pag. 20

Val de pensionări în Poliţia Argeş: peste 30 de cereri în doar câteva zile

Eliton Trans este o companie de elită în transportul rutier ce angajează șoferi autocamion, cu sau fără experiență, pentru transport de marfă, internaţional şi intern pag. 19

Foaie verde și-o mistrie,/Ia priviți ce comedie:/Axinte a ajuns la

pușcărie... Deocamdată la cea de la Pitești, a cărei memorie o tortu-rează și o poluează cu imaginea lui fake de apărător al valorilor antico-muniste. Nu credeam ca în timpul vieții mele să apuc să văd o mai mare strâmbătate ca asta. Și anume ca un țepar de zeci de milioane de euro, ca patronul de la Argecom, urmărit cu lanterna de bănci, de Fisc și de alți creditori deoarece și-a transferat ave-rea pe numele fi icei, Maria Axinte, să ne dea acum lumină în materie de reeducare și tortură. Chiar că nu ne mai facem bine! Și spun asta după ce ”Gigel Insolventul” a postat săptă-mâna trecută pe contul de Facebook, într-un exercițiu de exhibiționism dizgrațios, plăci de beton despre care susține că le-ar fi adus din Zidul Berlinului, ca să le planteze în curtea Memorialului de la Pitești. Poate că e așa, poate că nu, mai puțin importă

acest detaliu, dacă bucățile din zid sunt autentice sau nu. Deranjant e însă că un tip cu cocoașa morală și culturală a lui Gigi Axinte (apropo, cea mai teribilă palmă pe obrazul academic al Universității Pitești, iar prietenii știu de ce!) a ajuns acum să-și lustruiască imaginea cu ose-mintele deținuților morți în teribila închisoare de la Pitești. Mai ușor cu pianul pe scări și cu anticomunis-mul de zidărie, nea Gigele! Că nu mai păcălești pe nimeni, nici măcar pe liberalii la al căror țambal politic ai încercat să cânți din nou, nu mai devreme de acum două săptămâni. Atunci când te gudurai ca un co-munitar pe lângă noul ministru al Culturii ca să-i câștigi bunăvoința. Bine intenționat, ministrul a zis că va propune fostul penitenciar de la Pitești (al cărui stăpân a devenit fa-milia ta) pe lista monumentelor care să intre în Patrimoniul UNESCO. Sărmanul domn’ Bogdan Gheor-

ghiu, s-a dezumfl at rapid când a afl at în conferința de presă că ai distrus ”Camera 4 Spital” ca să faci paraclis! Atenție, vorbim despre faptul că ai adus modifi cări grosolane, prin dis-trugere și mutilare, unui monument de patrimoniu. Iar distrugerea ”Ca-merei 4 Spital” (locul unde se consu-mau cele mai teribile acte de tortură asupra deținuților studenți) se în-tâmpla când același fi gurant cu pipă și gripă la tot ceea ce înseamnă patri-moniu cultural în județ, care e Cris-tian Cocea, era inspector-șef la Cul-tură. Așa că adio UNESCO, Gigele! Atâta ai putut, atâta ai făcut! Deși, dacă aveai într-adevăr un Dumne-zeu, făceai paraclisul în curtea închi-sorii, că aveai destul loc! Din punct de vedere al patrimoniului cultural universal, ai săvârșit o barbarie, ca un adevărat expert în zidărie. Rușine să-ți fi e! Pentru tot.

Gabriel Grigore

Punctul pe Y Zidarul, mortarul şi penitenciarul. De la ”Fenomenul Piteşti”, la ”Fenomenul Axinte”...

pag.

4

NR. 1325FONDAT ÎN 1994Săptămânal de informaţii diverse

18 - 22 decembrie 201920 pagini 1,5 lei

IMPORTANT! Următoarea ediţie a ziarului va apărea luni, 23 decembrie 2019

Com Divers Auto Ro urează clienţilor, salariaţilor și colaboratorilor sărbători fericite!

Manager, Dan Lazăr

Ping-pong politic pe proiectul Pădurii Trivale de arie protejată

Vicele Sorin Apostoliceanu: „ După Anul Nou o să merg la minister, să vedem cum putem să urgentăm acest lucru, ca Pădurea Trivale să fi e declarată arie protejată de interes național” „Căile pe care le-am ales noi sunt cele mai simple, rapide și care au putere de reușită, pentru că nu avem bani să cumpărăm de la toată lumea”, mai spune viceprimarul. Doctorul Tiberiu Irimia: ,,Ni s-a furat proiectul și au pus sacii în căruță la PSD” „Lumea a înțeles că s-a votat arie protejată și de aceea nu a mai venit la semnături”, afi rmă dr. Irimia „Mi se pare că au vrut neapărat să înăbușe inițiativa cetățenească în care peste 5.000 de piteșteni au semnat pentru protejarea pădurii și pentru extinderea parcului”, mai spune acesta.

pag. 10-11

Georgescu: ”E o opţiune să candidez independent la Primăria Mioveni în 2020”

„La nivelul judeţului, ar fi câteva probleme care se văd din avion”

Dubiosul contract pentru reabilitarea Bulevardului „Pardon” din Câmpulung

Scandalul banilor cheltuiţi aiurea la Salpitfor. Continuă ostracizarea liderei de sindicat care a dezvăluit totul

Fermă de curcani de 2 milioane de euro la Topoloveni

Întâlnire de sfârşit de an cu conotaţii muzicaleŞeful de la Dacia le-a cântat jurnaliştilor din Mirabela Dauer

Radiografi a sistemului medical din Argeş

pag.

3pa

g. 5

pag.

4pa

g. 7

pag.

6pa

g. 1

2

Nr. 1325 (18 - 22 decembrie 2019)

Jurnal de Argeş - pag 2 Comunitatea Montană Iezer-MuscelComunitatea Montană Iezer-Muscel

BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ

Sorina Marin, aspirantă cu spume la postul de prefect, a preluat comanda la capitolul tupeu în PNL Argeș.

Ion Georgescu și Cristophe Dridi nego-ciază sferele de infl uență în Mioveni, ținând cont de criteriul egalității de șanse între bărbați și femei.

Mă amenință dl. Dridi că pune un robot să mă contracandide-ze la Primăria Mioveni. L-am rugat să fi e de sex feminin, ca să fi e victoria mai plăcută...

Din Din

Culise...Culise...

Ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu, la o conferință despre anomaliile carcerale și mintale

care se petrec la fosta închisoare de la Pitești.

Sunt dezolat să afl u că dl. Gigi Axinte a amena-jat un paraclis în fosta pușcărie de la Pitești. Eu mă așteptam să construiască o celulă cu geamuri

antiglonț, ca să se apere de creditorii care ar putea să se răzbune pe domnia sa...

Ion Mînzînă, explicându-i lui Dan Manu că în relația cu liberalii trebuie să schimbe

Flacăra Centenarului cu Măciuca Opoziției.

Dane, eu mi-am luat fața de opoziție severă! Acu’ să-i vezi pe unii dintre consilierii județeni liberali cum vin și se roagă de noi să nu le facem publice

adeziunile la PSD...

Ionuţ Moșteanu, deputat, recunoaște că poftește și el la ”cașcavalul” de la Pri-măria Pitești: ”Acum, la 30 de ani de la Revoluție, este timpul nostru”. Cornel Ionică, primar, exersează

gargara înainte de alegerile locale din 2020: ”Ne dorim să o invităm pe Bianca Andreescu la ediția din 2020 a Simfoniei Lalelelor”. Tudorel Pieleanu, comandantul

Poliției Argeș, actor în fi lmul ”Greu de pensionat”, pro-PNL, ediția post-PSD: ”Nu doresc să depun cerere de pensionare”. Adrian Miuţescu, președinte PNL

Argeș, a lovit sub centură Consiliul Județean Argeș și i-a luat vila Florica: „S-a dorit confi scarea numelui Brătieni-lor... de aceea oamenii nu au mai votat PSD”.

Dan Manu, președinte CJ Argeș, se gândește să sune la 112: „Toți cetățenii acestei țări fi ind pe punctul de a rămâne fără un reper al istoriei naționale -Cona-cul Brătienilor - Vila Florica”. Tiberiu Avramescu, păcat că a ieșit

din politică, după talentul cu care pune virgula între subiect și predicat: „Unii umblă doar pentru funcții, iar eu, chiar vroiam să fac ceva pentru comunitate”. Sun Tzu, general chinez, părinte al

științei militare (sec. IV î.Hr.), elogiază cel mai bun elev al său, pe președintele Traian Băsescu: „Răspândiți discordia în-tre cetățenii țărilor ostile. Întărâtați-i pe tineri contra bătrânilor”. Cornel Ionică, un primar pe care

problemele elevilor îl lasă... rece: ”E o problemă legat de faptul că elevii se spală cu apă rece. Dar de unde să luăm bani?”.

Deși OCPI Argeș este una dintre instituțiile pu-blice cu venituri constant foarte mari, directorul Radu Bănică le cere angajaților să dea bani pen-tru petrecerea de fi nal de an, ce va avea loc joi, 19 decembrie, la un restaurant din cartierul Craiovei din Pitești. Asta în condițiile în care în procent covârșitor instituțiile publice din municipiu plă-tesc petrecerile de fi nal de an cu angajații. Con-cret, Radu Bănică a cerut fi ecărui angajat 100 de lei pentru a participa la petrecere. Iar banii au fost încasați fără a se da vreo chitanță. Și tot 100 de lei a cerut Radu Bănică pentru aceeași petrecere și persoanelor autorizate (cadastriști) care colabo-rează cu OCPI Argeș și plătesc constant taxe mari pentru lucrările efectuate. Ban la ban trage, nu?

Radu Bănică a pus angajaţii de la OCPI Argeş să dea câte 100 de lei pentru cheful de fi nal de an

Și ca să nu dați de belea, Ascultați comanda la Vuvuzea!...

Criterii de selecție demne de noaptea minții. Candidații pentru postul de șofer la Centrul Cultural Județean trebuie să redacteze o lucrare!

În urma selecției dosarelor de înscriere la concursul organi-zat de Centrul Cultural Județean Argeș pentru postul de șofer (cu salariul de 4.000 de lei) au rămas șapte candidați. Ceilalți nu au îndeplinit condițiile de vechime în muncă sau nu au depus toate documentele cerute.

