Facultatea de Bioinginerie Chimică

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE

“ GR. T. POPA ” IAȘI

PROGRAM DE MASTER:

MANAGEMENTUL INSTITUTIILOR PUBLICE

LUCRARE DE DISERTAȚIE

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC,

PROF. UNIV. DR. GABRIELA MARINESCU

ABSOLVENT,

EC. TEȘU MAGDALENA

IAȘI

2012

1

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE

“ GR. T. POPA ” IAȘI

PROGRAM DE MASTER:

MANAGEMENTUL INSTITUTIILOR PUBLICE

LUCRARE DE DISERTAȚIEINDICATORII ECONOMICO-FINANCIARI – INSTRUMENT DE ANALIZĂ

MANAGERIALĂ A ADMINISTRAȚIEI PUBLICE LOCALE

APLICAȚIE : PRIMĂRIA COMUNEI FEREȘTI, JUD. VASLUI

EVALUAREA STADIULUI DESDCENTRALIZĂRII ȘI MĂSURAREA

PERFORMANȚEI PE BAZA INDICATORILOR ECONOMICO FINANCIARI

ÎN PERIOADA 2007- 2011

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC,

PROF.UNIV. DR. GABRIELA MARINESCU

ABSOLVENT

EC. TEȘU MAGDALENA

IAȘI

2012

2

CUPRINS

INTRODUCERE………………………………………………………………………….…..6

CAPITOLUL 1. – INDICATORII ECONOMICO-FINANCIARI SPECIFICI

ADMINISTRAȚIEI PUBLICE LOCALE

1.1 INDICATORII VENITURILOR

1.1.1. Gradul de autofinanțare...………………………………………………….…….9

1.1.2. Capacitatea administrației publice locale de a genera venituri……………….....9

1.1.3. Gradul de colectare a veniturilor proprii…………………………………….….10

1.1.4. Venituri proprii / cap de locuitor………………….…………………………….11

1.1.5 Gradul de autonomie locală…………………………….……………………….11

1.1.6 Impozitul pe venit global / cap de locuitor………………………………….…..12

1.1.7 Gradul de dependentă a bugetului local față de bugetul de stat…………….…..13

1. 2. – INDICATORII CHELTUIELILOR

1.2.1. Rigiditatea cheltuielilor………………………………………….…….………..14

1.2.2. Capacitatea de investire………………………………………………………....15

1.2.3. Ponderea cheltuielilor cu autoritățile publice în total cheltuiel……………..…..16

1.2.4. Ponderea cheltuielilor cu serviciile în total

cheltuieli…………………………………………………….…………………..16

1.2.5. Ponderea cheltuielilor cu învățământul în total cheltui………….............….…..17

1.2.6. Ponderea cheltuielilor cu cultura, religia și sportul în total cheltuieli……....…..17

1.2.7. Ponderea cheltuielilor cu asistența socială în total cheltuieli…………….……..18

1.2.8. Ponderea cheltuielilor cu locuințe, servicii și dezvoltare publică în total

cheltuieli…………………………………….…………………………………..18

1.2.9. Ponderea cheltuielilor cu protecția mediului în total cheltuieli……….………..19

1.2.10. Ponderea cheltuielilor cu transportul și comunicațiile în total cheltuieli…….....20

3

1.2.11. Ponderea cheltuielilor cu bugetul local în total cheltuieli

cu bugetul consolidat al statului sau județului……………………...…………..XX

1. 3. – INDICATORII PERFORMANȚELOR

1.3.1. Capacitatea de management financiar…………………………………………..XX

1.3.2. Efortul fiscal al unității administrative teritoriale……………………....…..…..XX

1.3.3. Rezerve operaționale………………………………………..…………………..XX

1.3.4. Deficitul primar…………………………..……………………………………..XX

CAPITOLUL 2. – CERCETARE APLICATIVĂ LA PRIMĂRIA FEREȘTI

2.1. ANALIZA INDICATORILOR DE VENITURI .......................…………………..XX

2.1.1. Gradul de autofinanțare….………………………………………….….XX

2,1.2. Capacitatea administrației publice locale de a genera venituri………...XX

2.1.3. Gradul de colectare a veniturilor proprii…………………………….….XX

2.1.4. Venituri proprii / cap de locuitor…………….…………………………XX

2.1.5. Gradul de autonomie locală…………………….………………………XX

2.1.6. Impozitul pe venit global / cap de locuitor………………………….

…..XX

2.1.7. Gradul de dependentă a bugetului local față de bugetul de stat………...XX

2.2. ANALIZA INDICATORILOR DE VENITURI .......................…………………...XX

2.2.1. Rigiditatea cheltuielilor

2.2.2. Capacitatea de investire

2.2.3. Ponderea cheltuielilor cu autoritățile publice in total cheltuieli

2.2.4. Ponderea cheltuielilor cu serviciile in total cheltuieli

2.2.5.Ponderea cheltuielilor cu situațiile de urgență în total cheltuieli

2.2.6.Ponderea cheltuielilor cu învățământul în total cheltuieli

4

CAPITOLUL 3. – REZULTATELE OBȚINUTE ȘI INTERPRETAREA LOR

3.1. Rezultatele generale ale cercetării………………………...…………………..XX

3.2. Analiza și interpretarea datelor relevante cercetării……...……………………..XX

CONCLUZII …………………………………………………………………………..……..XX

BIBLIOGRAFIE

ANEXE

5

INTRODUCERE

În anul 1990 când a început procesul de refomă, în România au avut loc schimbări

profunde,fiind într-o perioadă de tranziție către economia de piață,care a determinat

constrângeri severe asupra activității sectoruluipublic și implicit asupra administrației publice.

Măsurarea performanței reprezintă unul din aspectele cele mai importante în contextul

actual al refomei administrației publice locale,al procesuluide descentralizare și întărire a

autonomiei locale.

În vederea realizării reformei administrației publice locale-astfel încât să se situeze la

standardele Uniunii Europene- este necesară crearea unui sistem modern și eficient caracterizat

prin transparență,predictibilitate,responsabilitate,adaptabilitate și eficacitate.

Obiectivele acestei reforme sunt:

- creșterea calității managementului

- îmbunătățirea structurii instituționale în sectorul public pentru alocarea rațională a

resurselor

- crearea sistemelor de coordonare și a capacității de management la nivelul administrației

publice locale.

Procesul de descentralizare / deconcentrare se poate realiza prin îmbunătățirea

managementului serviciilor publice și creșterea calității acestora. Autoritățile publice locale dețin

cele mai complete informații pe baza cărora pot lua decizii mai bune decât organele de

specialitate de la nivel central,atât în ceea ce privește colectarea cât si alocarea resurselor

financiare.

Introducerea unui set de indicatori econiomico-financiari este neapărat necesară pentu a

se putea evalua eficiența managementului administratiei publice locale.Prin analiza acestori

indicatori se urmărește:

- analiza performanțelor

- modul în care se implementează obiectivele reformei,a procesului de descentralizare

- analiza administrației publice locale de a accesa credite sau alte surse de finanțare.

6

Măsurarea performanțeieste un proces obiectiv și sistematic de culegere,transmitere și

prelucrare a informațiilor pentru a determina cât de eficace și eficiente sunt serviciile furnizate de

administrația publică locală și dacă obiectivele acesteia au fost îndeplinite.

