EXAMEN LICENŢA 20091. Definiţi în modul cel mai general oţelul şi fonta

Oţelul este un aliaj Fe-C cu până la 2,11% C.Fonta este un aliaj Fe-C al căror conţinut de carbon este intre2.11...6.67%C

2. Definiţi în modul cel mai general alama şi bronzul Alama este un aliaj binar al Cu cu Zn care conţine maxim 45% Zn.

Bronzurile sunt aliaje ale Cu cu Sn, Al (cele mai mult întâlnite), Si, Mn, Pb, Be etc.3. Ce este un material ceramic? Exemple

Materialele ceramice sunt materiale anorganice, nemetalice (oxizi metalici, neoxizi – carburi, boruri, nitruri, siliciuri etc.). ex: Al2O3, SiC, SiO2

4. Ce este un eutectic? Două exemple (aliaje fier-carbon şi neferoase) Eutecticul este un constituent structural eterogen, amestec mecanic fin de două sau mai multe faze, rezultat din descompunerea unei soluţii lichide la o temperatură constantă. Al-Be, fonta alba cu4.3%C

5. Caracterizaţi un otel inoxidabil Otelul inoxidabil este un aliaj Fe-C aliat cu Cr si Ni avind un un procent cuprins intre 12...18%Cr. Sint oteluri anticorozive rezistente la oxidare.

6.Ce este celula elementară.Exemple de metale care cristalizează în diferitele celule elementareCelula elementară reprezintă cea mai mică entitate a structurii cristaline, care repetată în spaţiu formează reţeaua cristalină. Sn,Fe

7. Definiţi perlita, ferita şi austenita Perlita (P) – eutectoid, amestec mecanic de ferită + cementită;(7270C si 0,77%C)

Ferita este o soluţie solidă a de C dizolvat în Fe α cu reţea CVC şi un conţinut maxim de 0,17% C.Austenita este o soluţie solidă interstiţială de C în Fe γ cu reţea CFC şi o concentraţie maximă de 2,11% C.

8. Ce este o diagramă de faze şi ce informaţii poate furniza? Diagrama de fază indică variaţia stării unui sistem de aliaje în funcţie de temperatură şi concentraţie. Presiunea se consideră constantă. Cu ajutorul lor se determină numai fazele în echilibru, corespunzătoare unei răciri lente – ele reprezintă stări stabile. (reprezantari ale variatiei de stare a unui sistem de aliaje in coordonate temperatura –timp)Informaţii:Domeniile de existenta adiferitelor fazeTempetraturule la care se produc tr.din stare lichida sau tr. in stare solida, structua diferitelor aliaje, temperatura la care se poate aplica tratament termic, interval termic la care se poate aplica prelucarea la cald- solubilitatea componenţilor în stare lichidă şi solidă;- Fazele de echilibru la diferite temperaturi;

9. Dacă forţa de tracţiune măsurată la rupere este F = 7850N, pe o epruvetă cu diametrul d = 10mm, care este valoarea rezistenţei la rupere? Pentru oţel, această valoare este obţinută prin deformare plastică la cald sau la rece?

corect adi-deformare la cald

10. Cine reprezintă microstructura unui metalForma grauntilor cristalini (reteaua cristalina cu grauntii cristalini si cristalite)Micro-structură grosolană – grăunţi cristalini de dimensiuni mari …Micro-structură fină – grăunţi cristalini de dimensiuni mici …

11. Care sunt proprietăţile mecanice şi fizice care caracterizează un material metalic Proprietati fizice (termice, electrice si magnetice) (scurt)Proprietati mecanice(rezistenta la rupere, limita de curgere,alungirea la rupere)

12. Care sunt diferenţele între ruperea ductilă şi ruperea fragilă a unui material Diferente:ruperea frajila:fara deformare plastica vizibil,energie consumata pt.procesul de rupera scazut,suprafete plane.

Ruperea ductila: cu deformatie plastica apreciabila.suprafete cu graunti deformati ,energie consumata pentru rupere ridicata

13. Scopul recoacerii de normalizare şi domeniul de aplicare

Scop:obtinerea unei granulati fine,uniformizarea structuri,se aplica la piese turnate din otel carbonsi slab aliate ,piese deformate plastic la cald,deformate plastic la rece care au fost ecruisate14. Ce se urmăreşte prin călire ?

