Factorii Genetici Ai Climei

Cuprins

Introducere…………………………………………………………….3

Capitolul 1- Factorii radiativi………………………………………..4

1.1 Radiatia solara directa…………………………………………5

1.2 Radiatia solara difuza………………………………………….7

1.3 Radiatia solara globala………………………………………...8

1.4 Radiatia reflectata……………………………………………...8

1.5 Bilantul radiativ………………………………………………....9

Capitolul 2 – Factorii dinamici ai climei…………………………..9

2.1 Circulatia generala a atmosferei………………………………9

Capitolul 3- Factori fizico-geografici……………………………….10

3.1 Relieful…………………………………………………………...10

3.2 Hidrografia………………………………………………………12

3.3 Vegetatia si fauna………………………………………………13

3.4 Geologia…………………………………………………………15

Capitolul 4 – Factori antropici………………………………………16

Capitolul 5- Particularitatile principalelor elemente climatice…18

5.1 Temperatura aerului……………………………………………….181

5.2 Umezeala…………………………………………………………24

5.3 Nebulozitate………………………………………………………29

5.4 Durata de stralucire a soarelui………………………………….30

5.5 Precipitatiile atmosferice…………………………………………33

5.6 Vantul………………………………………………………………38

5.7 Stratul de zapda…………………………………………………...30

Capitolul 6 Poluarea aerului……………………………………….41

6.1Sursele de poluare……………………………………………….41

6.2 Factorii care favorieaza dispersia poluantilor…………………42

Bibliografie……………………………………………………………43

2

Introducere

Muntii Bucegi sunt cei mai vizitati munti din tara , fiind cautati de toate categoriile de pasionati ai muntelui : turisiti, alpinisti si schiori.

Lucrarea de fata se adreseaza tuturor celor interesati de cunoasterea Bucegilor, din punct de vedere al peisajului, da mai ales din punct de vedere climatic, fiind o imbinare intre caracteristicile si particularitatile climatic ale masivului.

Primele doua capitol sunt mai teoretice , urmand ca in al treilea sa fie cuprinse prezentari scurte despre relieful, hidrografia, vegetatia si fauna muntelui.Urmeaza in urmatorul capitol un scurt istoric despre infiintarea parcului national Bucegi.Al cincelea capitol cuprinde particularitatile elementelor climatic si date meteorologice structrate in tabele.Printre randuri se pot observa cateva fotografii cu peisajul mirific care invaluie Bucegii intr-o aura aparte.

Inchei aceasta introducere printr-o strofa din imnul bucegilor:

“Daca ai un dor ce te framanta,

Nu cata ca-i drum obositor,

Hai prietene cu mine in munte,

Pe cararile Bucegilor….”

3

Factorii genetici ai climei

Atmosfera,vitala pentru viata pe Pamant,este invelisul gazos al planetei

noastre,a carui grosime nu reprezinta mai mult de 1% din raza terestra.Daca in

primii 10 km de la suprafata Pamantului se desfasoara majoritatea feomenelor

meteorologice,in primii 5 km se concentreaza circa 50% din masa totala a

atmosferei.

Se apreciaza ca ea a ajuns la actuala forma si compozitie cu cel putin 400

milioane de ani in urma,cand vegetatia s-a dezvoltat accentuat la scara intregului

uscat.(R.G.Barry,R.J. Chorley,1987)

Vremea reprezinta starea atmosferei definite de ansamblul elementelor si

fenomenelor meteorologice pentru un anumit loc si la un moment dat,sau pe o

anumita perioada de timp.Durata acesteia este in functie de persistent

fenomenelor fizice care au generat-o.Elementele meteorologice caracterizeaza

permanent starea atmosferei,in timp ce fenomenele meteorologice se manifesta

sporadic,fiind produse,in generalde o anumit instabilitate a atmosferei.

Clima reprezinta carateristica starilor de vreme pe o perioada indelungata de

timp specifica unui anumit teritoriu,a carui extindere poate varia in suprafata-de

la un anumit loc,pana la intregul glob terestru,iar pe vertical de la adancimea

straturilor de uscat si acvatice,la care nu se mai resimt oscilatiile ciclurilor anuale

ale unor elemente meteorologice,pana la inaltimi la care se produc majoritea

fenomenelor atmosferice,corespunzand aproximativ cu limita superioara a

troposferei,primul strat al atmosferei.

4

Capitolul 1 Factori radiativi

Radiatia solara constituie sursa energetic primara a proceselor meteorologice.

Cunoasterea particularitatilor regimului si repartitiei radiatiei solare si ale

componentelor bilantului radiativ si caloric asigura rezolvarea unor problem

practice legate de tehnologii energetice neconventionale.

Masuratorile radiometrice sistematice ,cu metodologie unitara in Romania,au

inceput in 1949 la Observatorul Afumati,infiintat de Institutul Meteorologic,ele

continuand si astazi.Paralel cu Observatorul de la Afumati,dupa 1950 se

contureza reteaua nationala,compusa din 9 statii radiometrice acoperind toate

regiunile geografice ale tarii.

1.1 Radiatia solara directa S

Radiatia solara directa este radiatia provenita direct de la discul solar.Valorile

radiatiei solare directe depend,in principal de doi factori:geometria Pamant-Soare

si caracteristicile optice ale atmosferei.

Geometria Pamant-Soare este o consecinta a miscarilor in timp ale Pamantului

in jurul Soarelui,a inclinarii axei terestre si a formei sferice a globlui terestru.

In fiecare moment din an,cuplul Soare-Pamant se gaseste in relatii geometrice

impuse de miscarea de revolutie a Pamantului in jurul Soarelui.Aceasta face ca

mersul apparent al soarelui pe bolta cereasca,inaltimea Soarelui ,sa varieze in

functie de momentul din an.

Varitia inaltimii Soarelui,sau a complementului sau ,distant zenitala,faca ca

lungimea drumului parcurs de radiatia directa prin atmosfera,masa atmosferei,sa

varieze si de aici intensitatea fenomenului extinctiei.

5

Fig.1 Monumentul Crucea de pe Caraiman

De la momentul rasaritului,radiatia solara directa creste,in parallel cu inaltimea

Soarelui deasupra orizontului,pentru ca la momentul trecerii Soarelui la

meridianul locului sa atinga valorile maxime.Acesta este mersul zilnic

antemeridian.In cea de-a doua parte a zilei,postmeridian,radiatia solara directa

scade pana la momentul apusului.

Valorile maxime absolute ale radiatiei solare directe se produc in conditiile unei

atmosphere foarte transparente slab impurificata in care procesele de extinctie

au intensitate minima.In general valorile maxime absolute se ating de obicei in

lunile sezonului cald,la momentul amiezii adevarate,atunci cand inaltimile

Soarelui ating valori maxime.Ele nu scad sub 900 W-2 si pot atinge peste 1000 W-

2.Valorile extreme se produc primavera-la inceputul verii.

Minimele se produc de obicei in orele de la inceputul si sfarsitul zilei,cand unghiul

de inaltime al Soarelui are valori mici,intre 40 W-2 pana la 300 W-2 pentru zonele

inalte.

