Falsul in Declaratii Art 352.1

13
Infracțiunea prevăzută de art 352 1 prevede răspunderea penală pentru declarația necorespunzătoare adevărului, făcută unui organ competent în vederea producerii unor consecințte juridice, pentru sine sau pentru o terță persoană, atunci cînd, potrivit legii sau împrejurărilor, declarația servește pentru producerea acestor consecințe. Infracțiunea prevăzută de art 352 1 și anume falsul în declarații face parte din infracțiunile publice și a securității de stat care constituie grupul de infracțiuni prevăzute în Capitolul XVII al Părții Speciale a Codului Penal al Republicii Moldova, fiind fapte socialmente periculoase, săvîrșite cu intenție sau din imprudență, care lezează- în mod exclusiv sau în principal – relațiile sociale cu privire la activitatea normală a autorităților publice și la securitatea de stat. Există numeroase cazuri cînd, în vederea producerii unor consecințe juridice, persoanele particulare fac declarații înaintea unui organ competent a lua act de declarația făcută și a-i da eficiență juridică. Dacă o asemenea declarație nu este în concordanță cu realitatea, documentul în care aceasta este cuprinsă sau consemnată este un document fals, deoarece presupune o alterare a adevărului. Pentru a asigura concordanța cu realitatea a declarațiilor făcute în vederea producerii unei consecințe juridice, precum și încrederea publică în aceste declarații legiuitorul a încriminat, sub denumirea ,,falsul în declarații,, , fapta specificată de art 352 1 Cod Penal al Republicii Moldova. Obiectul juridic generic al infracțiunii prevăzută de art 352 1 îl formează relațiile sociale cu privire la activitatea normală a autorităților publice și la securitatea de stat. Autoritățile publice , reprezină organe ale puterii de stat competente să ia măsuri și să emită dispoziții cu caracter obligatoriu. Autoritatea de stat este un arbitru al statului,decurgînd din suveranitatea națională, de a organiza și dirija, în limitele prevăzute de Constituție, desfășurarea vieții sociale prin dispoziții și măsuri cu caracter obligatoriu ți de a asigura aducerea acestora la îndeplinire, inclusiv prin forța coercitivă

description

falsul in declaratii - raspunderea penala

Transcript of Falsul in Declaratii Art 352.1

Page 1: Falsul in Declaratii Art 352.1

Infracțiunea prevăzută de art 3521 prevede răspunderea penală pentru declarația necorespunzătoare adevărului, făcută unui organ competent în vederea producerii unor consecințte juridice, pentru sine sau pentru o terță persoană, atunci cînd, potrivit legii sau împrejurărilor, declarația servește pentru producerea acestor consecințe.

Infracțiunea prevăzută de art 3521 și anume falsul în declarații face parte din infracțiunile publice și a securității de stat care constituie grupul de infracțiuni prevăzute în Capitolul XVII al Părții Speciale a Codului Penal al Republicii Moldova, fiind fapte socialmente periculoase, săvîrșite cu intenție sau din imprudență, care lezează- în mod exclusiv sau în principal – relațiile sociale cu privire la activitatea normală a autorităților publice și la securitatea de stat.

Există numeroase cazuri cînd, în vederea producerii unor consecințe juridice, persoanele particulare fac declarații înaintea unui organ competent a lua act de declarația făcută și a-i da eficiență juridică. Dacă o asemenea declarație nu este în concordanță cu realitatea, documentul în care aceasta este cuprinsă sau consemnată este un document fals, deoarece presupune o alterare a adevărului. Pentru a asigura concordanța cu realitatea a declarațiilor făcute în vederea producerii unei consecințe juridice, precum și încrederea publică în aceste declarații legiuitorul a încriminat, sub denumirea ,,falsul în declarații,, , fapta specificată de art 3521 Cod Penal al Republicii Moldova.

Obiectul juridic generic al infracțiunii prevăzută de art 3521 îl formează relațiile sociale cu privire la activitatea normală a autorităților publice și la securitatea de stat.