Se aplică în scopul obţinerii unei rezistenţe mecanice şi durităţi înalte a stratului superficial a unei piese, miezul rămânând moale şi tenace.

15. Ce semnificaţie are călibilitatea unui oţel şi prin ce mărimi se exprimă? Calibilitatea este o proprietate tehnologica a materialului care defineste capacitatea acestuia de a-si mari duritatea pe o anumita adincime si se exprima prin:

o Duritate maxima a structurii formata numai din martensita (depinde de continutul de carbon)o Adincimea de patrundere a calirii = distanta de la suprafata pina la adincimea la care

duritatea este egala cu duritatea semimartensitica ( depinde de elementale de aliere si %C)16. Care este scopul revenirii joase şi ce transformări structurale au loc în timpul acestui tratament ?

Revenirea are drept scop detensionarea martensitei primare, transformareaaustenitei reziduale în martensită şi uniformizarea durităţii. Consecinţa imediată a revenirii este creşterea uşoară a durităţii, mărirea termostabilităţii şi a calităţilor mecanice ale materialului sculei.

Revenirea constă din încălzire la cca. 150 - 240°C, revenire joasă, urmată de răcire lentă. Pentru sculele care necesită o tenacitate mai ridicată (cazul burghielor cu diametre sub 1 mm), pentru a le asigura o rezistenţă mai mare la şocuri, se măreşte temperatura de revenire la 200 - 240°C, ceea ce duce, însă, la o reducere a durităţii, până la 58 – 61 HRC.

17. Caracterizaţi metodele de călire superficială Metode: calire prin incalzire cu flacara cu oxigaz(oxiacetilenica), calirea prin inductie(piesa este legata

la secundarul unui transformator si se incalzeste prin efectul Joul-Lenz), calirea in curenti indusi de inalta frecventa18. Care este scopul tratamentului de îmbunătăţire şi cum se realizează

Imbunatatirea consta in calire si revenire inalta, se realizeaza printr-un tratament termic de calire(Ac3+30...500c cu racire in ulei sau apa), urmat de o revenire (6500C racit mai lenta)

19. Ce este carburarea, la ce oţeluri se aplică şi în ce scop Tratament termochimic de imbogatire in C a stratului superficial es aplica la oteluri carbon si slab aliate cresterea pentru cresterea duritati stratului superficial , cresterea rezistentei la uzura si oboseala

20. Ce procedee de nitrurare cunoaşteţi? Descrieţi microstructura stratului nitrurat Nitrurarea este tratamentul termochimic de îmbogăţire a suprafeţelor în azot. Pentru nitrurare se utilizează întotdeauna atmosferă gazoasă.Avem nitrurare in gaze[disocierea amoniacului si mai este nitrurare ionica [nitrurarea in ioni rezultaţi în urma descărcării electrice în gaze.

21. Cum se explică creşterea durităţii stratului nitrurat şi ce rol au elementele de aliere Adâncimea stratului nitrurat este determinată de compoziţia oţelului, de temperatură şi de durata tratamentului. Elementele de aliere (Al, Cr, Mo şi W) măresc duritatea dar micşorează adâncimea stratului datorită reducerii coeficientului de difuzie a azotului în fier, iar creşterea temperaturii conduce la creşterea adâncimii şi la reducerea durităţii stratuluiDuritatea stratului nitrurat trebuie sa aiba valori cuprinse intre 900...1100 HV

22. Ce este nitrocarburarea şi ce avantaje are faţă de nitrurare O variantă modificată de nitrurare care consta in difuzia simultană a azotului şi a carbonului.Avantaje : Durată mult mai redusă,rezistenţă superioară la uzare ,rezistenţă la coroziune, aspect estetic placut

23. In ce constau tratamentele mecanice superficiale şi în ce scop se aplică Tratamentele mecanice de suprafata constau in deformari plastice pe o adincime de pina la 1 mm si se aplica cu scopul de a creste rezistenta la uzare, oboseala, coroziune sub sarcina, imbunatatirea starii suprafetei si cresterea preciziei dimensionale.