Toți ochii sunt îndreptați spre evenimentul al cărui dezno-dământ se apropie și toate urechile sunt ciulite, având în ve-dere bănuielile că postul a fost scos la concurs cu dedicație. În orice caz, piatra de încercare va fi proba scrisă, care va fi susținută miercuri, de la ora 10.00, la sediul instituției. Și pen-tru că remunerația nu este deloc de neglijat, proba va consta în, țineți-vă bine, redactarea unei lucrări pe baza bibliografi ei date. Am consultat și noi bibliografi a de concurs, care constă în trei ordonanțe de urgență și o hotărâre de guvern, plus re-gulamentul de organizare și funcționare a CCJ.

Funcţionarea fără autorizaţie ISU legal-ilegală, dar afi şată ca să ştie şi clienţii

La aproape patru ani de la tragedie și după înăsprirea legii, multe societăţi comerciale, dar și instituţii publice din Pitești funcţionează fără autorizaţie de securitate la incendiu. Mai nou, se pot observa în geamuri mici autocolante prin care sun-tem anunțați că spațiile respective nu dețin autorizație ISU.

Chiar și în unele locuri publice extrem de frecventate, cum ar fi , de exemplu, complexul Fortuna. Adică, faci shopping, dar o faci pe barba ta, la o adică, dacă, Doamne ferește, arde ceva, tu știi pe unde scoți cămașa, nimeni nu plătește daunele, cum ar veni. Există, însă, un fundament legal.

„Până la obţinerea autorizaţiei de securitate la incendiu, benefi ciarii investiţiilor care vizează construcţii publice au obligaţia să realizeze și să amplaseze panouri de înștiinţare în dreptul intrărilor în spaţiile respective, cu următorul conţi-nut, tipărit cu litere de tipar cu dimensiuni de minimum 2,5 cm, de culoare roșie, pe fundal alb: «Acest spaţiu funcţionează fără autorizaţia de securitate la incendiu.»”, prevede legea care a fost promulgată anul trecut de președintele Klaus Iohannis.

ELECTRO-CUTARE

Jurnal de Argeş - pag 3

BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ

Nr. 1325 (18 - 22 decembrie 2019)

Primarul Georgescu de la Mioveni și șeful Învățământului, Titi Tudosoiu, la o lecție deschisă

despre autoritate în partid.

Titi, un robot ca ăsta ne-ar trebui la PSD!... Păi, dacă zice că ne dă un cap în gură, să ni-l

dea, nu să ne mintă ca Valeca...

Adrian Miuțescu, urechindu-l pe Dan Manu că, în timp ce umbla cu Flacăra Centenarului prin județ, Vila Florica se

aprindea la propriu de chefuri PSD-iste.

Mi s-a plâns dl. Ion C. Brătianu, colocatar în cripta din vecinătate, că nu-și poate dormi somnul

de veci din cauza chefurilor trase la Vila Florica de cunoscutele pașoptiste social-democrate Mark Taiwan și

Diana Cearșaf...

Șeful Jandarmeriei, colonelul Gheorghe Lupescu, la o celulă de criză politică în compania

șefului ATOP, Dorin Mărășoiu.

Mulțumesc Consiliului Județean că ne-a cumpărat o dronă! Dacă mă

schimbă liberalii, pot fi evacuat și pe calea aerului...

Elena BozianVinerea trecută, Elena Bozian, o tânără

de 23 de ani din Pitești, a reușit să se cali-fi ce în fi nala emisiunii ”Vocea României” de la Pro TV. Elena a reușit cu calitățile sale vocale unice să impresioneze o țară întreagă, fi ind votată de zeci de mii de telespectatori. Vineri, 20 decembrie, Ele-na Bozian va lupta pentru titlul de ”Vo-cea României” și premiul în valoare de 100.000 de euro. Pentru performanța sa la vârf, Jurnalul de Argeș o declară pe Ele-na Bozian Omul Săptămânii.

Omul săptămâniiOmul săptămânii

Fiscul are şef nou pentru două săptămâni

Cel puțin până la fi nalul anului, Direcția Finanțelor Publice Argeș are un director inte-rimar. Gabriela Ionescu, unul dintre adjuncți, i-a luat locul lui Lucrețiu Tudor, cel care a renunțat la funcție săptămâna trecută. Înain-te de a fi numită director interimar, Gabriela Ionescu a deținut timp mai mulți ani funcția de șef adjunct administrație la Activitatea de Colectare Persoane Juridice.

”Conform ordinului 3369/16.12.2019, în perioada 16-31 decembrie a.c., doamnei Io-nescu Gabriela, șef administrație adjunct colectare i se deleagă exercitarea atribuțiilor funcției publice de șef administrație”, ni s-a transmis într-un comunicat al Direcției Finanțelor Publice Argeș. D.G.

Sărbători cu foc de artifi cii la Câmpulung

Centrul municipiului muscelean nu mai este loc de promenadă în perioa-da sărbătorilor de iarnă, lucrările întârziate pentru amenajarea Pieţei Primăriei mutând bradul și veselia în Grădina Publică „Mersi”. Iar până pe 20 decembrie, Primăria organizează mani-festări prin care se marchea-ză venirea lui Moș Crăciun la unităţile școlare și com-plexele de servicii pentru copiii cu dizabilităţi din Municipiul Câmpulung, dar și spectacole și concerte de datini și obiceiuri. Prin-tre altele, mâine va avea loc lansarea albumului de co-linde al lui Gavriil Prunoiu cu Grupul vocal folcloric bărbătesc „Doruri Musce-lene” din Mihăești, condus de Liviu Iana, iar vineri, la Primărie, va fi „Serbare de Crăciun” organizată de Asociaţia START pentru Autism.

La cumpăna dintre ani, Primăria și Consiliul Local îi vor aștepta pe câmpulun-geni în Piaţa Primăriei pen-tru a trece împreună în noul an ciocnind o cupă de șam-panie și admirând un foc de artifi cii. C.I.B.

Apropiindu-se de fi nalul mandatului, pentru că la sfârșitul lunii ianuarie vor avea loc alegeri pentru noul Senat, iar în februarie - pentru un nou mandat de rector, marți echipa de con-ducere a Universității din Pitești s-a întâlnit cu reprezentanții mass-media. Alături de rec-torul Dumitru Chirleșan s-au afl at prorectorul responsabil cu calitatea învățământului, Vio-rel Nicolae, cel pentru Cercetare științifi că și informatizare, Eduard Nițu, prorectorul pen-tru Relații internaționale, Emanuel Soare, și cel pentru Relații cu studenții, absolvenții și mediul socio-economic, Adrian Sămărescu, precum și președintele Senatului din cadrul UPIT, Mihaela Diaconu.

Plusurile subliniate de fi ecare dintre aceștia, pentru cei patru ani de când se afl ă la câr-ma Universității din Pitești, au fost legate de creșterea calității învățământului, crearea unor noi structuri, mecanisme, instrumente, regle-mentări și metodologii, creșterea numărului de proiecte de cercetare-dezvoltare, inovare și implicarea tinerilor în acestea, îmbunătățirea informatizării, accentul pe internaționalizare, transfer tehnologic, crearea unei echipe unite și concentrate pe atingerea obiective-lor, îmbunătățirea imaginii instituției de

învățământ superior și a colaborării cu mediul economic din regiune etc. În fi ne, cea mai im-portantă realizare pe care a punctat-o actuala echipă la unison a fost acordarea gradului ri-dicat de încredere de către ARACIS. Rectorul Chirleșan a vorbit despre activitatea de atrage-re de fonduri, în afara celor de la Guvern, prin programul Erasmus, proiecte fi nanțate din fonduri structurale și proiecte aprobate direct de Bruxelles, aici un rol însemnat avându-l colaborările internaționale sub directa coor-donare a prorectorului Emanuel Soare. „Am reușit să creștem constant numărul de studenți care vin și pleacă prin proiectul ERASMUS. Dacă acum 20 de ani aveam 20 de persoane, acum avem aproape 250 de persoane care vin și pleacă. Pe zona aceasta, a schimbului de per-soane, am reușit să creștem. Am crescut su-mele de bani pe care le-am obținut în urma participării la concursuri externe, de la pro-iectele pe care le-am aplicat. Am depășit 170 de proiecte pe fi nanțare europeană, bani aduși exclusiv de afară. Aceasta este o performanță extraordinară. Pentru prima dată am intrat în topul ADASTRA”, a declarat Emanuel Soare.

Alina Crângeanu

Conducerea Universităţii Piteşti, raport în faţa presei la fi nal de mandat

În ultimele săptămâni au apă-rut tot mai multe zvonuri potri-vit cărora, nemulțumit de ceea ce se întâmplă în PSD Argeș, primarul Ion Georgescu de la Mioveni ia în calcul varianta să candideze ca independent la alegerile locale din vara anului viitor.

Plecarea din PSD Argeș a lui Ion Georgescu ar fi o pierdere grea pentru organizația județeană, în condițiile în care edilul de la Mio-veni are o cotă uriașă de poplari-tate, mai ales după inaugurarea spitalului din localitate. Legat de varianta unei candidaturi ca inde-pendent la Primăria Mioveni am stat de vorbă chiar cu primarul Ion Georgescu.

”Deocamdată voi discuta nemulțumirile pe care le am în interiorul partidului, în interiorul

fi lialei județene a PSD. După săr-bători voi vedea ce voi face. Este o opțiune varianta de a candida ca independent la Primăria Mio-veni în 2020. Voi lua decizia fi nală în acest sens până la sfârșitul lu-nii ianuarie 2020”, ne-a declarat primarul de la Mioveni. El nu a dorit să detalieze punctual care sunt nemulțumirile sale legate de organizația județeană a PSD.

Ion Georgescu este primar la Mioveni din 2006, înainte fi ind viceprimar timp de șase ani. Iar de când e edil-șef, Mioveniul a de-venit orașul cu cea mai spectacu-loasă creștere din județ, luând fața Piteștiului. Iar cea mai recentă re-alizare este fi nalizarea noului spi-tal de la Mioveni, cel mai modern construit în România în ultimii 30 de ani.