Autoritățile publice, reprezină organe ale puterii de stat competente să ia măsuri și să emită dispoziții cu caracter obligatoriu. Autoritatea de stat este un arbitru al statului,decurgînd din suveranitatea națională, de a organiza și dirija, în limitele prevăzute de Constituție, desfășurarea vieții sociale prin dispoziții și măsuri cu caracter obligatoriu ți de a asigura aducerea acestora la îndeplinire, inclusiv prin forța coercitivă a statului. De asemenea, prin ,,autoritate de stat,, se înțelege prestigiul, respectul,credibilitatea de care să se bucure organele puterii de stat și funcționarii publici învestiți cu prerogative.Încălcarea autorității organelor puterii de stat subminează încrederea de către aceste organe trebuie să se bucure, slăbește capacitatea de acționare a acestor organe, diminuează credibilitatea de care trebuie să se bucure în fața cetățenilor acțiunile acestor organe.

Ocrotirea penală are în vedere, firește, numai acele organe care reprezintă în sens juridic o autoritate oficială, recunoscută, avînd, potrivit legii, și anumite competențe care îi conferă dreptul de a-și impune voința și de a emite acte producătoare de consecințe juridice.

Potrivit art.2 al Legii contenciosului administrativ, constituie autoritate publică orice structură organizatorică sau organ, instituite prin lege sau printr-un act administrativ normativ,care acționează în regim de putere publică în scopul realizării unui interes public; sunt asimilate autoritățile publice persoanele de drept privat care exercită atribuții de putere publică sau utilizează domeniul public, fiind împuternicite prin lege să presteze un serviciu de interes public, inclusiv persoanele care prestează servicii notariale.

În consecință, în accepțiunea definiției legale enunțate, autoritățile publice se divizează în:

1. Autorități publice propriu-zise - care constituie instituțiile care îndeplinesc în mod cumulativ următoarele condiții:

Page 2: Falsul in Declaratii Art 352.1

Reprezintă structuri organizatorice sau organe; Sunt instituirte prin lege sau printr-un act administrativ normativ; Acționează în regim de putere publică; Acționează în scopul realizării unui interes public.

Din acestă categorie de autorități publice fac parte: Parlamentul Republicii Moldova; Președintele Republicii Moldova; Guvernul; organele administrației publice centrale( ministerele,agențiile, alte autorități administrative) și subdiviziunile lor teritoriale; autoritățile adiministrației publice locale de nivelul întîi care sunt constituite și activează pe teritotiul statului(comunei), orașului(municipiului); autoritățile adiministrației publice locale de nivelul al doilea, care sunt constituite pe teritoriul raionului, municipiului Chișinău, unități teritoriale cu statut juridic special, și subdiviziunile lor; autoritateaa judecătorească, care include toate instanțele judecătorești, Consiliul Superior al Magistraturii și Procuratura. Din categoria autorităților centrale autonome mai fac parte: Curtea Constituțională; Curtea de Conturi; Comisia Națională a Pieții Financiare; Comisia Electorală Centrală; Banca Națională a Moldovei etc.

2. Autoritățile publice asimilate – care sunt doar persoanele de drept privat care au dobîndit, prin lege, statutul de ,, utilitate publică,,. Aceste persoane pot fi împuternicite prin lege să presteze un serviciu de interes public sau să exercite funcții publice întru executarea actelor normative ale statului sau ale unităților administrativ-teritoriale, fiind astfel atrase în puterea serviciilor publice, în regim de putere publică, deși sunt persoane de drept privat. Nu se raportează la asemenea autorități publice organizațiile autonome, neguvernamentale, organizațiile cooperatiste, obștești sau agenții economici ori alte persoane juridice cu scop lucrativ care nu au dobîndit statutul de ,,utilitate publică,, .

Autoritatea înseamnă, întîi de toate, capacitatea unui stat de a îndeplini funcțiile sale. Înțelegerea corectă a funcțiilor statului limitează și concentrează câmpul de acțiune al autorității și duce la evitarea deturnării autorității spre autoritarism.

