Farul Nistrean

RRezina {old=ne[t i

Apare de la 03 aprilie 1948Publica\ie periodic= a Consiliilor raionale Rezina [i {old=ne[ti

Nr. 44 (7586), 16 noiembrie 2012

Pag. 1, 3

7 zile: esen\ial7 zile: esen\ial

Pag. 2

}n perioada 01 ianuarie-31octombrie 2012, ]n bugetul raionu-lui Rezina au fost ]ncasate venituricifrate la 116865,6 mii de lei, dincare venituri proprii - 56238,7 miide lei (48,2%)...

La 7 noiembrie curent, colec-tivul folcloric "Cu[mirceanca" as=rb=torit, ]mpreun= cu s=tenii [imai mul\i prieteni ai c`nteculuipopular, 30 de ani de activitate.Spectacolul a fost o adev=rat=s=rb=toare pentru cei prezen\i ]nsal= [i pentru ]ntregul sat...

V= maipropunem:"Balul Bobocilor" -tradi\ie ]n liceul

din Ign=\ei

Pag. 5

Munca depus=s= v= fie apreciat=la justa-i valoare

Mareleactor

Iurie Daries-a n=scut

la noi

Ãîðÿ÷àÿ ïîðàäëÿ ÎÐÇ

Problemele urmeaz=s= fie solu\ionate

(Sf`r[it ]n pag. 3)

"C`t c`nt, at`ta sunt""E lumea o clip=,/ O cli-

p= de-un an,/ De-un secol,de-o er=, de dou=./ O clip=e via\a, a mea [i a ta,/ {ia m=rului cel de pe ram.../C`nd toate vor trece, o,Doamne!/ Va trece [i c`nte-cul oare?/ Sau c`nteculspre nemurire,/ Ne este dezei d=ruit?".

V-a\i ]ntrebat vreodat=de ce omul c`nt=? Nu e o]ntrebare retoric=. Se [tiede ce omul m=n`nc=, doar-me, pleac= sau vine. Darde ce c`nt=? C=ci el c`nt=nu din motiv c= n-are ce fa-ce altceva! C`nt= din simplulmotiv c= nu poate s= nuc`nte. Omul este at`t destr`ns legat de sunet, denecesitatea de a-l producesau de a-l asculta, ]nc`tsunetul devine o func\ie vi-tal= a fiin\ei umane. Ne pu-tem oare imagina un omcare n-a scos ]n via\a sanici un sunet [i care nici n-ar avea necesitatea de aface acest lucru?

Un dicton latin spune:"Am spus [i mi-am salvatsufletul". Muzica restabile[te]n om mi[carea universal=,sunetul muzical readucesufletul ]n consonan\= cusunetul lumii. {i de aici re-iese c= dac= nu am fi avutsuflet, ni l-ar fi creat muzica.De ce are omul nevoie dec`ntec? M=ria sa c`nteculnu este altceva, dec`t formasuperioar= de identificarea omului cu sonoritateave[nic= a lumii. Cine poates= ne spun= p`n= la cap=tce se ]nt`mpl= cu noiatunci c`nd ne contopimtotalmente cu o melodie cep=trunde seduc=tor ]n cele

mai ascunse unghera[e ale"eu"-lui? Ce face c`nteculdin noi la acest nivel? Nuputem [ti dac= el apar\ineomului sau omul apar\inec`ntecului. Putem afirmacu toat= certitudinea - omulnu poate exista f=r= muzic=.}n acest sens ]l ]n\elegemu[or pe Emil Cioran carene m=rturise[te: "Lipsit demijloace de ap=rare ]mpot-riva c`ntecului, m= v=d ne-voit s=-i ]ndur st=p`nireadespotic=, devenind dup=bunul lui plac zeu sauzdrean\=".

A[adar, iat= ce poateface c`ntecul din om. Ne-am n=scut ]n sunet [i dinsunet. Iat= de ce omul iu-be[te c`ntecul. El este mo-dalitatea de transformare aomului din materie ]n spirit.Da, putem spune cu vocetare c= suntem un poporviu, pentru c= suntem un

popor st=p`nit de c`ntec.Cu el tr=im, cu el respir=m,cu el vom d=inui ]n veci caneam, [i tot gra\ie c`nteculuinu vom ajunge vreodat= s=fim un nimeni. Pe parcursulsutelor de ani poporul a ]n-cercat s= men\in= vie p l̀p`i-rea vl=guit= a fl=c=rii spiritu-lui na\ional, a ]nv=\=turilorl=sate din mo[i-str=mo[i, adestinului menit s= fie acela[ipentru tot neamul.

Acela[i mesaj am vruts=-l aducem [i noi oame-nilor ]n ziua de 7 noiembrie,la s=rb=toarea colectivuluifolcloric "Cu[mirceanca",care a ajuns deja la a trei-zecea fil= de activitate.

M= pot considera un omfericit [i ]mplinit ast=zi al=turide acest colectiv, care adus faima satului, a raio-nului, republicii, evolu`nd

"Cu[mirceanca" la 30 de ani

Diploma i-a fost ]nm`nat= Svetlanei Gafin de c=trepre[edintele Alexandru Reli\chi

Forma\ia "Cu[mirceanca" a fost [i de data aceasta la ]n=l\ime...

Amintim c= anul 2012 afost declarat de c=tre Gu-vernul Republicii Moldova"Anul Doina [i Ion Aldea-Teodorovici", fiind aprobat[i un Program Na\ional demanifest=ri cultural-artistice,consacrate celor doi promo-tori ai limbii [i culturii na\io-nale. La Rezina, ]n acestcontext, a fost organizatFestivalul-concurs raional"Dou= vie\i [i o singur= iu-bire", sub egida Consiliuluiraional Rezina [i sec\iei ra-ionale Cultur=. Prima etap=,preselec\ia, s-a desf=[uratla 24 octombrie, iar concur-sul propriu-zis - la 11noiembrie.

La concurs au participatpersoane ce ]ntrunesc dou=categorii de v`rst=: primacategorie - 16-25 de ani; adoua categorie - 25-60 deani.

Concuren\ii, ]n total 14la num=r, au interpretatpiese solo sau ]n duete vo-cale. Juriul i-a apreciat ]nfelul urm=tor: la sec\iunea"Duet", premiul I i-a fostacordat duetului NataliaRo[covan-Ion Purice din s.Ciorna, care au prezentatpublicului piesele "R=sai"[i "Noaptea marii be\ii".

Premiul II l-a ob\inut fa-milia Cu\`i, Vitalie [i Valen-tina, din s. S`rcova. PremiulIII i-a revenit duetului RodicaBoleac-Adrian P`nzari dins. |areuca.

La sec\iunea 16-25 deani, solo, premiul I l-a cuce-

rit Mirela Goncear din Rezi-na. Aceasta a impresionatjuriul concursului [i publiculspectator cu piesele "Emi-nescu" [i "Stai l`ng= mine,mam=".

Premiul II l-a ob\inut IonPurice din s. Ciorna, iarEcaterina Mustea\= din s.Peci[te a devenit posesoa-rea premiului III.

Cu o men\iune s-a ales[i Nicolae Nalbu[ din s. Pe-ci[te.

La sec\iunea 25-60 deani, interpret`nd piesele"R=sai" [i "Codrii mei", pelocul I s-a clasat Maria So-col din s. |ahn=u\i.

Locul II i-a fost acordat

concurentului Mihail Gotorni-cean din s. Lalova, iar loculIII i-a revenit Aureliei Boldi[ordin s. Gordine[ti.

De o men\iune a avutparte Tatiana Gavriliuc dins. S`rcova. To\i ]nving=toriiau beneficiat [i de premiib=ne[ti.

}n afara concursului, ]ncadrul Festivalului raional"Dou= vie\i [i o singur= iu-bire", a evoluat corala "Doi-na Nistrului", conduc=tor -Ion Scutelnic, [i de\in=torulpremiului I la Festivalul Inter-na\ional "Dou= inimi geme-ne", Eugen Andrianov.

Reporter "FN"

Interpre\i rezineniau evoluat ]n memoria

celor dou= inimi gemene

"Doina Nistrului" evolueaz= pe scena casei raionalede cultur= Rezina ]n cadrul Festivalului

"Dou= vie\i [i o singur= iubire"

Participan\ii Festivalului "Dou= vie\i [i o singur= iubire"

Pag. 2

Pag. 4

Pag. 3

Maladieprevenibil=

Nr. 44 (7586), 16 noiembrie 20122 Publica\ie periodic= a Consiliilor raionale Rezina [i {old=ne[ti

Munca depus= s= v= fieapreciat= la justa-i valoare

Anul agricol 2012 estepe sf`r[ite. Cum a fost, nevorbesc cifrele de mai jos.

Fiind sem=nate cu grùde toamn= 7187 ha, au fostrecoltate 8630 t de boabeaurii de ]nalt= calitate. Recol-ta global= de orz de toamn=[i de prim=var= (887 ha [i474 ha) a constituit respectiv980 t [i 474 t. Roadele(modeste) de maz=re [i derapi\= au alc=tuit 246 t [i125 t.

C`t prive[te culturile degrupa a II, semin\ele defloarea-soarelui au fost re-coltate pe o suprafa\= de6970 ha (4830 t); porumbula ocupat 5700 ha, de peaceast= suprafa\= fiind adu-nate ]n depozite 4010 t deboabe; roada global= desoia (1359 ha) a alc=tuit617 t.

}n raionul Rezina au fostplantate cu tutun 59 ha, re-colt̀ ndu-se 222 t de frunze.

De pe ]ntreaga suprafa\=de livad= (1476 ha) au fost

culese 4296 t de fructe (s=-m`n\oase - 3500 t, s`mbu-roase - 796 t). De men\ionat:cifrele de mai sus ne-aufost prezentate de c=tre in-ginerii cadastrali din prim=-rii. Conform acestor cifre,indicii sunt net inferiori celo-ra din anul 2011. }ns=lu`nd ]n considerare calita-tea produc\iei agricole ob\i-nute, pre\urile de comercia-lizare a ei (mai convenabilepentru produc=torii agricolidec`t acum 1 an), n-a[ pu-tea afirma c= starea delucruri ]n agricultur= esteat`t de grav=, cum sus\inunii.

Potrivit datelor, ]n raionexist= 4520 de bovine (100de capete - ]n sectorulasociat), inclusiv vaci mulg=-toare - 3100 de capete (]nsectorul asociat - 49 de ca-pete). Porcine ]n total avem7600 de capete (]n sectorulasociat - 1020 de capete).

Ovinele, caprinele, caba-linele, p=s=rile [i iepurii

sunt crescu\i numai ]n sec-torul individual, de aceea,nu m= voi referi la produc-tivitatea fiec=rei specii, fiind-c= cifrele adev=rate le cu-nosc doar proprietarii lor.Totu[i, vreau s= men\ionezeforturile [i dorin\a cresc=-torilor de animale de-acrea miniferme. De exem-plu, ]n teritoriul prim=rieiOtac exist= deja 2 minifer-me de vaci mulg=toare (33de capete).

}n r`ndurile urm=toarea[ men\iona activitatea fruc-tuoas= a agen\ilor econo-mici agricoli la sf`r[it dean. Gra\ie eforturilor sus\i-nute ale lor, au fost sem=-nate cu grù, orz [i rapi\=de toamn= respectiv 9200,633 [i 610 ha.

Aratul de z=ble a fost]nf=ptuit pe 13200 ha (planul- 17000 ha). Aceast= lucrarecontinu=.

Actualmente, ]n colecti-vele de agricultori se factotalurile anului, sunt trasate

sarcinile pentru viitor (mate-rial semincer, ]ngr=[=minteminerale, combustibil, piesede schimb etc), fiindc= \=-ranii ]ntotdeauna sunt cug`ndul la ziua de mìne.

Deoarece an de an, ]n apatra duminic= a lunii noiem-brie este marcat= Ziua lucr=-torului din agricultur= [i in-dustria de prelucrare, dinnumele conducerii raionului[i al meu personal, aducemsincere [i cordiale felicit=rituturor oamenilor gliei, do-rindu-le din bel[ug s=n=tate,pace ]n cas= [i mult= pìnepe mas=, ploi curate, calde[i la timpul potrivit, satisfac\iede la munca depus=, bucu-rii, noroc [i realiz=ri pepotriva a[tept=rilor. DeaBunul Dumnezeu ca muncadepus= ]n anul 2013 s= ì=fie apreciat= la justa-i valoa-re. Nicolae JOSAN,

vicepre[edintele raionuluiRezina ]n problemele

agriculturii

}n perioada 01 ianuarie-31 octombrie 2012, ]n buge-tul raionului Rezina au fost]ncasate venituri cifrate la116865,6 mii de lei, din ca-re transferurile de la bugetulde stat au alc=tuit suma de60626,9 mii de lei (51,8%din suma total=), iar venitu-rile proprii - 56238,7 mii delei (48,2%). Executarea aconstituit, respectiv,110,5[i 128,7%. Comparativ cuperioada similar= a anuluiprecedent, a fost ]nregistra-t= o cre[tere la venituri (]ntotal) cu 33606,9 mii de lei(140,3%), la veniturile proprii- cu 22509,8 mii de lei(166,7%). Aceast= cre[tereconsiderabil= a veniturilor]ncasate se datoreaz= ]nmare parte anul=rii, ]nce-p`nd cu 01 ianuarie a. c.,a cotei zero a impozituluipe venit pentru persoanelejuridice.

}n perioada de referin\=,suma ]ncas=rilor la impozite-le pe venit de la persoanelejuridice a constituit 27388,2mii de lei sau 48,6% din su-ma veniturilor proprii. }n

acela[i interval de timp alanului 2011, acest indice aconstituit 25,5% (]n cre[terecu 23,1 puncte procentua-le).

Bugetul raional (nivelulII) a fost executat la nivelde 120,5%, inclusiv venituriproprii 142,5%. Acest fapta permis alocarea supli-mentar= a 5638,9 mii delei, bani care au direc\iona\i,conform deciziilor Consiliuluiraional, mai multor institu\iipublice.

C`t prive[te prim=riile(nivelul I), din 25 c`te acti-veaz= ]n teritoriu, sarcinade ]ncasare a veniturilorproprii au executat-o urm=-toarele: Bu[=uca (100,2%),Ghiduleni (103,6%), Mateu\i(110 ,6% ) , |areuca(104 ,3% ) , Pr ip icen i(155 ,8%), Solonceni(117,3%). }n ansamblu, ]n-deplinirea la prim=riile s=-te[ti alc=tuie[te 91,6%, lacea or=[eneasc= - 121,7%.

Din cele men\ionate maisus se poate afirma c= exe-cutarea bugetului la nivelde raion (partea de venituri)

a fost asigurat= de ]ncas=rilela bugetul raional [i cel alprim=riei ora[ului Rezina.

}n perioada 01 ianuarie-31 octombrie a. c., ]n totalpe raion la bugetele de ni-velele I [i II au fost efectuatecheltuieli ]n sum= de95299,3 mii de lei, ceea ceconstituie 82,0% din sumapreconizat= (cu 20915,6mii de lei mai pu\in). Fa\=de perioada similar= a anuluitrecut, suma cheltuit= este]n cre[tere cu 8639,9 miide lei (109,9%).

Din suma total= de chel-tuieli cea mai mare pondereo are domeniul ]nv=\=m`n-tului - 60303,4 mii de lei(63,3%), dup= care urmea-z=:

- servicii de stat cu des-tina\ie general= - 9784,4mii de lei (10,3%);

- asisten\a [i asigurareasocial= - 5472,3 mii de lei(5,7%);

- cultura - 5357,1 mii delei (5,6%);

- men\inerea ordinii pub-lice - 3445,2 mii de lei(3,6%).

Cheltuielile pentru ali-mentarea copiilor au cons-tituit 3913,10 mii de lei, sau72,2% fa\= de suma preco-nizat= (5422,9 mii de lei).}n compara\ie cu prima ju-m=tate a anului ]n curs,acest indice este ]n cre[terecu 10,5 puncte procentuale.Au influen\at cre[terea con-troalele (privind modul deutilizare a mijloacelor finan-ciare planificate ]n acestescopuri) efectuate de direc-\iile Finan\e, }nv=\=m`nt,cu participarea speciali[tilorde la Centrul de S=n=tatePublic=.

Cei mai buni indicatorila executarea cheltuielilori-au ]nregistrat prim=riile:Ghiduleni, Pripiceni (91,5%),Me[eni, Solonceni (90,8%),Cuiz=uca (89,5%), Consiliulraional (86,4%), iar cei maislabi prim=riile: Cini[eu\i(68,2%), Cog`lniceni(70,6%), Minceni (72,7%).

Arcadie MU{INSCHI, [efuldirec\iei generale Finan\e aConsiliului raional Rezina

Se poate de cheltuitbanii [i mai bine

Cu adev=rat mai mult=b=taie de cap ne d= perioa-da rece a anului, mai cuseam= ]n aspectul cre=riicondi\iilor prielnice de via\=pentru persoanele defavori-zate.

}n cadrul ultimei [edin\ede lucru a comisiei raionale]n problemele copilului aflat]n dificultate, au fost exami-nate dou= demersuri. Unul,parvenit de la Centrul Medi-cilor de Familie Rezina, ainformat comisia despre si-tua\ia cet. Gorbatenchi Ve-ronica Serghei din satul Ci-ni[eu\i, mam= a doi copii,unul dintre care-i n=scut la05.10.2012 [i care, practic,de la na[tere se afl= ]n sec-\ia de pediatrie a Spitaluluiraional pe motiv c= n-areunde domicilia. Familia Gor-batenchi face parte din ca-tegoria socialmente-vulne-rabil=, nu are ]n posesie ocas=, iar ]n casa mamei n-are condi\iile necesare pen-tru un trai normal.

Comisia a decis, ]n bazaunei ]n\elegeri prealabilecu administra\ia Centrului

de plasament din B=l\i, camama Veronica Gorbaten-chi, ]mpreun= cu cei doicopii, s= fie plasa\i ]n Centruldin B=l\i pe o perioad= de6 luni, urm`nd ca timp dedou= zile asistentul medical[i lucr=torul medical dinCini[eu\i, ambii prezen\i la[edin\a ]n cauz=, s= preg=-teasc= actele necesare.

Al doilea demers, parve-nit de la prim=ria comuneiS`rcova, a inclus rug=min-tea de a institu\ionaliza co-piii minori Ana [i AlexandruJ`lin, r=ma[i f=r= ]ngrijirep=rinteasc= [i afla\i ]n con-di\ii nefavorabile de via\=,f=r= nici o sus\inere [i mij-loace de existen\=.