24. Ce este alitarea şi în ce scop se aplică?Prezentaţi două exemple de aplicaţii specifice ale alitării Alitarea este un tratament termochimic de îmbogăţire a stratului superficial a unei piese în Aluminiu.Se aplică cu scopul creşterii rezistenţei la oxidare până la temperaturi de 800-900°C şi creşterii rezistenţei la coroziune atmosferică şi în apă de mare.

25. Ce este durificarea secundară şi la ce oţeluri se manifestă acest fenomen Durificarea secundara consta in marinea duritatii in timpul revenirii otelurilor aliate cu Mo si/sau W la temperatura de 500-5600C

26. Descrieţi regimul de încălzire în trepte şi arătaţi avantajele acestuia în comparaţie cu regimul de încălzire la temperatura constantă a cuptorului

27. Ce este un cuptor cu muflă şi care este rolul muflei Este un cuptor pt tratament termic la care incarcarea si descarcarea se face sarja cu sarja. Mufla este cameră (retorta ), cu pereţi refractari, în care materialul supus încălzirii nu vine în contact cu combustibilul sau cu gazele de ardere putindu-se utiliza atmosfere controlate.

28. Caracterizaţiîncălzirea în băi de săruri topite Asegura viteze mari de incalzire,temperatura poate fi reglata cu precizie de 30, se evita fenomenele de oxidare

29. Care este diferenţa între cuptoarele de tratament termic în vid cu pereţi calzi şi cele cu pereţi reci ????? Cuptoarele cu pereţi calzi se aseamănă constructiv cu cuptoarele cu muflă fiind prevăzute cu o retortă din oţel refractar care este însă vidată. Cuptoarele cu pereţi calzi sunt de regulă cuptoare cu o singură incintă de lucru. Aceste cuptoare pot funcţiona până la temperaturi de 1150 oCCuptoarele cu pereţi reci constau într-o incinta vidată cu pereţi dubli, răciţi cu apă, a căror temperatură este menţinută în permanenţă în jurul temperaturii ambiante. Au un gabarit mai mare, sarja este mai mica, costuri de intretinere mai ridicate.

30. Ce este patul fluidizat şi ce avantaje prezintă încălzirea în acest mediu faţă de încălzirea în mediu gazos Patul fluidizat este un mediu de încălzire mixt, de tip solid-gaz, constând dintr-un strat de particule solide, fine, care se comportă asemenea unui lichid ca urmare a insuflării de jos în sus, printr-o placă de distribuţie, a unui curent de gaz. Avantaje: Durată scurtă de încălzire- Nu este o tehnologie poluantă.- Posibilitatea încălzirii în atmosferă neutră, atmosferă controlată sau atmosfere de tratament termochimic.- În urma încălzirii piesele au suprafeţe curate

31. Care este principiul de funcţionare al unei instalaţii de răcire sub 0°C cu azot lichid Răcirea sub 0 oC se aplică pentru transformarea austenitei reziduale în martensităAgentul frigorific lichid se stochează în rezervoare mari, bine izolate termic, ferite de razele solare (de obinei amplasate subteran), situate în afara atelierului de tratament termic. Prin conducte subterane, bine izolate termic, agentul lichid este adus la nivelul camerei de răcire unde este introdus printr-o serpentină care are rolul de vaporizator. Temperatura de evaporare a azotului lichid este de - 182 oC

32. Care sunt dispozitivele folosite pentru vehicularea gazelor de ardere ventilatoare, sisteme de exaustare

33. Numiţi legile deformării plastice; Semifabricatul din figura de mai jos este deformat plastic.Ce lege este respectată?Legile deformarii plastice sunt:

Legea constantei volumului Legea prezentei deformatiilor elastice in timpul deformarii plastice Legea rezistentei minime Legea eforturilor suplimentare Legea similitudiniiSe respecta legea volumului constant (h0b0l0=h1b1l1)

34. Care este rolul lubrifiantului într-un proces de deformare plastică; daţi căteva exemple de procese de deformare unde este necesară lubrifierea şi căţiva lubrifianţi folosiţi?