Denis Grigorescu

Georgescu: ”E o opţiune să candidez independent la Primăria Mioveni în 2020”

Realizarea nr. 1 a ”echi-pei Chirleșan” e acordarea gradului ridi-cat de încre-dere de către ARACIS

Jurnal de Argeş - pag 4

Nr. 1325 (18 - 22 decembrie 2019)

Voluntarii DRÄXLMAIER Pitești au amena-jat, cu suportul companiei, o nouă sală de sport și vestiare pentru elevii de la Școala Gimnazială Nr. 6 “Nicolae Bălcescu”. Acțiunea “Împreună pentru educație” s-a desfășurat în parteneriat cu Asociația Studențească Ingmed.

Un grup de colegi din DRÄXLMAIER Pitești și-a unit forțele pentru a oferi copiilor condiții mai bune pentru a face educație fi zică. Ei au mers la Școala Gimnazială Nr. 6 “Nicolae Băl-cescu”, unde au transformat o sală de clasă în sală de sport, amenajând și un vestiar. Ambele încăperi au fost dotate cu echipament corespun-zător. Astfel, cei mici se pot bucura de un spațiu nou pentru mișcare. “Susținerea educației a fost mereu un obiectiv important pentru compania DRÄXLMAIER. Este responsabilitatea noastră să ne implicăm în dezvoltarea comunității și să oferim o mână de ajutor acolo unde este nevo-ie”, a spus Bernd Schmitt, director general al DRÄXLMAIER Pitești.

Voluntarii s-au împărțit în echipe și au ajutat cu toții la crearea unor condiții optime, în care elevii să poată participa la orele de sport. “Mă bucur că m-am putut implica în realizarea aces-tui proiect. Ne-am asigurat astfel ca elevii din această școală pot să facă sport indiferent de vre-mea de afară. Am făcut treabă bună și sper ca cei

mici să fi e mândri de noua lor sală de sport, așa cum suntem și noi de rezultatul muncii noas-tre”, a spus Claudia, una dintre voluntare.

“Mulțumesc voluntarilor și companiei DRÄXLMAIER Pitești pentru sprijinul acor-dat și pentru implicarea de care au dat dovadă. Sperăm ca exemplul lor de bună practică să in-spire cât mai multe persoane să se implice activ. Benefi ciarii acestei dotări moderne sunt nu doar elevii noștri de azi, ci va fi de folos pentru mai multe generații de copii care vor studia în aceas-tă școală”, a precizat, Niculae Adrian, directorul Școlii Gimnaziale Nr. 6 “Nicolae Bălcescu”.

Sala de sport a fost dată în folosință școlii, iar copiii se vor putea bucura de ea mai ales în zilele cu vreme nefavorabilă mișcării în aer liber.

DRÄXLMAIER susţine activităţile sportive

În ultimele zile, la sediul Poliției Argeș s-a înregistrat un adevărat val de solicitări de pensionare. Peste 30 de astfel de cereri au fost depuse în mai puțin de o săptămână.

Am discutat cu comisarul-șef Tudorel Pieleanu, coman-dantul IPJ Argeș, legat de acest val de pensionări.

”Sunt depuse mai multe ce-reri, într-adevăr, pentru a se analiza posibilitatea ieșirii la pensie. Sunt peste 30 de so-licitări. Toate sunt în anali-ză. Ce să spun legat de aceste cereri? E o decizie a fi ecăru-ia dintre colegii mei care au depus aceste cereri. Nu am cum să intervin în vreun fel în sensul renunțării la aceas-tă opțiune personală. Fiecare

își face calculele lui. Nu știu dacă e vorba de o pensie mai bună. Probabil că oamenii se gândesc la viitor”, ne-a decla-rat Tudorel Pieleanu.

L-am întrebat pe coman-dantul Poliției Argeș dacă, la rândul său, dorește să depună cerere pentru a se pensiona: ”Nu doresc să depun cerere de pensionare”.

Cereri și la Jandarmeria Argeș

După IPJ Argeș și la o altă instituție din județ afl ată în subordinea MAI s-au înre-gistrat cereri de pensionare. ”Șase colegi și-au depus cereri de pensionare. Nu vom orga-niza concurs, deoarece trebu-ie să ne mișcăm repede.

Vom lua prin redistribuire personal de la alte unități din țară. Vreau ca pe 6 ianuarie 2020 să fi e toate posturile ocupate”, a declarat col. Ghe-orghe Lupescu, comandantul Jandarmeriei Argeș în cadrul unei conferințe de presă.

Denis Grigorescu

Val de pensionări în Poliţia Argeş: peste 30 de cereri în doar câteva zile Ce spune Tudorel Pieleanu, comandantul IPJ Argeș: ”Fiecare își face calculele lui” ”Eu nu doresc să mă pensionez”, ne-a mai spus șeful poliției argeșene

La petrecere a fost prezent chiar directorul general Christophe Dridi. Extrem de volubil, acesta nu a ezitat să le fredoneze zecilor de jurnaliști prezenți câteva note din trei cântece românești foarte cunoscute: ”Fotoliul din odaie” (Mirabela Dauer), ”La fe-reastra ta” (Semnal M) și ”Dacă ploa-ia s-ar opri” (Cargo). Discuțiile infor-male cu jurnaliștii nu au vizat însă

doar muzica, ci au făcut, bineînțeles, referire și la producția și evoluția Dacia. Trebuie spus că, la sfârșitul acestui an, uzina de vehicule Dacia va înregistra un record absolut de producție. La fi nal, redactorul-șef al Jurnalului de Argeș, Gabriel Grigore, și directorul general Cristophe Dridi au făcut o poză împreună lângă Pa-pamobil. D.G.

Întâlnire de sfârşit de an cu conotaţii muzicale

Şeful de la Dacia le-a cântat jurnaliştilor din Mirabela Dauer

Jandarmeria Argeş a primit o dronă performantăÎn vederea consolidării siguranței cetățenilor, Consiliul

Județean Argeș, prin Autoritatea Teritorială de Ordine Pu-blică (ATOP), condusă de consilierul Dorin Mărășoiu, a achiziționat o dronă performantă, pe care a donat-o Jandar-meriei Argeș. Drona a costat 23.000 de lei și a fost înmâna-tă într-un cadru festiv marți, 17 decembrie, la conferința de presă cu ziariștii și înainte de desfășurarea ședinței ATOP.

„Astăzi, în calitate de președinte ATOP Argeș, am pre-dat în administrarea Inspectoratului Județean de Jandarmi Argeș, din partea Consiliului Județean Argeș, o dronă per-formantă pentru a fi utilizată în acțiunile de căutare per-soane dispărute, cât și pentru alt gen de activități. Sper ca prin această dotare să salvăm oamenii afl ați în pericol”, a transmis Dorin Mărășoiu. M.S.

Pe locul doi în topul preferințelor muzicale ale lui Cristophe Dridi se afl ă formația Semnal M și pe trei - Cargo

Luni, 16 decembrie, Rena-ult România a organizat tradiționala întâlnire de sfârșit de an cu jurnaliștii din presa locală din Argeș și din presa centrală. Eveni-mentul a fost organizat la Renault Bucharest Connec-ted, sediul ultramodern din București inaugurat pe 28 iunie a.c.

Jurnal de Argeş - pag 5

Nr. 1325 (18 - 22 decembrie 2019)

Lucrarea a fost propusă cu „pavaj granit ornamental”, dar granitul a dispărut sub pasta corectoare

În vreme ce Primăria Câmpulung ne-a refu-zat un punct de vedere, consilierul local liberal Bogdan David spune: „Toate adjudecările care se fac la Câmpu-lung sunt dubioase, nu numai asta”.

Încurcate sunt căile atribuirii contractelor la Câmpu-lung, iar primarul Liviu Țâroiu vrea cu orice preț să le țină în nebuloasă. Altfel nu ne explicăm de ce ezită să răspundă solicitării Jurnalului de Argeș pentru clarifi carea câtorva aspecte simple referitoare la un controversat proiect ce vizează un simbol al orașului, Bulevardul „Pardon”.

Concret, este vorba despre „Proiectare + Execuție + Asistenţă tehnică din partea proiectantului pentru «Reabilitare strada Negru Vodă și strada Republicii, de la intersecţia cu strada Poenaru Bordea, până la intersecţia cu strada Petre Zamfi rescu, în Muni-cipiul Câmpulung»”, publicat pe SICAP la data de 20.12.2018, (nr. contract 6738/25 februarie 2019), pro-iect câștigat de asocierea Group Concif și Ratelen Con-struct a familiei muscelene Răuţoiu, care s-a ocupat și de alte lucrări... întârziate din oraș. De data aceasta, pentru contractul care se ridică la peste 6,6 milioane lei, liderul de asociere este fi rma Conteh Barengott.

Fostă Curier srl, înfi inţată în 2001, cu sediul în Târgoviș-te, Conteh Barengott a devenit activă sub noua denumire, dar cu același CUI, în 2012, având ca principal obiect de activitate transportul rutier de mărfuri. Practic, o fi rmă inactivă în domeniul reabilitării, aspect dubios, dat fi ind că vorbim de intervenții într-o zonă istorică.I

Mai mult, fi rma a fost declarată inactivă din 23.04.2014 și reactivată la 15.03.2019, cu TVA reactivată la 07.05.2019 (actualizată la 01.08.2019). Pentru că, teoretic, nu avea dreptul să presteze nicio activitate economică sau juridică în perioada de inactivitate, ne întrebăm fi resc, așa cum și cititorii noștri se întreabă, cum a putut fi încheiat contrac-

tul în cauză și care vor fi consecințele, căci, tot teoretic, în astfel de situații documentul devine nul.

Ce mai atrage în mod deosebit atenția și înmulțește sem-nele de întrebare este faptul că la această fi rmă șeful de proiect și proiectantul sunt una și aceeași persoană: ing. George Răuțoiu.

Jurnalul de Argeș i-a cerut Primăriei Câmpulung un punct de vedere referitor la aceste aspecte semnalate de cititori ai ziarului nostru, dar și cu privire la temerile că lucrarea nu va fi execută cu „pavaj granit ornamental”, așa cum apărea în documentația inițială (FOTO), ci doar cu „pavaj ornamental”, dat fi ind că pe documentele ale căror copii au parvenit redacției noastre termenul „granit” a fost acoperit cu pastă corectoare.