Cazul a fost examinat [ide c=tre comisia multidis-ciplinar= din localitate, fiindreferit comisiei raionale. Datfiind c= copiii sunt absoluts=n=to[i, cu poten\ial normalde a studia ]ntr-o institu\ieordinar= de ]nv=\=m`nt, co-misia a decis institu\ionali-zarea lor ]n [coala-internatpentru copii orfani din Orhei.

Reporter "FN"

}n baza art. 45, alin. (3), art. 53, pct. 1, lit. f) ale LegiiRepublicii Moldova privind administra\ia public= local=nr. 436-XVI din 28.12.2006, art. 24, alin. (3) al LegiiRepublicii Moldova privind Statutul alesului local nr. 768-XV din 02.02.2000, pre[edintele raionului Rezina DISPUNE:

1. Se convoac= [edin\a extraordinar= a Consiliuluiraional pentru data de 19 noiembrie 2012, cu ordineade zi:

Cu privire la ]nfiin\area Institu\iei Publice "Incubatorulde Afaceri din Rezina".

Raportor: Eugeniu Postu, [eful sec\iei Economie.2. Locul desf=[ur=rii - sala de [edin\e a Consiliului

raional Rezina (str. 27 August, 1, or. Rezina).3. Ora desf=[ur=rii - 10.00.4. Responsabil pentru ]ndeplinirea prezentei dispozi\ii

se nume[te secretarul Consiliului raional, dl VasileGobjil=.

Pre[edintele raionului Rezina, Eleonora GRAUR

La ora actual= nu exist=probleme mai importantepentru managerii [colari [iAPL dec`t asigurarea ]n in-stitu\ii a regimului termicfavorabil procesului didactic[i a activit=\ii ]n general,respectarea prevederilorHot=r`rilor de Guvern nr.198 din 16 aprilie 1993 "Cuprivire la protec\ia copiilor[i familiilor socialmente vul-nerabile", nr. 234 din 25februarie 2005 "Cu privirela alimenta\ia elevilor".

Pe moment, toate institu-\iile de ]nv=\=m`nt din raionbeneficiaz= de agent termic(cele ]nc=lzite ]n baz= degaze naturale au fost anteri-or supuse unui control rigu-ros). {i totu[i, la capitolulde referin\= exist= [i uneleneajunsuri: sunt aproviziona-te doar par\ial cu combusti-bil (c=rbune) sta\iile termiceale gimnaziilor Ghiduleni,Bu[=uca, Ciorna, Lipceni,complexului [coal= prima-r=-gr=dini\= Ro[cana. }n l/t "Ion Creang=" din Cuiz=u-ca sunt ]n proces de insta-lare convectoarele electrice.Din cauza depist=rii unei

defec\iuni tehnice la con-ducta de gaze naturale dinMincenii de Jos, institu\iade ]nv=\=m`nt din aceast=localitate este ]nc=lzit= deo-camdat= cu c=rbune.

2545 de elevi (cca 50%din num=rul total) din raionse alimenteaz= satisf=c=tor.Sut= la sut= (2028 de elevi)beneficiaz= de hran= eleviiclaselor primare, 15,42%(408 elevi) - din ciclul gim-nazial.

De asemenea, bene-ficiaz= de hran= 72 de elevi(cl. a X-ea-a XII-cea) dinc=minele liceelor teoretice"{tefan cel Mare" [i "IonCreang=". 37 de liceenisunt alimenta\i din surselealocate de c=tre p=rin\iiacestora ]n contabilit=\ileprim=riilor respective.

}mi exprim ferma convin-gere: unele probleme exis-tente la compartimentelede referin\= vor fi solu\ionatec`t ma cur`nd posibil.

Lidia LAZARI, [efuldirec\iei }nv=\=m`nt,

Tineret [i Sport Rezina

Dispozi\ie nr. 153 din 13.11.2012, or. Rezina

"Cu privirela convocarea [edin\ei

extraordinarea Consiliului raional"

Problemeleurmeaz=

s= fie solu\ionate

}n perioada rece -mai mult=

b=taie de cap

La fel, precum ]n alte institu\ii de ]nv=\=m`nt din \ar=,]n liceul teoretic Ign=\ei se desf=[oar= "Balul Bobocilor".Vinerea trecut=, 09 noiembrie, la Ign=\ei a avut loc ceade-a V-ea edi\ie a Marelui Bal. Elevii claselor a X-ea au]ncercat s= demonstreze c= sunt demni de a purta titlul

de liceeni. "Bobocii" clasei a X-ea, profil umanist, ]nfrunte cu c=pitanul lor Ion Marinescu, [i "bobocii" claseia X-ea, profil realist, ]n frunte cu c=pitanul Ion Cebotari,

"Balul Bobocilor" -tradi\ie ]n liceul din Ign=\ei

(Sf`r[it ]n pag. 5)

Prezentarea obiectelor din produse reciclabile Echipele concurente - ]n fa\a suporterilor

33Nr. 44 (7586), 16 noiembrie 2012 Publica\ie periodic= a Consiliilor raionale Rezina [i {old=ne[ti

Responsabil de pagin= - Sergiu CUMATRENCO

Satul {estaci e un satcu tradi\ii frumoase. De[imul\i au plecat din el, azip=r`nd c= {estaciul r=m`nedin ce ]n ce mai uitat, to-tu[i, sunt persoane care \inla ba[tina lor [i mai fac luc-ruri frumoase pentru cons=-teni.

Ne-am bucurat multc`nd am v=zut c=, la intra-rea ]n sat, a fost s=pat= [iamenajat= o f`nt`n=. Acestlucru sf`nt a fost f=cut deprofesorul Ilie Macovei, ori-ginar din {estaci, care locu-ie[te la Chi[i=u [i cite[telec\ii studen\ilor la Universi-tatea Tehnic=.

S=tucul nostru are o is-torie a sa, adic=, un trecut[i, suntem sigure, are [i unviitor. Astfel, istoria lui oputem g=si ]n cartea"{estaci de la sf`r[itul Cior-nei", scris= de Vlad Ciubuc-ciu pe baza materialelorcolectate de membrii cercu-lui de cercetare a \inutuluinatal, condus de doamnaEugenia Evtodiev. Multe do-cumente vechi au fost p=s-trate [i prezentate autoruluide c=tre Petru Timofei Ro[-ca [i Alexandra Lupan din{estaci. Ele au trezit un in-teres viu chiar [i pentru ar-hiva de stat din Chi[in=u.

Editarea acestei c=r\i afost sponsorizat= de c=trefamilia Chi\an. Cu sumeconsiderabile au contribuitIurie Cenalevschi, AlexandruPalii, Eduard Evtodiev, Va-lentina Palii, Valeriu Rudi,Emil Bobeica, Felicia Gor-gos, Serafima Lachi [i al\ii.Exemplare ale acestei c=r\ise afl= acum ]n toate col-

\urile globului p=m`ntesc(Portugalia, Italia, Iordania,Israel, Germania, Canadaetc), deoarece [est=cenide-ai no[tri sunt pretutin-deni.

Lucrurile frumoase nuse termin= aici. Nu demult[et=cenii [i oaspe\ii lor auurm=rit pe scena casei decultur= un minunat concursal familiilor, organizat con-form scenariului so\ilor Simi-onic=. Ne-a pl=cut foartemult [i evoluarea fanfareiraionale "Dumbrava", dar[i a ansamblului nostru fol-cloric "Bondi\a", condusde so\ii Rudei, care nu ]n-ceteaz= s= ne bucure curezultate frumoase la toateevenimentele culturale. Ap-ropo, recent ace[ti frumo[iarti[ti ai no[tri au fost invi-ta\i [i la emisiunea televizat="La noi ]n sat" de la televizi-unea public=.

{est=cenii no[tri suntharnici, prieteno[i, ospitali-eri. Ei nici nu [ed [i nici nutac. Sunt condu[i de unprimar "cu scaun la cap",ei caut= s= re]nvie tradi\iile[i obiceiurile buneilor [istr=buneilor, fiecare ar vreas=-[i cunoasc= arborele ge-nealogic al familiei sale.

La mai mult [i la maimare le dorim dragilor no[tricons=teni.

Eugenia EVTODIEV,cet=\ean de onoareal satului {estaci,

Ala SIMIONIC+,organizator, gimnaziul

"Grigore Evtodiev", {estaci

{i nici nu [ed,[i nici nu tac

]n fa\a oamenilor ce iubescc`ntecul [i folclorul moldo-venesc. Aceast= aniversareeste iar=[i o realizare ]ndezvoltarea culturii satuluinostru. "Cu[mirceanca" [i-a ]nceput activitatea ]nanul 1982, av`ndu-i ca me-mbri pe oameni de diferiteprofesii. A[a e [i azi. La ]m-bog=\irea repertoriului con-tribuie to\i membrii, cule-g`nd folclor de la oameniidin sat. Ne-am str=duit ]n-totdeauna s= ne p=str=mautenticul, deaceea am [iavut succes peste tot undeam evoluat. Avem un reper-toriu foarte variat [i bogatde c`ntece vechi, obicee,colinde...

Cine nu se vrea rege, ]ncapul mesei, la o s=rb=toaremare? De data aceasta nuam putut proceda altfel de-c`t s=-i oferim locul c`nte-cului. Doar M=ria Sa C`nte-cul poate face oamenii maibuni, mai iubitori de via\=.Am \inut cu tot dinadinsuls= ne adun=m l`ng= el pri-etenii, du[manii, oamenimari politici [i oameni simplimuncitori, arti[ti mari l`ng=arti[ti mici ca noi. Or, noi,arti[tii, avem menirea de av= face via\a mai frumoas=.Sper=m c=, [i de aceast=dat=, ne-a reu[it s= ajungemla sufletele spectatorului,

*Directorul SA "Drumuri-{old=ne[ti", Mihai Gandrabur,afirm= c= arterele rutiere din raionul nostru sunt preg=-tite de iarn=. Conducerea raionului i-a pus ]n sarcin= s=\in= la un control strict mai ales drumurile pe unde cir-cul= autobuzele [colare, dar si s= ]ncheie contracte cuunii agen\i economici sau persoane particulare, care autehnic= de desz=pezire a drmurilor.

*{eful sec\iei Administra\ie Public= Local= a CR, Lili-an Colesnic, a participat la o ]ntrunire extraordinar= re-publican= a reprezentan\ilor asocia\iilor veteranilor r=z-boiului de la Nistru (1992). Asocia\iile teritoriale solicit=sedii la nivel de raion, ]nlesniri la deplasarea ]n transpor-tul public, dar [i unele indemniza\ii. La noi, dup= cumse spune, veteranii sunt ajuta\i m=car cu transport pen-tru deplasare la Chi[in=u, pe c`nd ]n alte p=r\i... Oricum,se preconizeaz= s= nu fie uita\i, ci sus\inu\i, cei care auluptat cu arma ]n m`ini pentru integritatea \=rii, pun`n-du-[i s=n=tatea [i chiar via\a ]n pericol.

*Conducerea raionului sus\ine ideea organiz=rii dife-ritor s=rb=tori ale colectivelor artistice [i institu\iilor decultur= cu prilejul diferitor anivers=ri. A[a s-a dat de ]n-\eles dup= ce au fost organizate, cu succes, aniversareaa 100 de ani de la ]ntemeierea bibliotecii publice Vadul-Ra[cov [i a 30-ea de la ]nfiin\area forma\iei folclorice"Cu[mirceanca". De la sec\ia Cultur=, Tineret [i Sports-a cerut s= mai fie depistate asemenea anivers=ri [i or-ganizate nu mai r=u dec`t la Vadul-Ra[cov [i Cu[mirca.

"Asta-i disciplineaz= [i mobilizeaz= pe primari [i luc-r=torii din domeniu, dar [i pe locuitorii satelor, f=c`ndu-i s=-[i demonstreze calit=\ile cele mai frumoase de gos-podari [i gazde ospitaliere", a remarcat pre[edintele ra-ionului, Alexandru Reli\chi. D`nsul a regretat c= nu maiavem acum teatre populare la sate, cum erau ]nainte laCotiujenii Mari, {estaci, Socola etc.

*Joia trecut= a fost prima zi de activitate a BirouluiComun de Informa\ii [i Servicii ]n {old=ne[ti. Dup= cuma informat Olga Argatu, specialist la sec\ia Economie,speciali[tii care au fost de gard= ]n ziua ceea au ]ncercats= ajute cet=\enii ]n chestiunile referitoare la angajarea]n c`mpul muncii, ajutorul social [. a.

Sergiu CUMATRENCO

"C`t c`nt, at`ta sunt"precum am f=cut-o de-alungul anilor.

La s=rb=toarea noastr=i-am avut ca oaspe\i pec`\iva interpre\i de la Chi-[in=u, care foarte mult au]nc`ntat lumea din sal=.Aici au evoluat Ricky Ardezi-anu, Doina Arseni, ArsenieBotnaru, Vasile Pascaru [iErika, care a contribuitenorm la realizarea acestuispectacol, ea fiind ca spe-cialist principal la departa-mentul Cultur=, Tineret [iSport al preturii Buiucanidin Chi[in=u - ne-a organizatshow-ul cu interpre\ii la unpre\ simbolic ]n compara\iecu suma real=, pe care opercep ei la alte spectacole.Le mul\umim din suflet c=ne-au acceptat invita\ia.

De asemenea, pe scenade la Cu[mirca au evoluatansamblul folcloric "Busuio-cul dorului" de la Trif=ne[ti,raionul Flore[ti, Petru Posti-c=, pe care ]l vedem un vii-tor interpret, [i Sergiu Pre-peli\=, iar=[i un t`n=r talen-tat, p=m`nteanul nostru,care r`vne[te spre marelescene.

A[ vrea s= le mul\umescmembrilor colectivului "Cu[-mirceanca" pentru m=iestriainterpretativ=, de care daudovad=, pentru devotament[i d=ruire de sine pe t=r`mulartei, pentru c= contribuiene]ncetat la dezvoltarea cul-

turii na\ionale. Le mul\umimdomnului pre[edinte al raio-nului Alexandru Reli\chi,doamnei vicepre[edinteSvetlana Rotundu, doamneideputat ]n Parlament MariaNasu pentru felicit=rile cal-de [i pentru cadoul ]n su-m= de 500 de mii de lei,oferit pentru repara\ia caseide cultur=. Nu ]n ultimulr`nd a[ vrea s=-i mul\umim[i domnului [ef al sec\ieiCultur=, Tineret [i Sport,Grigore Z=noag=, care acunoscut [i sus\inut acestcolectiv de la fondare. Mul-\umiri pentru reporterii no[-tri neobosi\i de la "ImpulsTV" Victor Sofroni [i SergiuCumatrenco de la ziarul"Farul Nistrean", care ne-au onorat cu prezen\a.

La organizarea acestuiconcert jubiliar au contribuitliceul nostru [i, desigur,prim=ria, c=rora le suntemfoarte recunosc=tori. Local-nicii au petrecut o zi foartepl=cut=, cu mult c`ntec, cuadmirarea celor mai bunelucr=ri ale me[terilor popu-lari, dar [i cu por\ii de ciu-lama la final.

Iar celora care au activatc`ndva ]n acest colectiv [ine-au privit de acolo, desus, le vom p=stra memoriaprin c`ntecele ce ni le-aul=sat, re]ntorc`ndu-ne cufa\a spre tradi\ii [i obiceiuri,spre valorile perene ale

neamului. Eu, ]n calitate deconduc=tor artistic al acestuicolectiv, m= voi str=dui catoate aceste perle s= sereflecte prin copiii no[tri.Iar dac= e s= revenim lamesajul acestei s=rb=tori,haide\i s= "]ndur=m" [i maideparte st=p`nirea "despo-tic=" a c`ntecului. Deci,vorba ceea: "Las-s= fac=c`ntecul tot ce vrea dinnoi".

Svetlana GAFIN,conduc=tor artistic

al forma\iei folclorice"Cu[mirceanca"

Imaginide Sergiu CUMATRENCO

{tiri pe scurt

}n conformitate cu dispozi\ia art. 108 al Codului deProcedur= Civil= al R. Moldova, Judec=toria {old=ne[ti(or. {old=ne[ti, str. Victoriei, 18) solicit= prezentareacet. R=zvon Vadim Mihail, n=scut la 07.11.1980, domici-liat ]n or. {old=ne[ti, str. Regiei, 47, pentru data de 29noiembrie 2012, ora 08.00, ]n [edin\= de judecat=, ]ncalitate de p`r`t, pentru examinarea cauzelor civile, in-tentate de c=tre Autoritatea Tutelar=, privind dec=dereadin drepturi p=rinte[ti.

Prezen\a p`r`tului este obligatorie. }n caz de nepre-zentare, cauza va fi examinat= ]n lipsa lui.

Judec=tor - Elvira Popa.

Cita\ie public=

Mai mult= lume din satsolicita Diploma s-o vad=

Da, unul dintre cei maimari actori de teatru, film[i televiziune, un pictor devaloare, Iurie Darie-Maxim-ciuc s-a n=scut la 14 martie1929 ]n satul Vadul-Ra[cov,jude\ul Soroca, Regatul Ro-m`nia. A fost fiul unui ba-sarabean [i al unei moldo-vence. P`n= la urm= aajuns s= fie aplaudat de ]n-treaga Rom`nie, [i nu nu-mai, pentru talentul [i fru-muse\ea sa, ]mp=r\ind sce-

M=car dup= moarte s= [tie lumea...

Marele actor Iurie Daries-a n=scut la noi

na cu cei mai mari actori aitimpului. Ultimii ani [i i-atrait cu cea de-a dou= so\iea sa, actri\a Anca Pandrea,av`nd un fiu din prima c=-s=torie, Alexandru Darie,actualul director al vestituluiTeatru "Bulandra".

Iurie Darie a fost [i unuldintre cei mai talenta\i gra-ficieni rom`ni, a ilustratc=r\i [i a f=cut spectacolede televiziune din desenelesale. A f=cut [i turnee prin\ar=, cu spectacole pentrucopii. D=dea [i c`te [asespectacole pe zi... Nu s-aoprit niciodat= din desenat.Povestea c=, ]n momentele]n care nu avea creion [i

h`rtie, desena cu degetul,]n aer. Iar ]n ultimele clipeale vie\ii, probabil, pentruc= nu-[i mai putea mi[canici m`inile, Iurie Darie adesenat, ]n g`nd, o u[=c=tre altceva. Vinerea trecu-t=, noaptea, suferin\a lui aluat sf`r[it Pe coroanaadus= de Alexandru Dariescria "Te iubesc, tat=", iarcea oferit= de pre[edinteleRom`niei, Traian B=sescu,era singura care avea trico-lorul pe post de panglici...

