FAMILIA NOBILIARA ROMÂNEASCĂ ARCA DIN...

FAMILIA NOBILIARA ROMÂNEASCĂ ARCA DIN ŢARA HAŢEGULUI

(SFÎRŞITUL SEC. XV — ÎNCEPUTUL SEC. XVI)

In secolul a l XV-lea , s t a tu tu l clasei feudale româneş t i d in T rans i lvan ia s-a modificat , în genera l , subs tanţ ia l , ca formă şi conţ inut , fa ţă eie secolele an te r ioare . Cea ma i m a r e p a r t e a aces te i clase, care s tăpînise posesiuni , adică p ă m i n t u r i şi supuşi , în v i r tu tea d rep tu lu i cnezial , se văzuse scoasă din prerogat ive le sale s t ră vechi şi r edusă la s i tuaţ ia juzi lor săteşt i ori direct la aceea a iobagilor pe moşi i le nobil i lor laici şi ecleziast ici 1 . I n t roduce rea noilor r înduie l i feudale de t ip apusean ;-a făcut la început tacit , fără o bază jur idică specială, p r in danii regale , uzu rpă r i , încălcări , a capa ră r i r ezu l ta te d in ap l ica rea forţei şi d in man i fe s t a rea ana rh ie i feudale , p e n t r u ca apoi, după j u m ă t a t e a secolului al XIV-lea , in v r emea lui Ludovic I de Anjou şi a lui S ig ismund de L u x e m b u r g , să se desfăşoare acţ iuni s is temat ice şi organiza te , î ncad ra t e în decre te regale şi a l te r eg l emen tă r i cu pu t e r e de lege, p e n t r u exc luderea român i lo r ca en t i t a t e (natio) din s is temul poli t ico-rel igios al regatu lu i . Cele ma i cunoscute ac te de acest fel sînt d ip lomele lui Ludovic I de la 1366, p r i n care s t ăp în i r ea legală a s u p r a pămîn tu iu i şi supuşi lor n u se pu tea exe r cita decît p r in i n t e rmed iu l d rep tu lu i scris consemnat în acte emise de cance la r ia rega tu lu i ; de asemenea , nobil i i necatolici e rau excluşi de Ia d rep tu l de s tăp în i re a moşiilor, m ă s u r a v iz îndu- i tot pe cnezii şi voievozii r omân i care, d in punc tu i de vedere al au tor i tă ţ i lo r , e r au „schismatici" , respect iv ortodocşi ; în fine, tot a tunc i începe p r igoana organiza tă împot r iva clericilor ortodocşi în a n s a m b l u şi cu at î t m a i m u l t con t ra celor ce e r au şi s tăpîni tor i d e p ă m î n t 2 . Aceste măsur i , deşi nu s-au p u t u t apl ica imed ia t din cauza unei r id icăr i în masă (insurrectio generalis) a ap roape în t regi i Trans i lvan i i 3 , vor duce cu v r e m e a la d e g r a d a r e a progres ivă a s i tuaţ ie i clasei feudale româneş t i s a u la î ncad ra r ea une i pă r ţ i a ei în r igor i le p r e t inse a t î t d e impera t iv . Aceas tă î ncad ra r e s-a făcut t r ep ta t , în etape, cu încercăr i de ieşire d e sub inc iden ţa r înduie l i lor oficiale, cu a m î n ă r i î nde lunga te în ap l i carea măsur i lo r . Ba m a i mul t , în unele „ ţăr i" româneş t i de marg ine a le Trans i l vaniei , r ă m a s e compac te p r in s t ruc tu ra geografică specifică (depresiuni re la t iv închise , zone m o n t a n e etc.) şi p r in r apor tu r i t r ad i ţ iona le cu voievodate le ex t r a -carpat ice , ac te le d e la 1366 n u au în reg i s t ra t nici un ecou, opr indu-se la ho ta re l e lor. Abia în veacul al XV-lea , cnezimea din aceste locuri s-a văzu t a m e n i n ţ a t ă mai serios şi ch ia r lovită în s i tua ţ ia s a social-economică, poli t ică şi confesională. Este a d e v ă r a t că şi în Ţ a r a Haţegu lu i au a v u t loc deposedăr i sau încercăr i de deposedare a locuitori lor de căt re s t ră in i încă în veacul a l XIV- lea 4 , da r aceste acte

1 Şt. Pascu , Voievodatul Transilvaniei, vol. I, edi ţ ia a 2-a, Cluj , 1972, p . 2v'.i. 2 Şe rban Papacos tea , La fondation de la Valachie et de la Moldavie et i- .

Roumains de Transylvanie: une nouvelle source, in RevRHist, 17, 1978, nr . :ì, D. 396—407.

3 Şt. Pascu , op. cit., p . 467. * M. Holban , Deposedări şi judecăţi în Haţeg pe vremea Angevinilor, în Din

cronica relaţiilor româno-ungare în secolele XIII—XIV, Bucureş t i , 1981, p . 232—244.

BCU Cluj / Central University Library Cluj

n u au fost nici prea numeroase , nici semnif icat ive ori du rab i l e în t i m p 5 . Cu t o a t e acestea, a m e n i n ţ a r e a a exis tat chiar din secolul al XlV- lea , de aceea cnez imea ha ţ egană a început ac ţ iunea de ob ţ inere a actelor de „dan ie" regală , care să-i justifice s tăpîn i rea din vech ime a cnezatelor s t rămoşeş t i . In e t apa u r m ă t o a r e , convinşi de insuficienţa efortului de recunoaş te re a s tăpîn i r i lor de t ip cnezial , aceşti feudali r omân i vor cere şi vor obţ ine , în m a r e pa r te , înnobi la rea , cu p re ţu l u n o r servicii aduse suveran i lo r în poli t ica de cen t ra l izare s t a t a l ă 6 şi de comba te r e a anarh ie i feudale sau în efortul an t io toman 7 . Pa r t i c ipă r i l e mi l i t a r e au t r ecu t p e p r i m p lan în v r emea lui S ig ismund de L u x e m b u r g , I ancu de H u n e d o a r a şi Mat ia Corvinul . In sfîrşit, î ncad ra r ea în ..legea rega tu lu i " a celor păşi ţ i pe calea î n n o bilări i a cunoscut aspecte noi spre finele veaculu i X V şi în cel u rmă to r , cînd cei ma i mul ţ i au r e n u n ţ a t la l imba şi c r e d i n ţ a s t rămoşească şi n u au mai ac ţ iona t în nici o î m p r e j u r a r e în nume le n e a m u l u i lor, p e n t r u a-şi p ă s t r a şi consol ida s ta tu tu l nobi l i tă ţ i i . Această t recere t r ep ta t ă de la cal i ta tea d e cnezi r o m â n i l a ca l i ta tea de nobili s-a p rodus pe pa rcu r su l a pes to un secol şi j u m ă t a t e în Ţ a r a Haţegu lu i 8 .

P r i n t r e famili i le cneziale care s-au înscr is în evoluţ ia m e n ţ i o n a t ă se cuv in amin t i ţ i Cîndeşt i i din R î u de Mori , Muş ina de Densuş , al tele din Rîu Bărba t , Saziasti, Ciula, Fă rcăd in , Vad, Rîu Alb, Ponor s.a. Genealogia famil i i lor men ţ iona te , ca d e altfel şi a mul to r a l to ra din zona Haţegulu i , mer i t ă o spor i tă a tenţ ie . De la t i m i dele schiţe de istorii fami l ia re încerca te de că t re l o a n Puşca r iu 9 , in formaţ ia docum e n t a r ă s-a a c u m u l a t î n t r - u n r i tm care să înd rep tă ţ ească re luă r i succesive, cu f inal i tă ţ i uneor i spec taculare . U n a d in t re cele m a i i n t e r e san te evoluţ i i sociale a înscr is în pag in i l e istoriei locale famil ia Arceşt i lor din Densuş . Cu toate că apari ţ ia» evoluţ ia şi sfîrşitul ei s-au r e s t r în s î n t r -un in t e rva l d e t i m p re la t iv scurt , p r i n ea se i lus t rează semnif icat iv u n a d in t r e posibi le le căi d e me tamor foza re a le f eu dal i tă ţ i i r omâneş t i t r ans i l vănene . Des t inul famil iei se indiv idual izează şi p r i n b o găţ ia re la t ivă a surselor d o c u m e n t a r e 1 0 .

Or ig inea acestei familii este in t e re san tă din ma i m u l t e p u n c t e de vedere . Cel d in t î i Arka ( sau Archa) pomen i t în documen te e ra s t ră in de Haţeg , în sensul c ă n u era nă scu t acolo. El venise c a m p e la mi j locul secolului al XV-lea în T r a n s i l vania , fiind ca rac te r iza t m a i t î rz iu ca „om r o m â n " (Valachus homo), „s t ră in şî

5 l oan Aure l Pop , încercări de imixtiur.e în Tara Haţegului în veacul XV, în AÌIACN, 25, 1982, p . 39—52.

6 Vezi K o n r a d G. Giindisch, Cnezii români din Transilvania şi politica de centralizare a regelui Sigismund de Luxemburg, în Stefan Metes la 85 de ani, Cluj-Napoca, 1977, p . 235—237.