6

Masuratori expeditionare effectuate de Andritoiu N,Ciocoiu I.(1968) in zona

Muntilor Bucegi au pus in evident cresterea intensitatii radiatiei solare directe

odata cu altitudinea(tabelul 1.1)

Tabelul 1.1

Fluxul radiatiei directe de la mai multe niveluri in Bucegi, W m -2(partial dupa

Andritoiu N,Ciocoiu I, 1968)

Data H0 1 2 3 4

9.09.1965 34,0 827 857 889 986

47,7 852 934 949 1044

49,8 865 923 948 1044

47,7 847 916 941 1036

1.Observatorul de Fizica Atmosferei-91m

2.Predeal-1000m

3.Cota 1500-1500m

4.Varful Omu-2500m

1.2 Radiatia solara difuza D

Reprezinta acea parte a radiatiei solare care dupa e a fost difuzata de moleculele

gazelor ce compun atmosfera si de suspensiile din cuprinsul acesteia,ajunge la

suprafata terestra venind din totate directiile.Din aceasta cauza a fost numita

radiatia solara a boltii ceresti.Intensitatea radiatiei difuze depinde,ca sic ea a

radiatiei solare directe ,de inaltimea Soarelui deasupra orizontului si de

transparent atmosferei.

7

1.3Radiatia globala Q

Aceasta radiatie rezulta din insumarea radiatiei solare directe (S’) si a radiatiei

difuze(D),maturate pe unitatea de suprafata orizontala.Mai este denumita

“insolatia”.Valorile intensitatii radiatiei globale se afla in stransa dependent de

starea atmosferei si procesele vremii.Astfel,pe timp cu cer acoperit cand radiatia

solara nu poate ajunge la suprafata terestra,ele sunt sunt mai reduse si se refera

numai la radiatia solara difuza.In situatiile cu intensitate mare a radiatiei solare

directe si cu valori ridicate ale radiatiei difuze,radiatia globala poate atinge valori

apropiate de 2 cal/cm2.min.Asemenea valori se inregistreaza pe vaile montane

de la circa 2000m altitudine ,unde radiatia solara directa se intensifica pe seama

lculmile invacinate.

1.4.Radiatia reflectata R

In cazul in care diametrul particulelor este mai mare decat lungimea de unda a

radiatiilor,se produce difuzia totala,adica difuzia tuturor radiatiilor indiferent de

lungimea lor de unda.Aceasta este de fapt fenomenul reflexiei,care consta in

abaterea fasciculelor de radiatii de la directia lor initiala,fara a li se provoca vreo

modificare de alta natura.El mai este numit uneori si reflexie difuza,ceea ce

exprima foarte bine coincidenta dintre difuzia globala,despre care se vorbeste in

cazul atmosferei supraincarcate cu impuritati solide si lichide de dimensiuni mari

si reflexia despre care se vorbeste in cazul oricarei suprafete active.

Deppinzand in mare masura de insusirile fizice ale scoartei terestre(in special

culoare si rugozitate),radiatia refectata joaca un rol important in formarea

particularitatilor topo si microclimatice ale diferitelor suprafete.

Insusirile de reflectare ale suprafetei active nu se exprima,de regula,prin

intensitatea fluxului de radiatii reflectate(R) ,ci printr-un raport intre acesta si

radiatia globala incidenta.Raportul respective poarta numele de albedo(A) si se

va exprima in procente.Cercetarile arata ca in natura valorile albedoului variaza

intre 2 si 95 %.

8

1.5 Bilantul radiativ B

Este diferenta dintre suma tuturor fluxurilor radiative de unda scurta si lunga

primate si suma fluxurilor de unda scurta si lunga cedate de o suprafata

oarecare.In meteorologie se analizeaza,de regula,bilantul radiativ al suprafetei

terestre si bilantul radiativ al sistemului Pamant-atmosfera(prin Pamant

intelegandu-se suprafata terestra).

Suprafata terestra primeste radiatia solara directe (S’), radiatia difuza(D) si

radiatia atmosferica si cedeaza radiatia reflectata de unda scurta,radiatia terestra

(Et).La cedari putem adauga si radiatia reflectata de unda lunga, un flux radiativ

atat de neinsemnat,incat adesea e neglijat.

Capitolul 2 Factorii dinamici ai atmosferei

2.1 Circulatia generala a atmosferei

Datorita repartitiei inegale a presiunii, in atmosfera ia nastere un sistem

complicat de miscari ale aerului,cunoscut sub numele de circulatia generala a

atmosferei ( circulatia atmosferica prncipala sau piamara).Acesta cupride curentii

estici din regiunile polare,curentii ascendenti din zonele minimelor barice

subpolare,curentii vestici si activitatea ciclonica din zonele temperate ,curentii

descendenti din zonele maximelor barice subtropicale,alizeelor din zonele

tropicale si curentii ascedenti din zona minimei barice ecuatoriale.Generati de

forta gradientului baric ( datorata distributiei inegale a presiunii),curentii circulatiei

generale a atmosferei sunt modificati,in proportii diferite, de forta Coriolis

(datorata rotatiei Pamantului),forta de frecare (datorate obstacolelor de relief) si

forta centrifuga ( datorata miscarilor curbilinii din formatiunile barice ciclonale si

anticiclonale).Principala caracteristica a circulatiei atmosferice generale o

constituie ampla si continua sa variabilitate.Rolul ei climatogen se exercita prin

deplasarea dintr-o regiune in alta a unor mase de aer cu insusiri fizice

diferite,care asigura schimburile de caldura si umezeala,modificand substantial 9

valorile si regimurile diferitelor elemente meteorologice si implicit ale

caracteristicilor climatice,ce ar rezulta din interactiunea primelor doua categorii

de factori genetici ai climei : radiativi si fizico-geografici.Prin neincetatele sale

schimbari de intensitate si directie , in jurul unei stari mijlocii de echilibru,

circulatia generala a atmosferei provoaca tuturor elementelor meteorologice si

caracteristicilor climatic variatii neregulate ,care perturba periodicitatea generate

de actiunea factorilor radiativi si fizico-geografici sub influenta miscarilor de

rotatie si de revolutie a Pamantului.

Datorita extraordinarei sale complexitati,circulatia generala a atmosferei nu este

cunoscuta inca sub tote aspectele,numeroase fiind problemele ce mai trebuie

elucidate.

Intre circulatia atmosferica generala de la nivelul suprafetei terestre sic ea din

troposfera superioara exista o stransa dependent,ceea ce nu inseamna insa ca

ele sunt identice.

Capitolul 3 Factori fizico-geografici

3.1 Relieful

Inalimile maxime se intalnesc in partea Nordica a masivului in varfurile

Omu(2505) si Bucura Dumbrava sau Varful Ocolit(2503),din care se ramiica cele

10

Fig.2 Peretele Jepilor mici vazut de pe Braul Por

mai spectaculoase creste si vai,ultimele fiind alcatuite dintr-o succesiune de

caldari glaciare(Gaura,Tiganesti,Malaesti,Bucsoiul,Moraul).Tot din acest

ansamblu orografic se desprind spre sud doua culmi principale,din care

coboara,su forma unor puternice contraforturi,abrupturi vestice,calcarose ale

Doamnelor,Gutanului,Strungilor si Tatarului,ca si cele estice (conglomeratice) ale

Costilei,Caraimanului,Jepilor si Pietrei Arse,cu spectaculoase trasee turistice si

alpine.Intre axul hidrografic format de vale Ialomitei si abruptul prahovean se

11

intinde Platoul Bucegilor,drenat de Izvorul Dorului,ce contrasteaza prin netezirea

sa cu restul reliefului.Imagini deosebit sunt oferite de relieful minor rezultat din

eroziunea diferentiala si dezagregarea conglomeratelor

Babele,Sfinxul,Ciobanasul,Coltii Morarului,stancile Sfanta Ana si Franz Joseph

etc.

