Facerea lumii si a omului.1 ntrunceput1 a facut2 Dumnezeu cerulsi pamntul3.2 Dar pamntul era nedeslusit sinemplinit4; si ntuneric era deasupra1n interiorul dimensiunii nemarginite siatemporale a lui Dumnezeu, atunci cnd El, prinpropria Sa vointa si putere, a hotart ca lumeasa aiba un nceput. ntrunceput (en arh) sugereazaca Dumnezeu transcende nceputul, caEl este anterior oricarei miscari. Arh nsa nseamnanu numai nceput, ci si principiu (tradusn Vulgata prin principium), adica conceptie,regula, norma, punct de vedere. Textul preconizeazaideea ntelepciunii creatoare (Pr 8.22-31),a Logosului (Cuvntului) creator (In 1.1-3).2Grecescul poio = a face, l traduce peebraicul bara, un verb care n VT este ntotdeaunafolosit pentru a exprima actiunea creatoarea lui Dumnezeu. Vulgata (si unele versiuni moderne)l traduc prin a crea, echivalentul romnescal lui a face. Verbul e mult mai explicitn 2Mac 7.28: Dumnezeu a facut totul din nimic(ceea ce exclude prezumtia unei materii preexistente).Romnescul a face nseamna nu numaia crea (din nimic), ci si a crea n mod organizat,potrivit unui plan, n etape prestabilite si cu ofinalitate clara.3Prin cerul si pamntul (ebraism) se ntelegerezultatul creatiei, cosmosul ordonat, existentantregului univers (Sf. Vasile cel Mare).Alti Sfinti Parinti nteleg lumea ngereasca si ceamateriala.4Nedeslusit: invizibil sau de-abia vizibil,ca prin abur. Nemplinit: nentocmit pe deantregul;pustiu; gol; desert, fara viata. Ebraicultohu-bohu sugereaza ideea de haos, materieinforma, creata din nimic, dar nca neorganigenunii;si Duhul lui Dumnezeu5 Sepurta pe deasupra apelor.3 Si a zis Dumnezeu6: Sa fie lumina7!Si a fost lumina.4 Si a vazut Dumnezeu lumina ca e frumoasa8;si a despartit Dumnezeu luminade ntuneric.5 Si Dumnezeu a numit lumina ziua,iar ntunericul l-a numit noapte. Sia fost seara si a fost dimineata: ziuanti9.zata, nedeslusita.5n limba greaca, acelasi cuvnt, pneuma,nseamna si vnt, si duh. Asadar, miscareaaerului care va face posibila ivirea pamntului;Duhul datator de viata al lui Dumnezeu.6Rostirea lui Dumnezeu: actul prin care vointaSa devine fapta; participarea cuvntului(Cuvntului) la actul creatiei; (vezi In 1.1 sinote).7Activarea luminii necreate a lui Dumnezeu,Cel ce El nsusi este lumina, asa cum lumina estesi Cuvntul Sau (Logosul) ntrupat, Iisus Hristos(In 1.9;8.12;9.5;12.46), vizibila n momentulschimbarii Sale la fata (Mt 17.2;Mc 9.3;Lc 9.29).Asadar, nu e vorba de lumina naturala (astrelevor fi create de abia n ziua a patra vezi versetele14-19), ci de acea lumina pe care o vor experiamai trziu isihastii si pe care teologia rasariteanao va cunoaste ndeosebi prin scrierileSfntului Grigorie Palama.8Ca adjectiv, kalos nseamna frumos (v. 4 si31); ca adverb, nseamna bine (v. 8,10,12,18,21si 25). Lumina frumoasa e optiunea exegeticaa Sfntului Vasile cel Mare. Frumos si bine,laolalta, induc ideea de armonie.9La Evrei, ziua de 24 de ore ncepea si se terminala apusul soarelui. Este si ziua liturgica ncultul crestin.