Autoritatea presupune existența unui parteneriat între stat și cetățean. Statul respectă instituția numită cetățean și nu folosește puterea, pe care cetățeanul i-a acordat-o în cadrul procesului democratic, pentru a o întoarce înapoi împotriva acetuia. Această premisă exclude orice compatibilitate între dicatură și exercitarea corectă a principiului autorității.Astfel, obiectivul final al unei guvernări bazate pe autoritate este tocmai creșterea siguranței cetățeanului. Din acestă perspectivă, consemnăm că nu doar relațiile sociale cu privire la activitatea normală a autorităților publice, dar și relațiile sociale cu privire la securitatea de stat alcătuiesc conținutul obiectului juridic generic al infracțiunii prevăzute de art 3521 Cod Penal al Republici Moldova.

În conformitate cu art 1 al Legii securității statului, adoptate de Parlamentul Republicii Moldova la 31.10.1995., secutitatea statului este parte integrantă a securității naționale.

În Legea Republicii Moldova pentru aprobarea Concepției securității naționale a Republicii Moldova, adoptată de Parlamentul Republicii Moldova la 22.05.2008, se arată că securitatea naționaă reprezintă condiția fundamentală a existenței poporului din Republica Moldova, a statului moldovenesc și este un obiectiv al țării.Obiectivele securității naționale a Republicii Moldova sunt:

Page 3: Falsul in Declaratii Art 352.1

Asigurarea și apărarea independenței, suveranității, integrității teritoriale,ordinii constituționale, dezvoltării democratice, securității interne;

Consolidarea statalității Republicii Moldova

Potrivit art.1 al Legii securității statului, prin securitatea statului se înțelege protecția suveranității, independenței și integrității teritoriale a țării, a regimului ei constituțional, a potențialului economic, tehnico-științific și defensiv, a drepturilor și libertăților legitime ale persoanei împotriva activității informative, împotriva atentatelor criminale ale unor grupuri sau indivizi aparte.

Obiectul juridic special al infracțiunii prevăzute la art 3521 Cod Penal al Republicii Moldova îl formează relațiile sociale cu privire la încrederea publică în declarațiile servind producerii unor consecințte juridice, făcute unui organ competent.

Obiectul imaterial al infracțiunii analizate îl reprezintă declarația necorespunzătoare adevărului.

Prin declarație se înțelege o mărturisire, depoziție,relatare,informare, comunicare. Pentru calificarea faptei în baza art 3521 CP RM, nu are importanță dacă declarația este făcută din propria inițiativă sau la solicitarea organului competent, dacă este scrisă sau verbală, nici dacă se face sau nu prin completarea unui formular tipizat.

Astfel, este suficientă o declarație verbală, consemnată apoi în scris de organul competent căruia i-a fost făcută. Dacă este verbală, declarația trebuie făcută personal.Declarația scrisă poate fi transmisă printr-o a treia persoană care va atesta semnătura declarantului..

Pentru a fi obiect imaterial al infracțiunii specificate la art 352 1 CP RM , declarația trebuie să fie necorespunzătoare , în total sau în parte, adevărului. Altefel spus, se are în vedere declarația în care este denaturat adevărul. Proporția în care declarația nu corespunde adevărului poate fi luată în considerație, eventual, la individualizarea pedepsei.

Se va aplica răspunderea în conformitate cu anumite norme penale speciale, nu potrivit art 3521 CP RM, dacă declarația necorespunzătoare adevărului are o calitate specială. De exemplu:

Datele neautentice despre avariile cu poluare excesivă a mediului, cu poluarea radioactivă,chimică,bacteriologică sau cu alte urmări periculoase pentru viața sau sănătatea populației, ori despre starea sănătății populației afectate de poluarea mediului – în cazul infracțiunii prevăzute la art 225 CP RM

Datele vădit denaturate pricind veniturile sau cheltuielilor ori obiectele impozabile – în cazul infracțiunii prevăzute la art 244 CP RM

Informațiile neautentice sau care pot induce în eroare, care urmează a fi incluse în prospectul emisiei sau în alte documente în temeiul cărora se înregistrează emisia titlurilor de valoare, ori rezultatele neautentice - în cazul infracțiunii prevăzute la art 245 CP RM

Page 4: Falsul in Declaratii Art 352.1

Informația cu bună-știință mincinoasă despre actul de terorism – în cazul infracțiunii prevăzute la art 281 CP RM

Informația cu bună-știință falsă, constituind denunțul adresat în scopul de a-l învinui pe cineva de săvîrșirea unei infracțiuni, prezentat unui organ sau unei persoane cu funcții de răspundere, care sunt în drept de a porni urmărirea penală – în cazul infracțiunii prevăzute la art 311 CP RM ;

În cazuri similare, în locul art 3521 CPRM pot fi aplicate norme din Codul Contravențional:

În cazul prevăzut de art 66 alin (2) prezentarea de date false despre copilul rămas fără îngrijire părintească de către persoana cu funcţie de răspundere de la casa (secţia) de naştere, de la instituţia curativă, de profilaxie sau de alt gen, se sancţionează cu amendă de la 50 la 100 de unităţi convenţionale. 

