RUXANDRA SARARU

FALS IURNALDE SUPRAVIETUIRE

-tfr

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a Romdniei

SARABI], RUXANDRAFals jurnal de supravieluire / Ruxandra Slraru' - Bucureqti: RAO Distribufie'

2019ISBN 978-606- 006 -220 -2

821.135.r

RAO Distribu{ieStr. Birgiului nr. 9-tr 1, sector 1, Bucureqti, RomAnia

www.raobooks.comwww.rao'ro

RUXANI'RA SARARUFaIs iurnalul de suPravieluire

Toate drePturile rezervate

@ RAO Distribufie' 2019

Pentru versiunea in limba romane

2019

ISBN 978-606- 006-220'2

Cuprins

Cuvhnt-tnainte... ..."5

Mai 2005

in centrul atenliei - Invitat: Cdlin Popescu-Tdriceanu .

Octombrie 2006

in Casa Radio - Invital |onathan Scheele

in Casa Radio - Invitat: Emil Hurezeanu

Noiembrie 2006

in Casa Radio - Invitat: Mugur Isirescu.in Casa Radio - Invitat: Paul Grigoriu .

[)ecembrie 2006

InCasaRsdio-Invitat:|anaGheorghiu. . . . . . . . 96

in Casa Radio - Invitat: Ion lliescu. . . . . ll4

Iunie 2008

ItrLdlniri esenfiale - Invitat: Lazdr Comitnescu. . . . 133

.\t'mndturi celebre - Invitat: Ion Cristoiu . . 145

lulic 2008

Itrlilniriesen{iale-Invitat:AdrianPiunescu . . . . L76

11

34

50

69

83

Noiembrie 2010

Interviul serii - Invitat: Mihai Ghimpu'

Martie 2011

Interviul serii - Invitat: Adrian Vasilescu

Septembrie 2011

tnterviul serii - Invttat: Victor Ponta '

Noiembrie 2012

Oameni care mi;ca Romdnia - Invitat: Dinu Siraru

Octombrie 2013

Oameni care mi;cd Romdnia - Invital Titus Corlllean

lanuarie 2014

Oameni care mi;cd Romdnia - Invitat Eugen Teodorovici' '

Oameni care mi;cd Romhnia - Invitat: C"T' Popescu ' ' ' '

Radio Romhnia Actualitdfi - Interviu: Michael Hayden ' '

Oameni care mi;cd Romdnia - Invital Mihnea Vasiliu' ' '

Noiembrie 2014

Oameni care mi;cd Romhnia - Invitat: Corina Crelu' ' ' '

August 2015

Oameni care mi;cd Romhnia - Invitat: Ion Jiriac'

Octombrie 2015

Oameni care mi;cd Romhnia - Invitat: Bogdan Aurescu '

Decembrie 2015

Oameni care mi;ca Romdnia - Invitat: Costin Borc

186

t92

202

2t3

236

248

259

273

276

288

298

309

l;cbruarie 2016( )rtmefii care mi;cd Romdnia - Invitat: Ioan Mircea Paqcu. . 332

Mai2016llttnd dimineafa, Romhnia! - Invitat: Dumitru Prunariu. . . 371

Mtrrtie20IT( )rrmeni care mi;cd Romdnia - Invitat: Gigel $tirbu . . . . . 375( Ltmeni care mi;cd Romdnia - Invitat: Lucian Romascanu . . 384( )ttmeni care mi;cd Romdnia - Invitat: Teodor Meleqcanu . . . 394

()ctombrie 2017

Agcnda globald - Invitat: Mark Meyer . . . 404

lanuarie 2018()umeni care mi;cd Romdnia- Invital Mihai Fifor . . . . . . 406

,\prilie 2016( )tunefli care mi;cd Romhnia - Invitat: Dragog Pislaru.

Martie 2016( )tttneni care mi;cd Romdnia - Invitat: Mugur Isirescu

lrcbruarie 2018( lttmeni care miscd Romdnia - Invitat: Dan Suciu

Mai 2018()rrmeni care mi;cd Romdnia - Invitat: Tamar Samash.

( )ctombrie 2018( )trmeni care mi;cd Romdnia - Invitat: Michdle Ramis .