Rolul: reducerea coeficientului de frecare asegura o calitate mai buna a produsului finit

Lubrifianti utilizati: emulsii( ulei in apa), ulei mineral, ulei vegetal, borax, stearat de Na sau Ca

Exemple de proces : trefilarea sirmelor, laminarea tevilor35. Care sunt metodele de extrudare? Care sunt parametri care determină mărimea forţei

Metodele de extrudare sunt: directa inverse si combinataParametrii care determina marimea fortei sunt rezistenta la rupere si suprafata

36. De ce se practică deformarea la cald. Descrieţi influenţa temperaturii asupra rezistenţei la deformare la cald a metalelorDeformatia la cald se practica datorita utilizarii de forte mici de deformare, curgerea materialului se realizeaza mult mai usor. Cresterea temperaturii duce la cresterea plasticitatii materialului37. Prezentaţi factorii care influenţează rezistenta la deformare a metalelor

Compozitia chimica a materialului,temperature de deformare, viteza de deformare, starea de tensiuni,conditiile de frecare,forma sculelor de deformare.

38. Operaţii tehnologice folosite în forjarea liberă Refularea, intinderea, gaurirea, indoirea, rasucirea

39. Cavităţi folosite forjarea liberă pe ciocane a)cavitati de matritare-cavitate finala,cavittate de ebosareb)cavitati de pregatire:tipul I-cavitati de latire ,rulare, intindere tipul II-cavitate de formare ,de intindere tipul III-cavitate de rsfularec)cavitati auxiliare:-pentru taiere,cavitate pentru cleste40. Etapele proiectării formei tehnologice a piesei matriţate

41. Caracterizaţi procesul de laminare longitudinală şi transversală In laminarea longitudinala, deformarea plastica are loc intre cilindrii cu axele paralelecare se rotesc in sensuri opuse.La laminarea trasversala, laminatul de sectiune rotunda este introdus intre cilindrii pe directia bisectoarei unghiului format de axele cilindrilor si se lamineaza in aceasta directie. Materialul aflat intre cilindrii se roteste in sens invers sensului de rotatie a cilindrilor

42. Care sunt factorii care influenţează forţa de laminare? Presiunea de contact normala medie si suprafata de contact dintre cilindrii si laminat

43. Care sunt semifabricatele folosite la laminare pentru profile, pentru ţevi, pentru table ? Blumurile si taglele

44. Care sunt succesiunile de calibre, mai uzuale folosite in laminarea profilelor ? Romb- patrat, romb-romb, oval patrat, oval- rotund, oval -oval

45. Care sunt factorii care influenţează precizia dimensionala a tablelor laminate ? Incovoierea cilindrilor, deformatia termica a cilindrilor, deformatia elastica a cilindrilor.

46. Numiţi procedeele de obţinere a eboşului la laminarea ţevilor. Pe laminor cu cilindrii bitronconici, cilindrii disc, cilindrii ciuperca

47. Caracterizaţi procesul de trefilare a sârmelor ? Trefilarea este un proces de deformare plastica la rece realizat prin tragerea fortata a produsului finit printr-o scula numita filiera

48. Ce este şi de ce trebuie efectuat un proces de tratament termic de patentare la trefilarea sârmelor ?

Patentarea este tratamentul termic, specific tehnologiilor de trefilare, facut cu scopul imbunatatirii proprietatilor de prelucrare, respectiv, deformare plastica a sirmelor.49. Care sunt caracteristicile fizico-mecanice care se modifică la trefilare si care este sensul lor de evoluţie ? Rezistenta la rupere-cresteAlungirea scadeDuritatea cresteNr. De indoiri scade50. Care este parametrul care defineşte o presă?

Forta de actionare51. Care este principiul de funcţionare a unui ciocan abur-aer?