7 Act iv i ta te cunoscută mai ales p e n t r u enoca lui I ancu d e H u n e d o a r a (vezi Şt. Pascu , Rolul cnezïlor din Transilvania în lupta antiotomană a lui Iancu de Hunedoara, în Studii şi cercetări de istorie, C ' i j , 8, 1957, p . 25—67) şi doar p r e l i m i n a t ă tangenţ ia l p e n t r u a l te epoci.

8 P e n t r u în ţe legerea procesulu i vezi Rar 'u Popa , Structures socio-politiques roumaines au Sud de la Transylvanie au commencement de moyen âge, în RevRHist, 14, 1975, nr . 2, p . 291—314; M. Holban , Variations historiques sur le problème des enèzes de Transylvanie, în RevRHist, 4, 1965, nr . 5, p . 901—923; I. Drăgan , Individualitatea istorică a Ţării Haţegului, în AIÌACS, 25, 1982, p . 25—37.

9 Date istorice privitoare la familiile nobile române, vol . I—II, Sibiu, 1892—1895. 1 0 A lă tu r i de acte le conserva te în vechea ' rh ivă cap i tu la ră de la A lba Iu l i a

(păs t ra tă astăzi la A r h i v a Na ţ iona lă Magh ia ră d in Budapes ta ) , u n n u m ă r i m p o r t a n t de documen te a t recut , p r i n s inuoase moşteni r i de secol XVI—XVII , în p o s e sia unei r a m u r i a familiei Kendefy din Rîu d e Mori . La r î ndu l e i , . aceas tă d i n u r m ă a rh ivă famil ia lă a fost t r ansmisă că t re «o i în fondul Révay al A r h i v e l o r S ta tu lu i d in Bra t i s l ava .


farà p rop r i e t a t e " (advena et impossessionatus)11. In u r m a unei a semenea c a r a c ter izăr i , deci, es te clar că n u p u t e a fi localnic. Is tor icul Csânk i D. a f i rma că aces t Arca e ra din Bana t , d in comi ta tu l T imiş (mai precis d e la Oszkola — Scu l ia ) 1 2 , fără să aducă însă nici u n fel de a r g u m e n t în acest sens . Noi c redem că el p r o venea din afara rega tu lu i Ungar ie i . Altfel a r p ă r e a des tul de inexpl icabi lă m e n ţ iona rea expresă a cal i tă ţ i i sale de „valah" . In Ol tenia d e la sud de Carpa t i , izvoare le a tes tă o în t reagă serie de pe r sona je cu n u m e ident ic , t r ă ind în veacur i l e XV—XVII . l i v o m amin t i p e cî ţ iva care es te posibi l să se fi î n rud i t î n d e a p r o a p e cu omul nos t ru . La 1484, Ivu l cu fiii săi, Arca fiul lui Arca ş i so ră sa Elena a u p r i m i t în s tăp în i re , de la Vlad Călugărul , Top.şa, j u m ă t a t e din Po iana , Munţ i i Părăginoş i , Plăcicoi şi j u m ă t a t e din Munte l e Muier i i d in judeţu l G o r j 1 3 . De a se menea , la 1505, R a d u cel M a r e a dă ru i t j u p a n u l u i A r c a şi fiilor săi s a tu l Cr iv ina Murgeş t i lor d in G o r j 1 4 . De la începu tu l secolului a l XV-Iea, în Oltenia de n o r d se afla u n sat pe n u m e Arcan i , recunoscut de S ig ismund d e L u x e m b u r g , la 1428 1 5 , ş i de I ancu de H u n e d o a r a , la 1444 1 6, ca apa r ţ i n ind mănăs t i r i lo r T i smana şi Vodi ţa . In l u m i n a acestor da te , or ig inea o l teană a lui Arca p a r e foar te p robab i lă .

F a p t u l în s ine n u p rez in tă n imic excepţ iona l decît judeca t d in pe r spec t iva admin i s t r a ţ i e i de cucer i re care separa ar t i f ic ia l o u n i t a t e românească veche de cel pu ţ i n două veacur i (din v r e m u r i l e d ina in te de Litovoi începute) . De altfel , aşa c u m v o m vedea , dep lasa rea lui Arca n u reprezen ta decît u n u l d i n t r e p r ime le contac te b i l a t e ra le înregistrate în documente, î n t r e români i de p e ambe le v e r s a n t e ale Munţ i lo r Retezat .

Veni t în Trans i lvan ia , acest pe rsona j s-a căsători t cu o ha ţegancă , a n u m e Neacşa (Nexa), fiica lui loan , la r î ndu l său fiul lui S to ian (Zthoijan) de D e n s u ş 1 7 . l oan , Stoian şi î na in t a şu l lor Muşină (Muşina) r e p r e z e n t a u o pu te rn i că fami l ie cnezială înnobi la tă la începu tu l veaculu i al XV-lea . Căsă tor ia t r ebu ie să fi a v u t Joc cam p e l a 1450, d in m o m e n t ce în 1473 fiul lu i Arca şi a l Neacşei avea la r î n d u l său copii.

Nu p o s e d ă m a l te informaţ i i cu p r iv i r e la acel p r i m Arca. î n c l i n ă m să c re d e m că a d i s p ă r u t des tu l de r epede . Or icum, fiul său, Ladis lau , a fost crescut în m e d i u l h a ţ e g a n şi n u ol tean. Posibi lă n i se p a r e şi o s t a r e de tens iune cu r u d e l e soţiei, moş ten i tă d e acelaşi fiu al său.

î n 1475, Lad i s l au A r c a a începu t ser ia nesfîrşi tă a judecă ţ i lor cu rude le sale pe l inie m a t e r n ă p e n t r u d r ep tu r i l e ce i se cuveneau din moş ten i rea m a m e i sa l e . P e n t r u început , î m p r e u n ă cu loan U n g u r de Nădăş t ia , el şi fiii săi, l o a n şi Ş tefan , a r ec l ama t capi t lu lui d in Alba Iu l ia pe S a n d r i n Muşină şi pe fiii lui Gheorghe , Ştefan şi loan , în l egă tu ră cu ocuparea , p r ă d a r e a şi de ţ ine rea de căt re aceş t ia a pă r ţ i l o r d in poses iuni le Densuş , Hăşdău , Buni la şi O h a b a din d is t r ic tu l Haţeg , ca re îi a p a r ţ i n e a u p r in moş t en i r ea m a m e i sa le Neacşa. L a 10 iunie 1475, capi t lu l a l b e n s a consemna t c h e m a r e a în judeca tă a lui S a n d r i n Muşină p e n t r u p r i c ina a r ă t a t ă 1 3 . Acel S a n d r i n îi e ra de fapt unch i lui Lad is lau Arca, fiind f ra te b u n cu Neacşa. El se socotea, p robab i l , î nd rep t ă ţ i t p r i n pr ivi legiul mascu l in i t ă ţ i i 1 9 să moş tenească toa te poses iuni le lui l oan de Densuş . D e m e r s u l de la 1475 n u a a v u t u r m ă r i .

î n 23 feb rua r i e 1480, capi t lu l d in A l b a Iul ia a consemna t din nou p ro te s tu l lu i Lad i s l au A r c a de Densuş, a l fiului său l o a n Arca şi a l fiicelor sale Anas t a s i a

1 1 A rh . S ta tu lu i Bra t i s lava , Fond Révay, a rh . Kendefy , fase. 87, fase. 1 nr . 16, copie microfoto Arh . S ta tu lu i Bucureş t i , colecţ ia de microf i lme, ro la 25/R. S. Cehoslovacă, cadre le 38—39 (în con t inua re : A r h . Stat . Bra t i s lava , n r . . . . , c a d r e l e . . .

1 2 Csânki D., Magyarorszăg törtenelmi földrajza a Hunyadiak korâban, vol. V, Budapes t , 1913, p . 151 şi vol. I I , Budapes t , 1894, p . 11, 54.

13 Documenta Romaniae Historica. B. Ţara Românească, vol. I, Bucureş t i , 1966, p . 309—310, nr . 191.

14 Idem, vol. II , 1972, p . 78—79, nr . 34. 15 Documenta Romaniae Historica. D. Relaţii între ţările române, vol. I, Bucu

reşt i , 1977, p . 266—267, nr . 169. 16 Idem, p . 384—386, nr . 276. 1 7 A rh . Sta t . Bra t i s lava , nr . 10, cadre le 26—27. P e n t r u a u ş u r a în ţe legerea

re la ţ i i lor famil ia le , vezi a rbor i i genealogici d in tabe le le anexe . 1 8 A rh . S ta t . Bra t i s lava , nr . 9, cadre le 24—25. 18 Istoria dreptului românesc, vol. I, Bucureş t i , 1980, p . 519.