Dacă se utilizează un astfel de sistem de măsurare a performanței-în condițiile unei

administrări corespunzătoare- pot exista multe avantaje pentru administrația publică locala.Unele

din aceste avantaje pot fi:

- asigură o transparență decizionala,ceea ce duce la o creștere a încrederii populației în

administrația publică locală

- asigură informațiile necesare pentru fundamentarea și adoptarea deciziilor

- ușurează planificarea strategică și operațională precum și consolidarea instituțională

- îmbunătățește formularea politicilor de dezvoltare locală, necesitatea realocării

resurselorexistente sau modalității de atingere a obiectivelor propuse dar și evaluarea

performanțelor

- furnizează managerilor o modalitate de a detecta punctele tari și punctele slabe ale unei

administrații locale

- permite realizarea unui program continuu de prognozare,planificare,programare

analiză,coordonare,control și evaluare

- îmbunătățește procesul bugetar

- este util în evaluarea performanței personalului din administrația publică locală

- analiza stării financiare a autorității publice este utilă și pentru a accesa credite sau alte

surse de finanțare și înființarea unor societăți comerciale de utilitate publică

- este util și pentru procesul de planificare a investițiilor

- oferă informații despre credibilitatea financiară a unei autorități a administrației publice

locale

- este util pentru monitorizarea modului de implementare a reformei,în special a procesului

de descentralizare

7

Indicatorii economico-financiari fac parte integrantă din sistemul de măsurare a

performanței,care include:

- definirea obiectivelor pe care programul intenționează să le îndeplinească

- măsurarea performanței programului în raport cu obiectivele propuse și compararea

rezultatelor obținute cu acestea

- comunicarea în timp util decidenților,stabilirea eventualelor abateri pozitive sau negative

în vederea adoptării unor decizii cu caracter corectiv

Pentru a putea construi un astfel de sistemde măsurare a performanței presupune

respectarea unor criterii esențiale managementului din administrația publică locală, având în

vedere necesitatea consolidării funcției decizionale ,respectiv:

- utilitatea

- disponibilitatea informațiilor primare

- validitatea, claritatea,acuratețea față de obiective

- realismul

- furnizarea la timp a informațiilor către decidenți

- siguranța,precizia și specificitatea

8

CAPITOLUL 1

Indicatorii economico-financiari specifici administrației publice locale pot fi împărțiți

în trei categorii:indicatori ai veniturilor,indicatori ai cheltuielilor și indicatori ai

rezultatelor/performanțelor.

1.1. INDICATORI AI VENITURILOR - sunt indicatori care reflect existent unui

anumit nivel al veniturilor și măsura în care administrația publică are control asupra veniturilor

locale.

1.1.1. Gradul de autofinanțare a administrației publice locale - reprezintă gradul

de acoperire a cheltuielilor totale din venituri proprii(venituri fiscal și nefiscale pentru care

autoritățile publice locale au competență de stabilire,urmărire,control și încasare)

GA = VpTV X 100

GA = grad de autofinanțare

Vp = venituri proprii

TV = total venituri

Interpretare:

GA – rezultatul este favorabil cu cât acest indicator se apropie de 100%

Reflectă:

- gradul de autonomie financiară al comunităților locale

- calitatea managementului financiar

- preocuparea autorităților a administrației publice locale pentru stabilirea bazei de

impozitare și colectare a veniturilor proprii.

1.1.2. Capacitatea administrației publice locale de a genera venituri - poate fi

definită ca pondere a veniturilor proprii (venituri fiscal și nefiscale) - care reflectă dezvoltarea

economiei locale - în total venituri bugetare aferente autorităților publice locale.

CGV = Vp+cote IVG

TV X 100

CGV = capacitatea de a genera venituri

9

Vp+coteIVG = venituri proprii și cote din impozitul pe venit colectate la nivelul unității

administrative teritoriale

TV = total venituri

Interpretare:

- CGV reflectă credibilitatea financiară a unității administrative teritoriale, autonomia

ei financiară fiind cu atât mai mare cu cât nivelul acestui indicator tinde spre 100%.

Acest indicator poate fi influențat de:

Procentul de venituri din impozitul pe proprietate , care reflect vigoarea

economiei locale sau slăbiciunea acesteia;

Procentul de venituri fiscal din totalul veniturilor

Ponderea veniturilor din concesiuni și închirieri din dividente, vărsăminte

din impozitul pe profit care arată modul de administrare a domeniului public și privat al unității

administrative teritoriale;

Venituri curente pe cap de locuitor;

Cu cît o unitate administrative-teritorială este mai dezvoltată din punct de

vedere economic, cu atât acest indicator este mai mare.

1.1.3. Gradul de colectare a veniturilor proprii –reprezintă nivelul încasării

veniturilor proprii, la o anumită perioadă,comparative cu prevederile bugetare ale perioadei

corespunzătoare.

Gr.CVp = RVpPVp X 100

Gr.CVp = grad de realizare a veniturilor proprii

RVp = realizări venituri proprii

PVp = program venituri proprii

Interpretare:

Gr.CVp reflectă capacitatea autorităților locale de a colecta și stabili correct veniturile

proprii. Când indicatorul tinde spre 100% se poate aprecia că gradul de colectare a veniturilor

10

proprii este optim.Cu cât este mai mare gradul de colectare a veniturilor proprii, cu atât

managmentul financiar este mai eficient.

Nivelul indicatorului este influiențat de:

O corectă fundamentare a bazei de impozitare;

Cunoașterea și practicarea corectă a procedurilor de identificare,

stabilire,urmărire și încasare;

O bună cunoaștere a tendințelor și a politicilor fiscale;

Competența profesională a specialiștilor din domeniu

Acest indicator care se situează cu tendință spre 1 reflectă inversul celor prezentate anterior sau:

- supradimensionarea veniturilor

- slaba preocupare a autorităților pentru colectarea veniturilor

- diminuarea puterii contribuabililor de a-și achita obligațiile față de bugetul de stat

1.1.4. Venituri proprii/ cap de locuitor reprezintă contribuția populației în

ceea ce privește impozitele și taxele locale stabilite de către autoritățile publice locale pe cetățean

al comunității.

Vp/cap loc = VpNL X 100


NL = număr locuitori

Interpretare:

Veniturile proprii pe cap de locuitor arată gradul de dezvoltare economică al fiecărei

autorități publice locale.Acest indicator poate fi utilizat pentru a realiza compatații între

administrații publice locale de diferite mărimi.

1.1.5. Gradul de autonomie decizională se calculează ca raport între veniturile

fără o destinație (depersonalizate) și totalul veniturilor.

GAD = VDTV X 100

11

GAD = gradul de autonomie decizională

VD = venituri fără destinație –depersonalizate( venituri proprii, cote IVG, sume

defalcate de la bugetul de stat și sume din cota de 17% de la consiliile județene pentru

echilibrarea bugetelor locale

TV = Total venituri

Interpretare:

Acest indicator reflectă gradul de autonomie decizională al autorităţilor administraţiei

publice locale în repartizarea cheltuielilor, iar mărirea acestui indicator arată nivelul de

autonomie locală. Cu cât acesta este mai ridicat cu atât dependenţa administraţiei publice locale

faţă de stat este mai mică iar colectivităţile locale au autonomie mai mare în stabilirea

priorităţilor la cheltuieli pe destinaţii.

Factorii de influienţă asupra acestui indicator pot fi:

Structura veniturilor proprii ale administraţiei publice locale

Cuantumul cotelor din impozitul pe venit ce revin autorităţilor publice locale

Modul de colectare a veniturilor proprii

Dezvoltarea economică locală

Cuantumul sumelor de echilibrarede la bugetul de stat şi din cota de IVG de la consiliul

judeţean

Politica de echilibrare a bugetelor locale

Politica fiscală

1.1.6. Impozitul pe venitul global / cap locuitor

Impozitul pe venitul global este osursă a bugetului de stat, care are ca arie de

cuprindere toate judeţele, fiind mult mai echilibrat între judeţe faţă de alte surse de stat( TVA,

accize, impozit pe profit)

Impozitul pe venitul global reprezintă raportul dintre suma din cota din impozitul pe

venitul global realizat în unitatea administrative teritorială şi numărul de locuitori.

IVG/cap loc = IVGNL X 100

12

IVG = suma din impozitul pe venitul global colectat la nivelul unităţii administrativ

teritoriale ce revin acesteia

NL = număr de locuitori

Interpretare:

Acest indicator împreună cu indicatorii specifici domeniului ajută la efectuarea de

studii referitoare la:

Deyvoltarea localităţii şi activitatea economică

Gradul de ocupare al forţei de muncă

Efectele unor procese de restructurare ce pot produce reduceri ale încasărilor din acest

impozit

Nivelul acestui indicator pe unutate administrativ teritorială poate fi utilizat ca şi

criteriu de repartizare intrajudeţeană a sumelor de echilibrare. Repartizarea se va realiza prin

echilibrare ,raportându-se la media pe ţară.

1.1.7. Gradul de dependent a bugetului local faţă de bugetul de stat- arată cît de

dependent din punct de vedere financiar este unitatea administrative teritorială faţă de bugatul de

stat.

GDBL = VBSTV X 100

GDBL = grad de dependenţă al bugetului local faţă de bugetul de stat

VBS = venituri de la bugetul de stat

TV = total venituri

Veniturile de la bugetul de stat cuprind: sume defalcate din unele venituri pentru

echilibrarea bugetelor locale, sume defalcate din unele venituri cu destinaţie specială, sume de

echilibrare de la consiliile judeţene,transferuri şi subvenţii precum şi fonduri special.