Vadulra[coveanul nostrua fost ]nmorm`ntat la cimiti-rul "Sf̀ nta Vineri" din Bucu-re[ti, unde cortegiul funerarera a[teptat de vreo 700

de persoane [i de o gard=militar=, care a dat onorul,apoi a tras trei salve depu[c=...

Iurie Darie a jucat ]n pe-ste 40 de filme, a avut ro-luri ]n multe piese la Teatrulde Comedie. S=-i mul\umimpentru talentul s=u [i s=-idorim un zbor lini[tit dup=at`ta suferin\= din cauzabolii. Dumnezeu s=-l odih-neasc= ]n pace, iar noi s=ne m`ndrim cu asemeneap=m`ntean.

Sergiu CUMATRENCO

}n imagini: Iurie Dariela prima tinere\e

Interpreta ERIKA aajutat-o foarte mult peSvetlana Gafin - ele au

studiat ]mpreun=la Colegiul de Arte din

Soroca. Apropo, ERICA [i-apetrecut copil=ria, de la 10ani, la Rogojeni, sat din

raionul nostru

{i de data aceasta sala mare era plin= de spectatori - lucru mai rar ]n alte localit=\i

Prim=ria Cob`lea, raionul {old=ne[ti, anun\= concurspentru ocuparea func\iei publice de conducere vacant=- secretar al consiliului local.

Cerin\e:- studii conform legisla\iei ]n vigoare;- cunoa[terea limbilor rom`n= [i rus=;- cunoa[terea computerului;- calit=\i bune de comunicare.

Persoanele interesate urmeaz= s= prezinte, p`n= la06 decembrie 2012, ora 17.00, urm=toarele

documente:- formularul de participare;- copia [i originalul buletinului de identitate;- copia [i originalul carnetului de munc=;- copia [i originalul diplomei de studii;- certificat medical;- cazier judiciar;- CV-ul (autobiografia).Informa\ii suplimentare la tel.: (0272) 51-7-69.

Anun\

(}nceput ]n pag. 1)


Âñåì èçâåñòíî, ÷òî õîëîäíîå âðåìÿ ãîäà - ñàìàÿ÷òî íè íà åñòü ãîðÿ÷àÿ ïîðà äëÿ ÎÐÇ. Ïî äàííûì ÂÎÇ(Âñåìèðíàÿ îðãàíèçàöèÿ çäðàâîîõðàíåíèÿ) çà ãîäïåðåáîëåòü îñòðûìè ðåñïèðàòîðíûìè çàáîëåâàíèÿìèóñïåâàåò êàæäûé òðåòèé æèòåëü ïëàíåòû, ïðè÷åì íå-êîòîðûå - íåîäíîêðàòíî. Ìîëäîâà â ýòîì ïëàíå íåèñêëþ÷åíèå, ÎÐÇ - îäèí èç ñàìûõ ÷àñòûõ ñåçîííûõäèàãíîçîâ, ïðîïèñàííûõ â íàøèõ áîëüíè÷íûõ ëèñòàõè øêîëüíûõ ñïðàâêàõ. Ïîýòîìó ñ íàñòóïëåíèåì îñåí-íå-çèìíåãî ñåçîíà ñàìîå âðåìÿ çàäóìàòüñÿ î ïðîôè-ëàêòèêå ïðîñòóäíûõ çàáîëåâàíèé, îñîáåííî ó äåòåé.

Ó÷åíûìè óñòàíîâëåíî, ÷òî ïðîñòóäíûìè çàáîëåâàíè-ÿìè, â òîì ÷èñëå è ãðèïïîì, äåòè çàáîëåâàþò â 5 ðàç÷àùå, íåæåëè ëþáûìè äðóãèìè èíôåêöèîííûìè áî-ëåçíÿìè. Ñåãîäíÿ èçâåñòíî áîëåå äâóõ ñîòåí âèäîâèíôåêöèé, âûçûâàþùèõ ïðîñòóäíûå çàáîëåâàíèÿ. Èâïîëíå î÷åâèäíî, ÷òî ïðîôèëàêòèêà âñåâîçìîæíûõÎÐÂÈ è ÎÐÇ ó äåòåé äëÿ ðîäèòåëåé äîëæíà ñòàòüïðèîðèòåòîì. Î òîì, êàêèå ìåðû íàäî ïðèíèìàòü,÷òîáû ñîõðàíèòü çäîðîâüå â õîëîäíîå âðåìÿ ãîäà,ðàññêàçàë íàøåìó êîððåñïîíäåíòó âðà÷-ãèãèåíèñòÖåíòðà îáùåñòâåííîãî çäîðîâüÿ Âëàäèìèð Ñåíêåâè÷.

Ãîðÿ÷àÿ ïîðà äëÿ ÎÐÇ

Страницу подготовила Марина ШОВА

Ñåòü íàáëþäåíèÿ- Ñðåäè èçâåñòíûõ íà

ñåãîäíÿøíèé äåíü èíôåê-öèîííûõ çàáîëåâàíèé, -ãîâîðèò Âëàäèìèð Ôåäî-ðîâè÷, - ãðèïï è ÎÐÂÈ çà-íèìàþò 95%. Íåñìîòðÿíà òî, ÷òî ïåðåíåñåííàÿèíôåêöèÿ èëè âàêöèíàöèÿñïîñîáñòâóþò ôîðìèðîâà-íèþ ñòîéêîãî èììóíèòåòà,ýïèäåìèè ãðèïïà åæåãîä-íî ïîðàæàþò äî 15% íàñå-ëåíèÿ ïëàíåòû. Ïðèáëèçè-òåëüíî îäèí ðàç â 30-40ëåò ïîâòîðÿþòñÿ ïàíäåìèèãðèïïà, îõâàòûâàþùèåáîëüøèå òåððèòîðèè -èìåííî çà ýòîò ïåðèîäñòðóêòóðà âèðóñà ïðåòåð-ïåâàåò ñóùåñòâåííûå âè-äîèçìåíåíèÿ. Ïî äàííûìÂÎÇ, ïîñëåäíÿÿ ïàíäåìèÿãðèïïà áûëà çàôèêñèðî-âàíà â 1968 ãîäó, ïîýòîìóâïîëíå âåðîÿòíî, ÷òî ñëå-äóþùàÿ ïàíäåìèÿ æäåòíàñ â áëèæàéøåå âðåìÿ.Â 1948 ãîäó ïî èíèöèàòèâåÂÎÇ áûëà çàïóùåíà ìåæ-äóíàðîäíàÿ ïðîãðàììà ïîñáîðó, îáðàáîòêå è ðàñ-ïðîñòðàíåíèþ òåìàòè÷åñ-êîé èíôîðìàöèè ïî ïðîá-ëåìàì ãðèïïà, à òàêæå ïîêîîðäèíàöèè ðàáîòûäèàãíîñòè÷åñêèõ ëàáîðà-òîðèé. Ãëàâíûìè öåëÿìèïðîãðàììû áûëè íàçâàíûìåðû ïî îãðàíè÷åíèþ ðàñ-ïðîñòðàíåíèÿ âèðóñà ãðèï-ïà, ñíèæåíèå òÿæåñòè çà-áîëåâàíèÿ è åãî îñëîæíå-íèé.

Áûëà ñîçäàíà ìåæäóíà-ðîäíàÿ ñåòü íàáëþäåíèÿ,íà ñåãîäíÿøíèé äåíü ðàñ-ïîëîæåííàÿ â 83 ñòðàíàõè ñîñòîÿùàÿ èç 110 ðåôå-ðåíñ-ëàáîðàòîðèé è 12ñïåöèàëèçèðîâàííûõ íà-öèîíàëüíûõ öåíòðîâ ïîèçó÷åíèþ âèðóñà ãðèïïà.Êðîìå òîãî, â ñåòü, ñîçäàí-íóþ ÂÎÇ, âõîäÿò 4 ìåæäó-íàðîäíûõ ðåôåðåíñ-öåíò-ðà (â ÑØÀ, Âåëèêîáðè-òàíèè, Àâñòðàëèè è ßïî-íèè), äèàãíîñòèðóþùèõöèðêóëèðóþùèå òèïû èïîäòèïû âñåõ èçâåñòíûõ âíàñòîÿùåå âðåìÿ âèðóñîâ,âêëþ÷àÿ âîçáóäèòåëåéãðèïïà.

Â íàøåé ðåñïóáëèêåïîñòîÿííî ïðîâîäèòñÿ âû-áîðî÷íîå íàáëþäåíèå çà-áîëåâàåìîñòè ïî îòäåëü-íûì, òàê íàçûâàåìûì äå-æóðíûì ðàéîíàì. Â ÷àñò-íîñòè, ïî íàøåìó ðàéîíóèäåò åæåíåäåëüíîå îòñëå-æèâàíèå ñëó÷àåâ çàáîëå-âàåìîñòè ÎÐÂÈ, â òîì÷èñëå è ñ îñëîæíåíèÿìè.Ñîáðàííûå äàííûå çà íå-äåëþ è çà ìåñÿö îòðàâ-ëÿþòñÿ â ðåñïóáëèêàíñ-êóþ ýïèäåìèîëîãè÷åñêóþñëóæáó, ïîêàçûâàþò äèíà-ìèêó çàáîëåâàåìîñòè è

ñëóæàò áîëüøèì ïîäñïî-ðüåì âðà÷àì â ìåäèöèíñ-êèõ èññëåäîâàíèÿõ.

Ãðèïï è ÎÐÂÈÍà ïðîòÿæåíèè 9 ìåñÿ-

öåâ â íàøåì ãîðîäå è ðà-éîíå íå áûëî çàðåãèñòðè-ðîâàíî çàáîëåâàíèé ãðèï-ïîì, à ÎÐÂÈ îòìå÷åíî260 ñëó÷àåâ, â òîì ÷èñëå- 137 - ó äåòåé. Â ìèíóâ-øåì ãîäó ýòîò ïîêàçàòåëü(çà òîò æå ïåðèîä) áûëîçíà÷èòåëüíî âûøå, â ÷àñò-íîñòè, ñëó÷àåâ ÎÐÂÈ áûëîîòìå÷åíî 1087, â òîì ÷èñ-ëå 802 - ó äåòåé. Íåîáõî-äèìî ïîìíèòü, ÷òî ãðèïïáûâàåò 3 âèäîâ: -À-, -Â, -Ñ-. Íàèáîëåå áîëåçíåííîïðîòåêàåò èìåííî ãðèïï -À-. Êàæäûé ãîä âèðóñãðèïïà ìóòèðóåò, îäíàêîè âñåìèðíàÿ ôàðìàêîëî-ãèÿ íå ñòîèò íà ìåñòå,èìåííî ïî ýòîé ïðè÷èíåâðà÷è íàñòàèâàþò íà åæå-ãîäíîé âàêöèíàöèè íàñå-ëåíèÿ.

Â ÷àñòíîñòè, â ýòîìãîäó óæå íà÷àëàñü âàêöè-íàöèÿ íàñåëåíèÿ ãîðîäàè ðàéîíà â öåëÿõ ïðîôè-ëàêòèêè âèäîèçìåíåííîãîâèðóñà ãðèïïà, çàðåãèñò-ðèðîâàííîãî èìåííî â ýòîâðåìÿ. Îòìåòèì, ÷òî âèðóñãðèïïà ïåðåìåùàåòñÿ îò÷åëîâåêà ê ÷åëîâåêó òîëüêîâîçäóøíî-êàïåëüíûì ñïî-ñîáîì. È ïðîÿâëÿåò ñåáÿâ òå÷åíèå 2-3 ñóòîê. À âîòÎÐÂÈ îáúåäèíÿåò îñòðûåðåñïèðàòîðíûå âèðóñíûåèíôåêöèè, êîòîðûå â ðåä-êèõ ñëó÷àÿõ âûçûâàþò îñ-ëîæíåíèÿ. Êàê æå îòëè÷èòüñèìïòîìû ãðèïïà îòÎÐÂÈ?

Ãðèïï ïðèõîäèò íåîæè-äàííî è â ñ÷èòàííûå ÷àñûïîëíîñòüþ çàõâàòûâàåòîðãàíèçì, ïðèíîñÿ ðåçêîåïîâûøåíèå òåìïåðàòóðû,ïîâûøåííóþ ÷óâñòâèòåëü-íîñòü ê ñâåòó, ëîìîòó âîâñåì îðãàíèçìå, à òàêæåáîëè: ãîëîâíûå è ìûøå÷-íûå. Ó÷èòûâàÿ, ÷òî èíôåê-öèÿ ãðèïïà ïîðàæàåò ñîñó-äû, èìåííî ïî ýòîé ïðè÷è-íå âîçìîæíû äåñåííûå èíîñîâûå êðîâîèçëèÿíèÿ.

ÎÐÂÈ íàñòóïàåò ïîñòå-ïåííî è ÷àùå âñåãî íà÷èíà-åòñÿ ñ óòîìëÿåìîñòè èâíåøíåãî ïðîÿâëåíèÿ âè-ðóñà, íàïðèìåð, íàñìîðêà.Íà ñëåäóþùèé äåíü ïîÿâ-ëÿåòñÿ ñóõîâàòûé êàøåëü,êîòîðûé ñî âðåìåíåìòðàíñôîðìèðóåòñÿ â ìîê-ðûé.

Îñîáåííî òÿæåëî âè-ðóñíûå çàáîëåâàíèÿ ïðî-õîäÿò ó ìàëåíüêèõ äåòåéè ïîæèëûõ ëþäåé, ó òàêíàçûâàåìîé, ãðóïïû ðèñ-êà. Ñèëüíàÿ èíòîêñèêàöèÿìîæåò ïðèâåñòè ê íåæåëà-òåëüíûì ïîñëåäñòâèÿì,óðîâåíü ñìåðòíîñòè, íà-ïðèìåð, îò ãðèïïà ñîñòàâ-ëÿåò 0,2% ïî âñåìó ìèðó.Â òî æå âðåìÿ, êàê ãðèïï,òàê è ÎÐÂÈ ìîãóò äàòü îñ-ëîæíåíèÿ â âèäå ïíåâìî-íèè è äðóãèõ çàáîëåâàíèé.Â ÷àñòíîñòè, ñëó÷àåâ

ìîêðîòû, ïðîòèâîâîñïà-ëèòåëüíûå, ïðîòèâîîòå÷-íûå, ñîñóäîñóæèâàþùèåïðåïàðàòû è ñîëÿíûå ðàñ-òâîðû äëÿ íîñà, ïîëèâèòà-ìèíû, àñêîðáèíîâàÿ êèñ-ëîòà, îáèëüíîå ïèòüå.

Êàê ïðàâèëî, îñòðûåðåñïèðàòîðíûå çàáîëå-âàíèÿ ïåðåäàþòñÿ âîç-äóøíî-êàïåëüíûì ïóòåì.Èñòî÷íèê çàðàæåíèÿ -áîëüíîé ÷åëîâåê. Ïîïàäàÿâ îðãàíèçì, âîçáóäèòåëüÎÐÂÈ íà÷èíàåò ðàçìíî-æàòüñÿ â òàê íàçûâàåìûõ"âîðîòàõ èíôåêöèè": íîñó,íîñîãëîòêå, ãîðòàíè. Ýòîïðîÿâëÿåòñÿ â âèäå íàñ-ìîðêà, ïåðøåíèÿ â ãîðëå,ñóõîãî êàøëÿ. Òåìïåðàòóðàâ ýòîò ïåðèîä îáû÷íî íåïîâûøàåòñÿ.

Çàòåì èíôåêöèÿ ïîïà-äàåò â êðîâü, ÷òî âûçûâàåòñèìïòîìû îáùåé èíòîê-

âñå ðàâíî ðàíî èëè ïîçäíîñëÿãóò, ïðàâäà, óæå ñâûñîêîé òåìïåðàòóðîé èîñëîæíåíèÿìè.

×òîáû "çàáèòü" áî-ëåçíü, ëþäè ïîðîé íà÷èíà-þò ïðèíèìàòü âñå ïîäðÿä,íàäåÿñü, ÷òî "õîòü îäèíïðåïàðàò, íî äàñò ýô-ôåêò". Îäíàêî óñòàíîâëå-íî, åñëè ÷åëîâåê ïðèíèìà-åò 2 ïðåïàðàòà îäíîâðå-ìåííî, ðèñê èõ íåïðåä-ñêàçóåìîãî âçàèìîäåéñò-âèÿ ñîñòàâëÿåò 10%, 3ïðåïàðàòà - 50%, ïðè èñ-ïîëüçîâàíèè áîëåå 5 ìå-äèêàìåíòîâ ðèñê íåïðåä-ñêàçóåìîñòè âîçðàñòàåòäî 90%. Òàê ÷òî, ÷åìñêðîìíåå àññîðòèìåíòïðèíèìàåìûõ ëåêàðñòâ,òåì áåçîïàñíåå, äà è äå-øåâëå.

Àñòìàòèêàì íåëüçÿïðèíèìàòü àñïèðèí èàíàëüãèí, îíè ìîãóò âûç-âàòü áðîíõîñïàçì. Ïðåïà-ðàòû ïàðàöåòàìîëà ïðî-òèâîïîêàçàíû ëþäÿì, óêîòîðûõ áûëà ïîâðåæäåíàïå÷åíü (æåëòóõà, ãåïàòèòû,õîëåöèñòèòû). Êðîìå òîãî,íè â êîåì ñëó÷àå íåëüçÿïðåâûøàòü ñðîêè áåçðå-öåïòóðíîãî ïðèåìà, êîòî-ðûå òàêæå óêàçàíû â èí-ñòðóêöèè. Ïîâåðüòå, ïðî-èçâîäèòåëè ëåêàðñòâçíàþò î íèõ áîëüøå, ÷åììû, ïîýòîìó è ïðåäîñòå-ðåãàþò íàñ.

Ïðîôèëàêòèêàè ëå÷åíèå

À äëÿ ïðîôèëàêòèêèåøüòå öèòðóñîâûå, ñëàä-êèé ïåðåö, ìîëî÷íûå èêèñëîìîëî÷íûå ïðîäóêòû,òâåðäûå ñûðû, îòâàðíóþðûáó, ãîâÿäèíó, ìîðêîâüñî ñìåòàíîé, èçþìîì èëèêóðàãîé. Âèòàìèíû À, Ñ,öèíê è êàëüöèé, ñîäåðæà-ùèåñÿ â ýòèõ ïðîäóêòàõ,ïðåäóïðåæäàþò ïðîñòóäûè îáëåã÷àþò èõ ëå÷åíèå.Íî â îñòðûé ïåðèîä áî-ëåçíè íå ïåéòå ìîëîêî -îíî çàòÿãèâàåò ëå÷åíèå.Óòðîì è âå÷åðîì ñúåäàéòåïî 1/2 ãðåéïôðóòà - ýòîõîðîøàÿ ïðîôèëàêòèêààíãèíû. Â ãðåéïôðóòå ñî-

äåðæàòñÿ äóáèëüíûå âå-ùåñòâà, êîòîðûå ñîçäàþòçàùèòíóþ ïëåíêó íà ñëè-çèñòîé.