În cazul prevăzut de art 154 alin(4) tăinuirea informaţiei sau prezentarea intenţionată de informaţii false sau incomplete privind gestionarea deşeurilor, privind evacuarea lor în caz de avarie se sancţionează cu amendă de la 40 la 50 de unităţi convenţionale aplicată persoanei fizice sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de pînă la 60 de ore, cu amendă de la 300 la 500 de unităţi convenţionale aplicată persoanei juridice cu sau fără privarea, în ambele cazuri, de dreptul de a desfăşura o anumită activitate pe un termen de la 6 luni la un an.

În cazul prevăzut de art 263 alin(8)   prezentarea spre înregistrare la Camera Înregistrării de Stat sau la o altă autoritate public competent de acte sau informaţii neautentice (false), se sancţionează cu amendă de la 20 la 75 de unităţi convenţionale.

În cazul prevăzut de art 300 alin.(1), în cazul influențării, manipulării tranzacțiilor cu valori mobiliare prin, informație, promisiuni,pronosticuri,avize false.

În cazul prevăzut de art 327 alin.(2) , în ipoteza includerii de date false în dările de seamă prezentate către Agenția Rezerve Materiale.

În cazul prevăzut de art 327 1 alin.(2), în situația includerii de date false în dările de seamă prezentate Agenției Achiziții Publice.

În cazul prevăzut de art 333 în cazul declarării de date false în vederea obținerii vizei, permisului de ședere sau buletinului de identitate.

În cazul prevăzut de art 340 , în ipoteza comunicării de date false pentru a fi înscrise în actele de identitate.

În cazul prevăzut de art 342, în situația chemării intenționat false a serviciului de salvatori și pompieri, a poliției, a serviciului de ajutor medical urgent, a altor servicii specializate.

În altă privință, pentru a fi obiectul imaterial al infracțiunii specificate la art 3521 CP RM, declarația trebuie, potrivit legii sau împrejurărilor, să servească pentru producerea unor consecințe juridice.Astefl, se cere ca declarația, să aibă, potrivit legii sau împrejurărilor, valoare probatorie și eficiență juridică, să fie aptă a servi, prin însuși faptul că a fost făcută la producerea consencinței juridice avute în vedere de făptuitor.

Page 5: Falsul in Declaratii Art 352.1

Declarațiile cu însușirea de a produce, potrivit legii, consecințe juridice sunt specificate în diferite acte normative care se referă la declarații avînd această însușire. Împrejurările care conferă unei declarații aptirudinea de a produce consecințe juridice sunt împrejurările excepționale care nu îngăduie întîrzieri pentru luarea în considerare a unei declarații ( forța majoră, starea de extremă necesitate etc.).

Dacă declarația necorespunzătoare adevărului nu este una dintre acele declarații care, potrivit legii sau împrejurărilor, servește pentru producerea unei consecințe juridice, fapta nu constituie infracțiune de fals în declarații.

Datorită specificului său, infracțiunea de fals în declarații nu are victimă.

Latura obiectivă a infracțiunii specificate la art 3521 CP RM constă în fapta prejudiciabilă exprimată în acțiunea de prezentare a unei declarații necorespunzătoare adevărului unui organ competent.

Declarația trebuie prezentată în fața unui organ competent, care reprezintă autoritatea publică centrală sau autoritatea publică locală. Prezentarea declarației se exprimă fie în înfățișarea acesteia unor persoane cu funcție de răspundere corespunzătoare din cadrul unui organ competent, fie în depunerea declarației la un organ competent, în a cărui gestiune va rămîne.

