemn . Blocurile si placile de beton celular autoclavizat corespunde STAS 1083-80 si se utilizeaza la ziduri, la atice, terasa cat si la elemente de captusirea diafragmelor si stalpilor Mortarele folosite vor fi de calitate superioara, se prepara si statii centralizate iar marca acestora se stabileste de proiectant si executant functie de tipul materialului din care se executa zidaria .

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

P R O I E C T N R . 1 2 7 / 2 0 1 9



COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 28 DIN 118



7. TERMINAREA LUCRĂRILOR Lucrarile de compartimentare si inchidere prin ziduri neportante vor fi considerate terminate numai dupa ce se verifica de responsabilul tehnic al investitiei modul cum au fost executate calitatea materialelor si daca au fost indepartate de la locul de executie schelele, resturi de materiale ,obiecte si utilaje folosite. Terminarea lucrărilor se consemnează prin proces verbal de recpţie categorie de lucrări şi numai după aceasta se trece la executarea tencuielilor.


Nu se permit abateri de la pozitia acestora conform proiect, verticalitate si orizontabilitate elemente si ziduri Se verifică cu un dreptar planeitatea zidurilor fiind excluse curbări, întinderi sau iedinduri de volume care ar influenţa negativ operaţiunea de finisare.

9. VERIFICĂRI ÎN VEDEREA RECEPŢIEI Verificarile se fac de catre proiectant, executant si beneficiar pentru a se asigura conditii de receptie.Se face receptia zidariei ca lucrari ascunse si se incheie proces verbal de receptie pe categorii de lucrari.Se verifica existenta certificatelor de calitate pentru materiale si produse. In cazul depistarii unor defectiuni acestea se vor remedia inainte de trecerea la finisare. Se verifica pozitia si calitatea instalatiilor inglobate sau care traverseaza zidurile pentru a se evita spargeri ulterioare pentru acestea.

10. MASURATOARE ŞI DECONTARE Zidaria se masoara la m.c. de lucrare real executata iar decontarea se face conform clauzelor contractelor dintre beneficiar si antreprenor.

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

P R O I E C T N R . 1 2 7 / 2 0 1 9



COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 29 DIN 118




LUCRARI DE TENCUIELI INTERIOARE

CUPRINS

1. GENERALITĂŢI



4. MATERIALE ŞI PRODUSE .



7. PROTEJAREA LUCRĂRILOR





-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

P R O I E C T N R . 1 2 7 / 2 0 1 9



COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 30 DIN 118



1. GENERALITĂŢI

DOCUMENTE CORELATE Desenele si prevederile generale ale contractului de executie, inclusiv documentatia de licitatie, au aplicabilitate in acest capitol. Prevederile acestui capitol nu inlocuiesc si nu au prioritate fata de orice prevederi ale contractului de executie si documentelor de licitatie. In cazul unei contradictii evidente intre prevederile mentionate aici si contractul de executie sau documente de licitatie, antreprenorul va anunta proiectantul in scris. Proiectantul va interpreta sau decide asemenea probleme in concordanta cu prevederile aplicabile ale contractului de executie şi documentelor de licitatie.

CAPITOLUL CUPRINDE

Acest capitol prezintă elementele pentru caietul de sarcini referitoare la lucrările de tencuieli umede necesare a se executa (obişnuite, drişcuite, decorative, etc.) pentru interior .

-tencuieli interioare la pereţi, aplicate pe zidării de caramida; -tencuieli interioare la tavane, aplicate pe beton armat, drişcuite (gletuite în zonele aparente);

Stabilirea de alte solutii decat cele din prezentul caiet de sarcini se va face pe baza de dispozitii de santier din partea proiectantului si vizata de beneficiar.

2. STANDARDE ŞI NORMATIVE DE REFERINŢĂ C56-85 -Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii

aferente C19-79 -Indicatii tehnice pentru folosirea cimenturilor in constructii C 18-93 – Normativ pentru executarea şi recepţionarea lucrărilor de tencuieli la

construcţii civile şi industriale (emis de ICCPDC în 1984); NE 001 - Normativ pentru executarea tencuielilor umede, groase si subtiri. C17-82 - Instructiuni tehnice pentru stabilirea compozitiei si prepararea mortarelor de

zidarie si tencuiala. (completări în BC 4/1985 şi 6/1988) C197 - Instructiuni tehnice pentru utilizarea chiturilor tiocolice la etansarea rosturilor in

constructii. C130 - Instructiuni tehnice pentru aplicarea prin torcretare a mortarelor si betoanelor. Norme republicane de protectia muncii elaborate de M.M. aprobate ordin 34 si 60/1975 plus

modificari aprobate cu ordin 110 si 39/1977. STAS 1030-85 - mortare obisnuite pentru tencuieli STAS 790-84 - apa pentru betoane si mortare STAS 14680 - var pentru constructii STAS 3910/1-76 – var - reguli generale pentru verificarea calitatii STAS 7727/85- nisip normal 0 - 1mm STAS 545/1-80- ipsos pentru constructii STAS 3/87 - nisip normal monogranular 0 - 3mm STAS 1134/71 - piatra de mozaic in constructii STAS 7055-87 - ciment portland alb Norme specif ice de protecţia muncii pentru lucrări de zidărie, montaj

prefabricate şi f inisaje înconstrucţii indicativ I.M.006 – 96, aprobate cu Ordinul M.L.P.A.T. nr.73/N/15.10.1996.

Alte acte normative si standarde specificate valabile la data executarii lucrarilor.

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

P R O I E C T N R . 1 2 7 / 2 0 1 9



COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 31 DIN 118



3. MOSTRE ŞI TESTĂRI Vor fi prezentate mostre conform cerinţelor cuprinse în CSGA punctul 3. Inainte de emiterea comenzilor si livrarea materialelor se va stabili: Tipul de ciment se face in baza normativului C19.79 tabel 2 capitol tabel 7 referitor la mortare dozajele uzuale pentru mortarele de tencuiala pe baza de var ciment cu agregate naturale de

nisip, se va face conform tabel 2 capitol 12 A din colectia de normative si instructiuni editia 1986.

Pentru mortare cu adaosuri de coloranti sau adezivi speciali se fac probe de mortare pe loturi si retete ce vor fi stabilite de proiectant si furnizor sau executant in cazul prepararii acestora la locul de punere in opera. Inainte de executarea mortarelor se va analiza calitatea materialelor si dupa caz se vor testa in laboratoare specializate calitatile fizico-chimice ale acestora. Proiectantul poate dispune in scris in cadrul asistentei tehnice pe santier schimbarea unor materiale sau compozitia mortarelor daca aceasta conduce la cresterea calitatii, caz in care va obtine asentimentul antreprenorului si beneficiarului cand implica costuri suplimentare.

Toate mater ialele şi semifabricatele (de exemplu mortarele preparate centralizat) care se folosesc la executarea tencuielilor se vor pune în operă numai după verificarea de conducătorul tehnic al lucrării a corespondenţei lor cu prevederile şi specificaţiile din standardele în vigoare. Verificările se fac pe baza documentelor care însoţesc materialele la livrare, prin examinarea vizuală şi prin încercări de laborator făcute prin sondaj.


Materialele utilizate vor răspunde la cerinţele enunţate în CSGA punctul 2. MATERIALE Pentru pregătirea diferitelor tipuri şi mărci de mortare pentru tencuieli se utilizează materialele prevăzute în instrucţiunile tehnice C17-82 ca materiale de bază, precum şi materiale speciale din cele indicate înanexa nr. 1 din normativ C18-83.

Materialele de bază utilizate în mortarele pentru tencuieli sunt: lianţi, agregate, apă şi aditivi. v a r h i d r a t a t c o n f o r m S TA S 9 2 0 1 - 8 0 ; -Var pas t ă con fo rm STAS

146-80 , va r pent ru cons t ruc ţ i i ; i p so s pen t ru cons t ruc ţ i i con fo rm STAS 54 51/1 -80; c i m e n t c o n f o r m S T A S 1 5 0 0 - 7 8 ; nisip conform STAS 1667-76 cu granulozitate conform tabelulului 2 din normativ;- apa d i n su rse l oca le co respunzătoare cond i ţ i i l o r d in STAS 790 - 73;

În cazuri deosebite se pot utiliza diverse substanţe ca :

plastifianţi, acceleratori de întărire sau întârzieri de priză, adezivi, în limitele prevederilor din Normativul C17-82; P ra f de p ia t r ă , moza i c de marmură , ox i z i pent ru co lo ra rea morta ru lu i .

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

P R O I E C T N R . 1 2 7 / 2 0 1 9



COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 32 DIN 118



Aditivi •Plastifianti. In cazul sorturilor de ciment se poate utiliza si aditiv plastifiant. Dozarea plastificantilororganici se face pe baza de incercari preliminare. •Acceleratorii de intarire. Clorura de calciu se poate utiliza ca accelerator de intarire pentru zidarie deciment si ciment - var, la lucrarile executate pe timp friguros. Clorura de calciu se adauga in apa de amestec, subforma de solutie cu concentratia de 10% (cu densitatea 1,083) sau 20% (cu densitatea 1,477) in proportie de 3% fatade masa cimentului. •Pentru evitarea aparitiei eflorescentelor, in cazul constructiilor de locuinte si social culturale, se valimita adaosul de clorura de calciu la max. 2%. Adaosul de clorura de calciu da rezultate bune in cazul mortarelor cu consistenta pana la 8cm la careuletalon.Intarzietorii de priza: Pentru mortarele de ipsos se vor utiliza intarzietori de priza.Stratul vizibil al tencuielilor se va executa dintr-un mortar denumit "tinci" de aceeasi compozitie cu astratului de baza. Rezistenta mortarelor folosite la diferite straturi trebuie sa scada de la suprafata suportului spreexterior.Pentru gleturi se utilizeaza pasta de ipsos, var sau pasta de var sau slam de carbid cu adaos de ipsos. Pentruprofile se utilizeaza pasta de ipsos.Perioadela maxime de utilizare a mortarelor din momentul prepararii lor, astfel incat sa fie utilizate in conditii bunela tencuieli interioare, sunt: •La mortar de var marca M 40T, pana la 12 ore; •La mortar de ciment (marca M100T) si ciment -var (marca M50T) fara intarzietor, pana la 1 0 ore, iar cu intarzietor pana la 16 ore.

Ca produse auxiliare se mentioneaza utilizarea plaselor din rabit pentru mascarea unor goluri, mascarea coloanelor pentru instalatii, tavane suspendate, etc. Ca produse se vor utiliza in executie tencuielilor schele metalice sau din lemn, platforme din panouri sau cherestea de lemn, etc.

5. LIVRARE, MANIPULARE ŞI DEPOZITARE Se vor respecta condiţiile generale din CSGA punctul 4. 5.1 - LIVRARE PRODUSE SI MATERIALE Livrarea se face prin conventii intre antreprenor si furnizor confirmandu-se existenta certificatelor de calitate si concordanta dintre sortimentele livrate si calitatea acestora. Responsabilul tehnic al lucrarii va esalona in timp a lucrarilor pentru aprovizionarea ritmica cu materiale si produse fara stocarea acestora in magazii si depozite. 5.2 - DEPOZITARE: Depozitarea temporara a mortarului se face in recipienti sau platforme ferite de actiunea intemperiilor si a caldurii care ar putea schimba calitatea acestora. Mortarul sau materialele (in cazul prepararii acestuia la punctul de lucru) vor fi duse direct la punctul de lucru si nu se vor depozita direct pe pamant ci numai pe platforme sau containere din metal, cherestea sau materiale plastice care trebuie sa le asigure pastrarea calitatii. Punerea in opera a mortarului se face in cel mult 10 la 16 ore de la preparare, functie de caracteristicile acestuia, timpul se stabileste de catre responsabilul tehnic al lucrarii.

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

P R O I E C T N R . 1 2 7 / 2 0 1 9



COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 33 DIN 118



5.3 - TRANSPORT SI MANIPULARE Transportul mortarelor se face în funcţie de gradul de mecanizare al şantierelor, de locul de amplasare ainstalaţiei de preparare a mortarului, de distanţele şi nivelurile la care se transportă.Transport la distanţe mici pe orizontală se face cu tomberoane, roabe, dumpere pitice, bene sau pompe.Pe distanţe mari, de la staţia de preparare a mortarului până la punctul de lucru, se face cu autocamioane, basculante, bene speciale sau autoagitatoare.Pe verticală se face cu macarale elevatoare, pompe sau trolii instalate pe sol. Se va avea in vedere ca la transport si manipulare sa se ia toate masurile ce se impun pentru pastrarea calitatii acestuia, sa fie ferit de amestec cu materiale si impuritati ce nu se admit in compozitie si ar putea schimba calitatea acestuia. Nu se va pune in opera resturi de mortar cazute din tehnologie de lucru si care se amesteca cu praf sau materiale. Aceste resturi se vor indeparta ca moloz. Pentru transportul si manipularea mortarelor pe scheme sau platforme se va respecta cu strictete prevederile normelor tehnice de protectie a mncii si Ministerul Sanatatii cu ordinul 34 si 60 din 1975, cat si ordin nr. 110 si 39 din 1977. Se vor respecta normele specifice lucrarilor in constructii pentru evitarea accidentelor de munca luand masuri de asigurare prin verificarea zilnica a schelelor si platformelor, rigidizarea parapetilor, vor fi controlate de seful tehnic al punctului de lucru.


Executarea tencuielilor se va face conform proiectului şi caietului de sarcini, ţinând cont de normativelespecifice acestei categorii de lucrări şi de prescripţiile tehnice în vigoare.Se vor respecta condiţiile generale din CSGA punctul 5. 6.1. OPERATIUNI PREGATITOARE Suprafetele suport se verifica daca se inscriu in abaterile maxime de la planeitate (8 mm la dreptar de 2 m la peretii din zidarie de caramida) Staratul suport trebuie sa fie plan la cotele din proiect. Înainte de aplicarea spritului se vor adanci rosturile dintre caramizi la minim 10 mm, toate rosturile zidariei se vor curata, suprafata se va reda (max.5 minute inainte de aplicarea mortarului) pentru a impiedica absorbtia apei din mortar. Suprafetele din beton vor fi pregatite prin buciardare, se vor curata si reda (maxim 5 minute inainte de aplicarea mortarului pe tencuiala) Lucrari ce asigura inceperea operatiunii de aplicare tencuieli sunt:

-executarea instalatiilor electrice -executarea conductelor si coloanelor pentru instalatii sanitare si de incalzire -montarea tocurilor pentru tamplarie -suprafetele suport trebuie sa fie curate, fara urme de noroi, pete de grasimi

Pentru pregatirea suprafetelor de tencuit se pot utiliza urmatoarele materiale, pentru situatii curente:

panza sau plasa de rabit din sarma zincata 0,5-0,8 mm cu ochiuri 1,6 – 2 cm conform STAS 2542-82 si 2543/76

sarma zincata conform STAS 438/1-89 otel beton conform STAS 889-89 cu Ø 6 - 8 mm

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

P R O I E C T N R . 1 2 7 / 2 0 1 9



COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 34 DIN 118



sipci de cherestea sau metalice, trestie, etc

6.2. TRASAREA SUPRAFETELOR Trasarea suprafetelor se face pentru a asigura verticalitatea, orizontalitatea si planeitatea, precum si o grosime cat mai redusa a stratului de tencuiala, in concordanta cu normele si specificatiile cerute. Trasarea se face cu firul cu plumb si dreptar prin aplicarea unor turtite din mortar la colturile suprafetelor, la cotele specifice care constituie repere pentru tencuiala. La inceperea lucrarilor de tencuieli vor fi terminate:

Lucrarile de zidarie si peretii despartitori; Montarea instalatiilor electrice, sanitare si de incalzire prevazute sa ramana ingropate in

tencuieli, inclusiv probele de functionare; Montarea suportului la slituri si tavane; Montarea tocurilor la tamplarie si protejarea acesteia. Aplicarea hidroizolatiilor la spatiile umede; Montarea confectiilor metalice (piese inglobate); Montarea diblurilor si gheremelelor.

Tencuielile interioare se executa numai dupa terminarea lucrarilor la invelitori si asigurarea scurgerii apelor pluviale. TIPURI DE TENCUIELI INTERIOARE

- tencuieli obisnuite driscuite pe pereti din zidarie de caramida in grosime de 2 cm aplicate in trei straturi (sprit 4,1 mm, grund 4,9 mm si mortar de var – ciment)

- tencuieli obisnuite pe suport la tavane, slituri orizontale si verticale in grosime de 2 cm, aplicat in trei straturi.

TENCUIELI PROPRIU ZISE Aplicarea primului strat Suprafeţele de tencuit, verificate, curăţate şi trasate vor fi stropite cu apă după care se aplică prins tropire un spriţ de 1-3 mm grosime, care în f inal va f i netezit. Spriţu l va f i aplicat manual cu o matură scurtă, sau mecanizat.Aplicarea şpriţului se face uniform.Amorsarea este obligatorie la suprafeţele de beton. Compoziţia spriţului este formată din lapte de ciment cu un redus adaos de nisip iar consistenţa la aplicareva fi fluidă.Spriţul se aplică manual sau mecanizat, asigurându-se uniformitatea acoperirii suprafeţelor şi respectareagrosimii stratului, rezultând o suprafaţă rugoasă şi bine întărită înainte de aplicarea grundului. Aplicarea grundului Grundul, la grosime de 1-1,2 cm, va acoperii toate neregularitatile suportului si va da forma bruta a tencuielii pe care se va aplica stratul vizibil. Grundul se aplica dupa intarirea stratului de sprit. Se face o nivelare a suprafetei si corectarea tuturor muchiilor, se realizeaza nuturile prevazute in proiect astfel ca suprafata rezultata sa corespunda exigentelor si prescriptiilor privind abaterile admise. Se corecteaza eventualele neregularitati si se niveleaza local, pastrand totusi o suprafata ruguroasa pentru o mai buna aderenta a stratului vizibil. Daca suprafata a rezultat prea neteda se practica crestari adanci de 2-3 mm la 5-6 mm una de alta pe ambele directii.

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

P R O I E C T N R . 1 2 7 / 2 0 1 9



COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 35 DIN 118



O atentie deosebita se va acorda realizarii muchiilor la colturile unde nu sunt prevazute opriri de tencuiala.Consistenta mortarului pentru grund va fi de 9-11 cm la pereti si 7-8 cm la tavane. Aplicarea stratului vizibil Stratul vizibil, tinciul, executat din mortar cu aceeaşi compoziţie cu a stratului de grund are o cantitate sporită de var pastă şi cu nisip fin până la 1 mm. Grosimea stratului vizibil va fi de 1-4 mm dupa cum urmeaza:

- tencuieli driscuite 2-4 mm - tencuieli sclivisite 1-3 mm

Mortarul pentru tinci va avea consistenta de 12-14 cm si va fi preparat cu nisip cu granulozitate max. 1 mm. Tinciul se aplica numai dupa uscarea grundului, intai la tavane apoi la pereti de sus in jos. Daca grundul este complet uscat se stropeste cu apa inainte de aplicarea tinciului. Tencuielile vor f i gletuite cu glet de ipsos în grosime de cca 2 mm, în încăperile şi zonele indicate în proiect. Gletul de ipsos se va aplica înainte de uscarea tinciului.Acesta se va executa cu respectarea prescripţiilor de preparare a materialelor şi de aplicare a lor cuprinsă în normativele şi instrucţiunile precizate.

CLASIFICARE TENCUIELII Lucrarile de tencuieli pot fi clasificate dupa urmatoarele criterii: a)Dupa pozitia lor in constructii:

Tencuieli interioare, executate in interiorul constructiei pe pereti sau tavane; Tencuieli exterioare pe fatade, balcoane etc.

b) Dupa natura suprafetei pe care se aplica:

Tencuieli pe suprafete de caramida (pereti, stalpi, bolti, plansee) care se executa in mod obisnuit in douastraturi (grund si tinci - strat vizibil); Tencuieli pe suprafetele elementelor de beton si pe suprafetele de zidarie de piatra (pereti si stalpi); Tencuieli pe suprafete de beton si de beton armat (la pereti, grinzi, stalpi si tavane) si pe suprafetele de tencuiala de piatra (pereti si stalpi) care se executa in trei straturi (sprit, grund si strat vizibil); Tencuieli la tavane din beton cu suprafete plane (plansee din beton armat turnat monolit sau realizate din fasii prefabricate din beton armat) tencuielile pot fi aplicate in doua straturi (sprit si tinci - strat vizibil). Tencuieli pe suprafete acoperite cu plasa de rabiț (la tavane) false, care mascheaza intradosul planseelor debeton armat cu si fara grinzi, scafa de racordare a peretilor cu tavanul etc.) care se executa in trei straturi (smir,grund si strat vizibil) .

c)Dupa modul de finisare al fetei vazute:

Tencuieli obisnuite Suprafata tencuielii este numai netezita (driscuita) urmand a primi finisajul prin zugraveli sau tapete.

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

P R O I E C T N R . 1 2 7 / 2 0 1 9



COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 36 DIN 118



La randul lor tencuielile obisnuite se impart in: -Tencuieli brute, alcatuite din mortar de var gras cu sau fara adaos de ciment, netezit in stare bruta; seintrebuinteaza la inerior in depozite, in pivnite, subsoluri etc. -Tencuieli driscuite, netezite cu drisca, mortarul pentru stratul vizibil fiind preparat cu nisip fin (tinci); aceasta seaplica pe pereti si tavanele cladirilor de locuit si cladirilor sociale si publice, culturale, precum si pe surafeteleprevazute ca suport pentru hidroizolatii.

Tencuieli sclivisite Stratul vizibil se netezeste cu drisca de otel, fiind executate numai dintr-o pasta de ciment in care se pot adauga in unele cazuri si anumite materiale hidrofobe (de exmplu apa-stop, coloranti etc.) deoarece se utilizeaza lainterior pe peretii incaperilor care sunt udati sau spalati cu apa.

Tencuieli gletuite Stratul vizibil se executa dint-un strat subtire de pasta de ipsos sau var cu adaos de ipsos, bine netezit cudrisca de glet; acest tip de tencuiala se intrebuinteaza numai la interior (la pereti si tavane, in incaperi in care se cereun finisaj de o calitate superioara). Suprafetele interioare ale peretilor care se vopsesc cu vopsea de ulei, cu vopseaalchidica etc. se gletuiesc in prealabil cu glet de ipsos.

Tencuieli decorative, care la randul lor se impart in:

•Tencuieli decorative la care stratul vizibil se executa din materiale speciale (cu praf de piatra) si seprelucreaza fin prin raschetare, periere etc. inca in timpul cat mortarul nu este perfect intarit, fie dupa intarire cu diferite scule speciale (tencuieli buciardate) obtinandu-se tencuieli cu aspect de piatra (similipiatra); •Tencuieli decorative stropite, driscuite mai aspru: aceste tencuieli se stropesc manual sau mecanic si sunt alcatuite dintr-un amestec fluid, preparat din ciment, var si piatra macinata si cu adaos de colorant •Tencuieli decorative, care se executa cu mortar preparat din materiale speciale (terasit, dolomit, marmuraetc.) •Tencuieli interioare si exterioare, aplicate prin stropire cu pistolul cu aer comprimat, alcatuite din paste colorate, preparate cu ciment, praf de piatra sau nisip de la 0...1mm, aracet (E 150 sau similar), ipsos etc.

Toate aceste tipuri de tencuieli enumerate mai sus vor fi aplicate diferit, corespunzator necesitatilor functionale si estetice ale suprafetelor in care se folosesc si prescriptiilor din proiect. Tencuielile interioare se vor executa înaintea celor exterioare, pentru a se permite uscarea lor. Lucrările se vor executa cu asigurarea condiţiilor de temperatură şi umiditate pentru a nu se afecta calitatea lucrărilor, în special în cazul tencuielilor exterioare:

-condiţii de iarnă: tmin = +10°C; -condiţii de vară: t = +10°C + +30°C; -umiditate 65%

Controlul calităţii stratului suport şi pregătirea acestuia Executarea tencuielilor pe stratul suport se va face la un anumit interval de timp pentru a se asigura:

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

P R O I E C T N R . 1 2 7 / 2 0 1 9



COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 37 DIN 118



uscarea în limite care să nu afecteze calitatea lucrărilor ulterioare; limitarea tasărilor pentru a se evita fisurările şi desprinderile ulterioare ale materialului.

7. PROTEJAREA LUCRĂRILOR

După executarea tencuielilor se vor lua măsuri pentru protejarea lor până la întărirea mortarului de următoarele acţiuni:

-umid i t a t ea mare ca re î n tâ r z i e î n tă r i rea mor t a ru l u i a l t e rnându - l ; -uscarea fo r ţa t ă d in curent de ae r, expunere î nde l unga tă l a u s care , sup ra î ncă l z i rea î ncăper i l o r, ca re deshidratează mortarul şi contractându-se apar crăpături în tencuială; - î nghe ţa rea t encu i e l i l o r î na in t e de us ca rea lo r.

Dupa executarea lucrarilor de tencuieli se verifica vizual calitatea acestora, si se rectifica eventuale defectiuni de executie sau deteriorari cauzate de lovituri impuscaturi ale granulelor de var ,etc.

8. TERMINAREA LUCRĂRILOR După terminarea tencuielior se vor curăţa încăperile de resturile de mortar căzut în timpul execuţiei şi pregătire în vederea vopsitoriilor.

Verificarea la terminarea lucrărilor: •verificare vizuala a calitatii lucrarilor pentru a depista eventualele defecte ce depasesc limitele admisibile; •Proiectantul in cazul respectarii cerintelor specificate trebuie sa intocmeasca procesul verbal de lucrariascunse in care se specifica daca s-a respectat caietul de sarcini, si daca aspectul general al tencuielii, forma muchiilor , scafelor si profilurilor, aderenta straturilor de stratul suport sunt corespunzatoare; •verificare a planeitatii suprafetelor tencuite; •verificarea grosimii straturilor de mortar;

9. ABATERI ADMISE, VERIFICĂRI LA TENCUIELI DRISCUITE

neregularitate sub gratarul de 2 m lungime (max. 2 mm in orice dirctie); abaterile fata de verticala maxim 2 mm/m si orizontal la max. 5 mm pe un element; abateri fata de rezerva la suprafetele curbe minim 5 mm.; abateri la muchii max. 5 mm.

LA TENCUIELI SCLIVISITE

neregularitati la suprafete sub dreptar de 2 m lungime max. ± 2 mm pe directie. abateri de la verticala max. 1 mm/m iar la pereti max. 3 mm pe toata inaltimea. abateri pe orizontala max. 1 mm/m, max. 5 mm pe total. abateri la muchii max. 3 mm.

Defecte care nu se admit:

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

P R O I E C T N R . 1 2 7 / 2 0 1 9



COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 38 DIN 118



umflaturi, ciupituri, impuscaturi, crapaturi, fisuri, lipsuri la glafurile ferestrelor, la pervazuri, plinte sau la obiectele sanitare.

zgrunturi mari, basici si zgarieturi adanci formate la driscuirea straturilor de acoperire. Verificarile abaterilor admise se fac de seful lucrarii.

10. VERIFICĂRI ÎN VEDEREA RECEPŢIEI Se vor respecta condiţiile generale din CSGA punctul 6. Opera ţ i un i l e de ve r i f i c a re se vo r e fec tua con fo rm "No rmat i v pent ru ve r i f i ca rea ca l i t ă ţ i i ş i re cep ţ i a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente", indicativ C56-85, Caietul IX. Vor fi clasificate drept lucrari defectuoase, lucrarile care nu respecta specificatiile precum si cele la care se remarca urmatoarele neregularitati:

nu se respecta prevederile prezentelor specificatii; nu se respecta geometria prevazuta in proiect (grosimi, trasaje, nuturi, etc.) nu s-a respectat tehnologia specifica rezultand deteriorarii ale lucrarilor. nu s-a respectat tabloul de finisaje aprobat ; nu exista certificate de calitate si respectarea mostrelor; remedierile se fac inainte de receptia obiectivului se are in vedere ca spatiile in care s-au facut tencuieli sa fie complet degajate de materiale, scule, utilaje, schele, etc. inainte de receptie.

Se vor respecta prevederile proiectului si devizului. Se vor face verificari la:

aspectul si starea generala; elemente geometrice (grosime, planitate ) gradul de netezire; corespondente cu proiectul; aderenta stratului de tencuiala la straturi suport.

Acolo unde prescriptiile sau datele din proiect nu au fost respectate sau daca aspectul tencuielii nu e corespunzator ( zona fisurata, muchii stirbite, etc.), consultantul poate decide inlocuirea locala sau pe suprafete mai mari a tencuielii si refacerea in conditiile prescrise in specificatii. Grosimea sa aiba la tencuieli driscuite 2.5 cm. In Normativul C18-93 in tabelul 1 se arata abaterile care pot fi admise la receptia calitativa a tencuielilor brute, driscuite, gletuite. Receptia provizorie se face pe baza de proces verbal de receptie, categorii de lucrari, se vor stabili factorii care refac sau corecteaza lucrari necorespunzatoare si termene de executii.

11. MASURATOARE ŞI DECONTARE Lucrările de tencuieli se vor măsura şi deconta la metru pătrat de suprafaţă desfăşurată executată, conform planşelor din proiect, separat pentru fiecare tip de tencuială, ţinând seama de următoarele: -Nutur i l e î n t encu i e l i se măsoară l a met ru l i n i a r de nut execut a t ;

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

P R O I E C T N R . 1 2 7 / 2 0 1 9



COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 39 DIN 118



-Adaosurile de coloranţi, materiale hidrofuge etc. la mortare se măsoară la kilogram, pe baza reţetelor stabilite de proiectant; - S u p r a f e ţ a t e n c u i e l i l o r i n t e r i o a r e l a p e r e ţ i s a u s t â l p i s e d e t e r m i n ă î n m u l ţ i n d î n ă l ţ i m e a a c e s t o r a , măsurată între faţa brută inferioară a planşeului superior şi faţa finisată a pardoselii, la care se adaugă 2 cm, cu l ă ţ imea lo r, măsu ra t ă în t re fe ţe l e b ru t e a l e pere ţ i l o r ad i acenţ i f i e că ru i pere t e sau l ă ţ imea desfăşurată a feţelor brute ale stâlpului;

-La pereţii prevăzuţi cu plinte, scafe, lambriuri, placaje, înălţimea tencuielii se măsoară între faţa brută inferioară a planşeului superior şi muchia superioară a plintei, sacfei, lambriului sau placajului, la care se adaugă 2 cm; - Î n c a z u l t a v a n e l o r b o l t i t e s a u a r c u i t e , î n ă l ţ i m e a p e r e ţ i l o r d e t e n c u i t s e m ă s o a r ă p â n ă l a l i n i a d e intersecţie a pereţilor cu bolta sau arcul; -La tavane cu grinzi sau nervuri aparente, se măsoară suprafaţa în proiecţie orizontală la care se adaugăsuprafeţele laterale ale grinzilor sau nervurilor; -Golurile de tencuieli pentru uşi, ferestre, chepenguri etc., a căror suprafaţă este mai mică de 0,50 mp nuse scad din suprafaţa tencuielilor; cele mai mari de 0,50 mp se scad, dar se adaugă suprafeţele glafurilor şişpaleţilor tencuiţi; -Pro f i l e l e ş i s ca fe le cu i e ş i ndur i ma i mar i de 5 cm ş i cu l ă ţ ime ma i mare de 20 cm se vo r măsu ra l a metru lungime real executat, măsurătoarea făcându-se pe muchia sau generatoarea cea mai proeminentă; - S u p r a f e ţ e l e r ă m a s e p a r ţ i a l n e t e n c u i t e î n v e d e r e a a c o p e r i r i i l o r c u p l a c a j e d i n d i f e r i t e m a t e r i a l e (faianţă, gresie, mozaic etc.) sau cu ornamentaţii se scad din suprafaţa totală apereţilor respectivi. Lacalcularea suprafeţelor care se scad se vor lua în consideraţie dimensiunile reale ale acestora, redusefiecare cu câte 5 cm; Decontarea se face pe categorii de lucrari sau dupa terminarea finisajelor conform clauzelor contractuale si a conditiilor de licitare.

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

P R O I E C T N R . 1 2 7 / 2 0 1 9



COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 40 DIN 118




LUCRARI DE TENCUIELI EXTERIOARE

CUPRINS

1. GENERALITĂŢI


3 MATERIALE

4 LIVRARE, MANIPULARE ŞI DEPOZITARE

5 CONDIŢII TEHNICE DE CALITATE PENTRU MORTARE DE TENCUIELI

6 EXECUŢIA LUCRĂRILOR

7 CONDIŢII TEHNICE PENTRU CALITATEA TENCUIELILOR ŞI RECEPŢIONAREA LOR

8 MASURATORI ŞI DECONTARE

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

P R O I E C T N R . 1 2 7 / 2 0 1 9



COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 41 DIN 118



1. GENERALITĂŢI Acest capitol cuprinde specificaţiile tehnice pentru execuţia tencuielilor exterioare umede, aplicate pe suprafeţele faţadelor construcţiei, la coşuri, ventilaţii etc.

2. STANDARDELE ŞI NORMATIVELE DE REFERINŢĂ

STAS 1500-78 - ciment metalurgic cu adaosuri M30 saci STAS 1667-76 - agregate naturale pentru mortare şi betoane cu lianţi minerali STAS 1134-71 - piatră mozaic (praf de gris de piatră) STAS 146-78 - var pentru construcţii STAS 7055-87 - ciment alb

3. MATERIALE

ciment metalurgic cu adaosuri M30 saci nisip de râu sau carieră, bine spălat piatră de mozaic – praf de piatră sau praf de marmură (conf. proiect) var pentru construcţii pastă – STAS 1134-71 ciment portand alb, vezi şi STAS 9201-80

4. LIVRARE, DEPOZITARE, MANIPULARE ŞI UTILIZARE

Materialele livrate vor fi însoţite de certifictul de calitate. Executantul trebuie să-şi organizeze în aşa fel transportul, depozitarea şi manipularea materialelor şi produselor încât în momentul punerii lor în operă să corespundă condiţiilor de calitate impuse atât prin caietele de sarcini cât şi prin normativele în vigoare. Atenţionăm că perioadele maxime de utilizare a mortarelor din momentul preparării lor, astfel încât să fie utilizate în bune condiţii la tencuieli exterioare sunt:

la mortar de var-ciment M25T, până la 10 ore maximum la mortar de ciment-var M50T...M100T fără întârziator, până la 10 ore, iar cu întârziator până la 16 ore la mortar de ciment-var M10T până la 8 ore

5. CONDIŢII TEHNICE DE CALITATE PENTRU MORTARE DE TENCUIELI

Toate materialele vor fi introsude în lucrare numai după ce în prealabil s-a verificat că au fost livrate cu ceertificate de calitate care să confirme că sunt corespunzătoare normelor respective. Mortarele de la staţii sau centrale pot fi introduse în lucru numai dacă transportul este însoţit de o fişă care să conţină caracteristicele tehnice ale acestora. Consistenţa mortarelor pentru executarea tencuielilor exterioare, vor trebui să corespundă următoarelor tasări ale conului etalon: pentru şpriţ:

◦ aplicarea mecanizată a mortarelor 12 cm

◦ aplicare manuală a mortarelor 9 cm

◦ aplicare pe blocuri de b.c.a. 14-15 cm pentru şmir:

◦ în cazul aplicării manuale a mortarelor 5-7 cm

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

P R O I E C T N R . 1 2 7 / 2 0 1 9



COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 42 DIN 118



◦ iar în cazul aplicării mecanizate 10-12 cm pentru grund:

◦ în cazul aplicării manuale a mortarelor 7-8 cm

◦ iar în cazul aplicării mecanizate 10-12 cm pentru stratul vizibil al tencuielilor exterioare decorative (praf de piatră, similipiatră) prin

probe 7-8 cm, consistenţa se va determina prin probe în funcţie de granulometrie şi materialul utilizat, temperatură, umiditate, etc., cu acordul proiectantului şi beneficiarului.

6. EXECUŢIA LUCRĂRILOR OPERAŢIUNI PREGĂTITOARE

Lucrările ce trebuie efectuate înaintea începerii executării tencuielilor exterioare: controlul suprafeţelor care urmează a fi tencuite (mortarul din zidărie să fie întărit,

suprafeţele de beton să fie relativ uscate, abaterile de la planeitate şi verticalitate să nu fie mai mari decât cele admise, etc)

terminarea lucrărilor a căror execuţie simultană sau ulterioarăar putea provoca deteriorări ale tencuielilor

suprafeţele suport să fie curate suprafeţele cu plasă de rabiţ trebuie să aibă plasa bine întinsă şi să fie legată cu sârmă

zincată de elemente pe care se aplică rosturile de zidărie de cărămidă vor fi curăţate pe o adâncime de 3-5 mm, iar suprafeţele

netede (sticloase) de beton vor fi aduse în stare rugoasă EXECUŢIA AMORSĂRII suprafeţele de beton şi de zidărie de cărămidă vor fi stropite cu apă după care se va amorsa

cu şpriţ din ciment şi apă în grosime de 3 mm suprafeţele de b.c.a. vor avea şpriţul se va executa din mortar de ciment-var compoziţie

1:025:3 (ciment, var, nisip) pe suportul de plasă de rabiţ galvanizat se va aplica direct şmirul din mortar cu aceiaşi

compoziţie cu a mortarului pentru grund amorsarea suprafeţelor se va face cât mai uniform fără discontinuităţi, fără prelingeri

pronunţate, având o suprafaţă rugoasă şi aspră la pipăit.

EXECUŢIA GRUNDULUI grundul în grosime 5-20 mm se va executa pe suprafeţe de beton (plasa de rabiţ), după cel

puţin 24 ore de la aplicarea şpriţului (şmirului) şi după cel puţin 1 oră în cazul suprafeţelor de cărămidă. Dacă suprafaţa şpriţuluieste prea uscată, aceasta se va uda cu apă în prealabil de executarea grundului.

grundul la tencuielile din praf de piatră va fi din mortar M50T, iar la tencuieli tip similipiatră din mortar de ciment var marca M100T. De urmărit şi mortarele prevăzute în antemăsurători şi piesele desenate.

grosimea grundului se va verifica în timpul execuţiei, în scopul de a obţine în final o suprafaţă plană, fără asperităţi pronunţate, neregularităţi, goluri, etc.

pe suprafeţele de b.c.a. pe care se execută tencuiala din praf de piatră, stratul al doilea (grundul) va fi de 10-12 mm grosime şi se va executa după zvântarea primului strat, cu mortar 1:2:6 (ciment, var, nisip)

înainte de executarea stratului vizibil se va controla suprafaţa grundului să fie uscată şi să nu aibă granule de var nestinse

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

P R O I E C T N R . 1 2 7 / 2 0 1 9



COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 43 DIN 118



este interzisă aplicarea grundului pe suprafeţe îngheţate sau dacă există pericolul ca grundul să îngheţe înainte de întărire

pe timp de arşiţă se iau măsuri contra uscării rapide grundul (ca şi şpriţul) se va aplica pe suprafeţele faţadelor de sus în jos, de pe schele de

faţadă independente înainte de aplicarea tinciului (a tencuielilor speciale), suprafaţa grundului trebuie să fie

uscată şi să nu aibă granule de var nestins

EXECUŢIA STRATULUI VIZIBIL la tencuielile din praf de piatră, stratul vizibil din 10-12 mm grosime se va executa drişcuit şi

periat cu mortar var-ciment marca M25T, confecţionat cu piatrăp de mozaic (praf de piatră) în loc de nisip, iar până la 60 % din ciment Portland alb (acolo unde prin proiect nu se cere 100% ciment alb)

la tencuielile similipiatră, stratul vizibil de 15-20 mm grosime se va executa din mortar marca M100T confecţionat cu piatră de mozaic în loc de nisip, finisat conform indicaţiilor din piesele scrise şi desenate ale proiectului (buciardat, asize verticale, etc.)

tencuilile exterioare se vor realiza pe câmpuri mari din aceeaşi cantitate de mortar, pregătită în prealabil pentru evitarea diferenţelor de culoare

întreruperea lucrului se va face la mijlocul suprafeţelor pentru evitarea petelor şi diferenţelor de nuanţe

după executarea tinciului se vor lua măsuri de protecţie a suprafeţelor proaspăt tencuite Nu se vor executa tencuieli exterioare, la o temperatură mai mică de +50 C. 7. CONDIŢII TEHNICE PENRTU CALITATEA TENCUIELILOR ŞI RECEPŢIONAREA LOR:

Pe parcursul executării tencuililor se va verifica respectarea tehnologiilor de execuţie, utilizarea tipurilor şi compoziţiei mortarelor indicate în proiect precum şi aplicarea straturilor succesive în grosimea prescrisă.

Se va urmări aplicarea măsurilor de protecţie împotriva îngheţului şi uscării forţate şi dacă este cazul în primele zile de la execuţia tencuielilor pe pereţi din blocuri de b.c.a. se va arunca apă. Rezultatele încercărilor pe epruvete de mortar se vor prezenta investitorului (dirigintelui de şantier) în termen de 48 ore de la obţinerea buletinului pentru fiecare lot (transport) de mortar în parte. Încercările de control, în care rezultatele sunt sub 75 % din marca prescrisă, conduce la refacerea lucrărilor respective. Aceste cazuri se înscriu în registrul de procese verbale. Recepţia pe faza de lucrări se face în cazul tencuililor exterioare, prin verificarea:

rezistenţei mortarului numărul de straturi aplicate şi grosimile acestora, cel puţin un sondaj la fiecare 100 mp

(se va verifica prin baterea de cuie în locuri mai puţin vizibile) aderenţa la suport şi între straturi (sondaj – prin batere cu ciocan de lemn şi aprecierea

sunetului obţinut) planeitatea suporturilor şi linearitatea muchiilor (bucată cu bucată) dimensiunile, calităţile şi poziţiile elementelor decorative şi anexe (solbancuri, cornişe,

ancadramente, etc.) bucată cu bucată.

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

P R O I E C T N R . 1 2 7 / 2 0 1 9



COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 44 DIN 118



Abaterile admisibile la recepţia calitativă a tencuielilor sunt:

Denumirea defectului Tencuieli la retrageri, curţi de lumină, faţdă

posterioară

Tencuieli la faţade şi alte elemente exterioare

ale construcţiei

Umflături, ciupituri (împuşcături), crăpături, fisuri, lipsuri de glafuri ferestre, solbancuri, cocuri, ventilaţii

Nu se admit Nu se admit

Zgunţuri mari (până la max. 3 mm), băşici şi zgârieturi adânci formate la drişcuire în stratul de acoperire

Nu se admit Nu se admit

Neregularităţi ale suprafeţelor (la verificarea cu dreptarul de 2 m lungime)

max. 2 neregularităţi / m2, în orice direcţie având adâncime sau proeminenţă de până la 2 mm

max.1 neregularitate /m2, în orice direcţie având adâncime sau proeminenţă de până la 2 mm

Abateri faţă de verticală sau orizontală a unor elemente de intrânduri, ieşinduri, ornamente, pilaştri, muchii, brâie, cornişe, solbancuri, andcadramente, asize, rosturi, rizuri, etc.

Până la 2 mm / m şi max 5 mm pe înălţimea de etaj

Până la 1 mm / m şi max 3 mm pe înălţimea unui etaj

Abateri faţă de rază – suprafeţe curbe Până la 5 mm Până la 3 mm

Suprafeţele trebuie să fie uniforme ca prelucrare şi culoare, să nu aibă denivelări, ondulaţii, fisuri, împuşcături, urme vizibile de reparaţii locale. Se va controla corespondenţa mortarului (prafului de piatră, similipiatră, etc) şi modul de prelucrare a feţei văzute cu prevederile din proiect sau mostrele aprobate. Muchiile de racordare, şpaleţii şi glafurile golurilor trebuie să fie vii sau rotunjite, drepte, verticale sau orizontale-conf. proiect. Solbancurile şi diferitele profile trebuie să aibă pantele spre exterior, precum şi o execuţie corectă a lăcrimarelor.

8. MĂSURĂTORI ŞI DECONTĂRI

Tencuielile exterioare se măူsoarăူ şi se plăူtesc la metru păူtrat de suprafaţă desfăူşuratăူ.

Adaosurile de coloranţi se măူsoara şi se deconteazăူ la kg.

Golurile de tencuieli pentru ferestre şi uşi etc. a căူror suprafaţă este mai micăူ de 0,5 mp nu se

scad din suprafaţa tencuielilor exterioare; cele mai mari de 0,5 mp se scad, dar se adaugă ူ

suprafeţele glafurilor şi şpaleţilor tencuiţi.

Suprafeţele parţial răူmase netencuite în vederea placăူrii cu placaj ceramic sau executăူrii de

ornamentaţii se scad din suprafaţa tencuielilor; fiecare dimensiune ce se ia în calcul pentru calculul acestei suprafeţe se reduce cu 5 cm.

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

P R O I E C T N R . 1 2 7 / 2 0 1 9



COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 45 DIN 118



CAIET DE SARCINI A06

SISTEME DE TERMOIZOLATII PENTRU FATADE-TERMOSISTEM

CUPRINS

1 GENERALITĂŢI

2 DOMENIU

3 DOCUMENTE DE REFERINTA

4 RESPONSABILITATI

5 MATERIALE ŞI PRODUSE

6 LIVRARE, MANIPULARE, TRANSPORT, DEPOZITARE


8 EXECUTAREA LUCRĂRILOR PE TIMP FRIGUROS

9 ABATERI DIMENSIONALE

10 VERIFICAREA CALITĂŢII LUCRĂRILOR

11 DOCUMENTE SI INREGISTRARI

12 ANEXE

13 GARANŢII

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

P R O I E C T N R . 1 2 7 / 2 0 1 9



COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 46 DIN 118



1. GENERALITĂŢI DOCUMENTE CORELATE Desenele si prevederile generale ale contractului de executie, inclusiv documentatia de licitatie, au aplicabilitate in acest capitol. Prevederile acestui capitol nu inlocuiesc si nu au prioritate fata de orice prevederi ale contractului de executie si documentelor de licitatie. In cazul unei contradictii evidente intre prevederile mentionate aici si contractul de executie sau documente de licitatie, antreprenorul va anunta proiectantul in scris. Proiectantul va interpretasau decide asemenea probleme in concordanta cu prevederile aplicabile ale contractului de executie si documentelor de licitatie. Prezentu l ca ie t de sa r c i n i s tab i l es te p r i nc ipa l e l e regu l i p r i v ind : modu l de executa re a s i s temu lu i t e r m o i z o l a n t t i p , v e r i f i c a r i l e e f e c t u a t e p e n t r u u r m a r i r e a c a l i t a t i i l u c r a r i l o r e x e c u t a t e s i responsabilitatile ce revin executantilor.

2. DOMENIU

Procedura se referăူ la lucrăူrile de termoizolare a faţadelor executate cu sistemul temoizolant

tip aplicat pe suport mineral. (de ex: sistem termoizolant tip Baumit sau similar).

3. DOCUMENTE DE REFERINTA C107/2-2005- „Normativ privind calculul coeficientilor globali de izolare termica la

cladirile cu alta destinatie decat cele de locuit ” agremente tehnice (Agrement tehnic M.L.P.A.T. nr.002-03/185-1998)

4. RESPONSABILITATI Furnizorul

Livreaza materialele de calitate si in cantitate corespunzatoare, cu documentele de calitatea ferente (certificat de calitate, declaratie de conformitate, agrement tehnic).

Asigura documentatia tehnica, necesara pentru punerea in opera a materialelor livrate.

As i gu ra , l a ce re re , cons i l i e r ea t ehn i ca . Beneficiarul Urmareste realizarea lucrarilor in conformitate cu prezenta procedura si prevederile din Legea 10.

5. MATERIALE ŞI PRODUSE Sistemul termoizolant tip se bazeaza pe combinarea placilor de fatada din polistiren expandat ignifugat ca strat termoizolant, cu un strat protector hidrofug si de finisaj, realizat din materiale minerale cu liant acrilic. Se poate aplica pe toate suporturile minerale. În componenta sistemului termoizolant tip intra urmatoarele produse: a)Profilul de soclu,din aluminiu, se monteaza la baza sistemului prin prindere mecanica cu dibluri,avand rol de sustinere. Este prevazut cu lacrimar pentru scurgerea apelor meteorice asigurandu-se astfel evitarea infiltrarii apei in zona soclului.

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

P R O I E C T N R . 1 2 7 / 2 0 1 9



COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 47 DIN 118



b) Profilul de colt este un prof il din aluminiu, cu aripi din plasa din f ibra de sticla f iind utilizat laarmarea suplimentara a muchiilor (colturi si muchii ale golurilor si intrandurilor). Asigura rectiliniaritatea muchiilor si confera o rezistenta suplimentara a acestora la solicitari mecanice.

c)Adeziv pentru spaclu– mortar adeziv mineral permeabil la vaporii de apa si impermeabil la apa,utilizat atat la lipirea placilor termoizolante de fatada, cat si pentru spacluirea acestora. Produsul este realizat in conformitate cu norma austriaca ÖNORM B 6121 asigurandu-se o aderenta atat la transport cat si la placa termoizolanta de minim 100 KN / m2.

d) Placi termoizolante pentru fatada EPS- AF 80 din polistiren expandat ignifugat, 5 cm grosime ,având conductivitate termică de calcul: λc = 0,040 W/Mk și conductivitate termică efectivă: λef = 0,038 W/mK. Placile au dimensiunea de 1000 x 500 mm x50 mm , avand o abatere dimensionala de ± 0,2 mm. Placile prezinta contractii reduse sub influenta factorilor climatici (≤ 0,1%), fiind depozitate (dupa taiere) o perioada de 3 luni pentru consumarea contractiilor. Produsul este certificat în conformitate cu cerintele SR EN 13163,ÖNORM B: 6000, STAS 7461-84, ISO 4590, DIN 4102, P118-99. Agrement tehnic nr. 020-03/091-2004.

e) Diblurile sunt de tip IDK-T, avand rolul de a asigura o ancorare mecanica suplimentara a placilor termoizolante de suport. Diblurile sunt realizate din material plastic, pentru a evita aparitia puntilor termice. Diametrul tijei este de 8 mm iar talerul are diametrul de 60 mm. Lungimea de ancorare a diblului in zid este de min. 45 mm, adancimea corespunzatoare a gaurii din zid f iind de 55 mm (cu cca. 10 mm mai mare decat lungimea de ancorare).

f) Plasa din fibra de sticla este o tesatura alcalica din fibra de sticla cu strat protector de stirol-butadiena,avand rol de armare a masei de spaclu adezive. Prin parametrii mecanici ridicati (rezistenta la rupere >1500 N / 5 cm si alungirea aferenta ≤ 35 ‰), plasa confera sistemului o rezistenta suplimentara la soc si la eforturile de intindere rezultate din sarcinile termice importante ce apar la fata exterioara a finisajului. g)Grund Universal (amorsa lichida pentru tencuiala decorativa), asigura o aderenta sporita intre finisajsi stratul de masa de spaclu si o uniformizare a absortiei, prevenind totodata aparitia eflorescentelor.

h)Tencuiala structurată (decorativă) tip cu granulaţie mică (1,5 ÷2 mm) formeaza stratul final (vizibil) al finisajului. Este o tencuiala decorativa subtire pe baza de granule de marmura si lianti de rasini sintetice. Este un finisaj hidrofob, lavabil si permeabil lavaporii de apa, astfel incat nu se pateaza prin absorbtie la precipitatii sau stropire si previne formarea condensului.Are proprietati fizico-chimice si mecanice superioare: rezistenta la socuri, zgariere, variatii de umiditate,agenti corozivi, raze ultraviolete si inghet-dezghet. Produsul respecta prescriptiile normei austriece ÖNORM B 6123.

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

P R O I E C T N R . 1 2 7 / 2 0 1 9



COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 48 DIN 118



6. LIVRARE, MANIPULARE, TRANSPORT, DEPOZITARE

Profilul de soclu, profilul de colţ: - profile de aluminiu livrate la bucată ူ

Adeziv pentru şpaclu: - saci 25 kg, 1 palet = 48 saci

Plăူci termoizolante: -

* pentru faţade - plăူci polistiren expandat EPS AF 80, [100 x50] cm-în grosime de

5 cm; 1 pachet= 10 plăci ; consum :5 m2/pachet .

Diblurile: - livrate la pachet – 1 pachet = 100 bucăူţi

Plasa din fibrăူ de sticlăူ: - livrat ူîn role de 50 mp, 1 palet = 30 role

Grund Universal: - substanţă lichidăူ, gata preparatăူ în găူleţi de 25 kg, 1 palet = 16

glူeti

Tencuiala structuratăူ tip sau tencuiala decorativăူ mineralăူ uscatăူ (cu granulaţie de

1,5…2 mm):

* sub formăူ de amestec fluid, de consistenţă păူstoasăူ, gata preparată, în găူleţi

de 30 kg; livrată la găူleatăူ de 25 kg, 1 palet = 16 găူleţi, consum de cca

2,8kg/mp sau

*sub formăူ de amestec uscat, de consistenţă prăူfoasăူ, trebuie preparat,ူ în saci

de 25 kg consum- cca. 3 kg/mp-aceastăူ tencuiaăl ူse poate prepara manual sau

mecanic cu ajutorul unei betoniere prin adaugarea treptatăူ a compozitiei din sac

în apăူ(şi nu invers) pânăူ la obţinerea unei compoziţii păူstoase cu aspect

cremos,foarte uşor lucrabil;ူ

amestecarea se face până dispare orice aglomerare (cocoloase) de material uscat in

pastăူ, dupăူ care este gata de aplicare în orice tehnicăူ de lucru;

7. EXECUŢIA LUCRĂRILOR 7.1. Pregatirea suportului Caracteristici suprafata suport:suprafata suport (zidaria de BCA sau caramida, beton, tencuiala)trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: uscata, lipsita de praf, sa prezinte capacitate portanta,aderenta (fara pete de decofrol, ulei, vopsea, lacuri, etc.). Abateri admisibile:sup ra fa ta supo r t ( z idar i a de BCA, be ton , t encu ia la ) t r ebu i e sa indep l i neasca urmatoarele conditii de planeitate: plana (± 5 mm/m);- denivelarile pana la 10 mm sunt preluate de adezivul de spaclu (la lipire); pentru neregularitati mai mari de 10 mm este necesara realizarea in prealabil a unei tencuieli de uniformizare.

7.2. Conditii de incepere a lucrărilor Verificari inainte de inceperea executiei. Inainte de punerea in opera a sistemului de f inisaj exterior tip se vor incheia urmatoarele lucrari:

invelitori, terase, cornise, streasini, jgheaburi si instalatii de scurgere a apelor pluviale;

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

P R O I E C T N R . 1 2 7 / 2 0 1 9



COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 49 DIN 118



montarea tocurilor tamplariilor, solbancurilor si ferestrelor; montarea instalatiilor exterioare a caror executie ulterioara poate afecta finisajul; protejarea tamplariilor si ferestrelor cu folie pentru a preveni stropirea sau patarea; asigurarea impotriva soarelui si ploii prin montarea plasei de fatada, respectiv prelatelor la partea superioara a schelei.

Conditii de temperatura:

sistemul de finisaj nu se aplica la temperatura sub + 50C, pe suport inghetat sau, in caz de pericol de inghet; se va evita punerea in opera a stratelor finale de finisaj atunci cand temperaturile depasesc 300C si sub actiunea directa a razelor solare sau ploii.