Áåðåãèòå íîãè îò ïåðå-îõëàæäåíèÿ è ñûðîñòè.Åñëè âñå æå âû ïðîìî÷è-ëè íîãè, ïðîïàðüòå èõ âãîð÷è÷íîé âàííî÷êå (íà 1ë âîäû 2 ñò. ëîæêè ïî-ðîøêà ãîð÷èöû), âûñóøèòåïîëîòåíöåì è íàäåíüòåøåðñòÿíûå íîñêè. Óòðîìè âå÷åðîì ïðîòèðàéòå ëè-öî è ïîëîùèòå ðîò è ãîð-ëî îòâàðîì ïîäîðîæíèêàèëè ýâêàëèïòà. Ýòî çà-ùèòèò ñëèçèñòûå è êîæóîò îñåäàíèÿ áîëåçíåòâîð-íûõ ìèêðîáîâ. Êîãäà íåòñèëüíîãî âåòðà, îäåíüòåñüïîòåïëåå è ãóëÿéòå, ïëàâíîâäûõàÿ è âûäûõàÿ âîçäóõíîñîì. Ýòî ïîìîæåò óêðå-ïèòü ñëèçèñòóþ íîñîãëîò-êè.

Â ïåðèîä ýïèäåìèéãðèïïà, ñîáèðàÿñü íà óëè-öó, âîçüìèòå ñ ñîáîé íî-ñîâîé ïëàòîê, ñìî÷åííûéñëàáûì ðàñòâîðîì ìàð-ãàíöîâêè. Åñëè ðÿäîì ÷è-õàþò è êàøëÿþò, çàêðîéòåïëàòêîì íîñ è ðîò. Ýòîïðåäîòâðàòèò ïîïàäàíèåèíôåêöèé â îðãàíèçì.

Çàëîã óñïåøíîãî ëå÷å-íèÿ ëþáîé áîëåçíè - ïðà-âèëüíûé äèàãíîç. Ñäåëàòüýòî áåç ñïåöèàëüíîãî îá-ðàçîâàíèÿ, îïèðàÿñü ëèøüíà æèçíåííûé îïûò, î÷åíüðèñêîâàííî. Ê ïðèìåðó,ëþáîé êàøåëü ó ðåáåíêàìíîãèå ìàìû è áàáóøêèòóò æå íà÷èíàþò ëå÷èòüáàíêàìè, êîìïðåññàìè èñîãðåâàþùèìè ìàçÿìè. Àýòî çàïðîñòî ìîæåò áûòüïíåâìîíèÿ, ïðè êîòîðîéâûøåïåðå÷èñëåííûå ïðî-öåäóðû çàïðåùåíû êàòå-ãîðè÷åñêè. Åñëè âû âñåæå îòäàåòå ïðåäïî÷òåíèåäîìàøíåìó ëå÷åíèþ, ñëå-äèòå çà èçìåíåíèÿìè ñîñ-òîÿíèÿ: íåò óëó÷øåíèé ÷å-ðåç 2-3 äíÿ èëè äàæå íà-áëþäàþòñÿ óõóäøåíèÿ -íåìåäëåííî èäèòå ê âðà÷ó.

È â çàâåðøåíèå õîòå-ëîñü áû îòìåòèòü, ÷òî ëþ-áîå âèðóñíîå çàáîëåâà-íèå, ïåðåíåñåííîå "íàíîãàõ" ìîæåò ïëîõî îòðà-çèòüñÿ íà âàøåì çäîðîâüåâ áóäóùåì. Â ëþáîì ñëó-÷àå, ïðè ïåðâûõ ïðèçíàêàõçàáîëåâàíèÿ ïîñòàðàé-òåñü îòïðàâèòüñÿ ê âðà÷ó,ñäàòü âñå íåîáõîäèìûåàíàëèçû è ïîëó÷èòü ðåêî-ìåíäàöèè ñïåöèàëèñòàîòíîñèòåëüíî ñòðàòåãèèëå÷åíèÿ. Ïîìíèòå î òîì,÷òî ëþáîå ñàìîëå÷åíèåìîæåò ïðèâåñòè ê íåæåëà-òåëüíûì ïîñëåäñòâèÿì èîñëîæíåíèÿì.

Öåíèòå ñåáÿ è áóäüòåçäîðîâû!

Ó ïðîðîêà Äàíèèëà îííàçûâàåòñÿ îäíèì èç ïåð-âûõ êíÿçåé è âåëèêèìêíÿçåì, ñòîÿùèì çà ñûíîâíàðîäà ñâîåãî. Ñâÿòîéàïîñòîë Èóäà èìåíóåò åãîÌèõàèëîì Àðõàíãåëîì. ÂÎòêðîâåíèÿõ îïèñûâàåòñÿáðàíü íà íåáå, â êîòîðîéÌèõàèë è àíãåëû åãî âîå-âàëè ïðîòèâ äðàêîíà, èäðàêîí ñ àíãåëàìè âîå-âàëè ïðîòèâ íèõ. Ïî÷è-òàíèå ñâÿòîãî ÀðõàíãåëàÌèõàèëà âîñõîäèò ê ñà-ìûì äðåâíèì âðåìåíàì.

Ñâÿùåííîå Ïèñàíèåó÷èò, ÷òî, êðîìå ôèçè÷åñ-

ÎÐÂÈ ñ îñëîæíåíèÿìè áû-ëî â ýòîì ãîäó çàðåãèñòðè-ðîâàíî 240, â òîì ÷èñëå11 - ó äåòåé, à â ìèíóâøåìãîäó - 216, â òîì ÷èñëå140 - ó äåòåé.

Áóäüòå âíèìàòåëüíûÏðè ëå÷åíèè ãðèïïà

ðåêîìåíäóåòñÿ ñòðîãèéïîñòåëüíûé ðåæèì èîáèëüíîå ïèòüå, æàðîïî-íèæàþùèå, àíòèáèîòèêè,ïðåïàðàòû, ïîääåðæèâà-þùèå èììóíèòåò è ïðîòè-âîâèðóñíûå. Ïðè ÎÐÂÈðåêîìåíäóåòñÿ æàðîïîíè-æàþùèå, ïðåïàðàòû îòêàøëÿ è äëÿ âûâåäåíèÿ

ñèêàöèè: òåìïåðàòóðà, îç-íîá, ãîëîâíàÿ áîëü, ëîìîòàâ ñïèíå è êîíå÷íîñòÿõ. Íàýòîì ýòàïå, åñëè èììóíè-òåò áîëüíîãî îðãàíèçìàäîñòàòî÷íî ñèëåí, ïðîèñ-õîäèò âûðàáîòêà àíòèòåëê èíôåêöèè. Êðîâü ïîñòå-ïåííî î÷èùàåòñÿ è ñèìï-òîìû èíòîêñèêàöèè îñëà-áåâàþò.

Ïðè ïîÿâëåíèè ñèìï-òîìîâ çàáîëåâàíèÿ íóæíîáûòü âíèìàòåëüíûì è ïî-çàáîòèòüñÿ î ñâîåì çäî-ðîâüå. Ê ïðèìåðó, ÎÐÂÈíàäî "âûëåæàòü". Òå æå,êòî ïðîäîëæàåò âåñòèïðèâû÷íûé îáðàç æèçíè,

êîãî, ñóùåñòâóåò âåëèêèéäóõîâíûé ìèð, íàñåëåí-íûé ðàçóìíûìè, äîáðûìèñóùåñòâàìè, èìåíóåìûìèàíãåëàìè. Ñëîâî "àíãåë"íà ãðå÷åñêîì ÿçûêå çíà÷èòâåñòíèê. Ñâÿùåííîå Ïè-ñàíèå èõ èìåíóåò òàê ïî-òîìó, ÷òî Áîã íåðåäêî ÷å-ðåç íèõ ñîîáùàåò ëþäÿì.Àíãåëû ïðåáûâàþò â óñ-ëîâèÿõ, ñîâåðøåííî îò-ëè÷íûõ îò íàøèõ ìàòå-ðèàëüíûõ: òàì âðåìÿ èïðîñòðàíñòâî èìåþò ñîâ-ñåì èíîå ñîäåðæàíèå.

Ïðèñòàâêà "àðõè" ê íåêî-òîðûì àíãåëàì óêàçûâàåòíà èõ áîëåå âîçâûøåííîåñëóæåíèå ñðàâíèòåëüíî ñäðóãèìè àíãåëàìè.

Èìÿ Ìèõàèë íà äðåâ-íååâðåéñêîì çíà÷èò "Êòî,êàê Áîã". Ñâÿùåííîå Ïèñà-íèå, ïîâåñòâóÿ î ÿâëåíèèàíãåëîâ ðàçëè÷íûì ëþ-äÿì, ñîáñòâåííûì èìåíåìíàçûâàåò òîëüêî íåêîòîðûõèç íèõ, ïî-âèäèìîìó òåõ,êîòîðûå íåñóò îñîáóþ ìè-ññèþ â óòâåðæäåíèè Öàð-ñòâà Áîæèÿ íà çåìëå. Ýòî

ñþäà åãî öåðêîâíîå èìå-íîâàíèå "Àðõèñòðàòèã",ñòàðøèé âîèí, âîæäü. Òàê,Àðõàíãåë Ìèõàèë ÿâèëñÿÈèñóñó Íàâèíó â êà÷åñòâåïîìîùíèêà, ïðè çàâîå-âàíèè èçðàèëüòÿíàìèÎáåòîâàííîé çåìëè.

Îí ÿâèëñÿ ïðîðîêó Äà-íèèëó â äíè ïàäåíèÿ Âà-âèëîíñêîãî öàðñòâà è íà-÷àëà ñîçèäàíèÿ Ìåññèàí-ñêîãî öàðñòâà. Äàíèèëóáûëî ïðåäñêàçàíî î ïîìî-ùè íàðîäó Áîæèþ ñî ñòî-ðîíû Àðõàíãåëà Ìèõàèëàâ ïåðèîä ïðåäñòîÿùèõïðåñëåäîâàíèé ïðè Àíòè-õðèñòå. Â êíèãå Îòêðîâå-íèÿ Àðõàíãåë Ìèõàèë âûñ-òóïàåò â âîéíå ïðîòèâäðàêîíà-äèàâîëà è ïðî÷èõâçáóíòîâàâøèõñÿ àíãåëîâ."È ïðîèçîøëà âîéíà íàÍåáå: Ìèõàèë è Àíãåëûåãî âîåâàëè ïðîòèâ äðà-êîíà, è äðàêîí è àíãåëûåãî âîåâàëè ïðîòèâ íèõ,íî íå óñòîÿëè, è íå íàø-ëîñü èì ìåñòà íà Íåáå. Èíèçâåðæåí áûë âåëèêèéäðàêîí, äðåâíèé çìèé,íàçûâàåìûé äèàâîëîì èñàòàíîþ". Àïîñòîë Èóäà

êðàòêî óïîìèíàåò îá Àð-õàíãåëå Ìèõàèëå, êàê îïðîòèâíèêå äèàâîëà. (Íàâ.5, 13; Äàí. 10; 12, 1; Èóä.9; Îòêð. 12, 7-9; Ëê. 10,18).

Â äóõå Ñâÿùåííîãî Ïè-ñàíèÿ íåêîòîðûå îòöûÖåðêâè âèäÿò ÀðõàíãåëàÌèõàèëà ó÷àñòíèêîì äðó-ãèõ âàæíûõ ñîáûòèé âæèçíè íàðîäà Áîæèÿ. Òàê,íàïðèìåð, åãî îòîæäåñò-âëÿþò ñ òàèíñòâåííûì îã-íåííûì ñòîëïîì, øåäøèìïåðåä èçðàèëüòÿíàìè âîâðåìÿ èõ áåãñòâà èç Åãèï-òà è ïîãóáèâøèì â ìîðåïîë÷èùà ôàðàîíà. Åìó æåïðèïèñûâàþò ïîðàæåíèåîãðîìíîãî àññèðèéñêîãîâîéñêà, îñàæäàâøåãî Èå-ðóñàëèì ïðè ïðîðîêåÈñàèè. (Èñõ. 33, 9, 14, 26-28; 4 Öàð. 19, 35).

Êîãäà ìû âîçíîñèì ìî-ëèòâû Ìèõàèëó Àðõàíãåëó,òî ïðîñèì ó íåãî ñ âåðîéè íàäåæäîé çàùèòû è ïî-ïå÷åíèÿ, îãðàæäåíèÿ èîñâîáîæäåíèÿ îò òîãî çëà,êîòîðîå ñïîñîáíà ïðè÷è-íèòü ëþäÿì òåìíàÿ ñèëàãðåõà è ñîáëàçíà.

Óæå ñîâñåì ñêîðî, 21 íîÿáðÿ Ïðàâî-ñëàâíàÿ öåðêîâü áóäåò îòìå÷àòü îäèíèç áîëüøèõ äâóíàäåñÿòûõ ïðàçäíèêîâ -Ñîáîð Àðõèñòðàòèãà Áîæèÿ Ìèõàèëà èïðî÷èõ Íåáåñíûõ Ñèë áåñïëîòíûõ. Ñî-âåðøàåòñÿ ïðàçäíèê â íîÿáðå - äåâÿòîììåñÿöå îò ìàðòà (ñ êîòîðîãî â äðåâíîñòèíà÷èíàëñÿ ãîä) - â ñîîòâåòñòâèè ñ ÷èñ-ëîì 9-òè ÷èíîâ Àíãåëüñêèõ. Âîñüìîé æåäåíü ìåñÿöà (ïî ñòàðîìó ñòèëþ) óêàçû-âàåò íà áóäóùèé Ñîáîð âñåõ Ñèë Íå-áåñíûõ â äåíü Ñòðàøíîãî Ñóäà Áîæèÿ,

êîòîðûé ñâÿòûå îòöû íàçûâàþò "äíåìâîñüìûì", èáî ïîñëå âåêà ñåãî, èäóùåãîñåäìèöàìè äíåé, íàñòóïèò "äåíü îñ-ìûé", è òîãäà "ïðèèäåò Ñûí ×åëîâå-÷åñêèé â Ñëàâå Ñâîåé è âñè ñâÿòèèÀíãåëû ñ Íèì" (Ìô. 25, 31). ÌèõàèëÀðõàíãåë - Àðõèñòðàòèã, ïðåäâîäèòåëüíåáåñíîãî âîèíñòâà. Èìÿ åãî òðèæäûâñòðå÷àåòñÿ â êíèãå ïðîðîêà Äàíèèëà,îäèí ðàç - â ïîñëàíèè àïîñòîëà Èóäûè îäèí ðàç - â îòêðîâåíèÿõ ñâÿòîãîÈîàííà.

Êíÿçü âîèíñòâàÃîñïîäíÿ

Àðõàíãåëû Ìèõàèë è Ãàâ-ðèèë, óïîìèíàåìûå â êà-íîíè÷åñêèõ êíèãàõ Ïèñà-íèÿ, à òàêæå àðõàíãåëûÐàôàèë, Óðèèë, Ñàëà-ôèèë, Èåãóäèèë è Âàðà-õèèë, óïîìèíàåìûå â íå-êàíîíè÷åñêèõ êíèãàõ Ïèñà-íèÿ.

Àðõàíãåë Ìèõàèë â Ïè-ñàíèè èìåíóåòñÿ "êíÿçåì","âîæäåì âîèíñòâà Ãîñïîä-íÿ" è èçîáðàæàåòñÿ, êàêãëàâíûé áîðåö ïðîòèâäèàâîëà è âñÿêîãî áåç-çàêîíèÿ ñðåäè ëþäåé. Îò-


Ecoul Cupei pre[edintelui raionului Rezina la fotbal

Maladieprevenibil=

Odat= cu venirea anotim-pului rece ]ncepe [i sezonulr=celilor, ]ns= [i o r=ceal=aparent banal= poate as-cunde o infec\ie mult maipericuloas=. Pneumonia esteinfec\ia la nivelul pl=m`nilor,care este cauzat= de omultitudine de microorga-nisme. Netratat=, pneumo-nia conduce la complica\iifoarte grave. Pneumoniaeste o boal= grav=, ]ns= ]nprimele zile ]mbrac= aspec-tul unei simple r=celi. Deaceea, simptomele pot fiignorate, agrav`nd boala.

Cauzele pneumonieiPneumonia apare datori-

t= infec\iei cu un microorga-nism la nivelul pl=m`nilor.Aceste microorganisme potfi: virusuri, bacterii, fungi [iparazi\i. Contrar credin\eipopulare, pneumonia nu seface dac= stai mult ]n frig.Singura cale de a facepneumonie este de a te in-fecta cu un microb. Acestlucru se ]nt`mpl= c`nd ci-neva bolnav tu[e[te, iar ceidin jur aspir= secre\iile cecon\in [i microorganismulvizat. }n func\ie de imunita-tea fiec=rei persoane [i detipul microbilor, unii dintrenoi se ]mboln=vesc maigreu, iar al\ii mult mai re-pede. Persoanele cu v`rstamai mic= de un an [i maimare de 65, persoanele cusistem imunitar sl=bit, carefumeaz= sau dup= o afec\iu-ne medical= grav=, ]n spe-cial boli pulmonare, risc=s= dezvolte pneumonia.

Simptomelepneumoniei

}n primele zile pneumoniaare aceea[i simptomatolo-gie precum a unei r=celi,urm`nd ca ]n urm=toareles= se agraveze. Simptomelevariaz= ]n func\ie de v`rst=,de imunitatea fiec=ruia [ide cauzele apari\iei bolii(unii microbi determin= st=rimai grave).

Cele mai comunesimptome sunt:

- febr=;- frisoane ce \in perioade

mai lungi de timp sau chiarun frison unic ce poate du-ra chiar [i jum=tate de or=;

- un "junghi" puternic ]nspate (simptom caracteris-tic pneumoniei);

- tuse;- respira\ie ]nso\it= de

[uier=turi;- dureri toracice;- oboseal= marcat=;- lipsa apetitului.Sugarii [i copiii mici au

simptome foarte nespecifice[i, de aceea, pneumoniaeste foarte greu de diagnos-ticat la ei. Printre acesteamen\ion=m diaree, inape-ten\=, agita\ie.