342

355

418

430

321

437

Mai 2005

fn centrul atenlieiInvitat: Calin PopesculTdriceanu

RADIO ROMANIA ACTUALITAII (30 mai 2005, ora 16.31)

Realizator Ruxandra Siraru: Buni ziua, doamnelor gi domni-lrrr, v[ spune Ruxandra Siraru, care vi, propune o emisiune speci-

;rla, avdndu-l ca invitat pe prim-ministrul Romdniei, domnul Cilinl\rpescu-Tdriceanu. Bund ziua, domnule prim-ministru, si bun venitl,r intdlnirea cu ascultitorii postului Radio Romdnia Actuahteli.

Cilin Popescu-Tiriceanu: BunI ziua. Mulfumesc pentru invitafie.

Realizator: Mai ales cd nu v-a!i intAlnit de mult cu acegti ascul-liitori, e bine-venitd aceasti emisiune.

Cilin Popescu-Tiriceanu: Da, consider c6 e foarte bine-veniti,r rn i ales cl in acest fel am posibilitatea si mi adresez 9i unui public( irle poate nu este intotdeauna atras de televiziunile private sau de

;'n'sa scrisd, deci cred cI discutlm astizi in fala unui public care

gr,rate aude aceste chestiuni prima dati.Itealizator: Domnule prim-ministru, fiind invitat aici,la Radio

ItrrrnAnia Actualitili, afldndu-ne cu tolii sub presiunea actualit[1ii,\,:r l)ropun s[ incepem discufia de la impactul asupra procesului de

nrlcgrare a RomAniei, dat de votul negativ al francezilor asuprat io rrstituliei Europene.

()iilin Popescu-Tiriceanu: Eu sunt cAteodati pulin nepllcut:,rrrprit.rs de tam-tamul care se face in jurul unui anumit subiect.lirrirrr ci referendumul din Franfa poate si fie un subiect de presd,

,lrl tlaci acest subiect este prezentat intr-o manieri care si creeze

12 RUXANDRA SARARU

ingrijoriri romdnilor, cred c[ atunci ar trebui ceva mai multi res-

ponsabilitate, 9i cind spun aceste lucruri, evident' nu mi refer la

drr-rr.u,roustri, ci ml refer mai cu seaml la ceea ce amvilzutieri in

presi, in televiziuni, o dezbatere in care, mai mult de atAt' erau

anga;a1i jurnaliqti care au foarte pufini tangenlicu subiectul' ca si

fiu, aga, delicat. Prin urmare, haidefi si rispund la intrebare' Intre-

barea trebuie s[ primeascd un rispuns foarte clar' 9i anume: re-

ferendumul din Franla nu are nicio consecinli asupra procesului

de integrare a Rominiei; din punct de vedere juridic' legal' tratatulde

aderare a fost semnat 9i de Franfa, deci rezultatul referendumului

nu influenfe az|,aceastdsemnlturi, nu are cum s5 o influenteze' [sta

este un lucru care trebuie spus foarte clar' DaciL vrefi' insi' in plan

politic, putem si apreciem ci aceastl deteriorare a percepliei publi-

cului asupra construcliei europene in Franfa 9i poate gi in Germania

sifacinecesareanumitenuan}lriinatitudineaComisieiEuropene'care este cea insircinati: cu monitorizarea indeplinirii angaja-

mentelor de ci'tre RomAnia in calea procesului de integrare, deci a9

putea si spun aga, ci singurul risc care decurge din aceasti atitu-

iirr. p. care francezii au avut-o ar fi cl trebuie si ne facem de dou[

ori mai constiincioEi lecfiile in ceea ce inseamnl procesul de inte-

grare. Ca si fiu Ei mai clar, la sfirgitul negocierilor de aderare a

i.om6niei la UE, in decembrie 2004, Romdnia gi-a luat unsprezece

angajamente, care sunt legate de clauza de salvgardare pe domenii

foarte importante cum sunt justifia, reforma justiliei' afacerile

interne ,uo, in traducere mai romineasci, administralia publici'