şi Elena, împo t r i va nobi lu lui Sandr in Muşină cu fiii săi Gheorghe , Ştefan şi Andre i , p r e c u m şi in te rd ic ţ ia ca aceşt ia din u r m ă să ma i ocupe şi să de ţ ină cu for ţa pă r ţ i l e d in posesiuni le Răchi tova , Lunca Cerni i , Cern işoara , Cerna, Lăcu ia , Şteiu, Criva, Poieni , Păucineş t i , Grăd i ş t e (azi Sarmizegetusa) , Hăţăge l , To te ş t i 2 8 , c a r e se cuveneau Arceşt i lor d in d rep tu l d e moş ten i re a l Neacşei . Tot capi t lu l a l -bens , la 18 iun ie 1481, emi tea un nou d o c u m e n t l ega t de p ro tes tu l lu i L a d i s l a u A r c a şi a l copiilor săi cont ra aceluiaşi S a n d r i n Muş ină cu fiii săi, p r iv ind ocup a r e a şi de ţ inerea de că t re cei din u r m ă a poses iuni lor Buni la , Ohaba , Peş teşe l şi a unu i sfert d in poses iunea Densuş 2 1 . Aceleaşi moşii pomen i t e în actul d in 23 februar ie 1480 sînt r e c l ama te şi l a 23 m a r t i e 1482 d e că t re Lad is lau Arca, d o c u m e n t u l capi t lu lui din Alba Iul ia spun înd în l egă tu ră cu ele că e r a u o c u p a t e în con t inua re de S a n d r i n Muş ină cu fiii săi . Din înş i ru i re , c o m p a r a t i v cu actul d in 1480, l ipsesc poses iuni le Ce rna şi Toteşt i , în s ch imb a p a r e în p lus P e t r o s 2 2 .

La 29 augus t 1493, după ap roape 20 de an i de s t r ădan i i r ă m a s e p rac t i c f ă r ă rezul ta t , Lad is lau Arca se ad resa voievozilor Trans i lvan ie i , Lad i s l au d e Losoncz şi Bar to lomeu Drâgffy, e x p u n î n d u - l e în t r eaga p r i c ină : vo rbea de sp re căsă tor ia m a m e i sa le Neacşa cu „va lahu l" Arca , ce e ra „s t ră in şi fără propr ie tă ţ i " , d e s p r e re la ţ i a de î n rud i r e d i n t r e Neacşa şi Sand r in , de sp re d r ep tu r i l e de s t ăp în i re a l e m a m e i sale în poses iuni le Răchi tova , L u n c a Cerni i , Eblew, Cerna , Cern i şoa ra , Şteiu, Lăcuia , Criva, Păucineş t i , Pe t ros , în j u m ă t a t e d in poses iuni le Poieni , T o teşt i şi Hăţăgel , p r e c u m şi în a t r e i a p a r t e d in poses iunea Wather (probabi l i d e n t ică cu Warchel — Sarmizegetusa) , toa te af late în d is t r ic tu l Haţeg , d in comi ta tu l H u n e d o a r a 2 3 . Lad i s l au Arca af i rma pr inc ip iu l egal i tăţ i i sexelor la moşteni re , a r ă -t înd că d rep tu l mascul in egal cu cel feminin p r e s u p u n po r ţ iun i ident ice p e n t r u fraţi d in moşia păr in tească , în v r e m e ce voievozii T rans i lvan ie i sus ţ ineau că t r e bu ia u r m a t ă legea rega tu lu i p r iv i toa re la r e spec ta rea pă t r ime i fetelor (quarta puellaris). U n act special , î n t r e aceiaşi protagoniş t i , d a r re fer i tor în mod concre t n u m a i la d i spu ta legată de poses iunea Toteşt i , es te d a t to t în 1493 2 4 . î n t r e a g a p r o b l e m ă p r iv ind toa te poses iuni le amin t i t e m a i sus e r e lua tă , c a m în aceeaş i t e rmen i , în fa ţa voievodului t r ans i l van Bar to lomeu Drâgffy, în augus t 1494. Voie vodul scr ia capi t lu lu i a lbens , i a r capi t lu l ad resa scr i soare de c h e m a r e la judeca tă lu i Sandr in Muş ină şi fiilor săi, Gheorghe şi A n d r e i 2 5 . D a r în 1493—1494 n u s-a rezolvat n imic d in m o m e n t ce în t r eaga p rocedură e r a r e lua t ă a p r o a p e ident ic în 1496; Lad is lau Arca, p r i n o m u l său, l o a n de Petherd, se a d r e s a voievodului B a r to lomeu Drâgffy; aces ta c e r ea capi t lu lui d in Alba Iu l ia să-şi t r imi tă omul d e m ă r t u r i e p e n t r u rezo lvarea pr icini i d in t r e Ladis lau , pe d e o p a r t e , şi S a n d r i n cu fiii săi, p e de a l t a ; capi t lu l r ă s p u n d e a voievodului , d u p ă cea. o j u m ă t a t e de a n , că a t r imis a t re ia scr isoare de c h e m a r e în judeca tă lu i S a n d r i n şi fiilor s ă i , Gheorghe şi A n d r e i 2 8 . Dar , deşi a u fost a ş t ep t a ţ i 14 zile d u p ă t e r m e n (13 i anua r i e ) , p î r î ţ i i n u s-au p r e z e n t a t la j u d e c a t ă 2 7 , legea d înd astfel cîştig de cauză r e c l a m a n tu lu i , ad ică lui Lad i s l au Arca . D u p ă acel m o m e n t (1496—1497), d i spu ta d i n t r e A r -ceşti şi Muşineş t i a înceta t , cel pu ţ in p e n t r u u n t i m p . Rezolvarea d i fe rende lor , p r e a m u l t şi f ă ră folos sol ici tată d e la scaunele d e judeca tă voievodale , a fost» în- sfîrşit, p lasa tă , la sfîrşitul anu lu i 1499, pe s eama u n u i g r u p de opt a rb i t r i d i n Ha ţeg şi comi ta tu l Hunedoa re i . In i anua r i e 1500, Pe t ru , vo ievodul Transi lvaniei» îi convoca din nou pe a rb i t r i p e n t r u a ho tă r î a sup ra une i po r ţ i un i a rab i l e şi a une i p ă d u r i d e gh indă d in p e r i m e t r u l posesiuni i Sa rmizege tusa şi a l r îu lu i C e r n a , r ă m a s ă încă în l i t ig iu 2 8 .

Documente le lasă să se î n t r e v a d ă că Ladis lau Arca s-a îns tăp în i t în m o ş t e n i r e a m a m e i p r o b a b i l imedia t d u p ă decesul aceste ia . Acţ iuni le sale v izau deci o-ev iden tă lă rg i re a d rep tu r i lo r sale de moş ten i r e folosind ca t eme i ju r id ic u n p r e cept al d r ep tu lu i românesc . După cum vom, constata , a t i t ud inea lui era c o n j u n c -

2 0 A rh . S ta t . Bra t i s l ava , nr . 10, cadre le 26—27. 21 Ildem, n r . 11, cadre le 28—29. 2 2 Idem, n r . 14, cadre le 34—35. 2 3 Idem, n r . 16, cadre le 38—39. s< Ib idem. 2 5 I dem, n u m e r o t a t greşi t cu nr . 21, ca şi doc. an te r ior , cadre le 50—5Î. 2 G Idem, nr . 19, cadre le 44—45. 2 7 Idem, n r . 20, cadre le 46—47. 2 3 Idem, n r . 21, cadre le 48—49.


tura la , căci în a l te pr i le jur i a dovedi t cunoaş te rea depl ină a normelor de d r e p t oficiale. Categoric, el s-a p reva la t de o bogată pract ică jud ic ia ră , p e care o dob în -dise m a i ales în pr ic in i le familiei Ungur d in Nădăş t ia , p robab i l încă îna in te de 1473, în d iverse locuri d in Trans i lvan ia . A d o p t a r e a unor compromisur i — aş a c u m rezul tă d in ac tu l de la 1500 —, p a r e ut i l izată d u p ă d i spar i ţ i a unch iu lu i său S a n d r i n .

S t a r ea tens iona tă provocată de că t re Lad i s l au Arca , ieşirea sa d in condivi -ziunea p a t r i a r h a l ă a u fost p robab i l p r inc ipa le le cauze p e n t r u care cetatea Răch i -tovei n u a evoluat în felul în care a u făcut-o Mălă ieş tu l Sărăc in i lo r din Să laşu de Sus şi Colţul Cîndeşt i lor din Rîu d e Mori . Ea a r ă m a s doar la s tadiu l s impiu de donjon încon jura t cu val şi şan ţ .

Arsena lu l mij loacelor care l-au condus că t re r ezo lva rea a r ă t a t ă a fost, în mod sigur, ma i complex. Or icum eie i-au m a r c a t persona l i t a tea şi r e m i m e l e în Haţeg . De aici rezul tă cauza subiect ivă a conflictelor v io len te cu vecinii re la t iv î ndepă r t a ţ i de satele domeniu lu i său.

î n t r - u n documen t d in 1504, se re la tează o fap tă pe t r ecu t ă cu 40 de ani î na in t e (quadragesima cuiusiam annualis preterisset revoluţia), deci a p r o x i m a t i v p r i n 1464, în care membr i i familiei Bakoch din Clopot iva au a t a c a t î n a r m a ţ i , î m p r e u n ă cu familiari i şi oameni i lor, cur tea şi casa nob i l i a ră a Arceş t i lor , af lată în D e n s u ş 2 9 . La adevă ru l conflictului cu clopotivenii n u t r ebu ie a d u s e decît corectur i în p r i v in ţ a date i . l o a n Arca t r ebu ie să fi fost p e a tunc i p r e a t înă r , ia r impl i ca rea lui l oan Bakoch şi a fiului său Pe t ru , în două ac ţ iuni s imi lare , l a d i s tan ţă cronologică considerabi lă (1464 şi 1504), n u p a r e nici ea posibi lă .