Diagnosticulpneumoniei

Doctorul suspecteaz= opneumonie atunci, c`nd la

ascultarea pl=m`nilor seaud anumite zgomote. Ra-diografia toracic= este ceacare stabile[te diagnosticul.Un alt procedeu de diagnos-ticare a pneumoniei esteexamenul microbiologic alsputei, unde se determin=ce microorganism a cauzatboala. Testele de s`ngepot diagnostica o infec\ieprin cre[terea valorilor glo-bulelor albe, VSH.

Tratamentulpneumoniei

Tratamentul este foartedivers, ]n func\ie de micro-organismul care a produsinfec\ia. Infec\iile bacteriene,cel mai frecvent cu strepto-coccus pneumonial, sunttratate cu ajutorul antibioti-celor. Pneumoniile determi-nate de viru[i nu r=spundla tratamentul cu antibiotice.Infec\iile cu fungi sunt rare.La pacien\ii cu un sistemimunitar sc=zut se asociaz=complexe de vitamine, careajut= organismul ]n luptacu microbul infectat. Sc=de-rea febrei, un simptomfoarte nepl=cut, se realizea-z= utiliz`nd antipiretice, dar[i acestea ]n doze stabilitede medic. Nu uita\i de hid-ratarea organismului, con-suma\i destule lichide!

Tratamentul trebuie ]ns=prescris numai de medic,dup= un consult am=nun\it[i dup= ce a fost identificat=cauza. Nu lua\i antibioticef=r= sfatul medicului, deoa-rece diagnosticul devinedificil, iar boala poate avan-sa foarte mult.

Complica\iilepneumoniei

La persoana cu o imu-nitate sc=zut= pneumoniase poate complica cu:

- pleurezie - acumulareade lichid ]ntre membranelece ]nvelesc pl=m`nii;

- abces pulmonar - ocavitate la nivelul pl=m`nu-lui, ce con\ine puroi.

Pneumonia este o boal=grav=; netratat= sau gre[itdiagnosticat=, poate aveaconsecin\e nefaste. Deoare-ce are simptome comunecu ale unei r=celi, ]n primelezile, poate duce adesea laerori de tratament. O r=cea-l= sau o durere de g`t, ca-re nu r=spunde la medica-mente [i continu= s= se ag-raveze, ar putea ]nsemna opneumonie.

Nu administra\i antibio-tice niciodat= f=r= recoman-darea unui medic, ]n cazuloric=rei afec\iuni, deoarecerisca\i s= masca\i simpto-mele maladiei, agrav`nd-o. De asemenea, pute\i de-veni rezisten\i la antibioticeleobi[nuite sau pot ap=reareac\ii adverse importante,]n cazul utiliz=rii nejustificatea acestora.

Maria GREJDIAN, medicde familie, CMF Rezina

12 noiembrie - Ziua Mondial=de lupt= ]mpotriva pneumoniei

Amatorii fotbalului rezi-nean au urm=rit cu pl=ceremeciurile din finala Cupeipre[edintelui raionului, edi-\ia I-i. Disputat= la 04.11.12,finala a adunat peste 300de suporteri pe terenul desport din Mincenii de Jos.{i to\i s-au ar=tat mul\umi\ic= autorit=\ile publice localesus\in organizarea [i desf=-[urarea activit=\ilor fotbalis-tice ]n raion.

Am fost rugat de fotbali[-tii echipei "Avangard" [i demai mul\i pasiona\i de fotbal,ca prin intermediul s=pt=m`-nalului "Farul Nistrean" (pecare ]l ador=m [i nu dorims= ne lipseasc=), s= adresez

mul\umiri Consiliului raional,pre[edintelui raionului, dnaEleonora Graur, vicepre[e-dintelui ]n probleme sociale,dl Valeriu Ciorici, secretaru-lui Consiliului raional, dlVasile Gobjil=, pentru c=sus\in [i promoveaz= regelesporturilor - fotbalul, ]n te-ritoriul raionului nostru.

Meciul disputat de echi-pele "Avangard", Pripiceni[i "Tezaur", Minceni a clasatechipa "Tezaur" pe locul III]n competi\ie. Noi, pripice-nenii, ne-am m`ndrit ]ntot-deauna cu cons=tenii no[trifotbali[ti. De data aceastarezultatele lor au fost maimodeste (scorul de 4:1),

dar nu pentru c= b=ie\ii aujucat mai r=u, ci pentru c=echipa e nou-format= [itinerii abia acumuleaz= ex-perien\=, totu[i, au evoluatdestul de bine.

Nemijlocit pentru cup=au luptat echipele "Nistru",Lalova [i "Sc`nteia", |ahn=-u\i. La apari\ia echipelorpe teren, s-au f=cut auzite[i p=reri diferite despre re-zultatul meciului [i cine vadeveni primul posesor alCupei pre[edintelui. Darlucrurile s-au aranjat ]n a[afel, ]nc`t ]nving=toare adevenit echipa din Lalova,cu scorul de 4:0, care m-a uimit chiar de la ]nceputul

meciului - intr`nd pe teren,fotbali[tii [i-au f=cut semnulcrucii, zic`ndu-[i "Doamne-ajut=".

Lalovenii au fost ]nso\i\ila meci de cei mai mul\i su-porteri, ceea ce, cred eu,la fel, i-a ]ncurajat foartemult. Un merit aparte ]naceast= victorie, eu consi-der c= ]l are portarul echipeidin Lalova. Bravo lui!

Atmosfer= de s=rb=toarea dominat ]n momentul ]n-m`n=rii trofeelor. Dna pre-[edinte Eleonora Graur, dlvicepre[edinte Nicolae Jo-san, alte oficialit=\i au ]mp=r-t=[it bucuria cu fotbali[tii [ii-au asigurat de sus\inere [i]n continuare.

Nicolae NALBU{,corespondentul nostru

netitular,satul Pripiceni-R=ze[i

}ntotdeauna sus\inemfotbalul rezinean

s-au ]ntrecut la ingeniozitate, ]ncadr`ndu-se ]n cele optprobe propuse de c=tre dna Tatiana Torgai. Chiar dac=

"Balul Bobocilor" -tradi\ie ]n liceul din Ign=\ei

(}nceput ]n pag. 2)

Concuren\ii au dat dovad= de mult= ingeniozitate

probele de baz= se repet= din an ]n an, ]n edi\ia curent=concuren\ilor li s-a propus [i ceva special. Pe l`ng=probele obi[nuite: prezentare, ]ntreb=ri ingenioase,tem= pentru acas=, prob= artistic= [i, desigur, f=r= s=lipseasc= concursul c=pitanilor, bobocii din anul acestaau avut de ]nfruntat alte trei probe: dic\ionarul vesel,publicitatea unui produs necesar elevilor [i confec\ionareadiferitor produse din obiecte reciclabile.

Bobocii s-au integrat activ ]n toate probele, d`nddovad= de mult= m=iestrie [i de dorin\= nem=rginit= dea ]nvinge. To\i cei prezen\i ]n sal= au fost pl=cut surprin[iat`t de artistismul manifestat de echipa "Bobstar", c`t[i de umorul [i ingeniozitatea, parte component= a temeipentru acas= a echipei "Boboceii Reali[ti".

De[i pe tot parcursul serii a fost sim\it= concuren\adintre cele dou= echipe, la sf`r[it - prietenia a fost cea,care, ]n definitiv [i-a pus amprenta. Noi, ]ns=, a[tept=mcu ner=bdare [i data de 15 noiembrie, c`nd pentru pri-ma dat=, la noi ]n liceu, va avea loc [i "Balul Boboceilor",cu participarea elevilor din clasele a V-ea. Sper=m c=[i acest concurs, cu timpul, va deveni o tradi\ie ]n liceuldin Ign=\ei.

Lucia CHIRI|A,eleva clasei a XII-ea, profil real,

liceul teoretic Ign=\ei

Pe Ruslan Vidra[cu din{old=ne[ti ]l cunosc demult timp. {tiu c= se str=-duia s=-[i deschid= o aface-re. {i nu ]n alt domeniu de-c`t ]n cel legat de cultur=fizic= [i sport, de lucrul cutineretul [i cu alte categoriide cet=\eni. Iube[te muzica,dar [i sportul. A absolvitColegiul de Muzic= "{tefanNeaga" din Chi[in=u, iar ]nprezent e student la Univer-sitatea de Educa\ie fizic= [iSport.

Acum Ruslan [i so\ia sa,Aliona, care-l susine ]n toa-te, [i-au ]mplinit visul. Or,dup= ce, ]n luna august2002, [i-au unit destinele,au plecat la munci pestehotare, ca s= c`[tige banipentru afacerea pe care [i-au pus ]n g`nd s-o ini\ieze.}ntor[i ]n \ar=, av`nd su-

portul mai multor persoanede bun=-credin\=, printrecare familia, rudele, prie-tenii, dar [i directorul filialei{old=ne[ti a BC "Moldova-Agroindbank", Efimia Until=,pre[edintele raionului, Ale-xandru Reli\chi, [eful sec\ieiraionale Cultur=, Tineret [iSport, Grigore Z=noag=,au arendat o ]nc=pere fru-moas= de la un magazin demateriale de construc\ii dinpreajma unui autoservice,au procurat, cu bani grei,tot inventarul necesar pentruo sal= de for\= [i au creatclubul sportiv "POWERGIM".

L-am ]ntrebat de ce [i-a ales anume aceast= form=de antreprenoriat: "Avemcu so\ia doi copii, Marius,de 8 ani, [i Emilia, de 2 ani.Dorim s= le cultiv=m [i lor

dragostea de muzic=, sport,de tot ce-i frumos [i s=n=-tos. De mult timp m= zbats= schimb, aici, ]n ora[ulmeu natal, viitorul copiilor[i tinerilor. Vreau s= aib=un mod de via\= mai s=n=tos,s= fie mai ]ncrezu\i ]n sine.Ei sunt viitorul \=rii, iar noine dorim ca \ara noastr= s=aib= un viitor mai luminosdec`t era ]nainte...".

La deschiderea clubuluia venit mult= lume, inclusivfunc\ionari ai institu\iilor destat, ]ndeosebi poli\i[ti. Toat=asisten\a l=uda st=p`nii pen-tru ceea ce au ob\inut, iarEfimia Until= i-a d=ruit luiRuslan chiar o icoan= \esut=]n form= de covora[, ur`n-du-i ca Maica Domnului [iFiul Ei s= le fie de ajutoracum [i-ntotdeauna. Fericit,st=p`nul clubului trecea de

la un inventar sportiv la al-tul [i demonstra cum sepractic= la ele sportul, cums= fie dezvolta\i corect mu[-chii, ca s= nu fie traumatiza\ietc. Unii vizitatori erau ]ncu-raja\i de patron s= ]ncercecum func\ioneaz= unele dis-pozitive sportive...

}n sf`r[it, avem [i noi osal= de sport, cu utilaj deultim= or=, ]n care s-au in-vestit bani foarte grei, darprincipalul - s-a investitmult suflet [i dorin\= de ane face s= practic=m spor-tul, s= ne c=ut=m de s=n=-tate, s= fim m=car un picmai aproape de civiliza\ie.

Sergiu CUMATRENCO

}n imagini: un cadou dela directorul filialei b=ncii"Moldova-Agroindbank",

Efimia Until= (foto 1);Ruslan Vidra[cu

demonstreaz= cum trebuies= te antrenezi (foto 2)

Am mai f=cut un passpre civiliza\ie

1 2


Nucul,prietenul nostru

Nucul este unul din ceimai genero[i arbori. De lael medicina naturist= fo-lose[te frunzele, coaja verde[i miezul. Nucile con\in omare cantitate de melatoni-n=, un hormon care prote-jeaz= celulele de la distru-gerile oxidative [i ajut= lareglarea programului desomn. Principalii produc=toride nuci sunt China, StateleUnite, Turcia, Rom`nia, Iran[i Fran\a. }n Asia, studen\iim=n`nc= nuci ]nainte deexamene, cu speran\a dea-[i ]mbun=t=\i rezultatelela teste. Frunzele de nuc aufost ]nainte folosite pentrutratarea durerilor [i erauconsiderate benefice pentrudigestie...

De ce s= consum=m nuci?Nucile au cel mai mare

nivel de gr=simi Omega 3,]n compara\ie cu alte semin-\e. O por\ie de 30 g con\ine2,6 g de acid gras Omega3, furniz`nd 20% din dozazilnic= recomandat=. Suntde asemenea o surs= bun=de vitamine B, ]n specialtiamin=, B6, acid folic [iminerale, cum ar fi fosfor,magneziu [i cupru. Sunt osurs= excelent= de gama-tocoferol, un tip de vitaminaE, care poate ajuta ]n lupta]mpotriva cancerului ma-mar, de prostat= [i de co-lon. Nucile sunt bogate ]nelagitanine, un tip de polife-noli cu propriet=\i antioxi-dante [i anticancerigene.

Consumate frecvent, nu-cile ]mbun=t=\esc energia[i func\ia rinichilor [i ]ntre\inumiditatea pl=m`nilor. Estebine s= consuma\i mai desacest aliment dac= ave\idureri de mijloc, senza\iede picioare moi, sunet ]nureche, dar [i tulbur=ri deauz, probleme cu somnul,dar [i urinat des sau ]n ca-zuri de disfunc\ii sexuale.

Este bine s= se consumenuci [i atunci c`nd energiapl=m`nilor este sc=zut= [is-a declan[at o bron[it=.Dac= copilul nu cre[te ]ngreutate, introduce\i ]n ali-menta\ie miezul de nuc=.}n salate sau simplu, vaface minuni. Preventiv, con-sumul constant de nuci ]n-t=re[te pere\ii vaselor. 2-3nuci crude, consumate zil-nic, ]i pot ajuta pe cei caresufer= de constipa\ie.

Chinezii folosesc nucile[i pentru t=m=duirea bolilormintale. Miezul de nuc= artrebui consumat zilnic cumodera\ie de cei care de-pun un efort intelectual in-tens, de cei care au proble-me cu memoria (amnezie).

Nucile con\in iod, ceeace face ca, odat= consuma-te, s= ajute la buna func\io-nare a glandei tiroide. Mie-zul de nuc= scade nivelulde zah=r din s`nge, fiindrecomandat diabeticilor. 50g de nuci pe zi pot reduceriscul apari\iei bolilor coro-nariene, pot reduce coleste-rolul [i pot sc=dea trigliceri-dele.

}n controlul greut=\ii s-adescoperit c= nucile reducsupraalimenta\ia, prin efecteasupra senza\iei de foame[i sa\ietate. De[i au un con-\inut mare de gr=simi, nucilenu duc la cre[terea ]n gre-utate, atunci c`nd ]nlocuiescalte alimente.

Remediicu frunze de nuc

}n scopuri medicinalese utilizeaz= [i frunzele, re-coltate c`nd sunt tinere(lunile iunie-iulie). Dup= ]n-dep=rtarea pe\iolelor, frun-

zele se usuc= ]n strat sub\ire]n spa\ii acoperite.

Frunza de nuc este re-comandat= astfel:

- intern: ]n enterite acute,diabet zaharat, diaree, in-fec\ii [i edeme renale. }nscrofuloz= [i rahitism se fo-losesc frunzele de nuc,acestea fiind un bun tonic.Frunzele de nuc, ]mpreun=cu cele de salvie, mic[orea-z= transpira\ia. Ceaiul defrunze de nuc, asociat cub=i locale, vindec= leuco-reea (scurgerea alb=);

- extern: pentru ]nt=rireaorganismului [i vindecareadiferitor boli de piele (ec-zeme zemuinde, ulcera\ii [ifurunculoz=). Sub form=de comprese se folosesc ]nbolile de ochi; ]n stomatite(afec\iuni ale gurii) se folo-se[te decoctul de frunzede nuc. La tenurile grasese aplic= sub form= decomprese.

Decoctul de ramuri denuc este foarte bun pentrubolnavii suferinzi de cancer.}n cazul ]n care sunt proas-pete, se folosesc 50 g deramuri, iar dac= sunt uscatesunt suficiente 30 g. Sepun la fiert ]n 1,5 l de ap=ce clocote[te [i se las= s=fiarb= 20 de minute. Lichidulr=mas (aproximativ 1 l) sebea pe durata ]ntregii zile,de preferat c=ldu\. La in-terval de o lun= se face opauz= de [apte zile.

Uleiul t=m=duitor}n urm= cu c`teva zeci

de ani, uleiul de nuc= eraunul din cele mai apreciateproduse cosmetice. B=rba\ii][i aranjau p=rul folosindulei de nuc= pentru str=luci-rea lui. }n ultimii ani, acestprodus a devenit important[i pentru s=n=tate. Cu uncon\inut ridicat de vitaminaE (a tinere\ii) [i vitamina F(r=spunz=toare de s=n=ta-tea pielii [i a p=rului), uleiulde nuc= este un produs re-comandat ritualurilor de ]n-frumuse\are. Aplicat cu re-gularitate sub form= demasaj, acesta red= elastici-tatea pielii, ]ncetinind ]mb=t-r`nirea ei.

Dac= v= cade p=rul saudac= v= e lipsit de vitalitate,aplica\i pe v`rfuri, dup=ce-l sp=la\i, c`teva pic=turide ulei [i l=sa\i-l s= ac\ioneze5-10 minute, dup= carecl=ti\i-l [i aplica\i un stratde balsam.

Pentru colesterol m=ritadministra\i 2 linguri\e deasemenea ulei pe zi, dimi-nea\a, ]nainte de mas=. Ur-ma\i aceast= cur= timp de10 zile ]n fiecare lun=, p`n=la sc=derea valorilor coles-terolului.

}n litiaza renal= ]nlocui\iuleiul de floarea-soareluidin alimenta\ie cu cel denuc=. }n caz de mastoz=,face\i ]n fiecare zi un masajal s`nilor cu c`teva pic=turide ulei de nuc=. }n varice,masa\i usor gambele cuulei ]n fiecare sear=. Lasf`r[it, aplica\i pe picioarecataplasme din frunze devarz= [i l=sa\i-le s= ac\io-neze ]ntreaga noapte.

}n anemie sau rahitismmasa\i ]ntregul corp cu uleide nuc= ]n fiecare sear=,]nainte de culcare.