Realizator: Foarte bine cd vorbim pentru ascultitorii care' a$a cum

binespuneafi,poatenucitesc,poatenuseuitllateleviziunileprivate'Celin popescu-Tlriceanu: Da. Al treilea domeniu foarte impor-

tant: concurenla, libertatea presei 9i aqa mai departe' Noi va trebui

acum, in acest proces de indeplinite a angaiamentelor' si fim de

doul ori mai atenfi, de doui ori mai sArguincioqi 9i' daci acest

lucru se va realiza, ett zic c6,,in toamn6, raportul de monitorizare al

Comisiei Europene va fi unul pozrtiv, unul favorabil RomAniei' 9i

FALS JURNAL DE SUPR.AVIETUIRE i3

.rlunci putem si privim cu seninitate in viitor. Vreau si mai adaug

rrrr lucru: pAni in acest moment, la cinci luni de la preluarea man-rl:rltrlui, progresele pe care RomAnia le-a fbcut sunt apreciate inrrr.r<l adecvat de Comisia Europeanl, daci men]inem in continuare,r, clasi ritm in care muncim gi in care ne indeplinim angajamen-Iclt', atunci nu avem motive de temere.

Itealizator: Ali vorbit de integrarea europeani, as vrea sI fifi un

lrrt nrai concret. Care sunt prioritifile Romdniei in perspectiva lui.'007? $i de ce considerafi procesul de integrare prioritar, aga cum,1,' nrulte ori ali accentuat, altor programe guvernamentale?

()iilin Popescu-Tiriceanu: Exist5, dacd, analizdm in primul rind,,r(' cste atitudinea opiniei publice in RomAnia, atitudinea popu-l.r1rt'i, aceastl atitudine este una covdrgitor favorabili procesului de

.r,k'r.ilre a Romdniei la UE 9i eu cred ci' Romdnia, dupl ce a ratat o, L r t rr intrarea in UE impreund cu valul precedent de zece f6ri, nu-girrr.ri poate permite inci un rateu. Noi trebuie si aderi,m la 1 ianua-t tt' .,,007; dupl cum s-a vizut, fdrile europene au luat aceasti decizie,l, tlisponibilitate, au semnat tratatul de aderare, dar noi mai avemr r( .i rriste restanfe, care sunt restaniele care vin din urmd, din peri-, ',rtlir guvern6,rli2}0l-2004. Firi sd ne plAngem de ce au frcut fogtii1,rrvt'r-nanfi, trebuie acum si facem ceea ce trebuie noi si facem.

,'\v('nr o serie de dosare fierbinfi, care trebuie rezolvate in timp gi eu, r,'rl cir Romdnia va avea imens de cdqtigat de pe urma aderirii lat I l: l)rin urmare, am spus cd principalul obiectiv al guvernului este

l, 1i.rl rlc indeplinirea tuturor acestor angajamente in timp, in aga felrrr. ,it sr"r putem adera la 1 ianuarie 2007 qi s[ nu fie introdusl clatza,l, ,.rrlvgardare, care si amd.ne aderarea cu inci un an. Nu lnseamndr r r,,:r t ii guvernul nu are in vedere decdt dosarul aderirii, ci avem 9i.rlt,' prioriti{i despre care putem si vorbim gi la care a$ vrea sd mir,'lt'r Pc scurt. M-ag referi Ia patru prioritdfi care lin de actul de gu-\ ('r nirlLr. in primul rdnd vreau sd vi spun ce vom relansa in cur6ndr ,'('.r ( (' s ar putea numi strategia pentru dezvoltarea infrastructuriinrli('r'('. A fost atiftadezbatere in public gi aceasti dezbatere a fost

14 RUXANDRA SARARU

necesari. Sigur, am ascultat diverse puncte de vedere, dar spuneam

c[ aceasta dezbatere a fost necesard pentru c6 Romania totuEi tre-

buie si plece de la un principiu' qi noi, romAnii, cu tolii' cel putin

aga vid eu lucrurile. $i anume sl ne facem angajamente pe care le 9i

ducem la bun sfdrqit gi sd nu ne angajlm intAi si incepem un pro-

iect, si-l llslm balti, mai vorbim cu al1ii, mai incepem un proiect 9i

aga mai departe, 9i nu terminim nimic' CAnd vorbesc lucrurile

astea mi refer in mod concret la ceea ce s-a intamplat cu programul

de autostrlzi din Romania. Jin si subliniez ci primul angajament

european al Romaniei a fost acela de a construi coridorul 4, care

leagi zona Timigoara-Arad de sibiu, dupi aceea pe valea oltului,

de RAmnicu VAlcea-Pitegti-Bucureqti 9i merge pAni la Constanfa'

Acest proiect nici n-a inceput bine, dar, in schimb' foqtii responsa-

bili ai guvernului au considerat ci este poate mai interesant s6 ince-

p"- o alti autostrad[, 9i anume autostrada Bragov-Oradea' cu

firma Bechtel. Pot si vi spun ci in momentul de fali RomAnia nu

se poate mulpmi cu coridorul4 qi cu autostrada BraEov-oradea.