La 1481, deci î na in t e ch iar de a-şi fi văzut r e g l e m e n t a t e p rob lemele d e m o ş teni re , castelani i , comiţi i şi juzii nobil i lor d in comi ta tu l Hunedoa re i i-au consemna t r ec lamaţ i a faţă de nobi lu l Drago tă (Dragotha) de S i lvaşu de Sus. Lad i s l au Arca îl acuza de a tacu l şi ocuparea u n o r pă r ţ i din posesiuni le Sa rmizege tusa şi Densuş 3 0 . S-ar p u t e a ca s i tuaţ ia să fi r ezu l t a t d in t r -o ne în ţe legere a s i lvăşeni lor cu cei d in Nădăş t ia , af lată m u l t m a i a p r o a p e . C u m vom observa ma i jos, comun i t a t ea de in te rese a lui Lad is lau Arca cu famil ia Ungur d in Nădăş t ia va r ăzba t e s tă ru i tor p r in î n t r eaga sa exis tenţă .

î n acelaşi an, aceiaşi emi ten ţ i m a r c a u în scris p ro te s tu l lui Lad i s l au Arca contra lui Danc iu l d e Sălaşu, ai cărui iobagi, D a n şi R o m a n , jefuiseră p a t r u sesii de pe moşii le r ec l aman tu lu i şi fugiseră apoi în Ţ a r a Românească (ad partes Transalpinas), p rovoc îndu- i o pagubă de o sută d e florini de a u r 3 1 .

I s tor ia familiei Arca a fost m a r c a t ă în m o d cu to tu l deosebi t de un even i men t care a p rovoca t m a r i p e r t u r b ă r i în s inul comuni tă ţ i i h a ţ e g a n e d e la sfîrşitul secolului a l XV-Iea, cunoscut îndeobş te sub n u m e l e de procesul de moş ten i r e al S t re i s îngeorg iu lu i 3 2 . El lua în a t en ţ i e pă r ţ i de s tăp în i r i d in Stre is îngeorgiu , Valea , Săcel, Ohaba , Grid , al tă Ohabă , Sălaşu de Sus, Să laşu de Jos , o a t re ia O h a b ă , Mălăieşt i , Cr ivadia , Mer işor şi încă al te le . A s u p r a lor vor a v e a p re t en ţ i i n u m e r o ş i nobili ha ţ egan i şi s t ră in i , m a i m u l t or i ma i pu ţ i n î n d e p ă r t a ţ i : Arceşti i , nobil i i d in Sălaşu, condivizionali i d in Streis îngeorgiu, Lad is lau Geréb , episcopul de Alba Iul ia , î m p r e u n ă cu f ra te le său, P e t r u Geréb , fost voievod al Trans i lvan ie i , deven i t î n t r e t i m p j u d e al curţ i i rega le , famil ia Ungur d in Nădăşt ia , B a r n a b a Belay, b a n u l d e Sever in , Lad i s l au d e Foit . Major i t a t ea celor din u r m ă sînt n e r o m â n i şi toţi s t ră in i de d is t r ic tu l ha ţegan . In i ţ i a l d i spu ta a avu t d imens iun i locale, des făşur îndu-se î n t r e Arceş t i , să lăşeni şi cei d in Streis îngeorgiu. Apoi , p e fondul aces tu i conflict, s imţ ind t e r enu l pr ie ln ic , a u in te rven i t s t răini i .

P re l imina r i i l e au fost s emna te în 1489, cînd ac te le înregis t rează o p r i c ină în t r e Lad is lau Arca de Densuş şi Dan de Săcel , p e mot ivu l u n o r bunu r i de zes t re din poses iunea Stre is îngeorgiu cuveni te Vişei (Vys, Wyssa), soţia lui D a n şi fiica iui D u m i t r u de S t re i s îngeorg iu 3 3 . In te resu l lui Ladis lau Arca se baza, c r e d e m .

2 9 A r h . Na ţ . Magh. , Dl. 29. 591. 3 0 A rh . S ta t . Bra t i s lava , n r . 12, cadre le 30—31. S i Idem, nr . 13, cadre le 32—33. K Despre el şi m a i ales despre impl icarea sălăşeni lor vezi V. Eskenasy, A d r i a n

Andre i Rusu, Cetatea Mălăieşti şi cnezatul văii Sălaşului, î n AUACN, 25, 1982, p . 53—91.

" A r h . Sta t . Bra t i s lava , nr . 15, cadre le 38—37; Bibl ioteca B a t t h y a n e u m , A l b a lulsa, I I I , 105.

16 — Acta Mvse i Napocens i s , vo l . XXI — 1984


p e d r ep tu r i l e nepoate i sale, Anca, rezu l ta tă din căsător ia fiicei sale Clara cu Dio -nisie de S t re i s îngeorg iu 3 4 . P e de a l tă pa r t e , la 1498, sălăşeni i , p r in loan Sărăc in cu fiii săi, Sărăc in , Cîndreş , Mihai şi Nicolae, p r e c u m şi Cîndreş , fiul lui Danc iu , cu fraţii săi, Iacob, Costea şi Laţcu , la r î ndu l lor r u d e cu Dionisie de Stre is îngeorgiu , a u depus m ă r t u r i e în faţa capi t lu lui d in Alba Iul ia că Dionisie a m u r i t fără a avea u r m a ş i p e l inie mascu l ină . Ei îi opreau pe s t ră in i de a p r e t i nde şi s tăp în i b u n u r i a le aceluia , sus ţ in înd că averea sa imobi l ia ră r evenea d e d rep t fraţ i lor săi condiviz ional i 3 5 . E r a o m ă s u r ă de p r e v e d e r e justif icată, f i indcă la 3 f eb rua r i e 1498 Vlad is lav al II- lea, regele Ungar ie i , a dă ru i t toa te posesiuni le r ăposa tu lu i Dionisie de Stre is îngeorgiu episcopului Lad is lau Ge réb de Vingard şi f ratelui său, P e t r u Geréb , jude le curţ i i r ega l e 3 6 . Capi t lul s-a grăb i t să facă in t roduce rea G e -réb- i lor în s tăp în i re , d a r contrazicător i i a u a p ă r u t p r o m p t : Nicolae d e S t re i s în georgiu, Ştefan de Si lvas p e n t r u doamne le Elena, soţ ia sa, şi Vişa, soţ ia lu i Dan de Săcel, a m b e l e fiice a le lui D u m i t r u de Stre is îngeorgiu , p r e c u m şi să lăşeni i . F iecare g r u p avea în vede re posesiuni din ju ru l St re is îngeorgiului , p e de-o p a r t e , şi a l te le din j u ru l Sălaşului şi Crivadiei , p e de a l t a 3 7 . F ă r ă să ma i a ş t ep te însă conf run ta rea cu aceşt i contrazicător i (chemaţi la judeca tă în augus t 1498), ca re e rau des tul de hotăr î ţ i în a p ă r a r e a d rep tu r i lo r lor şi des tu l de numeroş i p e n t r u a fi pu te rn ic i , Lad is lau şi P e t r u Geréb au dăru i t , la 4 apr i l ie 1498, toate acele posesiuni şi po r ţ i un i d iscuta te , îna in te d e a fi i n t r a t efectiv în s tăp în i rea lor, fami l ia ru lu i lor l o a n Arca de Densuş, fiul lui Ladis lau , ca r ă sp la t ă p e n t r u n u meroase le servicii aduse şi p e n t r u n e s t r ă m u t a t a c red in ţă mani fes ta tă încă din t i n e r e ţ e 3 8 . In 1511, loan Arca n e dezvălu ie că dan ia episcopală se făcuse în a n u mi te cond i ţ i i 3 9 care , p r e s u p u n e m noi, impl icau vasa l i ta tea . Ignor înd p a r c ă acest fapt, la 26 iun ie 1498, Lad i s l au Arca , în d i spu tă cu rude l e g inere lui său Dionisie de Streis îngeorgiu, a p re t ins i m p e r a t i v d rep tu r i l e nepoa te i sale Anca, în posesiuni le Streis îngeorgiu, Săcel, Valea , Grid şi Ohaba , cuveni te de pe u r m a m a m e i acesteia, C l a r a 4 0 . Luc ru r i l e p a r m u l t mai complicate , i n t e rven ind o zălogire, d a r u r i de nun tă , cont roverse în l egă tu ră cu d rep tu r i l e feminine şi mascu l ine de moş t e n i re . Tot în pofida danie i făcute d e Gerébi lui loan Arca de Densuş , la 17 ma i 1499 a avu t loc î m p ă c a r e a î n t r e Lad is lau Geréb şi Sălăşeni , în sensul că episcopul a recunoscut d rep tu r i l e ha ţegan i lo r a sup ra posesiuni lor Să laşu de Sus, O h a b a d e sub P i a t r ă , Merişor , Cr ivad ia şi Mălă ieş t i 4 1 . Se poa te însă ca Gerébi i să fi ac ţ io n a t în acest caz în n u m e l e fami l ia ru lu i lor loan Arca , sau, mai plauzibi l , se poa te să fi făcut dona ţ ie d in 1498, că t re Arca, de formă, p e n t r u a-i dezor ien ta şi potol i p e contrazicător i , şi a real iza , de facto, s t ăp în i rea a sup ra respect ivelor p ă -mîn tu r i . Or icum, dacă d isputa cu sălăşenii e ra cu rma tă , ma i r ă m î n e a nerezo lva tă p rob l ema rude lo r d in Stre is îngeorgiu ale lui Dionisie, î n t r e care foar te ac t ive se a r ă t a u două femei, a n u m e Doroteea, v ă d u v a lui C îndreş -Chindr i ş (Kendrys) d e Streis îngeorgiu, recăsă tor i tă cu Nicolae de Stre is îngeorgiu , şi ludea , fiica Doroteei . Cele două d o a m n e au rec lamat , la 7 februar ie 1499, pe Ladis lau Arca d e Densuş , care, î m p r e u n ă cu fiul său loan , cu fami l ia ru l lor Nicolae de Vad şi iobagii Ivaşcu d i n Băieşt i , Gheorghe din Hăşdău , Pe t ru din N ă d ă ş t i a şi Lupşa din Ocoliş, d e vas tase ră şi ocupaseră cur tea şi casa de la Stre is îngeorgiu , p r e c u m şi poses iuni le Streis îngeorgiu, Săcel , Valea , Toteşt i , Grid , Ohaba , p rovoc îndu- le subs tan ţ ia la p a gubă de o m i e de florini de a u r 4 2 . Mai apoi , în acelaşi an, capi t lu l din Alba Iu l i a a consemnat î m p ă c a r e a î n t r e Arceş t i şi ludea , deveni tă soţia lui Mat ia de Pes t i s , în sensul că p l îngerea e ra r e t r a să . Toate procesele şi acte le de c h e m a r e în j u d e cată e r au a n u l a t e 4 3 . î n fine, la 12 m a i 1500, Vlad is lav al II- lea, regele u n g a r i e i , d ă r u i a lui Lad i s l au şi l o a n Arca de Densuş toa te poses iuni le lui Lad is lau G e r é b ,