La intersectia masivelor calcaroase,raul Ialomita si-a format o succesiune de

chei:Cheile Ursilor,Pesterii,Coteanului,Zanoagei Mici,Zanoagei

Mari,Orzei.Cascadele formate pe praguri structural amplifica spectaculozitatea

peisajului oferit de Muntii Bucegi: Cascada Vanturisului(pe Izvorul

Dorului),Cascada Carimanului(pe Caraiman),Moara Dracului(pe

Gaura),Obarsiei(pe Ialomita),Horoabei,Urlatoarea etc

3.2 Hidrografia

Apele cu obarsia in muntii Bucegi curg spre nord si spre sud fat de cumpana

principal de ape ce trece pe la Strunga,Omul,Pichetul Rosu si Pasul Sipote.

Astfel,la sud se afla bazinul Ialomitei(care cuprinde si prahova).Raul Ialomita isi

culege apele la obarsie din trei caldari glaciare aflate l sud de Varful

Omu :Sugarile,Obarsia si Doamnele.In aval,afluentii principali pe stanga(dinspre

est) sunt paraiele Cocora,Blana,Nucetul,Oboarele,Scropoasa,Ialomicioara;iar

spre dreapta(dinspre vest) paraiele

Horoaba,Tatarul,Mircea,Bolboci,Lucaila,Bratei si Ratei.

Pe valea Ialomitei s-au construe trei baraje care au dat nastere lacurilor de

acumulare Bolboci,Scropoasa si Dobresti.Acestea completeaza frumusetea si

spectaculozitatea vaii data de cascada Obarsiei,Pestera Ialomitei,Cheile

Ursilor,Pesterii,Cotenului,Tatarului,Zanoagei Mici si Mari,Orzei.

Bazinul hidrografic al Prahovei cuprinde vaile

Cerbului,Alba,Jepilor,Urlatorilor,Babei,Pelesului,Zgaburei,Izvorul Dorului.Afluentii

acestor vai principale,situati in abruptul prahovean,sunt in general seci,debitul

ocazional de apa provenind din topirea zapazilor si ploile torentiale de vara.12

Spre nord,apele muntilor Bucegi sunt drenate de doi afluneti ai Oltului: Ghimbaul

si Barsa.Ghimbavul este format din paraiele Ghimbavul mare,cu afluenti paraiele

Glajeriei,Malaiesti,Tiganesti si Ghimbavul Mic avand afluenti Paraul Pietris si

izvorul Cracanel.

Spre Barsa apele Bucegilor sunt adunate de raul Turcu si afluentii sai: Valea

Grohotisului-Bangaleasa-Moieciu;Valea Gaura-Caraimanul-Simon ; Valea

Ciubotea-Urlatoarea Mica-Urlatoarea Mare-Poarta.

3.3 Vegetatia si fauna

Inspirat de lucrarea de referinta profesorului si alpinistului Alexandru Beldie

“Flora si vegetatia muntilor Bucegi”,in care autorul prezinta 1185 de specii de

plante,citez cateva din florile representative ale Bucegilor.

Plante de primavera : brandusa (crocus heuffelianus) , piciorul cocosului

(ranunculus montanus),deditei(pulsatil alba),degetarut(soladanella) , ochiul gainii

(primula minima) ,stanjenel (iris ruthenica) , anghelina (primula longiflora)

ciubotica cucului (primula elatior)

Plante de pajisti: sangele voinicului (nigritella nigra si rubra) , garofita pitica

(dihantus gelidus) , garofita (dihantus tennifolius), cornut (cerastium arvense) ,

smiradar (rhododendron kotschyi) ,floare de colt (lentopodium alpinum), clopotel

de munte (campanula alpina).etc

13

Fig.3 Iarba Rosioara (Silene acaulis)

Plante de stanci,bolovanisuri,grohotisuri si pietrisuri : iarba rosioara (silene

acaulis) , garofita alba (dihantus spiculifolius), mierluta pitica (minuartia

sedoides), mac galben (papayer pyrenaicum), saxifraga rosie ( saxifraga

oppositiofolia), galbineaua (doronicum carpaticum), vulturica de stanci (hieracium

villosum) etc.

Vegetaia muntilor Bucegi cuprinde doua zone : zona forestiera si zona alpine.

Zona forestiera este formata din : etajul montan inferior (500-700m) reprezentat

prin fagete sau carpen;etajul montan mijlociu(700-1400m) format din amestecuri

de fag,br9ad si molid;etajul montan superior (1400-1650m) format din

mollidisuri;etajul subalpin(1650-1800m) format din raristi de limita si tufarisuri.

Zona alpina cuprinde: etajul aplin inferior (1800-2250m) format din tufarisuri de

jnepeni (pinus mugo), pajisti cu teposica (nardus stricta), pajisti cu brane cu

14

festuca(amethystina);etajul alpin superior (2250-2500m) format din tundra alpine

si pajisti cu carvex curvula.

Citam numai cele mai cunoscute flori protejate de lege: floarea de

colt(lentopodium alpinum), smirdar(rhododendron kotschyi) ,sangele voinicului

(nigritella nigra si rubra) , bulbuci de munte (trollius europaeus) , ghintura

galbena (gentiana lutea), curpele ( gentiana kochiana) , ciurul zanelor ( daphne

blagayana).

Din bogata fauna a muntiolor Bucegi citam doar cateva mamifere si pasari

reprezentative.

In zona forestiera traiesc cerbul , caprioara , mistretul , ursul lupul , vulpea ,

vevertia , parsul , iar in zona abrupt subalpina se intalneste capra neagra(

rupicapra rupicapra).Dintre pasari amintim cocosul de munte,acvila, sorecarul,

corbul , bufnita , mierla, cojoaica de stana etc .

3.4.Geologia

Peste fundamentul alcatuit din roci cristaline, predominante in prtea de sud-est,

intre vaile Brateiului si Ialomitei , se astern o cuvertura groasa de formatiuni

sedimentare mezozoice.Dispuse intr-un sinclinal mai larg ele alcatuiesc cea mai

mare parte a Bucegilor.Cele mai vechi dintre acestea sunt calcarele jurasice

prezente pe flancul vestic al sinclinalului , unde formeaza abrupturile Gutanului,

Strungilor si Tatarului. Tot in ele au fost sculptate cheile si pesterile din lungul

Ialomitei.In partea de est, sub abruptul prahovean, in partea de sud-est

(Paduchiosul,Guruiatul) se intalneste flisul grezos si marnos, cunoscut si sub

numele de strate de Sinaia, in care este modelat defileul prahovei de la Posada.

Partea centrala a masivului este alcatuit dintr-o stiva groasa de conglomerate cu

intercalatii de gresii (conglomerate de Bucegi) , ce constituie umplutura principala

a sinclinalului si care formeaza cele mai impresionante abrupturi si creste ale

muntilor Gaura , Tiganesti , Bucsoiu , Costila , Caraiman , Jepi ,Piatra Arsa ,

Doamnele si Obarsia.Pe fetele de strat ale acestora, inclinate spre axul central al

15

sinclinalului s-au format, prin eroziune si retragerea abrupturilor , politele si

branele structural , bine cunoscute drumetilor si alpinistilor.