7.3. Executarea propriu-zisa a lucrarilor Evaluarea suprafeţei existente

Înainte de începerea lucrărilor, trebuie verificată calitatea suprafeţei existente. Trebuie să fie rezistentă, uscată, curată, să nu existe substanţe care să scadă gradul de aderenţă, cum ar fi grăsimile, bitumurile etc. Murdăria existentă şi straturile cu o rezistenţă scăzută trebuie îndepărtate. Acestea pot constitui un loc ideal pentru formarea ciupercilor. Curăţaţi suprafaţa şi aplicaţi produsul antifungic. Aderenţa tencuielii existente se verifică prin lovirea cu ciocanul. Un sunet surd arată că în acel loc tencuiala trebuie îndepărtată.

Amorsarea suprafeţelor absorbante

Suprafeţele care au un grad de absorbţie ridicat, de ex. zidurile din BCA, trebuie amorsate cu grund universal şi apoi se lasă să se usuce timp de 4 ore. Astfel, se evită uscarea prea rapidă a adezivului cu care sunt fixate plăcile de polistiren. Amorsa mai are următoarele proprietăţi: fixează praful, întăreşte suprafaţa, nu se diluează, timp de uscare 4h, consum: 0,1-0,2 l/mp.

Fixarea profilelor de soclu Trasarea cotei generale se face folosind aparate speciale de măsură: nivela cu trepied,

teodolitsu laser Fixarea profilului de soclu se va face cu dibluri metalice cu diametrul minim de 8/60 Diblurile se vor monta din 30 în 30 cm pe lungimea profilului Montarea profilelor asigură orizontalitatea perfectă a placajului Abaterile de planeitate ale peretelui se compensează prin folosirea unor distanţieri de plastic

cu grosimi variabile Îmbinările între profile se realizează cu piese speciale de îmbinare

Pregătirea mortarului adeziv

Adevizul se va prepara prin amestecare cu apă curată, în raport de 6,5 litri/25 kg. Amestecul se face electromecanic, cu ajutorul unui agitator cu paleţi. Dacă această condiţie nu este respectată, adezivul îşi va pierde din proprietăţi, iar efectul nu va fi cel dorit.

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

P R O I E C T N R . 1 2 7 / 2 0 1 9



COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 50 DIN 118



Lipirea placilor termoizolante : pentru lipire se foloseste adezivul pentru spaclu . Mod de livrare: mortar uscat, gata preparat in saci de 40 kg.

Mod de preparare: se toarna continutul sacului (in stare pulverulenta) in apa curata (10 l apa /sac) si se amesteca cu mixerul pana la otinerea unei paste omogene; se lasa pasta in repaus 5 minute pentru maturare, dupa care se mai amesteca lent inca minim 2 minute. Prepararea se poate realiza si in betoniere, cu respectarea dozajului de apa si a timpilor de malaxare si maturare. Punere in opera: se monteaza prof ilul de soclu cu ajutorul unor dibluri metalice. Se aplica adezivul pentru spaclu pe marginea placilor si in min. 3 puncte interioare. Primul rand de placi se reazema pe profilul de soclu. Dupa o aranjare si apasare corecta a placilor se obtine o suprafata plana. In rosturile si spatiile libere dintre placi nu se va aplica adezivul pentru spaclu pentru a nu forma punti termice.Placile izolante pentru glafuri, intradosuri si buiandrugi se aplica dupa montarea placilor de fatada.Marginile placilor, care depasesc colturile fatadei se vor indeparta (taia) dupa min. 24 ore de la lipire.Placile se aseaza cu rosturile tesute ( nu in prelungire), ţeserea fiind obligatorie şi la colţurile cladirii.

Şlefuirea suprafeţei plăcilor termoizolante Dacă plăcile de polistiren sunt lăsate neprotejate de radiaţiile UV mai mult de 2 săptămâni,

înainte de aplicarea masei de şpaclu, acestea trebuie şlefuite din nou şi curăţate Dacă se constată mici denivelări în zonele de îmbinare dintre plăci, acestea vor fi eliminate

prin şlefuire Şlefuirea se va face cu hârtie abrazivă sau cu peria de sârmă

Fixarea plăcilor de termoizolaţie în dibluri

Pentru asigurarea unei ancorari mecanice suplimentare placile termoizolante se dibluiesc, utilizand dibluri din material plastic de tip IDK-T (trei dibluri / placa), la 24 de ore dupa lipirea placilor. La colturile cladirii se vor adauga min. 2 dibluri pe placa dispuse in interiorul unei fasii cu latime de max. 40 cm de lamuch i e . D i b l u r i l e t r ebu i e sa pa t runda i n z ida r i a de BCA min . 45 mm, i a r i n be ton 35 mm. Ta l e re l ediblurilor trebuiesc ingropate pana la fata exterioara a placilor de polistiren. Adancimea de la nivelul capetelor diblurilor se vor netezi cu adeziv pentru spaclu cu min. 12 ore inainte de spacluirea placilo r termoizolante.

Armarea suplimentară a uşilor şi ferestrelor

La colţurile ferestrelor şi uşilor se montează profil de colţ armat cu plasă de fibră La muchiile superioare ale uşilor şi ferestrelor se montează profilul de fereastră cu picurător La glafurile uşilor se foloseşte polistiren extrudat de 2 cm grosime Colţurile ferestrelor şi uşilor se armează suplimentar cu benzi din plasă de fibră

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

P R O I E C T N R . 1 2 7 / 2 0 1 9



COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 51 DIN 118



dispuse la 450 (deoarece) în acele zone sunt concentrări de eforturi Dimensiunea benzilor este de 20 x 35 cm

Şpăcluirea şi armarea

Pentru şpăcluire se foloseste adezivul pentru spaclu (Klebespachtel) iar pentru armare plasa din fibra de sticla.Dupa min. 24 ore de la lipirea placilor de polistiren si min. 12 ore de la spacluirea capetelor diblurilor se face o slefuire a placilor de polistiren cu o rindea speciala. Se asigura astfel o planeizare suplimentara a suprafetei obtinute in urma placarii cu polistiren. Daca timp de doua saptamani nu senaplica stratul de armare, placile vor trebui din nou slefuite si sterse de praf.Se aplica masa de spaclu adeziva cu spaclul cu dinti de 10 mm, apoi se pune in masa de spaclu proaspata, p l asa d i n f i b ra de s t i c l a i n fas i i ve r t i c a l e , ne t ez i nd cu l a t u ra ne teda a spac l u l u i i n t r eaga sup ra fa ta . Grosimea minima a masei de spaclu armate este de 2 mm.Fasiile de plasa se suprapun lateral si longitudinal pe min. 10 cm. La colturile ferestrelor sau in alte zone unde pot aparea tensiuni ce pot provoca fisuri in zidarie, se recomanda aplicarea suplimentara, inainte de armarea generala, a unor straifuri din fibra de sticla prinse cu adeziv pentru spaclu. Plasa din fibra de sticla nu trebuie sa se mai vada dupa spacluire si trebuie sa fie pozata la mijlocul grosimii stratului de adeziv.La muchiile fatadei se recomanda aplicarea de prof ile din aluminiu cu plasa din f ibra de sticla integrata.Stratul de masa de spaclu va sta la uscat min. 7 zile inaintea aplicarii finisajului.Dupa întărire, masa de şpaclu poate fi slefuita, avand insa grija sa nu se deterioreze plasa din fibra de sticla.

Amorsarea Masa de şpaclu şlefuită se lasă la uscat cel puţin 24 ore înainte de aplicarea amorsei Amorsarea se va face cu vopsea grund ce se va aplica cu bidineaua uniform pe toată suprafaţa În cazul tencuielilor silicatice amorsarea se va face cu grund

Aplicarea finisajului 1) Grundul Universal

Este folosit ca amorsa atat pentru tencuiala Granopor cat si pentru tencuiala mozaic. Mod de livrare: substanta lichida, gata preparata in galeti de 25 kg.

Mod de preparare: se aplica ca atare dupa o amestecare lenta si uniforma cu mixerul, până la omogenizare (min. 4 minute).

Punere in opera: peste adezivul de spaclu uscat, cu trafaletul cu blanita sau bidineaua, petoata suprafata ce urmeaza a se finisa; dupa grundare suprafetele trebuie să aibă o culoare uniforma. Timpul de uscare:min. 24 de ore.

2) Tencuiala structurată tip

Mod de livrare: amestec fluid, de consistenta pastoasa, gata preparat, in galeti de 30 kg. Mod de preparare: se aplica ca atare dupa o amestecare lenta si uniforma cu

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

P R O I E C T N R . 1 2 7 / 2 0 1 9



COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 52 DIN 118



mixerul, pana la omogenizare (min. 5 minute). Punere in opera: tencuiala se intinde cu fierul de glet inoxidabil, prin apasare energica intr-un strat de cca 2-3 mm. Dupa aplicarea tencuielii se va driscui cu miscari liniare verticale sau circulare cu o driscadin material plastic.Pentru evitarea aparitiei nazilor in campul finisat se recomanda aplicarea continua pe fasii orizontale, in scara, de sus in jos.Primul camp de finisaj se va executa numai sub supravegherea instructorului si de preferinta, pe o parte a fatadei cu vizibilitate mai redusa.Echipele de lucru vor fi neaparat instruite in ceea ce priveste exigentele de aplicare a materialului. Timp de uscare: intarirea tencuielii Granopor are loc la aproximativ 24 ore de la punerea in opera,interval in care se vor evita atingerea, zgarierea si umezirea suprafetei.

8. EXECUTAREA LUCRĂRILOR PE TIMP FRIGUROS

-sistemul de finisaj nu se aplicăူ la temperaturi sub + 5o C, pe suport îngheţat sau, în caz de

pericol de îngheţ;

-se va evita punerea în operăူ a stratelor finale de finisaj atunci când temperaturile depăူşesc

30° C şi sub acţiunea directăူ a razelor solare sau a ploii.

9. ABATERI DIMENSIONALE

- Abateri dimensionale plăူci termoizolante: la dimensiunea de 1000 x 500 mm având o abatere

dimensionalăူ de± 0,4 %.

- Abateri admisibile: suprafaţa suport (zidrူia de BCA, beton, tencuială)ူ trebuie săူ îndeplineascăူ

urmăူtoarele condiţii de planeitate:

* planăူ (+ 5 mm / m);

* denivelăူrile pânăူ la 10 mm sunt preluate de adezivul de şpaclu (la lipire).

10. VERIFICAREA CALITĂူŢII LUCRĂRူILOR

Verificarea calităူţii lucrăူrilor se face atât la terminarea unei etape cât şi la recepţia lucărrူilor prin

urmăူtoarele verificăူri:

Verificarea suportului. Verificari pe faze de lucrari. Verificari la receptia preliminara.

11. DOCUMENTE SI INREGISTRARI procese verbale de instruire procese verba l e de as i s t en ta tehn i ca procese verbale de receptie calitativa (tipizat) ce r t i f i c a t e de ca l i t a t e a ma te r i a l e lo r (P roduse l e Baumi t vo r f i i nso t i t e de cer t i f i ca t e de calitate la fiecare transa de livrare, puse la dispozitia constructorului de firma furnizoare) agremente tehnice (Agrementului Tehnic M.L.P.A.T. nr. 002-03/185-1998)

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

P R O I E C T N R . 1 2 7 / 2 0 1 9



COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 53 DIN 118



Când datele din proiect şi prescripţiile tehnice nu au fost respectate, total sau parţial, investitorul (dirigintele de ţantier) va decide refacerea sistemului de termoizolare în conformitate cu proiectul şi caietul de sarcini.

12. ANEXE

formulare s c h i t e deta l i i de execut i e zone d i f i c i l e -de t a l i i d e execut i e pe faze de l u c ra r i

13. GARANTII

Durabilitatea sistemului tip de izolare termica a fatadelor este de 25 de ani în conditiile aplicarii in integralitate si punere in opera in conformitate cu prescrip tiile cuprinse in f isele tehnice si prezentul caiet de sarcini. Masuri preventive Precizarea normelor de protectia muncii, siguranta contra incendiilor etc., care trebuiesc respectate cu strictete pe tot timpul derularii activitatii procedurate.

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

P R O I E C T N R . 1 2 7 / 2 0 1 9



COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 54 DIN 118



CAIET DE SARCINI A07

TENCUIELI EXTERIOARE SPECIALE EXECUTATE PE TERMOSISTEM

CUPRINS

1 GENERALITĂŢI

2 STANDARDE ŞI NORMATIVE


4 LIVRARE, MANIPULARE, TRANSPORT, DEPOZITARE


6 CONDIŢII TEHNICE PENTRU CALITATEA TERMOSISTEMULUI ŞI A FINISAJULUI

VIZIBIL

7 MĂSURĂTORI ŞI DECONTĂRI

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

P R O I E C T N R . 1 2 7 / 2 0 1 9



COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 55 DIN 118



1. GENERALITĂŢI P r e z e n t u l c a p i t o l c u p r i n d e s p e c i f i c a ţ i i l e t e h n i c e p e n t r u r e a l i z a r e a t e n c u i e l i l o r e x t e r i o a r e e x e c u t a t e p e t e r m o s i s t e m , l a z i d ă r i i d i n c ă r ă m i d ă , b . c . a . , b e t o n , s t r u c t u r i d i n l e m n ( s a u s i m i l a r ) i n c l u s i v t e n c u i a l a ş i f i n i s a j u l v i z i b i l ( t e n c u i e l i d e c o r a t i v e a c r i l i c e s a u s i l i c o n i c e , t e n c u i e l i d i n p i a t r ă n a t u r a l ă , p l a c a j e , v o p s i t o r i i l a v a b i l e

p e g l e t d e e x t e r i o r e t c ) .

2. STANDARDE ŞI NORMATIVE C18-83 – normativ pentru executarea tencuielilor umede C17-83 – instrucţiuni tehnice privind prepararea mortarelor STAS 1500 - 96 Cimenturi compozite uzuale de tip II; III; IV; V STAS 1667 - 76 Agregate naturale pentru mortare şi betoane cu lianţi minerali SR ENV 459 - 1/1994 Var pentru construcţii STAS 7055 - 96 Ciment Portland alb

3. MATERIALE ŞI PRODUSE Ciment Portland STAS 1500 -96 şi ciment P35A, STAS 388-95

Nisip de râu sau de carieră, bine spălat

Var pastăă

Ciment portland alb, vezi STAS 1134-71 Tencuielile exterioare decorative tip BAUMIT, având compoziţia gata făcută

4. LIVRARE, MANIPULARE, TRANSPORT, DEPOZITARE Materialele livrate vor fi însoţite de certificatul de calitate. Executantul trebuie să-şi organizeze în aşa fel transportul, depozitarea şi manipularea materialelor şi produselor încât în momentul punerii în operă să corespundă condiţiilor de calitate impusă prin caietele de sarcini şi prin normativele în vigoare. Atenţionăm că perioadele maxime de utilizare a mortarelor din momentul preparării lor, astfel încât să fie utilizate în condiţii bune la tencuieli, sunt cele prevăzute în instrucţiunile tehnice ale fiecărui produs.

Condiţii de livrare, transport şi depozitare pentru

- cimentul se va transporta în saci de 50 kg şi se va depozita astfel încât să nu fie posibilă udarea sau amestecarea cu corpuri străine. Depozitarea se va face în magazii sau şoproane, ferite de îngheţ.

- eventuale materialele speciale pentru tinci (praf de piatră, piatră de mozaic) se vor transporta

de la furnizori şi depozita astfel încât să nu fie posibilă murdărirea sau amestecarea cu corpuri străine.

Perioadele maxime de utilizare a mortarelor din momentul preparării lor, astfel încât să fie utilizate în bune condiţii la tencuieli exterioare, sunt: - la mortar de var-ciment M 25T până la 10 ore maximum;

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

P R O I E C T N R . 1 2 7 / 2 0 1 9



COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 56 DIN 118



- la mortar de ciment-var M 50T şi M100T fără întârzietor maximum 10 ore şi cu întârzietor până

la maximum 16 ore. Condiţii tehnice de calitate pentru mortare de tencuieli:

- toate materialele vor fi introduse în lucrare numai după ce în prealabil s-a verificat că au fost

livrate cu certificat de calitate care să confirme că sunt corespunzătoare normelor respective;

- mortarele de la staţii sau centrale pot fi introduse în lucru numai dacă transportul este însoţit de o fişă care să conţină caracteristicile tehnice ale acestora. - consistenţa mortarelor pentru executarea tencuielilor exterioare va trebui să corespundă următoarelor tasări ale mortarului etalon:

* aplicarea mecanizată a mortarului 12 cm * aplicarea manuală a mortarului 9 cm

pentru grund: *în cazul aplicării manuale, 7 - 8 cm * iar în cazul aplicării mecanizate, 10 - 12 cm;

- pentru stratul vizibil al tencuielilor exterioare prin probe 7 - 8 cm, consistenţa se va determina prin probe în funcţie de granulometrie şi materialul utilizat, temperatură, umiditate, etc. cu acordul beneficiarului.

EXECUŢIA LUCRĂRILOR A. Operaţiuni pregătitoare

Lucrările ce trebuie efectuate înainte de începerea execuţiei tencuielilor exterioare: - controlul suprafeţelor ce urmează a fi tencuite;

- terminarea lucrărilor a căror execuţie simultană sau ulterioară cu execuţia tencuielilor ar putea

provoca deteriorarea acestora; - suprafeţele ce se tencuiesc să nu prezinte abateri, mai mari decât cele admise; - suprafeţele suport să fie curate; - rosturile zidăriei se vor curăţa pe 3 - 5 mm, iar suprafeţele de beton vor fi aduse în stare rugoasă;

B. Execuţia termosistemului

realizarea mortarului adeziv (de aderenţă) montarea prin lipire a plăcilor de polistiren expandat ignifugat; grosimea polistirenului este

precizată în partea scrisă şi desenată a proiectului montarea plasei din fibră de sticlă fixarea mecanică a plasei şi polistirenului cu dibluri metalice cu rozete din PVC realizarea mortarului (tinci) de exterior

C. Execuţia stratului vizibil

aplicarea grundului de impregnare şi stabilizare realizarea tencuielilor speciale decorative acrilice sau siliconice în cazul realizării unui finisaj cu vopsitorii cu varuri lavabile de exterior, acesta se va aplica pe

un glet de exterior (pe bază de ciment)

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

P R O I E C T N R . 1 2 7 / 2 0 1 9



COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 57 DIN 118



CONDIŢII TEHNICE PENTRU CALITATEA TERMOSISTEMULUI ŞI A FINISAJULUI VIZIBIL Suprafeţele suport ale tencuielilor vor fi verificate şi recepţionate conform instrucţiunilor pentru verificarea şi receţionarea lucrărilor ascunse. Pe parcursul execuţiei, se va verifica respectarea tehnologiilor de execuţie, utilizarea tipurilor şi compoziţiei mortarelor, precum şi aplicarea straturilor în ordinea precizată. Se va urmări aplicarea măsurilor de protecţie împotriva îngheţului şi a uscării forţate şi dacă este cazul, în primele zile de la execuţia tencuielilor, pe pereţi se va arunca apă atunci când temperatura exterioară depăşeşte 200C. Verificarea aspectului tencuielilor se va face vizual, cercetând suprafaţa tencuită, forma muchiilor

intrânde şi ieşinde. Suprafeţele vor fi uniforme, cu prelucrarea şi culoarea fără denivelări,

ondulaţii, fisuri, împuşcături, urme de reparaţii locale. Se va controla corespondenţa mortarului şi modul de prelucrare a feţei văzute cu prevederile din proiect sau mostre aprobate. Muchiile de racordare şi şpaleţii trebuie să fie vii sau rotunjite, drepte, verticale sau orizontale. Verificarea planeităţii suprafeţelor tencuite se face cu un dreptar de 2 m lungime, orice direcţie pe suprafaţa tencuită. Grosimea stratului de tencuială se va verifica prin batere de cuie sau sondaje în locuri mai puţin vizibile.

Aderenţa stratului de tencuială la stratul suport se va verifica prin ciocănire cu un ciocan de

lemn, un sunet de "gol" arată calitatea necorespunzătoare şi necesitatea refacerea întregii suprafeţe dezlipite.

7. MĂSURĂTORI ŞI DECONTĂRI

Tencuielile exterioare se măsoară şi se plătesc la metru pătrat de suprafaţă desfăşurată. Adaosurile de coloranţi se măsoara şi se decontează la kg. Golurile de tencuieli pentru ferestre şi uşi etc. a căror suprafaţă este mai mică de 0,5 mp nu se scad din suprafaţa tencuielilor exterioare; cele mai mari de 0,5 mp se scad, dar se adaugă suprafeţele glafurilor şi şpaleţilor tencuiţi. Suprafeţele parţial rămase netencuite în vederea placării cu placaj ceramic sau executării de ornamentaţii se scad din suprafaţa tencuielilor; fiecare dimensiune ce se ia în calcul pentru calculul acestei suprafeţe se reduce cu 5 cm.

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

P R O I E C T N R . 1 2 7 / 2 0 1



COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 58 DIN 118




LUCRARI DE HIDROIZOLATII, MEMRANE HIDROIZOLANTE,

BARIERE DE VAPORI ŞI FOLII ANTICONDENS

CUPRINS

1 GENERALITĂŢI

2 STANDARDE ŞI NORMATIVE



---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

P R O I E C T N R . 1 2 7 / 2 0 1



COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 59 DIN 118



1. GENERALITĂŢI

Acest capitol cuprinde principalele condiţii tehnice de calitate pe care trebuie săူ le

îndeplineascăူ lucrăူrile de hidroizolaţii respectiv specificaţiile tehnice pentru lucrăူrile de

hidroizolare.

2. STANDARDE DE REFERINTA ŞI NORMATIVE

STAS 2355/1 - 85 - „Lucrrူi de hidroizolaţii în construcţie. Terminologie”

STAS 2355/2 - 75 - „Hidroizolaţii din materiale bituminoase la elemente de construcţii” STAS 2355/3 - 75 - „Hidroizolaţii din materiale bituminoase la terase şi acoperişuri” C 112 - 86 - „Normativ pentru proiectarea şi executarea hidroizolaţiilor din materiale

bituminoase la lucrăူrile de construcţii”

Indicativ P 134-95 Ghid pentru proiectarea lucrăူrilor ce înglobeazăူ material geosintetice

NP 069 - 02 - “Proiectarea, executarea şi exploatarea învelitorilor, acoperişurilor în pantăူ la

clăူdiri”

C 112 - 86 - “Normativ pentru proiectarea şi executarea hidroizolaţiilor din materiale

bituminoase la lucrăူrile de construcţii”

NP 040 - 02 - “Proiectarea, executarea şi exploatarea hidroizolaţiilor la clăူdiri”

C 300 - 94 - “Normativ de prevenire şi stingere a incendiilor pe durata executăူrii lucrăူrilor

de construcţie” şi „Normele Generale de Protecţia Muncii ediţia 2002”

3. MATERIALE ŞI PRODUSE Tipuri de membrane:

a. MEMBRANA GEOTEXTILĂ-ူpentru impermeabilizăူri fundaţii pentru construcţii civile şi

industriale

Geotextilele sau geosinteticele (denumire general)ူ sunt materiale plane, continue, ţesute sau

neţesute,fabricate din fibre sintetice şi/sau artificiale şi/sau naturale, prin procedeul de

interţesere (neţesute), ţesere sau filare din topiturăူ. Sunt utilizate în lucrăူrile de construcţii, la

execuţia straturilor de separaţie, a drenurilor filtrelor, armarea terasamentelor şi a taluzurilor

cât şi în alte alcătူuiri constructive.

Membranele sunt rezistente la actiunea ciupercilor, microorganismelor si la penetrarea

radacinilor, fabricate din împâsliturăူ textilă. ူ

este interzisăူ depozitarea geotextilelor afar,ူă neprotejate de acţiunea razelor UV

sau a altor factori atmosferici;

indiferent de natura lucrăူrii, se evita pozarea geotextilului dacăူ acesta este ud;

la derularea geotextilului se va evita apariţia cutelor pe suprafaţa acestuia.

Eventualele cute apăူrute se vor îndeprူta, iar dacăူ acest lucru nu este posibil, se

vor tăူia, suprapunându-se marginile în sensul desfăူşurăူrii;

suprapunerea marginilor baloţilor se va face pe 20-30 cm, în sensul de mers al utilajului pe geotextil;

se interzice perforarea geotextilului pe suprafaţă;

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

P R O I E C T N R . 1 2 7 / 2 0 1



COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 60 DIN 118



b. HIDROIZOLAŢIE BITUMINOASĂ ူdispusăူ vertical pe zona de soclu şi întoarsăူ orizontal sub

conturul pereţilor de la parter -membrane pentru hidroizolatii pe bază de bitum distilat modificat cu polimeri plastomeri (APP), având o armatură compozită, formata din împâslitura de poliester (P) armata cu fibre de sticla rasucite dispuse longitudinal.

C. FOLIE ANTICONDENS acoperiş: folie polietilenăူ cu ţestူurăူ textilăူ, montatăူ pe asterealăူ cu

proprietăူţi de permeabilitate la vaporii de apăူ.

folia va fi aşezatăူ paralel cu streaşina, cu marginea pe şorţul metallic, marginea inferioarăူ a

foliei se va aşeza pe şorţul metalic şi nu pe jgheab;

folia va fi fixatăူ cu capse şi cu contraşipcăူ;

suprapunerea de folie va fi de aprox. 10 cm ,iar suprapunerea de-a lungul foliei se va face

doar pe căူprior;

aşezarea foliei se va face pânăူ sub coamăူ, la aprox. 25-30 cm pentru a asigura ventilarea

structurii superioare;

pentru împiedicarea păူtrunderii pulberilor de zăူpadăူ la nivelul coamei se va fixa o bandăူ

subţire de folie de cca. 50 cm, fixarea acestei bande se va face pe contraşipcăူ;

la intersecţia şarpantei cu un perete vertical folia este condusăူ şi fixatăူ pe perete;

la intersecţia şarpantei cu un perete paralel cu streaşina aşezarea foliei se face pânăူ la cca.

25-30 cm de la capăူtul căူpriorului, pentru a asigura ventilarea secţiunii;

golurile din folie rezultate de trecerea unor structuri prin folie vor fi construite cu canal;

în cazul ferestrelor de mansardăူ, decuparea foliei se va face pe diagonalăူ, iar marginile

rezultate se vor fixa pe marginea ramei ferestrei;

folia odatăူ aşezatăူ nu se va expune intemperiilor mai mult de 4 săူptăူmâni;

D. BARIERĂူ VAPORI acoperiş :(membranăူ antidifuzie faţă de vapori tip Isover sau similar),

fiind o membranăူ de control al umidităူţii, montată între căူpriori peste stratul de termoizolaţie

din vatăူ mineralăူ, sub profilele metalice de fixare a tavanelor înclinate din gips carton.

4. VERIFICAREA CALITĂŢII LUCRĂRILOR DE HIDROIZOLAŢII

Lucrările de hidroizolaţii orizontale, vertical şi înclinate fiind lucrăူri ascunse, calitatea lor se va

verifica împreună ူcu beneficiarul, pe măူsura execuţiei lor, încheindu-se procese verbale din care

să ူrezulte căူ au fost respectate urmăူtoarele:

calitatea stratului suport – rigiditate, aderenţă, planeitate, umiditate(nu se admit

asperităူţi mai mari de 2 mm,

planeitatea trebuie săူ fie continuăူ);

calitatea racordurilor dintre diverse suprafeţe calitatea materialelor hidroizolatoare;

calitatea amorsajului şi lipirea corect ူa fiecăူrui strat al hidroizolaţiei (suprapuneri,

decalăူri şi racordăူri-lăţimea de petrecere a foilor 7 – 10 cm longitudinal, minim 10

cm. frontal); etapele şi succesiunea operaţiilor;

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

P R O I E C T N R . 1 2 7 / 2 0 1



COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 61 DIN 118




ŞAPE PENTRU PARDOSELI

CUPRINS

1. GENERALITĂŢI






6.1. PREPARAREA MORTARULUI

6.2. TRANSPORTUL MORTARULUI

6.3. OPERAŢIUNI PREGĂTITOARE

6.4. EXECUTAREA ŞAPEI

7. CURĂŢARE ŞI PROTECŢIE



---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

P R O I E C T N R . 1 2 7 / 2 0 1



COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 62 DIN 118



1. GENERALITĂŢI DOCUMENTE CORELATE Desenele si prevederile generale ale contractului de executie, inclusiv documentatia de licitatie, au aplicabilitate in acest capitol. Prevederile acestui capitol nu inlocuiesc si nu au prioritate fata de orice prevederi ale contractului de executie si documentelor de licitatie. In cazul unei contradictii evidente intre prevederile mentionate aici si contractul de executie sau documente de licitatie, antreprenorul va anunta proiectantul in scris. Proiectantul va interpretasau decide asemenea probleme in concordanta cu prevederile aplicabile ale contractului de executie si documentelor de licitatie. CAPITOUL CUPRINDE specificaţii pentru executarea şapelor de mortar pentru stratul suport al pardoselilor. Acest capitol va completa capitolele cuprinzând specificaţii pentru executarea următoarelor tipuri de pardoseli :

- pardoseli din dale mozaicate; - pardoseli din gresie ceramică; - pardoseli din plăci de ciment.


Acolo unde există contradicţii între prevederile prezentelor specificaţii şi prescripţiile standardelor şi normativelor enumerate mai jos, vor avea prioritate prezentele specificaţii.

Standarde 1. STAS 388-80 - Ciment Portland. 2. STAS 790-84 - Apa pentru mortare şi betoane 3. STAS 1030-85 - Mortare obişnuite pentru zidării 4. STAS 1667-76 - Agregate naturale grele pentru mortare şi betoane cu lianţi minerali. 5. STAS 2634-80 - Mortare obişnuite pentru zidărie şi tencuieli. Metode de încercare.

Normative

1. C17-82 Instrucţiuni tehnice privind compoziţia şi prepararea mortarelor de zidărie şi tencuială. 2. C35-82 Normativ pentru alcătuirea şi executarea pardoselilor, modificările şi completările acestuia.

3. MOSTRE ŞI TESTĂRI Testarea mortarului se va face prin prelevarea de probe conform prevederilor din STAS 2634-80 şi anume:

- rezistenţa la compresiune la 28 zile: 1 test la fiecare 40 m3 mortar: - consistenţa şi densitatea mortarului proaspăt: un test la fiecare schimb.

Condiţii de acceptare la recepţie a mortarului:

- rezistenţa la compresiune la 28 zile: 50 kg/cm2; - consistenţă mortar proaspăt: 12 cm; - densitate mortar proaspăt: min. 1950 kg/m3;

Metoda de testare şi rezultatul încercărilor laboratorului se vor supune spre aprobare Consultantului. Se vor face testări, de asemenea, pentru cimentul folosit la mortare, pe câte 5 kg din fiecare tip de ciment propus spre a fi folosit la lucrări.

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

P R O I E C T N R . 1 2 7 / 2 0 1



COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 63 DIN 118



Se va pune la dispoziţia Consultantului certificatul producătorului prin care se atestă că cimentul livrat la şantier este conform cu specificaţiile.


Ciment gri Portland, conform STAS 388-80, fără bule de aer, de culoare naturală sau alb, fără constituenţi care să păteze. Agregate naturale (nisip, 0 - 7 mm) conform STAS 1667-76, având densitatea în grămadă, în stare afânată de minimum 1200 kg/m3. Nisipul de carieră poate fi parţial înlocuit cu nisip de concasare. Conţinutul de nisip natural va fi de cel puţin 50%. Apă conform STAS 790 - 84. Apa va fi potabilă, curată, fără urme de grăsime sau alte substanţe care pot păta, nu va conţine acizi. Plastifianţi de tip DISAN (produs românesc) sau alţi similari apropiaţi.

AMESTECURI PENTRU MORTAR Generalităti

1. Se vor măsura materialele pe lucrări astfel încât proporţiile specificate în amestecul de mortar să poată fi controlate şi menţinute cu stricteţe în timpul desfăşurării lucrărilor. 2. Dacă nu se specifica altfel, proporţiile se vor stabili după volum. 3. In cadrul acestor specificaţii, greutatea unui m3 din fiecare material folosit ca ingredient pentru mortar este considerată astfel:

Material Greutatea pe metru cub Ciment Portland 1506 kg Nisip natural 0-7 mm cu umiditate 2% 1300 kg Dozaje, compoziţii Mortarul pentru şapele de pardoseli va fi un amestec de ciment cu nisip în proporţie de 1:3,5 (circa 405 kg ciment la m3 mortar).

5. LIVRARE, MANIPULARE ŞI DEPOZITARE Agregate

1. Agregatele vor fi transportate şi depozitate în funcţie de sursa şi sortul lor. Agregatele vor fi manipulate astfel încât să se evite separarea lor, pierderea fineţii sau contaminarea cu pământ sau alte materiale străine. 2. Dacă agregatele se separă sau dacă diferitele sorturi se amestecă, ele vor fi din nou trecute prin sită înainte de întrebuinţare. 3. Nu se vor folosi alternativ agregate din surse diferite sau cu grade de fineţe deosebite. Agregatele se vor amesteca numai pentru a obţine gradaţii noi de fineţe. 4. Nu se vor transfera agregatele din mijlocul de transport direct la locul de depozitare de la şantier dacă conţinutul de umiditate este astfel încât poate afecta precizia amestecului de mortar; în acest caz agregatele se vor depozita separat până ce umiditatea dispare. 5. Agregatele se vor depozita în silozuri, lăzi sau platforme cu suprafeţe dure, curate. La pregătirea depozitării agregatelor se vor lua măsuri pentru a preveni pătrunderea materialelor străine. Agregatele de tipuri şi mărimi diferite se vor depozita separat. Inainte de utilizarea agregatelor, acestea vor fi lăsate să se usuce pentru 12 ore.

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

P R O I E C T N R . 1 2 7 / 2 0 1



COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 64 DIN 118



Cimentul: 1. Cimentul se va livra la locul de amestecare în saci originali, etanşi, purtând etichete pe care s-au înscris greutatea, numele producătorului, marca şi tipul. Cimentul se va depozite în clădiri închise, ferit de umezeală. 2. Nu se vor livra ambalaje care să difere cu mai mult de 1% faţă de greutatea specificată. 3. Dacă Consultantul aprobă livrarea cimentului în vrac, se vor asigura silozuri pentru depozitarea cimentului şi protejarea lui de umiditate. Nu se vor amesteca mărcile şi tipurile de ciment în siloz. 4. Nu se vor folosi sorturi diferite de ciment sau acelaşi sort, dar din surse diferite, fără aprobarea Consultantului.

Materialele vor fi livrate şi manipulate astfel încât să se evite pătrunderea unor materiale străine, sau deteriorarea prin contact cu apa sau ruperea ambalajelor. Materialele vor fi livrate în timp util, pentru a se permite inspectarea şi testarea lor. Materialele perisabile vor fi protejate şi depozitate în structuri etanşe, pe suporţi mai înalţi cu aproximativ 30 cm decât elementele din jur. Pentru perioade scurte de timp, cimentul poate fi depozitat pe platforme ridicate şi va fi acoperit cu prelate impermeabile. Se va îndepărta de pe şantier cimentul nefolosit care s-a întărit sau a făcut priză.

6. EXECUTAREA LUCRĂRILOR 6.1.PREPARAREA MORTARULUI

Mortarul se amestecă bine şi numai în cantităţi ce se vor folosi imediat. La prepararea mortarului se va folosi cantitatea maximă de apă care asigură o capacitate de lucrabilitate satisfăcătoare, dar se va evita suprasaturarea cu apă a amestecului. Mortarul se va pune în operă într-un interval de 2 ore după preparare. In acest interval de timp se permite adăugarea apei în mortar pentru a compensa cantitatea de apă evaporată, dar acest lucru este permis numai în recipientele zidarului şi nu la locul de preparare a mortarului. Mortarul care nu se foloseşte în timpul stabilit va fi îndepărtat. Dacă nu se aprobă altfel, pentru loturile mici, prepararea se va face în mixere mecanice cu tambur, în care cantitatea de apă poate fi controlată cu precizie şi uniformitate. Se va amesteca pentru cel puţin 5 minute: 2 minute pentru amestecul materialelor uscate şi 3 minute pentru continuarea amestecului după adăugarea apei. Volumul de amestec din fiecare lot nu va depăşi capacitatea specificată de producătorul mixerului. Tamburul se goleşte complet înainte de adăugarea lotului următor. Mortarul folosit la rostuire va fi uscat atât încât să aibă proprietăţi plastice care să permită folosirea lui la umplerea rosturilor.

6.2. TRANSPORTUL MORTARULUI

Se face cu utilaje adecvate. Durata maximă de transport va fi astfel apreciată, încât transportul şi punerea în operă a mortarelor să se facă:

- în maxim 10 ore de la preparare, pentru mortarele de var; - în maxim 1 oră de la preparare, pentru mortarele de ciment sau ciment - var - fără întârzietor de priză;

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

P R O I E C T N R . 1 2 7 / 2 0 1



COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 65 DIN 118



- în maximum 2 ore, pentru mortarele cu întârzietor de priză. 6.3. OPERAŢIUNI PREGĂTITOARE

Imediat înainte de turnarea sapei, betonul de rezistenţă va fi spălat şi toate resturile de materiale vor fi îndepărtate. Suprafaţa betonului va fi curăţată de praf. Şapele vor fi turnate într-o singură operaţie şi vor fi drişcuite; atunci când sunt parţial uscate, vor fi periate pentru obţinerea unei suprafeţe striate. Şapa de mortar de ciment se execută în timp de minimum 24 ore şi maximum 24 zile de la turnarea planşeului de beton simplu sau armat. Şapa se va executa în spaţii în care s-au executat deja următoarele operaţiuni de finisare:

1. pozarea pereţilor despărţitori; 2. executarea tencuielilor; 3. pozarea tocurilor pentru uşi interioare; 4. executarea lucrărilor de instalaţii, inclusiv probele de verificare.

Se verifică ca planşeul de beton să aibă abaterile de la planeitate admise maxime astfel:

- planeitate: +/- 4 mm la 2 m; - denivelări între 2 elemente prefabricate alăturate (plăci): +/- 0,5 mm.

6.4. EXECUTAREA ŞAPEI

Şapele vor avea grosimea indicată în planuri. Dacă nu se specifică altfel, şapa va avea grosimea de 22 mm, indiferent de stratul pe care se aplică (beton sau hidroizolaţie) sau de tipul pardoselii care se aplică ulterior. Se va avea de asemenea o grijă deosebită la executarea pantelor conform desenelor, la spaţiile umede (băi, bucătării, spălătorii, etc.). Suprafaţa planşeului se curăţă cu perii de paie sau sârmă, de reziduuri, impurităţi, praf, moloz, se răzuie cu şpaclul picăturile de beton sau mortar căzute din alte procese tehnologice, se mătură şi se spală cu jetul de apă, fără să se inunde. Se stropeşte suprafaţa cu lapte de ciment.Se trasează nivelul, pornind de la linia de vagris. Mortarul se aplică pe pardoseală cu pompe sau alte mijloace şi se nivelează cu dreptarul, apoi se drişcuieşte suprafaţa.

Şapele vor fi periate pentru a se realiza o suprafaţă care să asigure o bună aderenţă a stratului suport al pardoselii.

7. CURĂŢARE ŞI PROTECŢIE

Şapele vor fi acoperite pentru a se împiedica uscarea rapidă. După executarea şapei, Antreprenorul o va acoperi şi proteja cu mijloacele pe care le consideră adecvate.

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

P R O I E C T N R . 1 2 7 / 2 0 1



COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 66 DIN 118



8. ABATERI ADMISE, VERIFICĂRI După executare, şapa va fi lăsată în stare perfectă, conform planurilor. Va fi obţinută aprobarea Consultantului. Toate lucrările defectuoase vor fi înlăturate şi înlocuite la cererea Consultantului. Volumul lucrărilor care urmează să fie înlăturate şi metodele de înlăturare şi înlocuire vor fi cele indicate de Consultant. Antreprenorul va executa pe propria să cheltuială toate lucrările de înlăturare şi înlocuire a şapelor defectuoase. Dupa părerea Consultantului, nu sunt admise lucrările dacă:

1. Şapa nu îndeplineste condiţiile prevăzute în specificaţii; 2. Suprafaţa şapei este mult prea deteriorată pentru a putea fi acceptată. 3. Nivelele finite nu sunt conform planurilor din proiect. 4. Datorită încărcărilor premature, şapa s-a deformat sau a fost deteriorată.


Şapele nu vor fi plătite separat. Şapa se va deconta separat numai în cazul în care, faţă de grosimile prevăzute în specificaţii şi detaliile din planşe, Beneficiarul va solicita o grosime mai mare a acesteia.

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

P R O I E C T N R . 1 2 7 / 2 0 1



COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 67 DIN 118




FINISAJE PARDOSELI

CUPRINS

1. GENERALITĂŢI






6.1. EXECUTAREA IMBRACAMINTILOR DIN PLACI DIN GRESIE CERAMICA

6.2. SCAFE SAU PLINTE



9. VERIFICĂRI ÎN VEDEREA RECEPȚIEI


---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

P R O I E C T N R . 1 2 7 / 2 0 1



COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 68 DIN 118



1. GENERALITĂŢI DOCUMENTE CORELATE Desenele si prevederile generale ale contractului de executie, inclusiv documentatia de licitatie, au aplicabilitate in acest capitol. Prevederile acestui capitol nu inlocuiesc si nu au prioritate fata de orice prevederi ale contractului de executie si documentelor de licitatie. In cazul unei contradictii evidente intre prevederile mentionate aici si contractul de executie sau documente de licitatie, antreprenorul va anunta proiectantul in scris. Proiectantul va interpreta sau decide asemenea probleme in concordanta cu prevederile aplicabile ale contractului de executie si documentelor de licitatie. Prevederile prezentului capitol se aplică la toate lucrările de pardoseli executate în construcţii de cu îmbrăcăminţi din piatră naturală şi artificială .


NP030 – 98 “Normativ privind proiectarea, execuţia şi asigurarea calităţii pardoselilor la construcţii civile aprobat de MLPAT” cu Ordinul 50/N/10.01.1998;

C 35/1982 "Normativ pentru alcătuirea şi executarea pardoselilor" (BC nr. 11/82); STAS 3430/1982 "Pardoseli. Clasificare"; C 16/1984 "Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de construcţii şi a

instalaţiilor aferente";

C 56/1985 "Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente";

STAS 328/1980 "Lianţi hidraulici - Ciment Portland". 3. MOSTRE ŞI TESTĂRI

Placile din gresie ceramica sunt elemente modulare ceramice cu grosimea necesara pentru a asigura rezistenta placilor la solicitarile din exploatare. Prin producator se intelege in acest capitol firma care fie fabrica placile de gresie ceramica,fie este un distribuitor major autorizat al acestora.

Antreprenorul general va inainta spre aprobare beneficiarului urmatoarele, conform conditiilor contractuale.

Date tehnice privind fiecare tip de placi ceramice si materiale de montaj.

Date privind intretinerea Desene de fabricatie si montaj indicand dimensiunile placilor cermice, sectiuni si profile,

desenul rosturilor si detalii aratand relatia placilor cu lucrarile adiacente. Se vor arata detalii de montaj in toate situatiile speciale.

Mostre pentru alegerea initiala sub forma marimilor standard ale producatorului aratand intreaga gama de culori, texturi, finisaje si alte caracteristici vizuale pentru fiecare tip de placa ceramica necesar.

Mostre pentru verificare, de forme si dimensiuni identice cu cele ce urmeaza a fi puse in opera, din fiecare tip de placa ceramica necesar, aratand intreaga gama de culori, texturi,finisaje si variatiile referitoare la caracteristicile vizuale ce sunt de asteptat in lucrarea terminata.

Mostrele vor fi din acelasi material ca lucrarea finala.

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

P R O I E C T N R . 1 2 7 / 2 0 1



COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 69 DIN 118



4. MATERIALE ŞI PRODUSE Se vor utiliza materiale si detalii identice cu cele ale ansamblurilor incercate si agrementate de catre un laborator de incercari atestat. Materialele folosite trebuie sa corespunda conditiilor de calitate prevazute in standardele in vigoare si vor fi insotite de certificate de calitate. MATERIALE-PLACI CERAMICE, GENERALITATI Se vor respecta standardele si celelalte cerinte indicate pentru fiecare material. Se vor prevedea placi ceramice fara crapaturi, margini sau alte defecte care sa afecteze utilizarea indicata; placile vor fi dintr-un singur lot de productie pentru fiecare tip, varietate, culoare si calitate de placa ceramica specificata; placile vor avea urmatoarele caracteristici: Placi ceramice: TCA A137.1 dupa cum urmeaza:

Coeficient de absorbtie umiditate 0.5 – 3 % Dimensiune si forma 30x30cm patrata 15x30cm dreptunghiulara 5x15cm dreptunghiulara Muchii drepte , unghi de 90º Finisarea suprafetei portelanata mata, antiderapanta Culoare selectata de arhitect

Asezarea placilor va fi conform desenelor de stereotomie din proiectul de executie. Se vor respecta mostrele aprobate de proiectantul general pentru culoarea placilor, textura si alte caracteristici distinctive relative la tipul de placa ceramica specificat. Se vor respecta culorile, finisajele, texturile si celelalte caracteristici distinctive indicate, cu referire la terminologia standard a producatorului. MATERIALE DE MONTAJ

Adeziv conform specificatiilor producatorului placilor de gresie ceramica. Mortar: ciment Portland si nisip in proportii de 1:3 pana la 1:5, sau mortar de latexciment

(amestec de mortar uscat preambalat cu aditiv uscat acetat de polivinil sau acetat de etilenvinil).

Se va utiliza mortar de ciment alb pentru placile ceramice de culoare deschisa. Folie de separare: folie de polietilena, ASTM D 4397, grosime nominala 4-mil. Armarea mortarului de poza: plasa de sarma, 50 mm x 50 mm, ASTM A 185; cu sarma de

1,5 mm diametru. ACCESORII

Adeziv hidroizolant uretanic monocomponent, aplicat cu mistria. Folie de polietilena clorurata (CPE) de 0,75 mm grosime, cu poliester netesut laminate pe

ambele parti, latime 150 cm. Distantieri din plastic de marimile necesare pentru dimensiunea de rost indicata pentru a

mentine latimea uniforma a rostului. Chit pentru pardoseli: chit incolor, antiderapant si rezistent la patare, care sa nu afecteze

culoarea sau proprietatile fizice ale suprafetei placilor ceramice, conform recomandarilor producatorului placilor pentru utilizarea indicata.

Curatarea se va face numai conform recomandarilor producatorului placilor.

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

P R O I E C T N R . 1 2 7 / 2 0 1



COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 70 DIN 118



5. LIVRARE, MANIPULARE ŞI DEPOZITARE Placile din gresie ceramica se vor ambala in cutii de carton, atele de lemn a caror masa nu va depasi 40 kg.

Depozitarea se va face in spatii acoperite ferite de umezeala.

6. EXECUTAREA LUCRĂRILOR 6.1. EXECUTAREA IMBRACAMINTILOR DIN PLACI DIN GRESIE CERAMICA

Stratul suport se va executa după ce tencuielile interioare au fost terminate. Stratul suport trebuie să fie aderent la suprafaţa pe care este aplicat; la ciocănirea uşoarăcu ciocanul de zidar, va trebui să se producă un sunet plin. Condiţiile de finisare a suprafeţei şapei de egalizare sunt următoarele:

suprafaţa trebuie să fie plană şi netedă (fără asperităţi, granule rămase în relief sau adâncituri); sub dreptarul de 2 m lungime se admit cel mult două unde cu săgeata maximă de 1 cm;

în timpul executării lucrărilor de instalaţii, zugrăveli sau a altor lucrări de finisaj, se vor lua măsuri pentru protejarea şapei de egalizare, spre a nu fi deteriorată sau murdărită cu humă, vopsea, etc, care ar împiedica aderenţa gletului sau adezivului pe suprafaţa stratului suport;

în încăperile în care urmează să se monteze dalele sau covorul se va asigura cu minim 48 de ore înainte de montarea îmbrăcăminţii, un regim climatic cu temperatura de cel puţin +16° C şi umiditatea relativă a aerului de maximum 65%.

Acest regim se va menţine în tot timpul executării îmbrăcăminţii pardoselii şi cel puţin 30 zile după terminarea acestei operaţiuni.

Instrucţiuni de montaj utilizând adeziv pentru plăci de gresie ceramic antiderapantă Prepararea adezivului:

consistenţă corespunzătoare se obţine amestecând 10 kg de pulbere în 2,5 – 2,5 l de apă. Consistenţa materialului va fi păstoasă şi omogenă. Probă: adezivul se scurge lent de pe mistrie.

Prin reamestecarea materialului după 10 minute de la preparare se ating performanţele maxime de lucrabilitate.

Adezivul se poate folosi 1,5 ore de la preparare. Probă: consistenţa nu mai este păstoasă nici la reamestecare.

O lipire de calitate se face pe suporturi curăţite de impurităţi şi desprăfuite. Suporturile foarte absorbante se vor amorsa. Se recomandă şpăcluirea eventualelor denivelări ale suprafeţelor în preziua placării.Totuşi, se

pot face compensări de planeitate şi în timpul lucrului.

Timpul deschis al adezivului este de minim 20 minute. Acest timp se poate scurta drastic dacă se lucrează în soare puternic sau în vânt . Probă: apariţia unei pelicule lucioase la suprafaţa adezivului întins pe suport.

Plăcile aplicate pe perete nu au alunecare . De aceea, placarea se poate începe de la oricare cotă aleasă, de sus în jos.

Placările la interior necesită un contact placă - adeziv de 70% Chituirea poate fi făcută după 12 ore pentru faianţă şi 24 ore pentru gresie,recomandabil cu

chit tip cauciucat.

Condiţii tehnice

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

P R O I E C T N R . 1 2 7 / 2 0 1



COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 71 DIN 118



Dimensiunea plăcilor (mm)

Dantura șpaclului (mm)

Consum specific (kg/mp)

10 x 10 6 2,5

20 x 20 8 2,9

30 x 30 10 3,5

Peste 30 x 30 15 5

Aplicarea gresiei cu suporturi de paste sau adezive.

Lucrările vor începe după verificarea:

stratului suport pe care urmează a fi aplicate Inainte de începerea lucrărilor trebuie să fie verificate suprafeţele suport atât în ceea ce

priveşte abaterile de la orizontală cât şi depistarea unor eventuale vicii sau degradări aparente pentru a se stabili corecturile care trebuie efectuate în vederea placării.

Planeitatea se verifică cu dreptarul. Pentru pardoseli sunt admise abateri de la planeitate de 2 mm/m pe orizontală.Eventualele

neregularităţi locale nu trebuie ca să depăşească 3 mm.

Existenţei lucrărilor a căror execuţie ulterioară ar putea deteriora pardoselile (tâmplărie, praznuri, suporţi şi toate lucrările de instalaţii).

Lucrările enumerate mai sus vor fi recepţionate conform capitolelor respective,înainte de începerea executării pardoselilor.

Toate materialele, semifabricatele şi prefabricatele care intră în componenţalucrărilor de pardoseli din gresie nu vor fi introduse în operă decât dacă în prealabil:

S-a verificat de către conducătorul tehnic al lucrării că materialele au fost livrate cu certificat de calitate care să confirme că sunt corespunzătoare cu normele tehnice respective;

Au fost depozitate şi manipulate în condiţii care să evite orice degradare a lor; S-au efectuat la locul de punere în operă (după prescripţiile tehnice specifice sau proiectul le

cer), încercări de calitate;

Adezivul, poate fi introdus în lucrare numai dacă este însoţit de documente din care să rezulte cu precizie caracteristicile fizice, mecanice şi de compoziţie.

Lucrările se verifică ca:

aspect şi stare generală; elemente geometrice (grosime, planeitate ); aderenţa de stratul suport; rosturi, etanşeitate, ţesătura plăcilor; corespondenţa cu proiectul; executarea muchiilor ieşinde sau intrânde.

Verificarea pe faze de lucrări se face pentru fiecare încăpere în parte şi se referă la următoarele obiective:

determinarea de straturi din structura pardoselilor şi grosimile respective (determinată prin sondaje executate cel puţin la fiecare 100 m2).

aderenţa la suport a adezivului de poză şi între spatele plăcilor şi pasta adezivă). planeitatea suporturilor şi liniaritatea muchiilor (bucată cu bucată). dimensiunile, calitatea şi poziţiile elementelor decorative care se plachează (plinte,scafe, etc).

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

P R O I E C T N R . 1 2 7 / 2 0 1



COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 72 DIN 118



Abateri admisibile la calitatea pardoselilor

Ştirbituri sau lipsa de glazură la muchiile suprafeţelor glazurate ale plăcilor maxim una la o placă pe o suprafaţă de 1 mp Porţiuni neumplute cu chit elastic la rosturi

Locuri neumplute cu glazură pe suprafaţa placajului- 1 mm/l placă Fisuri pe suprafaţa plăcilor - nu se admit pe porţiuni cu o suprafaţă de 2 m2

Cerinţe faţă de pardoselile din gresie

Gresia utilizata a avea minim calitatea I cu dimensiunile placilor de 30X30 cm. Suprafaţa suport trebuie sa fie intarită, curată, uscată, fără fisuri sau crăpături, aderentă si

compactă, lipsită de grăsimi, pulberi, reziduri sfărmicioase sau săruri.

Gresia antiderapantă se va aplica pe stratul suport de mortar obisnuit pe baza de ciment. Condiţii de aplicare

Temperatura mediului va fi intre + 5 – +30º C evitandu-se bataia directa a soarelui pe suprafata de gresie.

Lipirea placilor de gresie se va face cu adeziv special in strat de 5 -8 mm, dupa care se grebleaza cu un dispozitiv tip pieptene cu dinti de 6 – 10 mm (latime si adancime) cu scopul de a imbunatati aderenta placilor si de a reduce consumul de material.

Plăcile sevor ajusta folosind distanţiere, se vor ciocăni uşor pentru a elimina posibilitatea formării unor goluri.

Pasta adeziva va avea o capacitate adeziva de 20 minute verificarea acesteia facându-se prin atingerea pastei adezive cu degetele. Daca aceasta se lipeste de degete inseamna ca are capacitate adeziva corespunzatoare si se pot aplica placile de gresie.

Consumul specific şi cerinţe faţă de adeziv pe metru patrat

3-4 Kg/mp functie de calitatea si planeitatea suprafetei de aplicare. rezistenta ridicata in medii umede aderenta foarte buna lucrabilitate usoara confera rezistenta buna placajelor ceramice expuse la înghet

Caracteristici tehnice şi de calitate

aspect – pulbere de culoare gri granulatie maxima – 0.4 mm aspect dupa intarire – fara fisuri si crapaturi vizibile plasticitatea 5-8 rezistenta Rc. Min. (marca) N/mm2 - 12.5 aderenta la suport 28 zile minim N/mm2 - 0.85 aderenta la supot sub apa minim N/mm2 - 0.58 aderenta la suport la 70º C min. N/mm2 - 0.52 aderenta la suport dupa cicluri de inghet dezghet min. N/mm2 - 0.63

timp deschis min. - 20 minut Proprietăţă fizice şi chimice

solubilitate in apa : pana la 2.3 g/l densitate 1300 -1350 kg/m3 punct de inflamabilitate – neinflamabil de evitat contactul cu apa in timpul depozitarii

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

P R O I E C T N R . 1 2 7 / 2 0 1



COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 73 DIN 118



produsi de descompunere periculosi – nu exista

Aplicarea plăcilor de gresie Placile de gresie se vor aplica de de la stânga la dreapta începand de la colţurile pereţilor, de la plintă sau scafă, in randuri orizontale. În cazul in care nu se prevad plinte sau scafe placile de gresie se vor racorda cu pereţii in unghi drept avand grija ca pe linia de racordare sa se execute o etansare satisfacatoare, astfel ca apa sa nu se poata infiltra in pardoseala. Partea de sus a placajului se va racorda cu suprafata gletuita a peretelui prin borduri speciale.