3 4 Bibl ioteca B a t t h y a n e u m , I I I , 111. 3 5 J . K e m é n y , Diplomatarium Tr. Supplementum, tom. V, p . 189, ms. Bibl io

teca Acad., fil iala Cluj-Napoca. 3 6 Idem, Appendix, VII , p . 182. 3 7 Bibl ioteca B a t t h y a n e u m , III , 105. 3 8 A rh . Naţ . Magh. Dl. 29.571. 3 9 Idem, Dl. 29.611. 4 0 Biblioteca B a t t h y a n e u m , III , 111. 4 1 Idem, III , 156. 4 2 Idem, I I I , 116. 4 3 Idem, III , 125.


foste ale lui Dionisie de Streis ìngeorgiu. P r o c e d u r a capi tu lară de p u n e r e în s tăpî -n i re se împl inea la 15 i anua r i e 1501, da r p e n t r u por ţ iun i l e d in Sa laşu de S u s ' şi de Jos , Ohaba , Cr ivadia , Mălăieşt i şi Merişor au r id ica t d in nou capul pot r ivnic i . Era vorba despre Mihai l (de fapt Mat ia d e Pestis) în n u m e l e soţiei sale l u d e a şi al copiilor lo r 4 4 . La 1502 a i n t e rven i t d in nou o s ch imbare în da te le p rob lemei , căci regele Vladis lav , dec la r îndu- l mor t pe l o a n Arca, îi dona posesiunile lui l o a n şi Nicolae U n g u r de Nădăş t i a 4 5 . Sînt greu de în ţe les t emeiur i l e acestei noi s i tuaţi i . Poa te că este o confuzie cu Ladis lau Arca, care, î n t r - adevă r , nu mai a p a r e men ţ iona t după sep t embr i e 1502 ca fiind în via ţă . Dar famil ia Ungur, în rud i t ă cu Arceşti i , t r ebu ia să cunoască exac t s i tuaţ ia moşteni r i i . Ar fi posibil ca să a v e m de-a face cu u n nou a r a n j a m e n t meni t să avan ta jeze deopot r ivă pe beneficiar i i ac tului regal , cît şi pe s tăp înul real .

Procesu l moşteni r i i domeniu lu i S t re is ìngeorgiu se înche ia în linii genera le , cu beneficii m u l t m a i pu ţ in impor t an t e p e n t r u Arceşt i decî t p romisese ini ţ ia l . In p e r m a n e n ţ ă a exis ta t o împle t i r e î n t r e s i tuaţ ia de fapt şi cea de drep t . P a t i m i l e au fost suficient de apr inse p e n t r u a provoca o p e r m a n e n t ă s ta re de nel in iş te . P robab i l a tunc i a fost pusă la adăpost , în capi t lul de la A l b a Iul ia , zes t rea n e poatei lui Lad i s l au Arca , Anca ' 3 .

Un alt mij loc p r in care Ladis lau Arca a încerca t să-şi mărească s tăp în i r i l e a fost acela al zălogiri lor. Fenomenu l fusese i n a u g u r a t în Ha ţeg , p r i n Cîndeşt i i din Rîu d e Mori , la mij locul veacului . In 1494, împrumut îndu~ l p e Mihai l de Fărcăd in , Lad i s l au a ob ţ inu t zălog pă r ţ i din satul Crăgu i ş 4 7 .

I m p o r t a n t e au fost şi ac ţ iuni le în t r ep r inse î n t r e ani i 1493—1495, care i n a u g u rează în p ă m î n t u r i l e Ha ţegu lu i t end in ţe l e de s tab i l i re a u n o r s i s t eme de vasa l i ta te . Un g r u p de m ă r u n ţ i nobili d in Livadia , r ep rezen ta ţ i de S tan , Costea, Pe t ru , Ba-sa rab , Danciul , Ladis lau , a l t Basa rab , Lupşa şi Matei , îi r ecunoş teau lui Lad i s l au Arca d rep tu l a sup ra u n o r pă r ţ i s tăpîn i te de ei în L ivad ia , în sp re Valea Lupu lu i , în m ă s u r a în care acela a r fi reuşi t să le ob ţ ină conf i rmarea s tăpînir i i din p a r t e a voievozilor Trans i lvan ie i . In t e resan t şi des tu l de neob işnu i t es te faptu l că în 1493 voievozii a u emis două acte, l a da t e diferi te (17 augus t şi 28 noiembrie) , p e n t r u aceeaşi i n t roduce re în s t ă p î n i r e 4 8 . Or icum, ce rce ta rea cap i t lu lu i s-a p rodus o s in gură da tă , p e n t r u ambe le m a n d a t e , la 3 decembr ie . S-au m a r c a t a tunci , separa t , contrazicer i le nobi l i lor N a n d r a , Hal iba, Danciul , Mihai l , Ladis lau , al t Mihai l , Ş t e fan, Simion, L a d u şi A n d r e i de Pu i , p r e c u m şi ale nobi l i lor loan , Pe t ru , l o a n Oană, Vî lcul şi R o m a n de Ponor , a le lui Mihai l Kendefy şi Pe t ru Kende re sy d e Rîu de Mori . î n 1495 t en t a t iva s-a r e p e t a t 4 9 , cont îndu-se p r o b a b i l p e o nouă conjunc tu ră . D a r g rupu l de împot r iv i to r i d in Ponor şi Rîu de Mori a in te rven i t cu p rompt i t ud ine . C u m al te ecouri ale in te rvenţ i i lo r în L ivad ia n u au ma i fost t r a n s mise de documente , b ă n u i m că încercăr i le lui L a d i s l a u Arca de a se îns tăp în i în sud-es tul Haţegulu i au eşuat .

După 1501, Lad i s l au Arca d i spare d in documente . F ă r ă îndoia lă , el a fost un precursor al u n o r prac t ic i şi men ta l i t ă ţ i ce aveau să se s ta tornicească în H a ţ e g pe pa rcu r su l veaculu i a l XVI- lea . Pe r sona l i t a t ea sa a p i e r d u t m u l t din t r ă să tu r i l e ances t ra le a le notabi l i lor locali . E x a c e r b a r e a ind iv idua l i smulu i famil ial a fost r e zul ta tu l izolării în s inul comuni tă ţ i i nobi l i lor ha ţ egan i . El a avu t pe r spec t iva a p a r tenenţe i la o s ta re pr iv i legia tă t r ans i l văneană . S ingura lui re la ţ ie au ten t i că cu zona a fost s t ăp în i rea a sup ra pămîn tu lu i .

Lad is lau Arca s-a căsători t , p robab i l la g r an i ţ a î n t r e deceni i le şap te şi op t ale veaculu i al XV-lea , cu A n a de Nădăş t ia , fiica lui P e t r u Ungur . Din aceas tă căsătorie a u rezu l ta t şap te copii, de noi cunoscuţ i . Din cei doi fii, Ş tefan şi l oan , p r i m u l m o a r e t înăr . La fel s-a î n t împ la t cu Anas tas ia . Veronica , Ca te r ina şi C la ra s-au m ă r i t a t toa te în afara Haţegulu i . Nu cunoaş tem cine a fost soţul Elenei , da r , judec ind d u p ă n u m e l e fiului ei, Danciu, ea p a r e s ingura ca re s-a căsător i t cu u n rob i i r o m â n din Haţeg.

4 4 A rh . Naţ . Magh. Dl. 30.497. 1 5 Arh . Sta t . Bra t i s lava , nr . 22, cadre le 52—53.

4 6 Zes t re r ecupe ra t ă de Anca în 1512. Vezi Dl. 30.075, publ ica t in extenso în Er:-M 24, 1907, p . 129—130.