Interpretare

13

Acest indicator reflect gradul de dependenţă financiară al unităţii administrativ

teritoriale faţă de de bugetul de stat pentru realizarea serviciilor publice ce sunt în competenţa

acestora,pentru colectivităţile respective.

Rezultatul indicatorului este favorabil când este mai mic, cu tendinţă spre zero.

Mărimea acestui indicator este influenţată de:

Cuantumul veniturilor proprii

Ponderea veniturilor din cota din impozitul pe venit în total venituri

Gradul de colectare a veniturilor proprii

Dezvoltarea locală

Structura surselor de venituri stabilite prin lege pentru bugetele locale

Cuantumul de repartizare şi echilibrare a fondurilor financiare de la bugetul de stat

1.2. INDICATORI AI CHELTUIELILOR

Indicatorii cheltuielilor sunt indicatori care arată gradul de flexibilitate în alocarea

resurselor pentru diferite destinaţii.


Se determină ca raport între cheltuielile de personal şi total cheltuieli înmulţit cu 100.

Acest indicator arată cît de limitată este autonomia decizională a autorităţilor administraţiei

publice locale în prioritizarea cheltuielilor ,întrucât trebuie să asigure mai întîi funcţionarea

autorităţîlor şi numai după aceea să aloce sume pentru celelalte activităţi şi pentru dezvoltare.

RC = CpTC X 100

Cp = cheltuieli de personal

TC = total cheltuieli

Interpretare

14

Acest indicator reflectăfondurile financiare allocate resurselor umane pentru

îndeplinirea atribuţiilor ce revin administraţiei pulice locale.

În procesul de prioritizare a cheltuielilor, asigurarea cheltuielilor de personal trebuie

avută în vedere ca şi cheltuială indispensabilă.

Menţinerea între anumite limite a cheltuielilor de personal poate constitui un element

de politică bugetară.

În situaţia în care resursele se menţin la un anumit nivel în condiţiile în care

necesităţile de alocare a unor fonduri cresc , cheltuielile de personal se constituie într-un

element de *rigiditate* mcare conduc la creşterea nivelului indicotorului.

Reducerea ponderii cheltuielilor de personal în total cheltuieli reliefează de regulă,

îmbunătăţirea managementului ,urmare:

o Creşterea veniturilor cu redirecţionarea creşterii către dezvoltare

o Schimbării politicilor de alocare

o Revizuirii competenţelor

1.2.2. Capacitaea de investire

Reprezintă raportul dintre cheltuielile de capital şi total cheltuieli* 100, reliefând

cât a afectat o autoritate locală dezvoltării locale, în dinamică sau într-un an bugrtar.

Ci = CcTC X 100

Cc = cheltuieli de capital


Interpretarea rezultatelor

Utilizarea acestui indicator în practica bugetarăpoate oferi i8nformaţii utile şi necesare

pentru stabilirea de politici bugetare pe termen mediu şi lung şi în prioritizarea cheltuielilor.-

Acest indicator este influenţat de:

Strategia de dezvoltare a unităţii administrativ teritoriale

Strategia de dezvoltare sectorială

15

Politica bugetară şi fiscalăa unităţii administrativ teritorială

Capacitatea unităţii administrativ teritorială de a atrage surse alternative pentru

investiţii

Asigurarea fondurilor financiare necesare pentru confinanţarea proiectelor

Capacitatea instituţională

Managementul instituţiei

1.2.3. Ponderea cheltuielilor cu autorităţile publice în total cheltuieli

Ponderea cheltuielilor cu autorităţile executive se poate calcula ca raport între

cheltuielile pentru autorităţile executive şi total cheltuieli prevăzute în buget.

PC AE = C . AE

TC X 100

PC AE = ponderea cheltuielilor cu autorităţile executive

C. AE = cheltuielile pentru autorităţile executive


Interpretare

Indicatorul reflect politica administraţiei publice locale de a gospodări fondurile de

care dispune,pentru asigurarea unei bune functionări a acesteia.

Este influenţat de o serie de factori cum ar fi:

Legislația în domeniul salarizării personalului

Fluctuația prețurilor și tarifelor

Politica de resurse umane

Perfecționarea personalului

Managementul instituției

Transmiterea de noi competențe

1.2.4. Ponderea cheltuielilor cu serviciile în total cheltuieli

16

Reprezintă cheltuielile cu serviciile în total cheltuieli.

PC S = C .STC X 100

CS = cheltuieli alocate serviciilor


Interpretare

Ponderea cheltuielilor pentru servicii arată preocuparea autorităților locale pentru

buna desfășurare a activității serviciilor.

1.2.5. Ponderea cheltuielilor cu serviciul de situații de urgență în total cheltuieli

Reprezintă cheltuielile cu serviciul de situații de urgență în total cheltuieli.

PC Sit. Urg. = C .Sit .urg .

TC X 100

PC sit.urg. = ponderea cheltuielilor cu situațiile de urgență

CSit. Urg. = cheltuieli alocate serviciului de situații de urgență


Interpretare

Ponderea cheltuielilor pentru servicii arată preocuparea autorităților locale pentru

buna desfășurare a activității serviciului de situații de urgență.

1.2.6. Ponderea cheltuielilor pentru învățământ total cheltuieli

Reprezintă cheltuielile cu învățământul în total cheltuieli.

PC Î. = C . ÎTC X 100

17

PC Î = ponderea cheltuielilor pentru învățământ în total cheltuieli

CÎ. = cheltuieli alocate pentru învățământ în cursul unui an

TC = total cheltuieli prevăzute în buget pentru un an

Interpretare

Ponderea cheltuielilor pentru învățământ arată preocuparea autorităților locale pentru

buna desfășurare a activității de învățământ.

Acest indicator este influiențat de:

Instabilitatea legislative

Fluctuația prețurilor și tarifelor

Politica investițională în domeniul învățământului

1.2.7. Ponderea cheltuielilor pentru cultură,religie și sport în total cheltuieli

PC CRS = C . CRS

TC X 100

PC CRS = ponderea cheltuielilor pentru cultură,religie și sport în total

cheltuieli

CCRS = cheltuieli alocate pentru cultură,religie și sport în cursul unui an


Interpretare

Acest indicator reflect mobilitatea administrașiei publice locale de a aloca sume și

pentru alte domenii secundare dezvoltării economice,respective dezvoltarea culturii,păstrarea

valorilor și promovarea ei pe o arie cât mai largă.

Acest indicator este influiențat de:

Starea fizică a instituțiilor de cultură și sport

Capacitatea financiarăa unităților administrativ-teritoriale

18

Solicitarea credincioșilor și reprezentanților cultelor recunoscute în România pentru

reparații sau construcții

Legislația salarizării în domeniu

Strategia națională

1.2.8. Ponderea cheltuielilor cu asistența socială în total cheltuieli

Reprezintă cheltuielile cu asistența sociala în total cheltuieli.

PC AS = CASTC X 100

PCAS = ponderea cheltuielilor pentru cultură,religie și sport în total cheltuieli

CAS =cheltuieli cu protecția copilului,susținerea persoanelor cu

handicap,ajutor pentru încălzire, venit minim garantat,ajutor de urgență,alte ajutoare sociale


Interpretare

Acest indicator este influențat de :

Politica nțională de protective socială

Numărul de copii asistați

Numărul de personae cu handicap

Numărul de personae beneficiare de venit minim garantat

Numărul de beneficiarilor de ajutor de încălzire

1.2.9. Ponderea cheltuielilor cu dezvoltarea publică și locuințe în total cheltuieli

Reprezintă sumele alocate de autoritățile publice locale pentru dezvoltarea

swerviciilor publice ,investițiile în domeniul dezvoltării locale și locuințe în total cheltuieli.

PCSDPL = CSDPL

TC X 100

PCSDPL = ponderea cheltuielilor cu dezvoltarea publică și locuințelor în total

cheltuieli

19

CSDPL = cheltuieli privind asigurare serviciilor de alimentare cu apă, gaze,

iluminat stradal, salubrizare


Interpretare

Indicatorul reflect posibilitatea și voințan administrației publice locale de a aloca

fonduri pentru dezvoltarea locală,servicii publice de utilitate și locuințe comunității pe care o

deservește.