Fig.4 Valea Gaura

Capitolul 4 Factorii antropici

Odata cu promovarea si dezvoltarea turismului, exploatarea maxima a resurselor

natural dar si ca rezultat al procesului pe scara larga de distrugere a diversitatii

biologice cat si a influentei acesteia asupra factorilor de mediu a creat ub cadru

organizatoric adecvat masurilor specific de conservare si protectie prin infiintarea

Parcului Natural Bucegi prin O.M 7/27.01.1990

Aceasta structura administrative are o suprafata de 35 700 ha, din care

rezervatiile integrale -9.000 ha

16

Administratia Parcului Natural Bucegi este o structura noua, fiind construita ca

subunitate a Regia Nationala a Padurilor ROMSILVA , resprectiv a directiei

Silvice Tagoviste

In prezent o buna parte din suprafata Muntilor Bucegi intra in component catorva

rezervatii.Cea mai intinsa, stabilita initial in anul 1935 si extinsa ulterior ocupa

abrupturile si muntii din est, nord si nord vest.La acestea se adauga doua

rezervatii bazinul Ialomitei si cateva puncte fosilifere din sudul acestor munti.

Rezervatia principala avand o forma asemanatoare unei uriase potcoave pe

creastaBucegilor ,ea se desfasoara pe circa 6 680 ha , fiind unul din cele mai

extinse spatii de acest gen in tara noastra.Limita inferioara se afla in jurul

valorilor de 1000-1100 m pe versantul prahovean al Bucegilor, iar cea superioara

la peste 2500 m (Vf. Omu 2505)

In rezervatie se include mai intai, in extremitatea sud-estica muntele Sf. Ana si

versantii impaduriti de sub varfurile Furnica si Piatra Arsa , apoi atat padurea cat

si o buna parte din etajul stancariei si pajistilor din zona muntilor Jepii Mari, Jepii

Mici ,Caraiman si Costila.Cea mai mare parte din spatiul rezervat cuprinde valea

superioara a Cerbului , sectorul abrupt si stances al muntilor Morarului, Bucsoiu

Mic , Bucsoiul Mare, Padina Crucii , Gaura , situate la peste 1600 m. In vestul

Bucegilor, rezervatia se intinde pana la Saua Strunga.Este o fasie de padure si

abrupt la peste 1650 m , desfasurta indeosebi pe colina vestica a muntilor

Strunga.Grohotis si Gutanu.La acestea se adauga muntii Babele,Bucura si

sectorul Nordic al muntelui Doamnele.

In cuprinsul acestei rezervatii , pe versantul sudic al Caraimanului si pe valea

Jepilor , s-a construit o zona stiintifica de protective absoluta , care incepand din

anul 1955 este scutita de pasunat.Aceasta zona , cu suprafata de circa 200 ha ,

cuprinde branele sudice ale Caraimanului , cu o vegetatie specifica masivului.

Administrativ , rezervatia principala din Bucegi apartine la trei judete :

Praova(3850 ha) , Targoviste (2060 ha) si Brasov (770ha).Ea are un character

17

complex, cu elemente de relief extreme de spactaculoase , cu o geneza si o

evolutie interesante, la care se adauga o bogata paleta floristica si faunistica,

precum si cateva puncte in care geologii au depistat , urme de vietuitoare ce au

trait cu multe milioane de ani in urma in marile care acopereau aceaste

regiune.Multe dintre potecile turistice trec prin marginea rezervatiei sau prin

unele sectoare ale ei,prilej de a admira cadrul natural si de a-l ocroti.

Un alt factor antropiv in constituie construcita hotelului Piatra Arsa,Pestera si

cabanele de pe platoul Bucegilor, dar mai ales existent conductei de gaze care

ajunge pe la Piatra Arsa,Babele,Costila si Vf Omu dar si a telecabinelor Busteni-

Babele, Pestera-Babele, Sinaia –Vf cu Dor si telecabina Kalinderu.

Capitolul 5 Particularitatile principalelor elemente climatice

5.1 Temperatura aerului

Temperatura aerului se se refera la starea de racier sau incalzire a diferitelor

corpuri din natura.La statiile meteorologice din tara se folosesc pentru masurarea

acestui parametru climatic, atat termometre cat si termografe.

Termometrele se introduce in adaposturi meteorologice, astfel incat in primul

adapost meteorlogic se amplaseza termometre psihrometre in pozitie vertical sau

cvasiorizontala.

Maximalitatea si minimalitatea termometrelor sunt asigurate de cateva

particularitati de constructive, un termometru de maxima ne va indica

intotdeauna cea mai ridicata vaolare de temperature (functioneaza pe baza de

Hg) , in timp ce termometrul de minima ne va arata cea mai coborata valoare de

temparatura din intervalul analizat (foloseste alcoolul ca lichid).

Observatiile cu aceste termometre se fac zilnic la orele 1,7,13,19.Termograful se

amplaseaza in cel de-al doilea adapost meteorologic la aproximativ 2m deasupra

solului, is indiferent de tipul construit, un termograf cuprinde o parte 18

transmitatoare, una receptoare si un inregistrator.Astfel pe diagram speciala,

numita termograma , se va inscribe variatia orara a temperaturii aerului

Temperatura aerului

Luna Anul TMDL TMDX TMDMZile iarna

Zile inghet

Zile geroase Zile vara

Zile trop

1 1999 -6.9 -4.3 -9.4 31 31 0 0

2 1999 -12.0 -8.9 -15.4 28 28 26 0 0

3 1999 -8.7 -5.6 -11.2 31 31 24 0 0

4 1999 -3.5 -0.8 -5.9 19 30 24 0 0

5 1999 0.1 2.6 -2.3 5 17 0 0 0

6 1999 6.1 9.0 3.7 0 10 0 0 0

7 1999 7.8 10.7 5.6 0 1 0 0 0

8 1999 6.8 10.1 4.3 0 3 0 0 0

9 1999 4.1 7.5 1.7 16 9 0 0 0

10 1999 -1.2 1.6 -3.8 25 20 16 0 0

11 1999 -4.2 -0.7 -7.3 30 30 25 0 0

12 1999 -8.2 -5.2 -11.2 31 31 18 0 0

luna anul TMDL TMDX TMDMZile

iarnaZile

inghetZile

geroaseZile

vara1 2000 -14.1 -10.8 -17.3 31 31 31 02 2000 -11.1 -6.8 -14.5 29 29 29 03 2000 -9.2 -4.9 -12.5 31 31 28 04 2000 -2.7 -0.3 -4.9 20 22 10 05 2000 1.6 5.0 -1.1 3 16 0 06 2000 4.7 8.2 1.5 0 4 0 07 2000 6.2 9.9 3.1 0 2 0 0

19

8 2000 7.1 10.8 4.6 0 1 0 09 2000 2.5 5.5 0.3 12 23 0 0

10 2000 2.5 6.2 -0.2 23 27 10 011 2000 -0.8 1.9 -3.1 30 30 10 012 2000 -5.4 -2.8 -7.7 31 31 18 0


iarna Zile inghetZile

geroaseZile

vara1 2001 -7.6 -4.7 -10.2 31 31 31 02 2001 -10.0 -7.1 -12.9 28 28 21 03 2001 -4.8 -1.6 -8.0 30 31 21 04 2001 -3.8 -0.5 -6.3 17 30 10 05 2001 0.8 4.0 -1.6 8 15 0 06 2001 2.4 5.2 0.2 2 13 0 07 2001 7.4 10.0 5.0 0 4 0 08 2001 8.0 10.9 5.6 0 3 0 09 2001 2.6 4.9 0.7 0 6 0 0