7 Arh . Stai:. Bra t i s lava , nr . 17, cadre le 40—41. 1 3 Arh . Naţ . Magh. Dl. 31.156 si, respect iv, t r a n s u m p t în Dl. 29.560. ' 9 Idem, Dl. 30.489.


Moar tea lu i Lad is lau n u a provoca t p e r t u r b ă r i în moş ten i r ea familiei . S i tua ţ i a a fost u ş u r a t ă de r ă m î n e r e a în v ia ţă a unu i s ingur fiu, loan . Lad is lau p a r e că s-a o r i en ta t in i ţ ia l că t re al ţ i erezi . U n fiu a l său , Ştefan, m e n ţ i o n a t la 1473 5 0 , r e u n e a o da tă cu pr ivi legiul p r imogeni tur i i şi a legerea pă r in te lu i . T r imi t e rea lu i l o a n la cu r t ea episcopiei de la A lba Iul ia t r ebu ie că a scunde des t ina rea sa car ie re i rel igioase şi î n d e p ă r t a r e a de l a pa r t a j u l b u n u r i l o r pa t r imon ia l e . Dispar i ţ ia lu i Ştefan, în î m p r e j u r ă r i necunoscute , a sch imbat des t inul lui loan Arca . Din u l t i mele două deceni i a le veacu lu i a l XV- lea î l v o m găsi p e r m a n e n t a l ă tu r i de t a t ă l său.

L a m o a r t e a t a t ă lu i său, loan Arca p re ia d in m e r s g reaua moş ten i re jud ic i a ră lăsată , adăug îndu- i în cur înd , cu destulă nechibzuin ţă , şi a l te le .

P r i m e l e s e m n e se vestesc p r in r e lua rea conflictului cu cei din Clopotiva. L a 1503, î n f a ţ a cas te lanulu i de H u n e d o a r a şi a juzi lor nobil i lor , d e p u n e p u n g e r e î m pot r iva lui P e t r u Bakoez de Clopotiva şi a fami l ia ru lu i acestuia , nobi lu l Iva ţcu (Iwaczko) d e Băieşt i , în l egă tu ră cu o v io lenţă săvî rş i tă de ei, p robab i l cu ocazia t î rgu lu i d e l a S î n t ă m ă r i e O r l e a 5 1 . P r ic in i le ac ţ iuni i r ă m î n ne în ţe lese . In or ice caz, r iposta l a r ec l ama ţ i e s-a t r a d u s cu to tu l altfel decî t se a ş t ep ta l o a n Arca : a t acu l cu mînă a r m a t ă a s u p r a cur ţ i lor sale d in Densuş , la mi j locul luni i augus t 1504 5 2 . L a î ncepu tu l aceluiaşi an, u n nou document re levă o r e l u a r e a procesului d e moş t e n i r e a S t re i s îngeorg iu lu i 5 3 .

Tot în 1504, l o a n Arca a săvîrş i t o m a r e greşeală . Nesocot ind p re roga t ive le jud ic ia re regale , a d i spus o rb i rea a doi hoţ i ţ igani . Abuzul , săvîrş i t cu indiscre ţ ie , a a juns p înă la u rech i l e regelui , foar te p robab i l p u r t a t p r in s t r ădan ia n e p r i e t e n i lor. Ca u r m a r e , l o a n Arca de Densuş a fost deposeda t de că t re suveran , moşi i le sale fiind d ă r u i t e lu i B a r n a b a Belay şi lui l o a n şi Lad i s l au de Fo i t 5 4 . î n fa ţa per iculosului ve rd ic t rega l , rude le s-au sol idarizat . L a p u n e r e a în s tăp în i re se vor opune un p rocu ra to r a l lui l o a n Arca , ver i i săi l o a n şi Nicolae U n g u r de N ă -dăş t ia , d o a m n a Anas tas ia , soţia lui Dominic de Poztho, d o a m n a Veronica, sora Iui l o a n Arca şi soţ ia lui Ştefan B r a d a c h d e Lodomercz, nob i la Anca , nepoa ta d e soră a lui l o a n Arca , p r e c u m şi A n d r e i şi Gheorghe Muş ină de Răchi tova , a lă tu r i de Danciu l , fiul Elenei . Aceşt ia vor avea în vede re poses iuni le Hăşdău , Buni la , Ohaba , Stre is îngeorgiu , Valea , a l tă Ohabă , pă r ţ i d in Densuş , Hăţăge l , Sarmizegetusa , a t re ia Ohabă şi Sălaşu. Se menţ ionează că Streis îngeorgiu, Valea, O h a b a şi H ă ţ ă gel e r au deja ocupa te şi u z u r p a t e d e B a r n a b a Belay şi Lad is lau de Fo i t 5 5 . U r m ă toa re le ac te p a r să indice cîş t igarea cauzei de că t re ha ţegan i şi, implici t , r ă m î ne rea lui l o a n Arca în poses iuni le sale. î n schimb, c u m n a t u l B a r n a b a Belay s-a îns tăp în i t la Densuş în aşa fel încî t în 1508, î m p r e u n ă cu Gheorghe Muşină , l o a n a t r ebu i t să-i in ten teze p roces 5 6 .

So l idar i ta tea împo t r iva s t ră in i lor nu-1 v a împied ica pe l o a n Arca să-i r e c lame la r ege p e nobil i i Gheorghe şi A n d r e i Muş ină de Răch i tova p e n t r u c lăd i r ea une i m o r i p e u n p ă m î n t l i t igios d in Densuş (1505) 5 7.

î n t o a m n a lui 1506 moar t ea lui l o a n U n g u r de Nădăş t i a a dec lanşa t a l t e procese. La 10 sep tembr ie , l o a n Arca încerca să p u n ă opre l i ş te t end in ţe lo r de î n s t r ă i n a r e a b u n u r i l o r d in T rans i lvan ia şi U n g a r i a 5 3 . La sfîrşitul lui no iembr ie , capi t lu l d in Cenad făcea cunoscut că s-a p r ezen ta t î na in tea sa omul d in Densuş a l lui l o a n A r c a p e n t r u p u n e r e a aces tu ia în s t ăp în i rea posesiuni lor deceda tu lu i l o a n Ungur de N ă d ă ş t i a 5 9 . Tre i din poses iuni le lui Ungur , a n u m e Nădăş t i a , Că la -nu l Mic şi Ocoliş, îi e r a u contes ta te lui Arca , p e la 1507, de un oa reca re Mihai l ,

5 0 Csânki D., op. cit., V, p . 540, 616. 5 1 A rh . Sta t . Bra t i s lava , n r . 23, cadre le 54—55. 5 2 A rh . Nat . Magh . Dl. 29.591. 5 3 Idem, Dl. 29.910. 5 4 Hurmuzak i -Densuş i anu , Documente privitoare la istoria românilor, vol. II /2,

Bucureş t i , 1891, p . 526—527 si t r a n s u m p t în Dl. 29.589. 5 5 A rh . Na ţ . Magh. Dl. 29.590 si Dl. 29.907. 5 6 Idem, Dl. 29.917. 5 7 A rh . S ta t . Bra t i s lava , n r . 25, cadru l 59. 5 8 J . Kemény , Appendix, VII I , p . 71. 5 9 A r h . Sta t . Bra t i s lava , fase. 2, n r . 3, cadre le 60—61 şi J . Kemény , Appendix,

VIII , p . 72. alai


fiul lui P e t r u d e Zob. Acela avusese o în ţe legere încă din 1473 cu loan U n g u r 6 0 . Este a d e v ă r a t că şi d r ep tu r i l e lui l oan Arca a v e a u la bază î n r u d i r e a p r in m a m a sa A n a de Nădăş t i a . Mai ş t im apoi că, încă din 1499, Ladis lau Arca fusese s tăpîn de iure, în poses iuni le m e n ţ i o n a t e 6 1 . Deocamda tă Miha i l de Zob a fost m u l ţ u m i t p r i n r e n u n ţ a r e a lui A r c a la poses iuni le d in Trans i lvan ia a le lui l o a n Ungur şi a n g a j a m e n t u l formal că va deveni moş ten i to ru l bunur i l o r h u n ed o ren e . î n anu l u r m ă t o r , regele îi legaliza pre ten ţ i i le , declar îndu-1 s t ăp în la Nădăş t ia , Că -ian şi Ocol iş 0 2 .

î n 1507 s-a încerca t o nouă dona ţ ie a bunur i lo r lui l oan Arca căt re B a r n a b a Belay, dar , se pa re , tot fără rezul ta t , ca şi dan ia din 1504, da tor i t ă opoziţiei in sistente a vechiu lu i s tăpîn şi a rude lo r : Veronica şi Anca, Andre i şi Gheorghe Muşină. Ei sus ţ ineau că s t ăp în i rea lor fusese recunoscută de rege. Se a junge acolo încît l oan (Iuan), cnezul d in Densuş , se opunea cu sabia în mînă la in t roduce rea în s tăpîn i re , în n u m e l e s t ăp înu lu i său, nobi lu l l o a n A r c a 6 3 . Veronica, în ca l i t a te de soră a lui loan , sus ţ inea că d in vech ime — în d rep tu l r omânesc , a d ă u g ă m noi —, moş t en i r ea fetelor e ra egală cu cea a băieţ i lor .