Acest indiocator este influențat de:

Capacitate afinanciară a comunității

Sumele allocate pentru dezvoltarea infrastructurii în domeniul serviciilor publice

Sursele de finanțare

Politica națională și locală privind locuințele

Strategia de dezvoltare locală și națională

1.2.10. Ponderea cheltuielilor cu transporturi și comunicații în total cheltuieli

Reprezintă sumele alocate prin buget administrației publice locale pentru întrținerea

stării drumurilor ,în funcție de responsabilități, în total cheltuieli

PCTC = CT +CC

TC X 100

PCTC = ponderea cheltuielilor cu transporturile și comunicațiile în total cheltuieli

Ct+cc = cheltuieli privind transporturile și comunicațiile (drumuri județene, comunale,

aeroporturi, transport public local)


Interpretare

Indicatorul reflect efortul pe care trebuie sa-l facă administrația publică locală pentru

participarea la realizarea unei infrastructure de calitate în comunitate.

Acest indicator este influențat de:

Capacitatea de finanțare a comunității

20

Managementul financiar

Lungimea drumurilor

Starea fizică a drumurilor

Sursele de finanțare

Fondurile special alocate de bugetul de stat

Politica fiscală

Strategia de dezvoltare locală

1.3. INDICATORI AI PERFORMANŢELOR

Indicatorii rezultatelor /perforrmanţelor sunt acei indicatori care reflectă capacitatea

de management financiar a unei administratii publice locale şi oferă o imagine clară

a participării acesteia la activitatea economică în comunitate.

1.3.1. Capacitatea de management financiar

Capacitatea de management financiar poate fi definită ca totalitatea resurselor mobilizate local

comparativ cu cheltuielile totale angajate, în baza principiului autonomiei locale.

CMF = VB VR

CB−CR X 100

CMF = capacitatea de management financiar

VB = venituri bugetate

VR =venituri realizate

CB =cheltuieli bugetate

CR = cheltuieli relizate

Interpretare

În fundamentarea bugetelor locale există tendinţa *populistă* de diminuare a veniturilor

proprii(impozite şi taxe de la personae fiziceşi juridice) şi de majorare a solicitărilor de sume în

echilibrare sau cu destinaţie specială de la bugetul de stat.

21

În practica financiară din administraţia publică locală ne confruntăm din ce în ce mai des cu o

suprasolicitare de de fonduri de echilibrare, în detrimentul unei dezvoltări a cantităţii fondurilor

încasate din venituri proprii,pentru care administraţia publică locală are competenţe de

stabilire,urmărire şi încasare.

1.3.2.Efortul fiscal al unităţii administrativ teritoriale

Efortul fiscal al unităţii administrativ teritoriale poate fi definit ca fiind procentul veniturilor

publice, pe care le generează comunitatea locală pentru sine, sub administrarea aleşilor săi din

totalul veniturilor publice încasate local atât pentru sine cât şi pentru societate.

EF = VGLVÎL¿

¿ X 100

EF = efortul fiscal al unităţii administrativ teritoriale

VGL = venituri generate local

VÎL = venituri încasate local

Interpretare

În această formula veniturile generate local luate în calcul, sunt acele venituri pentru care

competenţa de stabilire,urmărire şi încasare aparţine unităţii administrativ teritoriale .

Veniturile încasate local reprezintă în formula,toate veniturile de o unitate administrativ

teritorială din toate sursele legiferate în perioada, pentru care se efectuează analiza.

1.3.3.Rezerve operaţionale

Rezervele operaţionale reprezintă excedentul rezultat după acoperirea cheltuielilor operaţionale

din veniturile operaţionale.

Veniturile operaţionale reprezintă totalitatea resurselor financiare de care beneficiază o

administraţie publică locală , cuprinzând veniturile fiscal proprii,cotele defalcate dinIVG şi alte

transferuri operaţionale din bugetul local.

Cheltuielile operaţionale reprezintă totalitatea cheltuielilor unei administraţii publice locale,cu

furnizarea serviciilor publice,respevtiv totalitatea cheltuielilor unei administraţii publice

locale ,cu excepţia celor de capital şi a celor cu serviciul datoriei publice.

22

RO= VO CO

RO =rezerve operaţionale

VO =venituri operaţionale

CO =cheltuieli operaţionale

Rezerva operaţională existent la nivelul APL arată un management financiar efficient şi

eficace ,cu condiţia ca acest rezultat să nu fie influenţat de activităţi angajate şi neplătite.

1.3.4.Deficitul primar

Deficitul primar poate fi definit ca un indicator de măsurare direct a capacităţii administraţiei

publice locale de a funcţiona în baza principiului autonomiei locale.Deficitul primar se

calculează ca diferenţă între veniturile proprii +cote IVG ce se alocă unităţii administrativ

teritorială şi cheltuielile de funcţionare

DP= Vp+cote IVG-CF(TCp+Cm-RC)

DP = deficit primar


CF = cheltuieli de funcţionare

TCp = total cheltuieli de personal

Cm = cheltuieli materiale

RC = reparaţii capitale

Interpretare

Acest indicator reflectă în egelă măsură dezvoltarea economică locală a comunităţii,capacitatea

administraţiei publice locale de a se implica în redresarea dezvoltării economice locale şi starea

de pauperiyare a populaţiei din comunitatea respective.

Rezultatul acestui indicator la nivelul fiecărei comunităţi locale ar trebui să ofere o imagine

fidelă a situaţiei socio-economice a comunităţii şi conduce către stabilirea adevăratei nevoi de

echilibrare a bugetelor locale.

23

CAPITOLUL 2

Analiza evoluției indicatorilor economico financiari în perioada 2007 – 2011 la primăria

comunei Ferești se face pe baza datelor preluate din bugetele locale din anii respectivi. Anexez

aceste bugete ( anexa 1.)

2.1. ANALIZA INDICATORILOR DE VENITURI:

2.1.1. Gradul de autofinanțare la primăria comunei Ferești

GA2007 = Vp2007Tv 2007

X 100 = 300.954

2.701.224 x 100 = 11,14 %

GA2008 = Vp2008Tv 2008 X 100 =

239.8612.516.346 x 100 = 9,53 %

GA2009 = Vp2009Tv 2009 X 100 =

335.2242.205.812 x 100 = 15,20 %

GA2010 = Vp2010Tv 2010 X 100 =

329.8821.837.810 x 100 = 17,95 %

GA2011 = Vp2011Tv 2011 X 100 =

274.0811.673.115 x 100 = 16,38 %

11.14% 9.53% 15.20% 17.95% 16.38%

11.149.53

15.2

17.9516.38

Evoluția gradului de autofinanțare la primăria comunei Ferești în perioada 2007 - 2011

2007 2008 2009 2010 2011

24

Dacă analizăm evoluția acestui inicator se constată o creștere importantă în 2010 față de

2008, iar în 2011 pe fondul crizei economice se constată o scădere usoară față de 2010.

Ținând cont de faptul că rezultatul este favorabil atunci când acest indicator se apropie de

100 % se constată că :

- gradul de autonomie financiară al comunei Ferești este foarte mic;

- calitatea managementului financiar al U.A.T. Ferești este foarte slabă.

Valorile mici ale indicatorului obținute de managementul primăriei Ferești pot fi

interpretate și prin lipsa de preocupare a autorității publice locale pentru stabilirea bazei de

impozitare și colectarea veniturilor proprii.

2.1.2. Capacitatea U.A.T . Ferești de a genera venituri.

CGV2007 = Vp+cote IVG

TV x 100 = 300.954+30.680

2.701 .224 x 100 =331.634

2.701.224 x 100 = 12,28 %


TV x 100 = 239.861+55.308

2.516 .346 x 100 =295.169

2.516.346 x 100 = 11,73 %


TV x 100 = 335.224+64.437

2.205.812 x 100 =399.661

2.205.812 x 100 = 18,12 %


TV x 100 = 329.882+49.720

1.837 .810 x 100 =379.602

1.837.810 x 100 = 20,66 %


TV x 100 = 274.081+30.841

1.673 .115 x 100 =304.992

1.673.115 x 100 = 18,22 %

25

12.28% 11.73% 18.12% 20.66% 18.22%

12.28 11.73

18.12

20.66

18.22

Capacitatea comunei Ferești de a genera venituri pentru perioada 2007 - 2011

Analizând acest indicator la nivelul comunei Ferești în perioada 2007 – 2011, constatăm

că valoarea cea mai mare a acestuia a fost în anul 2010, iar cea mai mică valoare a avut-o în anul

2008. Cum acest indicator reflectă credibilitatea financiară a U.A.T. Ferești, autonomia ei

financiară fiind cu atât mai mare cu cât nivelul acestui indicator tinde spre 100% , putem aprecia

că U.A.T. Ferești nu prezintă credibilitate financiară iar autonomia financiară este scăzută.