10 2001 1.8 4.4 -0.5 22 23 12 011 2001 -7.7 -5.1 -10.5 30 30 25 012 2001 -13.4 -10.8 -15.9 31 31 31 0


iarnaZile

inghetZile

geroaseZile

vara1 2002 -9.7 -6.6 -12.2 83 132.8 31 02 2002 -5.6 -2.6 -8.2 87 124.1 22 03 2002 -6.1 -2.5 -8.9 88 141.5 22 04 2002 -4.2 -0.7 -6.4 97 78.8 8 05 2002 2.3 5.3 0.0 92 197.3 3 06 2002 4.9 7.8 2.6 93 133.2 0 07 2002 8.2 10.7 5.9 92 150.2 0 08 2002 5.7 8.2 3.7 92 111.8 0 09 2002 1.5 3.9 -0.3 95 84.0 0 0

10 2002 -1.4 1.8 -4.1 90 123.1 3 011 2002 -2.0 0.5 -4.5 86 102.7 10 012 2002 -9.4 -7.1 -11.8 90 87.5 31 0

20

Luna Anul TMDL TMDX TMDMZile

iarnaZile

inghetZile

geroase Zile vara1 2005 -11.2 -9.0 -13.2 96 31 31 0

21


iarnaZile

inghetZile

geroaseZile

vara

1 2003 -9.1 -6.3 -11.8 95 61.3 31 0

2 2003 -14.2 -11.2 -16.8 89 150.2 23 0

3 2003 -11.2 -7.0 -14.0 94 147.9 22 0

4 2003 -6.6 -2.9 -9.7 98 158.2 10 0

5 2003 5.2 8.3 2.7 92 253.5 0 0

6 2003 5.8 8.8 3.4 97 178.3 0 0

7 2003 5.9 8.3 3.8 98 124.7 0 0

8 2003 7.4 10.5 5.1 94 200.6 0 0

9 2003 2.0 4.7 -0.1 92 121.7 0 0

10 2003 -3.5 -0.9 -6.0 97 87.9 4 0

11 2003 -2.9 -0.2 -5.6 91 112.3 18 0

12 2003 -7.0 -3.7 -9.9 83 146.3 31 0

luna Anul TMDL TMDX TMDMZile

iarnaZile

inghetZile

geroaseZile

vara1 2004 -12.8 -9.9 -15.5 31 31 31 02 2004 -11.3 -8.5 -14.4 29 29 21 03 2004 -8.1 -5.4 -10.4 29 31 21 04 2004 -3.3 -0.3 -5.7 19 30 6 05 2004 -1.0 1.6 -3.2 8 20 3 06 2004 3.3 5.5 1.3 2 13 0 07 2004 6.2 8.9 3.8 0 3 0 08 2004 6.0 8.9 3.6 0 3 0 09 2004 3.0 6.2 0.4 0 11 0 0

10 2004 1.1 4.1 -1.6 4 17 4 011 2004 -4.5 -1.6 -6.9 23 30 27 0

12 2004 -7.3 -5.3 -9.4 31 31 31 0

2 2005 -12.3 -10.3 -14.4 94 28 21 03 2005 -11.4 -8.7 -14.0 99 29 21 04 2005 -4.4 -1.9 -6.7 94 19 12 05 2005 1.4 3.9 -0.8 96 8 0 06 2005 2.7 5.5 0.4 94 2 0 07 2005 6.5 9.4 4.1 91 4 0 08 2005 6.8 9.9 4.3 91 5 0 09 2005 3.8 6.5 1.9 88 6 0 0

10 2005 -2.4 -0.3 -4.3 88 23 2 011 2005 -6.8 -4.6 -9.2 88 30 10 012 2005 -9.9 -8.0 -11.9 100 31 15 0


iarnaZile

inghetZile

geroaseZile

vara1 2006 -12.2 -10.0 -14.7 31 31 26 02 2006 -12.1 -9.4 -14.2 28 28 24 03 2006 -8.1 -5.6 -10.5 28 31 13 04 2006 -2.5 -0.9 -4.2 19 30 10 05 2006 0.4 3.0 -1.8 8 20 0 06 2006 4.0 6.5 1.9 2 13 0 07 2006 6.4 9.2 4.3 0 3 0 08 2006 6.5 9.4 4.0 0 4 0 09 2006 3.0 5.7 0.6 0 10 0 0

10 2006 0.8 3.6 -1.7 5 17 0 011 2006 -5.6 -3.4 -7.8 23 30 11 012 2006 -6.1 -3.7 -8.3 29 31 12 0


iarnaZile

inghetZile

geroaseZile

vara1 2007 -8.7 -6.3 -11.1 31 31 19 02 2007 -8.8 -7.1 -10.4 28 28 14 03 2007 -6.7 -4.8 -8.4 31 31 8 04 2007 -5.2 -3.2 -7.0 29 30 4 05 2007 3.0 5.7 0.6 3 9 0 06 2007 6.0 9.2 3.3 0 4 0 07 2007 8.8 13.0 5.4 0 5 0 08 2007 7.9 11.0 5.4 0 1 0 0

22

9 2007 1.4 4.0 -1.0 3 17 0 010 2007 -0.3 2.4 -2.8 7 21 3 011 2007 -7.9 -5.3 -10.6 26 30 17 012 2007 -8.3 -5.9 -10.3 31 31 13 0


iarnaZile

inghetZile

geroaseZile

vara1 2008 -9.7 -7.1 -12.2 31 31 27 02 2008 -10.4 -7.9 -12.5 29 29 24 03 2008 -7.7 -5.3 -9.8 27 31 23 04 2008 -3.9 -1.6 -5.7 18 30 7 05 2008 0.0 2.2 -2.0 6 15 0 06 2008 5.1 8.3 2.6 0 10 0 07 2008 5.6 9.6 2.6 0 3 0 08 2008 8.3 12.0 5.2 0 1 0 09 2008 1.8 4.9 -0.4 2 11 0 0

10 2008 0.5 3.6 -2.0 19 28 12 011 2008 -2.9 0.3 -5.9 28 30 26 012 2008 -8.5 -6.2 -10.3 31 31 31 0


iarnaZile

inghetZile

geroseZile

vara2 2009 -10.9 -9.0 -12.7 31 31 30 03 2009 -8.3 -6.0 -10.4 30 28 28 04 2009 -2.4 0.9 -4.8 28 31 28 05 2009 1.2 3.8 -1.0 16 30 10 06 2009 5.3 8.7 2.2 8 13 0 07 2009 7.2 10.5 4.7 0 7 0 08 2009 6.9 9.9 4.6 0 2 0 09 2009 3.4 6.3 1.3 0 10 0 0

10 2009 -0.4 2.5 -2.8 12 26 14 011 2009 -3.6 -1.4 -5.7 29 30 25 012 2009 -7.4 -4.9 -10.3 31 31 31 0

23

1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Media

anuala

-4,26 -4,31 -4,53 -3,68 -4,90 -4,83 -5,31 -4,36 -3,90 -5,13 -3,84

Media lunara 1999-2009

Ianuarie -12,61

Februarie -11,09

Martie -10,73

Aprilie -6,11

Mai -4,64

Iunie -0,95

Iulie 2,1

August 4,39

Septembrie 4,58

Octombrie 0,46

Noiembrie -7,09

Decembrie -10,63

5.2 Umezeala aerului

Existenta vaporilor de apa din atmosfera deetrmina caracteristicile starii de

umiditate a aerului si implicit pe cele ale nebulozitatii si precipitatiilor atmosferice.