„Potrivit informațiilor deținute de Jurnalul de Argeș, alo-carea din bugetul local pe anul 2019 a fost, pentru această fi rmă, de cca. 2.000.000 lei (la aprobarea bugetului, în aprilie 2019), suma fi ind redusă la 1.000.000 lei. Vă ru-găm să ne comunicați un punct de vedere cu privire la această situație. De asemenea, vă rugăm să ne comunicați dacă ați luat la cunoștință despre faptul că în proiectul de execuție (foto atașat), la secțiunea „Legendă - Trotuar pa-vaj granit ornamental”, s-a intervenit cu pastă corectoare pe termenul „granit”, astfel încât să rezulte „trotuar pavaj ornamental”, atâta vreme cât atribuirea proiectului s-a fă-cut pe textul inițial, și cum comentați acest lucru”, a solici-tat Jurnalul de Argeș Primăriei Câmpulung în baza Legii 544/2001. Iar solicitarea noastră a rămas fără răspuns.

Dubiosul contract pentru reabilitarea Bulevardului „Pardon” din Câmpulung

Consilierul Bogdan David: „E o fi rmă care nu are nicio treabă cu construcţiile”

Am încercat să stăm de vorbă cu un alt ales local. ”Toate adjudecările care se fac la Câmpulung sunt dubioase, nu numai asta. În primul rând, e în neregulă ca licitația să fi e făcută proiectare + execuție. Trebuia să scoată la licitație proiectarea. Proiectul de reabilitare a centrului istoric trebuia pus în dezbatere publică și pre-zentat în ședință de consiliu local, să venim cu observații la el, abia apoi să-l scoată la execuție, dar n-a făcut asta. A fost atribuit, ca și celelalte, fără să știe nimeni cum. În plus, e o fi rmă care n-are nicio treabă cu construcțiile, o fi rmă de asfaltări și de stație de betoane, atât”, a declarat, pentru Jurnalul de Argeș, consilierul local Bogdan David (PNL).

Material realizat de Izabela Moiceanu

Anomalie: inginerul George Răuțoiu apare atât ca șef de proiect, cât și ca proiectant Termenul „granit” din legenda proiectului,

acoperit cu pastă corectoare

Primarul Ţâroiu a refuzat să răspundă până acum

Intrată într-o asociere pentru un contract de aproape 5 miliarde lei vechi la UPIT, fi rma RPM Construcții Drumuri S.A pe care operează, mai nou, fostul patron de la Argecom a dat iar chix

„Acum câteva zile am rezili-at contractul și i-am invitat pe operatori să plece”, a anunțat rectorul Universității din Pitești, Dumitru Chirleșan. Este vorba despre asocierea de trei fi rme care realizau lucră-rile de remediere impuse de ISU Argeș pentru autorizarea corpului B al Universității Pitești. Conform contractului, lucrarea trebuia să se încheie la 31 martie, acum era în pre-lungiri, dar, potrivit rectoru-lui Chirleșan, nu era realizată nici jumătate. Probabil și din cauza lipsei personalului, pen-tru că, din 70 de oameni care trebuiau să fi e pe șantier, au

avut doar 7. În luna februarie a acestui an, Senatul UPIT aproba majorarea valorii con-tractului de execuție lucrări între asocierea SC Valah Con-struct Grup SRL - SC Geni-com IT & Building Solution SRL -SC R.P.M. Construcții Drumuri S.A și Universitatea din Pitești în calitate de achi-zitor, din data de 18.12.2018, cu suma de 486.002,04 lei.

Trebuie spus că RPM Construcții Drumuri SA este fi rma pe care operează, mai nou, Gheorghe Axinte, după ce a băgat în insolvență Ar-gecom (fi rma cu care a lucrat, tot cu sincope, la ridicarea clădirii din Târgu din Vale și cu care a mai intrat și în alte afaceri necurate pe vremea rectorului Gheorghe Barbu). Acum, după plecarea Valah Construct și a subcontracto-rilor săi, potrivit rectorului Chirleșan, se va relua proce-dura de achiziție.

Alina Crângeanu

Asocierea din care făcea parte şi fi rma lui Gigi Axinte, dată afară de Universitate

Concert simfonic de Crăciun, la Ştefăneşti

La invitația directorului Centrului Cultural Ștefănești, Luiza Dobrescu, Filarmonica Pitești va susține vineri, 20 decembrie, de la ora 18.00, la Centrul Cultural Ștefănești, un concert vocal-sim-fonic de Crăciun. Alături de orchestra simfonică a instituţiei, dirijată de concertmaestrul Mădălin Sandu, participă, ca soliști, naistul Flavius Ilie, vi-olonistul Costinel Mirea, pianistul Florin Pană și interpreta Costinela Toma.

În program: Johann Strauss – ”Marșul Radetzky”, Johann Straus Jr. – ”Dunărea albastră”, ”La vână-toare”, ”Tunete și fulgere” și ”Trich trach”, Dmitri Shostakovici – ”Vals”, Toni Murena – ”Indiff éren-ce”, Mădălin Sandu – ”Suita din Ardeal”, Vittorio Monti – ”Csárdás”, James Last – ”Păstorul singu-ratic”, ”Ciocârlia”, ”Hallelujah”, ”Colindăm iarna”, Bing Crosby – ”White Christmas”. Intrarea este liberă. A.C.

Program special de sărbători la Evidenţa Persoanelor Piteşti

Direcția pentru Evidența Persoanelor a Munici-piului Pitești anunță că, în perioada sărbătorilor de iarnă, programul de lucru al Serviciului de Stare Civilă a fost extins și în următoarele zile declarate libere. Astfel, pentru înregistrarea actelor de deces, în zilele de 26 decembrie 2019 și 2 ianuarie 2020, serviciul va avea program între orele 10:00-12:00, iar în ziua de 31 decembrie 2019, între orele 8:30-15:00. În zilele de Crăciun și de Anul Nou, pentru situaţii deosebite, se poate lua legătura cu persona-lul care asigură paza în Primărie, care va solicita telefonic prezenţa unui ofi țer de stare civilă pentru înregistrarea decesului. D.G.

Săptămâna trecută, constructorul Gigi Axinte a făcut paradă de anticomunism, descărcând în curtea fostei puș-cării din Pitești niște plăci de beton despre care a susţinut

că au făcut parte din Zidul Berlinului

Jurnal de Argeş - pag 6

Nr. 1325 (18 - 22 decembrie 2019)

Cu ocazia s rb torilor de iarn ,NIDEC MOTOR CORPORATION S.A. ureaz tuturor angaja ilor icolaboratorilor s rb tori fericite

i un An Nou plin de reu ite. LA MUL I ANI!

„Există personal medical insu-fi cient pe partea de Unitate de Primiri-Urgențe” Jurnalul de Argeș: Ce proiecte aveţi

în calitate de președinte al Comisiei de Sănătate?

- Identifi carea nevoilor și probleme-lor populației. După ce se identifi că problemele și necesitățile populației, disfuncționalitățile care sunt în sistem, atunci, împreună cu cei care sunt în comi-sie, identifi căm soluții și propunem soluții de rezolvare a acestor disfuncționalități, mergând pe principiul că nu există proble-mă care să nu aibă și o soluție în spate, mai mult sau mai puțin vizibilă.

Apoi, aceste soluții pot fi acceptate, agre-ate inclusiv de societatea civilă, mă refer la Asociațiile Pacienților, la Colegiul Me-dicilor, Ordinul Asistenților Medicali și Moașelor, comunitățile locale. În perioada asta, majoritatea celor cu care am stat de vorbă recunosc că la nivelul sistemului me-dical sunt niște disfuncționalități, dar, spre surprinderea mea, sunt și unii, nu puțini, care susțin că lucrurile merg foarte bine. După părerea mea, nu merg foarte bine. La nivelul județului Argeș, ar fi câteva pro-bleme care se văd din avion, zic eu. În pri-mul rând, foarte mulți pacienți din județul nostru se orientează către serviciile medi-

cale oferite de capitală, fi e că sunt de stat sau privat, foarte mulți merg acolo. Foarte mulți studenţi care termină medicina ră-mân în București și nu se mai întorc, asta e la nivel macro.

Printre aceste probleme se numără și specialitățile lipsă din județul nostru.

Pentru orice am convingerea că există soluții. Jurnalul de Argeș: Ce soluţii

propuneţi pentru fluidizarea Unităţii de Primiri Urgenţe din Argeș?

- Într-adevăr, există personal medical in-sufi cient pe partea de Unitate de Primiri Urgențe sau compartiment de primiri urgențe, dar, prin decizii administrative ale conducerii spitalelor respective, cred că poate fi rezolvată și treaba asta până la aducerea și completarea normativelor de personal. De exemplu, una dintre soluții, la fi ecare spital, în momentul în care se adresează un pacient Unitații de Primiri Urgențe, acesta este preluat și codifi cat după un cod de urgență. Prioritatea o au urgențele majore, cei care se prezintă cu un accident vascular cerebral, cu un politrau-matism sau cu un traumatsm care afectea-ză o zonă vitală și se merge pe diferite gra-de. Cei care nu sunt urgențe majore rămân la urmă și așteaptă.

De exemplu, un pacient care se prezintă cu o plagă destul de mică, vizibilă, urmea-

ză să aștepte, se va rezolva, dar medicul de la personalul de urgențe l-a văzut pe acel pacient, știe despre ce e vorba. În spita-lul respectiv e un medic chirurg care face de gardă pe secția Chirurgie, acel medic poate coborî la urgență să rezolve și astfel de urgență, dacă medicii de la UPU sunt ocupați cu alte cazuri mai grave, pentru ca pacientul să nu aștepte până când îi vine rândul la consultație. Asta e o decizie ad-ministrativă a managerului sau a consiliu-lui medical și se rezolvă foarte simplu, cu personalul pe care îl are încadrat unitatea respectivă.