Plintele si scafele Se vor monta dupa aceleasi reguli ca si faianta in locul lasat liber între pardoseala si placajul propriu-zis. Suprafaţa scafelor si a plintelor va iesi in afara suprafeţelor placajului cu minim 2 mm. La placarea cu gresie, in cazul in care pe lungimea pardoselii nu intră un numar intreg de panouri se vor folosi benzi taiate. Modul de imbinare dintre plăcile de gresie si suprafaţa zugravită a peretelui se va face prin realizarea unei forme rotunjite a racordarii cu glet de ipsos care se va zugravi cu vopsea lavabila de interior. Chitul de rost Pentru rostuirea placilor de gresie se va folosi un chit de rost colorat (functie de culoarea gresiei aleasa de beneficiar) care conferă rezistenţă macanică inalta si stabilitate cromatica perfecta. Modul de utilizare Suprafata acoperita cu placi de gresie va fi curăţată, rosturile se curaţă cu atenţie si se vor uda cu un burete umed. Chitul de rost se va prepara dupa fişa tehnică a produsului utilizat după care se va întinde pe suprafaţă şi se va rostui cu un spaclu de cauciuc, trăgându-se diagonal pe direcţia rosturilor ce se vor umple pe toata adâncimea. Surplusul de material se va indepărta cu un burete umed, în final placile se vor curăţa cu o pânză uscată. Caracteristici tehnice şi consumul specific

Baza: praf cimentoid. Necesar de apa: 6.5 Kg/ sac de 25 Kg; Rezistenta la frecare : ≤ 1000 N/mm3; Rezistenta la compresiune : dupa 28 zile 40,00 N/mm2 dupa 25 cicluri de inghet – dezghet

40,00 N/mm2 ;

Rezistenta la incovoiere: dupa 28 zile 6 N/mm2 dupa 25 cicluri de inghet – dezghet 5 N/mm2 ; Contractie de priza : dupa 30 min : ≤ 2 g, dupa 240 min : ≤ 5 g; Consumul de material / m2 este in functie de grosimea rostului. In cazulunui rost de 5 mm,

pentru placile de 20X30X0.7 cm consumul este de 550 g/m2.

6.2. SCAFE SAU PLINTE Scafele sau plintele sunt obligatorii la incaperile prevazute cu instalatii de apa (bai, wc, bucatarii, spalatorii) ca si incaperile de colectarea gunoaielor menajere. La imbracamintile din placi de gresie ceramica se vor monta elemente de racordare (colturi, socluri, scafe) fixate cu mortar de ciment, astfel incat sa depaseas-a fata tencuielii cu 5 - 8 mm. La aceste pardoseli se vor putea executa si scafe din beton mozaicat, turnate pe loc sau prefabricate.

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

P R O I E C T N R . 1 2 7 / 2 0 1



COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 74 DIN 118



7. TERMINAREA LUCRĂRILOR Lucrarile de parsdoseli se considera terminate dupa ce proiectantul confirma realizarea acestora conform documantatiei si de calitate superioara. Dupa terminarea lucrarilor de finisare a pardoselilor nu se mai permite realizarea de schele sau amplasarea de utilaje functionale care ar putea deteriora fata vazuta a pardoselii.

8. ABATERI ADMISE, VERIFICĂRI Abaterea maxima de planeitate va fi de 1 mm. Abaterea maxima dimensionala a fiecarei placi va fi de 1 mm. Verificarile se fac in timpul executiei de catre responsabilul tehnic al lucrarii si de catre proiectant.

9. VERIFICĂRI ÎN VEDEREA RECEPŢIEI Nici o lucrare de pardoseli nu va incepe inainte de verificarea si receptionarea suportului. O atentie deosebita trebuie acordata verificarii si receptionarii lucrarilor de instalatii ce trebuie terminate inainte de inceperea lucrarilor de pardoseli (canale, instalatii, strapungeri, izolatii), si a tuturor lucrarilor a caror executare ulterioara ar putea degrada pardoselile. Toate materialele, semifabricate si prefabricate care intra in componenta unei pardoseli, nu vor intra in lucrare decat daca:

◦ s-a verificat de catre conducatorul tehnic al lucrarii ca au fost livrate cu certificate de calitate, care sa confirme ca sunt corespunzatoare normelor respective;

◦ au fost depozitate si manipulate in conditii care sa evite degradarea lor;

◦ s-au efectuat la locul de punere in opera incercarile de calitate. Principalele verificari de calitate, comune tuturor tipurilor de pardoseli sunt:

◦ aspectul si starea generala;

◦ elemente geometrice (grosime, planeitate, pante);

◦ fixarea pardoselii pe suport;

◦ rosturile;

◦ racordarea cu alte elemente de constructii si instalatii;

◦ corespondenta cu proiectul. La pardoseli executate din piatra artificiala arsa sau nearsa (dale din beton, gresie) verificarea se face cf. STAS 2560/1-83, STAS 2560/2-75, STAS 2560/3-83:

◦ planeitate si pante

◦ denivelari intre 2 elemente alaturate

◦ aderenta la stratul suport

◦ marirmea rosturilor La aceste tipuri de pardoseli nu se incheie proces verbal de lucrari ascunse. La receptia preliminara a obiectului se efectueaza:

examinarea si controlul documentelor incheiate pe parcursul lucrarilor si pe faze de lucrari; verificari directe: pentru aspect, cel putin 1/5 din incaperi, dar min. 200 mp.

Pentru cele ce comporta masuratori si desfaceri, verificarile directe se vor efectua cu frecventa minima de ¼ din cea prescrisa pentru incheierea fazelor de lucrari.

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

P R O I E C T N R . 1 2 7 / 2 0 1



COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 75 DIN 118



10. MASURATOARE ŞI DECONTARE Lucrarile de pardoseli se masoara la metru patrat pentru lucrari cu suprafete plane si la metru liniar pentru scafe profile. Decontarea se face conform clauzelor contractuale dintre beneficiar si antreprenor.

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

P R O I E C T N R . 1 2 7 / 2 0 1



COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 76 DIN 118




LUCRARI DE PLACAJE INTERIOARE

CUPRINS

1. GENERALITĂŢI


3. MOSTRE ȘI TESTĂRI

4. LIVRARE, MANIPULARE ŞI DEPOZITARE.




8. VERIFICĂRI ÎN VEDEREA RECEPȚIEI


---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

P R O I E C T N R . 1 2 7 / 2 0 1



COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 77 DIN 118



1. GENERALITĂŢI Capitolul de faţă se referă la lucrările de placaje de faianţă executate la interiorul clădirilor

(aplicate cu suporturi de mortare, paste sau adezive de orice tip).

2. STANDARDE ŞI NORMATIVE DE REFERINŢĂ C18-03 - Normativ pentru executarea tehnologiilor umede. C6-86 - Instructiuni tehnice pentru executarea placajelor din faianta, majorca si placi

ceramice si smaltuite aplicate la pereti prin lipire cu paste subtiri. C56-95 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii

aferente C19-79 Indicatii tehnice pentru folosirea cimenturilor in constructii STAS 388-80 - Ciment Portland STAS 7055-87-Ciment Portland alb STAS 790-84 -Apa utilizata in lucrari de constructii STAS 7727-85-Apa utilizata in lucrari de constructii STAS 790-84 -Apa utilizata in lucrari de constructii STAS 7727-85-Nisip normal poligranular 0 - 3 mm STAS 545/1-80 - Ipsos pentru constructii STAS 146-80 - Var pentru constructii


Inainte de emiterea comenzilor si livrarea materialelor furnizorii si antreprenorul vor prezenta proiectantului spre insusire cele doua mostre de:

- produse si materiale ce se vor utiliza conform proiect (placi de faianta ) - pigmenti naturali Se vor tasta in laboratoare specializate materialele si la livrare vor fi insotite de certificate de calitate si dupa caz specificatii speciale de executie.

4. LIVRARE, MANIPULARE ŞI DEPOZITARE Livrarea si transportul se stabilesc prin conventii dintre antreprenor si furnizor. Transportul se face cu produsele ambalate in cutii, containere sau baloturi si se utilizeaza mijloace CP sau autoacoperite . Materialele se depoziteaza in spatii inchise curate si uscate in stive de max. 1,5 m inaltime.

Depozitarea placilor se face in soproane. Colorantii se transporta in bidoane si se depoziteaza separat cu masuri de siguranta PSI.

5. EXECUTAREA LURĂRILOR 5.1. VERIFICĂRI Placajele fiind destinate să rămână vizibile, calitatea lor din punct de vedere al aspectului poate fi verificată oricând, chiar după terminarea întregului obiect şi în consecinţă nu este necesar să se încheie procese-verbale de lucrări ascunse, şi numai pe faze de lucrări. Lucrările de placaje vor începe după verificarea stratului suport pe care urmează a fi aplicate.

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

P R O I E C T N R . 1 2 7 / 2 0 1



COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 78 DIN 118



Inainte de începerea lucrărilor de placare trebuie să fie verificate suprafeţele suport atât în ceea ce priveşte abaterile de la verticală şi orizontală cât şi depistarea unor eventuale vici sau degradări aparente pentru a se stabili corecturile care trebuie efectuate în vederea placării, dupa cum urmeaza:

Verticalitatea se verifică cu firul de plumb în mai multe puncte depistându-se eventualele convexităţi sau concavităţi;

Planeitatea se verifică cu dreptarul; Pentru pereţi şi stâlpi sunt admise abateri de la planeitate de 3 mm/m pe verticală şi de 2

mm/m pe orizontală. Eventualele neregularităţi locale nu trebuie ca să depăşească 10 mm;

Existenţei tuturor elementelor constructive destinate a proteja placajul (planşee, învelitori, atice, cornişe, balcoane);

Existenţei lucrărilor a căror execuţie ulterioară ar putea deteriora placajul (tâmplărie,ghermele, praznuri, suporţi şi toate lucrările de instalaţii);

Lucrările enumerate mai sus vor fi recepţionate conform capitolelor respective,înainte de începerea montării placajelor;

Toate materialele, semifabricatele şi prefabricatele care intră în componenţa lucrărilor dplacare nu vor fi introduse în operă decât dacă în prealabil:

S-a verificat de către conducătorul tehnic al lucrării că materialele au fost livrate cu certificat de calitate care să confirme că sunt corespunzătoare cu normele tehnice respective;

Au fost depozitate şi manipulate în condiţii care să evite orice degradare a lor; S-au efectuat la locul de punere în operă (după prescripţiile tehnice specifice sau proiectul le

cer), încercări de calitate; Mortarele provenite de la staţii centralizate, chiar situate în incinta şantierului, pot fi introduse în lucrare numai dacă transportul este însoţit de documente din care să rezulte cu precizie caracteristicile fizice, mecanice şi de compoziţie. Lucrările de placare se verifică ca:

aspect şi stare generală; elemente geometrice (grosime, planeitate, verticalitate); aderenţa placajului de stratul suport; rosturi, etanşeitate, ţesătura plăcilor;

corespondenţa cu proiectul; executarea muchiilor ieşinde sau intrânde.

Verificarea pe faze de lucrări se face în cazul placajelor interioare pentru fiecare încăpere în parte, iar în cazul celor exterioare pentru fiecare tronson de faţadă în parte şi se referă la următoarele obiective:

determinarea de straturi din structura placajelor şi grosimile respective (determinatăprin sondaje executate cel puţin la fiecare 100 m2).

aderenţa la suport a mortarului de poză şi între spatele plăcilor şi mortar (sau pastăadezivă).

planeitatea suporturilor şi liniaritatea muchiilor (bucată cu bucată). dimensiunile, calitatea şi poziţiile elementelor decorative care se plachează(solbancuri, brâie,

cornişe etc).

5.2. OPERATIUNI PREGATITOARE Lucrari ce trebuie terminate inainte de inceperea executiei pentru placaje.

- profile, ferestre -montate - montarea conductelor sanitare, electrice termice - se face proba conductelor de scurgere

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

P R O I E C T N R . 1 2 7 / 2 0 1



COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 79 DIN 118



- montarea diblurilor in structura de rezistenta - imbracamintile pardoselilor reci - montarea plintelor si scafelor prefabricate (plintele si scafele monolite se executa dupa realizarea placajelor) -finisarea tavanelor -Inainte de inceperea lucrarilor de placaje se vor indeparta eventualele resturi de mortar, praf, pete de grasime etc.

Pe peretii de beton sau suprafetele netede se creaza o rugozitate printr-o usoara sprituire cu mortar de ciment.

5.3. STRATUL SUPORT

Pe peretii de caramida sau beton se aplica un sprit din mortar ciment nisip -3-5 mm . Dupa 24 ore se va aplica grundul cu mortar ciment in 2 straturi.Dupa ce primul strat s-a zvantat , suprafata grundului se va zgaria cu ajutorul ariciului . In cazul placajelor din placi de faianta, lucrarile pregatitoare se realizeaza pana la realizarea spritului de ciment (grundul nu se va aplica in strat continuu, ci se va aplica pe spatele fiecarei placi). In incaperi cu umiditatea mare (peste 75% ) se vor executa lucrarile de hidroizolare (la pereti, pardoseala).

5.4.POZAREA PLACILOR

Modul de aplicare a faiantei Faianta utilizata trebuie sa aiba calitatea I cu dimensiunile placilor de 20X30 cm. Conditii de aplicare Temperatura mediului va fi intre + 5 – +30º C evitandu-se bataia directa a soarelui pe suprafata de faianta. Lipirea placilor de faianta se va face cu adeziv special in strat de 4-5 mm, dupa care se grebleaza cu un dispozitiv tip pieptene cu dinti de 6 – 10 mm (latime si adancime) cu scopul de a imbunatati aderenta placilor si de a reduce consumul de material.

Pasta adeziva va avea o capacitate adeziva de 20 minute verificarea acesteia facandu-se prin atingerea pastei adezive cu degetele. Daca aceasta se lipeste de degete inseamna ca are capacitate adeziva corespunzatoare si se pot aplica placile de faianta. Consumul specific de adeziv pe metru patrat 3-4 Kg/mp functie de caliatea si planeitatea suprafetei de aplicare. Caracteristici principale

rezistenta ridicata in medii umede aderenta foarte buna lucrabilitate usoara confera rezistenta buna placajelor ceramice expuse la inghet

Caracteristici tehnice si cerinte de calitate

aspect – pulbere de culoare gri granulatie maxima – 0.4 mm aspect dupa intarire – fara fisuri si crapaturi vizibile

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

P R O I E C T N R . 1 2 7 / 2 0 1



COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 80 DIN 118



plasticitatea 5-8 rezistenta Rc. Min. (marca) N/mm2 - 12.5

aderenta la suport 28 zile minim N/mm2 - 0.85 aderenta la supot sub apa minim N/mm2 - 0.58 aderenta la suport la 70º C min. N/mm2 - 0.52 aderenta la suport dupa cicluri de inghet dezghet min. N/mm2 - 0.63 timp deschis min. - 20 minute

Proprietati fizice si chimice

solubilitate in apa : pana la 2.3 g/l densitate 1300 -1350 kg/m3 punct de inflamabilitate – neinflamabil

de evitat contactul cu apa in timpul depozitarii produsi de descompunere periculosi – nu exista

Aplicarea placilor de faianta Placile de faianta se vor aplica de jos in sus si de la stanga la dreapta incepand de la colturile peretilor si de la plinta sau scafa in sus, in randuri orizontale. In cazul in care nu se prevad plinte sau scafe placile de faianta se vor racorda cu pardoseala in unghi drept avand grija ca pe linia de racordare sa se execute o etansare satisfacatoare, astfel ca apa sa nu se poata infiltra in pardoseala. Partea de sus a placajului se va racorda cu suprafata gletuita a peretelui prin bordure speciale. Placarea suprafetelor orizontale (glafuri) se va respecta o panta de 2% spre interior. Rosturile orizontale ale placajelor trebuie sa fie in linie dreapta, cu latimea uniforma de 0.5 mm iar rosturile verticale pot fi in prelungire (fug pe fug) sau alternate, avand latimea maxima de 1 mm. Plintele si scafele Se vor monta dupa aceleasi reguli ca si faianta in locul lasat liber intre pardoseala si placajul propriu-zis de faianta. Suprafata scafelor si a plintelor va iesi in afara suprafetelor placajului cu minim 2 mm . La placarea cu faianta, in cazul in care pe lungimea peretelui nu intra un numar intreg de panouri se vor folosi benzi taiate. La colturile iesinde se vor prevedea elemente speciale de colt din PVC pe toata inaltimea randurilor de faianta. Pentru colturile iesinde se vor utiliza profile cornier din PVC de culoare alba cu dimensiuni de 25X25X2500 mm care se instaleaza cu adeziv. Aceste profile se utilizeaza pentru protectia muchiilor expuse deteriorarii si nu necesita un regim special de intretinere, in caz de uzura acesta poate fi inlocuit fara a deteriora stratul suport.

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

P R O I E C T N R . 1 2 7 / 2 0 1



COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 81 DIN 118



Profilul de colt se monteaza dupa terminarea operatiunii de finisare, si se foloseste un adeziv pe baza de silicon, cu aderenta la PVC si la materialul cu care este finisat peretele. Modul de imbinare dintre placile de faianta si duprafata zugravita a peretelui se va face prin realizarea unei forme rotunjite a racordarii cu glet de ipsos care se va zugravi cu vopsea lavabila de interior. CHITUL DE ROST Pentru rostuirea placilor de faianta se va folosi un chit de rost colorant (functie de culoarea gresiei aleasa de beneficiar) care confera rezistenta mecanica inalta si stabilitate cromatica perfecta. Modul de utilizare: Suprafata acoperita cu placi de faianta va fi curatata, rosturile se curata cu atentie si se vor uda cu un burete umed. Chitul de rost se va prepara dupa fisa tehnica a produsului utilizat dupa care se va intinde pe suprafata ce se va rostui cu un spaclu de cauciuc, tragandu-se diagonal pe directia rosturilor avandu-se grija sa se umple rosturile pe toata adancimea. Surplusul de material se va indeparta cu un burete umed, in final placile se vor curata cu o panza uscata. Caracteristici tehnice

Baza: praf cimentoid Necesar de apa: 6.5 Kg/ sac de 25 Kg Rezistenta la frecare : ≤ 1000 N/mm3 Rezistenta la compresiune : dupa 28 zile 40,00 N/mm2, dupa 25 cicluri de inghet –dezghet

40,00 N/mm2

Rezistenta la incovoiere: dupa 28 zile 6 N/mm2, dupa 25 cicluri de inghet – dezghet 5 N/mm2 Contractie de priza : dupa 30 min : ≤ 2 g, dupa 240 min : ≤ 5 g Consumul de material / m2 este in functie de grosimea rostului. In cazul unui rost de 5 mm, pentru placile de 20X30X0.7 cm consumul este de 550 g/m2.


Lucrarile de placaje constituie finisaje ce asigura conditii de exploatare si estetice si se considera terminate dupa ce responsabilul tehnic al lucrarii si proiectantul confirma calitatea acestora pe baza de proces verbal de receptie categoria de lucrari.

7. ABATERI ADMISE, VERIFICĂRI Devieri de la planeitate (distanta intre dreptar si suprafata placaj max. 1mm.)

- devieri de la verticalitatea placajului nu se admit - nu se admit rosturi umplute cu mortar

Strapungerile efectuate in suprafata placata pentru instalatii (prize, intrerupatoare, conducte) sa fie mascate cu rozete metalice (robinete sau nichelete). Gaurile practicate in placaj pentru fixarea obiectelor sanitare (oglinda ) spalator, nu trebuie sa fie vizibile sub aceste obiecte.

- planeitatea se verifica cu dreptarul de 1,00 - 2 m sub acest dreptar nu se admite decat o singura denivelare de max. 2mm

- verticalitatea se verifica cu bolobocul si cu un dreptar asezat pe orice directie.

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

P R O I E C T N R . 1 2 7 / 2 0 1



COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 82 DIN 118



La linia de separare a placajului cu tamplarie de lemn placajul trebuie sa patrunda sub pervaz cel putin 10 mm pervazurile pe inaltimea placajului vor fi faltuite. Devierea rosturilor dintre placile de faianta 1 mm/1placa. Nu se admit:

-stirbituri sau lipsa de glazura la muchiile glazurate ale placilor (maxim una la o placa pe o suprafata de 1mp) - portiuni umplute cu lapte de ciment alb in rosturi ;

- locuri umplute cu glazura pe suprafata placajului ;

Examinarea se face vizual si se verifica calitatea lucrarilor executate iar dupa caz se dispune refacerea lucrarilor pe zonele unde se constata deficienta.


Se verifica aspectul general al placajului, uniformitatea culorii, corespondenta cu prevederile proiectului sau a dispozitiilor de santier. Se verifica modul in care au fost asigurate fixarile pe suprafata suport. Se verifica racordarea finisajului cu alte tipuri de finisaj sau elemente de tamplarie care trebuie sa fie bine pasuite. Se verifica existenta certificatelor de calitate pentru produse si materiale, precum si procese verbale de receptie lucrari ascunse.

9. MASURATOARE ŞI DECONTARE Lucrarile de placaje se masoara la metru patrat de suprafata desfasurata.Elementele liniare : glafuri, solbancuri, baghete, etc. se masoara la metru liniar. Decontarea se face conform clauzelor contractuale dintre beneficiar si antreprenor.

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

P R O I E C T N R . 1 2 7 / 2 0 1



COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 83 DIN 118




LUCRARI DE ZUGRAVELI

CUPRINS

1. GENERALITĂŢI




5. LIVRARE, MANIPULARE ŞI DEPOZITARE.


7. ASIGURAREA CALITĂŢII, GARANŢII


9. MĂSURI DE TEHNICA SECURITĂŢII MUNCII ŞI P.S.I.


---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

P R O I E C T N R . 1 2 7 / 2 0 1



COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 84 DIN 118



1. GENERALITĂŢI Se vor respecta prevederile generale din CSGA punctul 1. Prezenta documentatie se refera la conditiile tehnice privind executarea , verificarea şi recepţionarea lucrărilor de zugrăveli la pereti si plafoane si materiale pentru executie. Prevederile prezentului caiet de sarcini nu inlocuiesc si nu au prioritate fata de prevederile proiectului de executie. In cazul unei contradictii intre prezentul caiet de sarcini si proiectul de executie, antreprenorul va anunta beneficiarul in scris.

2. STANDARDE ŞI NORMATIVE DE REFERINŢĂ Legea 5/22.12.1965 -cu privire la Protectia Muncii; Ordin nr.9/15.03.1993 -Regulamentul privind Protectia si Igiena Muncii in Constructii-

MLPAT P 118-83 -Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor privind

protectia la actiunea focului Ordin MICM nr. 30/81. -Norme de prevenire si stingere a incendiilor- C56-85 -Normativ pentru verificarea calitati si receptia lucrarilor de

constructii si instalatii aferente Legea 10/95 -privind calitatea in constructii STAS 2043/73 -Pu terea de acoper i re STAS 2875/75 - Us carea pe l i cu l e i STAS 2312/66 - F l ex ib i l i t a tea pe l i cu l e i S TA S 3 6 6 1 / 6 5 - A d e r e n ţ a STAS 10053/75 -Conţinutul de substanţe volatile şi nevolatile C3-76 - Normativ pentru executarea lucrărilor de zugrăveli şi

vopsitorii" Completat cu caietulV I I " P r e p a r a r e a s i a p l i c a r e a p a s t e i G i p a c "

C56-85 - N o r m a t i v p e n t r u v e r i f i c a r e a c a l i t ă ţ i i ş i r e c e p ţ i a l u c r ă r i l o r d e c o n s t r u c ţ i i ş i i n s t a l a ţ i i a f e r e n t e " i n d i c a t i v C 5 6 - 8 5 C a i e t X I – z u g r ă v e l i – v o p s i t o r i i

MOSTRE ŞI TESTĂRI Se vor utiliza materiale si detalii identice cu cele ale ansamblurilor incercate si agrementate de catre un laborator de incercari atestat. Materialele folosite trebuie sa corespunda conditiilor de calitate prevazute in standardele in vigoare si vor fi insotite de certificate de calitate. Vopselele lavabile se vor livra si monta in cantitatile cerute de functiunea spatiului conform specificatiei proiectului de executie. Se va avea in vedere respectarea indicatiilor privind suprafetele ce urmeaza sa primeasca acest tip de finisaj si planeitatea suprafetelor finisate. Antreprenorul general va inainta spre aprobare beneficiarului urmatoarele, conform conditiilor contractuale:

- Date tehnice privind fiecare tip de vopsea lavabila si materiale auxiliare. - Date privind intretinere

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

P R O I E C T N R . 1 2 7 / 2 0 1



COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 85 DIN 118



- Mostre pentru alegerea initiala sub forma marimilor standard ale producatorului aratand intreaga gama de culori, texturi si alte caracteristici vizuale pentru fiecare tip de vopsea lavabila necesar. - Mostre pentru verificare, de texturi si dimensiuni identice cu cele ce urmeaza a fi puse in opera, din fiecare tip de vopsea lavabila necesar, aratand intreaga gama de culori, texturi si variatiile referitoare la caracteristicile vizuale ce sunt de asteptat in lucrarea terminata. Mostrele vor fi din acelasi material ca lucrarea finala.

ASIGURAREA CALITATII

Producatorul va fi o firma experimentata in furnizarea de produse similare celor indicate in acest proiect, cu referinte de realizari in exploatare si capabila sa asigure intreaga cantitate necesara din acelasi lot de productie si calitate. Executantul va fi o firma experimentata, care utilizeaza numai personal calificat in executia unor lucrari similare celor indicate in acest proiect si agreata de producatorul vopselelor. Se va livra material produs de un singur producator pentru fiecare tip de vopsea lavabila necesar. Inainte de inceperea executiei vopsitoriilor la pereti se va realiza cate un panou ca mostra pentru fiecare tip de vopsea specificat, pentru a se verifica alegerea facuta pe mostre si a demonstra efectele estetice, precum si calitatile materialului si executiei. Mostrele scara 1:1 se vor realiza pe santier in locurile si marimile indicate de proiectantul general. Proiectantul general va fi anuntat cu o saptamana inainte asupra datei si orei realizarii mostrelor. Nu se va incepe lucrarea finala inaintea obtinerii aprobarii proiectantului general. Mostrele scara 1:1 realizate pe santier se vor pastra pe timpul executiei ca standard pentru aprecierea lucrarii finale. Daca se cere, se vor demola mostrele scara 1:1 si se vor indeparta de pe santier. Mostrele scara 1:1 acceptate, in stare corespunzatoare in momentul receptiei preliminare, pot deveni parte a lucrarii terminate.

MATERIALE ŞI PRODUSE MATERIALE Cutii cu vopsea lavabila conform cerintelor proiectului de executie si recomandarilor producatorului. Se vor respecta standardele si celelalte cerinte indicate pentru fiecare material. Se vor prevedea cutii inchise sigilate, aflate in termenul de garantie specificat pe ambalaj fara defecte care sa afecteze utilizarea indicata; Intreaga cantitate de vopsea necesara va fi dintr-un singur lot de productie pentru fiecare tip, varietate, culoare si calitate de vopsea specificata; vopseaua va avea caracteristicile conforme cu certificatele de calitate si cu inscrisurile de pe ambalaj. Se vor respecta mostrele aprobate de proiectantul general pentru culoarea vopselei, textura si alte caracteristici distinctive relative la tipul de vopsea lavabila specificat. Se vor respecta culorile, finisajele, texturile si celelalte caracteristici distinctive indicate,cu referire la terminologia standard a producatorului.

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

P R O I E C T N R . 1 2 7 / 2 0 1



COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 86 DIN 118



MATERIALE DE AUXILIARE SI ACCESORII Sunt materiale care se folosesc la pregatirea suprafetelor suport care se finiseaza în vederea îmbunatatirii calitative a compozitiilor si a reducerii pretului de cost. Vor fi conform standardelor in vigoare si recomandarilor producatorului vopselei. Materiale folosite la pregatirea suprafetelor Pentru pregatirea suprafetelor se folosesc:

1)Materiale de slefuit (abrazivi) servesc la netezirea suportului, a grundului, a chitului si uneori, a straturilor de compozitie initiale si chiar a peliculei finale (piatra ponce naturala sau artificiala, piatra de frecat, hârtia sau pânza de slefuit de diverse fineturi de granule). 2)Soda caustica (solutie) serveste la îndepartarea peliculei de lacuri si vopsele vechi si la curatirea petelor grase.

MATERIALE DE REZERVA Se vor livra beneficiarului materiale de rezerva. Se vor livra cutii intregi sigilate de vopsea intregi identice cu cele puse in opera, intr-o cantitate egala cu 2 % din fiecare tip de vopsea lavabila, ambalat pentru depozitare si identificat cu etichete care sa descrie in mod clar continutul.

5. LIVRARE, MANIPULARE ŞI DEPOZITARE Inainte de livrarea fiecarui tip de vopsele lavabile, constructorul va prezenta certificate in trei exemplare, care sa ateste compozitia fizica si chimica a vopselei, calitatea in conformitate cu aceste specificatii. Materialele vor fi livrate la santier in ambalajul fabricii, etichetate clar cu identificarea of producatorului si numarul lotului. Materialele vor fi depozitate intr-o zona protejata de intemperii, umezeala, murdarire, temperaturi extreme si umiditate. Vopselele vor fi depozitate in cutiile in care au fost livrate. Pentru cerinte speciale de livrare, depozitare si manipulare se vor respecta instructiunile si recomandarile producatorului.


6.1.GENERALITĂŢI CONDITIILE PROIECTULUI

Se va mentine temperatura minima ambientala de 100 C pe tot timpul montajului si 8 zile dupa terminare, daca nu se cer temperaturi mai inalte prin recomandarile producatorului. Se vor ventila spatiile de lucru, conform necesitatilor in vederea uscarii uniforme a suprafetelor vopsite.

COORDONARE SI PROGRAMARE Inainte de inceperea lucrarilor de vopsitorii la pereti si plafoane toate lucrarile si reparatiile de tencuire, glet, placaje, instalatii sanitare, electrice si de incalzire, trebuie sa fie terminate. Vor fi terminate pardoselile reci, exclusiv lustruirea. La incaperile prevazute cu mocheta, zugravelile se vor executa inaintea aplicarii imbracamintii pardoselii dupa ce se vor lua masuri de protectie a stratului de suport.

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

P R O I E C T N R . 1 2 7 / 2 0 1



COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 87 DIN 118



Tamplaria metalica si cea din lemn trebuie sa fie montate definitiv, cu toate accesoriile montate corect, cu exceptia drucarelor si a sildurilor care se vor fixa după vopsirea tamplariei.La lucrarile de vopsitorie aplicarea ultimului strat se face inainte de finisarea imbracamintii pardoselilor (curatire, lustruire) luandu-se masuri de protejare a imbracamintii pardoselilor.

6.2. OPERAŢIUNI PRELIMINARE PROTEJAREA DIVERSELOR PĂRŢI DIN CONSTRUCŢII ÎN TIMPUL EXECUŢIEI ZUGRĂVELILOR ŞI VOPSITORIILOR

Sunt obligatorii urmatoarele operatii: Obiectele care ramân în incaperi (obiectele sanitare, mobila etc.) se îmbraca pentru

protejare cu panouri, carton, folii de polietilena sau hârtie. Gurile de scurgere, sifoanele de pardoseala, scurgerile la obiectele sanitare etc. se astupa

cu dopuri de hârtie si apoi se acopera cu un strat de ipsos, pentru a le feri de înfundare; Corpurile de iluminat se demonteaza sau se imbraca cu hârtie si folie de polietilena. Parchetele si dusumelele (daca sunt montate) se acopera cu un strat uniform si suficient

de gros de rumegus de lemn sau cu hârtie sau folie de polietilena. Cercevelele si foile de usi se demonteaza si se depoziteaza într-un loc ferit de praf (pe

timp calduros); daca tâmplaria este deja vopsita (în încaperi unde se reface zugraveala) se acopera complet, inclusiv tocurile si geamurile, prin fixare pe ele de coli de hârtie sau de polietilena.

EXAMINARE

Se va examina starea stratului suport pe care se va executa vopsitoria la pereti si plafoane cu vopsele lavabile. Nu se va incepe lucrarea inainte de a se corecta aspectele nesatisfacatoare. Vopselele lavabile se pot aplica pe peretii si plafoanele din zidarie, din gips-carton si de beton monolit turnat in cofraje metalice.

PREGATIRE

Pregatirea suprafetelor de beton sau tencuiala driscuita : în vederea finisarii cu vopsele lavabile, suprafetele trebuie sa fie driscuite cat mai fin, astfel ca urmele de drisca sa fie cat mai putin vizibile. In cazul suprafetelor tencuite plane si netede, toti porii ramasi de la turnare se vor umple cu mortar de ciment-var, dupa ce in prealabil bavurile si dungile iesite in relief au fost indepărtate. Urmele de decofrare, se vor freca cu piatra de slefuit sau perii de sarma. In cazul suprafetelor de beton turnate in cofraje metalice, acestea se lasa ca atare fara sa se intervina asupra lor. Pregatirea suprafetelor gletuite Suprafetele cu glet de ipsos, trebuie sa fie plane si netede fara desprinderi sau fisuri. Toate fisurile, neregularitatile se chituiesc sau se spacluiesc cu pasta de aceasi compozitie cu a gletului. Pasta de ipsos folosita pentru chituirea defectelor izolate se prepara din 2 parti ipsos si o parte apa. Pasta se va prepara in cantitatea care sa poata fi folosita inainte de sfarsitul prizei ipsosului. Pentru slefuirea suprafetelor mai mari, se foloseste si pasta ipsos-var, in compozitie cu o parte ipsos si o parte lapte de var (in volume). Dupa uscarea portiunilor reparate, suprafata se slefuieste cu hartie de slefuit, dupa care se curata de praf cu perii sau bidinele curate si uscate.

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

P R O I E C T N R . 1 2 7 / 2 0 1



COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 88 DIN 118



Suprafetele ce urmeaza a fi vopsite vor fi iluminate cu sistemul de iluminat permanent al cladirii; nu se accepta utilizarea exclusiva a iluminatului temporar.

6.3. EXECUTIA VOPSITORIEI PROPRIU-ZISE Lucrarile de finisare a peretilor si tavanelor se vor incepe la o temperatura de + 10 grade C pentru si se va mentine aceasta temperatura pe tot timpul lucrarilor, intre 8 ore si 15 zile pana la uscarea definitiva. Se interzice folosirea vopselelor cu termenul de utilizare depasit. În executarea tuturor lucrarilor de zugraveli se regasesc 3 faze tehnologice principale:

pregatirea suprafetelor, prelucrarea suprafetelor acoperirea cu pelicule.

Fiecare faza include mai multe operatii care, în functie de specificul si natura lucrarii, precum si a suportului, se executa toate sau numai o parte din ele. 6.3.1 Pregatirea suprafetelor Faza de pregatire a suprafetelor are ca scop curatirea si netezirea acestora.Modul de pregatire depinde de natura suprafetei suport (beton, tencuiala, lemn, metal), de felul ei (noua sau veche), de calitatea care trebuie sa se obtina, de materialele utilizate în lucrare etc. 6.3.2 Prelucrarea suprafetelor În faza de prelucrare se desavârsesc netezirea suprafetelor si se asigura aderenta pe ele a viitoarelor straturi de zugraveala sau vopsea. Modurile de prelucrare alese depind de obiectul care se zugraveste sau se vopseste si de natura compozitiei care se prelucreaza.

Faza de prelucrare cuprinde urmatoarele operatii care pot surveni de mai multe ori la aceeasi lucrare:

grunduirea, chituirea, spacluirea si slefuirea.

Grunduirea este operatia prin care suprafata suport se acopera cu un strat subtire de compozitie numita grund , care asigura o buna legatura între suprafata suport si stratul urmator de compozitie. Aplicarea se face manual sau mecanizat. Grundurile sunt de îmbinare pentru suprafetele de lemn sau de tencuiala si anticorozive pentru metal. Chituirea este operatia locala de umplere a fisurilor, rosturilor, gaurilor de pe suprafetele grunduite si uscate.Chituirea se executa manual, cu spaclul. Crapaturile mari, portiunile de tencuiala cazuta, cuiburile de beton, aschiile rupte de lemn si nodurile desprinse, nu se repara cu chit, deoarece acesta aplicat în strat gros crapa dupa uscare, producând reparatii vizibile, de proasta calitate. Spacluirea este operatia de acoperire a denivelarilor si de netezire a suprafetelor cu un strat subtire de chit de consistenta mai fluida decât cel utilizat la chituire. Aplicarea se face cu spaclul pentru chiturile mai vâscoase, numite de cutit, si prin stropire cu vermorelul sau cu pistolul pentru cele mai fluide, numite de stropit.

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

P R O I E C T N R . 1 2 7 / 2 0 1



COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 89 DIN 118



Grosimea stratului de pe fetele de zugravit este de maxim 2 mm, iar la cele de vopsit de maximum 0,5 mm.În general, spacluirea este obligatorie la vopsitorii, iar la zugraveli numai pentru cele de calitate superioara.Pe tencuieli geluite se aplica local. Slefuirea este operatia de prelucrare, având ca scop înlaturarea asperitatilor de pe suprafete prin netezire cu materiale abrasive.Se aplica în diverse etape:înainte de prelucrarea suprafetei suport, dupa fiecare chituire sau spacluire si, dupa caz, la finisarea peliculelor de zugraveli si vopsitorii.Slefuirea se poate executa manual sau mecanizat (la suprafete întinse) pe uscat sau umed.

Slefuirea uscata se face cu hârtie sau cu pânza de slefuit.

Slefuirea umeda se executa lafel, dar dupa umezirea suprafetei cu apa sau cu alt lichid care protejeaza pelicula; de exemplu, pe lemn se recomanda slefuirea straturilor în prezenta petrolului iar pe metal în prezenta apei.Peliculele moi, pe baza de ulei, nu se pot slefui. 6.3.3 Acoperirea cu pelicule Acoperirea cu pelicule este faza finala de finisare a suprafetelor, prin acoperire cu unul sau mai multe straturi de zugraveala, vopsea, email sau lac, care formeaza pelicula fetei vazute, în culoarea si aspectul dorit. Grosimea peliculei si numarul de straturi sunt conditionate, în principal, de puterea de acoperire a pgmentului si de continutul de liant al compozitiei. Numarul de straturi si grosimea peliculei conditioneaza în general calitatea, pelicula realizata în mai multe straturi (aplicate numai dupa dupa uscare a celui precedent), prezentând calitati superioare de aderenta, elasticitate, duritate si posibilitati mai bune de uscare, decât una realizata într-un singur strat. Compozitiile folosite pentru acoperire se pot aplica manual sau mecanizat.

ZUGRAVELI LAVABILE se aplica la exteriorul si interiorul constructiilor pe suprafete tencuite, pe glet de ipsos (la interior). Compozitia trebuie sa aiba o astfel de consistenta incat acoperirea suprafetelor sa se poata face corect, fara ca materialul sa curga si fara sa ramana urme vizibile de trafalet.

Vopsitoria se poate aplica mecanic pe suprafete mari sau manual cu trafaletul pe suprafete mici. Aplicarea se va face conform recomandarilor producatorului. Zugravelile lavabile se vor executa in 2-3 straturi; primul strat avand rol de grund constituind stratul de legatura intre suprafata suport si zugraveala si creeaza o suprafata uniforma ca porozitate, putere de absorbtie si culoare. In cazul aplicarii manuale intinderea straturilor se va face purtandu-se trafaletul pe directii perpendiculare : la plafoane ultima netezire se va face pe directia luminii (spre fereastra) iar la pereti in sens orizontal .In timpul lucrului se vor evita depunerile la fundul vasului sau uscarea vopselei. Fiecare strat se va aplica numai dupa uscarea celui precent. Zugravirea manuala se va face concomitent de catre 2 zugravi, unul executand vopsirea partii superioare a peretelui, de pe scara dubla, iar celalalt zugavind de pe pardoseala partea inferioara a peretelui, pentru a se evita aparitia de dungi la locul de imbinare. La aplicarea mecanizata prin stropire se pot utiliza aparate de pulverizat. Fiecare strat se aplica numai dupa uscarea celui precedent.

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

P R O I E C T N R . 1 2 7 / 2 0 1



COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 90 DIN 118



Aplicarea se va face de preferinta la lumina zilei sau in conditiile de iluminat artificial final al incaperilor. REPARAŢII SI CURATARE Se vor repara sau inlocui suprafetele patate sau deteriorate in orice mod sau care nu sunt identice cu suprafetele adiacente. Reparatiile se vor executa conform specificatiilor si intr-un mod care sa nu lase urme de inlocuire. Curatarea suprafetelor se va executa numai conform specificatiilor producatorului vopselelor. PROTEJARE Spatiile in care s-au executat vopsitorii la pereti si plafoane vor fi inchise si nu se va umbla la ele pana ce lucrea nu este perfect uscata. Inaintea inspectiei pentru receptia preliminara, eventual se va curata suprafata, numai prin procedeele si materialele recomandate de producatorul vopselelor.

7. ASIGURAREA CALITĂŢII, GARANŢII Se vor transmite garantii scrise ale antreprenorului, executantului si producatorului, prin care se angajeaza sa repare si/sau refaca portiunile deteriorate ca material sau executie in perioada de garantie specificata. Aceasta garantie este suplimentara fata de alte drepturi si garantii pe care beneficiarul le are prin prevederile documentelor contractuale.3

8. VERIFICĂRI ÎN VEDEREA RECEPŢIEI LUCRĂRILOR Se verifica in mod special :

indeplinirea conditilor de calitate a suprafetelor suport, in cazuri de importanta deosebita consemnandu-se acestea in procese verbale de lucrari ascunse .

calitatea principalelor materiale corespondenta dintre prevederile din proiect si dispozitiile ulterioare aspectul si planeitatea suprafetelor vopsite uniformitatea suprafetei, nu sunt admise pete sau sarituri, suprapuneri sau depuneri ale

vopsea. aderenta vopsitoriilor - o vopsea aderenta nu trebuie sa se ia pe palma. tonul de culoare la vopsele sa fie acelasi si cu acelasi aspect lucios sau mat, să nu

prezinte straturi, pete, desprinderi, cute, basici, scurgeri. nu se admit pete de mortar sau alte vopsele pe suprafetele vopsite. separatiile dintre diferitele tipuri de vopsitori sa fie disticte fara suprapuneri.

Dirigintele poate decide, functie de natura si amploarea defectelor constatate ce remedieri trebuie executate, si daca acestea se vor face local, pe suprafete mari, sau lucrarea trebuie refacuta complet conform specificatiilor.

9. MĂSURI DE TEHNICA SECURITĂŢII MUNCII ŞI PSI La executarea lucrarilor de zugraveli si vopsitorii se vor avea în vedere prevederile din:

-Norme republicane de protectie a muncii; -Norme de protectia muncii (constructii-montaj); -Norme PSI în vigoare.

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

P R O I E C T N R . 1 2 7 / 2 0 1



COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 91 DIN 118



Pentru muncitorii care lucreaza la înaltime se vor verifica si asigura stabilitatea podinelor, scarilor de acces, esafodajele etc. 10. MASURATOARE ŞI DECONTARE

Zugravelile executate se masoara la metru patrat de suprafata realizata. Decontarea lucrarilor se face pe categorii de lucrari sau conform clauzelor contractuale dintre antreprenor si beneficiar.

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

P R O I E C T N R . 1 2 7 / 2 0 1



COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 92 DIN 118




ÎNVELITORI

CUPRINS

1. GENERALITĂŢI






7 SISTEME DE VENTILAŢII LINDAB

8 TERMINAREA LUCRĂRILOR

9 ABATERI ADMISE, VERIFICĂRI

10 VERIFICĂRI ÎN VEDEREA RECEPŢIEI

11 MASURATOARE ŞI DECONTARE

12 CONCLUZII

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

P R O I E C T N R . 1 2 7 / 2 0 1 9



COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 93 DIN 118



1. GENERALITĂŢI Acest capitol cuprinde specificatii tehnice pentru lucrarile de invelitori si tinichigerie la acoperisuri realizate in mod curent la constructii civile si industriale. Pentru conditii speciale de realizare a invelitorilor functie de specificul lucrarii si materializate frecvent in executie se stabilesc specificatii tehnice suplimentare de comun acord, proiectant, antreprenor si beneficiar.


C37-88 - normativ pentru alcatuire si executare C56-85 - pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii

aferente. C58-86 - norme tehnice privind ignifugarea materialelor combustibile D290-77 - norme generale de protectie PSI P118-83 - norme tehnice privind protectia PSI STAS 3303/1,2 - 88 - pantele invelitorilor STAS 2389-3/85 - jgheaburi si burlane, prescriptii de proiectare si alcatuire STAS 7771/1 -81 - masuri de siguranta contra incendiilor, determinarea rezistentei la

foc a elementelor de constructii STAS 6793 -86 - detalii de strapungere si racorduri la cosurile si canalele de fum Alte normative si standarde specifice fiecarui material utilizat pentru invelitori.


Toate materialele utilizate pentru invelitori vor fi testate in peralabil de furnizor si vor fi atestate calitativ.Inainte de executarea comenzilor si livrarea materialelor furni-zorii vor prezenta mostre de produse mostre de produse si materiale in special la:

- doua mostre de material privind invelitoarea (tabla ţiglă) - doua mostre de sectiuni privind materialul utilizat pentru termoizolatie. - doua mostre privind sectiunea de profil la jgheaburi, burlane, etc.

Pe santier se verifica calitatea materialelor, concordanta cu specificatiile din fisele de produs si in caz de dubii se pot face probe si testari in laboratoare specializate.


Tabla cutata din otel galvanizata, realizata cu profilaturi longitudinale trapezoidale, cu inaltime cuta de 12 mm, acoperita cu zinc pe ambele fete 160 gr.Zn / mp² si prevopsita conform SR EN 10169 ; peste stratul de zinc se aplica un strat de pasivare urmat de un strat de grund pe ambele fete, pe fata inferioara se aplica un lac de protectie Epoxy iar pe fata superioara un strat de poliester ; durabilitate de zeci de ani, montaj usor si costuri reduse ; tabla se livreaza cu un film protector din plastic de 50÷60 µm grosime, film care protejează stratul de vopsea în timpul manipularii.

UTILIZARE: Pentru constructii, atat cladirilor noi cat si renovarii celor existente din domeniul civil, industrial şi agricol: acoperisuri şi pereti, etaje intermediare, pereti de compartimentare pentru interior, extensii ale cladirilor, realizarea legaturii dintre doua cladiri, finisari metalice pentru interior.

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

P R O I E C T N R . 1 2 7 / 2 0 1 9



COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 94 DIN 118



CULOARE: Visiniu 3005; Rosu 3009 ; Rosu 3011 ; Maro 8017

Tabla plana din otel galvanizata, acoperita cu zinc pe ambele fete 160 gr.Zn / mpa² si prevopsita; datorita calitatilor speciale a materialului de baza, cele cinci sisteme diferite de protectie satisface toate cerintele de flexibilitate, de pastrare a culorilor, de rezistenta la coroziune precum si aspectele estetice ; durabilitate de zeci de ani, montaj usor si costuri reduse.

UTILIZARE: Pentru orice tip de constructii, atat cladirilor noi cat si renovarii celor existente din domeniul civil, industrial si agricol.

5. LIVRARE, MANIPULARE ŞI DEPOZITARE Livrarea tuturor materialelor se face pe baza de conventie intre antreprenor si furnizor, acestea fiind insotite de certificate de calitate.

Receptie Va recomandam sa verificati daca produsele livrate corespund cantitativ si calitativ comenzii si avizului de expeditie. Neconcordantele in livrare trebuie mentionate pe avizul de expeditie, contrasemnate de transportator si notificate in termen de 3 zile de la receptia transportului. Produsele considerate defecte nu vor fi puse in opera.

Depozitare Coletele pot fi depozitate in exterior pentru perioade de pana la 2 saptamani in ambalajul original. Depozitarea se va face pe suprafete uscate, ferite de umezeala. Se pot stoca pana la 5 colete unul peste celalalt cu conditia ca punctele de coletare si rezemare sa fie amplasate unele peste altele.

http://depozitul-de-constructii.ro/wp-content/uploads/2015/01/tabla_5-MARO.jpg

http://depozitul-de-constructii.ro/wp-content/uploads/2015/01/Tabla-Plana-Lucioasa.jpg

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

P R O I E C T N R . 1 2 7 / 2 0 1 9



COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 95 DIN 118



Daca stocarea se face pentru perioade mai lungi coletele vor fi dispuse in pozitie usor inclinata si vor fi acoperite cu prelate sau folie impermeabila.

6. EXECUTAREA LUCRĂRILOR Pregatirea montajului

Lucrul la inaltime implica riscuri multiple, de aceea montatorii vor avea cunostinte necesare de protectia muncii si vor fi dotati cu echipament de protectie impotriva caderii, corzi fixe, casti si manusi. Pentru usurarea montajului este recomandata folosirea schelelor modulare, cu inaltime corespunzatoare si posibilitati de deplasare. Ridicarea pe acoperis a panourilor de tigla metalica se va face cu ajutorul unor corzi rezistente. Panourile vor fi legate longitudinal pe cuta de mijloc, o persoana va trage panoul pe acoperis, iar alte doua persoane aflate pe schela vor sustine lateral panoul ridicat. ATENTIE! Nu intrati sub panoul agatat in coarda. Nu se recomanda lucrul in conditii de vant puternic. Daca in santier exista macara. Coletele de tabla pot fi ridicate si dispuse pe elementele de rezistenta ale acoperisului in cazul in care acoperisul poate prelua incarcarea suplimentara. Se vor lua masuri de asigurare impotriva alunecarii coletelor.

Dotare tehnica

Pentru a realiza montaje de calitate, pe langa unelte uzuale folosite in constructii veti avea nevoie si de scule special de tinichigerie. Trusa de montaj trebuie sa include urmatoarele: foarfeca taieri drepte “Pelican”, foarfeci stanga-dreapta, cutter, fir cretat, snur aliniere jgheaburi, trasator tinichigiu, ciocan pana PE, prisma faltuit PE, cleste de falt 60mm, patent rotund, nibbler, masina de insurubat cu turatie variabila, cap macnetic special pentru suruburile autoforante, capete surubelnita.

Aschiile si resturile de taiere trebuie indepartate cu grija de pe suprafata tablei prevopsite, altfel deseurile metalice vor pata acoperisul. Petele de murdarie vor fi indepartate folosind detergent usori, nu se vor folosi agenti de curatire abraziv.

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

P R O I E C T N R . 1 2 7 / 2 0 1 9



COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 96 DIN 118



In cazul intersectilor de acoperis cu calcan de zidarie se va evita stropirea panourilor de tigla metalica cu mortar sau zugraveli pe baza de var. varul este agent coroziv si ataca straturile de protective.

Intretinere

Tabla prevopsită nu necestita masuri special de intretinere, suprafata neteda a panourilor nu permite aderarea muschilor si lichenilor, iar praful si alte impuritati sunt usor indepartate de ploaie. Zonele de colectare a pelor (dolii, jgheaburi) se vor verifica periodic si se vor curate de Frunze uscate sau alte impuritati care afecteaza buna functionare a acoperisului. Zgarieturile accidentale pot fi protejate folosind vopsea de retus. Pentru glafuri, sorturi, pazii, dolii exista elemente standard iar pentru lucrari cu anumite particularitati (comenzi spedale ), Lindab executa aceste elemente la comanda pentru orice tip de cladiri.

7. CONTROLUL EXECUTIEI INVELITORILOR consta din: Verificarea suportului conform prevederilor specifice de mai jos. Verificarea materialelor care urmeaza a fi puse in opera care se efectueaza de conducatorul

tehnic al lucrarii, se refera la: - existent si continutul certifioatelor de calitate la primirea materialelor pe santier; - in cazul lipsei certificatelor de calitate, efectuarea incercarilor de calitate prevazute in prescriptia tehnica a produsului( norma interna sau standard); - punerea in opera ,daca in urma depozitarii si a manipulirii, materialele nu au fost deteriorate sau inlocuite gresit;

Verificarea pe parcurs a calitatii lucrdrilor conform prevederilor proiectului, se face de catre conducatorul tehnic al lucrarii in tot timpul executiei.

Verificarea pe faze a calitatii lucrarilor, ce se efectueaza conform reglementarilor in vigoare si se refera la corespondenta cu prevederile din proiect, respectarea conditiilor de calitate si incadrare in abaterile admisibile previzute la pct. 3.

Aceastia verificare se refera la intreaga categorie de lucrari de invelitori si se face pentru fiecare tronson in parte, incheindu-se "procese verbale de verificare pe faze de lucrari" si care se inscriu in registrul respectiv .

Verificarea suportului învelitorii consta din examinarea proceselor-verbale incheiate la terminarea fazei de lucrari din care face parte suportul si din masurarea, prin sondaj, a elementelor geometrice ale acestuia (pante, planeitate, rectiliniaritate, distante intre axe, protectia anticoroziva a partilor metalice). Abaterile de planeitate masurate cu dreptarul de 3 mm, trebuie sa nu depaseasca 5 mm in lungul pantei si 10 mm perpendicular pe aceasta.

Verificarea la receptia la terminarea lucrarilor a intregului obiect se face de catre comisia de receptie, prin:

- examinarea-existentei continutului certificatelor de calitate a materialelor si a proceselor verbale de verificare pe faze de lucrari; - examinarea directa a lucrarilor executate, prin sondaj (cel putin 1 de fiecare tronson) cu referiri la toate elementele constructive ale invelitorii, urmarindu-se in special ca invelitorile sa indeplineasca functiile de indepartare a apelor pluviale si conditiile respective de etanseitate

In toate cazurile se va verifica:

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

P R O I E C T N R . 1 2 7 / 2 0 1 9



COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 97 DIN 118



- concordanta lucrarilor executate cu prevederile si detaliile date de proiectant (felul invelitorii pante, racorduri, dolii, coame,strapungeri , tinichigerie etc.). - existenta si corectitudinea lucrarilor de tinichigerie aferente invelitorii conform detaliilor din proiect si cataloagelor de detalii tip, in special,sorturile, doliile, strapungeri pentru ventilatie; - existenta.si modul de prindere pe suport a elementelor de tinichigerie; Invelitoarea se va realiza in conformitate cu prevederile proiectului si a "Normativului pentru alcatuirea si executarea invelitorilol la constructii"- C37/88. Pantele invelitorii sint conform STAS 3303/2-88. D in punct de vedere Higrotermic intreaga structura de invelitoare va fi verificata tinind seama de prevederile Normativului C 107/1982. Se va executa invelitoarea din tabla , inainte de inceperea executiei invelitorisi e va verifica suportul, pentru a indeplini urmatoarele conditii: - sa nu prezinte denivelari mai mari de 3 mm/m - astereala sa fie bine fixata de capriori, cu rosturile intre scinduri de max. 2 cm; - carligele pentru jgheaburi, prinse in astereala. sa fie inglobate la nivelul acesteia, fara denivalari; Prinderea placilor de tabla de suport (sipci) se va face cu agrafe, la proiectarea si executarea invelitorilor se vor respecta: - Normele generale de protective contra incendiilor la proiectarea si realizarea Constructiilor si instalatiilor” - Normele tehnice de proiectare si realizare a constructiilor privind protectia la actiunea focului" P118/99: - Normele republicane de protectia muncii;

8. TERMINAREA LUCRĂRILOR Terminarea lucrarilor se constata de proiectant si beneficiar numai dupa ce se constata ca au fost executate , toate lucrarile prevazute in proiect si prin dispozitii de santier si sunt de calitate. Se incheie proces verbal de receptie pe categorii de lucrari.