Surs=: www.citynews.ro

Tratamente naturiste

Limbajulartistic-plastic

Limbajul artistic-plasticeste un limbaj metaforic,ce introduce valori ]n via\aspiritual= a elevilor [i ledezvolt= entuziasmul pentrucultura artistic=.Totodat=,el constituie [i un sistem derela\ii stabilite conven\ional]ntre anumite semne. Ele-mentele plastice (punctul,linia, forma plan=, volumul,culoarea) devin semne delimbaj plastic numai ]n pers-pectiva unei semnifica\ii [iatunci c`nd sunt structurateexpresiv. Rela\iile dintresemnele plastice prin limba-jul lor specific definesc ex-presivitatea compozi\iei.

Tot ce ne ]nconjoar= areo form=. Culoarea [i formareprezint= principalele mij-loace de expresie [i de co-municare artistic=. Ele for-meaz= un tot unitar de[isunt relativ solitare [i consti-tuie elemente comune aletuturor obiectelor lumii ma-teriale.

Ca semne [i stimuli, cu-loarea [i forma au at`t ofunc\ie impresiv=, c`t [i ofunc\ie expresiv=. Culoareadetermin= efecte subiective]n leg=tur= cu specificulconfigura\iei [i semanticiifiec=rui obiect; forma con-tribuie la transmiterea unorg`nduri [i st=ri psihologiceat`t ]n art=, c`t [i ]n afaraei.

Punctul [i linia definescforma [i sunt elementelecare constituie obiectul stu-diului [i exerci\iului ]n ]nv=-\=m`ntul artistic.

1. Punctul - elementde limbaj plastica) caracteristici

Punctul (etimologic dela latinescul "punctus" -punct, loc) este singurulelement f=r= dimensiunigeometrice, infinit de mic,cunoscut sub diferite iposta-ze: semn grafic, semn depunctua\ie, semn muzical,punct cardinal, punct tipo-grafic, punct de pornire,punct medical etc.

Din punct de vedereplastic, punctul este unsimbol [i constituie elementulgenerator din care evoluea-z= ]ntreaga crea\ie ca dintr-un germen: din el se na[telinia, prin simpla deplasare]ntr-o anumit= direc\ie, apoisuprafa\a prin deplasarealiniei pe grosimea ei. Oricecompozi\ie ]ncepe cu osimpl= a[ezare a punctuluipe suport, prin care se cre-eaz= spa\iul plastic.

}n crea\iile plastice pun-ctele au o gam= larg= demanifestare [i pot repre-

zenta orice form= plan=sau spa\ial=, cu condi\ia s=fie reduse dimensional [is= respecte principiile com-pozi\ionale. C`nd cap=t=forma unei suprafe\e plane,punctul are dou= dimensi-uni: lungime [i l=\ime, ap-roximativ egale. Dac= sem=re[te una din dimensiuni,respect`nd-o pe cealalt=,se ob\ine o linie.

Punctul poate fi: foartemic, mic, mediu, mare,foarte mare. Forma lui poatec=p=ta un infinit de configu-ra\ii. Pot fi considerate pun-cte figurile geometrice debaz= (triunghi, p=trat, romb,cerc etc) atunci c`nd audimensiuni foarte mici; for-me naturale de mici dimen-siuni (semin\e, pietricele,insecte, nisip, cristale, pic=-turi de ploaie, fulgi de z=-pad= etc), precum [i aceleforme, care par mici datorit=dep=rt=rii (p=s=ri, vapoare,a[tri etc).

rul de simetrie, este neutru(fixeaz=, stabilizeaz=). Devi-ne activ c`nd este a[ezatpe diagonal=, iar prin multi-plicare, cap=t= for\= expre-siv=.

2. Linia - elementde limbaj plastica) caracteristici

Din punct de vedere se-mantic, linia ca [i punctul,se prezint= ]n diverse iposta-ze: linia de orizont, linie deochire, linie de tramvai, li-nie de cale ferat=, linie ae-rian= etc. }n scriere, ]n ge-ometrie, ]n desen tehnicsau alte reprezent=ri grafi-ce, linia are aspect diferit,specific fiec=rui domeniu [irol de semn grafic cu ]n\e-les clar, precis, delimitat.}n desenul artistic, al=turide punct, form= [i culoare,linia se folose[te ca elementde limbaj plastic. Tratat= ]nacest mod, ea ]ncepe dintr-un punct care "pleac= laplimbare". Este, deci, unpunct ]n deplasare [i devinemijloc de comunicare aafectivit=\ii [i g`ndirii umane.Linia sugereaz= ideea deform= [i spa\iu prin valoare(intensitatea culorii sau aliniei de la intens la transpa-rent), modulare (de la sub\i-re la gros) [i mi[care. Re-darea volumului [i a maseise poate realiza prin valora-\ie alb-negru, prin modularecromatic= sau prin ha[u-rare.

Linia cap=t= ]n\eles [igrai atunci c`nd o privimdin toate punctele de vede-re: form=, orientare, grosi-me [i chiar culoare. Numaidiscutat= din toate acesteaspecte cap=t= expresivita-te [i sensuri.

b) expresivit=\iDup= forma lor, liniile

pot fi drepte, curbe [i fr`n-te. Liniile drepte nu exist=direct ]n natur=, dar elepot fi extrase din structuricristaline, amorfe, care dausenza\ia de rigid, drept,distant. Sunt folosite caelemente de construc\ie saudecorative, suger`nd lini[-tea, ]mplinirea [i desc=tu[a-rea, creeaz= impresia despa\iu deschis, rece.

dente caut= ]n=l\imile c=trecare tind s= se ]nal\e. Ex-prim= ideea de aspira\iespre ]nalt.

Liniile oblice exprim=dezorientarea [i nesiguran-\a, agita\ia [i confruntareade for\e. Ele rup echilibrul,care poate fi restabilit prinfolosirea altor linii oblice ]nsens opus.

3. Culoarea - elementde limbaj plasticCuloarea este o ]nsu[ire

a luminii, determinat= decompozi\ia sa spectral=,care face ca ochiul s= per-ceap= diferit radia\iile depe retin=, av`nd aceea[iintensitate, dar lungimi deund= diferite. Ea are influen-\= asupra omului, provoc`n-du-i impresii, sentimentesau st=ri psihice diferite.

Culorile pot fi clasificate]n:

- culori primare (de ba-z=): ro[u (R), galben (G),albastru (A):

- culori binare de gradulI (rezultate din amestecul adou= culori primare):R@G#oranj (O), G@A#verde (V), R@A#violet (Vi);

- culori binare de gradulII: amestecul unei culoriprimare cu una din culorilevecine binare de gradul I(R@O#ro[u aprins);

- culori ter\iare: se ob\inprin amestecul a dou= cu-lori binare de gradul I,(V@O#ocru, O@Vi#maro-ro[cat);

- culori complementare:culorile a[ezate ]n opozi\iepe cercul cromatic, carese intensific= reciprocatunci, c`nd sunt plasateuna ]n vecin=tatea celeilalte:galben este complementarcu violet; ro[u este comple-mentar cu verde; albastrueste complementar cuoranj;

- culori calde: ro[u,oranj, galben;

- culori reci: verde, al-bastru, violet;

- culoarea cea mai des-chis=: galben;

- culoarea cea mai ]n-chis=: violet.

Contraste cromatice1. Contrastul comple-

mentar. Rezult= din al=tura-rea culorilor complemen-tare, care se cer reciproc.Juxtapuse, ][i m=resc pu-terea de str=lucire p`n= lamaxim.

2. Contrastul ]nchis-des-chis (clarobscur) se ob\ineprin al=turarea unor culoricu valori tonale diferite.Acest contrast mai este cu-noscut [i sub denumireade perspectiv= tonal=.

3. Contrastul de calitaterezult= din al=turarea unorculori str=lucitoare cu unelestinse. Calitatea unei culorieste dat= de gradul ei depuritate. Culorile se pot tul-bura cu alb, negru, gri.

4. Contrastul de cantitaterezult= din al=turarea unorculori ce acoper= suprafe\ede m=rimi diferite.

5. Contrastul simultan [isuccesiv are la baz= legeacomplementarit=\ii [i semanifest= atunci c`nd oculoare pur= cere fiziologicculoarea ei complementar=.

6. Contrastul culorii ]nsine apare prin al=turareaunor culori pure, curate.

7. Contrastul cald-receapare ]n situa\ia ]n careculorile calde sunt al=turatecelor reci.

Efim POPA, directorul{colii de Arte Plastice

pentru Copii din ora[ulRezina, grad didactic I

"}ntr-o p`nz= totul esemn. C`teva pete colora-te, ni[te simple tr=s=turipot include ]n ele o for\=expresiv= egal= cu a celeimai complicate [i maireprezentative figuri."

Gaston DIEHL

Elementele principaleale limbajului plastic

b) expresivit=\iPentru a fi punct, o sup-

rafa\= colorat= trebuie s=fie minuscul=, ]n raport cucelelalte elemente plastice[i cu suprafa\a pe care seafl=, pentru a nu deveni el]nsu[i suprafa\=. M=rimeapunctului se coreleaz= cuefectul de distan\=, de suge-rare a spa\iului prin modifi-carea dimensiunilor. Astfelpunctele mici sugereaz=dep=rtarea, spa\iul, distan\a[i impun profunzime, iarcele mari sugereaz= apropi-erea, greutatea. De exem-plu, c`nd sunt departe,devin puncte p=s=rile depe cer, frunzele copacilor,fluturii, florile de pe c`mp,pic=turile de ploaie.

Efectul spa\ial poate fim=rit prin aplicarea contras-tului cald-rece, deoarecenu putem desp=r\i formade culoare, ele fiind legateprin semnifica\ii [i expresivi-t=\i.

Compozi\ional, punctulpoate fi structurat ]ntr-o in-finitate de localiz=ri, pozi\io-nate ]n c`teva zone impor-tante: sus, jos, central, pediagonala ascendent=, pediagonala descendent=.

Punctele pot fi: statice(puncte p=trate); dinamice(puncte rotunde sau triun-ghiulare); grupate; distan\a-te; ordonate; haotice.

Dup= modul de a[ezare,punctele pot avea diversesemnifica\ii: dispuse orizon-tal creeaz= un efect static;dispuse vertical produc sen-za\ia de urcare; ordonateradial dau senza\ia de mi[-care continu= sau de rota\ie.

Punctul plastic a[ezatpe o suprafa\= poate s= ra-dieze ]n toate direc\iile or-dinea cu care ]ncepe via\acompozi\iei. Astfel face casuprafa\a h`rtiei s= devin=spa\iu plastic. El are o va-loare de centru de interes[i poate reprezenta: o explo-zie, iradia\iuni, mi[careade rota\ie. C`nd este a[ezat]n centrul de simetrie, elapare ferm, cu mi[care ze-ro (plastic-pasiv). A[ezat]ns= u[or dep=rtat de cent-

Liniile curbe exprim=c=utarea, nelini[tea, tensiu-nea. C`nd curbele sunt ]n-chise, dau na[tere formei,volumului, spa\iului tridimen-sional. Linia curb= are uncaracter feminin, cald, lipsitde asprime. Ea creeaz=sensibilitate [i emotivitate,red= ritmul regnului viu, fi-indc= sugereaz= cre[terea,dezvoltarea, formele de reli-ef care au luat na[tere prinmi[care.

Liniile fr`nte sunt at`tde dinamice, ]nc`t uneoridevin agresive, exprim`ndcaractere dure, puternicedar [i nelini[tea, zbuciumulsufletesc. Dup= orientareliniile pot fi: orizontale, ver-ticale, oblice.

Liniile orizontale suge-reaz=, indiferent de form=,lini[tea, siguran\a, cu c`tsunt mai apropiate de liniadreapt=, cu at`t sunt mailini[tite. }mbog=\ite cu ex-presivit=\i de culoare [i for-m=, construiesc suprafe\ede odihn=.

Liniile verticale ascen-

Punctul -efectul apropiat-dep=rtat

Punctul - elementde construc\ie

Ornament din metal(linie curb=)


Luni, 19 noiembrie6.00, 7.00, 8.00, 9.00,13.00, 17.00, 21.00, 22.00,0.00 {tiri.6.15 Ba[tina.7.10, 8.15 Bun= diminea\a!9.10, 17.15 ERKY PERKY.9.40, 16.00, 17.45 Documen-tar.10.35 Reporterul de gard=.11.00 Bun= seara!12.00 Vedete la bis.13.10, 18.30 Planeta albastr=.Documentar pentru copii.13.40 Cultura azi.14.25 Dora. Serial.16.25 S=pt=m`na sportiv=.18.00 Sub acela[i cer.19.00 Mesager.19.40 Poveste.19.55 Moldova ]n direct.21.25 Dor.22.20 Templul muzicii.23.05 Secretarul. Serial.23.50 Documentar.0.10 Dora. Serial.

Mar\i, 20 noiembrie6.00, 7.00, 8.00, 9.00,13.00, 17.00, 21.00, 22.00,0.00 {tiri.6.10 Sub acela[i cer.6.40, 15.45 Respiro.7.10, 8.15 Bun= diminea\a!9.10, 17.15 ERKY PERKY.9.40 Crea\ia lui J. S. Bach.10.45 Cinemateca universal=.11.00 Moldova ]n direct.12.00 Accente economice.12.30, 13.40, 15.00, 17.40,23.50 Documentar.13.10 Planeta albastr=. Docu-mentar pentru copii.14.10 Dora. Serial.15.55 Ring Star.18.00 Unda Bugeacului.18.30 Bebelu[ii de la zoo.Documentar pentru copii.19.00 Mesager.19.40 Poveste.19.55 Moldova ]n direct.21.25 Festivalul-concurs re-publican al interpre\ilor c`nte-cului folcloric "Maria Dragan".22.20 Cultura azi.23.05 Secretarul. Serial.0.10 Dora. Serial.

Miercuri, 21 noiembrie6.00, 7.00, 8.00, 13.00,17.00, 21.00, 22.00, 0.00{tiri.6.15 Unda Bugeacului.6.50, 10.30, 23.25 Docu-mentar.7.10, 8.15 Bun= diminea\a!8.30 Domnului s= ne rug=m.9.35, 15.30 ERKY PERKY.10.10 ...pe urmele lui {tefancel Mare.11.00 Moldova ]n direct.12.00 Ba[tina.12.45, 17.40 Respiro.13.10 Bebelu[ii de la zoo.Documentar pentru copii.13.40 Sub acela[i cer.14.40 Dora. Serial.15.00 Magazinul copiilor.15.55 Prin Istorie - spreVictorie.16.30, 17.15 Finala CupeiMoldovei la handbal.18.00 Svitanok.

Programe TV

Ïîíåäåëüíèê, 19 íîÿáðÿ05.00 "Óòðî Ðîññèè".08.00 "1000 ìåëî÷åé".08.45 "Î ñàìîì ãëàâíîì".09.30 Õ/ô "Ïîçäíÿÿ ëþáîâü".11.20 Ò/ñ "Áåç ñëåäà".13.00, 19.00 Âåñòè.14.00 "Ãîðîäîê".15.00 Ò/ñ "Åôðîñèíüÿ. Òàåæ-íàÿ ëþáîâü".15.50 Ò/ñ "Äàð".17.10 Ò/ñ "Êðîâèíóøêà".18.10 Ïðÿìîé ýôèð.19.35 Ò/ñ "Âåðîíèêà. Ïîòå-ðÿííîå ñ÷àñòüå".21.20 Ò/ñ "Èãðà".23.00 Ò/ñ "Áîìáèëà".23.50 Äåâ÷àòà.00.35 Âåñòè@.00.50 Ò/ô "Æèçíü ÊëèìàÑàìãèíà".

Âòîðíèê, 20 íîÿáðÿ05.00 "Óòðî Ðîññèè".08.00 "1000 ìåëî÷åé".08.45 "Î ñàìîì ãëàâíîì".09.30, 19.35 Ò/ñ "Âåðîíèêà.Ïîòåðÿííîå ñ÷àñòüå".11.20 Ò/ñ "Áåç ñëåäà".13.00, 19.00 Âåñòè.14.00 "Ãîðîäîê".15.00 Ò/ñ "Åôðîñèíüÿ. Òàåæ-íàÿ ëþáîâü".15.50 Ò/ñ "Äàð".17.20 Ò/ñ "Êðîâèíóøêà".18.10 Ïðÿìîé ýôèð.21.20 Ò/ñ "Èãðà".23.00 Ò/ñ "Áîìáèëà".00.00 Âåñòè@.00.15 "×åñòíûé äåòåêòèâ".00.50 Ò/ô "Æèçíü ÊëèìàÑàìãèíà".

Ñðåäà, 21 íîÿáðÿ05.00 "Óòðî Ðîññèè".08.00 "1000 ìåëî÷åé".08.45 "Î ñàìîì ãëàâíîì".09.30, 19.35 Ò/ñ "Âåðîíèêà.Ïîòåðÿííîå ñ÷àñòüå".11.20 Ò/ñ "Áåç ñëåäà".13.00, 19.00 Âåñòè.14.00 "Ãîðîäîê".15.00 Ò/ñ "Åôðîñèíüÿ. Òà-åæíàÿ ëþáîâü".15.50 Ò/ñ "Äàð".17.20 Ò/ñ "Êðîâèíóøêà".18.10 Ïðÿìîé ýôèð.21.20 Ò/ñ "Èãðà".23.00 Ò/ñ "Áîìáèëà".23.50 Ò/ñ "Îïåðà. Õðîíèêèóáîéíîãî îòäåëà".00.35 Âåñòè@.01.00 Ò/ô "Æèçíü ÊëèìàÑàìãèíà".

×åòâåðã, 22 íîÿáðÿ05.00 "Óòðî Ðîññèè".08.00 "1000 ìåëî÷åé".08.45 "Î ñàìîì ãëàâíîì".09.30, 19.35 Ò/ñ "Âåðîíèêà.Ïîòåðÿííîå ñ÷àñòüå".11.20 Ò/ñ "Áåç ñëåäà".13.00, 19.00 Âåñòè.14.00 "Ãîðîäîê".15.00 Ò/ñ "Åôðîñèíüÿ.Òàåæíàÿ ëþáîâü".15.50 Ò/ñ "Äàð".17.20 Ò/ñ "Êðîâèíóøêà".18.10 Ïðÿìîé ýôèð.21.20 Ò/ñ "Èãðà".23.00 Ò/ñ "Áîìáèëà".23.50 Ò/ñ "Îïåðà. Õðîíèêèóáîéíîãî îòäåëà".00.35 Âåñòè@.00.55 Ò/ô "Æèçíü ÊëèìàÑàìãèíà".