„Trebuie reorganizat sistemul medical în ansamblu” Jurnalul de Argeș: Cum vedeţi o reor-

ganizare a spitalelor din Argeș?- Nu trebuie reorganizate doar spitale-

le. După părerea mea, trebuie reorgani-zat sistemul în ansamblu, la nivel macro, național. Poți să îl organizezi și la nivel județean, dar, automat, această reorgani-zare trebuie să cuprindă și ambulatoriile, medicii de familie, și ei sunt în sistemul medical, inclusiv sistemul privat, pentru că poate fi o colaborare între sistemul de stat și privat în benefi ciul pacienților. Jurnalul de Argeș: Ce soluţii propuneţi

pentru eficientizarea serviciilor medicale?

- E binecunoscut că un procent însemnat din pacienții care se adresează unităților sau compartimentelor de primiri urgen-tă, de fapt, nu sunt urgențe, ei se duc ori pentru că nu s-au putut adresa medicului de familie sau unui ambulatoriu în timpul programului de lucru al acelora, pentru că au avut serviciu și nu au putut să plece, ori a survenit problema de sănătate în timpul week-end-ului, sâmbăta, duminica, atunci când ambulatoriile și medicii de familie nu lucrează.

Se poate crea, după părerea mea, un sis-tem în care pacienții care nu sunt, practic, urgențe să aibă niște ambulatorii sau cen-tre medicale la care să se adreseze până să ajungă la Unitatea de Primiri Urgențe. Jurnalul de Argeș: Cine ar putea lua

această iniţiativă?- Ar putea fi o inițiativă luată de Consiliul

Județean, de Consiliul Local, se poate rea-liza foarte ușor la nivel local. Jurnalul de Argeș: Unde ar putea fi

organizat un astfel de ambulatoriu?- Nu neapărat în incinta spitalelor.

Acestea au deja ambulatorii, cred că ab-solut toate, dar aceste ambulatorii nu au urgențe, medici de familie, sunt numai la nivelul spitalelor. Pot fi făcute ambulato-rii în Pitești, pe cartiere, pe zone mari de populație și zonal poate fi organizat ceva.

Mari Tudor

„La nivelul judeţului, ar fi câteva probleme care se văd din avion”

Radiografi a sistemului medical din Argeş

În această toamnă, dr. Alexandru Gigel Guiță, fostul comandant al Spitalului Militar de Urgenţă „Dr. Ion Jianu” Pitești, s-a înscris în PNL. După puțin timp, acesta a fost numit președintele Comisiei de Să-nătate din PNL Argeș. Doctorul Guiță încă profesează la un spital privat din capitală. Ședințele Comisi-ei de Sănătate vor avea loc cel puțin o dată pe lună, la sediul PNL Argeș, în funcție de disponibilitatea membrilor. Doctorul Guiță a propus ca această comisie să fi e formată din 5 membri, care vor reprezen-ta fi ecare zonă din Argeș. L-am contactat pe dr. Alexandru Guiță pentru o scurtă radiografi e a sistemului medical din Argeș, în calitatea de președinte al Comisiei de Sănătate PNL Argeș, iar răspunsurile primite oferă soluții potri-vite pentru rezolvarea unor probleme stringente și actuale din societatea noastră.

Susţine dr. Alexandru Guiță, președintele Comisiei de Sănătate PNL Argeș

Luptă pentru supravieţuire în comerţul en detail din Câmpulung

Un an și jumătate a rezistat în municipiul musce-lean minimarketul Annabella, deschis înainte de Paștele 2018 în cartierul Vișoi la parterul blocu-rilor-turn. Astfel, compania înfi inţată în 1994 în Râmnicu Vâlcea a dispărut din Câmpulung sub presiunea concurenţială a lui Profi , supermarketul ivit chiar lângă Annabella în toamna anului trecut. Asta în condiţiile în care magazinele celor din Vâl-cea rezistă, de exemplu, în Curtea de Argeș. Cu un al doilea supermarket în Câmpulung și cu extin-dere recentă în zona Muscel, Profi se afl ă și el sub ameninţarea concurenţei, la puţine sute de metri de acesta funcţionând un market Carrefour.

Municipiul muscelean este împânzit cu mini-, super-, hypermarketuri, acestea realizând vânzări record la Câmpulung. Pe de altă parte, și schim-bările sunt dese în comerţul de retail, Wolf, Ethos, Minimax fi ind deja amintire, mai ales că în ulti-mul deceniu au apărut Kaufl and, Lidl, Penny și Carrefour. C.I.B.

Mai multe dube, cu numerele AG-49-LYL, AG-13-XGB, AG-61-PIS și AG-23-GRC, care au încărcat lemne din Lerești și au fost oprite de organele de poliţie în comuna Optași din județul Olt. Dubele au fost verifi cate prin aplicația Sumal de cetățenii care au și sesizat oamenii legii. S-a des-coperit că trei dintre mașini aveau avizele în neregulă și transporta-torii au fost amendați cu câte 50 de milioane, iar unul avea aviz eliberat pe o durată de 48 de ore (ca și cum ducea lemnele în Italia, și nu în Oltenia). Lemnele fi gu-rau în acte ca fi ind încărcate din Lerești, judeţul Argeș, iar punctul de descărcare fi gura în avize ca fi -ind Tufeni, Olt. În schimb, lem-nele erau plimbate din poartă în poartă în Optași, cetăţenii fi ind întrebați dacă vor să le cumpere.

„Oameni buni, în județul Olt lemnele se vând cu striga-re la megafon, precum roșiile și castraveții!Și ca să râdem și să plângem, vă mai spunem că vân-zătorii sunt romi de la Lerești și că se discută în zonă că ar primi și ajutoare sociale...”, s-a postat pe site-ul Stop Defrișărilor în urmă cu câteva zile. A.C.

Copaci tăiaţi la Lereşti şi vânduţi, din poartă în poartă, în Olt

Jurnal de Argeş - pag 7PLAFAR NATURALIS

Nr. 1325 (18 - 22 decembrie 2019)

De Crăciun, vă urez pace în casă și în familie, să vă bucurați de colinde, prieteni și oameni dragi! Crăciun binecuvântat tuturor!

Primar orașul Ștefănești,

Ioana Jenica DUMITRU

În urma unui ședințe în care a îndrăznit, printre altele, să-i atragă atenția șefului secţiei Spaţii Verzi asupra faptului că societatea comer-cială fi nanțată de la bugetul local al municipiului Pitești cumpără plante pentru sădit, deși are propriile pepiniere cu material dendro-fl oricol, conducerea Salpitfl or a sărit la gâtul liderului de sindicat Liliana Țîrcomnicu. Nu s-a rezumat la tăierea, pentru două luni, a 10% din salariul angajatei, măsură decisă luna trecută, după ce sindica-lista s-a adresat și redacției ”Jurnalul de Argeș”, ci a con-tinuat măsurile asupra anga-jatei, motivând în document: „pentru buna organizare și funcționare a societății”.

„Mi-au dat o decizie de sancționare pe 28 noiembrie 2019, iar pe 9 decembrie 2019 mi-au dat decizie de mutare, de la o formație cu 15 salariați, la o formație cu 5 salariați, în situația în care, în 2015, m-au mutat din zona de vest a orașului în zona de sud, iar acum în zona de est a orașului. Acest lucru îl fac pentru a mă intimida, a mă izola pen-tru a nu mai ști eu ce fac ei pe spațiile verzi din oraș”, explică pentru ”Jurnalul de Argeș” Lili-ana Ţîrcomnicu.

Potrivit conducerii Salpitfl or, „acuzațiile doamnei Țîrcomnicu Marinela Liliana, lider de sin-dicat, inginer horticol în cadrul societății, sunt nefondate, sala-riata fi ind subiectul cercetării disciplinare prealabile ca urmare a săvârșirii unor fapte care con-stituie abateri disciplinare po-trivit Regulamentului Intern al Societății...”, după cum se arată

în punctul de vedere publicat pe pagina jurnaluldeargeș.ro, în care conducerea societăţii nu reușește totuși să explice de ce a dat banii pe arbori care cresc în Italia și Polonia, în condiţiile în care se putea folosi de excedentul de pomișori autohtoni, perfect aclimatizați, care cresc gratis în pepinierele proprii.

Izabela Moiceanu

Scandalul banilor cheltuiţi aiurea la Salpitfor. Continuă ostracizarea liderei de sindicat care a dezvăluit totul

Î

După ce i-a fost diminuat salariul, inginera Liliana Țîrcomnicu a fost mutată la o altă echipă

În numărul precedent din Jurnalul de Argeș am scris un editorial legat de faptul că mii de elevi de la școlile din Pitești sunt nevoiți să se spele iarna cu apă rece la grupurile sanitare și că nici Primăria Pitești, nici Inspectoratul Școlar Argeș nu au vreo preocupare concretă în acest sens. Am stat de vorbă cu primarul Cornel Ionică legat de această problemă importantă ce trenează și tronează. Și, deși a încer-cat să dea vina pe directorii de școli din Pitești că nu gestionează bine banul public, primarul Piteștiului nu a venit cu vreo soluție concretă pentru remedie-rea problemei. O problemă ce se perpetuează anual.

”Este o risipă de neimaginat în cadrul școlilor din Pitești. Sunt cheltuieli nepermis de mari cu utilitățile publice. Gestionarea utilităților publice nu este făcută deloc bine de către școli. E adevărat, e o problemă că elevii se spală cu apă rece. Dar de unde să luăm bani? Ar trebui reduse cu 20% chel-tuielile ca să putem băga și apă caldă. Am avea tot interesul să facem asta. Dar de unde bani? Toată lumea trage de punga aia, care e unică, în speță bu-getul local. Nu e problemă, că nu sunt banii mei sau

bani de la mama de acasă. Dar trebuie să mă gân-desc și eu la bugetul Piteștiului, așa cum te gândești și tu la bugetul propriu. Plătim de înnebunim fac-turile umfl ate ale utilităților de la școli. Dacă am reduce aceste cheltuieli, am putea face cumva să fi e și apă caldă în școli.

Găurile în buget apar dintr-o risipă formidabilă. Presiunea pe buget este una foarte mare. Observația din editorialul din Jurnalul de Argeș e corectă, dar trebuie să vedem dacă avem și resursele pentru a re-media problema. Directorii de școli ne-au tot spus în repetate rânduri că vor lua măsuri pentru a redu-ce cheltuielile cu utilitățile publice, însă nu au făcut ceva concret în acest sens”, ne-a declarat primarul Piteștiului.