Nu se prevad abateri de la prevederile punctului . Abaterile admise pentru fiecare material sunt prevazute in standardele de referinta si normative specifice mentionate.

10. CONTROLUL CALITĂŢII, EXECUŢIEI ŞI RECEPŢIA LUCRĂRILOR

Realizarea , recepţia şi exploatarea construcţiilor, sistemul asigurării calităţii acestora se asigură prin „Legea privind calitatea în construcţii” nr.10/ ianuarie 1995,cu modificările ulterioare. Prin lege, se stabilesc etapele de proiectare, realizare, exploatare şi post utilizare a construcţiilor, se stabilesc obligaţiile şi răspunderile proiectanţilor, executanţilor, investitorilor, ale responsabililor tehnici cu execuţia, a experţilor tehnici şi verificatorilor tehnici atestaţi. În execuţie se va urmări asigurarea calităţii principalelor materiale ce intră în operă conform standardelor şi normelor departamentale în vigoare, respectarea întocmai a prevederilor din proiect şi a dispoziţiilor de şantier;

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

P R O I E C T N R . 1 2 7 / 2 0 1 9



COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 98 DIN 118



Pentru lucrările găsite necorespunzătoare, pentru modificări ale documentaţiei se vor da dispoziţii de şantier pentru oprirea unor lucrări (prin dispoziţii ale organelor de control) pentru remediere sau refacere; Lista acestor norme nu este limitativă. În execuţie şi în exploatare, executantul şi personalul de exploatare are obligaţia să respecte toate măsurile de tehnica securităţii şi protecţie a muncii, de pază contra incendiilor, accident sau îmbolnăvire, să folosească echipamentul de protecţie a muncii şi să evite provocarea unor incendii la locul de muncă. Investitorul va împuternici un consultant pentru a-l reprezenta în realizarea investiţiei, pentru supravegherea direct a lucrărilor pe şantier şi asigurarea pe tot timpul execuţiei a relaţiei

acestuia cu antreprenorul şi proiectantul. 11. VERIFICĂRI ÎN VEDEREA RECEPŢIEI

Verificarile se fac de catre proiectant, beneficiar si antreprenor si constau in: -respectarea prevederilor din proiect -existenta proceselor verbale de receptie pentru lucrari ascunse -existenta certificatelor de calitate pentru produse si materiale. -se verifica uzual calitatea lucrarilor si se dispune refacerea celor necorespunzatoare executate.

12. MĂSURATOARE ŞI DECONTARE

Invelitorile se masoara la metru patrat suprafata desfasurata real executata. Jgheaburile, burlanele si elementele liniare se masoara la metru liniar. Decontarea se face conform clauzelor contractuale dintre beneficiar si antreprenor.

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

P R O I E C T N R . 1 2 7 / 2 0 1 9



COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 99 DIN 118




SISTEM DE COLECTARE APE PLUVIALE. JGHEABURI ŞI

BURLANE

CUPRINS

1. SPECIFICAŢII GENERALE

2 ELEMENTE COMPONENTE ŞI MATERIALE

3 CARACTERISTICI

4 TEHNOLOGIE

5 MASURATOARE ŞI DECONTARE

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

P R O I E C T N R . 1 2 7 / 2 0 1 9



COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 100 DIN 118



1. SPECIFICAŢII GENERALE

Conform specificaţiilor din proiectul de utilizare al furnizorului, compatibile cu detaliul din proiect. Aplicabile aici:

jgheaburi şi burlane pozate pentru evacuarea apei de ploaie de pe acoperiş cu secţiune

semicirculară ူdin tablăူ plană ူzincatăူ şi vopsităူ în camp electrostatic.

2. ELEMENTE COMPONENTE ŞI MATERIALE

jgheaburi din tablăူ planăူ zincată ူşi vopsităူ în camp electrostatic

capace de închidere de stânga şi dreapta jgheaburi piese de îmbinare jgheaburi cu garniture de etanşare sisteme de prindere / pozare / fixare: oţel galvanizat prin scufundare la cald (275

gr./ml), 25 x 5 mm. racorduri jgheab-burlan

burlane din tablăူ planăူ zincatăူ şi vopsit ူîn camp electrostatic

parafrunzare/ site: oţel galvanizat 3. CARACTERISTICI

Jgheaburile sunt pozate la partea cea mai coborâtăူ a pantei acoperişului pentru a colecta apa

de ploaie de pe cei patru versanţi pe construcţia existentă şi unul pe extindere-grup sanitar.

Sunt semicirculare în secţiune şi se racordeazăူ la burlanele cu secţiune circulară.

Lungimea maximăူ a unei bucăူţi este de 4 m.

Înclinaţia jgheabului este de 3 - 4mm/m, reglat.ူ

Sistemul de prindere / pozare / fixare trebuie săူ permităူ reglarea înăူlţimii jgheabului.

4. TEHNOLOGIE

Pe pazie se traseaza linia de montaj a jgheaburilor, asigurandu-se o panta de minim 2% la metru liniar catre scurgeri. Se masoara lungimea necesara de jgheab pana la iesirea centrala, fie ajustandu-se pana la dimensiunea dorita prin taiere cu panza sau fierastrau cu dinti mici, fie prelungindu-se (cu conectorul de jgheab). Se tine cont la estimarea lungimii jgheabului de temperatura la care se face montajul, pentru a preveni deformarea ulterioara.

Distanţa maxiăm ူdintre 2 elemente ale sistemului de prindere / pozare / fixare la jgheaburi

este de 45-60 cm.

Profilul jgheabului este fixat astfel încât săူ permit ူdilatarea.

Elementele de prelungire sunt prevzူute la cel mai înalt punct al înclinaţiei pentru a micşora

scurgerile.

La conectarea cu burlanele de scurgere este prevzူut un grtူar de scurgere cu parafrunzar / sit.ူ

Dupăူ stabilirea liniei de coborâre a burlanului, se fixeazăူ pe perete colierele de prindere

(minim 3 perechi pentru o coborare, la distanta de max. 1m). Se poziţioneazăူ burlanele în

colierele montate în perete şi se fixeazăူ prin clipsare. Se monteazăူ conectorii de burlan şi

coturile reglabile, asigurându-se etanşeitatea pe contur cu silicon.

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

P R O I E C T N R . 1 2 7 / 2 0 1 9



COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 101 DIN 118



5. MĂူSURĂူTORI ŞI DECONTARE

-jgheab: per ml, în funcţie de secţiune -burlan: per ml, în funcţie de secţiune -sistem de prindere: incluse în preţul jgheaburilor şi a burlanelor

-racordurile jgheaburilor la burlane: per bucatăူ, inclusiv parafrunzarul / sita de scurgere.

Preţul unitar include toate livrăူrile, instalaţiile şi elementele necesare asigurăူrii unei bune

hidroizolaţii şi scurgerii totale a apei de ploaie.

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

P R O I E C T N R . 1 2 7 / 2 0 1 9



COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 102 DIN 118




TÂMPLARIE DIN P.V.C.

CUPRINS

1. GENERALITĂŢI






7. ASIGURAREA CALITĂŢII, ABATERI ADMISE



---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

P R O I E C T N R . 1 2 7 / 2 0 1 9



COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 103 DIN 118



1. GENERALITĂŢI Se vor respecta prevederile generale din CSGA punctul 1. Prezentul caiet de sarcini cuprinde specificatii tehnice privind lucrările de montaj la tâmplăria din PVC ce va fi livrată pe şantier de către producător. Producatorul tâmplăriei din PVC va respecta următoarele cerinţe de performanţa :

Certificarea sistemului de management al calităţii pentru producerea tâmplăriei conform ISO 9001: 2008 (existenţă Certificatului pentru sistemul de management al calităţii asigură autoritatea contractantă că firma conduce şi coordonează corespunzator procesul de producţie astfel încât performanţele stabilite de producătorul de sistem sau/şi de agrementul tehnic sunt realizabile de către firma ofertantă)

Certificare sistem de management al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale pentru activitatea de producere/montaj tâmplărie conform OHSAS 18001-2007(existenţa Certificatului sistemului demanagement al sănătăţii şi securităţii operaţionale conform OHSAS 18001- 2007 asigura autoritatea contractantă că firma ofertantă va lua toate măsurile stabilite pentru sistem astfel încât riscurile de producere a acccidentelor pe şantier să fie minime)

Se vor ataşa la Cartea tehnică a construcţiei agrementele, avizele tehnice, certificatele de calitate a materialelor puseîn opera şi atestatele de producător sau montator. La execuţie se vor folosi doar materiale şi produse atestate conform HG 622/2004 privind stabilireacondiţiilor de introducere pe piaţă a produselor pentru construcţii, care aplică prevederile Directivei europene 89/106/CEE. Contractorul va inainta spre aprobare dimensiunile tipului de gol (in masura in care acesta nu este impus de planuri si/sau desene ulterioare), tabelele de calcul şi desene detaliate la scară. Producţia poate incepe numaidupa verificarea pe teren şi aprobare a acestora. Tâmplăria nu trebuie să producă zgomot sau vibraţii audibile ca urmare a vântului, curenţilor de aer sau traficului auto .

2. STANDARDE ŞI NORMATIVE DE REFERINŢĂ DE REFERINŢĂ Pe lângă cele generale specificate în CSGA punctul 8, vor fi respectate următoarele:

P r e s c r i p ţ i i l e t e h n i c e d e b a z ă d u p ă c a r e s e e x e c u t ă l u c r ă r i l e d e t â m p l ă r i e s u n t c e l e p r e v ă z u t e î n Normativul C 199 – 79 (B.C. – 1/80).

Soluţiile constructive, alcătuirea şi calitatea tâmplăriei va f i conform standardelor:

STAS 9322 – 73 – Tâmplăria pentru construcţii civile şi industriale. Temonologie.

STAS 4670-85 – Coordonarea modulară pentru construcţii. Goluri pentru uşile şi ferestrele clădirilor de locuit şi social-culturale. Dimensiuni.

STAS 1637-73 – Uşi şi ferestre. Denumirea convenţională a feţelor uşilor şi ferestrelor, a sensului derotaţie pentru închiderea lor şi notarea lor simbolică.

C 47 -1979 – Fo los i rea ş i montarea geamur i l o r î n cons t ruc ţ i i ; STAS 8282-80: „Construcţii civile, industriale şi agrozootehnice. Fereste

metalice. Condiţii tehnicegenerale şi de calitate.” Gh idu l pent ru Agrementarea Teh n i ca a Feres t re lo r - GAT 009 /1995 .-

„ N o r m e t e h n i c e p r i v i n d p r o i e c t a r e a ş i e x e c u t a r e a a d ă p o s t u r i l o r d e p r o t e c ţ i e c i v i l ă î n c a d r u l construcţiilor noi” nr. 177/1999.

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

P R O I E C T N R . 1 2 7 / 2 0 1 9



COD: P.T.E.

REV: 00

DATA : 06.2019

PAG. 104 DIN 118



3. MOSTRE ŞI TESTĂRI Vor fi prezentate mostre conform cerinţrlor specifice cuprinse în CSGA punctul 3. Mostre realizate pe şantier: panouri caracteristice de uşi şi vitrină, echipate complet cu geam şi feronerie.

4. MATERIALE şi PRODUSE

Tâmplărie din profile din P.V.C. imitaţie lemn nuc - sistem pentacameral Caracteristicile tehnice şi de calitate ale ferestrelor trebuie să se înscrie în limitele impuse de standardele româneşti: STAS 8282-80: „Construcţii civile, industriale şi agrozootehnice. Fereste metalice. Condiţii tehnice generale şi de calitate.” şi de Ghidul pentru Agrementarea Tehnica a Ferestrelor - GAT 009/1995.

Accesorii: Accesoriile normale (mânere, cremoane, foarfeci) vor fi cele originale ale producătorului de tâmplărie); accesoriile speciale (aparate de închidere a uşilor, aparate de deschidere automată a ferestrelor, stopere etc) se vor procura numai de la firme specializate.

Rezistenţa la acţiuni exterioare: PERMEABILITATEA LA AER: mai mare decât valoarea minimă din STAS 6472/7 Ramin= 41,0 x 102 x v 2 x Ro NEC

PERMEABILITATEA LA APA ŞI CONDENS: se vor respecta valorile din STAS-urile 6472/2; 6472/4 + NP 200 (cantitatea de apă rezultată din condensîn sezonul rece trebuie să f ie mai mică decât cea care se poate evapora din structură în sezonul cald) şiGAT 009/1995

PRESIUNEA VÂNTULUI: t â m p l ă r i a e x t e r i o a r ă v a r e z i s t a l a p r e s i u n i l e

s t a n d a r d i z a t e p e n t r u r e g i u n e a amplasamentului, dar minimum, 1000Pa (STAS 10101/20 şi GAT 009/1995);

COEFICIENTUL DE TRANSFER TERMIC la tâmplăria exterioară, coeficientul de transfer termic total minim va fi: 2,5 w/m2 k

*STAS12057/83 şi GAT 009/1995) COEFICIENTUL DE INFILTRATIE la tâmplăria exterioară va fi de 0,2 – 0,3 x 10 4m3(m.s.Pa); se va asigura un număr de schimburi orar de aer cuprins între 6 -10 volume/oră.

IZOLARE ACUSTICA min im 30 dBA l a fa tade (STAS 6691; 6161 /1 -4; C 125 ş i GAT

009/1995)

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

P R O I E C T N R . 1 2 7 / 2 0 1 9



COD: P.T.E.

REV: 00

DATA : 06.2019

PAG. 105 DIN 118



5. LIVRARE, DEPOZITARE, MANIPULARE Livrarea materialelor şi produselor se va face conform cerinţelor specifice cuprinse în CSGA punctul 5. Elementele de tâmplărie din PVC se livrează în containere pentru transportul tâmplăriei din P.V.C., care asigură menţinerea calităţii în timpul transportului şi manipulării. Ferestrele şi uşile din PVC se depozitează în dispozitivele în care au fost transportate, pe cât posibil în încăperi închise, ferite de radiaţiile solare şi intemperii. La depozitare se va evita apropierea de radiator sau alte surse de căldură, a căror temperatură depăşeşte 600 C.Tâmplăria se livrează cu toate accesoriile necesare (mânere, cremoane, foarfeci, etc.);

6. EXECUTAREA LUCRĂRILOR Execuţia se va face conform proiectului-piese desenate: tablou de tâmplărie şi detaliilor furnizorului de sistem, în concordanţă cu prescripţiile caietului de sarcini, ţinând cont de normativele specif ice acestei categorii de lucrări şi de prescripţiile tehnice în vigoare. Montajul se va face numai de către f irme specializate agregate de furnizorul şi executantul sistemului(furniturii). Furnizorul va întocmi programul de asigurare a calităţii furniturii pentru tâmplărie, care va fi urmărit de antreprenor şi proiectant. Se vor respecta de asemenea condiţiile generale din CSGA punctul 6.

Operaţiuni pregătitoare GENERALE Verificarea lucrărilor ce trebuie să fie complet terminate înainte de montarea tâmplărie:

realizarea şi recepţionarea zidăriilor şi pereţilor în care urmează a se monta uşile;

asigurarea golurilor (spaleţilor) la dimensiunile tocului tâmplăriei plus lufturile de montaj;

ve r i f i ca rea p ie se lo r î ng lobat e , a d ib l u r i l o r, e t c . r ea l i za rea ş i r e cep ţ i onarea tencu i e l i l o r i n t e r ioa re l o r ; pregătirea golurilor în zidărie pentru f ixarea praznurilor la tâmplă ria metalică; v e r i f i c a r e a d i m e n s i u n i l o r g o l u r i l o r.

Dacă situaţia constatată nu este conformă cu prevederile din proiect, se va solicita reexaminarea soluţiei de către proiectant. Verificarea tâmplăriei se referă la: aspect, etanşeitate, rezistenţă şi funcţionalitate:

d i m e n s i u n i l e t â m p l ă r i e i ş i r i g u r o z i t a t e r a r e c t a n g u l a r i t ă ţ i i t o c u l u i ;

fo rma much i i l o r ş i f e t e lo r ( s t i rb i tu r i , c r es t ă tu r i ş i zga r i e r i î n p ro funz ime, c r ăpătu r i , e t c ) ;

c o r e c t a m o n t a r e î n b a l a m a l e f o i l o r d e u ş i ; p lane i t a t ea cer ceve l e l o r ş i per fec ta sup rapunere a l o r î n fa l tu r i l e

to cu l u i pe to t contu ru l a ces to ra cu respectarea lufturilor în falţuri; c o r e c t a m o n t a r e a e l e m e n t e l o r d e î n c h i d e r e - b l o c a r e ; curăţirea suprafeţelor şi conturului golului, verificarea pieselor înglobate, a diblurilor, etc.

Lucrari in afara santierului

Montarea feroneriei -cu şuruburi protejate anticoroziv (otel inoxidabil, garnituri din neopren, vopsea protectiva).

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

P R O I E C T N R . 1 2 7 / 2 0 1 9



COD: P.T.E.

REV: 00

DATA : 06.2019

PAG. 106 DIN 118



Montarea garniturilor - îmbinare "cap la cap" cu evitarea întinderii sau lipirii. Garniturile trebuie safie suficiente ca numar și rezistente la presiunea vantului.

Tehnologia de execuţie tâmplărie din P.V.C.

Montajul se va face numai de către f irme specializate agregate de furnizorul şi executantul sistemului(furniturii).P u n e r e a î n o p e r ă s e f a c e c o n f o r m d e t a l i i l o r d i n p r o i e c t î n s u ş i t e d e p r o i e c t a n t ş i b e n e f i c i a r ş i a prescripţiilor tehnice a ale producatorului şi tinând cont de normele tehnice specifice în vigoare.La terminarea lucrărilor ferestrele şi uşile se curăţă Ia interior şi Ia exterior cu agentul de curăţire indicatde firma producatoare, in funcţie de tipul finisajului.Se interzice folosirea substanţelor abrazive de curăţire. Dupa curăţire, ferestrele şi uşile se spala temeinic cu apă.

Montarea

Pregatirea ramei: Daca se folosesc dispozitive de prindere acestea nu trebuie atasate foarte starns de rama exterioara,incepand de la nu mai putin de 150mm de colturi si nu mai mult de 600mm in centru. Daca se monteaza prin insurubarea prin rama exterioara principala in structura, atunci geamul se demonteaza. Daca glafuri sunt necesare sis-au livrat separat de ferestre trebuie atasate acum conform instructiunilor. Daca se vor atasa cu suruburi de rama intotdeauna sa se insurubeze de dedesupt in cadru. Este important ca sistemele de fixare sa nu penetreze canalele de drenare. Daca o fereastra sau o usa este prea grea pentru a fi manipulata adecvat, se poate scoate geamul. Orice geam sau orice rama demontata se depoziteaza in siguranta la distanta de zona de lucru. Montajul tâmplariei in situ se va face perfect vertical, cu axele deschiderilor si la distanta necesara faţă destructură de bază având în vedere ancorarea prevăzuta. Rosturile verticale vor fi in medie de 5mm latime, chiar daca rosturile orizontale pot fi pana la 10mm latime. Se pune tamplaria in gol, conform recomandarilor furnizorului si se imbina temporar pentru a vedea daca esteadecvata.

Se fixeaza tamplaria in gol folosind fie dispozitive de fixare, fie prin gaurire si fixare in rama exterioara,gaurile pentru suruburi nu trebuie sa fie la o distanta mai mica de 150mm de colturi si nu la mai mult de 600mm de centru. Daca este necesar sa se insurubeze prin partea inferioara a ramei exterioare, unde se poate colecta apa, apoi se aplica un etansator adecvat. Dupa fixarea in acest mod imbinarile temporale se pot desface.

Fixarea se face direct în perete cu ajutorul diblurilor şi a şuruburilor. Distanţa dintre punctele de fixare nu va depăşi 70 mm. Daca tâmplăria este fixată cu elemente metalice, aceste elemente trebuie tratate anticoroziv.

Se remonteaza orice geam care a fost demontat asigurandu-se ca sunt montate adecvat pentru a permite drenarea apei. Se remonteaza profilele de separare a ochiurilor de geam, conform instructiunilor producatorului siavand grija sa nu se deterioreze geamul. Se remonteza panourile mobile care au fost demontate. Se verifica functionarea adecvata a tamplariei inainte de de a etansa cu mastic sau finisare. Orice defect trebuie rectificat.

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

P R O I E C T N R . 1 2 7 / 2 0 1 9



COD: P.T.E.

REV: 00

DATA : 06.2019

PAG. 107 DIN 118



Finisare: Rostuirea intre tâmplărie şi structura de bază trebuie executată cu un chit adecvat, dupa asezarea unui stratde baza din spuma sintetica (poliuretanică). Suprafata care se va umple cu spumă, trebuie sa fie curata, uscată sifără praf sau grăsimi. În cazul în care imediat după aşezarea tâmplăriei se observă deteriorarea stratului de suprafaţă protector, permanent sau temporar, Contractorul va lua masurile adecvate pentru remedierea situatiei. Dupa instalare, tamplaria trebuie curăţită. Trebuie asigurat ca spuma izolatoare a intrat suficient de mult in gol pentru a evita puntea termala.Spuma trebuie taiata in exterior astfel incat sa nu se amesteca cu filerul. Se termina de finisat partii exterioare a golului si se indeparteaza banda protectiva transparenta de pe suprafata ramei si de pe glaful exterior inainte carosturile sa fie etansate cu filer.Tencuiala, cimentul si vopseaua pot deteriora fiting-urile metalice si ar trebui sterse imediat. Canalele dedrenare rebuie curatate. Dupa montare, ramele pentru tamplarie se vor curata cu apa calda care contine detergent.Pentru marcarile care nu se indeparteaza se poate folosi o solutii fine pe baza de apa si un mop din lana, daca estenecesar un finisaj lucios.Finisarea si repararea externa a tamplarieie sunt factori importanti in lucrarile de inlocuire. Aspecte importante sunt: Masticul pentru etansare se pune intre glafuri si zidaria din caramida. Se face acest lucru pentru a eliminaposibilitatea ca apa sa patrunda prin tencuiala interna. Tamplaria trebuie curatata inainte de a parasi santierul. In cazul in care exista zgarieturi, se poate folosi disc depolizare si se finiseaza cu perie.

Toate părţile mobile, trebuie unse dupa montare.

Siguranta pe santier: Montarea tamplariei nu necesita proceduri speciale in ceea ce priveste siguranta pe santier.Se recomanda utilizarea ochelarilor de protectie cand se folosesc unelte actionat electric si imbracaminte adecvata de protectie cand se manipuleaza geamuri.

7. ASIGURAREA CALITĂŢII ,ABATERI ADMISE

Verificarea după ce structura de bază a fost terminată: Contractorul trebuie să se asigure, înainte de fabricarea tâmplăriei,că dimensiunile rezultate fizic corespund cu cele stabilite in piese desenate-tablou de tâmplărie; Atunci cand furnizorul pentru tâmplărie, având in vedere toleranta admisa, va observa ca structura de baza nu este perfect verticala, va atentiona proiectantul care, in urma consultarii Contractorului, va indica masurile ce trebuie luate ;

Verificarea pe parcursul execuţiei:

Verticalitatea si orizontalitatea cat si positia in goluri Masuri de protectie impotriva deteriorarii de alte specialitati.

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

P R O I E C T N R . 1 2 7 / 2 0 1 9



COD: P.T.E.

REV: 00

DATA : 06.2019

PAG. 108 DIN 118



Verificarea după montaj: se vor verifica fixarea corectă a tocurilor, izolarea corectă a golului dintre toc şi perete

cu spumă poliuretanică, etanşarea cu silicon. verificarea aspectului, a poziţionării corecte a garniturilor şi baghetelor, a montării

feroneriei, a montăriigeamului, a funcţionalităţii ferestrelor; mânerele uşilor vor fi instalate în aşa fel să prevină vătămari. Mânerele verticale tip bară vor amplasate

ladistanţă suficientă faţă de rostul dintre cele două foi de uşă pentru a preveni vătămarea (>8cm)

Abateri admise: Forma si dimensiunile ferestrelor si usilor pot avea conform standardelor de produs urmatoarele abateri si tolerante:

a) abateri la lungime si latime: -pana la 1500 mm inclusiv Ø 1,00 mm -peste 1500 mm Ø 1,5 mm

b) abateri de la planeitate (devierea unui colt fata de planul format de celelalte 3 colturi): - pentru elemente pana la 1,5 m lugime – max 1,5 cm - pentru elemente peste 1,5 m lugime: 1 % - pentru ferestre 3% - pentru usi 2% - la rectangularitate 1% - la verticalitatea tocurilor si captuselilor nu se admit abateri mai mari de 1mm/m. - intre foaie de usa si pardoseala va fi cu spatiu de perete 3,5 cm. - incastrarea tocurilor la pereti sa fie fixa fara nici un fel de joc . - glafurile interioare vor fi montate cu o panta catre interior de 1% si la aceiasi inaltime fata de pardoseala camerei(sub glaful ferestrelor se aplica un strat de carton). - accesoriile metalice trebuie sa fie bine montate si sa functioneze perfect. - balamalele, cremoanele, drucarele sa fie montate la inaltime constanta (pentru fiecare parte) de la pardoseala;

Eventualele deteriorari sau neconcordante cu limitele admise pentru tâmplărie se vor remedia pana la recepţia lucrărilor. Verificarea pe faze a lucrarilor se efectueaza conform instructiunilor in vigoare si se refera la corespondenta ca timpurile si dimensiunile din proiect sa concorde cu abaterile admise stabilite pentru fiecare caz in parte.

8. VERIFICĂRI IN VEDEREA RECEPŢIEI LUCRĂRILOR Se vor respecta condiţiile generale din CSGA punctul 6. Se va verifica la tâmplări din P.V.C. :

c o r e s p o n d e n ţ a c u p r o i e c t u l ş i d e t a l i i l e r e s p e c t i v e ; f u n c ţ i o n a r e a c u u ş u r i n ţ ă a c a n a t e l o r ş i a f e r o n e r i e i ; p r i n d e r e a t â m p l ă r i e i d e z i d ă r i e , s a u î n p e r e ţ i i d i n g i p s - c a r t o n ; m o d u l î n c a r e s - a u r e a l i z a t m o n t ă r i l e g a r n i t u r i l o r d e c a u c i u c ;

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

P R O I E C T N R . 1 2 7 / 2 0 1 9



COD: P.T.E.

REV: 00

DATA : 06.2019

PAG. 109 DIN 118



9. MĂSURATORI SI DECONTARE

Vor fi avute în vedere şi cele menţionate în CSGA punctul 8. Tamplaria de P.V.C. ( ferestre) se masoara la metru patrat. Glafurile şi pervazurile se masoara la metru liniar de lungime pusa in opera. Masurarea glafurilor se face pe conturul liber al acestora. Dispozitivele automate pentru inchiderea usilor, manerelor din tabla cromata, broastele aplicate sistem Yale, cremoane, balamale se masoara la bucata. Geamurile simple sau termoizolante se masoara la mp. Decontarea lucrarilor se face conform clauzelor contractuale pe baza lucrarilor real executate sau pe furnizori de piese si materiale, pentru acelea procurate de beneficiar de la alte surse.

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

P R O I E C T N R . 1 2 7 / 2 0 1 9



COD: P.T.E.

REV: 00

DATA : 06.2019

PAG. 110 DIN 118




GEAM DUBLU TERMOIZOLANT

CUPRINS

1. GENERALITĂŢI






7. ASIGURAREA CALITĂŢII, GARANŢII



---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

P R O I E C T N R . 1 2 7 / 2 0 1 9



COD: P.T.E.

REV: 00

DATA : 06.2019

PAG. 111 DIN 118



1. GENERALITĂŢI Se vor respecta prevederile generale din CSGA punctul 1.

Desenele si prevederile generale ale contractului de executie, inclusiv documentatia de licitatie, au aplicabilitate in acest capitol. Prevederile acestui capitol nu inlocuiesc si nu au prioritate fata de orice prevederi ale contractului de executie si documentelor de licitatie. In cazul unei contradictii evidente intre prevederile mentionate aici si contractul de executie sau documente de licitatie, antreprenorul va anunta proiectantul in scris. Proiectantul va interpreta sau decide asemenea probleme in concordanta cu prevederile aplicabile ale contractului de executie si documentelor de licitatie. În acest caiet de sarcini sunt cuprinse condiţiile tehnice pentru executarea, verif icarea şi recepţionarea lucrărilor la care se utilizează sticla în diferite tipuri de geamuri: geam dub lu te rmo i zo lan t , cu fo i de geam f loa t s i mp lu .

La toate lucrările obiectivului se vor utiliza materiale de calitatea I-a. G a r a n ţ i a p r o d u c ă t o r u l u i : m i n i m 5 a n i . Ant rep reno ru l va t r ebu i să î n lo cu i a s că toa t e e l emente l e spa r t e sau r esp in se l a ve r i f i ca rea ca l i t ă ţ i i c a necorespunzătoare.

2. STANDARDE ŞI NORMATIVE DE REFERINŢĂ Pe lângă cele generale specificate în CSGA punctul 8, vor fi respectate următoarele:

C 47-1986 – „Instructiuni tehnice pentru folosirea si montarea geamurilor si a altor produse din sticlain constructii” (BC 2/1986);

S TA S 1 1 5 5 2 / 8 9 – G e a m u r i t e r m o a b s o r b a n t e ; S TA S 3 2 3 0 – 8 4 – G a r n i t u r i d e c a u c i u c ; Condiţii tehnice de calitate, cap.7. din instrucţiunile tehnice C47 -86.- G e a m

t e r m o p a n : A S T M E 7 7 4 , C l a s s A „Instrucţiuni tehnice” C17-86;- „ N o r m a t i v p e n t r u v e r i f i c a r e a c a l i t ă ţ i i ş i

r e c e p ţ i a l u c r ă r i l o r d e c o n s t r u c ţ i i ş i i n s t a l a ţ i i a f e r e n t e „ Indicativ C56-86 Caietul XVI.

C .56 -85, No rmat i ve pent ru ver i f i c a rea ca l i t ă ţ i i ş i r e cep ţ i a l u c ră r i l o r de cons t ruc ţ i i ş i i ns t a l a ţ i i aferente. (BC -2/1986)- C 1 6 - 8 4 - “ N o r m a t i v p e n t r u r e a l i z a r e a p e t i m p f r i g u r o s a l u c r ă r i l o r d e c o n s t r u c ţ i i ş i i n s t a l a ţ i i aferente”.


Vor fi prezentate mostre conform cerinţelor cuprinse în CSGA punctul 3. Antreprenorul va inainta beneficiarului spre aprobare urmatoarele, conform documentelor contractuale :

- Date tehnice pentru fiecare tip de materiale specificat. -Certificari ale materialelor, semnate de producatorul geamurilor, care sa certifice că materialele lor corespund cu cerintele specificate.

Mostre: Antreprenorul va prezenta 3 probe de 300 x 300 mm din fiecare tip de geam.

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

P R O I E C T N R . 1 2 7 / 2 0 1 9



COD: P.T.E.

REV: 00

DATA : 06.2019

PAG. 112 DIN 118



Din cele 3 mostre, una va prezenta defectele admisibile, conform STAS 853-73. Antreprenorul va prezenta 3 mostre lungi de 300 mm din fiecare material propus pentru etansare la prinderea geamului: chit, garnitura, etc., care raman aparente. Mostrele se vor prezenta odata cu mostrele de tamplarie. Geamul va fi prezentat fixat la cercevea cu materialul de etansare respectiv. Se vor prezenta certificate de respectare a conditiilor privind grosimea si imperfectiunile de suprafata pentru fiecare tip de geam si material de fixare a lor la fiecare livrare de max. 300 mp de tamplarie finita. Antreprenorul va analiza fiecare bucata de geam inaintea montarii si nu va folosi bucati care prezinta muchii sau fete cu defecte vizibile, care nu se incadreaza la limitele acceptate de prezentele specificatii. Testare : constructorul va fi singurul raspunzator de verificarea dimensiunilor de geam furnizate pe santier pentru asigurarea incadrarii in tolerantele admise pe prezentele specificatii

4. MATERIALE şi PRODUSE Materialele utilizate vor răspunde cerinţelor enunţate în CSGA punctul 2. La aceste lucrări se vor utiliza următoarele materiale:

Materiale de bază -geamuri duble termoizolante tip „termopan”, float clar , low E, K = 1.0 W/MPK de la producători atestaţi; vo r f i t ă i a t e precis, cu muchiile netede, fără unde şi defecte. ASTM E 774, Class A

Materiale auxiliare Etanşări elastomerice, chedere preformate, garnituri, cale şi distanţieri. Mânere de acţionare, opritoare

Toate profilele de montaj, materialele de etanşare, chituri, cleme şi alte accesorii necesare vor fi de ceamai bună calitate, dintre cele recomandate de producătorul elementului de sticlă în cauză şi vor avea omare durabilitate.

5. LIVRARE, DEPOZITARE, MANIPULARE

Se vor respecta condiţiile generale din CSGA punctul 4. Se vor asigura pentru toate tipurile de geamuri cantitatile complete de la un singur producator. Se va procura o cantitate suficienta pentru fiecare tip de geam specificat astfel incat sa se permita executarea lucrarilor fara aprovizionari suplimentare ulterioare. Materialele se vor livra in ambalajele originale, containere sau pachete purtand marca si identificarea producatorului sau furnizorului. Livrare Dimensiunile de livrare vor fi in functie de grosime conform tabloului de tamplarie si recomandarilor producatorului.

Depozitare Depozitarea se face in spatii inchise, in rastele adecvate, in pozitie rezemat.

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

P R O I E C T N R . 1 2 7 / 2 0 1 9



COD: P.T.E.

REV: 00

DATA : 06.2019

PAG. 113 DIN 118



Se va urmari ca rastelele sau lazile sa fie depozitate pe distantieri din lemn pentru a nu veni in contact cu pardoseala.


Se vor respecta condiţiile generale din CSGA punctul 5.

Lucrări pregătitoare în vederea montajului: Montarea geamurilor se realizează după executarea lucrărilor de tencuieli, înaintea lucrărilor de vopsitoriişi pardoseli. Lucrările pregătitoare în vederea montajului constau în ca l a rea geamur i l o r : se va fa ce as t fe l î n câ t s ă se l im i t eze de fo rma ţ i i l e şp rosur i l o r, a s igu rând buna funcţionare a ochiurilor mobile.

Montarea geamurilor la ferestre, uşi

Curăţirea tâmplăriei pentru înlăturarea eventualelor depuneri şi stropi. Montarea geamurilor, conform proiectului şi prescripţiilor scrise ale producătorului tâmplăriei. Procedee de execuţie a montării geamurilor pe toate tipurile de tâmplărie se vor conforma indicaţiilor corespunzătoare din Instrucţiunile tehnice, indicaţia C47-86.

Curăţare şi protejare Geamul se va proteja dupa montare cu folie, pentru mentinerea lui in stare curata pana la terminarea lucrarilor. De asemeni se vor respecta toate instructiunile de executie si recomandarile producatorului in ceea ce priveste intretinerea geamurilor termopan, pana la receptionarea definitiva a lucrarilor de constructii.

7. ASIGURAREA CALITĂŢII , GARANŢII

Se vor furniza materiale si executie identice cu cele ale ansamblurilor incercate de catre un laborator de incercari atestat si acceptat de autoritatile avand jurisdictie in domeniu. Toate geamurile se vor procura de la acelasi producator. Daca acest lucru nu este posibil atunci fiecare tip de geam se va procura de la un singur producator se vor procura de la un singur producator. Caracteristici fizico-mecanice Geamul pentru ferestre si materialele de fixare a acestuia vor fi de calitate corespunzatoare prin care se previne aparitia unor deteriorari dupa montare in conditii de folosire normala cu conditia ca geamul sa se sters si curatat. Geamurile vor fi livrate fara stirbituri sau crapaturi in suprafata. Suprafata nu va prezenta zgarieturi mai mari de 0,02 mm sau goluri de aer. GARANTII Se vor transmite garantii scrise ale antreprenorului, executantului si producatorului, prin care se angajeaza sa repare si / sau refaca portiunile deteriorate ca material sau executie in perioada de garantie specificata in contract.

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

P R O I E C T N R . 1 2 7 / 2 0 1 9



COD: P.T.E.

REV: 00

DATA : 06.2019

PAG. 114 DIN 118



Aceasta garantie este suplimentara fata de alte drepturi si garantii pe care beneficiarul le are prin prevederile documentelor contractuale.

8. VERIFICĂRI IN VEDEREA RECEPŢIEI LUCRĂRILOR

Se vor respecta condiţiile generale din CSGA punctul 6. Geamurile trebuie sa aiba dimensiunile din proiect si din tablourile de tamplarie, fara abateri de grosime si culoare, fara zgarieturi, ciobituri sau alte defecte. Dupa montare, suprafata geamurilor trebuie sa fie curata, plana si fara pete sau defecte. Se vor indeparta si inlocui orice geamuri ciobite, sparte, zgariate, crapate sau care au fost deteriorate in decursul operatiunilor de montare sau pe parcursul executarii altor lucrari de constructii. In cazul lucrarilor gasite necorespunzatoare acestea vor fi remediate. Costurile rezultate in urma remedierilor vor fi suportate de catre executant. REGULI SI METODE DE VERIFICARE La realizarea montajului geamurilor se va respecta documentatia tehnica de executie, precum si prezentele specificatii. Se vor efectua verificari ale lucrarilor atat in timpul executiei, cat si dupa terminarea lor, privind cele spuse mai sus. Verificarile dimensiunilor si calitatii materialelor se vor face conform specificatiilor si standardelor pentru fiecare material si produs in parte. Materialele folosite pentru care documentatia prevede o anumita calitate si care prezinta indoieli in aceasta privinta trebuie supuse incercarilor de laborator. CONTROLUL CALITATII Toate geamurile se vor pune in opera numai dupa ce conducatorul tehnic al lucrarii a verificat ca ele corespund cu prevederile proiectului si prescriptiile tehnice. Verificarile se fac pe baza documentelor care atesta calitatea materialelor si le insotesc la livrare (certificate de calitate, fise de transport) prin examinarea vizuala si masuratori.

9. MĂSURĂTORI ŞI DECONTARE

Vor fi avute în vedere şi cele menţionate în CSGA punctul 8. Lucrările de montare a geamurilor se măsoară şi decontează la metri pătraţi realizaţi, cuprinzând şi costul tuturor materialelor puse în operă.

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

P R O I E C T N R . 1 2 7 / 2 0 1 9



COD: P.T.E.

REV: 00

DATA : 06.2019

PAG. 115 DIN 118




FERONERIE

CUPRINS

1. GENERALITĂŢI

2. ASIGURAREA CALITATII

3. LIVRARE, DEPOZITARE ŞI MONTAJ

4. GARANTII

5. MATERIALE SI PRODUSE

6. CONDITIILE PROIECTULUI

7. CERINTE PENTRU CHEI

8. EXECUTIE


---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

P R O I E C T N R . 1 2 7 / 2 0 1 9



COD: P.T.E.

REV: 00

DATA : 06.2019

PAG. 116 DIN 118



1. GENERALITĂŢI Acest capitol cuprinde specificatii pentru feronerie la tamplaria interioară şi/sau exterioară.

INLOCUIRI SI PROPUNERI TRANSMISE SPRE APROBARE Cererile de inlocuire trebuie facute in scris cu 10 zile inainte pentru a putea fi analizate de proiectant. Daca se propune o inlocuire, se vor prezenta impreuna datele tehnice ale produsului propus si cele ale produsului specificat, indicandu-se avantajele. Se vor transmite spre aprobare cat mai devreme 3 (trei) exemplare ale tabloului de feronerie. Se vor include urmatoarele informatii: tipul, functiunea, marimea, cantitatea si finisajul pentru fiecare articol; denumirea si producatorul pentru fiecare articol; suruburile si alte informatii pertinente; amplasarea, cu trimiteri reciproce la indicatiile de pe desene, atat de pe planurile generale cat si din tabloul de tamplarie; explicarea tuturor abrevierilor, simbolurilor si codurilor cuprinse in tabloul de feronerie; cote de montaj; datele tehnice si instructiunile de montaj ale producatorului dispozitivelor electronice; extrase din catalogul de produse. Se vor furniza producatorilor de usi sabloanele necesare pentru ca acestia sa poata pregati din fabrica montarea feroneriei.

2. ASIGURAREA CALITATII

Se va procura fiecare tip de feronerie (broaste si incuietori; balamale; dispozitive de autoinchidere; etc) de la un singur producator, chiar daca sunt mai multi producatori care ofera produse corespunzatoare specificatiilor. Usile de evacuare trebuie sa se poata deschide din interior in orice moment fara a fi necesara o cheie, cunostinte speciale sau depunerea unui efort. Se va coordona montajul sistemelor de securitate daca acestea sunt prevazute cu proiectantul acestora si se vor furniza date tehnice si de montaj subantreprenorilor implicati. La terminarea montarii feroneriei electronice de securitate, se va verifica daca toate componentele lucreaza corect si se va consemna in actele de garantie ca a fost efectuata aceasta verificare.

3. LIVRARE, DEPOZITARE SI MONTAJ

Fiecare piesa de feronerie va fi ambalata separat, impreuna cu suruburile si celelalte accesorii, marcate clar la exterior pentru a identifica continutul si amplasarea specifica in lucrare. Piesele de feronerie si accesoriile se vor livra in ambalajul original pentru a nu se deteriora. Piesele de feronerie se vor livra in seturi, pentru o mai usoara evidentiere la montajul pe tamplarie. Tamplaria se va aduce la santier cu feroneria gata executata (balamale, cremoane, foarfeci, olivere si zavoare).Se vor monta ulterior drugarele si sildurile la usile interioare. Se vor depozita conform cerintelor producatorului.

4. GARANTII

Se vor obtine garantii ale producatorului pentru: Dispozitive de autoinchidere: zece ani; Toate celelalte articole: doi ani.

5. MATERIALE SI PRODUSE Articolele de feronerie vor fi alese cu avizul arhitectului. Articolele de feronerie vor fi identice din punct de vedere al calitatii constructiei, stilul, aspectul si

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

P R O I E C T N R . 1 2 7 / 2 0 1 9



COD: P.T.E.

REV: 00

DATA : 06.2019

PAG. 117 DIN 118



finisajul cu celel care apar in catalogul producatorului si vor avea o constructie robusta. Fiecare cindru final va fi prevazut cu 3 chei.

6. CONDITIILE PROIECTULUI

Se va coordona feroneria cu celelalte lucrari. Se vor furniza articole de feronerie concepute adecvat utilizarii pe tamplarie de grosimile, profilul, securitatea deschiderii si alte cerinte similare, necesare montarii si functionarii corecte, fara a se tine seama de eventuale omisiuni sau conflicte in documentele contractuale. La cerere, se vor verifica desenele de fabricatie ale tamplariei pentru a se lua masurile necesare montarii corecte. Zavoarele incuietorilor vor patrunde in toc minimum 15 mm. Zavoarele foilor fixe ale usilor duble, etc vor patrunde in pardoseala, etc minimum 25 mm. Tipul de cilindru va fi aprobat de beneficiar. Balamalele vor fi ingropate. Balamalele usilor exterioare cu deschidere exterioara vor avea axe ne-amovibile. Se vor prevedea cate 3 balamale pe foaie la usile pana la 2,25 m inaltime si cate o balama in plus pentru fiecare 75 cm sau fractiune de 75 cm in plus. Anumite usi din cladire vor fi prevazute cu dispozitive de autoinchidere conform cerintei beneficiarului lucrarii si cu avizul proiectantului. Dispozitivele de autoinchidere aparente vor fi de tip roata si pinion cu capac neferos amovibil. Se vor amplasa spre interiorul cladirii, scarii, incaperilor. Dispozitivele de autoinchidere vor fi reglabile. Dispozitivele de autoinchidere pentru usile exterioare vor fi reglate sa se deschida la o presiune de maximum 3,8 kgf, pentru cele interioare fara cerinte de rezistenta la foc 2,2 kgf, pentru cele interioare cu cerinte de rezistenta la foc 5,4 kgf. Toate suruburile vor fi ascunse. In mod exceptional se admit suruburi vizibile cu cap decorativ. Se vor prevedea pufere pe toate tocurile interioare, cate 3 la usile simple, cate 2 la usile duble. Nu se prevad in cazurile in care se prevad etansari. Reperele din aluminiu vor fi finisate identic cu materialul adiacent predominant. Etansarile vor fi coordonate cu culoarea tocului. Elementele de feronerie se vor proteja in timpul executarii lucrarilor de vopsitorie si zugraveli, prin invelirea lor in folie de polietilena.Se va avea grija deosebita la transportul elementelor de tamplarie, avand feroneria montata, pentru a nu deteriora manipularea feroneriei.

7. CERINTE PENTRU CHEI

Se vor prevedea chei de santier pentru perioada de executie. Cheile de santier nu vor face parte din sistemul de chei permanent al beneficiarului si nu vor avea acelasi profil (sectiune) cu acesta. Cheile permanente (pregatite pe baza tabloului de chei aprobat de beneficiar- 3 chei pt fiecare cilindru) va fi inmanat beneficiarului la receptia finala. Cheile si cilindrii vor fi marcati pentru identificare. Marcajul sau codul nu va include informatii despre forma cheii. Beneficiarul, sau reprezentantul sau, va monta cilindrii permanenti si va returna cilindrii de santier producatorului. Diagrama de chei: se vor transmite spre aprobare trei exemplare dintr-o diagrama de chei care sa

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

P R O I E C T N R . 1 2 7 / 2 0 1 9



COD: P.T.E.

REV: 00

DATA : 06.2019

PAG. 118 DIN 118



arate clar cum au fost indeplinite instructiunile finale ale beneficiarului.

8. EXECUTIE AMPLASAREA FERONERIEI

Balamaua inferioara: 25 cm de la partea inferioara a usii la partea inferioara a balamalei. Balamaua superioara: 12,5 cm de la partea superioara a usii la partea superioara balamalei. Balamaua centrala: centrata intre balamaua inferioara si balamaua superioara. Balama suplimentara: 15 cm de la partea inferioara a balamalei superioare la partea superioara

a balamalei suplimentare. Incuietoare: 95 cm de la ax la pardoseala finita. Zavor: 110 cm de la ax la pardoseala finita.

MONTAJ

Fiecare piesa de feronerie sau sistem tip “Dorma” va fi montata conform instructiunilor si recomandarilor producatorului. Nu se vor monta piese de feronerie aplicate inainte de terminarea finisarii suportului. Piesele se vor monta perfect vertical, orizontal si aliniat.

REGLAJ

Fiecare piesa de feronerie va fi reglata si verificata pentru a se asigura functionare corecta. Se vor inlocui piesele care nu pot fi reglate.

9. VERIFICAREA IN VEDEREA RECEPTIEI

Feroneria trebuie sa fie curata, fara urme de vopsea, zgarieturi sau deformari. Elementele de inchidere, trebuie sa functioneze ireprosabil, fara greutate si sa asigure inchiderea etansa a tamplariei. Piesele de feronerie si accesoriile, care nu corespund vor fi inlocuite cu altele care sa functioneze perfect. Se vor unge balamalele cu vaselina pentru a se evita uzarea in timp. Feroneria care nu este montata in conformitate cu proiectul se va remonta in conditiile specificate.

IUNIE 2019 Elaborat,

c. Arh. Mircea HĂRĂSTĂŞAN

CONSTRUCTIE PENTRU

CEREMONII FUNERARE


COMUNA MARISELU,


VOLUMUL 2.3.

CAIETE DE SARCINI REZISTENTA

PROIECTANT DE SPECIALITATE : S.C. TRICON-PROIECT S.R.L. - pag. 2 -



COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 2 DIN 69


VOL. 2.3. - CAIETE DE SARCINI REZISTENTA


VOLUMUL 2.1. URMĂRIREA COMPORTĂRII ÎN TIMP A CONSTRUCȚIEI


VOLUMUL 2.3. REZISTENTA PAG.

R 01 LUCRĂRI DE TERASAMENTE ...................................................... 3

R 02 ESAFODAJE; COFRAJE METALICE; PLATFORME DE LUCRU .......... 12

R 03 LUCRĂRI DE ARMARE ................................................................ 30

R 04 PROCEDURA DE SUDURA A BARELOR DIN OTEL BETON .............. 36

R 05 LUCRĂRI DE BETONARE ............................................................. 49

R 06 PENTRU REALIZAREA ȘARPANTEI DIN LEMN .............................. 57

R 07 RECEPŢIA LUCRĂRILOR ............................................................ 65



IUNIE 2019




COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 3 DIN 69



CAIET DE SARCINI R 01

LUCRARI DE TERASAMENTE

C U P R I N S

1. GENERALITATI

2. PRINCIPALELE STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA

3. MATERIALE

4. UTILAJE

5. LUCRARI PREGATITOARE

6. EXECUTAREA SAPATURILOR SI SPRIJINIRILOR

7. EXECUTAREA UMPLUTURILOR

8. CONTROLUL CALITATII

9. RECEPTIA LUCRARILOR 10. MASURI NTS SI PSI 11. OBSERVATII




COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 4 DIN 69



1. GENERALITATI

Acest capitol cuprinde sarcinile ce trebuiesc respectate la lucrarile de terasamente pentru realizarea infrastructurii constructiilor sociale. Prezentele prevederi se aplica lucrarilor de terasamente ( sapaturi, umpluturi de pamant in constructii de cladiri).

2. PRINCIPALELE STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA

La lucrarile de terasamente se vor avea in vedere urmatoarele standarde si normative de referinta: * C-169-88 Normativ privind executarea lucrarilor de terasamente

pentru realizarea fundatiilor constructiilor civile si industriale.

* STAS 9824-0-74 Masuratori terestre. Trasarea pe teren a constructiilor. Prescriptii generale. * STAS 9824-1-87 Masuratori terestre. Trasarea pe teren a constructiilor civile,

industriale si agrozootehnice * STAS 2745-69 Teren de fundatie. Urmarirea trasarii constructiilor prin metode

topografice. * C-29-85 Normativ privind imbunatatirea terenurilor de fundare slabe prin

procedee mecanice (caietele I...VI) * NP 112-2004 Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare directa * STAS 3950-81 Geotehnica.Terminologie, simboluri si unitati de masura. * STAS 6054-77 Teren de fundare.Adincimi maxime de inghet. * STAS 3300/1-85 Teren de fundare. Principii generale de calcul. * STAS 3300/2-85 Teren de fundare.Calculul terenului de fundare in cazul fundarii directe. * STAS 1913/13-83 Teren de fundare.Determinarea caracteristicilor de compactare.

Incercarea Proctor. * GP 014-97 Ghid de proiectare. Calculul terenului de fundare la actiuni

seismice in cazul fundarii directe * NP 001-96 Cod de proiectare si executie constructii fundate pe pamanturi

cu umflari si contractii mari * C196-86 Instructiuni tehnice pentru folosirea pamanturilor stabilizate la

lucrarile de fundatii * P7-2000 Normativ privind fundarea constructiilor pe pamanturi sensibile la

umezire (proiectare, executie, exploatare). * C56/85 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii.

3. MATERIALE

Pentru executia lucrarilor de terasamente se pot folosi materiale, dupa cum urmeaza: -paminturi coezive; -paminturi necoezive; -anrocamente si materiale cu elemente mari.




COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 5 DIN 69



4. UTILAJE In functie de tipul materialelor, sunt alese utilajele de sapaturi, terasare si de compactare

5. LUCRARI PREGATITOARE Lucrarile de terasamente incep dupa operatia de predare primire a amplasamentului, trasarea

axelor si cotei 0.00; operatiile se consemneaza in proces verbal; Trasarea lucrarilor de terasamente pentru fundatii face parte din trasarea lucrarilor de detaliu si se efectueaza pe baza planului de trasare dupa fixarea pozitiei constructiei pe amplasamentul proiectat (,,Indrumator pentru executarea trasarii de detaliu in constructii” C 83-75 );

Inaintea lucrarilor de terasamente propriu zise se vor executa lucrari de defrisari,

demolari, amenajarea terenului si a platformelor de lucru;

Se vor examina retelele subterane ale instalatiilor de apa, de gaze, canalizare, electrice, etc.

din zona luandu-se masuri de nedistrugere accidentala sau provocare a incendiilor;

In caz de prezenta a obiectivelor de interes arheologic lucrarile se opresc si se anunta

organele competente;

In cazul prezentei unor gropi sau hrube a caror dimensiuni depasesc cota de fundare se vor

opri lucrarile si se solicita proiectantului solutii corespunzatoare; Scurgerea apelor superficiale in perimetrul lucrarilor de sapatura va fi preintampinata prin executarea santurilor de garda (in cazul unor debite reduse ale apelor de colectat se vor amenaja rigole ); Terenul se va amenaja pe o suprafata care va depasi conturul constructiei.

6. EXECUTAREA SAPATURILOR SI SPRIJINIRILOR In timpul executarii lucrarilor de terasamente executantul are obligatia sa urmareasca

atit stabilitatea masivelor de pamint, cit si stabilitatea constructiilor si a instalatiilor invecinate; Cand turnarea betonului in fundatie nu se face imediat dupa executarea sapaturii in terenurile sensibile la actiunea apei sapatura va fi oprita la o cota mai ridicata decat cota finala pentru a evita modificarea caracteristilor geo-morfologice ale terenului de sub talpa fundatiei;

Daca in incinta se executa sapaturi la mai multe constructii apropiate se va asigura

executarea fundatiilor incepand cu cele situate la adancimea cea mai mare;

Sapaturile pe lungimi mari (perimetru) vor asigura o cota inclinata in orice moment spre unul

sau mai multe puncte pentru asigurarea colectarii apelor; In cazul terenurilor nesensibile la actiunea apei (pietrisuri, terenuri stancoase ) sapatura mecanizata se poate executa de la inceput la cota prevazuta in proiect, in celelalte cazuri oprindu-se la 20-30 cm. deasupra cotei de fundare continuindu-se cu utilaje mecanice de finisare (buldozere, gredere) sau manual;

In cazul terenurilor sensibile la actiunea apei sapatura de fundatie se va opri la un nivel

superior cotei de proiect astfel:




COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 6 DIN 69



-nisipuri fine:20-30 cm.

-pamanturi argiloase:0.15-0.25 cm

-pamanturi sensibile la umezire: 40-50 cm.