Mai avem nevoie gi cie altele. Trebuie si facem coridorul 9, care

stribate de la nord la sud Romania prin Moldova, de la Bucuregti

pdni la Iagi, gi mai avem qi alte proiecte foarte importante de infra-

structuri rutieri. Din picate, toate aceste proiecte se fac cu bani qi

trebuie si recunoagtem c[ n-avem resursele financiare pentru a

realizasimultan atat de multe proiecte. Prin urmare, eu ceea ce pro-

pun este si ne comportim ca nigte oameni responsabili, Ei anume un

proiect pe care l-am inceput il ducem la bun sfirqit' Pe misurd ce

vom avea resurse suplimentare putem si angajim 9i alte proiecte'

dar nu incepem zece qi nu terminim nimic'

Realizator: EtaPizat.

Ci'lin Popescu-Tiriceanu: Da. Si atunci, spuneam cf in cursul

acestei luni, impreunl cu ministrul Transporturilor 9i Locuinfelor,

cu Gheorghe Dobre, vom anunla care este strategia legati de dez-

voltarea infrastructurii rutiere, finand cont ci o lard care se doregte

europeand gi care doregte s[ aibi un nivel de dezvoltare economicl

FALS

'URNAL DE SUPRAVIETUIRE 15

',us[inut are nevoie de o infrastructurd rutierd bine pusi la punct gi

,r, r'sle lucruri vor fi prezentate in detaliu. A doua prioritate majori',r' r'cfbrd la domeniul sdnitifii. Vreau s[ vi mirturisesc ci de larrrr t'putul mandatului am o permanentd gi lungd durere de cap, si.urrnr)e problema fondurilor pentru sinitate, problema medica-nrt'rrtelor compensate. $i aceastd problemi, vedefi, nu este o pro-l,l('nrii noua, este o problemi care revine permanent in actualitate,

l'('nlru ci, pe de o parte, existi o finanfare insuficienti a sindti{ii del,r lrrrgetul de stat, dar existi - eu am curajul s-o spun - existd qi o

1't':-lirrne catastrofal[ a banilor in sdnitate. De ce spun ci" este o ges-trurrc catastrofali? Pentru ci este bine si se gtie ci din 1996 pAni inl,r('zcnt bugetul slnitilii a crescut de la 660 de milioane de euro la', I rrriliarde in acest an,2,4 miliarde de euro, deci aproape de patru

'r r s ar mlrit bugetul gi totugi, banii nu ajung. Si ne punem intreba-r,'.r logicd: unde se duc banii?

l(calizator: Nu ajung la populalie, nu ajung sd tratim...( )alin Popescu-Tiriceanu: Nu ajung si fie bolnavii tratafi, sd

,r.,r1irrrim in spitale servicii de calitate. in spitale este in continuarerrrrilrcsuial[, serviciile medicale nu sunt la inil{ime, medicamente,r'nrl)cnsate nu sunt. Unde se duc banii? $i de aceea spuneam ci,.',t(' () gestiune catastrofali, pentru cI toate aceste costuri ar fi tre-I

' r r r I sii poati sd fi acoperite cel pufin mai bine decAt erau acoperite

r r r I ()9(r- 1997. Ei, uite ci nu se intdmpli. Spuneam ci este vorba gi

,l, r' lillnpfzye insuficienti, in acelasi timp. Va fi nevoie, in perspec-trr'.r, sir clim bani mai mulli la sinitate si este un proiect de care.. r r'.r r r sil ne linem si si-l ducem la bun sfArqit. $i aici, in acest con-i, r I, irrri permit si spun, in ciuda unor speculalii nu foarte amabile, .u (' s ar.l licut, ci trebuie si plecim de la o constatare, care ester, .rlrlrrlcir. Astizi, sistemul de sinitate, in RomAnia, este susfinut de, rrr, r rrrili<lane de contributori, in principal cei care sunt angajali inr',tt'rrrrl public gi privat: salariafii. Dar de acest sistem beneficiazd' ' ,1.' rnilioane de oameni. Deci piramida este pusd cubaza in sus,

rrr l,,r sri stea pe baza de 22 de milioane in jos, care ar insemna ce?

