7/28/2019 fabricarea si repararea autocehiculelor

1/3

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI Student:Catedra Autovehicule Rutiere Grupa: 8401 bLaborator Fabricarea si Repararea Autovehiculelor

L.2.1. Controlul starii tehnice a blocului motor si determinareacotelor de reconditionare a camasilor de cilindru prin micrometrare

statica

2.1. Caracteristici tehnice ale blocului de cilindru

Marca autovehiculului: Dacia 1310, motor: 810-99Materialul blocului motor: fonta.Materialul camasilor de cilindrii : fonta speciala ;

Diametrul nominal si cota de reconditionare a camasilor de cilindri: D = 73 mm,R = 73.5 mmOvalitatea si conicitatea acceptate : 0.02 mm

; 2.2. SDV-uri si utilaje folosit

Masa de observare a blocului motor

Subler, micrometru, comparator

Rigleta metalica

Lampa decontrol portabila

2.3 Mod de lucru

Se pune camasa de cilindru pe masa de lucru. Se masoara cu sublerul diametrul nominalal unei camasi noi (neuzate). Se regleaza micrometrul cu distanta alezajului camasii noi decilindru. Se etaloneaza comparatorul intre palpatoarele unui micrometrul. Se aleg 3 planuriparalele I-I, II-II si III -III orizontale si doua sectiuni (A-A parale) cu axa arborelui cotit si B-B

perpendicular pe axa). Aceste plane se aleg in functie de tipul de motor si de I 1 si I2 la caresunt uzuri maxime respectiv minime. Cu comparatorul se masoara in cele 3 planuri orizontale

paralele uzurile camasilor de cilindru, observandu-se variatia uzurilor de la un plan la altul. Serepeta operatia pentru mai multe camasi de cilindru uzate de la diferite motoare. Rezultatelemasuratorilor se noteaza intr-un tabel. Pe baza acestor date se vor calcula conicitatea siovalitatea camasilor de cilindru.

2.4 Rezultatele masuratorilor

La blocul motor se face un control vizual cu privire la fisuri, crapaturi si masurarea acestora.

7/28/2019 fabricarea si repararea autocehiculelor

2/3

Se masoara abaterile de la planeitate ale suprafetelor de asezare : asamblarea cu chiulasa inpartea superioara si asamblarea cu baia de ulei in partea inferioara.

A-A B-B

I II III K I II III K

1 0.11 0.085 0.04 0.07 0.10 0.07 0.08 0.02

2 0.04 0.01 0 0.04 0.06 0.05 0.03 0.03

3 0.12 0.0.9 0.02 0.1 0.28 0.07 0.01 0.27

- Intensitatea de uzare este: Iu = umax /L = 0.28/150= 18.6* 0,0001 [m /1000km].

- Viteza de uzare este: vu =umax/Dh =0.28/3000= 9.33"10-5 [m/h].- am impu s pa rcursul L= 150000 km iar durata de functionare de 3000 h.

Oval i ta tea este data de: Ov= Xmas AA - Xmas BB. (cilindru 1: I - l Ov = 0, 01; II-II;

Ov = 0.015; III III; Ov = 0.04; cil indru 2 , I - I 0v= 0.02; I I - I I ; Ov= 0.04; III - III 0v=0.03; cilindru 3 : I - I Ov=0.16; lI - ll 0v= 0.02; III - III 0v=0.01).

Concluzii:

Uzura cea mai mare maturata este de 0.28 mm, iar daca se considera adaosul de prelucrare ap =0.2 mm se obtine Dr = 73.48 mm < 73.5 mm = R1, deci camasa de cilindru respectiva se poatereconditiona la cota R1 = 73.5 [mm], deci piesa se incadreaza in prima treapta de reconditionare;- celelalte camasi de cilindru prezinta valori mai mici ale uzuri deci si in cazul for se

poate efectua reconditionarea la cota R, = 73.5 mm;- la cilindrul 1ovalitatea creste din planul I-l spre planul lll-lll rezultand o forma de trunchi de

con;- la cilindrul 2 ovalitatea maxima este in planul II-II rezultand o forma de butoi pentrucamasa respectiva;- la cilindrul 3 se vede aceeasi forma ca si la cilindrul 1 dar ovalitatea maxima este in

planul I-I.

Observatie:

Distributia uzurilor in interiorul camasii de cilindru este neuniforma, cu uzuri accentuate inpartea superioara a camasii (la PMI) datorita particulelor dure care uzeaza abrazivcamasa si o uzura nesemnificativa spre partea inferioara (la PME) datorita

7/28/2019 fabricarea si repararea autocehiculelor

3/3

condensului si a peretelui rece.