Excavatiile pentru fundatii vor fi executate la nivelele mentionate in proiect. Schimbarea

cotei fundului gropii de fundatie in timpul executiei se poate face numai cu acordul proiectantului.

Sapaturile deasupra nivelului apelor subterane se vor executa astfel:

a) cu pereti verticali nesprijiniti pana la o adancime de :

-0.75 m in cazul terenurilor necoezive si slab coezive

-1.25 m in cazul terenurilor cu coeziune mijlocie

-2.00 m in cazul terenurilor cu coeziune foarte mare

b) cu pereti verticali sprijiniti cand:

-adancimea sapaturii depaseste conditiile indicate anterior; -nu este posibila desfasurarea taluzului; -cand calculul economic prezinta eficienta sprijinirilor comparativ cu sapatura executata in taluz. c) cu pereti in orice fel de taluz cu respectarea urmatoarelor conditii: -pamantul are o umiditatea naturala de 12-18 % si se asigura conditii ca aceasta sa nu

creasca

-sapatura de fundatie nu sta deschisa mult timp; -panta taluzului sapaturii sa nu depaseasca valorile indicate:

pana la 3 m peste 3 m

nisip(pietris) 1/1,25 1/1.50

nisip argilos 1/0.67 1/1

argila nisipoasa 1/0.67 1/0.75

argila 1/0.50 1/0.67

loess 1/0.50 1/0.75

Sapaturile sub nivelul apelor subterane se vor executa respectandu-se prevederile

proiectului tehnic. Turnarea betonului in fundatii se va face în conformitate cu prevederile normativului NE 012-99 “Normativ pentru executarea lucrarilor din beton armat si beton precomprimat”, motiv pentru care executantul va adapta tehnologia de executie corespunzatoare respectarii acestora.

7. EXECUTAREA UMPLUTURILOR

Umpluturile compactate se refera la realizarea umpluturilor intre fundatii si la exterioriul

cladirilor sau sub pardoseli si se vor executa de regula din pamanturile rezultate din lucrarile de

sapatura;




COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 7 DIN 69



Se interzice efectuarea umpluturilor din pamanturi cu umflari si contractii mari, maluri, argile

moi, cu continut de materii organice, resturi de lemn, bulgari; Umpluturile din pamanturi loessoide , pamanturi coezive compactate cu maiul greu si pamanturi necoezive compactate prin vibrare se vor executa conform ,, Normativ privind imbunatatirea terenurilor de fundarea slabe prin procedee mecanice-C 29-85 “.Stabilirea compozitiei si a caracteristicilor de compactare se face conform C196-86:,,Instructiuni tehnice pentru folosirea pamanturilor stabilizate la lucrarile de fundatii “.Gradul de compactare recomandat este 95% si minim 92%;

Se admite ca umiditatea pamantului pus in opera sa aiba o variatie de +/- 2 % fata de

umiditatea optima de compactare;

Determinarea grosimii stratului de compactare si a numarului minim de treceri se

executa pe poligoane de incercare;

In cazul umpluturilor cu pamant stabilizat (conform ,,Instructiunilor tehnice pentru

folosirea pamanturilor stabilizate la lucrarile de constructii „ C196-1986 ) se recomanda o compozitie

cu var (3-6 % din masa pamintului); Umpluturile si compactarea se vor executa pentru ca pamintul sa aiba umiditatea optima de compactare. In consecinta, contractorul trebuie sa ia toate masurile necesare pentru ca umiditatea sa fie cat mai aproape de Woptimum, prin urmatoarele metode: -va separa si amesteca pamantului excesiv de umed si il va lasa la uscat, in aer liber; -va trata acest pamant cu var pentru a reduce continutul de apa; -va scarifica, separa si aseza pamantul in straturi de 20-30 cm si il va uda.

Umpluturile intre fundatii si la exteriorul cladirii se executa imediat dupa decofrarea

fundatiilor si executarea sistemului de izolatii si a protectiei acestuia.


Verificarea calitatii lucrarilor este tratata detaliat in anexa 1.

La controlul calitatii privind lucrarilor de sapaturi se vor verifica dimensiunile, cotele profilelor,corespondenta cu proiectul de executie, iar constatarile se vor stipula in procesul verbal de lucrari ascunse, ce se anexeaza la cartea constructiei. Verificarea compactarii se va face de catre personal atestat apartinind unei institutii,unui laborator atestat, autorizat pentru profilul geotehnic si teren de fundare.Verificarile compactarii se fac in urmatoarele faze:

inaintea inceperii lucrariilor

pe parcursul executiei

in vederea receptiei finale verificarile privind compactarea umpluturilor se fac pe

baza ,,Normativului pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si

instalatiilor aferente “ C56-85 si a ,,Normativului C 29-85 “

9. RECEPTIA LUCRARILOR

Pentru controlul calitatii si receptia lucrarilor lucrarilor executate se vor avea în vedere urmatoarele acte normative, ce reglementeaza aceasta activitate :




COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 8 DIN 69



Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente, C56-02; Instructiuni pentru verificare calitatii si receptia lucrarilor ascunse la constructii si instalatii aferente, C56/02 ;

Legea 10/1995.

10. MASURI NTS s i PSI

La executarea lucrarilor se vor avea i n vedere urmatoarele acte normative ce reglementeaza aceste cerinte :

Regulamentul privind protectia si igiena muncii în constructii ord. MLPAT 9/N/15.III1993.

Norme tehnice de proiectare si realizarea constructiilor privind protectia la actiunea focului

P118-99 + MP 008-00 (BC 8-01);

Norme generale de prevenire si stingere a incendiilor; MI 381/93, MLPAT 7/N/93; Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de constructii si instalatii, C 300-94;

Legea 307/2006 – “Apararea impotriva incendiilor”;

Legea 319/2006 – “Siguranta si sanatatea in munca”;

Orice alt act, normativ sau protocol legal in vigoare care reglementeaza si stabilesc masuri NTS si PSI sau stabilit între antreprenor si investitor pentru lucrarile ce se executa în incinte de folosinta comune.

11. OBSERVATII

Proiectantul isi rezerva dreptul completarii si modificarii prezentului caiet in conditiile oferirii unor solutii din partea executantului propuse spre aprobare si insusite precum si in cazul implementarii in timp util a altor solutii noi eficiente economic.

ANEXA 1

Prezenta anexa cuprinde prevederi principale de receptie a calitatii si receptie a lucrarilor de terasamente potrivit:,,Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente” C56-85.

Lucrare

-categorie-

Faza de

verificare

Verificari Masuri, recomandari Lucrari

anterioare

1.predare primire amplasament

2.trasare

constructie

Terasamente




COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 9 DIN 69



A)Sapaturi Pe parcurs

sau la

terminare

1.se verifica pentru

fiecare dimensiunile si

cotele de nivel si se

compara cu cele din proiect

-Incadrare in abateri

-daca nu se incadreaza se corecteaza si se

incep fundatiile daca nu se prevede altfel in

proiect

2.natura terenului de fundare

-verificarea de face prin probe de laborator sau penetrare statica (dinamica)cate 1 la 200

mp. sapatura si minimum 3 pe obiect

-daca natura nu coincide lucrarile nu se

continua decat cu dispozitia scrisa a

proiectantului

B) Perne de balast, nisip, balast, pietris,piatra sparta

Pe parcurs sau la

terminare

se verifica pentru fiecare dimensiunile si cotele de nivel si se compara cu cele din proiect

-Incadrare in abateri -daca nu se incadreaza se corecteaza si se

incep fundatiile daca nu se prevede altfel in

proiect

natura terenului de fundare

-verificarea de face prin probe de laborator sau penetrare statica (dinamica)cate 1 la 200

mp. sapatura si minimum 3 pe obiect -daca natura nu coincide lucrarile nu se ciontinua decat cu dispozitia scrisa a proiectantului

3.calitatea materialului din umplutura

-nu se permit abateri in sfera de granulozitate, pentru care se admit abateri de +/-5% fata de componentele de sorturi

4.respectarea tehnologiei de compactare din proiect

5.realizarea gradului de compactare

-cate una pe fiecare strat elementar prevazut

cel putin una la fiecare 20mc material

compactat

-abaterea admisibila este de –2% pentru

medie si 5% pentru valoarea minima

-toate buletinele de incercari si rezultatele se

consemneaza in PVLA

C) Umpluturi compactate cumaiul greu

Pe parcurs

sau la

terminare

-se fac verificarile de la punctul B)Perne de balast, nisip, balast, pietris,piatra sparta

D)Umpluturi pentru

platforme,

cai de acces pietonale sau auto usoara,

sistematizari

verticale

Pe parcurs sau la

terminare

1.indepartarea pamantului vegetal

2.corespondenta cu proiectul a naturii

terenului utilizat




COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 10 DIN 69



3.realizarea gradului de compactare(D)

-STAS 1913/13-83 -se fac verificari pentru fiecare strat elementar in parte si pentru toata grosimea umpluturii;frecventa va fi de una la 50-100 mc.pam.compactat -abterile admisibile sunt; a)sistematizari verticale:mediu-10%, minimum-15% b)in jurul fundatiilor si subsolurilor si sub pardoseli:mediu 5%, minim 8% c)santuri de conducte:mediu-5% minim-8%

4.realizarea gradului de indesare(In)

5.realizarea densitatii pamantului in stare uscata(Pd)

6.realizarea rezistentei la penetrare statica pe con(Rp) sau dinamica(Rd)

E)In cazul pamanturilor

sensibile la

umezire

Pe parcurs

sau la

terminare

1.Verificarile anterioare cu precizarea: -la executarea umpluturilor si realizarea gradului de compactare a acestora abaterile admisibile sunt ¼ din cele prevazute la D)

-la verificarea pe faze de lucrarisi receptia preliminara comisia va efectua sondaje in punctele critice sau de dubiu pentru a verifica daca umiditatea pamantului de sub fundatii si din jurul lor se gaseste in limitele prescrise

2.mentinerea ultimului strat de 30-50 cm. pana in ziua betonarii

3.executarea umpluturilor si trotuarelor imediat dupa ce constructia a depasit nivelul terenului inconjurator

Observatii: La verificarile pe faze de lucrari se vor efectua de catre comisia respectiva, eventual in colaborare cu specialistii geotehnicieni, sondaje de verificare a corectitudinii proceselor verbale de lucrari ascunse cu o frecventa de minimum 1/10 din cele prescrise pentru verificarile pe parcursul receptiilor.

La receptia preliminara se vor efectua de catre comisia respectiva, eventual in colaborare cu

specialistii geotehnicieni, sondaje de verificare a corectitudinii proceselor verbale de lucrari

ascunse cu o frecventa de minimum 1/20 din cele prescrise pentru verificarile pe parcursul

receptiilor.




COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 11 DIN 69



In cazul unor rezultate necorespunzatoare privind observatiile 1 si 2 urmeaza a se proceda

la remedieri fiind interzisa executia in continuare a oricarei lucrari care ar ascunde prin inglobare

sau acoperire sau ar impiedica accesul la zonele in care se executa lucrari de remediere, pana la

terminarea acestora.

Prezentului caiet de sarcini i se pot atasa sau nu anexe nenumerotate pentru operativitatea

consultarii continand tolerante, abateri admisibile, extrase din ,,Normativ pentru verificarea

calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente” C56-85.




COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 12 DIN 69




ESAFODAJE; COFRAJE METALICE; PLATFORME DE LUCRU

C U P R I N S

1. STANDARDE DE REFERINTE

2. ESAFODAJE

3. COFRAJE

3.1. EXECUTAREA LUCRARILOR DE COFRARE CU COFRAJE METALICE 3.1.1. Pregatiri pentru lucrarile de cofrare 3.1.2. Montarea cofrajelor 3.1.3. Montarea armaturilor 3.1.4. Turnarea betonului 3.1.5. Demontarea cofrajelor 3.1.6. Montarea cofrajelor pentru pereti 3.1.7. Montarea cofrajelor pentru stalpi 3.1.8. Montarea cofrajelor pentru grinzi 3.1.9. Montarea platformelor de lucru fixate pe zid 3.1.10. Montarea platformelor de lucru fixate pe placa 3.1.11. Montarea cofrajului pentru placa 3.1.12. Montarea ramelor de cofraj 3.1.13. Rosturi de constructie / piese de inchidere 3.1.14. Controlul / corectarea abaterilor 3.1.15. Verificari inainte de turnare 3.1.16. Supravegherea turnarii betonului 3.1.17. Deplasari ale cofrajului 3.1.18. Curatarea cofrajelor 3.1.17. Reconditionarea cofrajelor folosite/ deteriorate

4. SECURITATEA SI PROTECTIA MUNCII

5. VERIFICARI IN VEDEREA RECEPTIEI 6. OBSERVATII




COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 13 DIN 69



1. STANDARDE DE REFERINȚĂ

STAS 9824/0-74 Masuratori terestre. Trasarea pe teren a constructiilor. Prescriptii generale.

STAS 9824/1-87 Masuratori terestre. Trasarea pe teren a constructiilor

C 11 – 74

civile,industriale si agrozootehnice.

Instructiuni tehnice privind alcatuirea si folosirea In

C 83 - 75

constructii a panourilor din placaj pentru. cofraje (B.C. 4/1975).

Indrumator privind executarea trasarii de detaliu In c-tii

NE 012-99 Normativ pentru executarea lucrarilor din beton si beton

C 41-86

armat si beton precomprimat.

Normativ pentru alcatuirea, executarea si folosirea cofrajelor glisante C162-73 Normativ pentru alcatuirea, executarea si folosirea cofrajelor metalice plane pentru pereti din beton monolit la cladiri

2. ESAFODAJE

Esafodajele sunt necesare pentru sustinerea cofrajelor si / sau a platformelor de lucru care sa permita accesul la zonele respective; uneori pot fi utilizate la sprijinirea provizorie a unui element de rezistenta. Cofrajele si platformele de lucru vor fi executate conform prescriptiilor tehnice si practicii curente. In

acest caiet se atrage atentia aspupra unor aspecte particulare caracteristice acestui gen de lucrari.

Esafodajele pentru sprijinirea provizorie a unui element de rezistenta se vor realiza numai conforme cu detaliile de executie intocmite de un proiectant de specialitate.

Esafodajele trebuie sa raspunda urmatoarelor cerinte :

sa transmita incercarile la reazeme in conditiile unei rigiditati si stabilitati corespunzatoare;

sa permita - eventual cu anumite restrictii - desfasurarea proceselor

tehnologice existente in zona respectiva;

sa inglobeze fara deteriorari obiectele nedeplasabile existente in zona (conducte,

mobilier);

sa lase libere spatiile necesare efectuarii lucrarii respective.




COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 14 DIN 69



Esafodajele se pot rezema :

pe grinzile de rulare;

pe stalpii caii de rulare;

pe teren (plansee); in acest caz pot fi si mobile.

ATENTIUNE : Nu vor fi folosite pentru rezemare sau contravantuire:

tevile continand conductori electrici sub tensiune, fluide sub presiune si / sau

explosive si consolele de sustinere a acestora;

eventualele materiale sau piese, mobilierul, capacele, sau alte acoperiri ale

canalelor sau golurilor tehnologice, existente in zona, decat dupa verificarea capacitatii

acestora din punct de vedere al stabilitatii si al rezistentei.

Ori de cate ori este posibil, se va prefera realizarea esafodajelor cu schele de inventar

montate pe sol.

Se vor avea in vedere urmatoarele :

d) stalpii din lemn nu vor avea sectiunea mai mica de 10 x 10 cm;

e) rezemarea elementelor verticale se va face pe intreaga lor sectiune transversala,prin intermediul unor placi de repartitie, suprafata de rezemare fiind obligatoriu orizontala; aducerea la nivel a zonelor de rezemare se va face cu atentie,neadmitandu-se :

f) bucati de materiale cladite improvizat;

g) materiale casante, sfarmicioase (BCA,caramizi, etc.);

h) suprafete unse, lunecoase; materiale sensibile la inmuiere (umplutura de pamant-nisip, BCA, etc.); realizarea unei contravantuiri corespunzatoare, pentru asigurarea stabilitatii de ansamblu (cel putin o travee pe ambele directii, cu bare diagonale plecand de la un stalp comun, cu noduri comune si avand pasul pe verticala de 2,0...1,0 m);

Esafodajul se va putea lega la stalpii si grinzile constructiei, daca prin aceasta nu sunt impiedicate lucrarile de efectuat; la realizarea unor astfel de legaturi se vor asigura gabaritele de trecere necesare podurilor rulante (si din deschiderea alaturata).

3. COFRAJE

a. Executarea lucrarilor de cofrare cu cofraje metalice

i. Pregatiri pentru lucrarile de cofrare

Inainte de sosirea cofrajelor pe santier, se va identifica o zona cu o suprafata care sa asigure un metru patrat de teren pentru fiecare zece metri patrati de cofraje, pentru depozitare. In mod ideal, aceasta zona va trebui sa fie:

aproape de punctul de lucru;

situata acolo unde cofrajele vor putea fi supravegheate/pazite (pentru securitate si

pentru a face posibil controlul stocului);




COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 15 DIN 69



la un nivel de teren care nu ar putea fi afectat de inundatii temporare, daca

aceasta problema climatica exista.

Se recomanda instalarea unui atelier pentru efectuarea eventualelor operatiuni de intretinere necesitate de catre cofraje sau pentru a permite modificarea cofrajelor daca sunt cerute schimbari de proiect de catre client. Lista preliminara de echipamente necesare sistemului de cofraje poate oferi indicatii cu privire la uneltele si echipamentele electrice necesare functionarii atelierului.

ii. Inainte de Inceperea lucrarilor de executie a peretilor din beton monolit la subsol cu ajutorul cofrajelor metalice, se vor asigura urmatoarele:

a) Proiectul de organizare tehnologica a lucrarilor de executie la obiect, din care sa rezulte:

- setul complet de cofraje (numar de cofraje metalice plane, accesorii, piese de rezerva etc.); - esalonarea folosirii zilnice a cofrajelor si accesoriilor; - utilajele necesare (macarale, bene pentru beton, vibratoare etc.), numar, tipuri, caracteristici; - formatiile de lucru necesare si gradul de calificare al acestora; - graficul de livrare a betonului pentru peretii tunati In cofraje metalice si graficul de livrare

sau de executie pe santier a elementelor prefabricate ale structurii (se va avea In vedere ca distantele de la punctele de preparare si mijloacele de transport sa fie alese In asa fel Incat sa asigure punerea In opera a betonului Inainte de Inceperea prizei);

- modul de asigurare a Incalzirii cofrajelor (daca este necesar), inclusiv rezolvarea

problemelor privind: producerea, transportul, distributia la cofraje si colectarea agentului

Incalzitor;

- organizarea punctului de lucru si In mod special stabilirea locurilor de depozitare

intermediara a cofrajelor, pentru curatire, ungere si Intretinere.

b) Transportul la obiect al cofrajelor, cu mijloace adecvate de transport, de Incarcare si de descarcare.

c) Amenajarea platformelor de depozitare a cofrajelor, conform proiectului de organizare

tehnologica.

d) Verificarea starii de functionare a cofrajelor si a accesoriilor, In vederea Inceperii executiei

peretilor. Se va urmari cu atentie In special calitatea fetei cofrante si existenta tuturor dispozitivelor de asamblare. Fata cofranta si filetele dispozitivelor cu surub vor fi unse corespunzator.

e) Realizarea la cotele de proiect, a partii de constructie pe care Incepe montarea cofrajelor.

f) Formatiile de lucru avand calificarea si numarul de muncitori conform proiectului de organizare tehnologica. Muncitorii vor fi instruiti special pentru acest gen de lucrari. g) Se va trasa pe placi pozitia structurii inainte de inceperea fixarii armaturilor. Inainte de trasare se va verifica daca placa este curata si libera de orice obstacole.




COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 16 DIN 69



Pentru trasare se va folosi vopsea rezistenta pentru certitudinea ca ramine vizibila si dupa ploaie sau curatenie. Liniile de trasare trebuie sa se continue in goluri sau pe colturile exterioare cu aproximativ 150mm. Este foarte important ca reperele si punctele de trasare sa fie protejate impotriva deplasarii sau deteriorarii accidentale.

h)Inaintea fixarii barelor de armare se va verifica – cu ajutorul unui sablon de inaltime avind marcata pozitia distantierilor – ca acestia nu sunt obstructionati de armatura orizontala.

i) Toate elementele de cofrajelor trebuie acoperite cu un decofrol inainte de montarea cofrajului. Trebuie acordata atentie la aplicarea decofrolului, pentru ca o utilizare in exces poate duce la afectarea betonului si a armaturii.

iii. Montarea cofrajelor 1. Montarea cofrajelor se va face In conformitate cu proiectul de organizare tehnologica pentru obiectul respectiv, Intocmit fie de catre proiectantul cofrajului, fie de catre compartimentul tehnologic al unitatii executante. 2. Cofrajele se vor putea monta In tot timpul anului, cu exceptia perioadelor cu

temperaturi exterioare sub –100

C. Pentru lucrul In timpul noptii se va sigura iluminarea

corespunzatoare a punctelor de lucru.

3.1.3.3. La montarea cofrajelor se vor avea în vedere urmatoarele:

a) Inaintea fiecarei etape de montaj se va asigura curatirea zonei pe care se vor aseza cofrajele si In special a zonei peste care se toarna beton. b) La peretii de capat, la cei de la casa scarii, sau la cei din apropierea unor goluri

functionale In planseu, se vor monta In prealabil podini de sustinere, special concepute In acest scop.

c) Se va acorda o atentie deosebita trasarii pe fundatii sau plansee a pozitiei in plan a peretilor

(abateri limita 5 mm fata de linia teoretica), precum si verificarii cotelor de nivel ale suprafetei

de rezemare la montaj a cofrajelor (abateri limita 5 mm fata de cota din proiect);

d) Se va urmari ca partea superioara a cofrajelor sa aiba nivelul din proiect (abateri limita 5 mm), deoarece acest nivel conditioneaza pozarea corecta a planseelor si a fatadelor prefabricate. e) La montarea panourilor de cofraj pe prima dintre fetele fiecarui perete, abaterile fata de

pozitia trasata nu vor fi mai mari de 5 mm. f) Abaterea limita a pozitiei cofrajului fata de planul vertical ce trece prin linia de baza va fi1/600 din inaltimea cofrajului , dar nu mai mult de 5 mm.

g) Primelor dintre panourile de cofraj care se monteaza In cadrul fiecarui perete, li se va asigura stabilitatea la vant conform prevederilor din proiectul de cofraje si din indicatiile de folosire a acestora.

h) Pentru prinderea elementelor de instalatii, a pieselor Inglobate, a ramelor pentru goluri în pereti, pot fi practicate gauri în fata cofranta, cu diametrul maxim de 5 mm, prin care sa se faca fixarea cu suruburi sau legaturi cu sarma.

La cofrajele încalzitoare se va urmari ca aceste gauri sa nu perforeze registrele de încalzire. i) La Inchiderea cofrajelor, efectuata dupa montarea armaturilor si a tuturor elementelor

Inglobate, se va da o atentie deosebita urmatoarelor:




COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 17 DIN 69



- mentinerea pozitiei din proiect, In ceea ce priveste alinierea si verticalitatea; - verificarea existentei si fixarii corespunzatoare a tuturor elementelor de legatura ale

cofrajelor montate fata In fata (numarul, pozitia, starea de uzura, distanta de strangere etc.); - verificarea etanseitatii suprafetei cofrate (Intre panourile modulare, Intre cofraje si elementele de completare sau de Inchidere etc.).

j) In scopul evitarii cumularii abaterilor, In cadrul fiecarei etape de montaj a cofrajelor, se vor face verificari ale pozitiei reciproce a acestora (atat la partea inferioara cat si la partea superioara a cofrajelor). Abaterile limita la dimensiunea libera (lumina) Intre cofrajele peretilor pe care va rezema aceeasi placa sau grinda prefabricata vor fi de 10 mm. Pentru restul dimensiunilor, abaterile si tolerantele se vor Inscrie In prevederile “Normativului pentru executarea lucrarilor de beton si beton armat” C 140, anexa XXI.

iv. Montarea armaturilor

La montarea armaturilor din peretii realizati In cofraje plane metalice se va tine seama si de urmatoarele cerinte specifice:

- pentru scurtarea ciclului tehnologic armaturile vor fi preasamblate sub forma de plase sudate sau carcase prefabricate; - Inaltimea barelor verticale va fi corespunzatoare unui nivel de turnare; - se recomanda ca montarea armaturilor sa se realizeze avand cofrajul peretelui montat pe o parte; barele de armatura ce se vor rabate din planul peretelui dupa decofrare se vor mentine In pozitia din proiect la turnarea betonului, prin folosirea accesoriilor speciale indicate In proiectul cofrajelor.

v. Turnarea betonului

3.1.5.1. Pentru punerea in opera a betonului turnat In pereti se vor respecta prevederile “Normativului pentru executarea lucrarilor de beton si beton armat” indicativ C140,capitolul 5.

3.1.5.2. Inainte de Inceperea turnarii, se va verifica realizarea urmatoarelor prevederi ale instructiunilor de folosire a cofrajelor respective si ale proiectului de organizare tehnologica:

a) Amenajarea unor podini de lucru avand dimensiuni si pozitie corespunzatoare pentru

muncitorii betonisti. Latimea minima va fi de 60 cm In cazul podinelor montate pe o singura parte a peretelui si de 2x50=100 cm, In cazul podinilor montate pe ambele parti ale peretelui, la partea superioara a cofrajelor (cu conditia ca armaturile ce ies din peretele turnat sa nu depaseasca nivelul superior al cofrajelor cu mai mult de 80 cm). Podinile de lucru vor fi prevazute cu parapet de protectie si aparatoare la partea inferioara.

b) Asigurarea numarului necesar si a starii de functionare a mijloacelor pentru transportul betonului (autoagitatoare, autobasculante cu bene speciale), care sa asigure pastrarea caracteristicilor betonului.

c) Asigurarea numarului necesar si verificarea starii de functionare a mijloacelor

corespunzatoare de turnare (pompe de beton, bene speciale etc.) si de compactare a betonului (vibratoare).




COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 18 DIN 69



3.1.5.3. Inainte de Inceperea turnarii betonului si In timpul acesteia se vor verifica atent cofrajele, pentru a nu se produce deformatii peste cele admisibile, cedarea elementelor de strangere etc. Atunci cand se observa defectiuni se opreste turnarea.

3.1.5.4. Regimul de turnare si vibrare a betonului va fi stabilit tinandu-se seama de urmatoarele:

- eventualele prevederi In acest sens ale instructiunilor de folosire a cofrajelor (viteza limita de turnare corespunzatoare presiunii betonului proaspat luata In considerare la calculul cofrajuelor);

- caracteristicile peretilor turnati (grosimea peretelui, desimea armaturilor, pozitia si marilmea elementelor Inglobate si a golurilor In pereti etc.);

- caracteristicile betonului folosit (lucrabilitate, natura agregatelor, continutul de adaosuri

plastifiate etc.)

- caracteristicile vibratoarelor folosite (raza de actiune, diametrul buteliei, frecventa si energia vibratiilor etc.). Se recomanda si efectuarea unor verificari prealabile pe modele la scara naturala. Se interzice compactarea betonului prin baterea In cofraje, Intrucat aceasta provoaca deformari remanente ale cofrajelor, greu de remediat.

3.1.5.5. Pentru temperaturi medii mai mari de +10oC, durata de mentinere In cofraj a

betonului va fi de cel putin 12 ore, conditionata de obtinerea unei rezistente minime de 15

daN/cm2. Se recomanda ca aceasta rezistenta sa fie verificata prin Incercari prealabile, pe

probe de beton realizate In aceleasi conditii si cu aceleasi materiale ca si cele care vor fi utilizate In lucrare.

3.1.5.6. In perioadele cu temperaturi medii sub + 10oC, In afara masurilor prescrise In anexa

XIV-A a normativului C 140, se vor lua urmatoarele masuri specifice: - izolarea termica a cofrajelor fata de exterior, pentru a nu permite pierderea caldurii betonului;

- Incalzirea betonului astfel Incat temperatura acestuia la introducerea In cofraj sa fie

40...50oC;

- tratarea termica a betonului, prin utilizarea unor cofraje Incalzitoare, sau Incalzirea cu alte mijloace a spatiului dintre fata cofranta si izolatia termica, montata In exteriorul cofrajului.

- decofrarea se va face numai atunci cand betonul a atins rezistenta de 50 daN/cm2, In

asa fel Incat acesta sa nu mai fie periclitat de Inghet (respectarea acestei prevederi se va

determina prin Incercari);

- In cazul In care temperaturile ating –10oC, cu tendinta de scadere, lucrarile de betonare

nu se vor Incepe.

Executantul va putea aplica numai unele dintre aceste masuri specifice în cazurile cand

temperatura exterioara este cuprinsa în intervalul 0oC si 10

oC si este evidenta tendinta de

î ncalzire a mediului exterior.

3.1.5.7. Rosturile de lucru tehnologice la turnarea betonului vor fi prevazute In proiectul de organizare tehnologica al obiectului. La stabilirea pozitiei rosturilor tehnologice de lucru se va tine seama de urmatoarele:

- tipul de cofraje folosit (cofraje “universale” sau cofraje “specifice” pentru o anumita




COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 19 DIN 69



constructie); - marimea setului de cofraje; - marimea solicitarilor peretilor In zona de Intrerupere; - pozitia golurilor de usi si ferestre; - volumul de beton ce poate fi turnat pe durata unei etape de lucru.

Pentru Intreruperile de turnare accidentale datorate unor cauze neprevazute In proiectul de organizare tehnologica (Intreruperi In livrarea betonului, In functionarea macaralei, conditii meteorologice improprii lucrului etc.), se vor respecta prevedrile din “Normativului pentru executarea lucrarilor de beton si beton armat” C 140privind rosturile de lucru. Se recomanda ca rosturile de lucru sa fie plasate In zonele cu sectiune minima ale peretilor, pentru a usura operatiile de Intrerupere si tratarea fetei betonului la reluarea turnarii.

vi. Demontarea cofrajelor

3.1.6.1. Demontarea panourilor se va face In general In ordinea inversa a operatiunilor de la montare, respectandu-se Intocmaiindicatiile proiectului de organizare tehnologica, pentru obiectul respectiv. 3.1.6.2. La decofrare se vor avea In vedere,în mod special, urmatoarele aspecte:

a) Desfacerea elementelor de legatura dintre cofrajele montate fata In fata, se va face numai dupa degajarea cofrajelor, prin demontarea tuturor pieselor de fixare a elementelor Inglobate In beton si a elementelor de completare, din zonele de Imbinare a cofrajelor.

b) Desprinderea cofrajelor de suprafata de beton turnata, se va produce prin “deslipire In pana”, datorita actiunii greutatii cofrajului la desfacerea elementelor de legatura Intre panourile montate fata In fata si actionarea dispozitivelor de reglare a verticalitatii panourilor. Operatiunea va fi supravegheata Indeaproape, pentru a se evita deformarile cofrajelor, sau ruperi ale betonului, datorita desfacerii elementelor de strangere Inaintea degajarii totale a cofrajelor. Se va evita fortarea deslipirii cofrajelor de peretele din beton cu dispozitive care pot sa afecteze calitatea peretelui, sau sa produca deformatii ale cofrajelor.

c) La demontarea panourilor de cofraj asezate pe podini speciale la peretii de capat, cei de

la casa scarii, sau din apropierea unor goluri functionale In planseu, panoul de cofraj va fi prins In carligul macaralei Inainte de desfacerea elementelor de strangere si se va mentine astfel pana la transportul si depozitarea In zona de curatire si ungere.

d) In timpul ridicarii panourilor de cofraj va trebui ca macaraua sa lucreze cu viteza mica

si sa se asigure ghidarea cofrajelor, cu mijloace corespunzatoare, în asa fel încat sa nu loveasca peretii turnati.

vii. Montarea cofrajelor pentru pereti

Inainte de montarea cofrajelor pentru pereti se vor fixa de placa de beton popi de lemn, aproape de colturile interioare si exterioare, pentru a se asigura montarea cofrajelor conform liniilor de trasare. Elementele de ranforsare frontale si laterale ale cofrajelor trebuie sa fie curate si acoperite cu decofrol. Ridicarea unei parti a peretelui se va face incepand cu coltul interior, asezind panourile de cofrare in ambele directii, pentru stabilitate. In momentul in




COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 20 DIN 69



care acest colt este stabil si panourile sunt pe liniile de trasare, se va termina inaltarea cofrajelor pentru un perete. In acest stadiu, se vor folosi doar doua pane pentru a conecta intre ele cofrajele, deoarece acestea vor trebui indepartate mai tirziu pentru a se introduce distantierii. Distantierii de cofraje vor fi introdusi pe masura ce sunt inchise cofrajele. Inainte de inchiderea cofrajelor, peste distantieri se plaseaza mansoane preasamblate de PVC ondulat sau rigid. Inchiderea cofrajelor poate incepe inainte de montarea completa a unui perete. In cazul peretilor lungi si in conditii de vint s-ar putea sa fie necesara si o contravintuire temporara. Capetele peretilor si golurile pentru usi vor fi asezate in pozitie prin fixarea de popi de lemn in placa de beton. Unde este posibil, vor fi folositi distantieri pentru usi. Decofrolul poate fi aplicat prin spray, perie sau rola. Trebuie avut grija ca betonul si in special armaturile sa nu fie afectate de aplicarea excesiva sau neglijenta a decofrolului.

viii. Montarea cofrajelor pentru stalpi

Inainte de montarea cofrajelor pentru stalpi, elementele frontale si laterale ale cofrajelor trebuie sa fie curate si acoperite cu decofrol.

In mod normal, armaturile verticale ale stalpilor sunt atit de dese incat utilizarea distantierilor

standard refolosibili este dificila. In acest caz se vor folosi montanti de otel. Colturile

exterioare si suportii de lemn ai montantilor se vor fixa cu bolturi de panoul de capat.

Panourile laterale se vor prinde cu pane de panoul de capat – pentru stabilitate, este bine

ca ambele parti ale stilpului sa fie fixate in acelasi timp.

Cofrajul stalpului se inchide prin prinderea panoului de capatul ramas (care va avea deja

colturile exterioare si suportii montantilor prinse cu bolturi de el) de panourile laterale. Prin

suportii montantilor de otel se vor introduce tiranti. Montantii se pozitioneaza prin

intermediul tirantilor care trec prin orificiile prevazute in ei si sunt fixati in pozitie cu

suruburi. Cofrajul stalpilor se fixeaza in pozitia corecta prin prinderea de placa de beton a

unor suporti de lemn de 50 mm x 25 mm, la fiecare colt al stalpului.

ix. Montarea cofrajelor pentru grinzi

Inainte de montarea cofrajelor pentru grinzi, elementele frontale si laterale ale cofrajelor trebuie sa fie curate si acoperite cu decofrol.

Se fixeaza inti un capat de reazem de un capat al intradosului grinzii si apoi reazemul cu talpa pe lungimea grinzii. Se amplaseaza intradosul grinzii in pozitia dorita si se fixeaza de gulerul stilpului. Pentru restul intradosurilor grinzilor, se repeta operatiunea de mai sus, fixand intradosurile de grinda pre-asamblate de capatul de reazem fixat anterior. Incepind cu capatul grinzii, se fixeaza laturile grinzii de intradosuri inserind bolturile prin bara inferioara a laturii in intradosul grinzii.

Laturile grinzilor formind fata exterioara a unei cladiri sint mentinute in pozitie verticala si drepte cu ajutorul tirantilor.




COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 21 DIN 69



x. Montarea platformelor de lucru fixate pe zid

Inaintea inceperii lucrarilor propriu-zise, se verifica aprovizionarea urmatoarelor echipamente:

console de esafodaj si accesorii

extensii vericale ale consolelor plasa de siguranta

ham si dispozitiv de asigurare

lemn sau alte materiale pentru platforma, podine si balustrade.

Executantul va asigura proiecte ale platformelor de lucru pentru fiecare obiectiv in parte,

indicind tipul si distanta aproximativa dintre console.

Pentru pregatirea cofrajului atunci cand se folosesc console de esafodaj fixate in perete, se vor

executa gauri cu diametrul de 20 mm pentru a pozitiona tuburile de PVC care, inglobate in

beton, vor folosi la fixarea de cladire a consolei de esafodaj. Centrul gaurii va fi la 300 mm de

partea de sus a planseului. Dupa indepartarea cofrajului exterior, se incepe executarea

platformei de lucru. Distantierul de cofraje se trece prin gaura din consola platformei de lucru

si, folosind o scara sau o capra, consola se fixeaza prin introducerea distantierului de cofraje

prin tubul de PVC inglobat in beton. In timpul acestor operatiuni, o plasa de siguranta va fi

intinsa la acelasi nivel cu muncitorul care fixeaza consola. Pe masura ce aceste operatiuni

inainteaza, se instaleaza podinele si balustradele.

Nu se vor lasa goluri in platform sau balustrade.

Odata terminata platforma, cu balustradele si rebordurile instalate, se vor instala stilpii verticali si plasa de protectie de la nivelul de mai jos. Fiecare nou stilp va fi introdus cu grija in capatul stilpului consolei de esafodaj. Urmatorul pas este fixarea si asigurarea balustradei. Urmeaza fixarea plasei de protectie peste reborduri pentru a preveni caderea oricaror obiecte.

xi. Montarea platformelor de lucru fixate pe placa

Inaintea inceperii lucrarilor propriu-zise, se verifica aprovizionarea urmatoarelor echipamente:

console de esafodaj si accesorii

extensii verticale ale consolelor plasa de siguranta

ham si dispozitiv de asigurare

lemn sau alte materiale pentru platforma, podine si balustrade.

Executantul va asigura proiecte ale platformelor de lucru pentru fiecare obiectiv in parte,

indicind tipul si distanta aproximativa dintre console.

Pentru pregatirea cofrajului pentru placa, folositi un fierastrau vertical pentru a taia gauri de d

50 mm in panoul placii (folosirea frezei nu e recomandata pentru acest tip de operatiune), la

aprox. 600 mm de la fatada cladirii si la aprox 1500 mm intre ele. Nu se executa gauri in

dreptul armaturilor placii. Se plaseaza saiba si mansonul de PVC in centrul gaurii de 50 mm

taiata deja in panoul placii si va insera distantierul de cofraje. Consola montata pe placa poate

fi fixata in dimineata de dupa turnarea placii.

xii. Montarea ramelor de cofraj

Acolo unde exista pereti verticali continui, rama cofrajului formeaza perimetrul placii si, de asemenea, serveste drept element de legatura pentru cofrajul peretilor verticali.




COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 22 DIN 69



Dupa turnarea primului nivel, vor fi necesare doua rinduri de rame de cofraj. Unul inferior, deasupra nivelului anterior, de care se prind cofrajele verticale si unul fixat deasupra cofrajelor pentru pereti, care formeaza perimetrul placii. Aceasta rama ramine la locul ei dupa turnarea betonului si este folosita pentru montarea cofrajelor pentru nivelul urmator.

ALINIEREA RAMELOR DE COFRAJE

Alinierea ramele de cofraje va fi verificata cu ajutorul unei coarde – o rama in pozitia corecta va asigura turnarea corecta a peretelui nivelului urmator. Doua dintre metodele uzuale pentru alinierea ramelor de cofrare sint:

montanti de otel fixati cu ajutorul unor tiranti introdusi prin mansonul folosit la

fixarea consolelor pentru platforma de lucru montata pe perete.

Console de aliniere a ramei Cind se asambleaza doua bucati de rama de cofrare, se va folosi o placa metalica care sa

mentina capetele la acelasi nivel.

xiii. Rosturi de constructie / piese de inchidere

Piesele de inchidere verticale si orizontale pot fi realizate prin diferite proceduri si din diverse materiale. Cele mai uzuale materiale sunt teava din otel/fragmentele de cutii de cofrare, lemnul si nervurile metalice. Localizarea pieselor de inchidere se stabileste in faza de proiectare, dat fiind ca poate influenta cantitatea de cofraj necesara si proiectarea armaturilor.

PIESE DE INCHIDERE VERTICALE

Pentru peretii din beton armat obisnuiti, avand unul sau doua straturi de armatura din otel, se utilizeaza de regula teava din otel sau fragmente de cutii de cofrare. Piesele de inchidere din otel trebuie sa depaseasca cu aproximativ 500 mm inaltimea dintre doua plansee si sa aiba carlige de ridicare sudate la un capat.

Pentru a pune in opera piesele de inchidere, se inalta cofrajul dupa procedura obisnuita si se

coboara de sus piesele din otel, mentinandu-le in imediata vecinatate a distantierilor de

perete aflati in exteriorul tronsonului care urmeaza sa se toarne. Dupa ce betonul a facut

priza, piesele de inchidere pot fi indepartate cu usurinta cu ajutorul unei macarale, ridicand

elementele din otel si eliberandu-le din placa de planseu.

In cazul in care in perete este incorporata o grinda armata, o varianta ar fi utilizarea unei

piese de inchidere din placaj, captusita cu lemn, pentru a-i conferi rezistenta. Atunci cand

piesele de inchidere se realizeaza din placaj, in elementul respectiv se taie o serie de

crestaturi, care sa permita mentinerea continuitatii armaturii orizontale. Cand este amplasat in

pozitie, placajul trebuie sprijinit cu suporti de

lemn verticali. Si in acest caz piesa de inchidere trebuie dispusa chiar langa distantierii de

perete, pentru a nu permite aparitia sagetii in timpul betonarii




COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 23 DIN 69



PIESE DE INCHIDERE ORIZONTALE

Materialele cel mai frecvent utilizate pentru rosturile de constructie orizontale sunt

placajul si ExpametTM

(nervuri metalice).

Placaj – cand se utilizeaza placaj, in material se decupeaza crestaturi pentru a permite trecerea armaturii continue. Cand este amplasat in pozitie, placajul poate fi captusit cu elemente de lemn care se sprijina pe barele de armatura. Placajul si captuseala de lemn se pot fixa de armatura utilizandu-se sarma de legat.

Expamet TM

(nervuri metalice) – este un material din categoria metalului expandat care, atunci cand este fixat intre doua straturi de armatura de placa, poate fi fixat in pozitie legandu-l de armatura. Acest tip de piesa de inchidere nu trebuie indepartata dupa turnarea betonului.

xiv. Controlul / corectarea abaterilor

Se examineaza ramele de cofraj pentru verificarea orizontalitatii si identificarea eventualelor abateri, precum si a eventualelor masuri de corectie care se impun. Daca este necesara corectarea planeitatii ramelor de cofraj, se desface boltul de fixare, rotindu-l in sens invers acelor de ceasornic, se regleaza pozitia ramei pana devine orizontala si se strange boltul din nou. Odata ce cofrajul vertical a fost fixat in pozitie, trebuie verificata verticalitatea colturilor exterioare. Astfel se stabileste daca sunt necesare alte masuri pentru prevenirea abaterilor.

Structura de cofrare poate fi deplasata nu numai prin intermediul ramelor, ci si cu

ajutorul elevatoarelor si al lanturilor/cablurilor de otel. Daca cofrajul trebuie impins se pot

utiliza reazeme ajustabile.

xv. Verificari inainte de turnare

Intreaga suprafata a cofrajului trebuie curatata, aplicandu-se apoi agentul de decofrare aprobat. Se asigura faptul ca cofrajul pentru pereti si stalpi a fost ridicat cu respectarea reperelor trasate. Se asigura fixarea si rigidizarea corecta a cofrajului de la baza stalpilor si peretilor, pentru o corecta aliniere.

Se verifica faptul ca toate deschiderile au dimensiunile corecte si nu sunt deformate.

Se verifica planeitatea elementelor orizontale (placa, intradosul grinzilor, ramele

de cofraj etc.) Se asigura verticalitatea reazemelor pentru placa si grinzi.

Se asigura faptul ca suprafetele speciale sunt pozitionate si fixate in mod adecvat.

Se asigura faptul ca distantierii pentru pereti, bolturile si penele sunt in pozitia

corecta si bine fixati.

Se asigura faptul ca piesele de inchidere sunt bine fixate si corect pozitionate.

Se asigura faptul ca platfomele Mivan de lucru sunt bine fixate pe structura din beton.




COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 24 DIN 69



Se verifica faptul ca toate elementele de lemn utilizate la podeaua sau parapetul

platformelor nu prezinta defecte si sunt fixate in siguranta.

xvi. Supravegherea turnarii betonului

Cel putin doi (2) muncitori trebuie sa asigure supravegherea in timpul turnarii betonului, pentru a putea tine sub observatie ambele fete ale peretilor care se toarna. Punctul de supraveghere ideal in timpul turnarii betonului este situat putin in fata stratului de turnare, verificandu-se ca bolturile, penele si distantierii sa ramana fixati pe masura ce turnarea inainteaza.

Muncitorii care supravegheaza lucrarea de betonare trebuie sa aiba (la indemana) urmatorul echipament:

(a) popi ajustabili; (b) tronsoane de cherestea de cate 3 m lungime, cu dimensiuni de 75 x 50 pentru

contravantuiri suplimentare;

(c) ferastrau de tamplarie si ciocan;

(d) cuie de zidarie;

(e) bolturi si pene de rezerva;

(f) dispozitiv de demontat panouri; (g) intinzatoare si lant; (h) mai de lemn.

Aspectele care trebuie urmarite in timpul betonarii:

(a) bolturile/penele care se disloca din pricina vibratiilor; (b) deplasarea, din pricina vibratiilor, a reazemelor pentru grinzi/placa aflate in

vecinatatea suprafetelor cu schimbare de nivel. (c) mentinerea intacta a contravantuirii in zonele speciale; (d) evitarea turnarii unei cantitati excesive de beton in zona golurilor de ferestre; (e) evitarea aparitiei unor goluri sub ferestre sau sub deschiderile paralelipipedice lasate

in placi, ca urmare a vibrarii insuficiente sau a incluziunilor de aer. Verificarea se face batand in cofraj cu un mai de lemn.

xvii. Deplasari ale cofrajului

Urmatoarele masuri trebuie luate in cazul in care cofrajul se deplaseaza in timpul procesului de turnare a betonului:

SE SISTEAZA IMEDIAT OPERATIUNEA DE BETONARE

Daca este posibil, se reia procesul de betonare in alta zona, in timp ce se iau masurile de remediere adecvate.

In cazul in care cofrajul s-a deplasat, se aplica elemente de contravantuire suplimentare, care sa fixeze structura pana la finalizarea operatiei de betonare. Cofrajul din zona in care a avut loc deplasarea ar trebui indepartat de indata ce betonul permite executarea lucrarilor de remediere. In majoritatea cazurilor, cofrajul se deplaseaza dintr-unul din motivele de mai jos:

Lipsa unor distantieri de perete;

Fracturarea unor distantieri de perete;




COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 25 DIN 69



Lipsa unor bolturi si pane;

Contravantuire inadecvata (in zonele speciale);

Incorecta succesiune a fazelor de betonare.

xviii. Curatarea cofrajelor

Toate componentele de cofraj trebuie curatate cu raclete de vopsea sau cu perii de sarma de indata ce au fost demontate.

Nota: Pentru suprafetele de contact nu se vor utiliza niciodata perii de sarma cu actionare electrica. Cu cat se intarzie mai mult curatarea, cu atat operatiunea se va dovedi mai dificila.

Este recomandabil sa se utilizeze o mica pompa cu jet de apa sub presiune, pentru a curata partea din spate a echipamentelor in timp ce se toarna betonul. De regula, cel mai bine este ca panourile sa fie curatate chiar in vecinatatea locului unde sunt demontate.

xix. Reconditionarea cofrajelor folosite/ deteriorate

Se identifica elementele de cofrare pentru care reconditionarea ar fi eficienta, facand o estimare a costului necesar pentru a aduce componenta la un standard acceptabil. Reconditionarea aplicata in cazul elementelor de cofrare pentru care procesul se dovedeste efficient, poate consta intr-una din urmatoarele operatii:

(a) Repararea crestaturilor de pe fata de contact; (b) Umplerea gaurilor de pe suprafata de contact cu material de sudura si nivelarea suprafetei; (c) Se umplu cu material de sudura orificiile deformate prin alungire din piesele de

ranforsare laterale, se niveleaza suprafata si se dau din nou gauri; (d) Piesele de ranforsare de capat deteriorate se repara sau se inlocuiesc; (e) Tronsoanele deteriorate se taie, reducand dimensiunea componentelor; (f) Se inlatura, prin sfaramare cu un ciocan si o dalta, depunerile de beton de pe

suprafatele care nu intra in contact cu betonul, dupa care se curata cu jet de nisip; (g) Curatarea umeda sau uscata cu jet de nisip permite vizualizarea punctelor unde

sudura s-a fracturat si care trebuie tratate cu atentie. De regula, cu exceptia suprafetei de contact, pentru toate componentele se aplica varianta umeda de curatare cu jet de nisip;

(h) Tot in cadrul procesului de reconditionare ar putea fi nevoie sa se aplice un nou strat de material de etansare.

4. SECURITATEA SI PROTECTIA MUNCII

La executia constructiilor de beton cu ajutorul cofrajelor metalice se vor respecta Norme generale de protectia muncii aprobate de Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale si Ministerul Sanatatii si Familiei cu Ordinele nr. 508/2002 si 1933/2002, precum si Legea protectiei muncii nr. 319/2006, norme specifice de protectia muncii si HG 300/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru santierele temporare sau mobile.




COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 26 DIN 69



In afara masurilor de protectia muncii caracteristice lucrarilor pe santiere de constructii, se vor respecta si urmatoarele dispozitii aferente cofrajelor metalice:

a) Toate mecanismele si dispozitivele de ridicat materiale si oameni vor fi supuse unor verificari periodice, care vor fi precizate prin proiectul tehnologic.

b) Este interzis accesul persoanelor straine, sau neinstruite special, pe cofrajul metallic montat, sub el sau In imediata apropiere a acestuia. De asemenea, se interzice circulatia pe o zona din exteriorul constructiei cofrate, pe o latime de minimum 1/10 din Inaltime, dar nu mai mica de 2,5 m. Toate accesele spre constructie pentru persoane vor fi acoperite.

c) Executarea concomitent a diferitelor categorii de lucrari pe aceleasi sectoare de lucru unde se cofreza cu cofraje metalice elementele de beton este permisa numai daca zona este protejata de o podina inferioara completa, fara goluri si interspatii si care sa fie suspendata la cel putin 1,50 m sub marginea de jos a panourilor de cofraj, la nivelele inferioare se poate lucra numai sub protectia unui planseu.

d) Operatiile de demontare a cofrajelor metalice, se vor executa numai de muncitori specializati In astfel de lucrari, asigurati cu centuri de siguranta si numai In prezenta sefului formatiei de lucru.

e) Tot personalul ce lucreaza sau se afla pe cofrajul metalic, sau sub el, va fi verificat din punct de vedere al capacitatii de a lucra la Inaltime si va purta obligatoriu casca de protectie.

f) Pentru evacuarea personalului In caz de incendiu, In afara cailor de circulatie obisnuite, realizate din materiale incombustibile si luminate tot timpul, se vor monta cel putin 2 scari pe lanturi, sau pe cabluri de otel, amplasate In puncte opuse ale cofrajului.

e) Se vor numi si instrui un responsabil PSI si echipele de interventie respective, pentru fiecare schimb de lucru.

Masurile mentionate sunt minimale si vor fi completate prin proiectul de organizare

tehnologica cu masuri specifice tipului de constructie ce se realizeaza.

Se atrage atentia asupra urmatoarelor conditii de lucru speciale :

• de regula montajul esafoadelor, cofrajelor de lucru, platformelor se executa in spatii in

c

are se desfasoara si activitatea proceselor tehnologice;

• se lucreaza cu materiale avand lungimi mari; • se lucreaza in apropierea unor instalatii periculoase (electrice, abur, etc.); • se lucreaza la inaltime. ATENTIUNE : Toate partile metalice ale schelelor, cofrajelor, platformelor de lucru se vor pune, obligatoriu, la pamant.

5. VERIFICARI IN VEDEREA RECEPTIEI

Respectarea conditiilor tehnice de calitate pentru fiecare tip de cofraj in parte se va face in conformitate cu prevederile din “Normativul pentru verificarea calitatii lucrarilor de




COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 27 DIN 69



constructii si instalati aferente”, indicativ C 56, capitolul 7.

Se vor face verificari :

•pe parcursul executiei •la punerea in opera

6. OBSERVATII

Prezentului caiet de sarcini i se pot atasa sau nu anexe nenumerotate pentru operativitatea consultarii continand tolerante, abateri admisibile, extrase din ,,Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente” C56.

Abateri limita pentru cofraje la

constructii civile, industriale si

speciale

Panourile cofrajelor Cofraje gata confectionate

1. Abateri limita la

dimensiunuile panourilor:

- la lungimi

- la inaltimi

2. Abateri limita la dimensiunea

libera(lumina)

- pentru placi, pereti sau grinzi

3. Abateri limita la dimensiunile

sectiunilor transversale

- grosime pereti, placi

- stalpi grinzi

4. Inclinarea limita fata de

orizontala a muchiilor si

suprafetelor

- pe un m liniar

- pe toata suprafata la planseu

4 mm

3 mm

-

-

-

-

-

-

-

10 mm

2 mm

3 mm

2%

1,0%

Abateri limita pentru cofraje la

poduri si pasarele

Panourile cofrajelor gata

confectionate

Cofraje gata confectionate

1. Abateri limita la dimensiunile

panourilor

- la lungimi

- la latimi

2. Abateri limita la dimensiunea

libera (lumina) in sectiuni

trasversale

- la elevatii

- la fundatii

3. Inclinarea fata de verticala a

muchiilor si suprafetelor

- pe 1 m liniar

- pe toata inaltimea la elevatii

4. Inclinarea fata de orizontala a

muchiilor si suprafetelor

- pe un m liniar

- pe toata suprafata exclusiv

cuzinetii

- pe suprafata unui cuzinet

5. Abateri la pozitia in plan a

axelor

4 mm

3 mm

-

-

-

-

-

-

-

-

-

4 mm

6 mm

3 ‰

2,5 ‰

2 ‰

1,0‰

2 ‰




COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 28 DIN 69



- pentru fundatii

- pentru cuzineti

6. Abateri la pozitia in plan

vertical a cotei de nivel:

- pentru fundatii

- pentru elevatii

- pentru cuzineti

-

-

-

-

-

15 mm

10 mm

20 mm

20 mm

2 mm

Abateri ale cofrajelor metalice plane pentru pereti din beton monolit

La executie se va acorda o atentie deosebita urmatoarelor aspecte:

Realizarea unei concordante perfecte a panourilor de cofraj doua cate doua, In ceea ce priveste dimensiunile fetei cofrante(abateri maxime de 1/2000), precum si pozitia locasurilor pentru elementele de strangere la asamblarea In atelier a panourilor, conform planurilor de montaj, pentru a se remedia eventualele nepotriviri;

Asigurarea unghiurilor drepte la colturile fetei cofrante(diagonalele fetei cofrante In

ansamblu, ca si diagonalele fiecarui panou, In cazul cofrajelor realizate din elemente modulate, nu vor diferi intre ele cu mai mult de 1/2000 din lungimea acestora);

asigurarea etanseitatii instalatiei de Incalzire, In cazul cofrajelor Incalzitoare(verificarea se face se va face conform prevederilor proiectului, corelate cu cele ale normativelor privind instalatiile sub presiune);

partile metalice ale cofrajelor, cu exceptia fetei cofrante si a filetelor, care se vor proteja cu doua straturi de vopsea de ulei(se recomanda culoarea gri deschis);

scarile de acces, balustrade de protectie, dispozitive de reglare a verticalitatii

cofrajelor, dispozitive de asamblare actionate la fiecare ciclu de turnare, etc., se vor

semnaliza ci culoare vie ( se recomanda galben sau portocaliu)

In cazurile In care prin planurile de montaj, se precizeaza functiuni si adaptari distincte

fiecarui panou de cofraj,In asa fel Incat acestea nu vor putea fi Inlocuite Intre ele,

panourile vor fi marcate cu cifre si litere, In concordanta cu planurile de montaj.