î n a i n t e de 17 apr i l ie 1511, în p l ină m a t u r i t a t e , dar d u p ă o v ia ţă p l ină d e zbucium, l o a n Arca de Densuş moare . Cins t indu- i memor ia , capit lul din Alba Julia îl n u m e a „pr ie tenul nos t ru foar te d rag" (amicus noster carissimus}64. După acest even imen t lucrur i l e p r iv ind s tăp în i rea posesiuni lor pomen i t e ma i sus se complică în con t inuare , ma i a les că loan Arca n u lăsase u rmaş i pe l inie m a s culină.

Chiar în 1511, regele Vladis lav a dă ru i t pă r ţ i l e din Streis îngeorgiu, foste a le lui l oan Arca , lui M a r t i n şi Emer ic Czobor şi lui Lauren ţ iu , Ştefan, Emer ic şi Gheorghe B r a d a c h 6 5 . S-au împot r iv i t acestui act B a r n a b a Belay, soţia sa I l e ana şi l o a n de Rapol t . Tot în 1511, B a r n a b a Belay şi Ştefan B r a d a c h se găseau p e poziţii opuse, în faţa lui l oan Zâpolya, voievodul Trans i lvan ie i , pen t ru s t ăp în i rea u n o r pă r ţ i d in Nădăş t ia , Călan şi Ocoliş, a p a r ţ i n ă t o a r e p înă d e cur înd lui l o a n Arca de Densuş 6 6 . Şi tot în 1511, sălăşenii , p r in loan , Mihai l şi Cîndreş Să răc in , ca şi Cîndreş , Lad i s l au şi Iacob, fiii lui Danciu , se judecau cu Deica, fiica lui Dionirie de .Streisîngeorgiu, şi fiii ei, loan şi Mihai l de Ze ieani , p e n t r u pă r ţ i d in O h a b a de sub P ia t r ă , Sălaşu, Merişor , Cr ivadia şi Mălă ieş t i 6 7 . î n 1512, a l tă fiică a lui Dionisie de Streis îngeorgiu, Anca, n e p o a ' ă a Iui Lad i s l au Arca şi soţie a Jui Mihai l Sărăc in de Sălaşu, cerea d rep tu r i l e sale din St re is îngeorgiu şi V a l e a 6 8 , p e n t r u ca în 1514 să revend ice pă r ţ i l e din Sălaşu de Sus şi de Jos şi d i n Mălă ieş t i ile la rude l e soţului e i 6 9 . P re ten ţ i i l e Ancăi vor cont inua să fie 'susţ inute şi în an i i a r m a t o r i . î n 1521, v ă d u v ă fiind, se a l ă tu ră Cater ine ; , v ă d u v a lui Dominic de V'czthdh, şi Veronicăi , soţia lui Ştefan Bradach de Lodomercz, mătuş i le sale, p e n t ru a p re t inde în faţa lui Zâpolya d rep tu r i l e îor de la Muşineş t i . Spuneau ele c u m eă păr ţ i l e lui l oan Arca af late în Densuş , Buni la , Hăşdău . Ohaba, Sa tu Nou (Wijffalw, d;sp.) şi Mer ia au încăpu t pe mi in i lc lui C a s p a r d e Măcicaş, i a r a l t e păr ţ i din Sarmizege tusa şi o Ohabă , ma i întî i în s tăp în i rea lui Pe t ru de Brănişca , iar apoi la des pomeni tu l B a r n a b a Be lay 7 0 . î n ceea ce p r iveş te poses iuni le d in Streis îngeorgiu şi Valea , le d i sputau , pe la 1536, Anca şi copiii ei, l o a n Sărăc in ele Sălaşu, Veronica, m ă r i t a t ă cu spă ta ru l Draghici d in Ţ a r a Românească , şi Eufros ina 7 1 . Muşineşt i i n u au r ă m a s nici ei m a i prejos . î n mar t i e 1516, regele Vlad i s lav Ie donează Răchi tova, Pe t ros , Păucineş t i , Şteiu, Criva, Su l i ţa (disp.), Lăcuia , Zoes (disp.), Cerna, Meria , Cernişoara , Lunca Cerni i şi po r ţ iun i d i n Densuş, Hă ţăge l ,

6 0 Csânki D., op. cit., V, p . 616. 61 Idem, p . 209. e 2 Arh . Naţ . Magh. Dl. 29.918. f 3 Csânki D., op. cit., V, p . 209. 01 Idem, p . 210. 6 5 J. K e m é n y , Appendix, VII I , p . 147. " 2 Arh . Stat . Bra t i s lava , fase. 2, n r . 2, cadre le 58—59. 6 7 J . Kemény , Supplementum, V, p . 387—389. G i Biblioteca B a t t h y a n e u m , IV, 26. S 3 Arh . Naţ . Magh. Dl. 29.947 şi J . K e m é n y , Supplementum, VI, p . 9—10. 7 0 Arh . Naţ . Magh. Dl. 29.984. 7 1 Biblioteca B a t t h y a n e u m , V, 19.


loan de Densuş (sf. sec. X t V - încep. X V )

Sandrin Muşină (vezi tab. nr. 2)

Neacşa cea 1430 - cea 1475

= Arca din Oltenia

Ladislau Arca cea 1450 — cea 1501

= Ana Ungur de Nădăştia

Ştefan cea 1460 ~ cea 1480

+

loan Arca cea 1 4 7 0 - 1 5 1 1

+

Anastasia Iţlena Veronica < + cea 1485 - cea 1530

= Ştefan Bradach = Dionisie de Poztoh.

Danciu (mijlocul

sec. XVI) .

Sofia Milita - Nicolae Kendefy

Clara cea 1475 - cea 1520

= Dionisie de Streisìngeorgiu

-- Myhls BelmosawyUi

Anca - Mihail Sărăcin

Dei ca = Nicolae de

Zeicani

loan Sărăcin Veronica Eufrosina loan Miliail = Draghici

Spătarul

Tabelul nr. 1. Arborele genealogic al familiei Arca.


Muşină de I^unca Cernii şi Deasuş (sf. sec. X I I I — încep. sec. XIV}

Stoian de Densuş (sec. XIV)

loan de Densuş (sf. sec. X I V încep. XV)

Sandrin Muşină (prima jum. a sec. XV)

Gheorghe ca 1460 - cea 1515

Ştefan loan Andrei cea 1470 — cea 1520

Ana Csorba de Also Borsa

Francise Gheorghe prima jum. a sec. XVI)

Ştefan I«adislau Gaspar Matia Ştefan Andrei Csorba de Also Borsa

Ta':tlul nr. 2. Arborele genealogic al familiei Muşină.

Toteşti , Sarmizege tusa , O h a b a şi P o e n i 7 2 . P e n t r u une le d in satele e n u m e r a t e v a a ra ta in te rese , în 1518, şi Andre i Chorba de Also Borsa, pe temeiu l une i re la ţ i i de ruden ie ce u rcă p înă ia Ana , fiica lui S a n d r i n M u ş i n ă ' 3 . Por ţ iun i l e din Densuş , Sarmizege tusa şi a l te le , ob ţ inu te p e cale legală de l a B a r n a b a Belay, vor face obiectul desfăşurăr i i energie i Mili ţei , soţia lui Nicolae Kendefy d e Rîu d e Mori , împo t r iva p ropr ie i sale m a m e , Veronica. Procese le încep în a n u l 1521 şi con t inuă ani în şir, cu impl i ca rea t u tu ro r forur i lor jud ic i a re m a i impor t an t e a le T r a n s i l van ie i 7 4 .

Cerce ta rea în con t inua re a evoluţ ie i luc rur i lo r este anevoioasă şi n u p rez in tă in teres d in m a i m u l t e p u n c t e de v e d e r e : p r i n m o a r t e a lui loan , fiul lui Lad i s lau , n e a m u l Arceş t i lor s-a s t ins ; fetele şi apoi femei le a u ac ţ iona t o v r e m e p e n t r u a p ă r a r e a d rep tu r i lo r lor decurg înd din ca l i t a tea lor de m e m b r e ale famil iei Arca , d s r ma i p e u r m ă s-au in t eg ra t în p rob l eme le famil i i lor soţilor lor; p e m ă s u r ă ce se îna in tează în veacu l a l XVI- lea , p reocupăr i l e acestor noi generaţ i i ce-1 a v e a u ca s t rămoş p e Arca se încadrează tot m a i p l e n a r în felul de a gîndi şi a ac ţ iona al nobi l imii t r ans i l vănene , fără să ma i p rez in te pa r t i cu l a r i t ă ţ i deosebite .

La capă tu l acestor evoluţ i i se i m p u n cî teva concluzii gene ra l e : 1. Urmaş i i lui Arca , deşi formaţ i în med iu l ha ţ egan , ce conserva m u l t e d in

caracter is t ic i le societăţi i feudale româneş t i , se vor a d a p t a r e p e d e noilor r ea l i t ă ţ i , aflate sub pecetea ordin i i feudale de t ip cen t r a l - eu ropean . V o r s tăp în i p ă m î n t u r i în ca l i ta te de nobil i , vor uza de d rep tu l r ega tu lu i şi de d o c u m e n t u l scris, îşi vo r d i spu ta poses iuni le a t î t cu rude le , cît şi cu vecini i s a u cu s t ră in i i , că l ăuz indu-se n u m a i după p rop r iu l lor in te res . Se vor r id ica d e la s i tua ţ ia de a fi „oamen i " a i unor familii nobi l ia re m a i pu t e rn i ce la aceea de a avea ei înşişi p ropr i i i lor famil iar i nobil i şi iobagi. î n faţa s t ră in i lor dornic i să le acapareze poses iuni le , se

7 2 Arh . Naţ . Magh. Dl. 29.951. 7 3 Csânki D., op. cit., V, p . 210. 7 4 A rh . Stat . Bra t i s lava , fase. 2, nr . 3, 8, 6, 9 etc.