Facând o analiză comparativă cu media pe țară a capacității de a genera venituri pentru

anul 2007 se constată că însăși credibilitatea financiară a tuturor comunelor din țară este scăzută,

valoarea medie a acestui indicator la comune fiind mai mică de jumătate decât media pe țară.

Deci nu putem vorbi, în adevăratul sens de o autonomie financiară la nivelul comunelor.

CAPACITATEA DE A GENERA VENITURI

PE ANUL 2007

26

Consilii județene Municipii Orașe Comune Ferești0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

52.2 52.2 52.2 52.2

30.54 53.4 51.1 27,3

12.28

MEDIA PE ȚARĂ UNITĂȚI ADMINISTRATIVE FEREȘTI

2.1.3. Gradul de colectare a veniturilor proprii

GrCVp 2007 = RVp2007PVp 2007

X 100 = 300.954368.115 x 100 = 81,76 %

GrCVp 2008 = RVp2008PVp 2008 X 100 =

239.861442.441 x 100 = 54,21 %

GrCVp 2009 = RVp2009PVp 2009 X 100 =

335.224685.116 x 100 = 48,93 %

GrCVp 2010 = RVp2010PVp 2010 X 100 =

329.882749.123 x 100 = 44,04 %

GrCVp 2011 = RVp2011PVp 2011 X 100 =

274.081743.078 x 100 = 36,89 %

27

2007 2008 2009 2010 20110

10

20

30

40

50

60

70

80

90

GRADUL DE COLECTARE A VENITURILOR PROPRII LA COMUNA FEREȘTI2007 - 2011

La U.A.T. Ferești se costată un maxim al gradului de colectare de 81,76 % în 2007, după

care urmează o scădere la aproape jumătate în următorul an. Nici în anii următori situația nu se

remediază, gradul de colectare a veniturilor proprii scăzând de la an la an. Cu cât acest indicator

se apropie de 100 % se poate aprecia că gradul de colectare a veniturilor proprii este optim. Cu

cât gradul de colectare a venityurilor proprii este mai mare, cu atât managementul financiar al

unității este mai eficient.

La U.A.T. Ferești putem vorbi de un management financiar eficient doar în anul 2007,

după care din anumite cauze un management ineficient a dus la scăderea gradului de încasare.

Cauzele care au generat această situație pot fi:

slaba preocupare a autorității publice ( reprezentată prin ordonatorul principal de

credite – primarul ) pentru colectarea veniturilor,

diminuarea puterii financiare a contribuabililor de a-și achita obligațiile față de

bugetul local,

proasta organizare în încasarea veniturilor proprii,

lipsa unui control riguros în derularea procesului de stabilire și încasare a

veniturilor proprii

o slabă dezvoltare economică duce la lipsa locurilor de muncă la nivel local ceea

ce deteramină imposibilitatea contribuabililor de a-și achita obligațiile financiare.

28

Gradul de încasare a veniturilor proprii este folosit la fundamentarea bugetelor locale dar

și în analiza execuției bugetare.

2007 2008 2009 2010 20110.00

10.00

20.00

30.00

40.00

50.00

60.00

70.00

80.00

90.00

100.0090.00

80.71 80.23 83.82 85.20

81.76

54.2148.93 44.04

36.89

GRADUL DE ÎNCASARE A VENITURILOR PROPRII LA U.A.T. FEREȘTI COMPARATIV CU MEDIA PE ȚARĂ

2007 - 2011

MEDIA PE ȚARĂ A GRADULUI DE COLECTAREGRADUL DE COLECTARE LA FEREȘTI

2.1.4. Venituri proprii / cap de locuitor

Vp/cap.loc2007 = Vp 2007

Nr . loc .2007 = 300.954

2.173 = 138,50 lei


Nr . loc. 2008 = 239.861

2.173 = 110,38 lei


Nr . loc. 2009 = 335.224

2.173 = 154,27 lei


Nr . loc. 2010 = 329.8822.173 = 151,81 lei


Nr . loc. 2011= 274.0812.173 = 126,13 lei

29

20072008

20092010

2011

0

50

100

150

200

138.5

110.38

154.27151.81

126.13

EVOLUȚIA VENITULUI PROPRIU / CAP DE LOCUITOR COMUNA FEREȘTI 2007 - 2011

( lei )

LEI

Analizând valorile veniturilor proprii pe cap de locuitor la U.A.T. Ferești se constată

gradul mic de dezvoltare economică a localității.

2.1.5. Gradul de autonomie decizională

GAD2007 = VD2007Tv 2007

X 100 = 1.398.4232.701.224 x 100 = 51,77 %

GAD2008 = VD2008Tv 2008 X 100 =

1.843.2492.516.346 x 100 = 73,25 %

GAD2009 = VD2009Tv 2009 X 100 =

1.192.8092.205.812 x 100 = 54,08 %

GAD2010 = VD2010Tv 2010 X 100 =

977.0861.837.810 x 100 = 53,17 %

GAD2011 = VD2011Tv 2011 X 100 =

1.369.5241.673 .115 x 100 = 81,85 %

30

51.77% 73.25% 54.08% 53.17% 81.85%

51.77

73.25

54.08 53.17

81.85

Evoluția gradului de autonomie decizională la comuna Ferești în perioada 2007 - 2011

2007 2008 2009 2010 2011

Dacă analizăm evoluția acestui inicator la comuna Ferești se consatată că gradul de

autonomie decizionala în repartizarea cheltuielilor este destul de bun. Cu cât acesta este mai

ridicat, respectiv în anii 2008 cu 73,25% si 2011cu 81,85% cu atât dependența administrației

publice Ferești față de stat este mai mică, iar colectivitatea locală are autonomie mai mare în

stabilirea priorităților la cheltuieli pe destinații.

PONDEREA VENITURILOR FĂRĂ DESTINAȚIE ( depersonalizate )

ÎN TOTAL VENITURI

(Gradul de autonomie decizională în repartizarea cheltuielilor )

48%

52%

2007

VENITURI PERSONALIZATE VENITURI DEPERSONALIZATE

27%

73%

2008


31

46%54%

2009


47%53%

2010


18%

82%

2011


2.1.6. Impozitul pe venit global / cap de locuitor

IVG/cap.loc2007 = IVG 2007

Nr . loc .2007 = 30.6802.173 = 14,16 lei


Nr . loc. 2008 = 55.3082.173 = 25,45 lei


Nr . loc. 2009 = 64.4372.173 = 29,65 lei


Nr . loc. 2010 = 49.7202.173 = 22,88 lei


Nr . loc. 2011= 30.8412.173 = 14,19 lei

Analizând evoluția acestui indicator de-a lungul celor 5 ani se observă că localitatea

Ferești este puțin dezvoltată și are o slabă dezvoltare economică, valorile indicatorului fiind mult

sub media pe țară. Lipsa infrastructurii de drumuri, amplasarea localității într-o zonă lipsită de

32

atracții turistice sau alte posibilități de investiții fac ca activitatea economică a comunei să fie

aproape inexistentă făcând ca numărul de locuri de muncă să fie reduse ca număr.

Instabilitatea legislativă, nivelul crescut al corupției unor funcționari care ar trebui să

urmărească legalitatea desfășurării activității firmelor private duc la opondere mare a economiei

subterane ( munca la negru ), determină ca încasările din venit să fie mici. Acești factori negativi

se resimt în sumele mici de echilibrare alocate de bugetul de stat pentru comuna Ferești.