Marcarea se va face In locuri vizibile iar cifrele si literele vor avea 60...100 mm

Inaltime.

Abateri limita pentru panourile din placaj pentru cofraje - abateri limita ale dimensiunilor panourilor:

- la lungimi ± 4 mm

- la latimi ± 3 mm

- la grosimi ± 1 mm - diferenta maxima Intre diagonalele unui panou 5 mm - toleranta la rectiliniaritatea muchiilor

- pe m 1 mm - pe toata lungimea muchiei 2 mm

- paralelismul saun Inclinarea prescisa Intre muchii - pe m 2 mm - pe toata lungimea muchiilor 3 mm




COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 29 DIN 69



- tolerante la planeitatea suprafetei

- pe m 2

2 mm

- pe toata suprafata 4 mm *) se verifica cu dreptarul de 1 m lungime, asezat oricum pe suprafata panoului.

Abateri limita admise pentru cofraje gata montate pentru elementele din beton armat

Abateri limita la dimensiuni reprezentand deschideri:

- pentru grinzi si placi fara grizi

- cand deschiderea este 3.00 m

10 mm

- cand deschiderea este peste 3,00 m 12,5 mm

- pentru placile planseelor cu grinzi

- cand deschiderea este 3.00 m ± 6 mm

- cand deschiderea este peste 3,00 m ± 8 mm

- pentru pereti

- cand lungimea (Inaltimea) este de 3,00 m ± 10 mm

- cand lungimea (Inaltimea) este peste 3,00 m ± 12,5 mm

Abateri limita la dimensiunile sectiunilor transversale:

- la stalpi si grinzi ±3 mm

- la grosimea peretilor si placilor

Tolerante la rectiliniaritatea muchiilor

±2 mm

- pe m 3 mm - pe toata lungimea muchiei 4 mm

Tolerante la planeitatea suprafetei: - deformatiile pe care le sufera cofrajul In timpul turnarii si compactarii betonului nu vor depasi limitele admisibile cuprinse In acelasi tabel al Anexei XXI la Normativul C 104-71 la coloana 4.




COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 30 DIN 69



CAIET DE SARCINI R03

LUCRARI DE ARMARE

CUPRINS

1. GENERALITATI

2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA

3. MATERIALE

4. EXECUTAREA LUCRARILOR DE ARMARE:

4.1.LIVRAREA SI MARCAREA 4.2.TRANSPORTUL SI DEPOZITAREA 4.3.FASONAREA, MONTAREA SI LEGAREA ARMATURILOR


6. RECEPTIA FINALA A LUCRARILOR

7. MASURI NTS SI PSI

8. OBSERVATII




COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 31 DIN 69



1. GENERALITATI

Acest capitol cuprinde sarcinile ce trebuiesc respectate pentru confectionarea si montarea armaturilor din otel beton ce fac parte din alcatuirea elementelor din beton armat. La aceasta categorie de lucrare se disting doua faze principale:

a) confectionarea armaturilor din otel beton

b) montarea armaturilor din otel beton In cofrajele viitoarelor elemente de beton armat. 2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA

La lucrarile de armare se vor avea in vedere urmatoarele standarde si normative de referinta:

NE 012-99 : Normative pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat si

beton precomprimat.

SR 438/3-98: Plase sudate.

STAS 438/1,2,3,4-89 Produse de otel pentru armarea betonului.

ST 009-96: Specificatie privind cerinte si criterii de performanta pentru armaturi

P 100-91 Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor de locuinte, social-culturale, agrozootehnice si industriale.

STAS 10107/0-90: Calculul si alcatuirea elementelor structurale din beton, beton armat

si beton precomprimat.

STAS 7657-90: Tevi de otel sudate longitudinale pentru constructii.

STAS 9724-90: Otel laminat la rece. Table si benzi late din otel. Conditii tehnice

de calitate.

STAS 5511-89: Incercari pe betoane.Determinarea aderentei beton armatura.

STAS 438/1-89: Otel beton laminat la cald

STAS 767/0-88: Constructii civile, industriale si agricole. Constructii din otel. Conditii

tehnice generale de calitate.

C139/87: Instructiuni tehnice pentru protectia anticoroziva.

P59-86 Instructiuni tehn. pentru proiectarea si folosirea armarii cu plase

sudate.

C 56-85: Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de

constructii.

C150-84: Normativ privind calitatea imbinarilor sudate.

C16-84: Normativ pentru realizarea pe vreme rece a lucrarilor de constructii.

C 28-83: Instructiuni tehnice pentru sudarea armaturilor din otel beton.

STAS 11541-82: Profile din banda de otel zincata.

STAS 500/1,2,3-80 Oteluri de uz general pentru constructii.

STAS 767/2-78: Constructii civile, industriale si agricole.Imbinari nituite si imbinari cu suruburi la constructii din otel. Prescriptii de executie.

STAS 10108/0-78: Constructii civile, industriale si agricole.Calculul elementelor din otel

Legea 307/2006 Apararea impotriva incendiilor

Legea 319/2006 Siguranta si sanatatea in munca




COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 32 DIN 69



3. MATERIALE

Sortimentele de oteluri folosite pentru armaturi, caracteristicile de forma si dimensiuni sunt coform NE 012-99 (OB.37; PC52; PC60; STNB; STPB) si trebuie sa fie conforme cu ST 009-96(inlocuit cu ST 009-05).

Armaturile de beton folosite in lucrarile de armare vor corespunde prevederilor STAS 438/1-89 sau a altor standarde echivalente aprobate. Tipurile si caracteristicile lor sunt mentionate mai jos:

Tipul

barei de armare

Diametru

nominal (mm)

Limita de curgere

(N/mm2)

Duritate maxima

(N/mm2)

OB37 6 – 12 255

360 14 – 28 235

PC52 6 – 14 360

510 16 – 28 340

Toate armaturile vor fi achizitionate de la furnizori agreati si vor corespunde urmatoarelor prevederi: Dimensiunile nominale si greutatile unitare pentru barele de armare vor fi conforme cu STAS 438/1-89 si cu cele indicate in tabelul de mai jos:

Diametru d

(mm)

Limite de

toleranta (mm)

Sectiune (cm )

Perimetru

nominal (cm)

Greutate nominala

(kg/m)

6 ±0.3

0.283 1.88 0.222

7 0.385 2.20 0.302

8 0.503 2.51 0.395

10

+0.3

- 0.5

0.785 3.14 0.617

12 1.130 3.77 0.888

14 1.540 4.40 1.210

16 2.010 5.05 1.580

18 2.540 5.65 1.990

20 3.140 6.28 2.470

22

+0.5

-0.8

3.800 6.91 2.984

25 4.910 7.85 3.850

28 6.160 8.80 4.840

4. EXECUTAREA LUCRARILOR DE ARMARE:

4.1. Livrarea si marcarea:

Livrarea va fi insotita de document de calitate (certificat de calitate, declaratie de conformitate). Documentele care insotesc livrarea otelului beton de la producator trebuie sa contina informatiile:

denumirea si tipul de otel, standardul utilizat

toate informatiile pentru identificarea loturilor




COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 33 DIN 69



greutatea neta

valori determinante pentru criterii de performanta

Fiecare rola sau legatura de bare sau plase sudate va purta o eticheta care va contine:

i) marca produsului

j) tipul armaturii

k) numarul lotului

l) greutatea neta

m) semnul CTC Otelul furnizat de furnizori intermediari va fi insotit de certificat de calitate care va contine toate datele de calitate eliberat de producator.

4.2. Transportul si depozitarea:

Barele, plasele sudate si carcasele prefabricate vor fi transportate si depozitate astfel incat:

sa nu sufere deteriorari

sa se evite conditiile care favorizeaza corodarea armaturii

sa se evite murdarirea cu pamant sau alte substante

sa se asigure posibilitatea identificarii usoare a fiecarui sortiment

4.3. Fasonarea, montarea si legarea armaturilor:

Se face in stricta conformitatea cu prevederile proiectului si cuprinde:

Alegerea tipului de otel beton functie de prevederile proiectului.

Inlocuirea cu alt sortiment si/sau diametru fata de cel prevazut in proiect se face numai cu avizul proiectantului si se va inscrie in planurile de executie care se depun la Cartea Constructiei. Sortarea pe diametre a otelului beton, aferent extraselor de materiale ale elementelor de beton armat; Intinderea/Indreptarea barelor din otel beton :

otelul-beton livarat in role trebuie intins inainte de debitare cu respectarea conditiilor:la

intindere cu troliul alungirea maxima nu va depasi 1 mm/m

Debitare barelor pe marcile prevazute pentru fiecare plansa/extras al proiectului.

Fasonarea barelor din otel beton:

se interzice fasonarea la temperaturi sub – 10 0C

Legarea si etichetarea fascicolelor de bare care se monteaza independent

Carcasarea armaturilor din otel beton pe elemente componente (centuri, grinzi,stalpi/samburi, etc.) astfel Incat sa fie gabaritice la manipulare, transport, depozitare loco santier

legarea armaturilor la incrucisari (STAS 889-89) (inlocuit de SR EN 10244-2:2002)se face prin

cu doua fire de sarma neagra 1-1.5 mm.

retelele de armaturi din placi si pereti se vor lega obligatoriu pe doua randuri de incrucisari




COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 34 DIN 69



marginale pe intreg conturul.

restul incrucisarilor vor fi legate din 2 in 2 in ambele sensuri(in sah).

la grinzi si stalpi vor fi legate toate incrucisarile barelor armaturii in colturile etrierilo sau

cu carligele agrafelor

Montajul propriu-zis al armaturilor din otel beton, independente/carcasate sau din plase sudate se

face în cofrajul viitorului element de beton armat:

montarea armaturilor se poate incepe numai dupa receptionarea calitativa a cofrajelor (verificarea pozitiei cofrajelor sau incheierea P.V. de receptie a cofrajelor )

Montarea distantierilor din material plastic, capre, agrafe, pentru mentinerea pozitiei armaturilor In timpul turnarii betonului In elementul de beton armat

se vor prevedea : - cel putin 4 distantieri / mp. de placa sau perete

- cel putin 1 ditantier la ml. grinda sau stalp pentru d>12 mm. - cel putin 2 distantieri la ml. grinda sau stalp pentru d< 10 mm. - pentru fixarea armaturilor de la partea superioara se pot folosi capre din otel beton - sprijinite pe armatura inferioara sau distantieri dispuse la maxim 1m - (1 buc./mp.) in camp, respectiv de 50 cm.(4 buc./mp.) in zonele de consola

este interzisa folosirea ca distantieri a cupoanelor de otel-beton

praznurile si piesele metalice inglobate vor fi fixate prin puncte de sudura sau

legaturi cu sarma de armatura elementului.

Se executa sudurile barelor din otel beton, daca au fost prevazute asemena operatiuni In proiect,

sau se vor cere de la proiectant daca aceste detalii nu au fost prevazute.

Se Intocmeste p.v. de lucrari ascunse, ce constituie faza determinanta. Se monteaza cofrajele de completare/ Inchidere laterala pentru placi, stalpi si diafragme. 5.CONTROLUL CALITATII

Se face conform NE 012-99 anexa II privind abateri limita la amaturi, C 28-83privind imbinarile si innadirile sudate, STAS 438/3-89(Inlocuit de SR 438-3/98) privind incercarile si determinarile specifice plaselor sudate inclusiv verificarea calitatii sudarii nodurilor unde sunt prevazute toate verificarile si modul de stipulare a observatiilor facute asupra armaturilor montate in cofraje, pregatite pentru betonare.

La aprovizionare se respecta urmatorul procedeu de control al calitatii:

Abaterile limita la armaturi in urma montajului ce trebuiesc respectate prevad urmatoarele

valori:

Element Abateri in mm.

Distanta

intre

axele

barelor

Grosime

strat

acoperire

beton

Lungimi partiale sau totale

fata de proiect

Lungimi

petrecere

la innadire

Pozitia

innaditurii

OBS

< 1 m 1...10

m

>10 m

Fundatii 10 10

La imbinari

si innadiri Pereti 5 3




COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 35 DIN 69



Stalpi/Grinzi 3 3 5

20

30

3d

50

sudate cf.

C 28-83 Placi 5 2

Intre etrieri la pasul fretelor

10

-


Receptia lucrarilor de confectii metalice va avea In vedere urmatoarele acte normative, ce reglementeaza aceasta activitate :

Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente, C56-85 (BC 1-2/86);

Instructiuni pentru verificare calitatii si receptia lucrarilor ascunse la constructii si instalatii aferente, C56/85 (BC 4/76);

Legea 10/1995;

7. MASURI NTS SI PSI

La executarea lucrarilor de confectionare si montare a otelului beton se vor avea In vedere urmoarele acte normative ce reglementeaza aceste cerinte :

Regulamentul privind protectia si igiena muncii In constructii ord. MLPAT

9/N/15.III 1993.

Norme tehnice de proiectare si realizarea constructiilor privind protectia la actiunea

focului P118/99, (BC 10-96) + MP 008-00(BC 8-01).

Norme generale de prevenire si stingere a incendiilor; MI 381/93, MLPAT 7/N/93.

Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de constructii si instalatii, C300-94, (BC 9-94).

Orice alt act/protocol care reglementeaza si stabilesc masuri NTS si PSI stabilit

intre antreprenor si investitor pentru lucrarile ce se executa In incinte de folosinta comune.

Legea 307/2006 – “Apararea impotriva incendiilor”

Legea 319/2006 – “Siguranta si sanatatea in munca”

8. OBSERVATII

Prezentului caiet de sarcini i se pot atasa sau nu anexe nenumerotate pentru operativitatea consultarii continand tolerante, abateri admisibile, extrase din ,,Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente” C56-85.




COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 36 DIN 69



CAIET SE SARCINI R04

PROCEDURA DE SUDURA A BARELOR DIN OTEL BETON

C U P R I N S

1. SCOPUL LUCRARILOR 1.1. AMPLASARE 1.2. CONDITII DE FOLOSIRE

2. CONDITII GENERALE DE EXECUTIE 3. PROCESUL DE SUDARE PE SANTIER

3.1. SUDAREA MANUALA CU ARCUL ELECTRIC CAP LA CAP SI CU ECLISE 3.2. PARAMETRI

4. MATERIALE 4.1. ELECTROZI 4.2. ECLISE

5. ECHIPAMENT PENTRU SUDARE SI TAIERE

6. PROTECTIA MUNCII 6.1. GENERALITATI 6.2. PREVEDERI PRIVIND PROCEDEUL DE SUDARE 6.3. PROTEJAREA IMPOTRIVA VREMII NEFAVORABILE, A UMEZELII SI CONTAMINARII

7. CERINTE DE CALITATE 7.1 EPRUVETE DE CONTROL 7.2 CONTROLUL CALITATII LOTURILOR 7.3. REGULI PENTRU RECEPTIE




COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 37 DIN 69



1. SCOPUL LUCRARILOR

Aceasta specificatie se refera la sudarea barelor din otel-beton PC 52, folosite ca armaturi de rezistenta, In beton armat monolit, prin procedeul de sudare manuala cu arc electric cu eclise

1.1. Amplasare

Tipurile de otel-beton care pot fi Innadite sau Imbinate prin sudare, In conditiile prezentelor instructiuni tehnice, sunt OB 37; PC 52 si PC 50.

Innadirile sudate se vor amplasa conform indicatiilor din proiectul de executie, iar In lipsa

acestora se vor respecta urmatoarele prevederi:

* Intre doua sectiuni Invecinate, cu una sau mai multe Innadiri sudate, va fi o distanta de cel

putin 50d; daca nu este specificat atfel in detaliile de executie

* Indoirea barelor, dupa sudare, este admisa la o distanta de cel putin 5d, de la capetele sudurii

(d - diametrul barelor Innadite prin sudare).

1.2.Conditii de folosire

Armaturile Imbinate sau Innadite prin sudare, vor Indeplini conditiile din STAS 438/1-89 si STAS 438/2-91 cu privire la valorile minime ale limitei de curgere (Rc (0,2) si ale rezistentei de rupere R; limita de curgere a Innadirii (Imbinarii) sudate se considera Incarcarea la care epruveta prezinta o deformatie remanenta mai mica sau cel mult egala cu 0,2% (determinata conform tab. 11 "NOTA",

pct. 2).

Innadirile sudate vor fi executate numai de catre sudori care au sustinut examenul practic si teoretic, pentru grupa 3. a prevederilor de sudare, conform SREN 289-1:1995 si care s-au specializat pentru procedeele de sudare si variantele de Innadire cuprinse In prezentele instructiuni tehnice si care au fost examinati conform prevederilor din cap. 12 din C28-1983;

Innadirile sudate se vor poansona si verifica prin probe distructive, la un laborator autorizat,

executate intercalat de acelasi sudor si In aceleasi conditii cu sudurile din opera, In proportie de 3%

din numarul total al Innadirilor.

2. CONDITII GENERALE DE EXECUTIE

Sudarea se va putea efectua numai daca temperatura ambianta este de cel putin 0°C, pentru sudarea otelurilor PC 52, PC 60 si PC 90 si de cel putin -5°C, pentru sudarea otelului OB 37 Pentru temperaturi exterioare cuprinse între 0°C(sau -5) pana la -15°C se va lucra numai In spatii protejate si cu o preIncalzire la limita superioara (300°C); In acest caz se va lucra numai pe baza dispozitiei speciale a responsabilului cu sudura. Temperatura de preIncalzire se va determina cu creioane termoindicatoare sau se vor utiliza indicatiile din tabelul I.6

In caz de vant puternic, ceata sau ploaie, se vor proteja punctele de lucru unde se executa

sudurile.

Dupa terminarea sudarii, la temperaturi exterioare mai mici ca +5oC sau la vant puternic si umiditate ridicata, Innadirea sudata se va împacheta în materiale termoizolante uscate, protejate contra umezelii, pentru asigurarea unei raciri lente.




COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 38 DIN 69



Preâncalzirea barelor se va executa cu flacara oxiacetilenica, utilizandu-se generatoare de acetilena, tuburi de oxigen si truse de arzatoare conform SREN ISO 5172:2006, sau cu alte surse termice. Capetele barelor ce se sudeaza se vor curata cu peria de sarma pana la obtinerea unui luciu metalic pe lungimea Innadirii prin sudare, precum si pe suprafetele transversale ale capetelor ce se sudeaza.

Capetele barelor ce urmeaza a fi sudate se vor taia manual, cu mijloace mecanice, sau cu

flacara, urmata de o curatire mecanica suplimentara a fetei prelucrate

Masinile si agregatele de sudare vor fi manipulate, Intretinute si verificate de personal calificat, controlandu-se buna functionare a echipamentelor pentru reglarea parametrilor de sudare; de asemenea, se vor verifica masinile si agregatele noi, puse In functiune

Se va urmari permanent, prin montarea unui voltmetru, variatia tensiunii din reteaua de

alimentare a masinilor sau a agregatelor de sudare si se va interzice sudarea In perioadele cand

se constata o variatie a tensiunii mai mari de 10% fata de tensiunea nominala, luandu-se masuri

pentru Inlaturarea acestor variatii (programarea consumurilor de curent).

Transformatoarele de sudura trebuie sa Indeplineasca conditiile din SREN 60974-1:2006

"Echipament pentru sudare cu arc electric. Partea 1: surse de curent pentru sudare cu arc

electric".

Agregatele de curent continuu vor Indeplini conditiile din normele de fabricatie, avand

puterea

nominala indicata si dispozitive de reglare finala a curentului de sudare.

3. PROCESUL DE SUDARE PE SANTIER

Factorii care trebuie luati in considerare atunci cand se alege o anumita procedura care a fi utilizata sunt: 1. Portabilitatea echipamentului. Acest lucru se aplica atat pentru echipamentul de pe santier cat si pentru sursele de curent. Se va lua in considerare accesul pe santier, precum si deplasarea necesara a echipamentului. 2. Cerinte referitoare la tensiune:. Generatoarele sau transfromatoarele conventionale, proiectate pentru folosirea pe santier, pentru a furniza energie electrica. 3. Protectia impotriva vantului. Santierul va fi de multe ori expus la curenti de aer sau vant, lucru care ar putea afecta functionarea arcului. 4. Sudura pozitionala 5. Umiditatea 6. Variatiile imbinarilor sudate.

a. Sudarea manuala cu arcul electric cap la cap si cu eclise Sudarea manuala cu arcul electric este un procedeu de sudare prin topire, la care sursa termica este

arcul electric stabilit Intre piesele de sudat si electrodul fuzibil, al carui metal serveste ca metal de

adaos (STAS 5555/1-81, sudarea metalelor. Terminologie."

Sudarea manuala cu arcul electric prin suprapunerea si cu eclise se foloseste la Innadirea barelor din otel-beton utilizate ca armaturi In beton armat, sudate In pozitie orizontala, verticala sau Inclinata conform detaliilor din proiectul de executie.




COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 39 DIN 69



b. Parametrii Parametrii acestui procedeu de sudare sunt definiti astfel :

a. lungimea cusaturii "Ls": distanta Intre capetele cusaturii; b. grosimea cusaturii "a" este Inaltimea triunghiului cu baza pe tangenta comuna la cele doua sectiuni ale barelor Innadite, înscris în sectiunea sudurii; c. lungimea de suprapunere "Lsp" este distanta Intre capetele barelor suprapuse; d. lungimea ecliselor "Le" este distanta cuprinsa Intre capetele ecliselor; e. numarul de straturi suprapuse "n" este numarul de straturi de metal depus In vederea raelizarii cusaturii; f. distanta Intre capetele barelor "c" (In cazul Innadirii cu (eclise), este intervalul dintre capetele celor doua bare ce se Innadesc; g. curentul de sudare este curentul circuitului secundar cu ajutorul caruia se realizeaza topirea h. sensul sudarii este sensul In care se misca electrodul pe directia cusaturii In vederea executarii acesteia; i. cusatura (cordon de sudare) este Innadirea realizata pe o linie Intre doua piese metalice, prin metalul depus din topirea electrodului; j. cordonul de racordare "Lr" este cusatura prin a carei executie se realizeaza o trecere lenta de la o sectiune mare a unei Innadiri la sectiunea curenta a barelor sudate;

Tabel 1-Parametrii acestui procedeu de sudare

Otel

beton

Diametre

mm

Varianta

de

Innadire

Lungimea cusaturii

L

Grosime

a

cusaturii

"s" mm

Nr.

stratu-

rilor

"n"

Lungimea Innadirii

Rostul Intre

capetele barelor la Innadirea cu eclise "c" mm

Pe o

part

e mm

Pe

ambele

parti

mm

Lungimea

de suprapunere

L

sp

mm

Lungimea ecliselor

L

s mm

OB 37

8.-16.

Prin

suprapunere si cu

eclise

8d

4d

0,34d

1

Ls

+20 mm

Ls

+20 mm

1-2 18-28 2

32-40 3

8.-16.

Cu o eclisa

-

4d

0,34d

1 -

4d+20 mm

0,5d

18-25 2

PC 52

si PC 60

16-Oct 18-28 32-40

Prin suprapunere si cu

eclise

10d

5d

0,34d

1

2

3

Ls

+20 mm

Ls

+20 mm

1-2

16-Aug 18-25

Cu o eclisa

-

5d

0,34d 1

2

-

5d+20 mm

0,5d




COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 40 DIN 69



4. MATERIALE

Materialele consumabile se vor alege in asa fel incit rezistenta la tractiune a sudurii trebuie sa fie cel putin la acelas nivel cu rezistenta la tractiune a armaturilor.

a. Electrozi Electrozii Inveliti prescrisi pentru Innadirea armaturilor cu diferite procedee de sudare sunt

indicati In tabelul 2 (conform SREN ISO 544: 2004 si SREN 757:1998).

Tabelul 2 - Electrozi inveliti prescrisi la innadirea prin sudare armaturilor din otel-beton

Tipul de otel care se Innadeste prin

sudare

PROCEDEUL DE SUDARE

Sudare manuala cu arcul electric prin suprapunere si cu eclise

Pozitia de sudare

orizontala

verticala

OB 37

E 42 A E42.0.A.4.2 E 42 B E43.5.B.110.2.O.H SUPERTIT E49.2.R.2.2

E 44 T E43.2.R.2.2 E 42 B E43.5.B.110.2.O.H SUPERTIT E49.2.R.2.2.

PC 52

E 44 T E43.2.R.2.2 E 48T E48.2.R.1.2 E 50 B E51.5.B.110.2.O.H

SUPERTIT E49.2.R.2.2. SUPERTIT FIN E49.2.R.2.2. SUPERBAZ E51.5.B.110.2.O.H UNIBAZ E51.3.B.2.3.H

PC 60

E 44 T E43.2.R.2.2 E 48T E48.2.R.1.2 E 44 C E 50 B E51.5.B.110.2.O.H E 55 B E51.3.B.2.O.H

SUPERTIT E49.2.R.2.2. SUPERTIT FIN E49.2.R.2.2. SUPERBAZ E51.5.B.110.2.O.H UNIBAZ E51.3.B.2.3.H

b. Eclise Eclisele se pot confectiona din acelasi otel si diametru cu barele înnadite.

Nu se admite confectionarea eliselor din scurtaturi de bare ale caror caracteristici mecanice nu sunt cunoscute.

5. ECHIPAMENT PENTRU SUDARE SI TAIERE

Criteriile pentru alegerea echipamentului pentru sudura si taiere sunt:




COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 41 DIN 69



- echipamentele vor fi adecvate pentru santier si nu vor fi sensibile la deplasare sau fixare temporara - de asemenea, echipamentul va trebui sa fie adecvat rezistarii la diferite medii si la nivelul de utilizare de pe santier - rezistenta la interferenta cu praf, murdarie si alte resturi - echipamentul va rezista la umiditate, iar in cazul in care va fi udat, va fi usor de dezmemebrat si uscat"

Caracteristica principala a echipamentului pentru sudura este sursa de curent. Generatoarele vor fi amplasate aproape de locul unde se executa sudura. Echipamentele de taiere cu flacara necesita consumabile cu gaz imbuteliate, care, desi au dimensiuni mari, pot fi transportate pe santier. Alegerea echipamentului va intra in obligatiile contractorului. Aprecierea riscurilor asociate lucrarilor de sudura, prevederea accesului pe santier si protectia, precum si impactul lucrarilor de sudura asupra altor lucrari ii revin proiectantului de structura.

6. PROTECTIA MUNCII

Lucrarile de taiere si sudura implica mai multe potentiale riscuri, printre care: · Riscuri legate de tensiune mare · Pericole pentru ochi in urma privirii arcului si expunerii la radiatii UV · Pericole pentru ochi de la stropirea cu metal topit · Riscuri legate de expunerea la particole de la slefuire · Inhalarea de gaze toxice sau inflamabile · Metal fierbinte si ascutit · Gaze comprimate (si uneori explozive) · Zgomot, praf si vibratii

· Lucrul la inaltime si utilizarea echipamentelor pentru perioade considerabile de timp " Lucrarile de sudura pot fi executate in siguranta, utilizand masuri adecvate de protectie pentru sudori precum si pentru alte persoane care ar putea fi expuse. Masurile de baza care asigura un acces sigur pentru fiecare punct de lucru, platforme de lucru daca este cazul, excluzand celelalte puncte de lucru de pe santier care nu sunt implicate in procedeul de sudura , precum si utilizarea echipamentului de protectie adecvat de catre muncitori care vor executa lucrarile de sudura, vor asigura conditiile de sudare pe santier la fel de putin periculoase ca si cea din ateliere. Lucrarile de sudura reprezinta o pratica bine stabilita, executata de personal calificat si pot fi astfel desfasurate in siguranta.

a. Generalitati Se vor respecta prevederile Normelor republicane de protectie a muncii, aprobate de Ministerul

Muncii si Ministerul Sanatatii nr. 34 si nr. 60 din 1975 cap. II, III, VIII, X si XVII.

Pentru lucrarile de sudare a armaturilor de otel-beton vor fi admisi numai muncitori calificati care au absolvit cursuri de specialitate si au facut un instructaj special de tehnica securitatii. Pentru lucrari de sudura executate la Inaltime, pe schele pentru platforme, se vor lua masuri speciale de securitate, atat pentru sudori, cat si pentru utilaje, pentru a se preveni caderea lor; schelele sau platformele de lemn se vor proteja cu foi de tabla sau azbest, contra unui eventual incendiu. Pentru sudorii care lucreaza la Inaltime, exceptand previziunile paragrafului anterior, se va dispune In mod obligatoriu utilizarea centurilor de siguranta




COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 42 DIN 69



In spatiile unde exista gaze inflamabile sau In aproprierea rezervoarelor cu materiale usor inflamabile sau explozive nu se va permite sudarea (electrica sau autogena) si nici lucrul cu foc deschis sau corpuri incandescente. De asemenea, nu se va permite sudarea In Incaperi unde sunt depozitate produse inflamabile ca:petrol, benzina, vopsele nitro, diluanti etc. Corpurile motoarelor-generatoare (agregatelor de sudura), ale transformatoarelor si ale regulatoarelor, atat cele stabile cat si cele provizorii, trebuie sa fie legate de instalatia de protectie prin legare la pamant sau legare la conductorul de nul al instalatiei de protectie din unitatea respectiva Legarea la pamant se va face cu cabluri electrice de cupru sau otel galvanizat, prevazute cu papuci pentru realizarea unui contact sigur. Sectiunea conductorilor de legare la instalatia de protectie a conductoarelor, precum si instalatia de protectie Insasi, trebuie sa satisfaca conditiile din normele si instructiunile In vigoare. Se va verifica, prin masuratori, ca instalatia de legare la pamant sa aiba o rezistenta electrica mai mica de 4 ohmi, valorile mai mari impun revizuirea Impamantarii Sudorii vor purta In timpul lucrului numai echipamentul de protectie prevazut de standardele si normativele In vigoare. Imbracamintea va fi stransa pe corp, capul acoperit (cu sapca sau basc) si Incaltamintea bine Incheiata, pentru protejarea sudorilor Impotriva stropilor de metal proveniti de la sudare. Este interzisa Imbracarea costumelor de protectie umede, murdare sau Imbacsite de praf metalic La lucrarile de sudare se va utiliza numai echipament de protectie care are marcajul obligatoriu cu data fabricatiei, tensiunea de Incercare si data Incercarii. De asemenea se va Intocmi periodic (In functie de volumul lucrarilor) un proces verbal de Incercare la proba electrica prin care se confirma ca echipamentul a corespuns Incercarilor. Instalatiile de sudare electrica vor fi prevazute cu scheme si instructiuni, explicand rostul fiecarei plase si modul de functionare. Toate instalatiile de sudura electrica vor fi prevazute cu aparate de pornire si reglaj, precum si cu aparate de masura si control, pentru a putea urmari In permanenta functionarea instalatiei. Functionarea agregatelor de sudura va fi urmarita de un specialist, iar montarea si repararea lor va fi facuta numai de catre electricieni. Este interzisa executarea lucrarilor de sudare In Imbracaminte cu maneci scurte sau suflecate,cu gulerul descheiat etc. In timpul executarii lucrarilor de sudare, In atmosfera sau In Incaperi umede, sudorul va sta pe o platforma izolata, sau pe un covor de cauciuc La o parasire temporara a lucrului sau la terminarea zilei de lucru, sudorul este obligat sa Intrerupa curentul electric si sa scoata aparatele de sub tensiune. In cazul cand se sudeaza In spatii Inchise, se va asigura o ventilatie locala, fortata, pentru captarea si evacuarea gazelor degajate In timpul sudarii. Tablourile de distributie vor fi prevazute cu sigurante calibrate pentru intensitatea ceruta de bobinajul primar al masinii de sudat.

Busoanele cu fuzibile ce se ard, se vor Inlocui numai cu altele calibrate si In nici un caz cu un

numar de fire de sarma (lita) la apreciere.

Cablurile de sudura vor fi controlate periodic, verificandu-se starea izolatiei; se va opri

instalatia care are cabluri defecte.




COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 43 DIN 69



Lungimea cablurilor de la tabloul de distributie la masina de sudat va fi de cel putin 2 m.

Cablurile mobile servind la alimentarea cu curent electric a locurilor de sudare, vor fi bine izolate, flexibile si protejate Impotriva stropilor de metal topit si a deteriorarilor mecanice. Este interzisa asezarea cablurilor electrice In santuri comune cu conductele si tuburile de cauciuc pentru sudarea cu gaze precum si In imediata apropiere a lor. Sudarea carcaselor de otel-beton, pentru grinzi, stalpi si piloti se va face In pozitie orizontala, pe capre sau pe suporti metalici. Se va interzice circulatia pe armaturile carcaselor sudate. La curatirea de rugina a armaturilor de otel-beton cu perii metalice, este obligatorie purtarea ochelarilor de protectie.

b. Prevederi privind procedeul de sudare

Inaintea inceperii lucrului,electricianul de intretinere va revizui starea instalatiei transformatorul de

sudura sau a grupului electrogen, atat In ceea ce priveste izolatia bobinelor fata de carcasa

(masa si pamant) cat si In ceea ce priveste izolatia Intre Infasurarea primara si cea secundara de

la transformatoare.

In cazul transformatoarelor de sudura se vor indica vizibil bornele pentru tensiune de primar (joasa tensiune) precum si bornele din secundar pentru conectarea cablurilor clestelui de sudura si a piesei de sudat. Aceasta pentru a evita schimbarea legaturii care ar putea duce la tensiuni foarte mari la clestele de sudura. Tensiunea la bornele transformatorului si generatorilor de sudura, la mersul In gol, nu va depasi

70 V In curent continuu. Placile de borne de la aparatele de sudura vor fi bine protejate contra atingerilor accidentale, iar bornele vor fi bine fixate pe o placa izolata. Se vor controla buloanele si piulitele de fixare Cablurile electrice care alimenteaza agregatele de sudura trebuie sa fie In buna stare si sa aibe o izolatie flexibila si rezistenta. Legaturile cablurilor electrice de la tablou la agregat si de la agregat la cleste vor fi efectuate numai de un electrician; este interzis ca aceste legaturi sa fie executate de catre sudori Agregatele de sudura, utilizate In locuri periculoase, vor fi prevazute cu dispozitive pentru Intreruperea tensiunii In timpul operatiunii de schimbare a electrodului. Manerele porelectrozilor trebuie sa asigure strangerea puternica si Inlocuirea rapida a electrozilor. Aceste manere trebuie sa fie confectionate dintr-un material dielectric rezistent la foc si termoizolante. Este interzisa folosirea manerelor portelectrozi cu izolatia deteriorata In timpul lucrului sudorii Isi vor proteja fata cu masca de sudura, prevazuta cu filtre speciale de sticla contra radiatiilor arcului voltaic. Este interzisa utilizarea filtrelor din sticla afumata sau vopsita. Mastile de protectie trebuie sa acopere toata fata sudorului si sa fie confectionate din materiale usoare si termoizolante. Punctele de lucru unde se executa lucrari de sudura electrica vor fi Imprejmuite cu panouri protectoare mate, pe care se vor scrie inscriptii avertizoare ca: "Nu priviti arcul", "Nu te apropia" Ajutori sudorilor si cei care lucreaza In spatiul Inconjurat cu paravane trebuie sa aibe aceleasi dispozitive de protectie ca si sudorii.




COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 44 DIN 69



La lucrarile de sudura electrica executate In incinta atelierelor, sau pe santiere, se vor lua

urmatoarele masuri: verificarea izolatiei conductelor, legarea la pamant a transformatorului si a

piesei de lucru.

Sudorii care lucreaza la Inaltime vor fi echipati cu cutii speciale pentru pastrarea electrozilor In

stare uscata.

Se va interzice aruncarea de la Inaltime a resturilor de electrozi. Se vor respecta prevederile Normelor republicane de protectie a muncii, aprobate de Ministerul Muncii.

c. Protejarea impotriva vremii nefavorabile, a umezelii si contaminarii

Apa de ploaie sau umezeala de pe suprafata otelului (din condens sau roua) poate afecta

calitatea sudurii, deoarece va spori cantitatea de hidrogen de la locul de sudura, iar efectul de innabusire va creste viteza de racire. Aceste efecte sporesc riscul unor fisuri. In plus, ploaia sau ninsoarea face ca o activitate referitoare la sudura sa fie mult mai periculoasa.

Chiar in lipsa ploii, conditiile de umiditate crescuta din atmosfera pot insemna de asemenea ca

umezeala este absorbita in fluxul electrozilor, crescand de asemenea continutul de hidrogen din

metalul sudat. Electrozii trebuie depozitati in stare uscata si nu vor fi scosi din pachetele lor

inainte de a fi utilizati. Anumiti electrozi vor necesita coacerea si stocarea in locuri incalzite

pentru a reduce continutul de hidrogen din sudura - vor fi urmate instructiunile producatorului

Efectul produs de vant asupra procesului de sudura este acela ca poate incomoda sau chiar

distruge protectia de gaz din jurul arcului. Acest lucru va avea un efect direct asupra efectului

vizual al sudurii si asupra proprietatilor mecanice ale sudurii.

Efectele protectiei de gaz din jurul arcului care a fost distrusa includ:

dificultate intampinata de sudor in mentinerea arcului stabil in timpul sudurii

nivele mai mari decat normal in ceea ce priveste stropirea si porozitatea metalului sudat dupa efectuarea sudurii suprafata a sudurii cu neregularitati.

Aceste efecte indica faptul ca proprietatile mecanice ale sudurii sunt probabil compromise. Lucrarile de sudura vor fi oprite si portiunile suspecte indepartate. Temperaturile joase pot provoca cresterea riscului de fisuri din cauza hidrogenului. Temperatura scazuta de pe santier va fi luata in considerare atunci cand se va stabili nevoia de preincalzire.

Un adapost de protectie impotriva vantului si a ploii va fi asigurat pe santier. Adapostul dintr- un

material usor va putea fi complet inchis, pentru a asigura un mediu cald, uscat si protejat.

7. CERINTE DE CALITATE

a. Epruvete de control Epruvetele de control servesc la verificarea calitatii loturilor si se obtin astfel:

In cazul in care nu se pot preleva epruvete din opera , se vor confectiona epruvete de control asemanatoare cu innadirile lotului (calitate otel, diametru, electrozi, pozitie de sudare,etc)executarea intercalat cu sudurile din lot, denumite pe scurt epruvete intercalate, sau




COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 45 DIN 69



epruvete martor; ele vor fi confectionate de acelasi sudor, in aproprierea punctului de lucru, si in conditii de stricta concordanta cu conditiile de lucru din opera.

b. Controlul calitatii loturilor Controlul calitatii loturilor se efectueaza prin operatiunile de verificare si de incercare a

imbinarilor si innadirilor sudate conform tabelul 3:

Tabel 3

Nr.

Crt

Verificare si incercare Conditii de

efectuare

Conditii de calitate Proportia

verificarilor sau

incercarilor

Conditii de acceptare

1 Examinarea

aspectului cusaturii

pentru constatarea

defectelor

Cu ochiul liber Conform abaterilor limita admise din tab.4, pct.8a si 9a

Daca 40% din innadirile verificate nu indeplinesc conditiile de calitate din col 4, separat sau simultan sau daca la

o singura innadire

se constata fisuri in

ZIT, se va verifica

intregul lot si se va

amina receptia

pina la inlaturarea

defectelor,

refacerea

innadirilor cu fisuri

si remanierea celorlalte defecte prin completarea straturilor, prelungirea cusaturilor, etc. pe baza indicatiilor conducerii tehnice a santierului

2 Examinarea zonei

influentate termic,

pentru stabilirea

existentei fisurilor

Cu lupa Nu se admit

fisuri in ZIT

10% din

innadirile

lotului, luate

la intimplare

sau cel putin

5 innadiri

3 Masurarea lungimii

cusaturilor (Ls) a

lungimii ecliselor

(Le) a deplasarii

longitudinale a

ecliselor (t) fata de

axa innadirii si a

distantei "C" dintre

capetele barelor (fig

7d si 7e)

Cu sublerul Conform abaterilor limita admise din tab 4, pct

1,3,4,5 si 7

4 Masurarea grosimii

cusaturii

Masurarea lui

as cu

sublerul

(fig 12)

Conform

abaterilor

limita admise

din tab 4, pct 2

5 Gaurirea cusaturii

pt constatarea

existentei porilor si

incluziunilor de

zgura din interiorul

cusaturii (gaurirea se

face numai cind nu

se pot preleva

epruvete din opera pt

a se incerca la

tractiune)

Conform notei

de la

finele

tabelului

Conform abaterilor limita admise din tab 4: pct

8b si 9b

La toate

innadirile

cu aspect

necorespunza

tor

Lotul se va putea receptiona dupa remanierea innadirilor




COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 46 DIN 69



6 Tractiune Se utilizeaza epruvete cu lungimea: Lt=(Ls10d+180)mm

Rc(R0,2)≥Rcm in si R≥Rmin Se admit ruperi: - in ZIT - in metalul de

baza (m) Toate

ruperile trebuie sa aiba caracter tenace.

Nu se admit

ruperi prin

forfecarea

cusaturilor

2% din

innadirile

lotului si cel

putin

1 epruveta

Epruvetele extrase

se vor verifica

conf.col 1, pct 1-4,

notandu-se

defectele si apoi se

vor inncerca. Daca

una din epruvete nu

satisface conditiile

de calitate din col 4

se

va repeta

incercarea. Daca si

la a doua incercare

rezultatele nu

corespund se va

respince intregul

lot.

Marimea lotului: 200 innadiri

Verificarea si incercarea innadirilor sudate manual cu arcul electric prin suprapunere si cu eclise.

Nota: 1.) Determinarea defectelor de la col.1, pct 5, nr. Crt.5, col 2 se va face astfel: Peretele gaurii se va slefui cu pasta de slefuit sau smirghel de granulatie foarte fina, se va curati cu alcoll si se va ataca cu un reactiv (solutie de 10-12% clorura de cupru si de aluminiu in apa) 2.) Simboluri utilizate la notatiile din col.4 corespund cu prevederile standardelor in vigoare (STAS 1963-81; SREN 10002-1:2002, SREN ISO 377:2000; STAS 438/1-89 si STAS 438/2- 91) avand semnificatiile: Fr- forta de rupere So- aria sectiunii initiale a epruvetei

Rc- limita de curgere aparenta (G'c) R0,2-limita de curgere conventionala sau tehnica (G'0,2 sau Rp02 din SREN 1002-1:2002) R- rezistenta la rupere (G'r sau Rm din SREN ISO 370:2002)

c. Reguli pentru receptie Loturile vor trebui sa indeplineasca simultan conditiile privind verificarea si incercarea epruvetelor de control din tabelul 3. Innadirile sudate, executate in opera, vor putea fi receptionate si pe baza numai a rezultatelor verificarilor conf. tabel 3, urmand ca acestea sa fie completate ulterior cu rezultatele incercarilor epruvetelor de control executate intercalat; la aprecierea organelor de receptie se va face controlul prin gaurire, prevazut in tabelul 3 pct.5, la toate loturile suspecte. Comisia de receptie va aprecia, de la caz la caz, daca lotul gasit necorespunzator va fi remaniat, sau I se va da o alta utilizare corespunzatoare calitatii sale. Reconditionarea loturilor se va face conform indicatiilor cuprinse in col 6 din tabelul 3 precum si pe baza indicatiilor comisiei de receptie. Daca lotul de innadire respins este in opera, conducerea tehnica a santierului, impreuna cu proiectantul, vor analiza calitatea executiei si vor stabili masurile de remediere necesare. Receptionarea loturilor se face pe baza unui proces verbal de receptie intocmit conform anexei II si II bis din C 28-83. La procesul verbal de receptie se va anexa fisa de control a lotului, conform anexei III-VII din C28-83.




COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 47 DIN 69



Tabelul 4 - Abaterile limita admise la dimensiunile si defectele innadirilor sudate manual cu arcul electric, cu electrozi inveliti sau in CO2

Nr crt

Denumirea dimensiunilor sau defectelor

UM

Valoare

Nr. Fig.

1 2 3 4

1 La lungimea cusaturii Ls pentru: d ≤ 16 d

≥ 18

mm mm

± 5

±10

7÷11

2

La grosimea cusaturii "a" prin d < 12 masurarea inaltimii hs d ≥

12

mm mm

−0,10d.

12

3

La lungimea ecliselor Le

mm

−10

+ 5

7 d, e

8 d, e

9 c, d, etc

4 La lungimea de suprapunere a barelor Lsp

± 5 idem

5

La deplasarea longitudinala a ecliselor fata de axa innadirii mm

± 5

6

La neregularitatile suprafetei cusaturii masurate prin determinarea inaltimii hn

mm

± 2

24

7

La distanta "c" intre capetele barelor la innadirea cu eclise

mm

± 2

7 d, e

8 d, e

9 c, d, etc

8

Pori de suprafata (SREN 10136:1994) si incluziuni de

zgura (SREN ISO 6520-2:2002)

a. Pe suprafata cusaturii pe o lungime de 2 d buc 3 -

b. In sectiunea cusaturii (SREN ISO 6520-1:1999)

* pentru d < 20 mm

* pentru d ≥ 20 mm

buc

3

9

Diametrul maxim admis al porilor si al incluziunilor de

zgura:

a. Pe suprafa cusaturii

b. In sectiunea cusaturii pt. d < 20 mm

≥ 20

mm mm mm

1,5

1,0

1,5




COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 48 DIN 69



CAIET SE SARCINI R05

LUCRARI DE BETONARE

C U P R I N S

1. GENERALITATI


3. MATERIALE

4. EXECUTAREA LUCRARILOR DE BETONARE

4.1.PREPARAREA BETOANELOR 4.2.TRANSPORT SI PUNERE IN OPERA 4.3.PREGATIREA TURNARII BETONULUI 4.4.REGULI DE BETONARE 4.5.TRATAREA BETONULUI DUPA TURNARE



7. MASURI DE PROTECTIE A MUNCII SI PSI

8. OBSERVATII




COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 49 DIN 69



1.GENERALITATI

Acest capitol cuprinde sarcinile ce trebuiesc respectate la executia lucrarilor de beton pentru: -lucrari de beton simplu si beton armat 2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA

La lucrarile de betonare se vor avea in vedere urmatoarele standarde si normative de referinta:

NE 012-99 : Normative pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat si

beton precomprimat.

SR 438/3-98: Plase sudate

STAS 438/1,2,2,4-98 Produse de otel pentru armarea betonului.

ST 009-06: Specificatii privind cerinte si criterii de performanta pentru armaturi.

SR 1500/96: Cimenturi compozite

SR 1500-96: Cimenturi compozite uzuale de tip II, III, IV, V

SR 388/95: Ciment Portland

SREN 3011-96: Metode de incercare a cimenturilor.Metode de prelevare si

pregatire a probelor de ciment

P 100/92 Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor de

locuinte social-culturale, agrozootehnice si industriale.

STAS 10107/0-90: Calculul si alcatuirea elementelor structurale din beton, beton

armat si beton precomprimat.

STAS 8625-90: Aditiv plastifiant mixt pentru betoane.

STAS 5511-89: Incercari pe betoane.Determinarea aderentei beton armatura.

STAS 1275-88: Determinarea rezistentelor mecanice la betoane

C149-87: Instructiuni tehnice privind procedee de remediere a defectelor

pentru elemente de beton si beton armat

C 170-87: Instructiuni tehnice de protectie a elementelor din beton armat si

beton precomprimat supraterane situate in medii agresive naturale

si industriale

P59-86: Instructiuni tehnice pentru proiectarea si folosirea armarii cu

plase sudate.

C 56-85: Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii. C 26-85: Incercari nedistructive ale betonului

C 16-84: Normativ pentru realizarea pe timp rece a lucrarilor de constructii

STAS 790-84 Apa pentru betoane si mortare.

STAS 6652/1-82: Incercari nedistructive ale betonului.Clasificare si indicatii

generale.

C 54-81: instructiuni tehnice pentru incercarea betonului cu ajutorul

carotelor




COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 50 DIN 69



STAS 1799-81: Constructii de beton armat si beton precomprimat. Tipul si

freceventa incarcarilor pentru verificarea calitatii materialelor si

betoanelor.

SR EN 8573-78: Aditiv impermeabilizator pentru mortare de ciment

SR EN 1667:76 Agregate naturale grele, pentru betoane si mortare.

STAS 35189-76: Incercari pe betoane.Verificarea impermeabilitatii la apa.

3.MATERIALE

Sortimentele uzuale de cimenturi, caracterizarea acestora precum si domeniul de utilizare sunt precizate in capitolul 4.1 din NE 012-99. Cimentul se livreaza in saci sau in vrac si va fi insotit de documentele ce certifica calitatea. Cimentul va fi ferit de umezeala si impuritati.

Inainte de utilizare se va verifica calitatea agregatelor conform prescriptiilor din capitolul

4.2 6 din NE 012-99. In timpul transportului si a depozitarii agregatelor acestea nu trebuie

sa fie contaminate cu alte materiale.

Apa pentru prepararea betoanelor se poate folosi din reteaua publica sau alta

sursa dar respectand conditiile tehnice prevazute in SR EN 1008:2003.

Aditivii folositi la prepararea betoanelor vor indeplini cerintele din reglementarile specifice

sau din agrementele tehnice in vigoare. Aditivii nu vor contine substante care sa

influenteze negative proprietatile betonului sau sa produca coroziunea armaturii. Alegerea

tipurilor de aditivi se va face in functie de tipul de betoane care urmeaza a se pune in

opera. Utilizarea aditivilor este obligatory in

special in cazurile mentionate in NE-013-99.

Sortimentele de oteluri folosite pentru armaturi, caracteristicile de forma si dimensiuni sunt conform anexei din NE 012-99 (OB.37-STNB).

Materialele trebuie sa corespunda reglementarilor specifice in vigoare.

4.EXECUTAREA LUCRARILOR DE BETONARE

Executarea lucrarilor de betonare cuprinde lucrari specifice urmatoarelor domenii:

4.1.Prepararea betoanelor: Prepararea betoanelor se va face conform NE012-99 si legislatiei in vigoare

4.2.Transport si punere in opera:

Transportul trebuie sa evite: a)segregarea b)pierderea componentilor

c)contaminarea betonului




COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 51 DIN 69



Mijloacele de transport trebuie sa fie etanse pentru prevenirea pierderii laptelui de ciment; Transportul betoanelor cu tasare > 50 mm se va face cu autoagitatoare iar pentru cele cu tasare <50 mm cu autobasculante cu bena;

Transportul local se poate efectua cu bene, pompe, vagoneti, jgeaburi. Durata

maxima de transport a betonului cu autoagitatoare nu va depasi:

Temperatura

amestec de beton ( 0

C)

Durata maxima de transport (minute )

Ciment clasa 32.5

Ciment clasa >42.5

10 0

C<T<30 0

C 50 35

T<10 0C 70 50

In cazul transportului cu autobasculante durata maxima se reduce cu 15 min.

4.3.Pregatirea turnarii betonului: Pregatirea turnarii comporta indeplinirea urmatoarelor conditii:

Intocmirea procedurii si Acceptarea de catre beneficiar;

Sunt realizate masurile pregatitoare, sunt aprovizionate si verificate materialele

componente si sunt in stare de functionare utilajele si dotarile necesare;

Sunt stabilite si instruite formatiile de lucru in ceea ce priveste tehnologia de

executie si masurile privind securitatea muncii si PSI;

Au fost receptionate calitativ lucrarile de sapaturi, cofraje si armaturi; In cazul in care de la montarea la receptionarea armaturii au trecut peste 6

luni este necesara o inspectare a starii armaturii de o comisie alcatuita de

beneficiar, executant, proiectant si reprezentant ISCLPUAT;

Suprafetele de beton turnat anterior si intarit vor fi curatate de pojghita de lapte de

ciment; Sunt asigurate posibilitati de spalare a utilajelor de transport si punere in opera

a betonului; Sunt stabilite masurile de continuare a betonarii in caz de situatii

accidentale;

Sunt asigurate masuri de recoltare a probelor la locul de punere in opera si

efectuarii determinarilor prevazute pentru betonul proaspat;

Este stabilit locul de dirijare a eventualelor transporturi de beton care sunt refuzate; In baza acestor conditii se va consemna aprobarea inceperii betonarii de catre:

a) responsabilul tehnic cu executia , reprezentantul beneficiarului; b) in cazul fazelor determinante se adauga reprezentantul ISCLPUAT si proiectant

In cazul neinceperii betonarii in termen de 7 zile de la data aprobarii aceasta

trebuie reconfirmata.

4.4.Reguli de betonare:

Betonarea va fi condusa de catre conducatorul punctului de lucru prezent

permanent si care va respecta prevederile NE012-99 si procedura de executie;

Cofrajele de lemn, betonul vechi sau zidariile vor fi udate cu apa cu 2-3 ore

inainte si imediat inainte de turnarea betonului iar apa din denivelari va fi evacuata;

Suprafele in contact cu betonul sunt pregatite cu substante decofrante (decofrol);




COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 52 DIN 69



La turnarea placilor se vor folosi reperi dispusi la maxim 2 m. pentru a asigura

respectarea grosimilor prevazute in proiect;

Inaltimea de cadere libera va fi maxim 3 m. pentru elemente cu latime max. 1,00

m. si 1,50 m. pentru celelalte cazuri;

Betonarea pentru elemente mai mari de 3 m. se va face prin ferestre laterale;

Betonul va fi turnat uniform in straturi de max. 50 cm. grosimea acestuia

calculandu-se in functie de tipul vibratorului folosit;

Se va respecta grosimea stratului de acoperire cu beton;

Nu este permisa ciocanirea sau scuturarea armaturii in timpul betonarii si nici

asezarea vibratorului pe armaturi;

In zonele cu armaturi dese este permisa indesarea laterala cu sipci sau vergele de

otel; Se va urmari mentinerea pozitiei initiale a cofrajelor;

Este interzisa circulatia directa pe armaturi sau pe zonele cu beton proaspat; circulatia se va face pe podini; Betonarea se va face continuu pana la rosturile de lucru prevazute in proiect sau procedura de executie (Cap.13 NE 012-99). Paragrafele urmatoare trateaza recomandari privind stabilirea pozitiei rostului de turnare:

-la placi rostul de lucru va fi situat la 1/3-1/5 din deschiderea placii -in cazul peretilor structurali sau peretilor de lungime mare se vor prevedea rosturi verticale (pentru evitarea fisurarii din contractie sau limitarea frontului de lucru) dispuse la maximum 15 m intre ele si realizate din cofraj interior cu sicane( din lemn sau tabla) sau cu tabla expandata;

Durata maxima admisa la intreruperi nu va depasi timpul de incepere a prizei betonului (2 ore de la prepararea betonului pentru cimenturi cu adaosuri si 1,5 ore in cazul cimenturilor fara adaosuri) in caz contrar trebuie pregatite suprafetele rosturilor astfel : (,,Rosturile de lucru “ - Cap.13 din NE 012-99):

-spalare cu jet de apa si aer sub presiune dupa sfarsitul prizei (cca. 5 ore de la betonare functie de rezultatele incercarilor de laborator); -inainte de betonare suprafata va fi curatata si frecata cu peria de sarma;

-inaintea betonarii betonul mai vechi trebuie uscat la suprafata si lasat sa absoarba apa dupa regula,,betonul trebuie saturat dar suprafata zvantata”;

Compactarea se va face de preferinta prin vibrare in scopul obtinerii unei cantitati

minime de aer oclus si trebuie aplicata atat timp cat betonul este lucrabil;

Pentru betoanele turnate prin pompare se va tine seama de urmatoarele reguli suplimentare:

-dimensiunea maxima a agregatelor va fi 1/3 din diametrul conductei de

refulare;

-clasele recomandate pentru acest procedeu de punere in opera sunt C8/10…C20/25; -tasarea betonului proaspat nu va depasi: 120mm pentru betoane cu aditivi plastifianti 180mm pentru betoane cu aditivi superplastifianti; -continutul in parti fine(ciment+agregate <0,2 mm.) va fi minim 350 kg./mc.; -fractiunea fina <0,2 mm.se recomanda sa fie in proportie de 15-30% fata de masa betonului; -la prepararea betoanelor pompate este obligatorie utilizarea aditivilor




COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 53 DIN 69



plastifianti si superplastifianti ce au urmatoarele efecte sau combinatie de aditivi cu conditia unor studii preliminare conform NE012-99;

-inainte de inceperea pomparii conductele de pomapare vor fi amorsate cu

lapte de ciment cu compozitia : 2 parti ciment si o parte apa (in unitati de

masa);

-inaltimea maxima libera de cadere a betonului va fi de maxim 0,5 m;

-grosimea stratului de beton va fi de maxim 40 cm. -betonul va fi compactat prin vibrare.