15 RUXANDRA SARARU

C[, practic, sigur nu putem si punem la contribufie copiii qi elevii'

.ur" ,r-u., venlturi, dar, in rest, toate categoriile sociale trebuie s[

aibi o contribulie la bugetul de asiguriri de stat pentru ca si poatl

beneficia o populalie inireagl' Ca atare' revenind' trebuie s[ remar-

cim c[ existi foarte multe Jategorii' inclusiv salariale' care au dife-

rite scutiri de a pliti contribuliile la s[nltate 9i' de aceea' bugetul

este insuficient in mod permanent' Trebuie si avem in vedere rezol-

varea acestel probleme, deci de finanlare Ei de punere de ordine in

sistemul de siLnltate. PAnl nu vom realiza informatizarea completl

a tuturor activitllilor din cadrul Casei Nalionale de Asigur[ri de

slnltateEidincadrulMinisteruluiSin[t[!ii,nu\romreuEisirpunemor<line in aceasta vraigte permanenti > cate afost' cum necum' hai

si zicem, patronati de toate guvernele care s-au succedat qi eu nu

vreau, in continuare, si patronez o asemenea dezordine' care este 9i

in defavoarea cetileniior Ei, bineinleles' aduce 9i nigte cheltuieli

care, poate, eu qtiu, ne punem problema daci n-ar fi mai bine si ie

facem in alt l'el. Deci in urmdtoarea perioadd vd pot spune cd voi

organizaprobabil o importanti reuniune cu cei care activeazi in

domeniulmedical,indomeniulsinit[]ii'voiinvitagispecialigtistriini si ne consultim pentru gdsirea unei solulii la aceast5 per-

manenti problemi .u," "" macini nervii 9i' mi rog' ci ne macini

.roue nervii, n-ar fi asta, si zicem,cea mai gravi problemi' cea mar

importanti problemi, dar este o probiemi care line de necesitatea

asiguririi unui sistem de slndtate adecvat pentru intreaga popu-

la1ie a RomAniei Ei vreau sd rezolvlm aceasti problemi' Deci aceasta

arfi a doua problemi. A treia probleml este o problemi de perspec-

tivi. Problema de perspectivl este c5' RomAnia' astlzi' are o ant]-

miti structura economicl, care sebazeazl' in general' pe activititi

cu valoare addugati relativ modesti Ei pAni nu vom avea oameni cu

pregitire profesional[ de inalt nivel' in aga fel incAt s[ putem avea

produse qi servicii cu valoare ad[ugati deosebit de inaltl' Rominia

va remlne, mai mult sau mai pulin' o farl la periferia Europei' Deci

accentul care va trebui pus, in perioada urm6toare' va fi pus pe

IrALS IURNAL DE SUPRAVih,TLTTR.E 17

r, l,16 1111 ?nvifdmAntlllui gi pe modernizarea lui, in aqa f'el incdt sd

r, nr rbsolven{i de gcoali, mi" refer generic, fie ci este vorba deIr,, rr, Iic c[ estevorba de inviidmAnt tehnic mediu, fie ci" este vorba,1, rrrvi(iimAnt superior, deci noi avem nevoie de oarneni cu o pre-. ,

, rr r r ('. care s6-i faci capabili sd lucreze in activit5{i de ".'6rf. Aici tre-l,rrr, t) corelape puternici intre ceea ce inseamni invdlimintul,rl,( r i()!" si zona cle cercetare, cercetarea este iar[gi o prioritate im-

I'r, rnur cu invd{imAntutr gi sunt cele doui elemente care vor putear .r,,ir1irr-e R.ornAniei participarea in activitdli de virf, a$a cum au

t', ut rrrtilte ldri ia care poate noi, cu o anumiti. culturi sau cu o,,, r r r ! r i I l"l irrragine, eu gtiu, preconceputd...

l{t'irli:zatol': ...sau superficiaii.t .:ilin Pcpescu-Tiriceanu: .."superficiala, ne-am imaginat. tratb

' ' j ,i( )11r-cs a ficut Finianda, iat[ ce progres au f]cut toate {irile nor-. l r. , ( iu c s-au dus citre aceasti zcni qi astizi sunt {ari care sunt la

, r I r rl, cu stiu, tehnologiei qi, binein{eles, culeg rcadeie si avantaiele, i , )r ,rs('iuenea activiti{i, lisAnd, s[ spunem, pe planul doi activiti-r i' rrr.ri rrrult sau mai pulin tradilionale care aduc un pro6t intregii,. r' lri{i, riu mi refer la profitul intrepinzdtorului, mult rnai rnic.