24

Marimile ce definesc umezeala aerului sunt:

- tensiunea reala a vaporilor

-umezeala absoluta

-umezeala specifica

-temperatura punctului de roua

- diferenta psihrometrica si deficitul de saturatie

Umezeala relative constituie cel mai important indice al starii de umiditate al

aerului si este definit ca raportul procentual dintre forta elastica a vaporilor si

tensiunea maxima de saturatie.

Tensiunea vaporilor este notate cu e si mai este numita si forta elastica a

vaporilor si reprezinta presiunea partial exercitata de vaporii de apa din

atmosfera in cadrul presiunii generale a acesteia.Ca orice presiune, tensiunea

vaporilor de apa se va exprima in mm coloana de Hg sau in milibari(mb).

Deficitul de saturatie se calculeaza pe baza diferentei dintre tensiunea mxima de

saturatie si forta elastic a vaporilor.

Pentru masurarea umezelii aerului , cat si a celorlalti parametric ce defines

umezeala aerului , se folosesc psihrometre, higrometre si

higrografe.

Umezeala aerului

25

Luna Anul UMRL1 2000 842 2000 913 2000 964 2000 965 2000 836 2000 837 2000 928 2000 929 2000 92

10 2000 7711 2000 8812 2000 87

Luna Anul UMRL

1 1999 79 2 1999 963 1999 924 1999 985 1999 906 1999 817 1999 858 1999 819 1999 78

10 1999 8511 1999 6312 1999 83

26

Luna Anul UMRL1 2002 832 2002 873 2002 884 2002 975 2002 926 2002 937 2002 928 2002 929 2002 95

10 2002 9011 2002 8612 2002 90

Luna Anul UMRL1 2001 912 2001 913 2001 964 2001 945 2001 95

6 2001 987 2001 958 2001 949 2001 97

10 2001 9211 2001 9112 2001 87

Luna Anul UMRL1 2004 942 2004 943 2004 904 2004 885 2004 966 2004 957 2004 928 2004 939 2004 88

10 2004 7411 2004 8912 2004 89

Luna Anul UMRL1 2003 952 2003 893 2003 944 2003 985 2003 926 2003 977 2003 988 2003 949 2003 92

10 2003 9711 2003 9112 2003 83

Luna Anul UMRL1 2006 932 2006 973 2006 994 2006 985 2006 976 2006 977 2006 978 2006 959 2006 94

10 2006 8611 2006 9612 2006 86

Luna Anul UMRL1 2005 962 2005 943 2005 994 2005 945 2005 966 2005 947 2005 918 2005 919 2005 88

10 2005 8811 2005 8812 2005 100

27

Luna Anul UMRL1 2008 872 2008 863 2008 954 2008 935 2008 916 2008 897 2008 928 2008 849 2008 89

10 2008 8511 2008 7412 2008 88

Luna Anul UMRL1 2007 982 2007 993 2007 954 2007 975 2007 896 2007 887 2007 808 2007 899 2007 87

10 2007 8611 2007 9212 2007 83

Luna Anul UMRL1 2009 812 2009 913 2009 944 2009 815 2009 906 2009 847 2009 898 2009 899 2009 88

10 2009 8211 2009 8112 2009 87

Media 1999-2009

Ianuarie 75

Februarie 84,5833

Martie 86,5

Aprilie 78

Mai 77,25

Iunie 83,25

Iulie 83,58

August 83,0833

Septembrie 76

Octombrie 78,5

Noiembrie 78,25

Decembrie 72,4166

5.3 Nebulozitatea

Reprezinta gradul de acoperire cu nori a boltii ceresti.Reprezinta o observatie vizuala exprimata fie in zecimi,fie in optimi.

28

Pentru determinarea nebulozitatii se alege un punct de belvedere , cu buna vizibilitate, se considera tot cerul vizibil din acel loc ca fiiind egal cu 10 sau 8 si se precizeaza cate parti reprezinta sisteme noroase.

In afara de observatiile vizuale la nivelul satiilor meteorologice se determina instrumental inaltimea bazei norilor prin metoda balonului pilot dar si cu ajutorul ceilometrelor.

Fig.5 Plafon de nori vazut de pe Braul Portita

Nebulozitatea

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Cer senin 7.8 4.5 6.9 3.2 2.3 1.9 4.2 6.2 6.7 8.6 6.3 7.3

29

Cer noros 6.5 6.3 6.7 5.6 6.7 7 9.6 9.8 9.1 7.1 6.8 7

5.4.Durata de stralucire a soarelui

Durata de stralucire a soarelui reprezinta timpul real in care Soarele a stralucit pe bolta cereasca, fiind numita si durata efectiva de stralucire a Soarelui.In meteorologie se mai foloseste si termenul de durara astronomica sau durata posibila de stralucire a Soarelui, ce reprezinta intervalul de timp dintre momentul rasaritului si apusului Soarelui.

Raportul dintre durata efectiva (d) si durata astronomica (D) a stralucirii Soarelui reprezinta valoarea fractiei de insolatie (F).Ea scoate in evident rolul nebulozitatii in reducerea duratei stralucirii Soarelui, fiind ub parametru meteorologic cu aplicabilitte practitca in domeniu precum ar fi urbanistica, constructii, agricultura , balenologie etc.

Pentru masurarea duratei de stralucire a Soarelui se foloseste heliograful universal si de tip Fuess.