Ïÿòíèöà, 23 íîÿáðÿ05.00 "Óòðî Ðîññèè".08.00 "1000 ìåëî÷åé".08.45 "Î ñàìîì ãëàâíîì".09.30 Ò/ñ "Âåðîíèêà. Ïîòå-ðÿííîå ñ÷àñòüå".11.20 Ò/ñ "Áåç ñëåäà".13.00, 19.00 Âåñòè.14.00 "Ãîðîäîê".15.00 Ò/ñ "Åôðîñèíüÿ.Òàåæíàÿ ëþáîâü".15.50 Ò/ñ "Äàð".17.20 Ò/ñ "Êðîâèíóøêà".18.10 Ïðÿìîé ýôèð.19.35 "Þðìàëà-2012".21.10 "Áèòâà õîðîâ".23.00 Õ/ô "Þæíûå íî÷è".

Ñóááîòà, 24 íîÿáðÿ05.30 "Þðìàëà-2012".07.00, 09.00, 13.00, 19.00Âåñòè.07.15 Õ/ô "Þæíûå íî÷è".08.45 "Óòðåííÿÿ ïî÷òà".09.20 Ñóááîòíèê.10.15 "Ìèíóòíîå äåëî".11.15 "Æåíà Øòèðëèöà".13.20 "Áîãèíÿ ïðàâîñóäèÿ".17.00 "Ñóááîòíèé âå÷åð".19.00 Âåñòè â ñóááîòó.19.45 "Òàíöû ñî çâåçäàìè".22.30 Õ/ô "Ãðîìîçåêà".

Âîñêðåñåíüå, 25 íîÿáðÿ04.00 "Ãîðîäîê".05.00 Õ/ô "Ëþáîâü íà äâàïîëþñà".06.00 "Øêîëà ïðîæèâàíèÿ".10.00, 13.00, 19.00 Âåñòè.10.15, 13.20 "Ìàìî÷êàìîÿ".14.05 Åâãåíèé Ïåòðîñÿí"50 ëåò íà ýñòðàäå".18.00 Âåñòè íåäåëè.19.30 Õ/ô "Êóêëû".23.10 Õ/ô "Äåëà ñåìåéíûå".01.00 Õ/ô "Ñîëäàòû".02.50 "Ãåíåòèêè ïðîòèâ Äàð-âèíà".

19.00 Mesager.19.40 Poveste.19.55 Moldova ]n direct.21.25 Portrete ]n timp.22.20 Alternative. Discrimina-rea pe ]n\elesul tuturor.22.35 "Regina Vioar=".0.10 Dora. Serial.

Joi, 22 noiembrie6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00,17.00, 21.00, 22.00, 0.00{tiri.6.15 Svitanok.6.45 Legendele muzicii.7.10, 8.15 Bun= diminea\a!9.10, 17.15 ERKY PERKY.9.35, 15.00 Documentar.10.30 Natura ]n obiectiv.11.00 Moldova ]n direct.12.00 O sear= ]n familie.13.10, 18.30 Bebelu[ii de lazoo. Documentar pentru copii.13.40 Unda Bugeacului.14.10 Dora. Serial.15.50 P=rin\i [i copii.16.20 Erudit cafe.17.40 Respiro.18.00 Vector european.19.00 Mesager.19.40 Poveste.19.55 Moldova ]n direct.20.50 Super-loto "5" din"35".21.25 Portrete ]n timp.22.20 Reporterul de gard=.22.45 Un sfert de vorb= cuIlona Sp=taru.23.10, 0.10 Dora. Serial.

Vineri, 23 noiembrie6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00,17.00, 21.00, 22.00, 0.00{tiri.6.15 Cuvintele credin\ei.7.10, 8.15 Bun= diminea\a!9.10, 17.15 ERKY PERKY.Desen animat.9.35, 16.10 Documentar.10.30 Vector european.11.00 Moldova ]n direct.12.00 La noi ]n sat.12.40 Un sfert de vorb= cuIlona Sp=taru.13.10, 18.30 Bebelu[ii de lazoo. Documentar pentru copii.13.35 Svitanok.14.05 Portrete ]n timp.14.35 Dora. Serial.17.40 Respiro.18.00 Accente economice.19.00 Mesager.19.40 Poveste.19.55 Bun= seara! Talk-show.21.25 Festivalul-concurs re-publican al interpre\ilor c`nte-cului folcloric "Maria Dragan".22.20 Fii t`n=r!23.10, 0.10 Dora. Serial.

S`mb=t=, 24 noiembrie6.00, 17.00, 21.00, 22.00,0.00 {tiri.6.10, 9.10, 16.00 Documen-tar.6.35 Crim= ]n ]nalta societate.Film.8.05 Vedete la bis.10.00 {tiin\= [i inovare.10.30 P=rin\i [i copii.11.00 Casa mea.11.30 Dor.12.00 "Orchestra". Spectacolal Teatrului Na\ional din B=l\i"V. Alecsandri".

Ïîíåäåëüíèê, 19 íîÿáðÿ05.30 "Äîáðîå óòðî".07.00, 02.15 "Prima or=".09.00, 12.00, 15.00, 18.00,21.00, 00.15 "Primele [tiri".09.15 "Teleshopping".09.50 "Æèòü çäîðîâî!".10.55 "Ìîäíûé ïðèãîâîð".12.10, 15.10, 18.15, 02.00"Íîâîñòè".12.25 "Âðåìÿ îáåäàòü!".13.05 "Äåøåâî è ñåðäèòî".14.00 "Äðóãèå íîâîñòè".14.30 "Ïîíÿòü è ïðîñòèòü".15.30 "Ôåäåðàëüíûé ñóäüÿ".16.20 "Óáîéíàÿ ñèëà".17.10 "Íåðàâíûé áðàê".18.50 "Äàâàé ïîæåíèìñÿ!".19.55 "Ïóñòü ãîâîðÿò".21.40 "Âðåìÿ".22.15 "Çîëîòîé êàïêàí".00.30 "Âå÷åðíèé Óðãàíò".01.05 "Ñâîáîäà è ñïðàâåä-ëèâîñòü".

Âòîðíèê, 20 íîÿáðÿ05.00 "Äîáðîå óòðî".07.00, 02.20 "Prima or=".09.00, 12.00, 15.00, 18.00,21.00, 00.20 "Primele [tiri".09.15 "Teleshopping".09.50 "Æèòü çäîðîâî!".

10.55 "Ìîäíûé ïðèãîâîð".12.10, 15.10, 18.15, 01.10"Íîâîñòè".12.25 "Âðåìÿ îáåäàòü!".13.05 "Äåøåâî è ñåðäèòî".14.00 "Äðóãèå íîâîñòè".14.30 "Ïîíÿòü è ïðîñòèòü".15.30 "Ôåäåðàëüíûé ñóäüÿ".16.20 "Óáîéíàÿ ñèëà".17.10 "Íåðàâíûé áðàê".18.50 "Äàâàé ïîæåíèìñÿ!".19.55 "Ïóñòü ãîâîðÿò".21.40 "Âðåìÿ".22.15 "Êðóèç".00.35 "Âå÷åðíèé Óðãàíò".

Ñðåäà, 21 íîÿáðÿ05.00 "Äîáðîå óòðî".07.00, 02.05 "Prima or=".09.00, 12.00, 15.00, 18.00,21.00, 00.20 "Primele [tiri".09.15 "Teleshopping".09.50 "Æèòü çäîðîâî!".10.55 "Ìîäíûé ïðèãîâîð".12.10, 15.10, 18.15, 01.10"Íîâîñòè".12.25 "Âðåìÿ îáåäàòü!".13.05 "Äåøåâî è ñåðäèòî".14.00 "Äðóãèå íîâîñòè".14.30 "Ïîíÿòü è ïðîñòèòü".15.30 "Ôåäåðàëüíûé ñóäüÿ".16.20 "Óáîéíàÿ ñèëà".17.10 "Íåðàâíûé áðàê".18.50 "Äàâàé ïîæåíèìñÿ!".19.55 "Ïóñòü ãîâîðÿò".21.40 "Âðåìÿ".22.15 "Êðóèç".00.35 "Âå÷åðíèé Óðãàíò".

×åòâåðã, 22 íîÿáðÿ05.00 "Äîáðîå óòðî".07.00, 02.10 "Prima or=".09.00, 12.00, 15.00, 18.00,21.00, 00.20 "Primele [tiri".09.15 "Teleshopping".09.50 "Æèòü çäîðîâî!".10.55 "Ìîäíûé ïðèãîâîð".12.10, 15.10, 18.15, 01.10"Íîâîñòè".12.25 "Âðåìÿ îáåäàòü!".13.05 "Äåøåâî è ñåðäèòî".14.00 "Äðóãèå íîâîñòè".14.30 "Ïîíÿòü è ïðîñòèòü".15.30 "Ôåäåðàëüíûé ñóäüÿ".16.20 "Óáîéíàÿ ñèëà".17.10 "Íåðàâíûé áðàê".18.50 "Äàâàé ïîæåíèìñÿ!".19.55 "Ïóñòü ãîâîðÿò".21.40 "Âðåìÿ".22.15 "Êðóèç".00.35 "Âå÷åðíèé Óðãàíò".

Ïÿòíèöà, 23 íîÿáðÿ05.00 "Äîáðîå óòðî".07.00, 04.10 "Prima or=".09.00, 12.00, 15.00, 18.00,21.00, 00.20 "Primele [tiri".09.15 "Teleshopping".09.50 "Æèòü çäîðîâî!".10.55 "Ìîäíûé ïðèãîâîð".12.10, 15.10, 18.15, 02.00"Íîâîñòè".12.25 "Âðåìÿ îáåäàòü!".13.05 "Äåøåâî è ñåðäèòî".14.00 "Äðóãèå íîâîñòè".14.30 "Ïîíÿòü è ïðîñòèòü".15.30 "Ôåäåðàëüíûé ñóäüÿ".16.20 "Óáîéíàÿ ñèëà".17.10 "Íåðàâíûé áðàê".18.50 "Ïîëå ÷óäåñ".19.55 "Ïóñòü ãîâîðÿò".21.40 "Âðåìÿ".22.15 "Êðóèç".00.35 "Âå÷åðíèé Óðãàíò".

Ñóááîòà, 24 íîÿáðÿ06.00, 10.00, 12.00, 15.00,18.20 "Íîâîñòè".06.10 "Ìèõàèë Æâàíåöêèé".07.00 "Ïîêà áåçóìñòâóåòìå÷òà".08.20 "Èãðàé, ãàðìîíü

(19-25 noiembrie)13.30 Artelier.14.05 Serat= jubiliar=. V. Sa-vi\caia, artist= a Poporului.15.30 Sandocan. Serial ]ndesen animat.16.30 La mul\i ani!17.15 Studio Art Plus. (rus.)17.50 Un sfert de vorb= cuIlona Sp=taru.18.10 Erudit cafe.19.00 Mesager.19.35 Poveste.19.50 O sear= ]n familie.21.25 Focus. Magazin TV.22.20 Secretarul. Serial.23.50 Respiro.0.10 Fii t`n=r!

Duminic=, 25 noiembrie6.00, 17.00, 21.00, 22.00,0.00 {tiri.6.10, 13.05, 23.50 Documen-tar.7.00 Cinemateca universal=.7.15 Cuvintele Credin\ei.8.00 Templul muzicii.8.45 ...pe urmele lui {tefancel Mare.9.10 Sandocan. Desen ani-mat.10.00 Ring Star.11.00 Prin Istorie - spreVictorie!11.35 La datorie.12.00 Moldovenii de pretu-tindeni.12.30 Natura ]n obiectiv.13.35 Parteneriate pentrufiecare copil.14.00 Ba[tina.14.45 Chi[in=ul de ieri [i deazi.15.00 Crim= ]n ]nalta socie-tate. Film.16.15 Chi[in=ul de ieri [i deazi.16.30 La mul\i ani!17.15 Cultura azi.18.00 Evantai folcloric.18.40 Loteria "Milioane pentruMoldova".

ëþáèìàÿ!".09.00 "Óìíèöû è óìíèêè".09.45 "Ñëîâî ïàñòûðÿ".10.15 "Teleshopping".10.30 "Ñìàê".11.00 "Ìèõàèë Óëüÿíîâ".12.15 "Àáðàêàäàáðà".13.45, 15.15 "Ïðèõîäèòåçàâòðà...".15.40 "Äà ëàäíî!".16.15 "Íàðîäíàÿ ìåäèöèíà".17.10 "Æäè ìåíÿ".18.30 "×åëîâåê è çàêîí".19.25 "Ìèíóòà ñëàâû".21.00 "Primele [tiri".21.25 "Âðåìÿ".21.50 "Ñåãîäíÿ âå÷åðîì".23.30 "Ãîðîäñêèå ïèæîíû".00.30 "Ìîðñêîé ïåõîòèíåö".01.55 "Êîìåäèÿ î Ëèñèñ-òðàòå".

Âîñêðåñåíüå, 25 íîÿáðÿ06.00, 10.00, 12.00 "Íîâîñ-òè".06.10 "Ðàç íà ðàç íå ïðèõî-äèòñÿ".07.25 "Ìèõàèë Óëüÿíîâ".08.25 "Ñëóæó Îò÷èçíå!".08.55 "Çäîðîâüå".10.15 "Teleshopping".10.30 "Íåïóòåâûå çàìåòêè".10.45 "Ïîêà âñå äîìà".11.30 "Ôàçåíäà".12.20 "Äîáðîâîëüöû".14.05 "Òàéíûå çíàêè êîíöàñâåòà".15.10 "Îñåííèé ìàðàôîí".16.55 "Áîëüøèå ãîíêè.Áðàòñòâî êîëåö".18.30 "Replica".20.00 "Ñðåäà îáèòàíèÿ".21.00 "Sinteza s=pt=m`nii".21.40 "Âðåìÿ".22.50 "ÄÎñòîÿíèå ÐÅñïóá-ëèêè".01.00 "Ìóëüò ëè÷íîñòè".01.30 "Yesterday live".02.20 "Ïîçíåð".

ÐÒÐ-Ïëàíåòà

ORT

TVM

}n conformitate cu dispozi\ia art. 108 alCodului de Procedur= Civil= al RepubliciiMoldova, Judec=toria {old=ne[ti (or. {old=-ne[ti, str. Victoriei, 18) solicit= prezentareacet. Paraschiv Liuba Petru, n=scut la 19.04.1978, originar= din municipiul Chi[in=u,domiciliat= ]n or. {old=ne[ti, str. VasileAlecsandri 11, pentru data de 29 noiembrie2012, ora 08.30, ]n [edin\= de judecat=, ]ncalitate de p`r`t=, pentru examinarea cau-zei civile, intentat= de c=tre Autoritatea Tu-telar=, privind dec=derea din drepturi p=-rinte[ti.

Prezen\a p`r`tei este obligatorie. }ncaz de neprezentare, cauza va fi examinat=]n lipsa ei.

Judec=tor - Elvira Popa.

}n conformitate cu dispozi\ia art. 108 alCodului de Procedur= Civil= al RepubliciiMoldova, Judec=toria {old=ne[ti (or. {old=-ne[ti, str. Victoriei, 18) solicit= prezentareacet. Luchian Nicolae Valeriu, n=scut la 17.12.1978, domiciliat ]n satul Cur=tura, ra-ionul {old=ne[ti, pentru data de 22 noiembrie2012, ora 08.15, ]n [edin\= de judecat=, ]ncalitate de p`r`t, pentru examinarea cauze-lor civile, intentate de c=tre Luchian Ecate-rina, privind ]ncasarea pensiei de ]ntre\inerea copiilor minori, desfacerea c=s=toriei [ideterminarea domiciliului copiilor minori.

Prezen\a p`r`tului este obligatorie. }ncaz de neprezentare, cauza va fi examinat=

Cita\ii publice ]n judecat=

Judec=toria Rezina aduce la cuno[tin\acet. Rubaca Ghenadie, ultimul domiciliu cu-noscut - or. Rezina, str. Nistrean=, 33, c=este invitat la 07 decembrie 2012, la ora09.00, ]n [edin\= de judecat= (or. Rezina,str. Voluntarilor, 3, sala de [edin\e nr. 1) ]ncalitate de p`r`t pe dosarul civil dup=ac\iunea Elenei Pahomii privind dec=dereadin drepturile p=rinte[ti.

}n caz de neprezentare, cauza va fi exa-minat= ]n lipsa p`r`tului.

Judec=tor - Ludmila Co\aga.

Pe data de 06 decembrie2012, la ora 10.00, ]n incintabiroului executorului judec=-toresc, situat ]n ora[ul Rezi-na, str. {ciusev, 2A, bir. 41,va fi desf=[urat= licita\iapublic= de v`nzare a bunu-rilor sechestrate, ce apar\indebitorului Cr`janovschiVictor, locuitor al satului|ahn=u\i, raionul Rezina:

- teren pentru construc-\ie - 0,15 ha, nr. cadastral- 6747202.325. Pre\ul ini\ial- 6400 de lei.

Doritorii de a participala licita\ie sunt obliga\i s=depun= cerere la executoruljudec=toresc [i s= achiteacontul ]n m=rime de 5%din valoarea bunului scos lalicita\ie.

Acontul va fi depus pecontul executorului judec=-toresc: c/b 225153551, c/f32188766, BC "Moldind-conbank" SA, filiala Rezina.Taxa de participare la licita-\ie - 60 de lei.

Telefon pentru informa\iisuplimentare: (0254) 2-57-47.

Anun\

Ñóä ã. Ðûáíèöà è Ðûáíèöêîãî ðàéîíà,â ñîîòâåòñòâèè ñî ñò. 36 ÃÏÊ ÏÌÐ, îáÿ-çûâàåò Òþðèíó Åëåíó Àëåêñàíäðîâíó,ïðîïèñàííóþ ïî àäðåñó: ã. Ðûáíèöà, óë.Âàëü÷åíêî, äîì 35, êâ. 196, ÿâèòüñÿ âñóäåáíîå çàñåäàíèå, êîòîðîå íàçíà÷åíîíà 23 íîÿáðÿ 2012 ãîäà, â 13.00 ÷àñîâ,ïî àäðåñó: ã. Ðûáíèöà, óë. Ëåíèíà, 1Á,êàá. ¹ 10, â êà÷åñòâå ñîîòâåò÷èêà ïîèñêó Íåêðàñîâà Å. Â. ê Òþðèíîé Í. Ì.,Òþðèíó À. Â., Òþðèíîé Å. À. î ïðèçíàíèèäîãîâîðà êóïëè-ïðîäàæè íåäåéñòâèòåëü-íûì.

ßâêà îáÿçàòåëüíà. Ïðè ñåáå èìåòüäîêóìåíò, óäîñòîâåðÿþùèé ëè÷íîñòü.