I t, , r ,r lrciix prioritate va fi invilimintul gi cercetarea, model'niza-, , r rt'lorma trui. A patra prioritate este legati de un domeniu eare

,,r ,lt' l;r care toat[ lumea se aqteapti cu mult mai mult, ]inAnd cont,l' 1',rlt'rr(ialui excep{ional si este vorba de agriculturd. Si aici este

.,, i'.r ,1,l un proces de modernizare, d.ar nu numai de r.ln proces de,,,,,,l,rrriz.irre; agricultura rorndneasci trebuie s5. sufere o transfor-

'r , lr!'t)lirildi gi sd ajungi din ceea ce este ast[zi intr-o masurl' ,,rtr,rlrr.. noi avem gospodirii firlnegti, ferme, cum vrern s[ leii,,rlrlnr, citre produc pentru subzisten{d, pentru autoconsum, gi

i, 'r I,r lgricultura romineasci sd devini un furnizor de produse, , . r r l rii o contribulie importantd la formarea PIB, cu alte cuvinte,

I' I'rrrrrrl rners al economiei. Sigur cd pachetul de legi care este inr'r111 111,,1 de fa{[ in pregitire qi care vizeazd reforma funciard va

1', rrrrrlr' rlcrrrararea, amorsarea unui proces foarte important care

18 RUXANDRA SARARU

este concentrarea suprafelelor agricole, in aga fel incAt sd putem

ajunge la crearea fermelor de suprafali medie dupi modelul UE'

ferme de aproximativ 20 de hectare; de la aceastd dimensiune, fer-

mele incep si aibi intr-adevir o valen{i economici, si intre in cir-

cuitul economic. Deci el produce, sigur ci poate si producl pentru

familie, dar atunci fermierul va fi mai interesat sd faci zece activi-

ti!i, si puni gi cereale, si creasci 9i animale, s[ faci ;i zatzavaturi'

si creasci gi giini gi porci gi nu gtiu ce' 9i o si se concentreze pe una

din aceste activitlfi, fie ci face legumiculturl, fie ci face cultivarea

suprafelelor cu cereale, fie c[ o s[ creasci: numai animale, nu-qi mai

poate permite si faci in curte de toate' se duce la magazin 9i-9i

cumplri zah6r, ulei gi ou[, 9i face, daci vrefi, o activitate care este

mai apropiati de ceea ce am numi o activitate economicl la scari

industriala,, dar sigur ci in acel moment vom avea productivitlfi cu

mult mai mari la toate capitolele din agriculturi si, intr-adevir'

agricultura va reugi si contribuie esenpal la formarea PIB' nu ca

astizi. Sigur cd se are in vedere continuarea politicii de subvenfio-

nare, linAnd cont ci gi la nivelul UE exist6, prin ceea ce se numeqte

politica agricoli comuni, o strategie de subvenfionare a agriculturii

in care noi suntem pringi, avem in acest sens 9i pachete interesante

care vor permite, aqa cum spuneam la inceput, concentrarea supra-

felelor agricole, vom acorda acele sume anuale sub formi de rentl

viageri - cine nu gtie ce este renti viager[, deci este o sumi pe care

o primegte pani la sfargitul vie{ii, in aga fel lncAt sl aibi un venit

permanent in condiliile in care pimantul ori il vinde, ori il d[ in

arendi, gi aici sigur ci acest lucru este valabil in special pentru cei

in vdrstl, de fapt, nu in special, este valabil numai pentru cei in

virsti, pentru cl acest cadru legislativ se va referi 9i va fi aplicabil

numai persoanelor in virsti care, bineinfeles, nu mai au capacitatea

de a munci ca in tinerefe gi cirora le oferim aceasti posibilitate

si-qi pistreze o mici suprafali de teren lAngi casi, dar suprafelele

agricole pe care nu le pot munci sd le vdndi sau si le dea in arendi,

in aga fel ca...