4.5.Tratarea betonului dupa turnare:

Tratarea betonului este o masura de protectie impotriva uscarii

premature datorita radiatiilor solare si vantului

si masuri de prevenire a efectelor -scurgerii(antrenarii)pastei de ciment cauzat de plaoie

-diferentelor mari de temperatura in interiorul betonului -temperaturi scazute sau inghet

Tratarea si protectia betonului va cuprinde masuri de:

-mentinere in cofraje;

-Acoperire cu materiale de protectie mentinute in stare umeda;

-Stropire periodica cu apa: incepe dupa 2-12 ore de la turnare, in functie de ciment si temperatura mediului dar imediat dupa ce betonul este suficient de intarit pentru a nu fi antrenata pasta de ciment; stropirea se va repeta la intervale de 2-6 ore ; in general inceteaza la obtinerea unei rezistente de 5 N/mmp;

Aplicarea de pelicule de protectie (reglementari speciale).

5.CONTROLUL CALITATII

Calitatea betonului pus in lucru se apreciaza dupa anexa VI.3 din NE 012-99 si se consemneaza intr-un registru al betoanelor, tinut de executantul lucrarii, care periodic se verifica prin control de responsabilul atestat al antreprenorului si al investitorului incheiat printr-un proces verbal, prin care se constituie actele primare pentru cartea tehnica a constructiei.

Decofrarea elementelor se va face conform regulilor cuprinse in anexa V.1 NE 012-99.

Daca nu s-au indeplinit conditiile de calitate se vor analiza de proiectant masurile ce se impun. In normativul NE 012-99 anexele II sunt prevazute toate verificarile si modul de interpretare a observatiilor.

Verificarea calitatii lucrarilor de cofrare tine seama de precizarile cuprinse in NE 012-99

punct10.4.

Lucrarile de betonare pot prezenta abaterile admise conform anexei III.1 si III.2 din NE 012-99 (extras C 56-85).




COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 54 DIN 69



Sunt admise urmatoarele defecte care vor fi remediate conform C 149/87 pana la receptionarea lucrarii:

-defecte de suprafata (pori, segregari, denivelari): daca au adancimea de mai mult

de 1 cm. si suprafata de maxim 400 cm2

iar totalitatea acestora este limitata la

10 % din suprafata fetei elementului

-defecte in stratul de acoperire al armaturilor (stirbiri, segregari ) cu adancimea mai

mica decat stratul de acoperire de maxim 5 cm. iar totalitatea acestora este limitata la 5

% din lungimea muchiei respective.

Receptia lucrarilor de betonare se va face conform caiet V din normativul C.56-85,

iar incadrarile in abaterile admise se fac conform anexei X.3 din NE 012-99.

Abateri ale cofrajelor si elementelor de beton si beton armat conform

Indicativelor si Normativelor indicate mai sus.

Element Dimen-

siunea

de referint

a

Cofraj Elemente dupa decofrare Abateri in mm, pentru Dimen- siune

Inclinarea fata de proiect

Dimensiuni

Inclinarea suprafetei fata de : Forma muchiei sau suprafetei

Pozitia elementelor

Verticala Orizontala Poz. oblica din proiect

Pe 1m sau pe

1m2

Total lungime sau supra fata

Axe

in

pla n

ori z on tal

Cote de

nivel 1m 1m2

total

1m 1m

2

total

1m 1m

2

total

Fundatii

Lungime

±15 3 mm/m

±20

3

-

5

20

5

16

4

L<3m...± 10

3<L≤9

m...± 12

10

10 Latime ±6 Inaltime

±10 15 mm total

<2 m...± 20m <2 m...±30m

16

- 16

Stalpi Inaltime ±10

- <3m...±16 3-6m ...±20

>6m...±25

16

20

9<L≤1

8m...

±16

<6m.. .±10 >6m..

.±16

Dim sect.

±3 <50cm...±5 >50cm...±8

- -

Pereti Lungime

±10

- <3m...±16 3-

6m...±20

>6m...±25

- - - L<18m...±2 0

Inaltime 1

6 - -

Grosime

±3 <10cm...±3 >10cm...±5

- - -

Pereti silozuri

Inaltime -

- 3 40

5 - 5 - 4 10 Gr. rula re

Grinzi Lungime

±10

<3m...±16 3-6m...±2

0

>6m...±25

5 10 1

0 ±5




COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 55 DIN 69



Dimens sect.

±3

2

mm/

m

<50cm..±5 >50cm...±8

- - -

Placi Lung sau latime

±10

10m

m/

total

<3m...±16 3-6m...±2

0

>6m...±25

- 10 1

0

6.RECEPTIA FINALA A LUCRARILOR

Pentru receptia finala a lucrarilor de betonare executate se vor avea în vedere urmatoarele acte normative, ce reglementeaza aceasta activitate :

normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente, C56-85 (BC 1-2/86);

instructiuni pentru verificare calitatii si receptia lucrarilor ascunse la constructii si instalatii aferente, C56-85 (BC 4/76);

Legea 10/1995 1995 *actualizată la 6 iulie 2015 cu Legea 177 /2015 publicată în M.O. nr. 484 din 2 iulie 2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii * 7. MASURI DE PROTECTIE A MUNCII SI PSI

La executarea lucrarilor de betonare se vor avea în vedere urmatoarele acte normative ce reglementeaza aceste cerinte :

Regulamentul privind protectia si igiena muncii în constructii ord. MLPAT 9/N/15.III 1993.

Norme tehnice de proiectare si realizarea constructiilor privind protectia impotriva incendiilor; P118-99, (BC 10-96).

Norme generale de prevenire si stingere a incendiilor; MI 381/93, MLPAT 7/N/93. Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de constructii si instalatii, C300-94, (BC 9-94). Orice alt act/protocol care reglementeaza si stabilesc masuri NTS si PSI stabilit între antreprenor si investitor pentru lucrarile ce se executa în incinte de

folosinta comune.

8.OBSERVATII

Proiectantul isi rezerva dreptul completarii si modificarii prezentului caiet in conditiile oferirii unor solutii din partea executantului propuse spre aprobare si insusite precum si in cazul implementarii in timp util a altor solutii noi eficiente economic.




COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 56 DIN 69




PENTRU REALIZAREA ŞARPANTEI DIN LEMN

CUPRINS

1 GENERALITĂŢI .

2 STANDARDE ŞI NORMATIVE DE REFERINŢĂ


4 LIVRARE ŞI MANIPULARE

5 EXECUTAREA LUCRĂRILOR


7 IGNIFUGAREA

8 PROCEDEE DE EXECUŢIE PENTRU IGNIFUGAREA LEMNULUI

9 VERIFICAREA CALITĂŢII IGNIFUGĂRII

10 MĂSURI DE PROTECŢIA MUNCII




COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 57 DIN 69



1. GENERALITATI

Acest capitol contine specificatiile tehnice pentru realizarea acoperisului tip sarpanta .

In acelasi timp acest caiet de sarcini poate fi folosit si la lucrările de reparaţii ale sarpantei existente prin inlocuirea elementelor degradate , mentionate in proiect .

Sarpanta reprezinta elementul de rezistenta al acoperisurilor cu panta mare mare si constituie stratul suport al invelitorii .

Sarpanta şi învelitoarea se vor executa în conformitate cu prevederile materializate în planşele în care sunt prezentate planurile,sectiunile şi detaliile podului, şarpantei şi învelitorii elaborate în proiect în faza PT + DE, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

2. STANDARDE ŞI REGLEMENTĂRI TEHNICE DE REFERINTA

P 005 - 96 Cod pentru calculul si alcatuirea elementelor de constructii din lemn ;

STAS 856-71 Constructii din lemn.Prescriptii de proiectare

STAS 857-83 Piese si elemente din lemn pentru constructii . Clasificare si conditii tehnice de calitate;

STAS 4342-85 Lemn rotund de foioase pentru constructii

C37-88 Normativ de siguranta la foc a constructiilor.

SR 652 /1998 Determinarea eficacitatii ignifugarii ;

C 58 – 96 Norme tehnice privind ignifugarea materialelor combustibile din lemn.

C 300 – 94 Normativ de prevenire şi stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de constructii.

P 118 – 99 Normativ de siguranta la foc a constructiilor.

3. MATERIALE ŞI PRODUSE Având în vedere ca şarpanta are rolul de a susţine învelitoarea, constituind scheletul acoperişului, lemnul care o alcătuieşte va fi ales cu grijă dupa standardele în vigoare astfel:

lemn rotund conform STAS 1040 – 85; cherestea (lemn ecarisat) conform STAS 4510 – 89 - poate fi standardizată şi

conform STAS 1949 – 86.




COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 58 DIN 69



Elemente componente .

Capriorii -piese din lemn dispuse dupa linia de cea mai mare panta , care sustin elementele secundare ale acoperisului ( sipci , astereala ); se executa din rigle de lemn care reazema pe pane ;distanta uzuala intre capriori este de 0,7 ÷1,2 m ;

Panele sunt piese din lemn , rezemate pe popi , dispuse longitudinal cladirii ; distantele uzale între pane sunt de 2,0 ÷3,5 m ; deschiderea panei este intre 3,0 ÷5,0 m ; innadirea panelor se face în dreptul popilor ;

Cosoroabele- sunt piese din lemn dispuse pe zidurile exterioare ale cladirii , pe care sprijina capriorii ; se ancoreaza din loc in loc de centurile zidurilor exterioare prin intermediul unor scoabe metalice ;

Popii sunt piese realizate in general din lemn rotund asezati vertical sau inclinat ; popii reazema pe zidurile portante transversale sau longitudinale prin intermediul unor talpi ; la partea superioar popii sustin panele ; in mod current , sectiunile popilor au diametrul de 12 ÷ 16 mm ;

Clestii sunt elemente orizontale din lemn care solidarizează popii intre ei in sectiune transversala formând împreuna cu acestia un cadru indeformabil ; clestii se amplasaaza sub pane si se prind de capriori si pane cu buloane sau cuie ; in dreptul prinderii popii rotunzi se tesesc in vederea asigurarii unor suprafete plane de contact cu clestii;sectiunea uzuala pentru clesti este de 2,8 x 15 cm ;

Contrafisele sunt piese din lemn rotund ( cand popii sunt din lemn rotund ) sau din lemn ecarisat ( cand popii sunt din lemn ecarisat ), care realizeaza contravantuirea longitudinala a sarpantei si care preiau încarcarile orizontale ; in mod current contrafisele au diametrul de 10 ÷ 12 cm ;

Scaun = ansamblu transversal alcatuit din popi ,clesti si capriorii din dreptul clestilor ; distanta optima dintre scaune este de 3 ÷ 5m;

Toate aceste dimensiuni si caracteristici sunt orientative . Pentru realizarea sarpantelor scolilor se vor respecta dimensiunile si caracteristicile indicate in planse .

Marea majoritate a elementelor sarpantei o reprezinta piesele din lemn .Acestea trebuie sa respecte caracteristicile generale ale elementelor din lemn conform standardelor in vigoare .

Depozitarea lor se face in spatii separate de celelalte materiale si se aseaza separate in functie de tipul de element pe care il reprezinta .

Nu trebuie sa fie in contact direct cu pamantul . Intre elemente trebuie prevazuti distantieri care sa permita patrunderea aerului pentru aerare .

Elementele metalice de ancorare si de legatura se vor depozita separate , in spatii inchise , in vederea evitarii contactului direct cu umiditatea din atmosfera .

Elementele din lemn care se folosesc la realizarea sarpantelor trebuie sa fie uscate , fara fisuri si crapaturi vizilbile .

Toate elementele trede lemn trebuie sa fie livrate in santier numai cu certificate de calitate din care sa rezulte caracteristicile lor tehnice .




COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 59 DIN 69



4. LIVRARE ŞI MANIPULARE Transportul pieselor componente de la atelier la locul de montare se face prin diferite mijloace în raport cu dimensiunile şi greutatea lor,astfel scaunele mici se transporta manual,ridicarea lor la locul de montare facându-se cu scripeti sau cu elevatorul.Pe distante mari se foloseste transportul cu mijloace auto. Fermele de dimensiuni mari se vor ridica la locul de montare cu macaraua.

5. EXECUTIA LUCRARILOR

Etapele de realizare ale sarpantelor sunt urmatoarele :

Verificarea terminarii lucrarilor anterioare si a existentei in centura de la ultimul nivel

sau de la atic a mustăţilor din fier beton Ø 6-8 mm pentru prinderea cosoroabei;

Trasarea pozitiei talpii popilor ;

Fixarea cosoroabei de centura din atic ;

Fixarea rigida a talpilor popilor prin intermediul unor piese metalice ancorate in placa

de beton de peste ultimul nivel ;

Montarea popilor ;

Montarea clestilor si inadirea lor cu popii prin chertare si prin scoabe, cuie , buloane ;

Montarea panelor si inadirea lor numai in dreptul popilor ;

Montarea tuturor celorlalte elemente de rigidizare ale structurii acoperisului .

Dupa montarea asterelei trebuie realizata ignifugarea tuturor elementelor din lemn .

6. VERIFICAREA CALITĂŢII LUCRĂRILOR .

6.1. Verificari înainte de începerea executiei .

Trebuie sa verifice :

Existenta procedurilor tehnice de executie pentru lucrari de sarpanta ;

Existenta certificatelor de calitate pentru materiale si verificarea vizuala a calitatii lemnului utilizat ( sa nu aiba fisuri , sa nu fie degradat ) ;

Incheierea lucrarii executate anterior (PV receptie calitativa pentru receptia a placii de beton de la ultimul nivel);

Existenta proiectului tehnic si a detaliilor de executie ;

Trasarea pozitiei talpilor popilor ;

Depozitarea corespunzatoare a materialelor astfel incat greutatea sa fie uniform distribuita pe toata suprafata placii ;

Existenta scoabelor pentru fixarea cosoroabei in centurile exterioare de la ultimul nivel ;




COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 60 DIN 69



Corespondenta sectiunii elementelor de lemn ale sarpantei cu prevederile proiectului ;

6.2.Verificări în timpul execuţiei lucrărilor de şarpantă .

Trebuie sa verifice :

Respectarea procedurii tehnice de executie prezentata de constructor in documentele de calitate;

Respectarea proiectului si a detaliilor de executie ;

Fixarea rigida a talpilor popilor pe placa de beton prin intermediul unor confectii metalice ancorate in aceasta;

Rigidizarea cosoroabei de centura prin intermediul scoabelor din centura;

Daca innadirea panelor se face in dreptul popilor ;

Daca la innadirea popilor si al clestilor se face chertarea elementelor in vederea asigurarii unei suprafete plane de contact;

Daca la solidarizarea clestilor cu popii se folosesc cuie sau buloane ;

6.3.Verificari la sfârşitul execuţiei lucrărilor de şarpantă .

Trebuie sa verifice:

n) Existenta si continutul certificatelor de calitate ale materialelor ;

o) Existenta agrementelor tehnice;

p) Examinarea directa a calitatii lucrarilor verificandu-se prin sondaj sectiunile elementelor , distanta dintre elemente , aspectul visual al elementelor de sarpanta ;

q) Existenta si continutul proceselor verbale de receptie calitativa si de lucrari ascunse intocmite pentru aceasta lucrare ;

7. IGNIFUGAREA

Definitii , generalitati .

Conform Normativului de siguranta la foc – P118 / 99, fiecare constructie are un grad de rezistenta la foc , stabilit prin proiect, functie de riscul de incendiu sau de categoria de pericol, destinatie si importanta a cladirii .

LRF = Limita de rezistenta la foc = durata de timp la care elementul elementul isi pierde capacitatea de rezistenta la foc intr-un incendiu standard ;

CC = Clasa de combustibilitate = caracteristica a materialelor de constructii privind comportarea la foc ;




COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 61 DIN 69



Clasificari .

Conform STAS 11357 / 1990 , materialele de constructii se clasifica din punct de vedere al comportarii la foc in 2 grupe :

A . Materiale combustibile ( cele care se aprind , ard sau se degradeaza sub influenta temperaturilor inalte ). Materialele combustibile se impart in 4 clase de combustibilitate dupa modul in care se inflameaza :

Clasa C1 : neinflamabile ;

Clasa C2 : dificil inflamabile ;

Clasa C3 : mediu inflamabile ;

Clasa C4 : usor inflamabile ;

B . Materiale incombustibile, care nu ard, nu se aprind, nu se degradeaza .

Deoarece materialele de constructii din lemn care alcatuiesc structura sarpantelor fac parte din categoria C4, este necesara imbunatatire comportarii la foc prin tratarea la suprafata sau in masa materialului cu o substanta inhibitoare de flacara care poate intarzia aprinderea materialului si poate reduce viteza de propagare a incendiului .

Aceasta substanţă actioneaza prin :

formarea unui strat absorbant al gazelor inflamabile;

formarea unei bariere pentru flacari si descompunerea in gaze inerte care dilueaza amestecul combustibil ;

Procedeul de imbunatatire a comportarii la foc a materialelor combustibile se numeste ignifugare = operatiunea de tratare a unui material combustibil cu produse ignifuge in scopul reducerii capacitatii de aprindere si a propagarii flacarii pe suprafata acestuia .

Ignifugarea nu exclude aprinderea si arderea materialului, dar îi confera acestuia o comportare la foc imbunatatita pe o anumita perioada de timp .

Ignifugarea se realizeaza cu materiale agrementate , de societati atestate (acreditate) pentru acest tip de lucrari , iar in perioada desfasurarii acestei activitati se vor face probe martor care vor fi incercate intr-un laborator agrementat in vederea testarii LRF la care a ajuns materialul respectiv .

8. PROCEDEE DE EXECUŢIE PENTRU IGNIFUGAREA LEMNULUI Lucrarile de ignifugare se vor executa de personal pregatit in acest scop , cu respectarea stricta a instructiunilor de lucru intocmite dupa specificatiile tehnice de utilizare a produselor ignifuge. Materiale utilizate : vopsea ignifuga de interior pe baza de silicat de sodiu.

Conditii de pregatire si tehnologia de executie:




COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 62 DIN 69



Inainte de aplicare , suprafata materialului ce urmeaza sa fie ignifugata trebuie sa fie curatata.Locurile de imbinare si golurile existente in lemn in momentul ignifugarii se vor astupa cu chit ignifug preparat din produsele respective prin amestecare cu huma sau creta pana la realizarea unei paste care sa poata fi astupata cu spaclu. Chitul se prepara in cantitati reduse cat este necesar pentru lucrul imediat.Inainte de aplicare suprafetele ce urmeaza sa fie ignifugate se vor uda . Lucrarile de ignifugare se executa in spatii in care se asigura temperatura de + 5 grade C. Solutiile ignifuge se aplica in mai multe reprize cu intervale de uscare , concentratiile solutiilor putand fi diferite , de regula crescand cu numarul straturilor aplicate.Produsele ignifuge se aplica prin pulberizare , iar aplicarea lor se face numai dupa prelucrarea definitiva a elementelor de constructii , nefiind admise ulterior nici un fel de prelucrari care sa indeparteze stratul ignifug de la suprafata.

9. VERIFICAREA CALITATII IGNIFUGARII .

9.1. Verificari inainte de inceperea ignifugarii . Trebuie sa se verifice :

atestatul pentru lucrari de ignifugare al firmei executante emis de Inspectoratul general al Pompierilor ;

atestatul persoanelor care supravegheaza executia lucrarilor ; existenta procedurii tehnice de executie pentru lucrari de ignifugare ; existenta certificatelor de calitate si a agrementelor tehnice pentru produsele

folosite ; existenta fisei tehnice a produsului respective ; terminarea operatiunii anterioare ; pregatirea suprafetei in conformitate cu cerintele specificate in fisa tehnica a

produsului ; existenta instrumentelor si a sculeleor necesare pentru desfasurarea

operatiunii ; 9.2. Verificari in timpul operatiunii de ignifugare .

Trebuie sa se verifice :

daca este respectata procedura tehnica de executie ; daca sunt respectate instructiunile de aplicare ale produsului din fisa tehnica

a acestuia ; daca a fost anuntata unitatea teritoriala de pompieri de efectuarea acestei

lucrari ; daca in timpul executiei s-au prelevat probe pentru incercarea lor in

laboratoare specializate conform SR 652 ; trebuie realizate minim 3 epruvete cu dimensiunile 400 x 150 mm ; tratarea

epruvetelor se face prin procedeul de ignifugare utilizat pentru lucrarea de baza ;

daca epruvetele au fost bine ambalate , sigilate si stampilate de executant si beneficiar ,iar etichetarea lor trebuie sa cuprinda urmatoarele specificatii :

-denumirea obiectivului unde s-a efectuat operatia de ignifugare ; - denumirea materialului ignifugat ; - denumirea produsului ignifug si consumul specific realizat ;




COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 63 DIN 69



- data aplicarii ; - modul de aplicare ; - denumirea executantului ;

aplicarea uniforma in numarul de straturi specificat in fisa tehnica , a materialului de ignifugare.

9.3. Verificari la sfarsitul operatiunii de ignifugare . Trebuie sa se verifice :

uniformitatea stratului de material ignifug aplicat ; realizarea receptiei provizorii a lucrarilor de ignifugare prin intocmirea

procesului verbal de receptie provizorie in care trebuiesc specificate urmatoarele :

denumirea produsului ignifug utilizat , precum si a producatorului ; numarul lotului de produs ignifug ; numarul certificatului de calitate al produsului ignifug ; numarul avizului de expeditie al materialului ; modul de aplicare al produsului ; tipul materialului protejat ; consumul specific ; numarul straturilor aplicate ; data aplicarii produsului; data efectuarii probelor ;

La receptia definitiva trebuie verificata existenta buletinului de încercare pentru epruvetele supuse incercarii , încercare efectuata de un laborator atestat .

10 . MĂSURI DE PROTECŢIA MUNCII La executarea lucrarilor de ignifugare se va respecta Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii – aprobat cu Ordinul MLPAT 9/N/1993. La prepararea si aplicarea solutiilor ignifuge muncitorii vor purta imbracaminte de protectie adecvata .Dupa terminarea lucrului muncitorii se vor spala pe maini cu apa calda . Legaturile furtunului cu compresorul vor fi bine executate pentru a preveni eventualele accidente. Receptia si controlul lucrarilor: In vederea receptionarii lucrarilor de ignifugare si pentru verificarea mentinerii in timp a eficacitatii ignifugarii se vor efectua incercari de laborator conform STAS-urilor 652-74 si 7245-81.




COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 64 DIN 69



CAIET DE SARCINI R07

RECEPTIA LUCRARILOR DE CONSTRUCTII SI INSTALATII AFERENTE

ACESTORA

C U P R I N S

1. GENERALITATI


3. PREVEDERI ALE REGULAMENTULUI DE RECEPTIE A LUCRARILOR DE CONSTRUCTII SI INSTALATII AFERENTE ACESTORA

4. OBSERVATII




COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 65 DIN 69



1.GENERALITATI Acest capitol cuprinde sarcinile ce trebuiesc respectate la receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora. 2.STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA La receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora se vor avea in vedere urmatoarele standarde, normative, regulamente si prevederile caietelor de sarcini aferente proiectului:

H.G. Nr. 273/14.06.1994 : Regulamentul de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora.

M.O. nr. 193/28.07.1994 : Regulamentul de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora.

C 56-85 + C 56-02: Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii. Legea 10/1995:

3.PREVEDERI ALE REGULAMENTULUI DE RECEPTIE A LUCRARILOR DE CONSTRUCTII SI INSTALATII AFERENTE ACESTORA

Subliniem urmatoarele:

1. Receptia constituie o componenta a sistemului calitativ in constructii si este actul prin care investitorul,declara ca accepta,preia lucrarea cu sau fara rezerve si ca aceasta poate fi data in folosinta.Prin actul de receptie se certifica faptul ca executantul si-a indeplinit obligatiile in conformitate cu prevederile contractului si ale documentatiei de executie.

2. Receptia lucrarilor de constructii de orice categorie si instalatii aferente acestora se efectueaza atit la lucrari noi cit si la interventiile in timp asupra constructiilor existente(reparati capitale,consolidari modificari,extinderi, etc.)si se realizeaza in doua etape: -receptia la terminarea lucrarilor -receptia finala la terminarea perioadei de garantie

3. Pentru lucrarile de constructii si instalatii aferente acestora,indiferent de sursa de finantare,de forma de proprietate sau de destinatie,receptiile se vor organiza de catre coordonatorii de credite sau proprietari,care au calitatea de investitori(persoana fizica sau juridica care incheie contractul de executare de lucrari de constructii,urmareste indeplinirea lui si preia lucrarea).

4. Pentru receptia la terminarea lucrarilor,executantul comunica investitorului data terminarii tuturor lucrarilor prevazute in contract printr-un document scris confirmat de investitor.O copie a comunicarii va fi transmisa de executant si reprezentantului investitorului pe santier.




COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 66 DIN 69



5. Comisia de receptie se va numi de investitor si va fi alcatuita din cel putin 5 membri.Obligatoriu va face parte un reprezentant al investitorului si un reprezentant al administratiei publice locale pe teritoriul caruia este amplasata constructia,iar restul vor fi specialisti in domeniu. La receptia cladirilor cu inaltimea de peste 28 m, cu sali aglomerate, cu capacitate pentru mai mult de 150 persoane, a hotelurilor, a spitalelor, caminelor pentru copii si batrani sau a altor cladiri destinate persoanelor ce nu se pot evacua singure, investitorii sunt obligati ca in comisiile de receptie sa includa si o persoana desemnata de inspectiile teritoriale din cadrul Comandamentului trupelor de pompieri si care va fi solicitata in scris de catre investitor.Numele persoanei desemnate va fi comunicat in scris investitorului in intervalul de timp de la primirea solicitarii pana la data intrunirii comisiei de receptie.Procesul verbal de receptie va consemna realizarea masurilor prevazute in documentatia de executie din punct de vedere al prevenirii si al stingerii incendiilor fara de care receptia nu este acceptata. Comisiile de receptie pentru constructiile parter, parter si etaj, cu inaltimea la cornisa de maximum 8 m cu cel mult 4 apartamente, cu suprafata desfasurata de maximum 150 mp. pentru anexele gospodaresti ale acestora, precum si pentru constructiile provizorii, vor fi alcatuite din 2 menbri: investitorul sau proprietarul si delegatul administratiei publice locale.

6. Investitorul va organiza inceperea receptiei in max 15 zile calendaristice de la notificarea terminarii lucrarilor si va comunica data stabilita:

-menbrilor comisiei de receptie -executantului -proiectantului

Reprezentantul executantului si al proiectantului nu pot face parte din comisia de receptie,acestia avind calitatea de invitati.Proiectantul va intocmi si prezenta comisiei de receptie un referat cu punctul sau de vedere privind executia constructiei.

7. Comisia de receptie se intilneste la data ,ora si locul fixat,iar presedintele acesteia numit de investitor stabileste programul dupa care va fi facuta receptia.Comisia de receptie poate functiona numai in prezenta a cel putin 2/3 din menbri numiti ai acesteia. Hotarirea comisiei se ia cu majoritate simpla.

8. Comisia de receptie examineaza urmatoarele: -respectarea prevederilor din autorizatia de construire precum si avizele si conditiile de executie impuse de autoritatile competente,analiza se efectueaza prin cercetarea vizuala a constructiei si prin examinarea documentelor continute in cartea tehnica. -executarea lucrarilor in conformitate cu prevederile contractului si ale documentatiei de executie. -terminarea tuturor lucrarilor prevazute in contractul incheiat intre investitor si executant si in documentatia anexa la contract.

-referatul de prezentare intocmit de proiectant.;investitorul va urmari ca aceasta

activitate sa fie cuprinsa si in contractul de proiectare

9. La terminarea examinarii comisia va consemna observatiile si concluziile in procesul verbal de receptie conform anexei nr.1 la Regulament, pe care il va inainta in termen de 3 zile lucratoare investitorului cu recomandarea de admitere cu sau fara obiectii a receptiei, amânarea sau respingerea ei.




COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 67 DIN 69



Cazurile pt care comisia de receptie recomanda aminarea sau respingerea receptiei sunt prevazute la art. 17 si art. 18 din Regulamentul aprobat de hotarirea guvernului nr.273/1994. Amanarea receptiei se recomanda cand ( Art. 17):

-se constata lipsa sau neterminarea unor lucrari ce afecteaza siguranta in exploatare a constructiei din punct de vedere al exigentelor esentiale

-constructia prezinta vicii a caror remediere este de durata si care daca nu ar fi facute ar diminua considerabil utilitatea lucrarii.

-exista in mod justificat dubii cu privire la calitatea lucrarilor si este nevoie de incercari de orice fel pentru a le clarifica.

Comisia recomanda respingerea receptiei daca se constata vicii care nu pot fi inlaturate si care prin natura lor impiedica realizarea uneia sau mai multor exigente esentiale, caz in care se impun expertize, reproiectari, refaceri de lucrari etc.(Art.18) Pe baza procesului-verbal de receptie, investitorul hotaraste admiterea, amanarea sau respingerea receptiei si notifica hotararea sa in interval de 3 zile lucratoare executantului, impreuna cu un exemplar din procesul-verbal.

10. In cazul cind receptia se face cu obiectii,in procesul verbal de receptie se vor indica in mod expres acele lipsuri care trebuie sa fie remediate.Termenele de remediere se vor conveni cu executantul ,dar ele nu vor depasi de regula 90 de zile calendaristice de la data receptiei.

11. Data receptiei este cea a incheierii de catre comisia de receptie a procesului verbal de receptie a procesului verbal de receptie a lucrarilor cu sau fara obiectii.Cu ocazia receptiei investitorul preia lucrarea de la executant.

12. Procesele verbale de receptie la terminarea lucrarilor se difuzeaza prin grija investitorului:

- executantului

- proiectantului - organului administratiei publice locale emitent al autorizatiei de construire - organului administratiei financiare locale

- originalul ramine la investitor.

13. Receptia finala este convocata de investitor in cel mult 15 zile dupa expirarea perioadei de garantie. Perioada de garantie este cea prevazuta in contract. La receptia finala participa: -investitorul -comisia de receptie numita de investitor

-proiectantul lucrarii -executantul

Comisia de receptie finala examineaza urmatoarele: -procesele verbale la terminarea lucrarilor. -finalizarea lucrarilor cerute la “receptia la terminarea lucrarilor”; -referatul investitorului privind comportarea constructiilor si instalatiilor aferente in exploatare pe perioada de garantie.




COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 68 DIN 69



La terminarea receptiei comisia isi va consemna concluziile intr-un proces verbal de receptie finala potrivita anexei nr 2 la regulament,cu recomandarea de admitere cu sau fara obiectii a receptiei,de aminare sau de respingere a ei.Investitorul hotaraste admiterea receptiei pe baza recomandarii comisiei de receptie finala si notifica executantului hotarirea sa in termen de 3 zile lucratoare de la primirea propunerilor comisiei. Data receptiei finale este data notificarii de catre investitor a hotaririi sale.

14. Procesele verbale de receptie finala se difuzeaza prin grija investitorului: - organului administratiei publice locale emitent al autorizatiei de construire - executantului

15. Deosebit de importantă este CARTEA TEHNICA A CONSTRUCTIEI al carei continut si modul de completare sunt prezentate in anexa nr.6 la Regulament. 4.OBSERVATII

Orice contract privind executia unor lucrari de constructii si instalatii aferente acestora in subantrepriza este recomandabil sa contina urmatoarele prevederi:

A) Receptia la terminarea lucrarilor sa se incheie prin Proces –Verbal de receptie la

terminarea lucrarilor incheiat conform: M.O. nr. 193/28.07.1994 :,,Regulamentul

de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora.” -cu

observatia ca implicarea proiectantului, reprezentantului investitorului, reprezentantului

administratiei publice locale la aceasta receptie cu caracter intern se va face cu acordul

acestora.

B) Subantreprenorul isi asuma in acest sens raspunderea de respectare a conditiilor de

calitate si verificarile pe care le efectuaza potrivit normativului:

C56-85: ,,Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de

constructii si instalatiilor aferente” si se obliga la incheierea proceselor verbale de

lucrari ascunse si pe faze de lucrari precum si la efectuarea verificarilor si

probelor precizate in normativ.Frecventa si tipul acestora pe faze de lucrari, sau

faze determinate este precizata atat in caietele de sarcini cat si in mod complet in

normativul precizat anterior.

C) Proceselor verbale de lucrari ascunse si celelalte acte mentionate anterior incheiate de

subantreprenor se predau antreprenorului si fac parte integranta din ,,CARTEA TEHNICA

A CONSTRUCTIEI “

Orice situatie de litigiu a carei solutionare nu este prevazuta sau tratata in prezentul caiet de sarcini se rezolva potrivit prevederilor integrale ale ,, REGULAMENTULUI DE RECEPTIE A LUCRARILOR DE CONSTRUCTII SI INSTALATII AFERENTE ACESTORA” publicat in M.O.nr. 193 din 28.iulie 1994 si/sau prevederilor legale in vigoare.




COD: P.T.E.

REV: 00

DATA :. 06.2019

PAG. 69 DIN 69



Proiectantul isi rezerva dreptul completarii si modificarii prezentului caiet in conditiile oferirii unor solutii din partea executantului propuse spre aprobare si insusite precum si in cazul implementarii in timp util a altor solutii noi eficiente economic. Prezentului caiet de sarcini i se pot atasa sau nu anexe nenumerotate pentru operativitatea consultarii continand formulare oficiale, extrase si prevederi din actele legislative privitoare la tema tratata in prezentul caiet de sarcini.

INTOCMIT S.C. TRICON - PROIECT S.R.L. ing. Csaba BARTHA

CONSTRUCTIE PENTRU

CEREMONII FUNERE


COMUNA MARISELU,


VOLUMUL 2.4.

CAIETE DE SARCINI INSTALATII

GALAN VIORICA P.F.A.

F06/444/2016 C.U.I. 36361090

FELDRU NR.196 , jud. B‐N

e‐mail: ga lan_v io r i ca@yahoo. ro , Mobil: +40748‐524.506

P a g 2 d i n 2 9


VOLUMUL 2.1. URMĂRIREA COMPORTĂRII ÎN TIMP A CONSTRUCȚIEI


VOLUMUL 2.3. REZISTENTĂ

VOLUMUL 3.3. INSTALATII PAG.

IE 01 INSTALAŢII ELECTRICE ............................................................. 3

IS 02 INSTALAŢII SANITARE ............................................................. 12

IT 03 INSTALAŢII TERMICE ............................................................... 27

mailto:[email protected]


F06/444/2016 C.U.I. 36361090



P a g 3 d i n 2 9

CAIET DE SARCINI IE 01

INSTALATII ELECTRICE

PAGINA DE TITLU ................................................................................................................ 1

CUPRINS VOLUM 2 - CAIETE DE SARCINI ........................................................................ 2

BORDEROU CAIET DE SARCINI IE 01 – INSTALAŢII ELECTRICE ................................. 3

1 GENERALITĂȚI ..…................................................................................................... 4

2 CONDIŢII SPECIFICE PENTRU TABLOURILE ELECTRICE .............................................. 5

3 MONTAREA TUBURILOR IZOLANTE ............................................................................ 5

4 CONDIŢII SPECIFICE PENTRU INSTALAREA CABLURILOR ........................................... 5

5 ACCESORII PENTRU CABLURI ................................................................................... 6

6 MARCAREA CABLURILOR .......................................................................................... 7

7 CABLURI MONTATE ÎN TUBURI DE PROTECŢIE........................................................... 7

8 CONDIŢII DE MONTARE A APARATELOR .................................................................... 7

9 CONDIŢII DE MONTARE A CORPURILOR DE ILUMINAT .............................................. 8

10 EFECTUAREA VERIFICARILOR ŞI PUNEREA ÎN FUNCŢIUNE ........................................ 8

11 URMĂRIREA COMPORTĂRII ÎN TIMP A INSTALAŢIEI................................................... 10

12 MĂSURI DE PROTECŢIA MUNCII …………………………………………………………………………… 11

13 MĂSURI DE PREVENIRE SI STINGERE A INCEDIILOR …………………………………………….. 11



F06/444/2016 C.U.I. 36361090



P a g 4 d i n 2 9

1.GENERALITĂȚI

Prezenta documentaţie conţine principalele sarcini ce revin executantului lucrărilor de instalaţii electrice interioare . La baza proiectării au stat datele din tema de proiectare planurile de arhitectură ale construcţiei şi prevederile standardelor şi normativelor în vigoare. Conductoarele electrice şi tuburile de protecţie se amplasează faţă de conductele altei instalaţii şi faţă de elementele de construcţie, respectându-se distanţele minime din tabelul 3.1 art. 3.5 din Normativul pentru proiectarea si executarea instalaţiilor electrice cu tensiuni pana la 1000 V c.a. si 1500 V c.c., indicativ I7. Elementul de la care

se măsoară distanta

Conducte, bare, tuburi (ale aceluiaşi

circuit sau din circuite diferite)

Conducte sau instalaţii cu fluide incombustibile

Conducte sau instalaţii cu

fluide combustibile

Elemente de construcţie

Trasee paralel

e

Intersecţii Reci T≤+40 C

Calde

T>+40 C

Trasee

paralele

Intersecţii

Incombu- stibile

Combu- stibile

paralele

intersecţii paralele

intersecţii

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

Conductoare neizolate montate pe izolatoare,

pe perete, la interior

10 10 10 10 10 10 100 100 10 20

Conductoare izolate

montate pe izolatoare,

pe perete, la interior

5 5 5 5 200 150 50 50 5 10

Bare electrice

montate pe izolatoare

5 5 5 5 5 5 50 50 5 10

Tuburi si ţevi de

protecţie montate

-aparent in ghene

-sub tencuiala înglobate

0

0

0

0

5

5

3

3

100

20

50

5

10

10

5

5

0

0

Tub met 0

Tub PVC3

Conducte cu izolaţie si

manta montate

-aparent in ghene

-sub tencuiala înglobate

0

0

0

0

5

5

3

3

100

20

50

5

10

10

5

5

0

0

3

3

Pentru amplasarea cablurilor electrice se vor respecta distanţele prevăzute în normativul PE 107.



F06/444/2016 C.U.I. 36361090



P a g 5 d i n 2 9

2. CONDIŢII SPECIFICE PENTRU TABLOURILE ELECTRICE

Tablourile de distribuţie se amplasează cât mai aproape de racordul de energie, în spaţiile optime de acces. Între părţile fixe sub tensiune ale diferitelor faze dintr-un tablou, precum şi între acestea şi părţi metalice legate la pământ se prevede o distanţa de conturnare de minimum 30 mm şi o distanţa de izolare în aer de 15 mm. Tablourile de distribuţie se instalează astfel încât înălţimea laturii de sus să nu depăşească 2,3 m. Fixarea tablourilor pe elementele de construcţie se va face cu ajutorul diblurilor şi şuruburilor. Trebuie acordată o importanţă deosebită fixării tablourilor, pentru a se evita desprinderea lor de pe elementele de construcţie, desprindere care ar pune în pericol sănătatea şi confortul locatarilor. 3. MONTAREA TUBURILOR IZOLANTE Tuburile din PVC vor fi montate ingropat/aparent, fixate prin cleme, sau coliere de material plastic. Tuburile izolante din PVC rigid , prevăzute pentru circuitele de, prize vor fi montate îngropat în elementele de construcţie, respectiv în sapa, şi montate îngropat în şliţuri.

Fixarea tuburilor se va face cu cleme, sau coliere de material plastic urmărindu-se realizarea unei fixări solide, dar fără modificarea secţiunii tuburilor.

Traseele tuburilor prin pardoseala vor fi orizontale şi rectilinii, pozarea lor făcându-se pe distanţa cea mai scurtă între punctele de plecare şi sosire.

La schimbările de direcţie a tuburilor, raza de curbură trebuie să fie conform prescripţiilor furnizorului tuburilor folosite, sau de minimum 5D (D-diametrul tubului folosit).

Fixarea tuburilor izolante de elementele de construcţie din BCA sau cărămidă se face cu gips din 0,5 m în 0,5 m.

4. CONDIŢII SPECIFICE PENTRU INSTALAREA CABLURILOR

Legarea cordoanelor electrice la aparatele de racord (prize) şi la receptoare, se face astfe încât legăturile să nu fie supuse la eforturi de tracţiune. Se prevăd lungimi suplimentare egale cu circa 5% ... 10% din lungimea necesară, pentru evitarea solicitării conductorului. Se interzice utilizarea cordoanelor electrice pentru executarea instalaţiilor electrice fixe. La pozarea cablurilor de energie şi de comandă - control se va prevedea o rezervă de cablu pentru compensarea deformărilor şi pentru a permite înlocuirea cutiilor terminale şi a manşoanelor, la toate manşoanele cablurilor, indiferent de pozare, tensiunea nominală sau tipul cablului. Pentru rezerve se vor prevedea următoarele lungimi minime: - la manşoane, lungimea necesară refacerii de două ori a manşonului respectiv. - la cutii terminale, lungimea necesară refacerii o singură dată a cutiei terminale

respective. Razele minime de curbură ale cablurilor, ce trebuiesc respectate la manevrări şi la fixare,se indică de către fabrica producătoare. In cazul în care aceste date lipsesc, la cabluri cu izolaţia din PVC cu U0 = 0,6 kV se poate considera în mod orientativ raza de curbură egală cu12 x diametrul cablului. La o îndoire unică (ce nu se mai repetă), de exemplu înaintea realizării cutiei terminale, în cazuri extreme, raza de curbură poate fi redusă la jumătate, dacă este stabilit în mod sigur procesul tehnologic de specialitate (încălzirea peste 30°C, îndoireadupă şablon). Desfăşurarea cablurilor de pe tambur si pozarea lor se va face numai în condiţiile în care temperatura mediului ambiant este superioară limitelor minime indicate în standardele şi normele interne de fabricaţie ale cablurilor, în cazul în care este necesară desfăşurarea şi pozarea cablului la temperaturi mai scăzute decât cele indicate de fabricile furnizoare, cablurile trebuie să fie încălzite. Legarea la pământ a conductoarelor de protecţie şi a învelişurilor metalice ale cablurilor (cu asigurarea continuităţilor pe traseu), precum şi a construcţiilor metalice de susţinere se va face conform STAS 12604. Distanţele între două puncte succesive de rezemare a cablurilor la montarea pe orizontală în aer şi respectiv, de fixare la montarea pe verticală în aer, se aleg în funcţie de caracteristicile cablurilor, în conformitate cu indicaţiile furnizorului. In lipsa acestor indicaţii, distanţele nu vor depăşi pe cele indicate în tabelul de mai jos:



F06/444/2016 C.U.I. 36361090



P a g 6 d i n 2 9

TIPUL CABLULUI

DISTANŢA ÎNTRE PUNCTELE DE REZEMARE, (CM)

Montaj orizontal Montaj vertical

Armat 80 150

Nearmat 50 100

In mediile cu pericol de incendiu sau explozie se vor respecta prevederile specifice acestor medii (I 7, ID 17, STAS 9954) La instalarea cablurilor în pământ,adâncimea de pozare a cablurilor în şanţuri, în condiţii normale, nu va fi de regulă mai mică de 0,7 - 0,8 m. în cazul cablurilor cu tensiune nominală până la 20 kV inclusiv. Adâncimea de pozare se poate reduce până la 0,5 m. in incinta staţiilor de conexiuni şi de transformare, pe porţiuni scurte (sub 5 m. lungime) la intrarea cablurilor în clădiri, la pozarea sub planşee de beton şi la pozarea în tuburi de protecţie .In pământ cablurile se vor poza în conformitate cu următoarele precizări:Cablurile se pozează în şanţuri între care se pune un dispozitiv avertizor (de ex. benzi avertizoare şi/sau plăci avertizoare) şi pământ rezultat din săpătură (din care s-au îndepărtat toate corpurile care ar putea produce deteriorarea cablurilor). Se admite acoperirea cablurilor din şanţ cu pământ prelucrat (selecţionat din stratul superficial al taluzului, astfel încât granulaţia să nu depăşească 30 mm,fără pietre, bolovani sau alte corpuri străine) şi compactat prin burare până se obţine o grosime de 10 - 15 cm. şi o suprafaţă netedă şi fără fisuri; stratul de deasupra dispozitivului avertizor va fi, de asemenea, bine compactat prin burare. Utilizarea plăcilor avertizoare este recomandată în următoarele situaţii: - în situaţiile în care este necesară o protecţie mecanică suplimentară. - în cazul profilelor de şanţuri cu cabluri etajate (între straturile de cabluri) - deasupra manşoanelor Inainte de trasarea şanţului pentru pozarea cablurilor subterane se va face o identificare a traseului şi a conductelor de utilităţi existente, prin sondaje, efectuându-se eventualele modificări a traseelor în vederea respectaşi distanţelor prescrise între cablurile electrice şi celelalte reţele de utilităţi. Condiţiile indicate mai sus sunt valabile şi pentru pozarea cablurilor din interiorul construcţiilor. Se va face o identificare prealabilă a punctelor unde urmează să se racordeze cablurile proiectate, corespunzător caracteristicilor echipamentelor din punctele respective. Distanţele minime dintre cablurile subterane şi diverse reţele, construcţii sau obiecte,sunt indicate în tabelul anexă nr. 5 al Normativului PE 107-1995. 5. ACCESORII PENTRU CABLURI Cutiile terminale şi manşoanele trebuie să asigure protecţia cablurilor împotriva pătrunderii umezelii şi a altor substanţe cu acţiune nocivă din mediul înconjurător. Cutiile terminale şi manşoanele de legătură şi de derivatie ale cablurilor trebuie să reziste la tensiunile de încercare prescrise pentru cabluri. Manşoanele de legătură ale cablurilor trebuie să asigure: - continuitatea perfectă a conductoarelor din cablu; - continuitatea electrică a mantalei metalice şi etanşeitatea mantalei de plumb sau

aluminiu; - continuitatea electrică a benzilor metalice de armare şi ecranelor metalice; - nivelul de izolare; - protecţie mecanică similară cu cea a cablului. Se recomandă ca numărul de manşoane de legătură pe l km de linie nou construită, pentru cabluri cu o tensiune 1-30 k V, să fie de maximum 4 bucăţi; un număr mai mare de manşoane (până la 6 bucăţi) se admite numai pe baza unei aprobări de la întreprinderea care face alimentarea cu energie electrică. Innădirea cablurilor de comandă şi control se permite numai în următoarele cazuri: - când lungimea traseului este mai mare decât lungimea de fabricaţie a cablului respectiv; - pentru înlăturarea deranjamentelor cablurilor în funcţiune.



F06/444/2016 C.U.I. 36361090



P a g 7 d i n 2 9

Cablurile electrice pozate în pământ, situate în apropierea manşoanelor, trebuiesc protejate faţă de acestea prin amplasarea lor la o distanţă minimă de 25 cm; când este necesară micşorarea acestei distanţe, cablurile cele mai apropiate de manşoane vor fi protejate cu cărămizi, plăci din beton, etc. Nu se vor realiza, de regulă, manşoane în subsoluri, poduri de cabluri, încăperi tehnologice, depozite şi alte spaţii cu pericol de incendiu; cablurile de energie care necesită joncţionare se vor manşona în exteriorul acestor spaţii sau se vor proteja pe porţiunea de joncţionare cu elemente rezistente mecanic şi la foc (minimum 30 minute). 6. MARCAREA CABLURILOR

Cablurile pozate în încăperi, poduri, etc. se vor marca cu etichete de identificare la capete, la trecerile dintr-o construcţie de cabluri în alta, la încrucişări cu alte cabluri, etc. Cablurile pozate în pământ se vor marca şi pe traseu, din zece în zece metri. Cablurile pozate în jgheaburi se vor marca numai la capete. Etichetele pentru cabluri vor fi confecţionate din plumb, material plastic, cupru sau aluminiu (materialul se va alege în funcţie de mediul de pozare) şi vor avea înscris pe ele. - tensiunea (kV); - marca de identificare a cablului din jurnalul de cabluri; - anul de pozare. Toate manşoanele de legătură sau de derivaţie, precum şi cutiile terminale vor fi prevăzute de asemenea, cu etichete de identificare. Traseele subterane de cabluri vor fi marcate prin borne de marcaj la suprafaţă sau prin tăbliţe de marcaj pe clădiri, atunci când în desenele de execuţie, traseele de cabluri nu pot fi indicate pe plan prin cote faţă de construcţiile fixe. Distanţa faţă de bornele de marcaj pe traseele rectilinii în afara zonelor locuite din localităţi va fi de 100 m. Se vor marca prin borne schimbările de direcţie şi intersecţiile cu alte canalizări subterane (cabluri, conducte de fluide, etc.), Bornele vor fi fixate lateral de cablu, la 0,8 m de axul lui, cu placa de inscripţie orientata spre cablu. Marcarea şi reperarea reţelelor de cabluri în localităţi se va face în conformitate cu prevederile STAS 9570/1.

7. CABLURI MONTATE ÎN TUBURI DE PROTECŢIE

La alegerea şi montarea cablurilor se vor respecta condiţiile specifice din standardele de produs. Înainte de montare se verifică vizual cablurile electrice. Acestea trebuie să prezinte o secţiune constantă fără strangulări, iar

izolaţia să fie aplicată concentric. Suprafaţa izolaţiei trebuie să fie uniformă, fără îngroşări şi fără incluziuni de aer sau corpuri

străine iar culoarea să fie uniformă fără pete.

La tragerea cablurilor se va urmări ca izolaţia acestora să nu sufere deformări, străpungeri, sau ruperi.

Se interzice supunerea legăturilor electrice la eforturi de tracţiune.

În fiecare doză se va lăsa o rezervă de 5-10 cm de cablu. Legăturile conductoarelor se vor face prin răsucire şi matisare. 8.CONDIŢII DE MONTARE A APARATELOR

Dozele de aparat se vor monta îngropat, în elementele de construcţie, în găuri săpate în pereţi. Montarea aparatelor se va face în ultima fază de execuţie a finisajelor, după finalizarea zugrăvelilor şi vopsitoriilor. Întreruptoarele, comutatoarele şi prizele, se vor monta în dozele de aparat, prin fixare în clemele speciale cu care aparatele sînt prevăzute. Fixarea trebuie realizată astfel încât aparatele să nu prezinte nici un fel de joc la mişcarea realizată manual. Suplimentar, prizele trebuie să reziste tensiunii mecanice exercitată de tragerea ştecherului oricărui aparat electrocasnic, fără a fi ţinute cu mâna. Întreruptoarele şi comutatoarele se vor monta astfel încât să întrerupă faza la corpul de iluminat. Prizele vor fi obligatoriu cu contact de protecţie, conectarea conductorului de protecţie la bornele corespondente ale aparatului fiind obligatorie. Dozele de aparat ale întreruptoarelor şi comutatoarelor se vor monta la o distanţă de 0,9 m faţă de pardoseala finită.



F06/444/2016 C.U.I. 36361090



P a g 8 d i n 2 9

Dozele de aparat ale prizelor se vor monta la o distanţă de 0,3m faţă de pardoseala finită.

9. CONDIŢII DE MONTARE A CORPURILOR DE ILUMINAT

Corpurile de iluminat se vor monta dupa caz, aparente pe tavan, încastrate in tavanele din rigips, precum si in scafa tavanului fals. Fixarea se va face prin clemele de prindere sau prin suruburi prinse in dibluri de plastic. Corpurile de iluminat vor fi legate la conductorul de protecţie.

10. EFECTUAREA VERIFICARILOR ŞI PUNEREA ÎN FUNCŢIUNE

Verificarea initiala a instalatiilor electrice se face în timpul montarii si la finalizarea

constructiei unei instalatii noi sau finalizarea unei extinderi sau a unei modificari a unei instalatii existente înainte de a fi puse în functiune de catre utilizator. Verificarea initiala a instalatiilor electrice trebuie efectuate de o persoana calificata, competenta în verificari. Verificarea initiala se face prin inspectie si încercare. Inspectie

Inspectia trebuie sa preceada încercarea si trebuie efectuata înainte de a pune instala�ia sub tensiune. Inspectia trebuie sa confirme ca echipamentul electric montat este:

- în conformitate cu prescriptiile de securitate ale standardelor de echipament corespunzatoare; - ales si montat în mod corect conform normativelor si instructiunilor fabricantului; - fara deteriorari vizibile astfel încât sa afecteze siguranta.

Inspectia trebuie sa stabileasca daca instalatiile electrice corespund proiectului si notelor de santier emise pe durata executiei si sa includa urmatoarele verificari:

a) masurile de protectie împotriva socurilor electrice prin atingere directa; b) prezenta barierelor pentru oprirea focului si alte masuri împotriva focului precum si masuri împotriva efectelor

termice; c) alegerea conductoarelor pentru intensitatea admisibila a curentului si caderea de tensiune; d) alegerea si reglarea dispozitivelor de protectie si de supraveghere; e) prezenta si amplasarea corecta a dispozitivelor corespunzttoare de separare si de comutare; f) alegerea echipamentului si a masurilor de protectie corespunzatoare pentru influentele

externe; g) identificarea corecta a conductoarelor de protectie si a conductoarelor neutre; h) întreruptoarele de pe circuitele de iluminat trebuie sa fie montate pe conductoarele de faza; i) existenta schemelor, inscriptiilor de avertizare sau a altor informatii similare; 292 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

291

j) identificarea circuitelor, a dispozitivelor de protectie la supracurenti, întreruptoare, borne, doze, tablouri electrice, etc. k) conectarea corespunzatoare a conductoarelor (în doze, tablouri electrice etc.); l) prezenta si utilizarea corecta a conductoarelor de protectie, inclusiv a conductoarelor pentru

legatura de echipotentializare de protectie si legatura de echipotentializare suplimentara; m) posibilitatea de acces la echipamente pentru usurinta acttionarii, a identificarii si a mentenantei.