Am fi curioși dacă vreunul dintre consilierii lo-cali, plătiți din bani publici și care teoretic ar trebui să se preocupe de interesul orașului, va avea vreo inițiativă în perioada următoare pentru a găsi vreo soluție ca elevii din Pitești să nu se mai spele cu apă rece an de an.

Denis Grigorescu

”E o problemă că elevii se spală cu apă rece. Dar de unde să luăm bani?”

Ce spune primarul Ionică legat de faptul că şcolile din Piteşti nu au apă caldă:

La începutul acestei săptămâni, la Câmpulung s-a ţinut Forumul Romanian Investment Zoom, în cadrul unui proiect derulat la nivel naţional prin care se propu-ne mediatizarea și stimularea de relaţii economice între companii românești și fi rme străine. Ast-fel, luni, reprezentanţi ai unor ambasade, societăţi și organiza-ţii din sfera business-ului s-au afl at în municipiul muscelean, programul constând într-o dez-batere la sediul Primăriei Câm-pulung și efectuarea de vizite la

câteva dintre cele mai reprezen-tative societăţi locale.

Au fost prezenţi ambasadorii Belarusului, Palestinei și Africii de Sud, dar și experţi în dome-niul economic ai ambasadelor Cehiei și Rusiei. Dincolo de fa-cilitarea relaţionării oaspeţilor cu antreprenori locali, și Primăria s-a arătat dispusă la colaborări pentru concretizarea unor pro-iecte de interes public precum amenajarea Râului Târgului și execuţia de parcări supra și sub-terane în municipiu. C.I.B.

Primăria Câmpulung vrea să amenajeze Râul Târgului

Jurnal de Argeş - pag 8

Nr. 1325 (18 - 22 decembrie 2019)

CALEIDOSCOPDiscovery

ArgesSe înfi inţează Dinamo Piteşti

La 6 august 1953 se înfi inţează la Pitești echipa Dinamo, care de la data de 1 iunie 1968 se va numi Fotbal Club Argeș. Echipa va folosi multă vreme baza sportivă din Par-cul Ștrand.

Lucrări inițiale la Întreprinderea de Stofe Argeșeana

1967. Lucrări inițiale în vederea realizării Întreprinderii de Stofe Argeșeana, Platforma Industria-lă Pitești-Nord, antreprenor gene-ral Trustul de Construcții Indus-triale Pitești. Prin privatizare, SC Argeșeana SA, astăzi activitate pro-ductivă pentru alte domenii, extin-derea și modernizarea spațiilor, fi rmă germană, o nouă denumire.

Conducerea statului inaugurează Transfăgărășanul

1974, septembrie 20. Festivitatea inaugurării Drumului Național 70 Transfăgărășan (86 km, zonă mon-tană, cotă maximă, 2.050 m), Bâ-lea-Lac în prezența președintelui României, Nicolae Ceaușescu, șef al Guvernului, Manea Mănescu. Prin-tre participanți, 500 de piteșteni, coordonator Ion Ripeanu. Lucrare executată, prioritar, de unități ale Ar-matei Române, regăsindu-se inclusiv militari din Argeș, 2.200 de zile. Tu-nelul Mare, pe sub muntele Paltin, lungime 887 de metri, cotele 2.025- 2.042 între județele Argeș și Sibiu.

S-au realizat cartierele Găvana I, II și III

1975-1986. S-au realizat cartierele Găvana I, II, III, 5.780 de aparta-mente, arhitecți, Maria Mulțescu, Corneliu Radu, șefi de șantier Ion Popescu, Gheorghe Măndiță, Gheor-ghe Stanciu, Trustul de Construcții Argeș, Pitești.

Centenarul Independenței de Stat a României

1977, mai 9. Un grup de 30 de piteșteni a participat la sărbătorirea Centenarului Independenței de Stat a României, București (Pavilionul Expoziției Naționale, Stadionul 23 August, astăzi demolat). În Argeș, printre alte inițiative, Expoziție te-matică de maximafi lie, Asociația Filateliștilor din România, Filiala Pitești, președinte Filaret Ichim.

Textila Pitești obține Ordinul Muncii Clasa I

1981, martie 25. Prin Decret Prezidențial s-a acordat Ordinul Muncii Clasa I Întreprinderii Textila Pitești, pentru activitatea etalon din anul 1980, director Mircea Sfetco-vici.

Redezvelirea Monumentului Eroilor din b-dul Petrochimiștilor

1981, august 23. Redezvelirea Mo-numentului Eroilor din bulevardul Petrochimiștilor, amplasat într-o frumoasă perspectivă, evocând fap-tele de arme ale cetățenilor din fosta comună Prundu, activitate patrioti-că, militari din Garnizoana Pitești, epitaf Grigore Constantinescu.

Informaţii selectate din „Pitești-620, memento”, de Petre Popa

Rubrică realizată de Marius Ionel

Originar din Bughea, învăţase de copil meseria în tipografi a lui Gheorghe Sârbu

”În librăria lui Gică Vlădescu n-am intrat decât relativ târziu, în primele clase de liceu, condus de un bun prieten care voia să mă convingă că aici se pot găsi caiete și creioane mai ieftine decât la ce-lelalte librării, dar în același timp cu intenţia de a-mi face cunoștin-ţă cu un om deosebit de plăcut. Nu-mi amintesc cât de ieftine erau acele obiecte în comparaţie cu alte librării, dar știu că ceea ce m-a captivat din primul moment a fost persoana librarului, a lui «nenea Gică», așa cum mi-l pre-zentase prietenul meu Jean Olari-an. «Bun venit!» mi-a spus o voce caldă, prietenoasă, o strângere de mână bărbătească, ca de la egal la egal, și iată-mă introdus în lumea prietenilor lui «nenea Gică».

N-aș putea să spun ce-am cum-

părat sau ce-am discutat cu oca-zia primului pas făcut în Librăria «Vlădescu», dar în acea clipă, în vechea mea dragoste pentru cărţi și librărie, își făcea loc o persoană nouă. Din discuţiile ce se încin-geau cu ocazia fi ecărei vizite, îmi dădeam seama că Gică Vlădescu nu era un librar din stofa celor pe care îi cunoscusem până atunci, ci un om cu totul aparte, o fi gu-ră originală faţă de colegii săi de breaslă.

Curând am afl at unele date bi-ografi ce, pe care aveam să le în-tregesc mai târziu pe parcursul anilor. Gică Vlădescu era fi ul ti-pografului Gheorghe N. Vlădes-cu, care se bucura de o deosebită consideraţie și cinstire în rândul concetăţenilor pentru caracterul său integru, ca și pentru contri-buţia sa de animator al vieţii cul-turale din oraș și judeţ. Originar din comuna Bughea, învăţase de copil meseria în tipografi a lui Gheorghe Sârbu, vestit meșter venit de prin părţile Sibiului, a

cărui tipografi e se găsea în casele Bărăţiei, de pe strada ce delimi-tează la sud vechea biserică catoli-că, monument datând din vremea întemeierii Ţării Românești.

Om harnic și serios, înzestrat cu bun-simţ și spirit practic, Gheor-ghe N. Vlădescu reușise să mă-rească vechea tipografi e, mutân-du-se într-un nou local pe strada Matei Basarab. El se impusese în ochii concetăţenilor nu numai prin calităţile sale de meseriaș priceput și corect, prin maniera deosebită de comportare faţă de lucrătorii săi, ci și prin felul în care știuse să încurajeze activita-tea editorială, ajutând la tipărirea unor reviste și cărţi ce refl ectau preocupările intelectualităţii lo-cale.

Aici se tipăreau tezele de docto-rat ale tinerilor absolvenţi de fa-cultăţi, uneori pe spezele tipogra-fului, precum și o serie de broșuri cu rol de popularizare a știinţei. Tot aici vedeau lumina tiparului și încercările literare ale unor ti-neri pătrunși de focul sacru al poeziei. Iată de ce Gheorghe N. Vlădescu era considerat unul din-tre principalii susţinători ai vieţii culturale din orașul său, deși nu era un intelectual, ci doar un me-seriaș pasionat de munca sa”.

„Izbucnirea Primului Război Mondial din 1916 îl face să se înroleze ca voluntar”

”În această ambianţă s-a născut în martie 1898 fi ul tipografului Vlădescu, botezat tot Gheorghe, după numele tatălui său. Co-pil inteligent și zburdalnic, Gică Vlădescu a avut parte de o tine-reţe fericită, știind să îmbine stu-diul și preocupările pentru sport (gimnastică, fotbal, oină, ciclism, excursii) cu alte plăceri ineren-te vârstei. Din anii petrecuţi pe băncile școlii primare și ale Gim-naziului «Dinicu Golescu» din Câmpulung, continuaţi la Liceul «Gh. Lazăr» din București, a re-ţinut în special dragostea pentru lectură. Izbucnirea Primului Răz-boi Mondial din 1916 îl face să se înroleze ca voluntar, iar după terminarea războiului se înscrie la Facultatea de Drept din Bu-curești, pe care nu o termină, în 1922 tatăl său luându-l ca asociat la conducerea tipografi ei. Această muncă nu-l absorbea în întregi-me, permiţându-i să se ocupe din când în când de vechea pasiune din timpul școlii - gimnastica, predând intermitent ca profe-sor suplinitor de educaţie fi zică la Școala Normală «Carol I» și la Seminarul «Patriarhul Miron Cristea».