20072008

20092010

2011

0

10

20

30

40

50

14.16

25.45

29.65

22.88

14.19

EVOLUȚIA IMPOZITULUI PE VENIT GLOBAL / CAP DE LOCUITOR COMUNA FEREȘTI 2007 - 2011

( lei )

LEI

2.1.7. Gradul de dependență a bugetului local Ferești față de bugetul de stat.

GDBL2007 = VBS2007Tv 2007

X 100 = 2.609.5402.701.224 x 100 = 96,60 %

GDBL 2008 = VBS2008Tv 2008 X 100 =

2.482.2932.516.346 x 100 = 98,65 %

GDBL 2009 = VBS2009Tv 2009 X 100 =

2.096.0252.205 .812 x 100 = 95,02 %

GDBL 2010 = VBS2010Tv 2010 X 100 =

1.684 .5621.837.810 x 100 = 91,66 %

33

GDBL 2011 = VBS2011Tv 2011 X 100 =

1.124 .9551.673 .115 x 100 = 67,24 %

2007 2008 2009 2010 20110

10

2030

40

5060

7080

90100

EVOLUȚIA GRADULUI DE DEPENDENȚĂ A BUGETULUI LOCAL FEREȘTI FAȚĂ DE BUGETUL DE STAT

2007 - 2011

Analizând evoluția acestui indicator se constată că U.A.T. Ferești este aproape total

dependentă de bugetul de stat, știind că rezultatul indicatorului este favorabil cu cât este mai mic,

cu tendință spre zero. Ori acest indicator, de-a lungul celor 5 ani are o valoare foarte mare

apropiindu-se chiar de 100 %.

Mărimea mare a acestui indicator este influențată și de cuantumul mic al veniturilor

proprii, gradul destul de redus al încasărilor veniturilor proprii, slaba dezvoltare economică a

localității precum și de cuantumul, numărul și volumul de sume de la bugetul de stat cu

destinație specială.

În 2011 acest indicator are o valoare mai mică și din cauza faptului că sumele primite de

la bugetul de stat din T.V.A. sau cotele din ventituri, au scăzut considerabil față de anii

precedenți. De asemenea au scăzut subvențiile de la bugetul de stat pentru ajutorul de încălzire,

iar sumele alocate pentru ajutorul social nu au mai fost alocate prin consiliile locale.

Față de anii precedenți, consiliul local Ferești, din lipsa fondurilor nu a mai angajat

muncitori prin A.J.O.F.M.Vaslui ( Legea 76, art.85 ) subvențiile de la acest buget fiind zero.

34

2.2. ANALIZA INDICATORILOR DE CHELTUIELI


RC2007 = Cp 2007TC 2007 X 100 =

902.0582.373.833 x 100 = 38,00 %

RC2008 = Cp 2008TC 2008 X 100 =

1.487.9172.294 .030 x 100 = 64,31 %

RC2009 = Cp 2009TC 2009 X 100 =

1.426.4902.202.473 x 100 = 64,77 %

RC2010 = Cp 2010TC 2010 X 100 =

1.235 .3891.827.764 x 100 = 67,59 %

RC2011 = Cp 2011TC 2011 X 100 =

915.6641.648.402 x 100 = 55,55 %

2007 2008 2009 2010 20110.00

10.00

20.00

30.00

40.00

50.00

60.00

70.00

80.00

38.00

64.31 64.77 67.59

55.55

EVOLUȚIA RIGIDITĂȚII CHELTUIELILOR LA U.A.T. FEREȘTI 2007 - 2011

EVOLUȚIA RIGIDITĂȚII CHELTU-IELILOR

Din analiza acestui indicator se constată că dacă în anul 2007 ponderea cheltuielilor de

personal în totl cheltuieli este una destul de mică, în următorii 3 ani această pondere practic s-a

dublat. Acest lucru reliefează, de regulă un management de slabă calitate datorat:

35

-Scăderii veniturilor,

-Schimbarea politicilor de alocare

-Revizuirii competențelor

PE ANUL 2007


5

10

15

20

25

30

35

40

45

50

22,15 22.15 22.15 22.15

32.10 15.02 31.90 42,11

38


PE ANUL 2008


1015202530354045505560657075

43,21 43.21 43.21 43.21

40.00 39.30 45.20 72,39

64.31


36

PE ANUL 2009


10152025303540455055606570

35,80 35.80 35.80 35.80

25.70 41.90 53.2069,70

64.77


PE ANUL 2010


101520253035404550556065707580

53,20 53.20 53.20 53.20

41.00 52.90 62.10 75,00

67.59


PE ANUL 2011


10152025303540455055606570

43,20 43.20 43.20 43.20

38.50 44.00 57.90 65,30

55.55


37

La U.A.T. se constată că rigiditatea cheltuielilor are o valoare mai mare decât media pe

țară, dar mai mică decât media pe comune, în perioada 2007 – 2011.

2.2.2. Capacitatea de investire

CI2007 = Cc 2007TC 2007 X 100 =

345.4922.373.833 x 100 = 14,55 %

CI2008 = Cc 2008TC 2008 X 100 =

215.1182.294 .030 x 100 = 9,38 %

CI2009 = Cp 2009TC 2009 X 100 =

02.202.473 x 100 = 0,00 %

CI2010 = Cc 2010TC 2010 X 100 =

8.3021.827.764 x 100 = 0,005 %

CI2011 = Cc 2011TC 2011 X 100 =

351.1761.648.402 x 100 = 21,30 %

2007

TOTAL CHELTUIELI DIN CARE CHELT. DE INVESTIȚII DE 14,55%

2008


2009

TOTAL CELTUIELI DIN CARE CHELT. DE INVESTIȚII DE 0 %

2010

TOTALCHELTUIELI DIN CARE CHELT. DE INVESTIȚII DE 0,005%

38

2011


Analizând acest indicator se constată că la U.A.T. Ferești ponderea cheltuielilor cu

investițiile în total cheltuieli este foarte mică. Ba chiar în anul 2009 nu s-a realizat nici o

investiție la nivelul comunei Ferești. Lipsa fonndurilor, managementul instituției, capacitatea

instituțională, politica bugetară și fiscală a U.A.T. Ferești, strategia de dezvoltare a unității, sunt

factori care influențează acest indicator.

2.2.3. Ponderea cheltuielilor cu autoritățile publice în total cheltuieli

PC AE2007 = C . AE 2007

TC 2007 X 100 = 407.432

2.373.833 x 100 = 17,16 %

PC AE2008 = C . AE 2008

TC 2008 X 100 = 844.742

2.294 .030 x 100 = 36,82 %

PC AE2009 = C . AE 2009

TC 2009 X 100 = 672.399

2.202.473 x 100 = 30,53 %

PC AE2010 = C . AE 2010

TC 2010 X 100 = 464,351

1.827.764 x 100 = 25,41 %

PC AE2011 = C . AE 2011

TC 2011 X 100 = 577.166

1.648.402 x 100 = 35,01 %

39

2007

TOTAL CHELTUIELI DIN CARE CHELT. CU AUTORITĂȚI EXECUTIVE DE 14,55%

2008

TOTAL CHELTUIELI DIN CARE CHELT. CU AUTORITĂȚI EXECUTIVE DE 36,82%

2009

TOTAL CELTUIELI DIN CARE CHELT. CU AUTORITĂȚI EXECUTIVE DE 30,53 %

2010

TOTALCHELTUIELI DIN CARE CHELT. CU AUTORITĂȚI EXECUTIVE DE 25,41%

2011

TOTAL CHELTUIELI DIN CARE CHELT. CU AUTORITĂȚI EXECUTIVE DE 35,01 %

Indicatorul reflectă politica U.A.T. Ferești de a gospodări fondurile de care dispune

pentru asigurarea unei bune funcționări a acesteia.