Agentul motor al ciocanului este transmis de la generator( pt abur), respectiv rezervor (pt aer) printr-o conducta la un cilindru care, prin inetermediul unui distribuitor poate introduce agentul in partea inferioara (ridicare a nicovalel), sau superioara (coborire)

52. Precizaţi principiul de lucru al laminorului (ca utilaj) şi părţile componente ale acestuia. Motorul prin intermediul barelor de cuplare si reductor pun in miscare caja de angrenare iar acesta prin bare de cuplare pune in miscare cilidrii de laminare.Partile componente ale unui laminor sunt: motor electric, bare de cuplare, reductor, caje de angrenare, bare de cuplare, caje de laminare

53. Care este mecanismul de bază folosit în acţionarea preselor mecanice? Srub-piulita

54. Care este agentul de lucru utilizat la funcţionarea preselor hidraulice? Agentul de lucru utilizat la presele hidraulice este uleiul si apa cu emulsie

55. O sărmă cu diametrul do = 1 mm este trefilată într-o sărmă cu diametrul di = 0,9 mm, iar apoi, aceasta, într- o sărmă cu diametrul d2 = 0,8 mm. Care este gradul de reducere realizat pe fiecare trecere şi gradul de reducere total.

corect adi56. Care este valoarea forţei de trefilare necesară pentru a obţine o sărmă cu diametrul di = 5,0 mm, dintr-o sărmă cu diametrul d0 = 6,0 mm.Rezistenta la curgere medie,om = 700 N/mm 2 .

57. Un disc cu diametrul d = 50 mm este matriţat dintr-un semifabricat cilindric cu diametrul d0 = 30 mm. Rezistenţa la deformare a materialului este d = 100 N/mm2 . Care este forţa de presare necesară

La fel

58. Un semifabricat este laminat:

Corect adi

Care este valoarea gradului de deformare eh , a coeficientului de lungire A şi a lungimii după laminare

59. Care sunt principalii constituenţi structurali ai fontelor cenuşii?Perlita – la viteze de racire mariPerlita, ferita si grafit eutectoid- la viteze medii de racireFerita si grafit eutectoid- la viteze mici de racire

60. Ce se înţelege prin dezoxidarea oţelului şi care sunt metodele de dezoxidare? Aducerea oţelului în limitele admise în ceea ce priveşte conţinutul de oxigen la turnare se numeşte

dezoxidare.Metodele utilizate în practică pentru dezoxidarea oţelului sunt: dezoxidarea prin precipitare; dezoxidarea prin difuzie; dezoxidarea prin vidare.

61. Enumeraţi proprietăţile fizico-chimice ale nisipurilor de turnătorie. refractaritatea granulozitatea durabilitatea Factorii care influenţează proprietăţile nisipurilor sunt: compoziţia chimică şi mineralogică a diferitelor componente ale nisipului; forma, aspectul, dimensiunea şi starea fizică a granulelor de nisip; pH-ul nisipului.62. Care este rolul garniturii de model in procesul de formare ?

Prin garnitură de model se înţelege totalitatea elementelor tehnologice utilizate la realizarea negativului configuraţiei unei piese, reprezentând forma de turnare, în care, prin turnarea aliajului topit se obţine piesa turnată.Garnitura de model se compune din model, plăci portmodel, şabloane de formare, cutii de miez, şabloane de control

63. Care sunt elementele tehnologice ale reţelei de turnare? o reţea de turnare este compusă din plañía de turnare, piciorul pilniei, canale de distribuţie (canale

colectoare de zgură) şi alimentatoare64. Care sunt categoriile de fonta elaborate pentru turnarea in piese (dupa forma grafitului) ?

după forma grafitului: fonte cu grafit lamelar; fonte cu grafit nodular; fonte cu grafit vermicular; fonte maleabile, cu grafit în formă de cuiburi.

65. Care sunt agregatele de elaborare utilizate la obţinerea fontelor turnate in piese? Ca agregate de elaborare în turnătoriile de fontă se utilizează: cubiloul, cuptoarele cu flacără fixe sau rotative, cuptoarele electrice cu încălzire prin inducţie, cuptoarele electrice cu arc si sistemele duplex

66. Care sunt metodele şi fazele de elaborare a otelurilor in Cuptorul electric cu arc cu căptuşeala bazica ? încărcarea, topirea:cu oxidare completa,partiala,fara oxidare afinarea, dezoxidarea:predezoxidarea,prin difuziune,prin precipitare,dezoxidare cu mangan,cu aluminiu,cu

siliciu,combinata desulfurarea:cu mangan,cu calciu alierea evacuarea

67. Cum se face modificarea fontelor turnate in piese? modificatorul este introdus înaintea închiderii formei într-un locaş special, numit cameră de reacţie, amplasată în general la baza piciorului pâlniei de turnare.