Mai târziu, când tatăl său se hotărăște să deschidă o librărie, Gică Vlădescu devine principalul ei animator, iar când în 1941 tatăl

a decedat, fi ului îi revine sarcina să se ocupe și de tipografi e. Iată în câteva rânduri biografi a omului pe care-l cunoscusem în faţa raf-turilor de cărţi din librărie, bio-grafi e oarecum banală și lipsită de un conţinut special dacă ar fi pu-tut fi despărţită de imaginea su-fl etească, care dădea adevărata ca-racteristică a personalităţii sale și a farmecului său exercitat asupra prietenilor și cunoscuţilor. În per-soana modestă a librarului Vlă-descu se ascundea o fi inţă cu totul deosebită de restul confraţilor de breaslă. Înzestrat cu o inteligenţă ascuţită, cu un fi n spirit de obser-vaţie și cu o memorie puţin obiș-nuită, nenea Gică era un adevărat om de cultură. Citea foarte mult și reţinea la fel de mult. Bagajul lecturilor sale era foarte bogat și variat, de la operele clasicilor greci la lirica lui Rabindranath Tagore. Știa să aprecieze subtilitatea și ori-ginalitatea poeziei lui Tudor Ar-ghezi, sensibilitatea versurilor lui Dimitrie Anghel, umorul nesecat al lui George Topîrceanu, al cărui mare admirator era, ca și adânci-mea liricii lui Ion Barbu”.

”Prietenos cu toată lumea, era deosebit de iubit de copiii de toate vârstele”

”Fire mucalită, înzestrat cu un umor de o deosebită fi neţe, mâ-nuia ironia cu multă măiestrie, fără să reușească a răni pe cei atinși de săgeţile sale, deoarece în spatele lor se întrevedea căldura unei omenii rar întâlnite. Printr-o vorbă de duh, printr-o anecdotă debitată cu talent, știa să întreţină în jurul său o atmosferă de voie bună, să descreţească frunţile cele mai întunecate, astfel încât ne-nea Gică era o fântână nesecată de glume, zicale, poante pline de tâlc, spuse cu vervă și haz, plasate la locul și momentul potrivit.

Sinceritatea și jovialitatea sa, spiritul său boem, care accepta viaţa sub toate formele, iubind pe oameni și cu bune și cu rele, îl fă-cuseră să câștige simpatiile tutu-ror. Prietenos cu toată lumea, era deosebit de iubit de copiii de toate vârstele, de la puștii de o șchioa-pă - care-l primeau cu strigăte de bucurie: «Vine, vine nenea Gică!», fi indcă era prietenul lor de joacă - până la cei mai mari, afl aţi în pra-gul adolescenţei, cărora le poves-tea snoave și istorii din tinereţea sa. Mereu tânăr sufl etește, știa să se apropie de ei, să le acorde aten-ţie ca și oamenilor mari, să devină prietenul și confi dentul lor. Erau de neuitat discuţiile pe care le iniţia, plecând de la o glumă, de la o vorbă oarecare și continuând printr-o incursiune în opera unor scriitori cunoscuţi”.

Sursa: FB Domeniul Muscel

Librarul şi tipograful Gheorghe Vlădescu din Câmpulung Muscel

”În anii ’70 doctorul Dumitru Baciu pregătea pentru tipar volumul «Oameni, caractere, pasiuni», pe care intenţiona să-l publice la Editura Medicală din București. Cartea era o galerie de portrete care aveau în comun apartenenţa la spaţiul muscelean. Volumul n-a putut să apară întrucât n-a primit aviz favorabil din partea editurii și a rămas până astăzi în manuscris. O rememo-rare pe care Dumitru Baciu a scris-o pentru acest proiect privește fi gura librarului și tipografului Gheorghe Gh. Vlădescu (1898-1971) din Câmpulung. Dumitru Baciu l-a cunoscut pe «nenea Gică» în Librăria «Vlădescu» și imaginea luminoasă a acestui om devotat meseriei sale a păstrat-o permanent în sufl et. Evoca-rea «Un prieten al cărţii și al copiilor: librarul și tipograful Gică Vlădescu», reprodusă aici fragmentar, este unul dintre cele 30 de capitole ale volumului «Oameni, caractere, pasiuni», fi nali-zat de Dumitru Baciu în anul 1977. Manuscrisul mi-a fost donat de autor și se afl ă în arhiva personală”, a scris Adrian Săvoiu pe pagina de FB Domeniul Muscel.

M.I.

Jurnal de Argeş - pag 9

Nr. 1325 (18 - 22 decembrie 2019)

În fi ecare săptămână, Biblioteca Judeţeană „Dinicu Golescu” Argeș își propune să popularizeze noutăţile editoriale care există în fondul său de carte, fi e că este vorba despre romane de dragoste, poliţiste, fantastice, de călătorii, de aventuri sau despre lucrări știinţifi ce.

În domeniul istoriei semnalăm trei lucrări extrem de interesante pentru cei care vor să afl e cât mai multe informaţii

despre anumite evenimente aparţinând anumitor perioade istorice: Hannah Paku-la, ”Ultima romantică: biografi a Reginei Maria” (București, Editura Curtea Veche, 2017); Ovidiu Pecican, ”De ce n-a devenit Ceaușescu legionar: interviuri 1990-1992” (Cluj-Napoca, Editura Ecou Transilvan, 2018); ”Moții și Marea Unire: Antologie is-torică” (Cluj-Napoca, Editura Ecou Tran-silvan, 2018). Pentru cei pasionaţi de geografi e sem-

nalăm: Cătălina Săndulache, ”Geografi e:

Ghid de pregătire pentru bacalaureat: Eu-ropa - România - Uniunea Europeană: Pro-bleme fundamentale” (București, Editura Universitară, 2017); Florin Chivoci, ”Ipos-taze imaginare ale Piteștilor. Meditații, reprezentări, idei” (Pitești, Editura Argeș-Press, 2019); ”Geografi e: Ghid de pregătire intensă pentru examenul de bacalaureat” (Editura Nominatrix, 2018). Secţia pentru Tineret vă oferă o gamă

variată de noutăţi editoriale, dintre care menţionăm: Rebecca Stead, ”Minciuni și spioni” (București, Editura Arthur, 2017); R.J. Palacio, ”Minunea în 365 de zile: Perceptele domnului Browne” (București,

Editura Arthur, 2018); Tery Pratchett, ”Formidabilul Maurice și oastea rozătoa-relor savante” (București, Editura Arthur, 2017). Pentru iubitorii de biografi i recoman-

dăm: Tino Neacșu, ”Elizabeth Taylor: vis de glorie: primii zece ani la Hollywood” (București, Editura Universitară, 2017); David Foenkinos, ”Lennon” (București, Editura Rao, 2014); ”Alexandru Marghi-loman, un mare român” (Buzău, Editura Mad Linotype, 2018).

Daniela Tudose - bibliotecară

BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ „DINICU GOLESCU” ARGEŞ VĂ RECOMANDĂ

CĂRŢILE SĂPTĂMÂNII

„Crăciunul Artelor” la Centrul Cultural Piteşti

Centrul Cultural Pitești organizează tradiționala manifestare a instituției sub genericul „Crăciunul Ar-telor” joi, 19 decembrie, de la ora 17.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții. La eveniment sunt invitați toți colaboratorii instituției, precum și alți creatori de cultură piteșteni și iubitori de frumos. Manifes-tarea va cuprinde mesaje și intervenții tematice din partea participanților, precum și recitaluri de colin-de susținute de Grupul Folk „P620” și de Ansamblul Folcloric de Copii „Zavaidoc”. D.G.

Concert de colinde susţinut de grupul „P620”

Miercuri, 18 decembrie, de la ora 17.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții are loc un concert de colinde susținut de Grupul Folk „P620”, precum și de copii și tineri care urmează cursul de chitară din cadrul Cen-trului Cultural Pitești. Evenimentul este coordonat de cantautorul Tiberiu Hărăguș. M.S.

Serbare a copiilor de la Şcoala de Pian „Alin Roşu”

Vineri, 20 decembrie, cu începere de la ora 17, în sala Ars Nova a Centrului Cultural Pitești se va desfășura serbarea copiilor de la Școala de Pian ”Alin Roșu”. Zeci de copii și părinți sunt așteptați la eveniment. M.S.

„Ghetuța lui Moș Nicolae” a deschis seria de ateliere magice propuse pentru micuții noștri participanți. În ziua de Moș Nico-lae se dăruiesc dulciuri, mere, nuci, cărți, lumânări colorate, o pungă cu grâu sau cu orez, simboluri ale sporului în gospodă-rie, fl ori și mai ales busuioc. Așa se face că foarfecele, hârtia, lipiciul au devenit prie-

teni de nădejdie pentru copilași. Mânuțele lor îndemânatice au făurit câte ceva din toate pentru bătrânelul cu nas roșu, cel iu-bit, la fel și pentru Moș Crăciun.

Atelierul se adresează  copiilor cu vâr-sta cuprinsă între 8 și 11 ani și reprezintă un prilej suplimentar de a lega prietenii și de a-și descoperi noi hobby-uri și apti-

tudini. Caracterul educativ se îmbină cu activitățile atractive, atelierul având ca scop stimularea creativității și descoperirea înclinațiilor native, dezvoltarea spiritului de echipă.

Astfel, dacă în cadrul ediţiei precedente, ediția din toamnă, s-au desfășurat activi-tăţi cu tematică științifi că, în această lună

magică piticii au luat contact cu noţiuni de colaj. Fiecare ediţie a atelierelor are o tematică diferită, întotdeauna pe gustul celor mici, iar la fi nalul fi ecărui atelier ei își pot lua acasă creațiile proprii.

Carmen Frîncu

Ghetuţele Moşilor Nicolae şi Crăciun, ateliere magice pentru cei mici

Între 17 și 20 decembrie, timp de patru zile, începând cu ora 17:00, în Sala Lumina (b-dul Nicolae Bălcescu nr. 141) din Pitești, nu mai puțin de 44 de coruri de copii din județul Argeș, parte a Programului Național Cantus Mundi, vor susține spectacole de cânt coral dedicate sărbătorilor de iarnă și copilăriei, în cadrul Galei de Crăciun Cantus Mundi.

Peste 1.000 de copii și tineri din coruri și ansambluri mu-zicale din Pitești și localități din județ vor încânta publicul argeșean cu colinde și lucrări corale special pregătite pentru a întâmpina sărbătorile și noul an.

Gala de Crăciun Cantus Mundi se înscrie în seria celor 14 gale Cantus Mundi naționale și locale, care se desfășoară între 7 și 22 decembrie 2019, reunind pe scenele din toată țara peste 5.000 de copii și tineri.