Durata de stralucire a soarelui

2005 Durata astronomica

Durata efectiva

Durata maxima

Ziua Fractia de insoltie

Nr. zilelor

Cu soare

Fara soare

Ianuarie 284.3 104.4 9.1 18 0.37 16 15

Februarie 291.1 97 9.8 9 0.33 16 12

Martie 369.6 139.6 10.9 23 0.37 20 11

Aprilie 405.7 142.7 12,4 7 0.35 22 8

Mai 462 137.2 13.8 29 0.3 25 6

30

Iunie 468.3 135.9 13.8 26 0.29 23 7

Iulie 473.7 163.4 12.6 8 0.34 24 7

August 436 164.6 12 28 0.37 26 5

Septembrie 376.4 127 12.6 7 0.34 20 10

Octombrie 339.7 149.6 10.4 7 0.44 22 9

Noiembrie 286.2 103.3 9.4 10 0.36 16 14

Decembrie 272.2 61.4 8.4 12 0.22 17 14

2006

Ianuarie 284.3 146.8 9.1 26/27 0.52 21 10

Februarie 291.1 87.6 9.5 7 0.3 19 9

Martie 369.6 90.7 11.3 20 0.25 20 11

Aprilie 405.7 106.9 12.9 30 0.26 21 9

Mai 462 152.8 12.8 24 0.33 6 5

Iunie 468.3 115.1 12.9 26 0.25 22 8

Iulie 473.7 175.6 12.5 3 0.37 30 1

August 436 182.7 13.2 17 0.42 27 4

Septembrie 376.4 130.9 12.5 7/8 0.35 19 11

Octombrie 339.7 214 10.5 9/11 0.63 27 4

Noiembrie 286.2 114.2 9.1 18 0.39 18 12

Decembrie 272.2 170 8.9 1 0.62 26 5

31

2007

Ianuarie 284.3 76.9 83 4 0.27 18 13

Februarie 291.1 69.4 10.4 18 0.24 19 9

Martie 369.6 141.5 11.3 14 0.38 23 8

Aprilie 405.7 145.8 13.2 23 0.35 24 6

Mai 462 185.5 13.5 13/15 0.4 2 3

Iunie 468.3 186.3 13.3 21 0.4 30 0

Iulie 473.7 283.8 14.1 28 0.6 30 1

August 436 170.2 13.4 16 0.39 24 7

Septembrie 376.4 157.4 11.7 17 0.42 21 9

Octombrie 339.7 142.2 10.9 2 0.41 22 9

Noiembrie 286.2 89.6 9.1 3 0.31 17 13

Decembrie 272.2 152.2 8.6 22 0.56 23 8

Media 2005-2007 Insolatia 2005-2007

Ianuarie 109.3666667 0.386666667

Februarie 84.66666663 0.29

Martie 123.9333333 0.333333333

Aprilie 131.8 0.32

Mai 158.5 0.343333333

Iunie 145.7666667 0.313333333

32

Iulie 207.6 0.436666667

August 172.5 0.393333333

Septembrie 138.4333333 0.37

Octombrie 168.6 0.493333333

Noiembrie 102.3666667 0.353333333

Decembrie 127.8666667 0.466666667

5.5 Precipitatiile atmosferice

Precipitatiile atmosferice reprezinta produsele finale ale condensarii si sublimarii vaporilor de apa din atmosfera libera ,care cad din nori si ajung la suprafata terestra sub forma lichida(ploaie,burnita), solida (zapada,mazariche,grindina), sau sub ambele forme (lapovita).

Indiferent de forma sub care cad,precipitatiile atmosferice reprezinta elemental meteorologic si climatic de importanta primordial pentru viata.

Apa rezultata din precipitatii constituie unul din factorii cu importanta majora pentru om si activitatea lui, pentru dezvoltarea plantelor si animalelor, pentru alimentarea retelei hidrografice, pentru aspectul peisajului geografic al oricarei regiuni de pe glob.

Importanta biologica si geografic climatologica a apei din precipitatii tine insa nu numai de forma si de cantitate, ci si de alte aspect cum ar fi:

-intensitatea

-durata

-frecventa cu care se produce in anumite regiuni

In functie de valorile pe care le inregistreaza in timp, precipitatiile pot avea in natura un rol pozitiv sau negativ.

De exemplu , in cazul caderilor abundente sub forma de avrse puternice, se infiltreaza in sol cantitati foarte mici, ramanand ca in cea mai mare proportie sa se scurga si sa constituie cauaz cresterilor de debite si niveluri de rauri si fluvii si in cele din urma a inundatiior, a spalarii si eroziunii solurilor.Dimpotriva, daca se

33

produc in cantitati neinsemnate de timp pot genera fenomene de seceta (seceta atmosferica ,pedologica , mixta ) cu profunde implicatii socio-economice pentru regiunile afectate.Acesta este aspectul negative al precipitatiilor atmosferice.

Pentru cunoasterea cu exactitate a diferitelor aspect ce caraterizeaza acest element meteorologic, cu mare variabilitate in timp si spatiu, la nivel mondial si national se efectueza observatii instrumentale si vizuale in cadrul retelei de statii meteorologice si posture pluviometrice.

Masurarea cantitatii de apa provenite din ploi si ninsori se masoara cu pluviometrul.Pentru inregistrarea continua cantitatii de apa cazuta precum si a duratei si intensitatii se utilizeaza pluviograful.

Cantitatea de apa rezultata din precipitaii, ce cade intr-un loc se masora prin grosimea stratului de apa colectat exprimat in milimetri, in ipoteza in care apa cazuta nu s-ar infiltra in sol, nu s-ar scurge si nu s-ar evaporaDeoarece grosimea de 1 mm a stratului de apa ce cade pe un m2 echivaleaza in volum cu 1 litru de apa, cantitatea de apa rezultata din precipitatii se exprima fie in mm, fie in l/m2 asa cum frecvent se obisnuieste in agricultura.

34

In prezent, in reteaua de statii meteorologice din Romania, pentru masurarea precipitatilor se foloseste pluviometru de tip IMC

Fig.6 Platoul Caraiman

Precipitatiile atmosferice

35

Luna Anul Felul

Cantitatea lunara

1 1999 Ninsoare 36.02 1999 Ninsoare 82.63 1999 Ninsoare 52.6

4 1999 Ninsoare 99.75 1999 Ploaie/ninsoare 38.56 1999 Ploaieninsoare 123.47 1999 Ploaie/ninsoare 77.68 1999 Ploaie/ninsoare 124.69 1999 Ploie/ninsoare 112.2


1 2000 Ninsoare 56.92 2000 Ninoare 59.33 2000 Ninsoare 70.84 2000 Ninsoare 33.15 2000 Ploaie/ninsoare 16.26 2000 Ploaie/ninsoare 32.47 2000 Ploaie/ninsoare 56.18 2000 Ploaie/ninsoare 20.39 2000 Ploaie/ninsoare 52.8

10 2000 ninsoare 1.411 2000 Ninsoare 16.512 2000 Ninsoare 23.9

36

1 2002 Ninsoare 19.32 2002 Ninsoare 17.63 2002 Ninoare 41.84 2002 Ninsoare 71.45 2002 Ploaie/ninsoare 61.16 2002 Ploaie/ninsoare 74.87 2002 Ploaie/ninsoare 98.18 2002 Ploaie/ninsoare 125.29 2002 Ploaie/ninsoare 62.6


1 2001 Ninsoare 28.12 2001 Ninsoare 61.83 2001 Ninsoare 33.94 2001 Ninsoare 44.05 2001 Ploaie/ninsoare 64.46 2001 Ploaie/ninsoare 193.57 2001 Ploaie/ninsoare 125.68 2001 Ploaie/ninsoare 94.69 2001 Ploaie/ninsoare 139.7


Luna Anul Felul

Canitatea de

precipitatii1 2003 Ninsoare 20.2

2 2003 Ninsoare 20.23 2003 Ninsoare 51.64 2003 Ninsoare 62.95 2003 Ploaie/ninsoare 48.26 2003 Ploaie ninsoare 106.97 2003 Ploaie/ninsoare 113.88 2003 Ploaie/ninsoare 49.69 2003 Ploaie/ninsoare 67.5


Luna Anul Felul

Cantitate de

precipitatii1 2004 Ninsoare 63.92 2004 Ninsoare 54.63 2004 Ninsoare 40.24 2004 Ninsoare 45.15 2004 Ploaie/ninsoare 73.56 2004 Ploaie ninsoare 64.77 2004 Ploaie/ninsoare 156.18 2004 Ploaie/ninsoare 99.89 2004 Ploaie/ninsoare 66.0

10 2004 Ploaie/ninsoare 31.411 2004 Ninsoare 82.012 2004 Ninsoare 41.5

1 2005 Ninsoare 147.32 2005 Ninsoare 55.33 2005 ninsoare 40.64 2005 Ninsoare 55.75 2005 Ploaie/ninsoare 110.46 2005 Ploaie/ninsoare 125.77 2005 Ploiaie/ninsoare 168.88 2005 Ploaie 114.79 2005 Ploaie/ninsoare 71.0