68. Materiale utilizate la prepararea amestecurilor de formare. În compoziţia amestecurilor de formare cu lianţi anorganici (argila şi bentonita), intră nisip nou, lianţi, materiale de adaos şi amestec folosit. În compoziţia amestecurilor de e formare cu lianţi anorganici sintetici, organici (naturali şi sintetici), intră nisip nou, lianţi şi materiale de adaos69. Regenerarea amestecurilor de turnatorie: scop, metode

readucerea acestuia la o granulaţie apropiată de cea iniţială, astfel încât să poată fi reutilizat total sau parţial în locul nisipului proaspăt.Regenerarea prin: Cale termica Soc mecanic Soc termic si mecanic Sablare Frecare calcinare

70.Care sunt principalele metode de rafinare a aliajelor pe bază de aluminiu ?- cu fluxuri şi fondanţi;- cu gaze inerte:- cu clor;- cu săruri de clor;- cu hexacloretan;- prin filtrare

71 .Care sunt fazele tehnologice necesare realizării unei piese turnate ?- executarea modelului;- prepararea amestecului de formare;- executarea formelor;- executarea miezurilor;- uscarea formei (dacă este cazul) şi a miezurilor;- controlul, repararea şi asamblarea formei;- elaborarea aliajului;- turnarea aliajului;- dezbaterea pieselor din formă şi finisarea lor;- controlul şi recepţia

72.Ce sunt adaosurile de prelucrare ? Care sunt procedeele de prelucrare unde se cer a fi indicate

Adaosurile de prelucrare sunt sporuri de metal prevăzute pe suprafeţele care urmează să se prelucreze prin aşchiere

73.Care sunt principalele faze ale procesului tehnologic de realizare manuală a unei forme clasice ?

a. aşezarea semimodelului inferior pe o placă, presărarea pudrei de izolaţie dintr-un săculeţ (licopodium, nisip fin etc.)b. se introduce un strat de 100 - 150 mm amestec de model care se presează cu mâna în jurul modelului;c. se încarcă amestecul de umplere care se îndeasă manual sau mecanic în straturi de 50…100 mm, succesiv;d. se răzuieşte cu rigla surplusul de amestec şi se fac canalele de aerisire cu ajutorul unei vergele;e. se întoarce rama inferioară cu 180°, se aşează rama superioară şi semimodelul superior cu ajutorul ştifturilor de ghidare şi se pudrează cu pudră de izolaţie;f. se aşează corect elementele de model pentru piciorul de turnare, maselotă şi canal de aerisire;g. se introduce un strat de amestec de model care se îndeasă cu mâna şi apoi amestecul de umplere care se îndeasă cu bătătorul; se nivelează partea superioară a formei şi se realizează canalele de aerisire şi pâlnia de alimentare; se scot elementele de model pentru piciorul pâlniei, maselote şi a canalului de aerisire;h. se întoarce rama superioară cu 180°, se curăţă, se realizează canalele de alimentare şi se demulează (extrage) semimodelul din semiforma inferioară;i. se curăţă, se realizează canalele de alimentare şi se demulează (extrage) semimodelul din semiforma superioară;j. se asamblează şi se asigură forma pentru turnare;

74.Care sunt cele două tipuri principalele de instalaţii de curăţire a suprafeţelor pieselor turnate ?- instalaţii care întrebuinţează energia aerului comprimat pentru proiectarea jetului abraziv (nisip sau alice), se numesc şi instalaţii pneumatice de curăţire;- instalaţii în care jetul abraziv de alice este proiectat prin intermediul unui rotor cu palete, se numesc instalaţii mecanice de curăţire cu alice.

75.Care este rolul cristalizorului în cadrul unei instalaţii de turnare continuă a oţeluluiCristalizorul realizeaza transformarea fazei lichide in faza solida printr-o racire brusca si dirijata.