Încercari Încercarile trebuie efectuate (atunci când sunt aplicabile) de regula în urm�toarea ordine:

a. continuitatea conductoarelor; b. rezistenta izolatiei instalatiei electrice; c. protectia prin TFJS, TFJP, sau prin separarea electrica; d. rezistentele / impedantele izolatiilor pardoselii si a peretilor;



F06/444/2016 C.U.I. 36361090



P a g 9 d i n 2 9

e. protectia prin întreruperea automata a aliment�rii; f. protectia suplimentara; g. încercarea de polaritate; h. verificarea secventei succesiunii fazelor; i. încercari functionale; j. caderea de tensiune.

Raportul pentru verificarea initiala

Raportul pentru verificarea iniaiala se face dupa finalizarea verificarii unei instalatii noi sau extinderi, sau a unei modificari la o instalatie existenta. Raportul trebuie sa continaa detalii ale partii instalatiei care face obiectul raportului împreuna cu consemnarea inspectiei si rezultatul încercarilor. Defectele constatate în raport trebuie remediate înaintea punerii în functiune si consemnate în documentele de receptie ale instalatiei. Raportul pentru verificarea iniaiala poate contine recomandari pentru reparatii si îmbunatatiri. Raportul initial trebuie sa cuprinda:

- consemnari ale inspectiilor; - consemnari ale circuitelor încercate si rezultatele încercarilor.

În consemnarile detaliilor circuitelor si ale rezultatelor încercarilor trebuie sa se identifice fiecare circuit, inclusiv dispozitivul (dispozitivele) de protectie asociate si trebuie sa se consemneze rezultatele încercarilor si masuratorilor corespunzatoare. Raportul pentru verificarea iniaiala trebuie redactat conform cu reglementarile specific referitoare la verificarea calitatii lucrarilor de constructii si semnat sau autentificat de o persoana sau de persoane competente pentru verificare. Verificari periodice

Verificarea periodica are rolul de a determina daca tot echipamentul din componenta instalatiei electrice este în stare de utilizare. Verificarile periodice, care includ o examinare detaliata a instalatiei, trebuie efectuate fara demontare sau cu demontare partiala, pentru a arata ca timpii de deconectare a echipamentelor de protectie sunt respectati si confirmati prin masurari si asigura cumulativ:

a) securitatea persoanelor si animalelor împotriva efectelor socurilor electrice si a arsurilor; b) protectia împotriva deteriortrii bunurilor prin focul si caldura dezvoltata de un defect al instalatiei; c) confirmarea ca aceasta instalatie nu este avariata sau deteriorata asa încât sa afecteze siguranta în functionare; d) identificarea defectelor instalatiei si abaterea de la prescriptii care pot conduce la un pericol.

Trebuie luate masuri pentru a se asigura ca verificarea nu constituie un pericol pentru personae sau animale si nu produce deteriorari de bunuri si echipamente, chiar daca circuitul este în stare de defect. Instrumentele de masurare si echipamentul de supraveghere si metodele trebuie alese conform recomandarilor din SR EN 61557. Aria de verificare si rezultatul unei verificari periodice a instalatiei, sau a oricarei parti a instalatiei trebuie sa fie înregistrate. Orice avarie, deteriorare, defecte sau conditii periculoase trebuie înregistrate. Verificarea trebuie efectuata de o persoana calificata competenta în verificari. Întretinerea si verificari pentru iluminatul de siguranta

Utilizatorul sau proprietarul instalatiei iluminatului de siguranta trebuie sa denumeasca o persoana competenta pentru a supraveghea, întretine si verifica iluminatul de siguranta. Încercarile instalatiei de iluminat de siguranta trebuie sa fie efectuate fara a afecta functionarea instalatiei. Zilnic vor fi controlati vizual indicatorii alimentarii de la sursa centrala pentru verificarea functionarii lor corecte. Lunar se va verifica fiecare corp de iluminat si fiecare semnalizare de iesire iluminata din interior de la bateria de acumulatoare prin simularea unui defect în alimentarea iluminatului normal pentru un interval de timp suficient, pentru a se asigura ca fiecare corp de iluminat este functional.



F06/444/2016 C.U.I. 36361090



P a g 1 0 d i n 2 9

Atunci când alimentarea iluminatului de siguranta se face de la o sursa centrala (baterie, generator) aceasta din urma va fi monitorizata. Anual fiecare corp de iluminat si fiecare semnalizare iluminata din interior trebuie sa fie încercate la toate intervalele de timp stabilite în conformitate cu informatiile producatorului. Alimentarea iluminatului normal si toti indicatorii luminosi vor fi controlati pentru a verifica functionarea lor corecta. Toate încercarile si rezultatele trebuie sa fie consemnate în Registrul de control pentru instalatiile de dectare, semnalizare, alertare, limitare si stingere a incendiilor. Pentru verificarea sistemelor de iluminat de siguranta din amplasamente pentru utilizari medicale se vor respecta prevederile speciale din SR CEI 60364-7-710. Verificarea echipamentelor electrice de joasa tensiune

La punerea în functiune a echipamentelor electrice de joasa tensiune în concordanta cu precizarile din HG nr. 457/2003 se va verifica daca ele au asigurate protectia împotriva riscurilor ce pot rezulta ca urmare a montarii si utilizarilor lor si protectia împotriva riscului cauzat de influente externe asupra lor. Pentru protectia împotriva riscurilor ce pot rezulta ca urmare a montarii si utilizarii echipamentului electric de joasa tensiune se va verifica daca:

a) persoanele si animalele domestice sunt protejate fata de pericolul ranirii fizice sau de alta natura care pot fi cauzate de atingerile directe sau indirecte; b) nu se produc încalziri, radiatii sau arcuri electrice periculoase; c) persoanele, animalele domestice si bunurile mobile si imobile sunt protejate împotriva pericolelor de natura neelectrica ce pot fi cauzate de echipamentul electric de joasa tensiune; d) rezistenta electrica de izolatie respecta valorile din tabelul 8.1.

Pentru protectia împotriva riscului cauzat de influente externe asupra echipamentului electric de joasa tensiune se va verifica daca:

a) echipamentul electric satisface cerintele de natura mecanica astfel încât persoanele, animalele domestice si proprietatea sa nu fie puse în pericol; b) echipamentul electric este rezistent la influente de natura nemecanica în conditii de mediu astfel încât persoanele, animalele domestice si proprietatea sa nu fie puse în pericol; c) echipamentul electric nu pericliteaza persoanele, animalele domestice si proprietatea în conditii de suprasarcini.

Se va complete caietul de sarcini, privitor la: - conditiile de executie a instalatiilor electrice pentru echipamente informatice, conform prevederilor I7-

02,subcap.7.11. - conditiile de executie a instalatiilor electrice pentru echipamente informatice, conform prevederilor I7-

02,subcap.4.4. - verificarea indeplinirii conditiilor de functionalitate a prizei de pamantare

existente aferent cladirii in care sunt amplasate spatiile reamenajate, conform prevederilor I7-02, subcap.4. si subap.7.9.( de la art. 7.9.27 – la art. 7.9.37.) si subcap. 7.11;

- un capitol de executie a instalatiei electrice de curenti slabi, conform prevederilor I7-11, subcap. 7.23; 11. URMĂRIREA COMPORTĂRII ÎN TIMP A INSTALAŢIEI

• se va urmări respectarea parametrilor care au stat la baza proiectării şi execuţiei instalaţiei; • controlul pentru constatarea stării echipamentelor electrice se va face de personal calificat; • accesul la circuitele şi elementele cu tensiuni periculoase este permis numai după deconectarea întreruptorului

principal; • corpurile de iluminat şi lămpile vor fi curăţite la perioade de nouă luni; • pentru curăţenie se va utiliza iluminatul natural sau, dacă nu este posibil, un iluminat redus şi numai unde se

lucrează; • lămpile cu durată de funcţionare expirată se vor schimba cu altele noi, chiar dacă mai funcţionează; • pentru economia de energie electrică se va folosi iluminatul electric numai în lipsa celui natural corespunzător;



F06/444/2016 C.U.I. 36361090



P a g 1 1 d i n 2 9

• se vor deconecta imediat aparatele racordate la prize în caz de accidente, apariţia fumului sau a flăcărilor, vibraţii neadmisibile, defectarea mecanismului acţionat, încălziri neadmise, reducerea turaţiei însoţită de încălzirea rapidă a motoarelor.

12. MĂSURI DE PROTECŢIA MUNCII La elaborarea prezentului proiect s-au avut în vedere următoarele normative şi prescripţii privind protecţia muncii şi prevenirea şi stingerea incendiilor :

Legea privind securitatea şi sănătatea în muncă” nr.319/14.07.2006

Legea 90/1996 Legea protecţiei muncii NSSMUEE 111-2001 Norme specifice de securitate a muncii la utilizarea energiei electrice în medii normale. NSPM-65-2001 Norme specifice de protecţia muncii pentru transportul şi distribuţia energiei electrice.

13 . MĂSURI DE PREVENIRE SI STINGERE A INCEDIILOR

P 118-99 Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor MP 008-2000 Manual privind exemplificări, detalieri şi soluţii de aplicare a prevederilor normativului P 118-99,

Siguranţa la foc a construcţiei C 300-94 Normativ de prevenire şi stingere a incendiilor pe durata executării lucrărilor de construcţii şi instalaţii

aferente acestora

CE 1-95 Normativ privind proiectarea clădirilor civile din punct de vedere al cerinţei de siguranţă în exploatare

Ord.MI 775/22.07.98 Norme generale de prevenire şi stingere a incendiilor OG nr.114/2000 pt.modificarea OG nr.60/1997privind apărarea împotriva incendiilor, modificată şi aprobată de

Legea nr.212/1997. Pe tot parcursul execuţiei lucrărilor, precum şi în activitatea de exploatare şi întreţinere a instalaţiilor proiectate se va urmării respectarea cu stricteţe a prevederilor actelor normative menţionate. Lista de mai sus nu este limitativă şi va fi completată cu restul prevederilor legale în domeniu, aflate în vigoare la momentul respectiv. Răspunderea privitoare la respectarea legislaţiei în vigoare revine în întregime executantului lucrării în perioada de realizare a investiţiei şi beneficiarului pe perioada de exploatare normală, întreţinere curentă şi reparaţii (după recepţionarea lucrărilor şi a punerii în funcţiune).

Data, Întocmit, Iunie 2019 Electrician Autorizat, Autorizatie 39081/2015

Ing. Viorica Galan



F06/444/2016 C.U.I. 36361090



P a g 1 2 d i n 2 9

CAIET DE SARCINI IS 02

INSTALATII SANITARE

CUPRINS

1. GENERALITĂŢI ........................….............................................................................. 13

2. MONTAJ OBIECTE SANITARE ......................................................................................... 13

3. MONTAJ CONDUCTE....................................................................................................... 14

4. PROBE DE PRESIUNE ŞI ETANŞEITATE ........................................................................... 25

5. IZOLAŢII TERMICE ....................................................................................................... 25

6. STĂPUNGERI PEREŢI ŞI PLANŞEE ................................................................................. 25

7. MĂSURI DE PROTECŢIA MUNCII .................................................................................... 26

8. MĂSURI DE PREVENIRE SI STINGERE A INCEDIILOR ................................................ 26



F06/444/2016 C.U.I. 36361090



P a g 1 3 d i n 2 9

1. GENERALITATI

Prezenta documentaţie conţine principalele sarcini ce revin executantului lucrărilor de instalaţii sanitare

interioare de apă rece, apă caldă menajeră, canalizare menajeră.

Executantul lucrărilor are obligaţia de a respecta prevederile proiectului de execuţie, ale Normativului

pentru proiectarea si executarea instalaţiilor sanitare indicativ I9-2015, a normativelor, reglementărilor

şi standardelor conexe, ca o garanţie a realizării criteriilor de performanţă necesare prevăzute de lege

şi de proiectul tehnic.

2. MONTAJ OBIECTE SANITARE

Montajul obiectelor sanitare se va face numai după ce s-a efectuat proba de presiune a întregii reţele

de distribuţie a apei şi după ce s-au terminat lucrările de finisaj din încăperi, pentru a proteja obiectele

sanitare împotriva degradării.

La trasarea poziţiei şi montarea obiectelor sanitare se va urmării ca acestea să fie montate astfel încât

să se asigure estetica încăperii şi o utilizare cât mai uşoară.

La montaj se va ţine seama de:

- distanţele minime între diferitele obiecte sanitare, precum şi între acestea şi pereţi sau alte

elemente de construcţie conform STAS 1026

- distanţele de montaj ale obiectelor sanitare şi ale armărurilor acestora conform STAS 1504

Fixarea pe pereţi a obiectelor sanitare şi consolelor de susţinere a acestora se va face cu dibluri şi

holtzşuruburi.

Strângerea sistemelor de fixare trebuie făcută astfel încât fixarea să fie corespunzătoare, fără a se

deteriora obiectele sanitare.

2.1 MONTAJ LAVOARE :

Montajul lavoarelor se face cu ajutorul consolelor de fixare conform STAS 3343.

Lavoarele vor fi deservite de o baterie amestecătoare stativă. Racordul între baterie şi conductele de

distribuţie se face cu piese de legătură flexibile. Poziţia legăturii de apă caldă va fi în partea stângă,

iar cea pentru apa rece în partea dreaptă. Racordurile de apă caldă şi apă rece se vor realiza prin

intermediul robineţilor de siguranţă de colţ. Legătura între robinetul de siguranţă şi baterie va fi de

tip flexibil.

La ieşirea din pereţi a conductelor de apă şi scurgere care deservesc obiectul sanitar se recomandă

să se monteze pentru mascarea golului, rozete metalice cromate.

Racordarea la conducta de canalizare se face obligatoriu prin intermediul unui sifon de scurgere, tip

butelie cu gardă hidraulică.

2.2 MONTAJ VAS WC :

Racordarea la canalizare a vaselor WC se face prin intermediul pieselor de legatură cu etanşare pe

manşetă de cauciuc (racord WC), fiind interzisă folosirea tuburilor gofrate flexibile. Fixarea WC-ului

în pardoseală se face cu dibluri şi holtzsuruburi, iar limita de contact între WC şi pardoseala finită se

va rostui cu silicon alb sanitar.



F06/444/2016 C.U.I. 36361090



P a g 1 4 d i n 2 9

2.3 MONTAJ REZERVOR WC :

Rezervoarele vor fi montate la semiînălţime, fiind racordate etanş la vasul WC, prin intermediul kit-

ului ce se livrează împreună cu rezervorul. Se vor respecta întocmai prevederile din notiţa tehnică a

furnizorului, pentru a asigura o montare, racordare, funcţionare corespunzătoare.

Racordul la apă rece se va realiza prin intermediul unui robinet de siguranţă de colţ, cu rozetă

cromată de mascare a poziţiei din perete.

2.4 MONTAJ SIFOANE DE PARDOSEALA:

Se montează înainte de realizarea pardoselilor finite în băi.

Sub sifoane se va monta o membrană hidroizolatoare, racordată la hidroizolaţia planşeului din

încăperea respectivă.

Conductele de scurgere de la racordul sifoanelor spre coloanele de canalizare se montează în şliţuri

practicate în planşeele de beton armat. Acoperirea aceastora cu şapă şi realizarea pardoselilor finite

se face numai după efectuarea probei de etanşeitate şi de eficacitate.

Lavoarele sau căzile de baie se racordează la coloanele de scurgere prin sifoanele de pardoseală,

asigurând menţinerea gărzii hidraulice a acestora.

2.5 MONTAJ ARMATURI SI BATERII :

Înainte de montaj se verifică dacă armăturile se manevrează uşor la deschidere şi închidere.

Strângerea elementelor trebuie făcută cu simţ astfel încât fixarea şi etanşarea să fie realizate fără a

fi modificate calităţile lavoarelor sau a bateriilor.

Pentru buna utilizare a armăturilor şi bateriilor, acestea trebuie să îndeplinească următoarele

condiţii:

- să permită o întreţinere şi o curăţire cât mai uşoară

- să asigure funcţionarea optimă a obiectului sanitar

- să realizeze debite variabile de apă la orice deschidere a robinetului fără a produce vibraţii.

Bateriile de perete trebuie să fie montate astfel încât axul bateriei să fie centrat pe obiectul sanitar

şi perpendicular pe perete. Toate bateriile se vor monta în poziţia închis. Racordarea bateriilor

stative la conductele de apă se face cu racorduri flexibile.

3. MONTAJ CONDUCTE

3.1 MONTAJ CONDUCTE DE APA RECE SI CALDA:

Montajul conductelor se va face după trasarea circuitelor şi traseelor instalaţiei interioare de apă.

Conductele de alimentare cu apă caldă vor avea un traseu comun cu conductele de alimentare cu

apă rece, circulând pe aliniamente paralele. Distribuţia în interiorul clădirii se face ramificat.

Recomandări pentru pozare:

1.Montaj aparent

Înca din faza de proiectare a instalaţiei trebuie ţinut seama de coeficientul de dilatare al tubului şi

de aceea este necesar să se stabilească poziţia şi dimensiunea compensatorilor de

dilatare precum şi modul de fixare a instalaţiei. Susţinerea ţevii se va face continuu sau cu bride de

fixare.



F06/444/2016 C.U.I. 36361090



P a g 1 5 d i n 2 9

În locurile unde există pericolul apariţiei condensului, obligatoriu ţeava PP-R se izolează.

2. Montaj îngropat în beton

Montajul in beton este posibil deoarece tubulatura nu este sensibilă la acţiunea agresivă a

cimentului si cu toate acestea va recomandam ca tubulatura să fie protejată în tub corugat/protecţie

pentru a crea spaţiul necesar de dilatare şi pentru o exploatare sigură a instalaţiei.

Adâncimea de montaj trebuie să fie mai mare sau egală cu 1,5×diametrul exterior al tubului.

NU se recomandă îngroparea fitingurilor demontabile în beton.

Proba de presiune se execută înainte de îngroparea definitivă a tubului.

ATENTIE: Sunt obligatorii respectarea instrucţiunilor de utilizarea aparatelor de sudură şi a normelor

de protecţia muncii.

Etapele de executie a instalatiilor din PP- R:

1. Montarea si conectarea la reteaua electrica a aparatului de sudură

./ Se curata cu o laveta din bumbac uscata matritele si termoplaca;

./ Se monteaza matritele corespunzatoare dimensiunii tevii pe termoplaca aparatului. pemtru un

montaj corect matritele trebuie sa fie bine fixate.

./ Se conecteaza la reteaua de energie electrica aparatul de sudura, de regula 230V , 50 Hz;

./ Se seteaza temperatura de lucru, prin rotirea termostatului, la valoarea temperaturii de

polifuziune indicata de producatorul fitingurilor (in majoritatea cazurilor 260°C)

./ Aparatul este gata de utilizat (in parametri) in momentul cand martorul(i)

luminos(i) se stinge/sting.

./ Parametri de sudura prin polifuziune, in conditii de temperaturi ambientale peste

+5°C, sunt conform tabelului:

Diametru [mm] Timp de încălzire [sec]

Timp de sudură [sec]

Timp de răcire [min]

20 5 4 4 25 7 4 4 32 8 6 4 40 12 6 4 50 18 6 4 63 24 8 6

NOTE:

1. Deoarece intre placa incalzitoare si corpul aparatului este un material de izolatie care la prima

incalzire produce fum si degaja un miros neplacut se recomanda ca inainte de prima utilizare

aparatul sa se incalzeasca liber aproximativ 30 min. dupa care se lasa la racit.

2. Cele descrise mai sus sunt valabile pentru aparatul de sudura CM-03. In cazul utilizarii unui

alt tip de aparat de sudura se va respecta modul de lucru descris in cartea tehnica a acestuia.

2. Debitarea: se debiteaza teava la lungimea dorita; taietura trebuie sa se faca perpendicular

pe axa tevii. Se debavureaza/curata suprafata tevii rezultate in urma taierii.



F06/444/2016 C.U.I. 36361090



P a g 1 6 d i n 2 9

3. Marcarea: Se marcheaza pe tub adancimea maxima de introducere a tubului in fiting

4. Încalzirea: introducerea tubului şi fitingului în matrite in acelasi timp, fără a le roti, Respectati

timpii de sudura conform tabelului de mai sus.

5. Conectarea/Sudarea/Racirea: dupa expirarea timpului de incalzire teava si fitingul incalzit se scot

fara oprirea aparatului de sudura, se introduc imediat unul in celalalt fara rotire si se tin presate pe

toata durata timpului de sudura. Apoi se lasa sa se raceasca conform timpului recomandat.

ATENŢIE!

Nu impingeti teava prea mult in racord, deoarece exista riscul reducerii diametrului de trecere si blocarii

tevii.

Montarea mufei tip şa :

Acest fiting este utilizat pentru a realiza o ramificaţie întro instalaţie existentă, un distribuitor,

sau teacă pentru senzor. Pentru fiecare diametru al conductei exista o matrita speciala necesara

in procesul de sudura.

Etapele de montare sunt următoarele:

1. Gaurirea: executarea găurii cu freza şi curăţarea acesteia.In cazul in care teava are insertie de

Al se indeparteaza aluminiul din zona gaurii.

2. Încalzirea: introducerea tubului şi fitingului în matrite fără a le roti

3. Conectarea/Sudarea: După extragerea simultană a tubului şi fitingului din matriţe se

conectează fără a se roti şi se ţin presate pe toată durata timpului de sudură

4. Răcirea sudurii

Curbarea ţevilor din PP-R

Raza de îndoire minimă recomandată este de 8 x d, d fiind diametrul exterior al ţevii.

Diametrul extern d [mm]

Raza minimă

R=8 x d [mm]

20 160

25 200

32 260

40 320

50 400

63 500

Obţinerea unei curbe cu raza mai mică de 8 x d, se poate realiza DECAT la cald, la temperaturi

constante de cca 140 C, prin suflare aer.

Curbarea NU se face cu flacără, pot aparea modificări în structura moleculară.

Îmbinări filetate

Pentru o mai bună siguranţă a îmbinării demontabile utilizaţi teflon sau alte produse similare.



F06/444/2016 C.U.I. 36361090



P a g 1 7 d i n 2 9

Dezinfecţia conductelor

Toate tronsoanele de conductă vor fi dezinfectate înainte de a fi racordate la sistemul de distribuţie

existent.

Dezinfecţia se va face prin umplerea conductelor cu apă tratată cu clor conform normativelor şi va

avea loc atunci când se umple conducta pentru probele finale. Aliniamentele simple de conducte

pot fi clorinate şi la testele preliminare. Se pot adopta şi alte metode cu aprobarea Investitorului.

Doza de clor va trebui să permită existenţa a 50 mg/l de lor pur de-a lungul conductei. Apa

clorinată va trebui să rămână în conductă 24 de ore sau mai mult conform indicaţiilor

Investitorului. În această perioadă, vanele din sistem vor fi acţionate cel puţin o dată. La sfârşitul

perioadei mai sus amintite se vor face teste pentru măsurarea reziduurilor de clor. Testele se vor

face în capătul cel mai îndepărtat de locul în care a fost introdus clor. Testele se vor face în capătul

cel mai îndepărtat de locul în care a fost introdus clor. Reziduurile de clorină trebuie să fie de cel

puţin 10 mg/l. În caz contrar se repetă clorinarea până la obţinerea acestei valori.

Contractantul trebuie să obţină de la Investitor aprobarea pentru metoda de eliminare a apei

clorinate precum şi momentul în care va avea loc aceasta la sfârşitul probelor finale.

Spălarea conductelor după dezinfecţie se va face până dispare mirosul de clor.

3.2 MONTAJ TUBURI DE CANALIZARE

Montarea tuburilor din polipropilena cu mufe, pentru canalizare

Prelucrarea si montarea tuburilor din polipropilena ignifuga cu mufa pentru canalizare se va

efectua numai de catre personal tehnic de specialitate, instruit in domeniul prelucrarii materialelor

plastice si montarii acestora.

Acestea se monteaza numai deasupra cotei de +0,00 in conductele de legatura la obiectele

sanitare si coloanele de aerisire.

Se monteaza intai coloanele si apoi conductele de legatura. Conductele se monteaza aparent, pe

ziduri prinse cu bratari.

Montarea se face intai provizoriu, fixarea facandu-se cu sarma, cu o distanta libera de la mufa la

perete de 2,5 cm. Se verifica pozitia de montare si se efectueaza corecturile, apoi coloane se va

apropia de perete si se va fixa cu bratari sub mufe.

Toate capetele terminale, ramificatiile si piesele de curatire se vor astupa provizoriu cu dopuri de

hartie si mortar de ipsos. Conductele de legatura la obiectele sanitare se monteaza provizoriu prin

legare cu sarma la pozitie.

Se scoate dopul de protectie de la coloana de scurgere existenta, se verifica pozitia de montare a

conductelor de legatura si se efectueaza corecturile necesare apoi se executa fixarea definitiva in

dispozitivele de sustinere. Capatul ramas liber pentru racordarea la obiectul sanitar se astupa

provizoriu cu dop de hartie si mortar de ipsos.



F06/444/2016 C.U.I. 36361090



P a g 1 8 d i n 2 9

Prelucrarea si montarea tuburilor de polipropilena ignifuga pentru canalizare se va face la

temperaturi ale mediului ambiant cuprinse intre +50C si 300C.

Imbinarea tuburilor se face cu ajutorul mufelor prin introducerea capatului fara mufa in mufa tubului

urmator. Pentru usurarea introducerii capatului fara mufa in mufa tubului urmator, acesta se unge cu

lubrifiant specific. Etansarea imbinarii se realizeaza cu garnituri de cauciuc.

In cazul cand este nevoie ca tubul sa fie taiat, aceasta operatie se face cu fierastraul de mana,

taierea facandu-se parpendicular pe generatoare. Dupa taiere, extremitatea taiata se sanfreneaza la

un unghi de 45 dupa care se debavureaza.

Prinderea si sustinerea coloanelor verticale de scurgere se va efectua cu ajutorul bratarilor si

protectiilor elastice fixate pe perete. Prinderea se va face la 3-4 cm de mufa cea mai apropiata, sub

aceasta.

La montarea conductelor de scurgere se vor utiliza sustineri si bratari prefabricate.

La conductele din PP se vor monta sustineri :

- la trasee orizontale, la fiecare imbinare, minim una pe metru de traseu

- la trasee verticale, coloanele;

- la piesele de curatire ;

Diametrul Dn - mm Distante dintre sustineri - m

50 1,1

75 1,2

110 1,3

150-200 1,5

Coloanele de canalizare vor avea montate pe capat supape automate de vacuum sau se vor prelungi

peste terasa cladirii cu 50 cm, iar in capul acestora se vor monta piese de capat pentru aerisire.

Coloanele de ventilare a canalizarii se realizeaza din tuburi PP amplasate si montate conform NP

003-1996.

Conductele colectoare de canalizare, montate sub pardoseala, se vor aseza pe un pat de nisip

compact de 10 cm grosime.

Se incepe cu conductele principale de distributie amplasate in sapa si se continua cu legaturile la

fiecare consumator. La montare se vor respecta pantele prevazute in normative, pentru a permite

golirea instalatiei.

Materiale- tevi PVC

Pentru executarea lucrărilor se vor utiliza numai materiale şi echipamente omologate. Fiecare dintre

acestea vor fi marcate corespunzător şi vor fi însoţite de certificate de calitate şi de garanţie, după

caz.



F06/444/2016 C.U.I. 36361090



P a g 1 9 d i n 2 9

Se va respecta în totalitate tehnologia de execuţie a lucrărilor din prezenta documentaţie tehnică şi

normele specifice date de furnizor.

Policlorura de vinil (PVC) este un material termorigid obţinut prin polimerizarea clorurii de vinil. Se

prezintă sub formă de pudră amorfă de culoare albă.

Produsele din PVC se fabrică dintr-un amalgam numit „mixtură PVC” care se amestecă cu diferiţi

aditivi de prelucrare, coloranţi şi materiale de umplutură. Ţevile din PVC se produc prin extrudare,

iar fitingurile prin injecţie.

Ţevile şi fitingurile din PVC rigid sunt destinate reţelelor de canalizare gravitaţională a apelor uzate

menajere şi a apelor pluviale. Conductele de canalizare din PVC se utilizează atât în interiorul

clădirilor, pentru conductele principale (îngropate sau la suprafaţă) cât şi în exterior (îngropate).

Temperatura maximă admisibilă a apei menajere nu trebuie să depăşească 60ºC. În aceste condiţii

de exploatare, durata de viaţă a acestor reţele este de min. 50 ani.

Caracteristicile generale ale materialului:

- densitate: 1,37 ÷ 1,47 kg/dm3

- sarcina unitară maximă: ˃ 48 MPa (480 kgf/cm2)

- modul de elasticitate: 3000 ÷ 3500 MPa

-

- conductivitate termică: 0,13 Kcal/hmᵒC

- rezistenţă electrică superficială: ˃ 1012 W

- alungirea la rupere: <10%.

Utilizarea ţevilor de policlorură de vinil are o serie de avantaje tehnice şi economice:

durată de viaţă ridicată

greutate specifică mică, din această cauză manipularea, transportul şi montajul se realizează

uşor şi rapid

eficienţă în utilizare, rezistenţă la coroziune, rezistenţă la îmbătrânirea accelerată, siguranţă în

exploatare, durată mare de folosinţă

comportare bună în condiţiile terenurilor agresive, rezistenţă la microorganismele din apele

reziduale

pierderile de sarcină sunt minime deoarece nu se formează excrescenţe în interiorul conductelor,

coeficienţii de depuneri interne fiind minimimateriale ecologice, îmbinări perfect etanşe şi nu

permit formarea depunerilor şi dezvoltarea coloniilor de alge.

Trasarea lucrărilor

La trasarea lucrarilor pe teren se va tine cont de urmatoarele:

trasarea lucrariilor privind executia retelei de canalizare sa se faca conform planului de

situatie;

nivelmentul de-a lungul traseului sa fie efectuat cu precizia stabilita in proiect;



F06/444/2016 C.U.I. 36361090



P a g 2 0 d i n 2 9

sa se prevada repere provizorii de-a lungul traseului, legate de reperele definitive;

sa se marcheze pe teren intersectiile traseului canalului cu traseele retelelor existente;

sa se preia de executant sau beneficiar reperele lucrarii materializate pe teren.

Trasarea conductelor se materializează pe teren prin ţăruşi amplasaţi pe axul viitoarelor trasee la

intervale de cca. 25÷50 m şi la toate punctele caracteristice (la cotiri în plan şi în profil, în vârfurile

de unghi ale acestora, la tangentele de intrare şi ieşire din curbele realizate prin pozarea tuburilor, în

axul căminelor, în punctele de branşament, în punctele de schimbare a diametrului sau tipului de

conductă, în punctele cu masive de probă şi de ancoraj) şi marcaţi în conformitate cu notaţiile

punctelor de pe planşe.

Fiecare ţăruş va avea doi martori amplasaţi perpendicular pe ax la o distanţă care să-i asigure

împotriva degradării în timpul executării săpăturilor, al depozitării pământului şi al circulaţiei pe

marginea şanţului.

De asemenea se plantează ţăruşi pe porţiunile de aliniament, din 50 în 50 m, pe axul traseului.

Respectarea întocmai a cotelor de pozare şi a pantelor conductei prevăzute în proiect prezintă o

deosebită importanţă pentru a nu se crea între căminele de golire şi de aerisire puncte înalte sau

joase intermediare, ceea ce provoacă formarea unor pungi de aer şi diminuarea debitului conductei,

sau împiedică golirea completă a conductei în caz de avarii şi reparaţii.

Executarea săpăturilor

Executarea săpăturile va începe numai după organizarea completă a lucrărilor şi aprovizionarea, pe

tronsoane dinainte precizate, a tuturor materialelor (conducte, piese speciale, palplanşe, etc.) şi a

utilajelor necesare pentru executare, astfel încât tranşeele să stea deschise o perioadă cât mai mică

de timp. În zonele în care este pământ vegetal se va depozita separat pentru a putea fi valorificat ca

atare.

Execuţia săpăturilor se va face după o prealabilă nivelare şi pregătire a terenului, astfel încât să se

prevină inundarea tranşeelor din ploi, să se asigure o scurgere normală a apelor superficiale care ar

putea fi stânjenită de realizarea săpăturilor şi a depozitelor de pământ.

În terenuri alunecătoare săpăturile se deschid pe tronsoane relativ scurte, de max. 15÷20 m,

executarea urmând să se facă foarte rapid.

Săpăturile se vor limita la tronsonul pentru care sunt asigurate toate cele necesare realizării tuturor

lucrărilor, inclusiv probele de etanşeitate.

La executarea săpăturilor, depozitarea pământului se va face la cel puţin 0,50 m depărtare de

marginea tranşeei, pe o singură parte a tranşeei, aceea opusă căii de acces şi transport a tuburilor şi

materialelor pentru conductă.

La execuţia săpăturilor se vor folosi sprijiniri corespunzătoare naturii terenului întâlnit. În lungul

şanţului se vor monta parapete, iar în locul de traversare a acestuia se vor monta podeţe



F06/444/2016 C.U.I. 36361090



P a g 2 1 d i n 2 9

prefabricate corespunzătoare scopului pentru care s-au prevăzut (pietoni, vehicule).

În zona reţelelor subterane existente se vor executa numai săpături manuale. Săpătura ultimilor 20

cm până la cota inferioară a şanţului se va face cu 2÷3 zile înainte de pozare, în execuţie manuală.

Daca pe parcursul executarii sapaturilor se intalnesc alte retele subterane se va anunta imediat

beneficiarul lucrarii si organele de exploatare ale gospodariei subterane intalnite.

Adâncimea minimă de îngropare a conductelor din PVC este determinată de adâncimea minimă de

îngheţ şi de traficul stradal. Adâncimea maximă de îngropare este determinată de umplutură şi de

grosimea peretelui conductei.

Amenajarea şanţului trebuie să fie sub cota determinată de profilul longitudinal şi să respecte panta

prevăzută de proiectant.

Operaţiunea de săpare a ultimilor 20 cm, până la cota inferioară a şanţului, se va face numai atunci

când au fost aduse lângă şanţ tuburile din PVC şi au fost pregătite toate piesele speciale necesare.

Fundul şanţului trebuie să fie neted, fără pietre şi rădăcini, de rezistenţă corespunzătoare pentru

susţinerea conductei, respectiv a patului de susţinere. În cazul în care prin săparea mecanizată a

şanţului nu se poate asigura netezimea fundului şanţului, se va proceda la îndepărtarea manuală a

pământului din ultimul strat de 20 cm, iar în cazul în care sunt necesare umpluturi de egalizare a

fundului, trebuie efectuată compactarea acestora.

În toate cazurile în care lucrările se execută sub nivelul apei este necesară epuizarea apelor din

săpătură pentru a se asigura executarea în uscat a montării tuburilor.

In cazul in care sapatura intalneste un strat nisipos cu infiltratii puternice, epuizarea apelor se poate

realiza cu ajutorul filtrelor aciculare.

Pozarea conductelor

După executarea şanţului pe traseul şi la adâncimea dată în proiect, se nivelează fundul săpăturii cu

un strat de nisip sau pământ mărunţit selecţionat. Lăţimea minimă a şanţului este B = D +0,50 m

(pentru diametre mai mici sau egale cu 400 mm).

Necesitatea executării patului de susţinere se decide în funcţie de calitatea solului de la fundul

şanţului. Se renunţă la patul de susţinere când solul prezintă o rezistenţă bună la încărcare şi este

granulos. Compactarea fundului şanţului trebuie efectuată şi în asemenea cazuri.

În toate celelalte cazuri se execută pat de susţinere, cu grosimea minimă de 10 cm, iar în cazul

solului stâncos sau pietros, cu grosime minimă de 15 cm.

În cazul solurilor nefavorabile – cu conţinut ridicat de materii organice, sol uşor sub nivelul apei

freatice – este recomandabilă consolidarea fundului prin executarea unei fundaţii sub patul de

susţinere.



F06/444/2016 C.U.I. 36361090



P a g 2 2 d i n 2 9

Ca material pentru patul se susţinere pot fi utilizate solurile uşor compactabile, granuloase sau slab

impermeabile, lipsite de aglomerări şi cu granulaţie Dmax≤20 mm.

După poziţionarea tuburilor în săpătură, deasupra acestora se aşterne un strat de pământ

selecţionat sau nisip în grosime mai mare de 10 cm, măsurat de la generatoarea superioară a

tubului. Acest strat va trebui să înconjoare tubul de fiecare parte. Compactarea stratului până la 2/3

din grosimea tubului trebuie executată cu mare grijă, manual, încercând să se evite deplasarea

tuburilor.

Pentru compactarea manuală se recomandă utilizarea bătătorului din lemn cu muchii rotunjite,

încercând să se evite deplasarea tuburilor. Compactarea va trebui să fie aplicată tubului doar lateral

şi niciodată vertical.

Partea superioară a şanţului se va reumple cu materiale rezultate din săpătură curăţat de elemente

cu diametru mai mare de 10 cm şi de fragmente vegetale şi animale, fiecare strat de 15÷20 cm

fiind compactat separat.

Compactarea mecanizată, cu bătătoare mecanice grele, poate fi practicată numai de la înălţimea de

1 m deasupra conductei.

Datorită coeficientului de dilatare termică liniară, tuburile de polietilenă pot acumula tensiuni dacă

sunt blocate la extremităţi, fapt pentru care umplerea primilor 50 cm deasupra tubului se va executa

pentru toată conducta în aceleaşi condiţii de temperatură externă, de preferinţă în perioadele mai

puţin calde ale zilei. Se repetă operaţia pentru zone de 20 ÷ 30 cm, avansându-se într-o singură

direcţie, din aval în amonte.

Lucrările se vor efectua pe trei porţiuni consecutive: reacoperirea până la 50 cm deasupra

generatoarei superioare a tubului în prima zonă, reacoperirea până la 15-20 cm în zona adiacentă şi

punerea nisipului în jurul tubului (patul de pozare) în zona cea mai avansată.

Conductele nu se vor poza pe cât posibil la temperaturi ambiente sub 0°C. În nici caz nu se vor

efectua montaje la temperaturi sub –5°C. Nu se recomandă prelucrarea mecanică a ţevilor la

temperaturi sub +5 °C.

Înainte de începerea pozării, tuburile din PVC trebuie verificate unul câte unul pentru a descoperi

eventualele defecte de fabricaţie. Capetele, mufele, garniturile trebuie să fie toate în stare bună.

Piesele speciale de îmbinare vor fi ţinute pe şantier în magazie până la folosirea lor în execuţie.

Îmbinarea ţevilor din PVC cu alte tipuri de material se va face prin mufare.

În condiţii speciale, operaţia de pozare poate fi îmbunătăţită utilizând materiale geotextile în scopul

stabilizării fundaţiei gropii, pereţilor, protecţiei tubului.

Coborârea tuburilor în şanţ se execută manual, tuburile din PVC fiind uşoare şi cu lungimi mici.



F06/444/2016 C.U.I. 36361090



P a g 2 3 d i n 2 9

Acolo unde conductele din PVC se pozează suprateran, susţinerea şi fixarea acestora se face

respectând următoarele:

fiecare conductă şi piesă de legătură se fixează separat

locul de prindere se fixează pe mufă sau sub mufă

prinderea conductelor se realizează prin intermediul unei protecţii elastice din cauciuc.

Conductele pot fi montate pe console de-a lungul pereţilor sau suspendate.

La terminarea lucrărilor se îndepărtează toate materialele de construcţie rămase precum şi surplusul

de pământ, lăsându-se traseul lucrărilor în stare curată.

Sisteme de îmbinare

Tuburile şi racordurile din PVC pot fi unite între ele cu ajutorul sistemelor de tip rigid sau elastic.

Îmbinările rigide (nedemontabile – prin lipire) se recomandă pentru terenuri stabile, în zone fără

activitate seismică accentuată şi în zone cu dilatări termice liniare scăzute. Îmbinarea se realizează

cu mufa pe tubul care trebuie unit sau cu manşon cu mufe duble.

Îmbinările elastice (demontabile – etanşare cu inele de cauciuc elastomerice) se recomandă pentru

terenuri instabile, în zone seismice şi cu dilatări termice liniare ridicate.

La extremitatea sa netedă, tubul din PVC poate fi tăiat în mod normal pe axa lui cu ajutorul unui

fierăstrău cu dinţi fini sau cu freza. Pentru introducerea extremităţii astfel obţinute în mufă (atât în

cazul îmbinărilor rigide, cât şi în cazul celor elastice), aceasta trebuie teşită după un unghi precizat

de către producător menţinând la extremitate o grosime indicată de asemenea de producător.

La realizarea îmbinărilor se recomandă respectarea prescripţiilor producătorului în ceea ce priveşte

pregătirea şi realizarea îmbinărilor.

Operaţii executate la rece

Datorită proprietăţilor fizice, ţevile din PVC rigid pot fi prelucrate la rece (îndoite). În acest caz,

îndoirea sub curbură mică se realizează în poziţia orizontală a conductei, mai ales în cazul

tronsoanelor mai lungi, dar mufele nu trebuie să prezinte tensiuni.

Operaţii executate la cald

Operaţiile executate la cald se bazează pe proprietatea PVC-ului de a fi maleabil la temperaturi

ridicate. În această stare PVC-ul se modelează uşor, iar după răcire îşi menţine deformarea produsă.

Prelucrarea la cald se efectuează la temperaturi de 130÷140oC. La temperaturi mai mari, PVC-ul se

carbonizează.

Încălzirea se execută prin insuflare cu aer cald, cu lampă de benzină sau cu arzător cu gaze.

Îndoirea conductelor se poate executa la cald, după cum urmează:

prin umplere cu nisip

cu ajutorul unui agent adecvat, de exemplu tub de cauciuc, arc din inox.



F06/444/2016 C.U.I. 36361090



P a g 2 4 d i n 2 9

La metoda umplerii cu nisip, capătul conductei tăiate la dimensiunea cerută se astupă cu un dop de

cauciuc, iar conducta se umple cu nisip preîncălzit. După compactarea nisipului, se astupă şi capătul

celălalt al conductei cu ajutorul unui dop de cauciuc. Conducta încălzită se îndoaie după şablonul

dorit.

Pentru schimbarea direcţiei în plan a conductelor din PVC, se recomandă utilizarea racordurilor şi

joncţiunilor speciale realizate tot din PVC.

Executarea umpluturilor

In pamanturile cu apa subterana, transeea trebuie eliberata de apa inaintea executarii umpluturii. Se

interzice ingroparea lemnului provenit din cofraje si sprijiniri in umplutura. La terminarea lucrariilor

se indeparteaza toate materialele de constructie ramase precum si surplusul de pamant.

Umplerea transeei constituie cea mai delicata si importanta parte a operatiunii de instalare a

tuburilor de canalizare.

Pentru umplutura de deasupra generatoarei conductei in grosime de 30 cm se vor folosi materiale

granuloase sau usor coezive, usor de compactat. Diametrul maxim al granulelor va fi Dmax < 20

mm. In zona conductei umplutura si compactarea se va realiza in straturi de max. 15 cm.

Realizarea umpluturii in zona conductei prin basculare este strict interzisa. Asezarea si compactarea

materialului de umplere din zona conductei se va face manual, iar pentru compactare se vor folosi

maiuri de mana din lemn cu colturile rotunjite. Gradul de compactare este de 85% in zona

conductei. Trebuie sa se evite compactarea intr-o maniera dinscontinua pentru a se evita dezaxarile

si deci eforturile asupra mufelor sau curbelor anormale ale corpului tuburilor.

La realizarea umpluturilor trebuie procedat cu mare grija si la straturile aflate deasupra zonei de

conducta. Pentru realizarea umpluturii se poate utiliza terenul rezultat sin sapaturi, daca poate

ajunge gradul de compactare de 85-90%.

Nu este admisa reumplerea prin basculare deoarece acest lucru ar putea provoca deformatii locale.

Reumplerea se va face in straturi de 20-25 cm urmat de compactare mecanica cu utilaje usoare.

Montarea tuburilor de PVC se va face cu mufe si garnituri corespunzatoare. La montare, in cazul ca

exista apa subterana, se vor lua masuri ca tuburile sa nu pluteasca. In acest sens se vor lua masuri

de fixare a tuburilor la cotele din proiect.

Executarea lucrărilor anexe

Executarea construcţiilor accesorii pe reteaua de canalizare are ca regulă generală punerea în

funcţiune a reţelei de canalizare din aval spre amonte.

Construcţiile anexe se vor executa concomitent cu reteaua de canalizare.



F06/444/2016 C.U.I. 36361090



P a g 2 5 d i n 2 9

4. PROBE DE PRESIUNE ŞI ETANŞEITATE

Probele de presiune la care e supusa instalatia sanitara interioara :

Instalatia sanitara interioara va fi supusa la următoarele încercări:

NR.CRT

.

STADIUL FIZIC PREMERGĂTOR EFECTUĂRII PROBEI SAU

VERIFICĂRII

Proba de incercare la etanseitate si presiune apă rece :1.5xPregim [bar]

Proba de incercare la etanseitate si presiune apă calda :Pregim [bar], t=55-60*C

Proba de incercare la etanseitate si presiune apă calda :Pregim [bar], cu apa rece

Proba de functionare la apa rece si calda -Pregim [bar]

Proba de etanseitate instalatie de canalizare menajera si meteorica

Proba de functionare instalatie de canalizare menajera si meteorica

5. IZOLAŢII TERMICE

Conductele de apă rece şi apă caldă menajeră se vor izola termic în scopul evitării apariţiei

condensului pe suprafeţe reci şi respectiv reducerii pierderilor de căldură, pe toată lungimea lor.

La execuţia lucrărilor de izolaţii se vor respecta prevederile din “Instrucţiunile tehnice pentru

executarea termoizolatiilor la elementele de construcţii “ - C 142.

Lucrările de izolare vor fi începute numai după ce în prealabil s-au efectuat probele de presiune.

Izolaţiile termice aplicate pe conducte vor fi întrerupte în dreptul organelor de închidere şi de

manevră, precum şi în dreptul manşoanelor de trecere prin elementele de construcţie.

Conductele de apă rece sunt preizolate cu izolatie avand grosimea de 6mm.

6. STĂPUNGERI PEREŢI ŞI PLANŞEE

La traversarea elementelor de construcţie, conductele vor fi montate în tuburi de protecţie, care să

permită mişcarea liberă a conductelor datorită dilatării şi să asigure protecţia mecanică a acestora.

Pe porţiunile de conducte ce traversează pereţi sau plaşee nu se fac îmbinări. La iesirea din

elementele de construcţie se recomandă să se montaze rozete metalice pentru mascarea golului.

Tuburile de protecţie montate la coloanele din băi şi bucătării vor depăşi nivelul pardoselii finite cu

20-30mm.



F06/444/2016 C.U.I. 36361090



P a g 2 6 d i n 2 9

7. MĂSURI DE PROTECŢIA MUNCII

La elaborarea prezentului proiect s-au avut în vedere următoarele normative şi prescripţii privind

protecţia muncii şi prevenirea şi stingerea incendiilor :

- Legea 90/1996 Legea protecţiei muncii

- NGPM-96 Norme generale de protecţia muncii

Pe tot parcursul execuţiei lucrărilor, precum şi în activitatea de exploatare şi întreţinere a instalaţiilor

proiectate se va urmării respectarea cu stricteţe a prevederilor actelor normative menţionate. Lista

de mai sus nu este limitativă şi va fi completată cu restul prevederilor legale în domeniu, aflate în

vigoare la momentul respectiv.

Răspunderea privitoare la respectarea legislaţiei în vigoare revine în întregime executantului lucrării

în perioada de realizare a investiţiei şi beneficiarului pe perioada de exploatare normală, întreţinere

curentă şi reparaţii (după recepţionarea lucrărilor şi a punerii în funcţiune).

8. MĂSURI DE PREVENIRE SI STINGERE A INCEDIILOR

La elaborarea prezentului proiect s-au avut în vedere următoarele normative şi prescripţii privind

prevenirea şi stingerea incendiilor :

P 118-2013 Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor

MP 008-2000 Manual privind exemplificări, detalieri şi soluţii de aplicare a prevederilor

normativului P 118-99, Siguranţa la foc a construcţiei

C 300-94 Normativ de prevenire şi stingere a incendiilor pe durata executării lucrărilor de

construcţii şi instalaţii aferente acestora

CE 1-95 Normativ privind proiectarea clădirilor civile din punct de vedere al cerinţei de siguranţă

în exploatare

Ord.MI 775/22.07.98 Norme generale de prevenire şi stingere a incendiilor

OG nr.114/2000 pt.modificarea OG nr.60/1997privind apărarea împotriva incendiilor, modificată

şi aprobată de Legea nr.212/1997.

Pe tot parcursul execuţiei lucrărilor, precum şi în activitatea de exploatare şi întreţinere a instalaţiilor

proiectate se va urmării respectarea cu stricteţe a prevederilor actelor normative menţionate. Lista

de mai sus nu este limitativă şi va fi completată cu restul prevederilor legale în domeniu, aflate în

vigoare la momentul respectiv.

Răspunderea privitoare la respectarea legislaţiei în vigoare revine în întregime executantului lucrării

în perioada de realizare a investiţiei şi beneficiarului pe perioada de exploatare normală, întreţinere

curentă şi reparaţii (după recepţionarea lucrărilor şi a punerii în funcţiune).

DATA ÎNTOCMIT

Iunie 2019 ing. Viorica GALAN



F06/444/2016 C.U.I. 36361090



P a g 2 7 d i n 2 9

CAIET DE SARCINI IT 03

INSTALATII TERMICE

CUPRINS

1. GENERALITĂŢI ........................….............................................................................. 28

2. LUCRĂRI PREGĂTITOARE EXECUTIEI ............................................................................ 28

3. OPERAȚIUNI DE MONTAJ .............................................................................................. 28

4. RECEPȚIA ȘI INTRAREA IN EXPLOATARE ..................................................................... 29



F06/444/2016 C.U.I. 36361090



P a g 2 8 d i n 2 9

1. GENERALITATI Prezenta documentaţie conţine principalele sarcini ce revin executantului lucrărilor de instalaţii termice. Executantul lucrărilor are obligaţia de a respecta prevederile proiectului de execuţie, ale Normativului pentru proiectarea si executarea instalaţiilor termice indicativ I13-2015, a normativelor, reglementărilor şi standardelor conexe, ca o garanţie a realizării criteriilor de performanţă necesare prevăzute de lege şi de proiectul tehnic.

2. LUCRĂRI PREGĂTITOARE EXECUTIEI

Înaintea punerii în opera, toate materialele se vor supune unui control vizual pentru a se constata daca nu au fost degradări de natura să le compromită tehnic și calitativ, se vor remedia defectiunile respective sau se vor înlocui cele care nu pot fi aduse în stare corespunzatoare prin remediere. La aparatele de masura si control se vor verifica existenta sigiliului si a buletinului de verificare emis de metrologie. Pastrarea materialelor se va face în depozitele de materiale create cu respectarea normelor în vigoare privind prevenirea incendiilor. Materialele ce pot fi deteriorate de agentii climatici (radiatoare,etc)se vor depozita sub soproane si vor fi acoperite sau în spatii închise. Manipularea materialelor se va face astfel încât sa nu se deterioreze si si se va da o atentie deosebita materialelor casante sau usor deformate(radiatoare, robineti).

3. OPERAȚIUNI DE MONTAJ

Ordinea operatiilor pentru montarea pe pozitie a aparatelor de incălzire este:

- trasarea pozitiei aparatului de incălzire; - trasarea locului consolelor si sustinatorilor; - executia gaurilor pentru console si sustinatori si fizarea acestora la pozitie; - fixarea aparatelor de incălzire pe console și prinderea sustinatorilor.

Executia lucrarii de instalatii termice interioare se va face de catre firme autorizate, in concordanta cu reglementarile tehnice si calitative in domeniu si cu respectarea normelor de protectia muncii. Executia lucrarilor se face astfel incât sa nu fie afectata structura de rezistenta a imobilului. Golurile prin peretii de beton se vor executa astfel incit sa nu fie afectata armatura din otel. La executia lucrarilor se vor utiliza numai materiale verificate in ceea ce priveste conditiile tehnice de calitate prevazute de standardele si normativele in vigoare. La montajul sistemelor de climatizare ,a convectoarelor electrice se vor respecta cu strictețe instrucțiunile date de producător.



F06/444/2016 C.U.I. 36361090



P a g 2 9 d i n 2 9

4. RECEPȚIA ȘI INTRAREA IN EXPLOATARE

Recepția este activitatea prin care beneficiarul declară că acceptă lucrarea și că o preia, cu sau fără obiecții, pentru a fi dată în folosintă. Recepția se efectuează atât la lucrări noi cât și la intervențiile în timp asupra construcțiilor existente (modernizări, extinderi ) și se realizează în două etape:

a) recepția la terminarea lucrărilor b) recepția finală, la expirarea perioadei de garanție.

Recepția lucrărilor instalațiilor de încălzire este o parte componentă a recepției construcției și se desfășoară în conformitate cu “Regulamentul de recepție a lucrărilor de construcții și instalații aferente acestora“, aprobat prin Hotrârea Guvernului nr. 273/1994, cu modificările și completările ulterioare. Recepția la terminarea lucrărilor de instalații de încălzire trebuie să constate dacă lucrările au fost terminate și dacă instalațiile funcționează la parametrii proiectați. Examinarea instalaților realizate se face prin efectuarea următoarelor operații de control: a) controlul de bună execuție a instalației

b) verificări ale elementelor componente ale instalațiilor. Controlul de bună execuție cuprinde: a) verificarea corespondenței cu proiectul b) verificarea calității execuției, c) verificarea conformității cu reglementrile tehnice, d) verificarea conformității cu normele de protecție a muncii și de securitate la incendiu, e) controlul existenței tuturor documentelor necesare funcționării.

Verificarea elementelor componente ale instalațiilor de încălzire urmărește să se evidențieze dacă acestea au caracteristicile tehnice prevăzute în proiect și dacă au fost corect montate. La terminarea examinării, comisia va consemna observațiile și concluziile în procesul – verbal de recepție, recomandând beneficiarului admiterea, cu sau fără obiecții a recepției, amânarea sau respingerea ei, dup caz. Recepția finală a instalațiilor de încălzire se efectuează la expirarea perioadei de garanție a lucrării, de regulă după 1..3 ani. La terminarea examinării, comisia va consemna observațiile și concluziile în procesul verbal de recepție final, recomandând beneficiarului admiterea cu sau fără obiecții a recepției finale, amânarea sau respingerea ei, dup caz. Intrarea în exploatare a instalațiilor de încălzire se face după ce recepția la terminarea lucrărilor a fost admisă.

DATA, ÎNTOCMIT, IUNIE 2019 ing. Viorica GALAN


FAZA DE PROIECTARE DETALII DE EXECUTIE CONSTRUCTIE … · STAS 6657/289 –Elemente prefabricate...

Documents

Transcript of FAZA DE PROIECTARE DETALII DE EXECUTIE CONSTRUCTIE … · STAS 6657/289 –Elemente prefabricate...