2.2.4. Ponderea cheltuielilor cu serviciile în total cheltuieli

PC S2007 = CS 2007TC 2007 X 100 =

9.7202.373.833 x 100 = 0,41 %

PC S2008 = C . S 2008TC 2008 X 100 =

55.2312.294 .030 x 100 = 2,41 %

PC S2009 = C . S 2009TC 2009 X 100 =

62.5752.202.473 x 100 = 2,84 %

40

PC S2010 = C . S 2010TC 2010 X 100 =

48.1181.827.764 x 100 = 2,63 %

PC S2011 = C . S 2011TC 2011 X 100 =

45.2861.648.402 x 100 = 2,75 %

2007

TOTAL CHELTUIELI DIN CARE CHELT. CU SERVICIILE DE 0,41%

2008

TOTAL CHELTUIELI DIN CARE CHELT. CU SERVICIILE DE 2,41%

2009

TOTAL CELTUIELI DIN CARE CHELT. CU SERVICIILE DE 2,84 %

2010

TOTALCHELTUIELI DIN CARE CHELT. CU SERVICIILE DE 2,63%

2011

TOTAL CHELTUIELI DIN CARE CHELT. CU SERVICIILE DE 2,75 %

2.2.5. Ponderea cheltuielilor cu învățământul în total cheltuieli

PC Î2007 = C . Î 2007TC 2007 X 100 =

791.5382.373.833 x 100 = 33,36 %

PC Î2008 = C . Î 2008TC 2008 X 100 =

677.2402.294 .030 x 100 = 29,52 %

PC Î2009 = C . Î 2009TC 2009 X 100 =

760.0082.202.473 x 100 = 34,51 %

41

PC Î2010 = C . Î 2010TC 2010 X 100 =

649.0421.827.764 x 100 = 35,51 %

PC Î2011 = C . Î 2011TC 2011 X 100 =

698.9381.648.402 x 100 = 42,40 %

2007

TOTAL CHELTUIELI DIN CARE CHELT. CU ÎNVĂȚĂM. DE 33,36%

2008


2009

TOTAL CELTUIELI DIN CARE CHELT. CU ÎNVĂȚĂM. DE 34,51 %

2010

TOTALCHELTUIELI DIN CARE CHELT. CU ÎNVĂȚĂM. DE 35,51%

2011


2.2.6.Ponderea cheltuielilor cu siuațiile de urgență în total cheltuieli

PC SU2007 = C . SU 2007

TC 2007 X 100 = serv. de sit. de urgență nu era în administrarea cons.

locale.

PC SU2008 = C . SU 2008

TC 2008 X 100 = 15.576

2.294 .030 x 100 = 0,68 %

42

PC SU2009 = C . SU 2009

TC 2009 X 100 = 15.218

2.202.473 x 100 = 0,69 %

PC SU2010 = C . SU 2010

TC 2010 X 100 = 12.332

1.827.764 x 100 = 0,67 %

PC SU2011 = C . SU 2011

TC 2011 X 100 = 9.655

1.648.402 x 100 = 0,59 %

2008

TOTAL CHELTUIELI DIN CARE CHELT. CU SIT.URGENȚĂ DE 0,68%

2009

TOTAL CELTUIELI DIN CARE CHELT. CU SIT. URGENȚĂ DE 0,69 %

2010

TOTALCHELTUIELI DIN CARE CHELT. CU SIT. URGENȚĂ DE 0,67%

2011

TOTAL CHELTUIELI DIN CARE CHELT. CU SIT. URGENȚĂ DE 0,59 %

2.2.7. Ponderea cheltuielilor pentru cultură și sport în total cheltuieli

PC CRS2007 = C .CRS2007

TC 2007 X 100 = 504.797

2.373.833 x 100 = 21,27 %

PC CRS2008 = C .CRS2008

TC 2008 X 100 = 179.633

2.294 .030 x 100 = 7,83 %

PC CRS2009 = C .CRS2009

TC 2009 X 100 = 61.868

2.202.473 x 100 = 2,81 %

PC CRS2010 = C .CRS2010

TC 2010 X 100 = 28.390

1.827.764 x 100 = 1,55 %

PC CRS2011 = C .CRS2011

TC 2011 X 100 = 9.376

1.648.402 x 100 = 0,57 %

43

2007

TOTAL CHELTUIELI DIN CARE CHELT. CULTURĂ ȘI SPORT DE 21,27%

2008


2009

TOTAL CELTUIELI DIN CARE CHELT. CULTURĂ ȘI SPORT DE 2,81%

2010

TOTALCHELTUIELI DIN CARE CHELT. CULTURĂ ȘI SPORT DE 1,55%

2011


2.2.8. Ponderea cheltuielilor cu asistența socială în total cheltuieli

PC AS2007 = C . AS 2007

TC 2007 X 100 = 483.417

2.373.833 x 100 = 20,36 %

PC AS2008 = C . AS 2008

TC 2008 X 100 = 339.344

2.294 .030 x 100 = 14,79 %

PC AS2009 = C . AS 2009

TC 2009 X 100 = 460.329

2.202.473 x 100 = 79,10 %

PC AS2010 = C . AS 2010

TC 2010 X 100 = 527.088

1.827.764 x 100 = 20,90 %

PC AS2011 = C . AS 2011

TC 2011 X 100 = 277.944

1.648.402 x 100 = 16,86 %

44

2007

TOTAL CHELTUIELI DIN CARE CHELT. CU ASIST. SOCIALĂ DE 20,36%

2008


2009

TOTAL CELTUIELI DIN CARE CHELT. CU ASIST. SOCIALĂ DE 20,90%

2010

TOTALCHELTUIELI DIN CARE CHELT. CULTURĂ ȘI SPORT DE 1,55%

2011


2.2.9. Ponderea cheltuielilor cu dezvoltarea publică și locuințe în total cheltuieli

PC DPL2007 = C . DPL2007

TC 2007 X 100 = 0

2.373.833 x 100 = 0,00 %

PC DPL2008 = C . DPL2008

TC 2008 X 100 = 1.548

2.294 .030 x 100 = 0,09 %

PC DPL2009 = C . DPL2009

TC 2009 X 100 = 5.245

2.202.473 x 100 = 0,24 %

PC DPL2010 = C . DPL2010

TC 2010 X 100 = 31.246

1.827.764 x 100 = 1,75 %

PC DPL2011 = C . DPL2011

TC 2011 X 100 = 9.651

1.648.402 x 100 = 0,59 %

45

2007

TOTAL CHELTUIELI DIN CARE CHELT. CU DEZV. ȘI LOCUINȚE DE 0 %

2008

TOTAL CHELTUIELI DIN CARE CHELT. CU DEZV. ȘI LOCUINȚE DE 0,09%

2009

TOTAL CELTUIELI DIN CARE CHELT. CU DEZV. ȘI LOCUINȚE DE 0,24%

2010

TOTALCHELTUIELI DIN CARE CHELT. CU DEZV. ȘI LOCUINȚE DE 1,75%

2011

TOTAL CHELTUIELI DIN CARE CHELT. CU DEZV. ȘI LOCUINȚE DE 0,59%

2.2.10. Ponderea cheltuielilor cu transporturile în total cheltuieli

PC T2007 = C . T 2007TC 2007 X 100 =

171.6762.373.833 x 100 = 7,26 %

PC T2008 = C . T 2008TC 2008 X 100 =

125.5832.294 .030 x 100 = 6,97 %

PC T2009 = C . T 2009TC 2009 X 100 =

73.8202.202.473 x 100 = 3,35 %

PC T2010 = C . T 2010TC 2010 X 100 =

38.4601.827.764 x 100 = 2,10 %

PC T2011 = C . T 2011TC 2011 X 100 =

19.9101.648.402 x 100 = 1,21 %

46

2007

TOTAL CHELTUIELI DIN CARE CHELT. CU TRANSPORTURILE DE 7,26%

2008


2009

TOTAL CELTUIELI DIN CARE CHELT. CU TRANSPORTURILE DE 3,35%

2010

TOTALCHELTUIELI DIN CARE CHELT. CU TRANSPORTURILE DE 2,10%

2011


47

CAPITOLUL 3

STRUCTURA CHELTUIELILOR PE CAPITOLE ÎN TOTAL CHELTUIELI

AUTORITĂȚI EXECUTIVE

17,16%

SERVICII 0,41%

ÎNVĂȚĂMÂNT 33,36%

ALTE CHELTUIELI0,18%

CULTURĂ 21,27%

ASIST. SOCIALĂ 20,36%

TRANSPORT 7,26%

2007


36,82%

SERVICII 2,41%

SITUAȚII DE URGENȚĂ 0,68%



CULTURĂ 7,83%


DEZVOLTARE ȘI LOCUINȚE 0,09%

TRANSPORT 6,97%

2008


30,53%

SERVICII 2,84%

SITUAȚII DE URGENȚĂ

0,69%



CULTURĂ 2,81% ASIST. SOCIALĂ

20.90%

DEZVOLTARE ȘI LOCUINȚE 0,24% TRANSPORT

3,35%2009

48

AUTORITĂȚI EXECUTIVE 25,41%

SERVICII 2,63%

SITUAȚII DE URGENȚĂ

0,67%



CULTURĂ 1,55%


DEZVOLTARE ȘI LOCUINȚE 1,75%

TRANSPORT 2,10%

2010


35,01%

SERVICII 2,75%SITUAȚII DE

URGENȚĂ 0,59%



CULTURĂ 0,57%


DEZVOLTARE ȘI LOCUINȚE 0,59% TRANSPORT

1,21%

2011

Se constată , in general că ponderea cea mai mare în total cheltuieli la UAT FERESTI o

are cheltuiala pentru învăţământ . Dar acest lucru se datorează, în principal, faptului că

salarizarea personalului din învăţământ este sigurată de la bugetul de stat, prin alocarea de sume

dinTVA. In caz contrar, sumele cheltuite cu plata salariilor pentru personalul din învăţământ nu

ar futea fi suportată de bugetul local, respectiv din venituri proprii.