76. Care este diferenţa dintre procedeul acid şi bazic de elaborare a oţelurilor?La procedeul bazic topirea incepe la o tensiune redusa trecindu-se la tensiunea maxima dupa intrarea

electrozilor in incarcatura.(topirea se face cu oxidare)La procedeul acid topirea incepe cu tensiune mai mare iar dupa stabilirea arcului se trece la tensiune

maxima.(topirea se face fara oxidare)La procedeul acid nu se practica dezoxidarea prin difuzie numai cea prin precipitare.La procedeul acid nu se poate face desulfirare si defosforare, la cel bazic se fProcesul de oxidare a carbonului este mai lent la cuptoarele acide decit la cele bazice

77. Care sunt principalele proprietăţi ale amestecurilor de formare? A) la temperatura ambianta: Rezistenta mecanica(continutul de apa,grad de indesare,granulozitatea nisipului) Plasticitatea(capacitatea de compactizare,de curgere,fluiditatea) Permeabilitatea B) la temperaturi ridicate: Refractaritatea Capacitatea de a elimina gaze

78. Care sunt procesele ce însoţesc solidificarea aliajelor? Procesul de solidificare a aliajului poate fi împărţit în patru etape:

I.         Prima etapă caracterizează solidificarea aliajului în timpul turnării şi curgerii acestuiaprin cavitatea formei şi în primele momente după terminarea turnării;

II.  Etapa a doua se caracterizează prin: egalizarea temperaturii pe secţiunea peretelui pieseiturnate datorită mişcării convective a fazei lichide din interiorul peretelui; stratul solidificat înetapa întâi se poate topi parţial sau chiar total pe seama măririi temperaturii la suprafaţa decontact formă-piesă. 

III.    În această etapă, viscozitatea aliajului din interiorul peretelui piesei se măreşte simţitor,mişcarea convectivă a aliajului devenind imposibilă;

IV.   Datorită schimbului intens de căldură dintre lichid şi crusta solidificată, temperaturaîncepe să se micşoreze treptat. Această etapă se termină când în axa termică aliajul se răceştepână la temperatura solidus.79. Care sunt variantele tehnologice de turnare sub presiune? Sint strict legate de tipul masinii de turnat sub presiune: Cu camera rece Cu camera calda80. Care sunt partrcularîtăţiîe procedeului de turnare continuă?

Turnarea continuă reprezintă un procedeu neconvenţional (special) de turnare, care se caracterizează prin particularitatea că turnarea se face gravitaţional prin cădere liberă într-o formă fără fund, intens răcită cu apă, denumită cristalizor. Cristalizorul asigură o solidificare puternic dirijată a aliajului lichid. Semifabricatul solidificat este evacuat din cristalizor continuu pe măsură ce se solidifică. Concomitent nivelul aliajului este menţinut constant în cristalizor prin completare (turnare) cu aliaj lichid, dintr-o oală de turnare. Viteza de turnare, deci viteza de ieşire din cristalizor depinde în exclusivitate de viteza de solidificare pe care o asigură cristalizatorul.

Bibliografie

1 .Colan.H.- Studiul metalelor, Litografia UTCN, 19772. Vermeşan.G ş.a., Introducere in Ingineria Suprafeţelor, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1999.3.1. Dragan, şi alţii, Tehnologia deformării plastice, EDP, Bucureşti, 19794. Moldovan.V. şi Maniu.A.- Utilaje pentru deformări plastice, EDP, Bucureşti, 19825.Nistor,L.-Trefilarea materialelor metalice, UTPRESS,Cluj-Napoca, 20096. lenciu.M. Si alţii- Elaborarea şi turnarea aliajelor neferoase, E.D.P. Bucureşti 19827 Vermesan.H. şi alţii- Bazele teoretice ale tratamentelor termice, Editura Universităţii dinOradea, 20028.Dragos, E., Nagy, E., Elaborarea si turnarea aliajelor feroase. Cluj-Napoca, Litografia Univ. Tehnice Cluj-Napoca, 1992, 524p.9. Miele, V., Zubac, V., Procedee şi echipamente speciale în sectoarele de turnarea metalelor, Editura UT Pres, Cluj-Napooca, 2004.10. Gh. Zirbo, L. Ciobanu, Tehnologia Turnării, voi. I, voi. II, IPC-N, 1989.