FALS JURNAL DE SUPRAVIETUIRE 19

llcalizator: ...ca proprietatea s[ se concentreze.( )iilin Popescu-Tiriceanu: ...ca proprietatea si. se concentreze, ca

,rlirit trltura sd devini mai rentabili 9i, in final, sigur si putem spune, ,r ,ur) licut o reformd importanti a agriculturii care este capabil[ sd

l,r,,r lirfi, as spune, competifiei, concurenfei care ne agteapti cdndi ( ln r nlerge in UE. Vreau si vi spun ci ajutorul UE aici este foarterrrportant, gi meriti semnalat ci in Polonia, de exemplu, care este,.r .,i ltomAnia o fari cu un poten{ial agricol extrem de mare, cei, ,r (' iu.r fost cel mai favorizali, as spune, de integrarea in UE au fost, lrr,rr I'crmierii din Polonia, sunt cei care au profitat in sensul bun alr u\,:inlului, in sensul cregterii veniturilor gi modificdrii statutuluil,

' r . t I r iilr fermierii, gi m-ag bucura ca gi agricultura romdneascd 9i

l.rr,rrrii din RomAnia, fermierii, sd fie in aceeagi situalie. Sigur ci,1'r,t riri v[ spun, am fost in acest sfArgit de siptim1nd in nordulN lr rlrl<rvei Ei in Bucovina gi am vlzut, de exemplu, fermi de cregtere.' .,rurrralelor, model, frcuti cu ajutor de la UE, cu subvenlii de laNlrrristcrul Agriculturii, gi am rimas impresionat, fermi de 20 de.'rrrrrritlc care intr-adev5.r produce, vinde, oamenii cigtigi, sunt mulp-rrrr{r, rlrr, din pdcate, acestea sunt exemple...

l(t'a I izator: ...izolate.t )iilin Popescu-Tiriceanu: ...izolate, cu toate ci am fost acolo gi

nu .un uvut o singuri surprizi, am fost dup[ aceea si am vizitat oI','r:,iunc agro-turistici. Nu era nimic aranjat. Era o doamni sim-

1'.rtr,;i tlin comuna PojorXta, de lAngd Sadova, in Bucovina, careu u .r sl)us: ,,Nu vrefi si trecefi gi pe la noi pe la pensiune?" Si mi-al.r, rrt Plicere, am mers, am vizut ceva foarte bine pus la punct,

',.un('ni ltrarte gospodari. Mi-a spus la un moment dat: ,,Suntem larrrI( r rr('l lcga{i de 3 ani de zile". Am rimas mirat, gi dupi ce am auzit, | , .,t,' lcgatd la internet, i-am spus: ,,Dar de ce nu vi faceli publici-r.rt, ',i s:'r va deschidefi un site?",,Pii cum, avem site", mi-a spus. Ei,, r, .rrr sri vii spun cd nu md asteptam ca la PojorAta sd vid pensiune, u ,,rt(', niste oameni foarte primitori si intr-adevlr foarte organi-

.r 1r. rrr irrrosi, cu tofii o familie fericiti si cu copii, mi-a ftcut plicere

2A RUXANDR.,d SARARU

se stau cu ei de vorbe, deci ce vreau s[ vd spun, cd lucrurile se migc[,

adic[ surprizele astea pldcute'.'

Realizator: ...9i ci se Poate.

Cilin Fopescu-Tlriceanu: "'ci se poate' se vede ci oamenii

tineri au infeles, incearci sl se zbatl, sunt cei care sunt intreprinz|-

tori, poate au avut gi un mic cheag, cum se spune' dar evoiueazl' qi

lucrul dsta imi di speran!6 ci, aga cum se intAmpll qi in alte sec-

toare, societatea rornAneascl se adapteazd, oamenii tineri sunt cei

care se adapteazi cel mai mult."