Ponderea cheltuielilor pentru funcţionarea autoriţătii publice locale FERESTI

inregistrează o evoluţie descrescătoare şi crescătoare ,cel mai mare procent fiind în anul 2008 de

36.82%,iar cea mai mică pondere fiind în anul 2007 de 17,16%. Această fluctuaţie este

determinată şi de transferarea unor alte categorii de cheltuieli către autorităţile publice

locale,modificându-se ponderea între diferitelecategorii de cheltuieli

49

DINAMICA PONDERII CHELTUIELILOR AUTORITĂŢILOR PUBLICE(CAP. 51.02) ÎN

TOTALUL CHELTUIELI ADMINISTRAŢIEI PUBLICE LOCALE FEREŞTI PENTRU ANII

2007-2011

2007 2008 2009 2010 20110.00

5.00

10.00

15.00

20.00

25.00

30.00

35.00

40.00

17.16

36.82

30.53

25.41

35.01

21.27

7.83

2.81 1.550.570.18 0.89

4.131.54

0.02

DINAMICA PONDERII LA CAPITOLELE51.02./ 67.02./ 87.02.

ADMINISTRAȚIECULTURĂALTE CHELTUIELI

2007 2008 2009 2010 20110.00

5.00

10.00

15.00

20.00

25.00

30.00

35.00

40.00

45.00

0.412.41

2.84 2.63

2.750.00

0.68 0.69 0.67

0.59

33.36

29.52

34.51 35.21 42.40


SERVICIISIT. URGENȚĂÎNVĂȚĂMÂNT

50

2007 2008 2009 2010 20110.00

5.00

10.00

15.00

20.00

25.00

30.00

35.00

20.36

14.79

20.90

28.84

16.86

0.00 0.090.24 1.75 0.59

7.266.97 3.35 2.10 1.21


ASIST. SOCIALĂDEZVOLTARETRANSPORTURI

Cu toate acestea în contextul descentralizării în ce priveşte gestiunea resurselor umane şi

salarizare nu se poate vorbi de o autonimie locală reală, deoarece prin O:G/2001 şi O.u.g.

63/iunie 2010 pentru modificarea şi completarea L.G. 273/2006 s-a limitat numărul de personal

executiv pe unităţi administrativ-teritoriale, în funcţie de gradul acestora şi de numărul

populaţiei.

Conform L.G. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în

exercitarea demnităţilor publice ,a funcţiilor publice, prevenirea şi sancţionarea corupţiei ,se

centralizează la nivelul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici toate angajările de personal şi

gestionarea resurselor umane ,organizarea unui concurs pentru ocuparea unui post este de cel

puţin 45 de zile, competenţa de organizare a concursurilor pentru cadrele de conducere este la

ANFP, încălcându-se astfel autonomia locală.

De asemenea, limitarea numărului de funcţii dse conducere în total personal prin procent

este incorectă, atât timp cât se limitează numărul de personal pentru birou, serviciu sau direcţie.

Prin limitarea drepturilor funcţionarilor publici, s-a limitat dreptul la muncă, fără a se

asigura o salarizare decentă.

51

Autorităţile publice locale sunt de acord cu monitorizările *conflictului de interese *, dar nu sunt de acord cu restricţiile majore impuse de Legea 161/2003.

Managementul resurselor umane trebuie privit şi înţeles ca unul dintre cele mai importante instrumente strategice pentru realizarea dezideratelor reformei în administraţia publică locală şi descentralizare.

52

53

ANALIZA SWOT - COMUNA FEREŞTI - VASLUI1. ADMINISTRAȚIE

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE• Existenţa structurilor organizaționale• Cadrul legislativ orientat către dezvoltarea locală și regională• Autonomie patrimonială• Practica finanțării pe proiecte / programe

• Resurse financiare insuficiente• Autonomie parțială• Putere decizională parțială în anumite domenii ce se finanțează local• Lipsa motivării funcționarului public

OPORTUNITĂŢI RISCURI• Dezvoltare parteneriate• Planificare strategică pe termen mediu și lung• Delimitarea clară a atribuțiilor și competențelor diverselor structuri locale• Motivarea angajaților și dezvoltarea carierei funcționarului public• Creșterea competenței manageriale• Îmbunătățirea cooperării inter – instituționale pe același nivel

• Legislație instabilă• Instabilitatea economică la nivel național• Calitatea serviciilor publice locale• Lipsa încrederii în administrația publică• Fiscalitatea• Atitudini diferite între actorii centrali și locali

2. CULTURĂPUNCTE TARI PUNCTE SLABE

• Existenţa în comună a unui cămin cultural nou şi modern• Existența unei biblioteci comunale și a programului biblionet• Dotarea căminului cultural cu aparatură audio şi instalaţie de lumini necesare pentru diferite activităţi culturale• Existenţa unei săli de internet în incinta căminului cultural• Aparatură de proiecţie• Bază sportivă• Dorinţa de afirmare pe plan cultural şi artistic a copiilor talentaţi

• Slaba dotare a căminului cultural cu instrumente muzicale, costume populare pentru înființarea unor formații artistice• Slaba dotare a bazei sportive cu echipamente sportive• Lipsa personalului calificat pentru înfiinţarea unor formaţii artistice şi pentru formarea şi îndrumarea tinerelor talente• Infrastructura de baza slab dezvoltată (drumuri comunale în majoritate din pământ si pietruite, lipsa gazelor naturale, lipsa canalizărilor, lipsa aducţiunilor de apă, etc)• Insuficienta dotare a bibliotecii cu cărţi• Lipsa unor cercuri extraşcolare pentru copii

OPORTUNITĂŢI RISCURI• Posibilitatea de accesare a Fondurilor Europene s-au guvernamentale pentru finanţarea culturii şi dezvoltării culturale ;

• Salarizarea nemotivantă a persoanelor calificate şi specializate• Resurse financiare insuficiente pentru finanţarea și co finanţarea proiectelor finanţate prin Fonduri Structurale• Lipsă de experienţă în accesarea şi derularea Fondurilor structurale

3. AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE RURALĂPUNCTE TARI PUNCTE SLABE

• Ponderea ridicată a proprietăţii private asupra terenului arabil şi efectivului de animale;• Suprafaţa mare de teren arabil (care se pretează unei game largi de culturi agricole) aproximativ 2013 ha• Existenţa condiţiilor dezvoltării sectorului zootehnic;• Dezvoltarea sectorului apicol

• Existenţa proceselor de despădurire şi a proceselor de eroziune şi a alunecărilor de teren ( teren degradat 120 ha )• Ponderea mică a suprafeţelor cuprinse în exploataţii agricole mari şi lipsa unor asociaţii care să cuprindă suprafeţe mari de teren ;• Lipsa unor sisteme de colectare, prelucrare şi valorificare superioară a produselor specifice;• Slaba dotare tehnică a tuturor sectoarelor din agricultură;• Insuficienta valorificare a potenţialului hidrologic al regiunii;• Lipsa unor resurse materiale care să faciliteze angajarea specialiştilor în agricultură în domeniul rural în stadiul actual;• Ponderea ridicată a activităţii zootehnice în gospodăriile agricole individuale comparativ cu exploataţiile agricole;• Inexistenţa unui sprijin acordat IMM -urilor pentru dezvoltarea serviciilor în zona rurală;• Insuficienta promovare a zonei rurale şi a produselor specifice;• Slaba diversificare a activităţilor economice în zona rurală;• Ponderea foarte mare a populaţiei ocupate în agricultura;

Facultatea de Bioinginerie Chimică

Documents

Transcript of Facultatea de Bioinginerie Chimică