În vederea de a ilustra, care pot fi organele competente în fața cărora se prezintă declarația necorespunzătoare adevărului, pot fi redate următoarele exemple consemnate în legislație:

Legea privind verificarea titularilor şi a candidaţilor la funcţii publice , adoptate de Parlamentul Republicii Moldova la 18.12.2008, art. 13, în baza informaţiilor obţinute în cadrul verificării, organul de verificare întocmeşte un aviz consultativ cu privire la:    a) gradul de îndeplinire de către titular, candidat la funcţia publică a cerinţelor de încadrare şi de respectare a restricţiilor stabilite de lege;    b) factorii de risc descoperiţi sau lipsa acestora;    c) autenticitatea informaţiilor comunicate de titular, candidat la funcţia publică în documentele depuse pentru ocuparea funcţiei publice.    (2) În termen de 3 zile lucrătoare de la data semnării, avizul organului de verificare se expediază autorităţii publice care a iniţiat verificarea.    (3) Autoritatea publică aduce avizul organului de verificare la cunoştinţă titularului, candidatului la funcţia publică.    (4) Persoanele cu funcţie de răspundere ale organului de verificare vinovate de prezentarea cu bună ştiinţă în aviz a unor informaţii false poartă răspundere conform legislaţiei în vigoare.

Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de stabilire și plată a ajutorului social nr.1167 din 16.10.2008, pct.6  pentru determinarea dreptului la ajutor social, solicitantul sau reprezentantul legal al familiei, trebuie să depună cerere pentru acordarea ajutorului social; pct.9 , cererea va conţine acordul pentru

Page 6: Falsul in Declaratii Art 352.1

colectarea şi verificarea informaţiei despre familie, veniturile şi proprietatea acesteia, precum şi obligaţiunea de a restitui sumele primite nelegitim, în cazul declaraţiei false sau incomplete.

Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova cu privire la aprobarea Regulamentului privind metodologia de calcul al venitului în scopul acordării asistenţei juridice calificate garantate de stat nr.1016 din 01.09.2008, (anexa nr 2 Declarația-tip cu privire la venituri), declar că informaţia comunicată în prezenta Declaraţie corespunde cu realitatea. În cazul în care se va depista că informaţia comunicată de mine în prezenta Declaraţie este falsă sau dacă, după comunicarea acestei informaţii, starea mea financiară se va îmbunătăţi, astfel încît eu aş fi privat de dreptul să beneficiez de asistenţă juridică calificată garantată de stat, mă oblig să recuperez toate cheltuielile suportate de către avocat în legătură cu acordarea respectivei asistenţe juridice calificate garantate de stat. 

Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova despre aprobarea unor acte normative ce ţin de stabilirea şi plata pensiilor funcţionarilor publici, nr.412 din 22.04.2004, pct.31  În cazul în care prezentarea de date false are ca  efect cheltuieli nejustificate de mijloace financiare pentru plata pensiilor, persoanele vinovate restituie la fondul de pensii sumele încasate nelegitim.

Hotărîrea Băncii Naționale a Moldovei cu privire la aprobarea Instrucțiunii cu privire la Introducerea/ scoaterea numeralului din/in Republica Moldova de către bănci, nr 340 din 18.11.1998, pct.3.2.2 (lit.b) în urma examinării documentelor prezentate, Banca Națională a Moldovei ia decizia de a elibera autorizația de introducere a numeralului sau de a refuza eliberarea acestei autorizații. În dependență de situația de pe piața internă și politica monetar-valutară promovată, Banca Națională a Moldovei are dreptul de a refuza eliberarea unei asemenea autorizații.Drept temei pentru luarea deciziei de a refuza eliberarea autorizației menționate,de asemenea, poate servi indicarea în documentele prezentate a datelor neautentice/false.

Legea cu privire la ieşirea şi intrarea în Republica Moldova, nr.269 din 09.11.1994, se refuză eliberarea paşaportului şi a documentului de călătorie sau prelungirea termenului de valabilitate a acestuia dacă solicitantul, a comunicat cu premeditate informaţii false despre sine;

În alt context, se poate de menționat că, în anumite cazuri, falsul în declarații poate să reprezinte partea unui întreg. În asemenea cazuri, în acord cu regula fixată la art 118 Cod Penal al Republicii Moldova , se va aplica nu art 3521 Cod Penal al Republicii Moldova dar art 190, 196, 353 ( atunci cînd presupune prezentarea unor documente false), art 355 ( atunci cînc presupune prezentarea unor documente false), sau altele din Codul Penal al Republicii Moldova,

Infracțiunea prevazută de art 3521 Cod Penal al Republciii Moldova este o infracțiune formală. Ea se consideră consumată din momentul primirii sau consemnării de către organul competent a declarației necorespunzătoare adevărului.