Realizator: ..'cel mai r'l9or'

Cilin Popescu-Tiriceanu: '..cel mai ugor la aceste realitSli Ei noi'

irr final, vom progresa. Mesajul meu este unul' dacl vrefi' de incre-

dere in viitor, sunt intotdeauna optimist 9i sunt convins c[ RornAnia

poate s[-gi fructifice imensul potenlial uman' in prirnul rAnd' 9i in

ut doil.u rAnd, sigur 9i bog[fiile naturale cu care suntem dota{i de

la naturi, siav6 Domnului, indeajuns" Zona Bucovinei' ce am vizut

zilele acestea> m-a incAntat, am fost qi la mindstirea Moldovila,

uncle am v[zut lucruri minunate, qi am vdzut turismul' incepuse

deja s6 funcfioneze, cu toate cd suntem de-abia la sfArgitul lui mai'

*t;Hi#;;i ceea ce nu se intdmpli la mare' rfomnuie

prim-ministru.C[lin Popescu-Tlriceanu: La mare, nu are cum si se intAmple'

ci e frig inci" Am avut anui lsta"'

Realizator: N-are' dar inci nu e frig, totugi"'

C5lin Fopescu-Tiriceanu: Este o chestiune 9i de vreme' pentru ci

in alli ani gtlu cala sfargitul lui mai incepuseri s[ vin6 turiqtii, dar

cred c[ anul [sta, cu tot sezonul pioios prelungit qi cu temperaturile

coborAte, sigur ci la mare s-ar putea s[ aibi probleme'

Realizator: Domnule prim-ministru' nu se poate sd nu fie recu-

noscutl eleganfa cu care dumneavoastrl rlspundeli propunerilor

din ce in ce mai accentuate cu privire la caracterul din ce in ce mai.''

sl-i zicem imperativ, al alegerilor auticipate' Cu - repet - eleganl['

FALS IURNAL DE SUPRAVIET'UIRE 21

i,r',;r1111flg2|i mai ziiele trecute c[ nu se schimbd caii in timpul com-

1 ', t r{ici. Nu crede}i ci electoratul are neyoie de un rlspuns mai arti-' '

rl.r I si - pentru cd sunte{i liberal de traditrie - care si ne aminteasci.

' l, lonel Britianu?{ )rilin Popescu-Tiriceanu: A}i fhcut o comparalie care intr-ade-

,.,r rrc st6.rnegte, mie cel pufin, gi emofii, si anumite responsabili-r ., { r Vreau sd vi spun insi ci pe vremea lui Ionel Brdtianu, regelerirr ';t' arnesteca in problernele politice ale vielii curente. Acum, din1"rrr. I d€ vedere constitufional, lucruriie sunt in mod substanfial,lrl, r itc gi vreau sdvi rispund cu o intrebare: la ce ar foiosi daci as

' ,.,;'11l1fls mai ar{[gos sau mai bilos?llcalizator: Nu, eu nu am spus mai ar!6gos sau rnai...{ lilir-l Popescu-Tiriceanu: Nu.lit:alizator: Da, ci mai articulat.i .:rlin Fopescu-Tiriceanu: Vedefi, chiar cu o atitudine care intot-

,l, rrrr:r pleacl de la o anurniti filosofie, speculafiile tot se fac, aE

| ',r r(' llsa, rduri-rAuri. O atitudine un pic mai aga, articulatd, cum aliI',r',, irr putea sa dea nagtere qi la mai multe speculalii qi este exact

1,, i ul (ilre nu doresc si se intArnple. De ce? Pentru c[ eu consider, 1'ro{reStrl RomAniei, pe tot ceea ce inseamnd proiecte impor-,ril,, {ie ci. este vorba de proiectul integririi europene, fie ci. este, 'r l',r tlc cele patru puncte cate ar constitui elemente de strategie' i . r'i ir:irnentald, se pot reaiiza daci gi numai daci intre cele doudr trtu{ii, care inseamni guvern gi preEedin}ie, va exista o buni co-

1,1,,,1;11.g. Eu am discutat nu o dati. cu pregedintele Bdsescu gi am,,rrr, ni[ acest lucru si ne dorim si avem o truni colaborare, asa

,rr. .rr or i cle cAte ori presa incearcd s[ exagereze anumite lucruri, fieI r r

1 r,11 |1'11 pregedintelui, fie din partea mea, intr-o presupusi relafie

,,rrllrr ttrali, intotdeauna m[ consult cu pregedintele, ca si gtim' r, I lrt'lilre ce are de fbcut gi...

lt,';rliz,rtor: Mai aveli intAlnirile de miercuri?t .rlin Popescu-Tiriceanu: Cum si nul