Iaroslav (Iarul) de Sălaşu (încep. sec. XV)

Iarul (prima jum.

sec. XV)

Dna

Nicolae de Streisîngeorgiu

c= Doroteea de Grid

Dumitra Şerbul Danciu Nicolae

I^adislau

Cîndreş Costea

Dionisie

Petru

Cîndreşde Streisîngeorgiu

— Doroteea de Grid

Ştefan Danciu de Sălaşu (cea 1420 -

cea 1464)

Dionisie Sârâcin

S lena Dan de Silvas

Vişa « Dan de Săcel

Dionisie (miji. sec. XV —

cea 1490) = Clara Arca

de Densuş « Margareta

ludea = Matia de

Peştiş

Cindreş lacob Costea I^adislau Cindreş

loan S lena Doroteea Cîndreş loan Gheorghe Danciu Nandra Mihai loan Minai Sărăcin Nicolae Cîndreş — Anca de

Streisîngeorgiu

Tabelul nr .3 . Genealogia parţială a sălafenilor şi streisîngeorzenilor implicaţi în istoria familiei Arca.


vor mani fes ta sol idar ca rude , dar , d u p ă t rece rea per icolului , nu vor ma i ezi ta să se învră jbească în t r e ei. Vor ocupa şi devas ta posesiuni a s u p r a cărora aveau d rep tu r i sau p r e t i n d e a u că au, acţ ionînd după canoane le ana rh i e i feudale şi a le moralei nobi l ia re .

2. Traseu l p a r c u r s de famil ia Arca , de la mij locul veaculu i a l XV- l ea p î n ă la începu tu l celui de-al XVI- lea , este t ipic p e n t r u cea mai m a r e p a r t e a f euda l i tăţi i locale ha ţ egane . De la anon ima tu l s t rămoşi lor (Arca şi Neacşa), se a junge Ia o per ioadă de s t ră luc i re , corespunză toare împl in i r i i u n o r ambi ţ i i de ascens iune socială rea l iza te cu a r sena lu l prac t ic i lor comune în t regulu i regat , d a r folosite în Haţeg compet i t iv , în d a u n a nein i ţ ia ţ i lor (Ladis lau Arca) . Urmează apoi o a l tă e tapă, în care r ed i s t r ibu i rea s tăp în i r i lor ocupă locul p r inc ipa l . Ea se u r m ă r e ş t e cu înc r încena re şi egoism din ce în ce ma i p r o n u n ţ a t ( loan Arca) .

3. P r i n felul de a acţ iona, p r in procese şi judecă ţ i , p r i n încă lcăr i , cotropir i şi ocupăr i de moşii , p r i n căsător i i , Arceşt i i p regă tesc t e r enu l favorabi l imix t iun i i nobil i lor s t ră in i în Ţ a r a Ha ţegu lu i . P înă în p r e a j m a anulu i 1500, vor ac ţ iona şi ei solidari în cadru l comuniun i i de in te rese a nobi l imii r o m â n e ş t i ha ţegane , con-t inu înd vechi le t rad i ţ i i a le obştii cneziale, da r ma i t î rz iu n u vor u r m ă r i decî t p ropr iu l in te res legat de m ă r i r e a sau conservarea posesiuni lor lor. In genera l se p roduce o î n d e p ă r t a r e de cu tumele româneş t i şi de feuda l i smul local şi o a p r o p iere văd i t ă p r in n u m e şi condui tă de mica nob i l ime a voievodatulu i . Este d r ep t că, după 1500, şi ames tecu l s t ră in i lor a fost m a i insis tent , d a r nu foar te eficient, din m o m e n t ce nici Geréb , nici Belay, nici Foi t n u pa r să-şi fi mater ia l iza t s t a tornic vele i tă ţ i le de s tăp în i re în Haţeg . P e de al tă p a r t e , Arceş t i i înşişi , p r i n s t ă p în i rea u n o r poses iuni ca Nădăş t ia , Ocoliş, Că lanu Mic, vor ieşi d in cadru l t e r i tor ia l ha ţ egan . Ei vor i lus t ra , î m p r e u n ă cu alţ i i , ex tens iunea v iguroasă a nobi l imi i h a ţ e g a n e î n Trans i lvan ia şi Ungar ia , a le căre i p re l imina r i i a u fost m a r c a t e în v r e mur i l e lui I a n c u de H u n e d o a r a .

4. Scopul un i c al zbater i i lor a fost p ă m î n t u l , cel m a i impor t an t mijloc de producţ ie şi izvor de bogăţ ie şi s ta re super ioară în evul med iu . Remarcab i l ă a fost poziţ ia femeilor. Ele lup tă cu î n v e r ş u n a r e şi apr ig p e n t r u drep tur i le lor de moşteni re ecl ipsîndu-şi des tu l de des consorţi i .

5. Arca , r o m â n de pes te mun ţ i , se căsă toreş te în veacul al XV-lea cu Neacşa, u rmaşă a unei famili i româneş t i cneziale din Ţ a r a Ha ţegu lu i , i a r Veronica, o s t r ă -nepoa tă de-a ei, se căsătoreş te , în veacul al XVI - l ea tot cu u n r o m â n de pes te munţ i . I n t r e cele două căsători i , doi iobagi r o m â n i din Ha ţeg t r ec mun ţ i i în Ţ a r a Românească . Fapte le , fără să a ibă doar semnif icaţ ia unor coincidenţe ori accidente , dovedesc osmoza s t ruc tur i i de civil izaţie românească de o p a r t e şi de a l ta a C a r -paţ i lcr , conservarea în t i m p a unor s t r ìnse r apor tu r i , în pofida noilor g ran i ţe po l i tice impuse de că t re s t ră in i , şi baza te p e cadre le poli t ice t rad i ţ iona le .

ADRIAN ANDREI RU SU—IO AN AUREL POP

LA FAMILLE NOBILIAIRE ROUMAINE ARCA DU PAYS DE HAŢEG (LA FIN DU XV e SIÈCLE — LE COMMENCEMENT DU XVI e SIÈCLE)

(Résumé)

L 'é tude p résen te le dest in d 'une famil le du distr ict r o u m a i n de Ha ţeg (Sud-Ouest de la Transy lvan ie ) . Son fonda teur fut u n R o u m a i n de Valachie qui ava i t épousé, a v a n t 1450, Neacşa, la fille d 'une famil le d 'anciens cnèzes de Densuş . L e u r


His, Ladis lau Area, se m o n t r a n t plein d 'énergie et en t r ep renan t , s ' intégra r a p i d e men t dans les réa l i tés de l 'époque. Après s 'être assuré , pa r son mar iage , l ' appui des nobles rouma ins d u vois inage du Pays de Ha ţeg , il se fit r e m a r q u e r p a r ses procès cont re les Muşina de Densuş, ses cousins ma te rne l s . P o u r é larg i r son doma ine , îl employa tous les moyens (prêts, protect ions , re la t ions avec les p e r s o n n a l i tés m a r q u a n t e s de la vie pol i t ique de Transy lvan ie , de r ap t s ou d ' a t t aques a rmées) . À sa mort , en 1501, il légua à son fils u n e for tune considérable , mais contestée , aussi bien qu 'une longue série de procès judic ia i res . Assez ma ladro i t et a v e n t u r e u x , le fils exagéra les côtés négat ifs du père , en s 'a t t i rant l 'opprobe du roi et l ' in te r ven t ion des é t r angers de la c o m m u n a u t é de Haţeg . Il m o u r u t en 1511, sans hé r i t ie rs directs . Ses soeurs e t ses nièces se d i spu tè ren t l 'hér i tage ju squ ' à la fin du XVIe siècle.

L 'his toire de la famille Arca p rouve les r appor t s étroi ts qui ex i s ta ien t en t r e les c o m m u n a u t é s roumaines au Nord et au Sud des Carpa thes , quel que fut leur rég ime pol i t ique . Elle est aussi un modèle de l ' adapta t ion g radue l l e de la féodal i té r o u m a i n e a u x ins t i tu t ions et aux moeurs créées et imposées ap rès la conquête hongroise . Les Arca ref lè tent d 'une m a n i è r e e x e m p l a i r e les é tapes pa rcou rues pa r tou te la féodali té locale: l ' anonymat des origines, l 'ascension et la gloire, suivies pa r la décadence , l ' enfoncement d a n s de mesqu ins in té rê ts de famil le e t locaux. Les femmes jouen t un t rès g rand rôle dans cet te évolut ion. Elle agissent contre la volonté de leurs mar i s a une epoque ou le droi t t r ad i t ionne l , qui leur reconna i s sait u n e par t ic ipa t ion égale dans la succession, fut r emp lacé p a r „le q u a r t d û a u x filles".


FAMILIA NOBILIARA ROMÂNEASCĂ ARCA DIN...

Documents

Transcript of FAMILIA NOBILIARA ROMÂNEASCĂ ARCA DIN...