Page 7: Falsul in Declaratii Art 352.1

Latura subiectivă a infracțiunii analizate se caracterizează prin intenție directă, deaorece persoana își dă seama de caracterul prejudiciabil a faptei sale, prevede posibilitatea și dorește survenirea anume a acestor urmări prejudiciabile și nu altele.

De regulă, săvîrșirea infracțiunii cu intenție directă, prevede un anumit scop, bine determinat.

Scopul infracțiunii prevăzut de art. 3521 Cod Penal al Republicii Moldova este un scop special:

scopul producerii unor consecințe juridice pentru făptuitor sau pentru o terță persoană.

Nu este necesar ca acest scop să fie efectiv realizat, pentru ca fapta să fie calificată în baza art. 3521 Cod Penal al Republicii Moldova.

De cele mai dese ori, motivul infracțiunii în cauză constă în:

o năzuința de a obține unele avantaje nepatrimoniale.

Subiectul infracțiunii prevăzute de art 3521 Cod Penal al Republicii Moldova este, persoana fizica, responsabilă, care la momentul săvîrșirii infracțiunii a atins vîrsta de 16 ani.

Gh.Diaconescu și C. Duvac afirmă:

,, Falsul în declarații este o faptă ce prezintă un evident pericol social aducînd atingerii încrederii pe care trebuie să o inspire înscrisurilor oficiale întocmite pe baza declarațiilor făcute în faza organelor competente. În formarea și desfășurarea relațiilor sociale declarațiile făcute în fața organelor competente au din ce în ce mai frecvent un rol hotărîtor, aceste declarații fiind socotite mijloc temeinic de probă, așa încît orice declarație falsă consemnată oficial, zdruncină încrederea pe care oamenii o acordă acestui mijloc de probă și provoacă neliniște și nesiguranță în sfera relațiilor sociale,,

Page 8: Falsul in Declaratii Art 352.1

BIBLIOGRAFIE :

1. Constituţia Republicii Moldova, adoptată la 29 iulie 1994, Chişinău, 2013

2. Codul Penal al Republicii Moldova Nr. 985 din 18.04.2002// Monitorul Oficial Nr. 72-74

din 14.04.2009

3. Legii cu privire la cu privire la contenciosul administrativ Nr. 793 din 10.02.2000//

Monitorul Oficial Nr. 375 din 18.08.2000

4. Legea privind securitatea statului Republicii Moldova nr.618 din 31.10.1995 //

Monitorul Oficial Nr. 10 -11 din 13.02.1997

5. Legea pentru aprobarea concepției securității naționale a Republicii Moldova nr.112 din

22.05.2008// Monitorul Oficial Nr. 97- 98 din 03.06.2008.

6. Codul contravențional al Republicii Moldova nr.218 din 24.10.2008 // Monitorul Oficial

Nr. 3-6 din 31.05.2009.

7. Legea privind verificarea tirlurilor și a candidaților la funcții publice nr. 271 din

18.12.2008// Monitorul Oficial Nr. 41-44 din 24.02.2009.

8. Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova pentru aprobarea Regulamentului cu privire la

modul de stabilire și plată a ajutorului social nr.1167 din 16.10.2008//Monitorul Oficial

Nr.189 din 21.10.2008.

9. Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova pentru aprobarea Regulamentului cu privire la

metodologia de calcul al venitului în scopul acordării asistenței juridice calificate

garantate de stat nr.1016 din 01.09.2008//Monitorul Oficial Nr.167-168 din 05.09.2008.

10. Legea cu privire la ieșirea și intrarea în Republica Moldova nr.269 din 09.11.1994.

11. Gh.Diaconescu și C. Duvac. Tratat de drept penal. Partea Specială, p.802