1 2006 Ninsoare 51.32 2006 Ninsoare 55.73 2006 Ninsoare 73.34 2006 Ninsoare 46.15 2006 Ploaie/ninsoare 74.76 2006 Ploaie/ninsoare 88.27 2006 Ploaie/ninsoare 130.08 2006 Ploaie/ninsoare 84.59 2006 Ploaie/ninsoare 55.5


Media lunara 1999-2009

Ianuarie 54.08

Februarie 53.94

Martie 68.48

37

Luna Anul Felul

Cantitatea de

precipitatii1 2008 Ninsoare 41.22 2008 Ninsoare 28.43 2008 Ninsoare 106.04 2008 Ninsoare 89.35 2008 Ploaie/ninsoare 96.96 2008 Ploaie/ninsoare 124.07 2008 Ploaie/ninsoare 282.48 2008 Ploie/ninsoare 31.69 2008 Ploaie/ninsoare 129.5


Luna Anul Felul

Cantitatea de

preipitatii1 2007 Ninsoare 36.92 2007 Ninsaore 32.13 2007 Ninsoare 54.84 2007 Ninsoare 58.85 2007 Ploaie/ninsoare 110.36 2007 Ploaie/ninsoare 79.87 2007 Ploaie/ninsoare 19.48 2007 Ploaie/ninsoare 178.79 2007 Ploaie/ninsoare 102.3


Luna Anul Felul

Cantitatea de

precipitatii1 2009 Ninsoare 67.82 2009 Ninsoare 71.83 2009 Ninsoare 119.24 2009 Ninsoare 43.55 2009 Ploaie/ninsoare 96.96 2009 Ploaie/ninsoare 139.37 2009 Ploaie/ninsoare 202.98 2009 Ploaie/ninsoare 119.09 2009 Ploaie/ninsoare 31.8


Aprilie 64.96

Mai 81.79

Iunie 115.27

Iulie 143.08

August 104.26

Sptembrie 89.09

Octombrie 49.98

Noimebrie 48.25

Decembrie 50.92

5.6 Vantul

Miscarea pe care aerul o exercita parallel sau aproape parallel cu suprafata terestra datorita gradientilor barici orizontali poarta numele de advectie sau intr-un termen mai larg de vant.

In cadrul statiilor meteorologice se urmareste determinarea directiei,vitezei dar si a intensitatii numita sit aria vantului.

Directia reprezita sensul din care bate vantul, ea apreciindu-se fie pe baza punctelor cadinale si intercardinale , fie pe baza unghiului pe care il face vectorul vant cu directia nordului geografic.

Viteza reprezinta distant parcursa de aerul aflat in miscare pe unitatea de timp.Ea se exprima in m/s sau in km/h stiindu-se ca 1 m/s = 3,6 km/h, iar 1 km/h = 0,278 m/s.

Pentru masurare se utilizeaza ca aparate si instrumente de masura : giruete,anemometer, giruete inregistratore, anemocinemografe, electrocinemografe si senzori de vant.

Frecventa medie

N NE E SE S SV V NV Calm

Ian 6,1 9,6 4,8 5,4 8,2 18,9 17,5 27,1 2,4

38

Iulie 3,7 7,3 5,5 6,6 5,6 14,4 25,5 30,2 1,2

Anual 4,6 7,9 6,0 7,1 8,4 17,2 21,5 25,6 1,7

Viteza medie

N NE E SE S SV V NV

Ian 7,2 4,7 3,8 3,6 11,2 9,4 8,8 10,4

Iuli,2e 6,8 4,7 3,4 3,4 6,8 4,9 5,7 6,8

Annual 5,1 4,8 4,6 5,4 7,3 7,2 6,6 8,1

5.7 Stratul de zapada

Stratul de zapada reprezinta un fenomen meteorologic characteristic zonelor temperate si reci, in zona intertropicala intalnindu-se pe munti inalti (Kenya,Kilimanjaro).

Zapada depusa pe suprafata solului in conditiile inregistrarii temperaturii negative, se mentine, formand un strat cu o grosime mai mult sau mai putin uniforma, in functie de configuratia terenului, de gradul de expunere sau de adapostire a acestuia fata de actiunea vantului.

Ca urmare, in natura , stratul e zapada are o grosime care difera mult in spatiu, existand atat portiuni expuse vantului cu grosimi foarte reduse, cat si portiuni cu grosimi foarte mari pe care zapada a fost acumulata sub forma e troiene.

Sub aspect practice, stratul de zapada cu grosime, structura si densitatea ce-l carcterizeaza , are consecinte extreme de importante asupra rezervei de apa din sol, asupra plantelor, asupra semanaturilor ce ierneaza sub patura de zapada.

Observatiile asupra stratului de zapada se realizeaza atat pe cale vizuala cat sip e cale instrumental , incepand din momentul formarii, pana in momentul topirii complete.

Ele se efectueaza zilnic sau pentadic.Observatiile zilnice constau in stabilirea gradului de acoperire cu zapada a solului , a modului de asezare si in

39

determinarea grosimii stratului de zapada , air cele pentadice in determinarea structurii, densitatii si echivalentului in apa al stratului de zapada format pe sol.

Fig.7 Platoul Costilei

Grosimea stratului de zapada se determina prin intermediul riglelor nivometrice fixe, care se plaseaza pe platform meteorological in varfurile uniu triunghi echilateral cu latura de 10 m.

Riglele se fixeaza in pamant toamna cu circa o luna inainte de data medie a primei ninsori si se ridica primavera tarziu , cand nu mai sunt posibile caderi de zapada

Stratul de zapada

Anul Data producerii ultimului strat

Data producerii primului strat

Data intervalului cu strat de

40

zapada

2005 26.VI 15.X 236 zile

2006 18.VI 1.IX 242 zile

2007 25.V 9.IX 229 zile

5.8 alte fenomene meteorologice : fenomene caracteristice sezonului cald(fenomene orajoase,grindina,seceta) dar si fenomene caracteristice sezonului rece (viscol,polei,chiciura.avalanse,bruma).

Capitolul 6 Poluarea aerului

6.1 Surse ale poluarii aerului

Din fericire la acest capitol nu sunt prea multe de spus, singurele surse de poluare fiind gunoiul din jurul cabanelor si de pe traseele marcate, plus gazelle de esapament de la snowmobile si ATV-uri care mai populeaza platoul Bucegilor , dar fiind in numar forte mic nu prea se resimnte prezenta lor.

6.2 Factorii care favorizeaza dispersia poluantilor

Vantul are o frecventa destul de mare in acesta zona de platou a Bucegilor , factor care ajuta la dispersia rapida a poluantilor.

41

Bibliografie

Walter,Kergel, “Muntii Bucegi-Drumetie,alpnis,schi, editura Bel Alpin Tour SRL, 2000, Bucuresti

Em.Cristea,N.Dumitriu, “Bucegii-Turism,alpinism” ,editura Uniunii de Cultura Fizica si Sport, 1962, Bucuresti

42

Adrian Amadeus Tiscovschi,Daniel Constantin Diaconu, “Meteorologie si Hidrologie- Lucrari practice”, editura Universitara, 2004, Bucuresti

Adrian Amadeus Tiscovschi,Daniel Constantin Diaconu, “ Prelucrarea si reprezentarea datelor climatologice si hidrologice, Editura Universitara ,2005,Bucuresti.

St.M.Stoenescu, D.Tistea, “Clima Romaniei”,vol.1,Bucuresti,2007

43

Factorii Genetici Ai Climei

Documents

Transcript of Factorii Genetici Ai Climei