Ñóäüÿ ñóäà ã. Ðûáíèöà è Ðûáíèöêîãîðàéîíà - Èâàíîâà Î. Ï.

]n lipsa lui.Judec=tor - Elvira Popa.

Colectivul gr=dini\ei de copii din Ign=\ei esteal=turi de colega Tatiana Iona[cu ]n clipe de pro-fund= durere sufleteasc=, cauzat= de moartea su-bit= [i prematur= a fratelui Mihail.

Dumnezeu s= ierte r=posatul [i s=-l a[eze cuto\i drep\ii S=i, iar cei vii s= tr=iasc= [i numai debine s=-l pomeneasc=.

Membrii colectivului Centrului de s=n=tatepublic= Rezina exprim= sincere condolean\e colegeiJana Ste\co ]n clipe de ad`nc= durere sufleteasc=,cauzat= de pierderea celei mai scumpe fiin\e -mama Raisa.

Dumnezeu s= ierte r=posata, fie-i \=r`na u[oar=[i ve[nic= amintirea.

Ñîâåò âåòåðàíîâ Ðåçèíñêîãî ðàéîíà ñêîðáèòïî ïîâîäó ñìåðòè ó÷àñòíèöû Âåëèêîé Îòå÷åñò-âåííîé âîéíû Êðèâîëàïîâîé Ðàèñû Âàñèëüåâíûè âûðàæàåò ñîáîëåçíîâàíèå ðîäíûì è áëèçêèìïîêîéíîé. Âñþ æèçíü Ðàèñà Âàñèëüåâíà ïðîæèëàâ ñ. Öàõíàóöü, äîáðîñîâåñòíî è îòâåòñòâåííîðàáîòàëà íà áëàãî ñâîèõ îäíîñåëü÷àí, âîçãëàâ-ëÿÿ ìåäèöèíñêîå ó÷ðåæäåíèå, ïðèíèìàëà àê-òèâíîå ó÷àñòèå â îáùåñòâåííîé æèçíè, ïðîÿâ-ëÿëà ÷óòêîñòü è çàáîòó î ëþäÿõ.

Angaja\ii prim=riei |areuca [i consilierii localiregret= moartea celei care a fost Raisa Krivolapova- participant al celui de-al doilea r=zboi mondial,dup= care, revenind la ba[tina so\ului, ]ntreagavia\= a stat la straja s=n=t=\ii locuitorilor satului,]n calitate de [ef= a institu\iei medicale din sat.

Dumnezeu s= ierte r=posata, sincere [i profundecondolean\e rudelor [i prietenilor ]ndolia\i.


oor. Rezina: str. 27 August, 1.Tel.: (254) 2-10-74.or. {old=ne[ti: str. Trandafirilor, 17.Tel.: (272) 2-21-31.

e-mail: [email protected] (Rezina);[email protected] ({old=ne[ti)

Echipa de crea\ie:Redactor-[ef: Aculina POPA

(tel.: 067323715).

Redactori de compartimente:Violeta PISTRUI - 060142452,Ion ANTON - 068579688,

Sergiu CUMATRENCO - 069000965.Contabil-[ef: Elena |VIGUN - 067322678.

Fondatori: Consiliile raionaleRezina [i {old=ne[ti.

Rechizitele bancare: cod: BSOCMD2X794cont: 222479400418

cod fiscal: 1004606004128

Adresele noastre:

Indice de abonament: PM 67870.

Punctul de vedere al autorilor poates= nu coincid= cu opinia redac\iei.Tiparul executatla }SFE-P "Tipografia Central=".Com. 9172.Tirajul: 1050 de exemplare.PP "Farul Nistrean" }M apares=pt=m`nal, vinerea.

Din raza soarelui lucindMai rupe calendaru-o fil=...

Pentru ex-secretarulConsiliului raional,

Vsevolod Carpov, [efaserviciului Arhiv=, Nina Tihon,

juristul Oficiului teritorial Orheial Cancelariei de Stat (filiala{old=ne[ti), Aurica Condrea,secretarul Consiliului local

Salcia, {tef=ni\a Gheorghi\a,primarul comunei Cotiujenii

Mari, Petru ComendantPrimi\i, dragii no[tri, cele mai sincere

[i calde felicit=ri cu ocazia zilelor de na[-tere. V= dorim ]mplinirea tuturor planurilorde moment [i de perspectiv=, fericire,noroc [i bucurii, dar mai ]ntì [i-ntì -mult=, mult= s=n=tate, c=-i mai scump=dec`t toate.

Fie ca oamenii scumpi s=-i ave\i tot-deauna al=turi, s= v= sus\in= [i s= v= ]n-\eleag=, iar voi s= le r=spunde\i la fel. Fieca via\a s= v= duc= numai pe f=ga[elecele mai accesibile, iar voi s= primi\i pl=-cere de la tot ce face\i bun pentru familie[i societate ]n ansamblu. La mul\i ani!

Consiliul raional {old=ne[ti

Dragilor no[triAgafia [i

Gheorghe Craceadin Gordine[ti,ajun[i la 50 deani de c=snicie!C`t de dulci [i

fericite sunt clipeleal=turi de voi! C`t dedureros e dorul c`ndnu ne sunte\i al=turi!Dar orizontul atins al unei nun\i de aur neadun= pe to\i, cei care v= iubim [i v=stim=m, cu buchete de flori [i cuvintemult duioase s= v= mul\umim pentru via\atr=it= cu demnitate, pentru ajutor [isfaturi ]n\elepte. S= ne fi\i al=turi, dragiino[tri, ]nc= mul\i ani ]nainte, plini deenergie [i dragoste de via\=, de omenie[i ]n\elepciune, cu inten\ii frumoase [iputeri pentru realiz=ri. Fie ca acestpopas ]n timp la poarta unei amintirifrumoase a unui eveniment tr=it acum 50de ani s= marcheze un nou ]nceput, cunoi ]mpliniri. S= ne tr=i\i!

Cu stim= [i recuno[tin\= ne\=rmurit=,copiii, nepo\ii [i str=nepo\ii

Pentru scumpa[i iubita noastr=

Galina Ceucadin Oli[cani

Drag= so\ie, m=mic=[i bunic=!

Te felicit=m din ad`n-cul inimii cu prilejul zileide na[tere. Ai ajuns lav`rsta de pensionare,

dar e[ti tot at̀ t de frumoas= [i fermec=toa-

re cum te-am [tiut totdeauna.Venim s=-\i aducem ]n dar 57 de cri-

zanteme fermec=toare de toamn=, dorin-du-\i mult=, mult= s=n=tate, fericire [iprosperitate, oameni buni ]n preajm= [io via\= u[oar= p`n= la cele mai ]nz=pezitezile ale iernii vie\ii. La mul\i ani, scumpo!

Cu mult= dragoste, so\ul Ghermoghen,fiica Daniela [i fiul Victor,

ginerele Marin [i nora Svetlana,nepo\eii Corin [i Alexandrina

Sincere felicit=ri pentrudna Galina Dav`dic,

[efa BP "Mihai Eminescu"!Stimat= omagiat=! Primi\i cele mai

selecte felicit=ri [i ur=ri de bine cu ocaziazilei de na[tere. V= dorim s= fi\i totdeaunas=n=toas=, plin= de idei [i de puteri s=le pune\i ]n aplicare, pace, fericire, pros-peritate [i mul\i ani de via\= fericit=!

Membrii Consiliului raional Rezina

Cuvinte alese de felicitare pentrudna Raisa Pasarari, directorul

[colii primare Pisc=re[ti!Stimat= omagiat=! V= ur=m de mult=

s=n=tate [i mul\i ani ]nainte! S= V= per-siste ]n calea vie\ii ]ncrederea ]n ziua demìne, ]ndemnul la fapte m=re\e [i V=dorim realizarea celor propuse. Succese]n toate [i la mul\i ani!

Membrii Consiliului raional Rezina

Stimate domn Mihai M`rzenco,primar de Mateu\i!

V= adres=m sincere [i omene[ti feli-cit=ri, ]nr=mate ]n ur=ri de s=n=tate [isuccese multe. S= ne tr=i\i via\= ]ndelunga-t=, s= V= bucura\i mul\i ani ]nainte de re-aliz=rile ]nregistrate ]ntru binele localit=\iiunde V= desf=[ura\i activitatea, de respec-tul [i dragostea s=tenilor [i ale rudelorapropiate.

La mai mult [i la mai mare!Membrii Consiliului raional Rezina

Felicit=ri pentrudna Eleonora Gr=dinari, consilier

local din Cog`lniceni!La o frumoas= aniversare, omagiata

noastr= are cu ce se m`ndri [i ce ]mp=r-t=[i celor din jur.

Noi ]i ur=m s= fie [i de-acum ]naintestimat= [i urmat= ]n faptele bune, s= aib=mult= s=n=tate [i parte de succese ]n totce face frumos. }i mai dorim mul\i ani [ibucurii, fericire, dragoste [i ]mp=caresufleteasc=.

Consilierii locali [i angaja\ii prim=rieiCog`lniceni

Recent, am avut ocazias= plec, pe o s=pt=m`n=,la un seminar pentru tineriYouth in Action, care a avutloc la Herson, Ucraina.Proiectul pentru organizareatrainingului a fost scris ]nFinlanda, de c=tre HasanHabib, trainerii au fost se-lecta\i din Georgia, iar im-plementarea proiectului aavut loc ]n Ucraina. La se-minar au participat c`te 4tineri din urm=toarele \=ri:Finlanda, Georgia, Polonia,Moldova, Letonia, Belorusia[i Ucraina. Era obligatorius= cunoasc= fiecare limbaenglez=. Ulterior urmau s=transmit= cele ]nv=\atemembrilor organiza\iei dincare fac parte.

Eu am participat ]n cad-rul seminarului ]n calitatede reprezentant= a Consiliu-lui Local al Tinerilor din{old=ne[ti, reu[ind s= re-latez despre problemelecomunit=\ii noastre [i despresitua\ia actual= a RepubliciiMoldova (]n imagine). Amfost pl=cut surprins= deatitudinea trainerilor, carene-au primit cu ospitalita-te [i au reu[it s= formezeun cerc str`ns [i prietenos]n cadrul seminarului. To\iparticipan\ii s-au dovedit afi sociabili [i activi, ceea cea dus la formarea unei pri-etenii de durat=, pentru c=[i azi mai colaborez cu uniidintre ei. }ndeosebi mi-apl=cut metoda de predarea tinerilor traineri georgieni,care stiau bine rolul lor [i]ntotdeauna sim\eau nevoias= includ= c`teva "energi-zers", pentru a ne ]nviorac`nd era nevoie. Jocurilede cuno[tin\= [i nenum=ra-tele scene de creativitatene-au integrat [i mai mult]ntr-un cerc de interesecomune, care ne-a motivatsa scriem un proiect despremuzica national=.

Acest proiect prevedeaorganizarea ]n Georgia aunui festival de muzic= tra-di\ional=, cu participareadiferitor \=ri europene, ]ncare se include [i Moldova,obiectivele fiind: elucidarea[i promovarea tradi\iilor

}n planul de lucru al Asocia\iei SindicaleTeritoriale {old=ne[ti a Federa\iei SINDASPa fost inclus un [ir de activit=\i, scopul lorfiind de a antrena c`t mai mul\i membride sindicat. Astfel, membrii no[tri de sin-dicat au participat activ la elaborareaunui set de propuneri pentru ]mbun=t=\ireacadrului normativ legal din domeniul le-gisla\iei ]n munc= [i salarizare. Au fost ]n-cheiate contracte colective de munc=, ca-re ]ntrunesc drepturi avantajoase pentruangaja\ii no[tri. O parte dintre ei au parti-cipat la Spartachiada Federa\iei SINDASP,altora li s-a organizat odihn= la mare sauli s-au procurat bilete de tratament pentru10 zile la pre\ de 50%, li se acord= ajutoa-re materiale, premii la jubilee etc.

De[i ]n Asocia\ie nu avem prea mul\i

Miz=m mult pe tineritineri angaja\i ]n v`rst= de p`n= la 35 deani, punem mare accent pe antrenarea lor]n activit=\ile noastre sindicale, deoareceei, tinerii, sunt cei care aduc idei inovatoare,care v=d lucrurile ]n alt= lumin= [i caretind spre noi culmi. De aceea, av`nd caparteneri tinerii din Organiza\ia Ob[teasc=Interna\ional= "Genera\ia tinerilor" [i Con-siliul Local {old=ne[ti al Tinerilor (CLT), ]nbaza unui contract de colaborare, patrutineri din Republica Moldova (printre care[i unul de la {old=ne[ti) s-au deplasat laun seminar interna\ional de la Herson(Ucraina). Citi\i, mai jos, impresiile AdrianeiTinic=.

Vera CUMATRENCO, pre[edintele AST{old=ne[ti a Federa\iei SINDASP

Impresiile sunt de neuitat:mul\umesc organizatorilor

muzicale na\ionale, schim-bul de experien\=, promo-varea tinerelor talente [iextinderea propriilor tradi\ii]n ]ntreaga Europ=. Sperca acest proiect ]ntr-adev=rs= fie implementat, ca s=putem participa [i noi, mol-dovenii, pentru a demonstratradi\iile [i obiceiurile na-\ionale, ob\in`nd [i ex-perien\a altor \=ri. De ase-menea, ]n cadrul acestuitraining am aflat multe des-pre esen\a [i experien\a delucru a organiza\iei Youthin Action, despre EVS - or-ganiza\ie ce se ocup= depreg=tirea voluntarilor carevor s= lucreze non-profit ]nalte \=ri, Youth Pass - or-ganiza\ie care se ocup= deproblemele tinerilor. Amaflat multe lucruri noi [i dela participan\i, tinerii aveaumult= experien\= ]n domeniul]n care activau, aduc`ndu-ne la cuno[tin\= p=r\ile po-zitive, dar [i negative, cucare ne putem confrunta.

Dup= cum am men\ionatmai sus, trainingul a ]ntrunitdoar tineri care posed=limba englez=, fapt carem-a motivat cel mai mult s=particip, adic=, [ansa de avorbi aceast= limb= [i dea-mi face prieteni la nivelinterna\ional. }n rezultat,pot spune c= am c=[tigatexperien\= de via\=, at`t peplan educa\ional, c`t [i peplan personal, am ]ncercats= relatez c`t mai detaliatsitua\ia actual= a \=rii ]ncare locuiesc [i propria ex-perien\= ]n rezolvarea prob-lemelor tinerilor, cu care se

confrunt= Moldova.Pe parcursul s=pt=m`nii

de aflare la Herson, am re-prezentat Moldova ]n cadrulfestivalului organizat deacest proiect. Fiecare \ar=(reprezentan\ii) trebuia s=vorbeasc= despre tradi\ii [iobiceiuri, despre frumuse\ileei. Vinul Moldovei, m=m=ligacu sm`nt`n= [i br`nz=, pecare am preg=tit-o, suve-nirele [i poama dulce de laCahul, au impresionat multparticipan\ii seminarului, fi-ind motiva\i s= dansezetradi\ionalul dans moldove-nesc "B=sm=lu\a". A fost osear= cu adev=rat minunat=!

Vreau s= aduc mul\umiriorganizatorilor pentru clipelefrumoase din timpul c=l=to-riei pe corabie, pentru deo-sebita sear= ]ntr-un res-taurant din Herson, ]n caream gustat doar m`ncaretradi\ional= georgian=, pen-tru posibilitatea de a vizitaMuzeul de Ciocolat= dinHerson [i multe alte lucruriinteresante. La final, a[vrea s= adaug c= m-amsim\it foarte bine pe par-cursul seminarului, mi-amf=cut noi prieteni, am f=cutschimb de experien\= [i a[vrea s= mul\umesc at`t or-ganizatorilor din Moldova,c=t [i celor din Georgia,pentru posibilitatea de apleca la seminar, pentru c=am tr=it ]ntr-adevar momen-te de neuitat.

Adriana TINIC+,elev= ]n clasa a XII-ea

la liceul teoretic "AlexeiMateevici" din {old=ne[ti

A[a e soarta omului - mereu impre-vizibil=, [tiut= doar de Cel de Sus. Unorali se d= mai mult, altora - mai pu\in, uniise bucur= de s=n=tate, al\ii au parte doarde necazuri [i suferin\e. }n total, ]n raionulRezina sunt ]n eviden\= 222 de nev=z=tori,dintre ei 148 sunt membri ai Societ=\ii or-bilor. De fiecare dat=, la s=rb=tori [i nunumai, ne str=duim s=-i bucur=m m=carcu c`te ceva, aduc`ndu-le o raz= de lumi-n= [i bucurie ]n via\=. {i o putem facedoar cu ajutorul dumneavoastr=, al oame-nilor cu inim= mare, care, din pu\inul ce-l au, fac parte [i celor mai tri[ti.

Ast=zi, c`nd ]n Republica Moldova, cuprilejul Zilei interna\ionale a nev=z=torului[i Zilei interna\ionale a persoanelor cu di-sabilit=\i, ]n perioada 13 noiembrie-6 de-

cembrie, se desf=[oar= ac\iuni de ajutorarea acestor categorii, apelez din nou la bu-n=tatea dumneavoastr=: ]ntinde\i m`naajutorului aproapelui aflat ]n dificultate!Dona\iile le pute\i face, utiliz`nd urm=toarelerechizite bancare: Asocia\ia Ob[teasc="Societatea Orbilor din Moldova", munici-piul Chi[in=u, str. Columna, 101. BC Ban-ca Social=, fil. Interraional= mun. Chi[in=u.Codul B=ncii: BSOCMD2X722. Cont ban-car: 222472200022. Num=rul de identificarede Stat IDNO-cod fiscal: 1010620008141.Cod TVA: 0202320.

V= mul\umesc din suflet pentru binelece-l ve\i face!

Vera NICA, pre[edinteleSociet=\ii orbilor din raionul Rezina

Apel la caritate

Mica publicitate*Cump=r nuci [i miez de nuc= la

pre\ avantajos. Tel.: 069816635.*V`nd automobil Opel Ascona la

pre\ul de 9000 de lei, ]n stare bun=.Tel.: 079510657.

Ôèðìå íà ðàáîòó òðåáóåòñÿáóõãàëòåð ñ âûñøèì îáðàçîâàíèåì,

çíàíèåì ìîëäàâñêîãî ÿçûêà,ïðîãðàìì Excel, 1-Ñ.

Âûñîêàÿ çàðàáîòíàÿ ïëàòà.

Çâîíèòü ïî òåë. ìîá.: 068877611.

Farul Nistrean

Documents

Transcript of Farul Nistrean