„Programul Național Cantus Mundi vine în această iarnă cu foarte multe surprize. 14 gale Cantus Mundi de Crăciun se desfășoară în toată țara în luna decembrie. Spiritul sărbă-torilor, sunetul Madrigalului și vocile copiilor din Cantus Mundi vor aduce românilor liniște, puritatea copilăriei și emoție”, a declarat Emil Pantelimon, managerul Corului de Cameră „Madrigal - Marin Constantin”.

Programul Național Cantus Mundi este una dintre cele mai importante realizări ale Corului Național de Cameră „Madrigal - Marin Constantin”, care anul acesta a susținut trei concerte extraordinare de Crăciun, în București, toate sold out.

La evenimentele din București au participat alți peste 1.500 de tineri coriști care fac parte din comunitatea Can-tus Mundi și care au avut astfel prilejul să cânte pe sce-na Ateneului Român, în cadrul Galei de Crăciun Cantus Mundi, dar și alături de mentorii lor, membrii renumitului ansamblu.

Programul Național Cantus Mundi este cel mai mare pro-gram de integrare socială prin muzică din România, inițiat în 2011 de reputatul dirijor Ion Marin și derulat alături de membri ai Corului Național de Cameră „Madrigal – Marin Constantin”.

Denis Grigorescu

44 de coruri din Argeş cântă în cadrul Galei de Crăciun Cantus Mundi

Săptămâna trecută, luni, 9 decembrie, aala de conferințe a Bibliotecii Județene Argeș „Dinicu Golescu” a găzduit o ma-nifestare dedicată absolutului în artă și spiritualitate - „Dincolo de imagini. Re-prezentări ale scenelor din Biblie în arta plastică”.

Invitata bibliotecii, doamna profesoară Monica Dinu, pictor, membră a Uniunii Artiștilor Plastici - Filiala Argeș, și-a pro-pus să facă o incursiune în istoria artei fo-losind temele religioase, apărute odată cu

istoria creștinismului. De la cunoașterea și explicarea Sfi ntei Scripturi - prin dese-ne, mozaic, fresce, iconografi e, ca urmare a lipsei educației școlare, caracteristice primelor secole - arta religioasă a cunos-cut transformări în funcție de trăirile artistului, dar mai ales conform epocii în care trăia. Ea va avea un drum lung, asemănător ideii privitoare la universali-tatea spiritului religios și a permanentei actualități a Cărții Sfi nte.

Simona Nagîţ

Reprezentări ale scenelor biblice în arta plastică

Jurnal de Argeş - pag 10

Nr. 1325 (18 - 22 decembrie 2019)

La sfârșitul lunii octombrie, consilierii PSD și ALDE au inițiat un proiect de ho-tărâre prin care Pădurea Trivale ar putea să devină arie naturală protejată de interes național, însă numai dacă la nivel guver-namental s-ar decide acest lucru. Demersul care viza aproximativ 375 ha din cadrul Pădurii Trivale, suprafață a statului, a fost votat în unanimitate de consilieri la fi nalul lunii octombrie. L-am contactat pe vice-primarul Sorin Apostoliceanu, unul din-tre inițiatori, pentru a afl a care este stadiul acestui proiect.

„Acel proiect a fost pentru pădurea care este a statului efectiv, care încă nu e dată Primăriei. A plecat către Ministerul Mediu-lui, iar după sărbători, după Anul Nou, o să merg la minister, să vedem cum putem să urgentăm acest lucru, pentru că ei trebuie să facă, fi ind arie protejată de interes național. Fiind și în proprietatea statului, n-ar trebui să fi e nicio problemă, ar trebui ca totul să meargă mai repede”, a declarat viceprima-rul.

De curând, 18 consilieri de la PSD, ALDE, PMP, cărora li s-a alăturat și Dănuț Dinu, au inițiat alt proiect de hotărâre, prin care propun ca restul pădurii, proprietate pri-vată, să devină tot arie protejată de interes național. Conform spuselor viceprimarului, inițiator și al acestui proiect, liberalii s-au opus, momentan.

“Până nu afl ăm, nu ne lăsăm”O piedică temporară este și răspunsul pri-

mit de la Direcția Silvică, al cărei director este PSD-istul Armand Chiriloiu, coleg cu viceprimarul Apostoliceanu. Primăria a so-licitat întreaga suprafață de pădure privată din Trivale, în afară de cea a statului, deja trecută în primul proiect. Au primit un răs-puns incomplet în primă fază, o suprafață de 50 de ha, așa că Primăria a trimis din nou o adresă.

„Ne-au răspuns între anumiți picheți, 1-20, dar noi n-am cerut între niciun pichet. Noi am cerut Pădurea Trivale care este pe

teritoriul Piteștiului, să ne spună exact care este suprafața”, a spus Apostoliceanu.

Un alt aspect controversat al problemei este că prima solicitare a Primăriei a fost făcută pe 5 noiembrie, potrivit viceprima-rului Apostoliceanu, iar răspunsul a fost primit abia după 20 de zile, în contextul în care ședința de consiliu local a fost pe 28 noiembrie.

Ulterior, în cadrul ședinței din 12 de-cembrie, viceprimarul a spus că cei de la Direcția Silvică nu au înțeles ce li s-a so-licitat în prima adresă. Și în al doilea răs-puns al Direcției Silvice, iarăși, s-a omis a se spune că suprafețele trimise sunt din Pă-durea Trivale. „Deocamdată, nu am reușit să obținem suprafața pădurilor private care sunt în Pădurea Trivale ca să putem să fa-cem acest proiect de hotărâre. De aceea nu l-am pus pe ordinea de zi. Eu sper ca până în ședința din ianuarie să găsim toate date-le”, a declarat Sorin Apostoliceanu în cadrul ședinței din 12 decembrie.

Contactat telefonic, viceprimarul a mai

Ping-pong politic pe proiectul Pădurii Trivale de arie protejată

Continuă controversele pe tema declarării Pădurii Trivale arie protejată. Viceprimarul PSD Sorin Apostoliceanu și alți consilieri au inițiat două pro-iecte, unul vizează suprafețele din Pădurea Trivale care aparțin statului, iar celălalt se referă la suprafețele private din pădure. Ele susțin ideea ca Guvernul, prin ministerul de specialitate, să declare Pădu-rea Trivale (atât cea privată, cât și cea de stat) arie proteja-tă. Primul proiect a fost deja votat, al doilea este în proce-dură de fundamentare, însă nu poate fi fi nalizat deoarece Primăria a primit un răspuns incomplet de la Direcția Silvică Argeș referitor la suprafața de pădure privată din Trivale. De cealaltă parte, proiectul liberalilor (inițiat de dr. Tiberiu Irimia și consilierul Narcis Sofi anu) de declarare a pădurii arie protejată de interes local și pădure-parc, inițiat încă din octombrie, a strâns 5.000 de semnături până acum, din cele 7.500 necesare pentru ca proiectul să fi e introdus pe or-dinea de zi a Consiliului Local Pitești. În cazul acestui ultim proiect, el poate fi realizat direct cu votul consilierilor locali, fără a mai fi nevoie să se stea la mâna Bucureștiului. Există însă și un impediment, cel puțin asta susțin vicele Apostoliceanu și grupul de consilieri PSD și Alde: banii, fi indcă pădurea afl ată în proprietate privată trebuie expropriată și proprietarii despăgubiți.

Vicele Sorin Apostolice-anu: „ După Anul Nou o să merg la minister, să vedem cum putem să urgentăm acest lucru, ca Pădurea Trivale să fi e declarată arie protejată de interes național”

Doctorul Tiberiu Irimia: ,,Ni s-a furat proiectul și au pus sacii în căruță la PSD”

Direcția Silvică a trimis răspunsuri incomplete referitoare la suprafața de pădure privată

Jurnal de Argeş - pag 11

Nr. 1325 (18 - 22 decembrie 2019)

declarat că la Primărie nu sunt toate datele suprafețelor private din Trivale, întrucât s-au mai făcut retrocedări de-a lungul timpului. În schimb, au făcut adrese către Prefectură și OCPI pentru a afl a informațiile necesare.

„Până nu afl ăm, nu ne lăsăm. Sigur până în ședința din ianuarie afl ăm. Acum ne-au dat ci-frele care ar trebui, 500 și ceva, numai că ei spun acolo că nu este suma fi nală, că s-ar putea să fi e erori, s-ar putea să mai fi scos din pă-dure cetățenii, știți că au voie să scoată 10%, și nu ne-au dat nici punctele, desenele. La mi-nister, pentru propunerea asta trebuie să avem schițele, absolut tot. Ei zic că nu le au. Am fost acolo, am vorbit cu domnul Chiriloiu. Ei au zis că au înțeles greșit ce aveam nevoie prima oară, doar de la pichetul 1- 20 ne-au dat cele 50 ha. Acum ne-au dat sumele cum ar trebui, 563, nu mai știu exact cât, dar au zis că nu le au deta-liate și nu le au foarte sigur și nouă ne trebuie destul de sigur ca să putem să le propunem pe toate. Cu siguranță, împreună cu Direcția Sil-vică și cu Prefectura și cu OCPI-ul găsim, până la ședința din ianuarie, clar suprafețele, să le putem pune și să facem proiectul”, ne-a mai spus Sorin Apostoliceanu.

Vicele Apostoliceanu: „Căile pe care le-am ales noi sunt cele mai simple, rapide”

Întrebat care sunt avantajele proiectelor inițiate de el în raport cu cele ale liberalilor, viceprimarul a spus: „Eu zic că se poate rezol-va destul de rapid. Sunt convins că și cei de la PNL, noi și toți ceilalți vrem același lucru. Că-ile pe care le-am ales noi sunt cele mai simple, rapide și care au putere de reușită, pentru că nu avem bani să cumpărăm de la toată lumea”.

Viceprimarul a mai explicat faptul că, pentru a institui arie protejată de interes local, Primă-ria ar trebui să aibă în proprietatea sa acele te-renuri, situație inexistentă în acest moment, iar exproprierile de pământ necesită bani și timp.

„Vă dați seama ce ar însemna ca pentru cele 530 de ha să discutăm cu fi ecare proprietar, să mai așteptăm și după procesele care mai sunt? Ar dura la nesfârșit și cred că era un proiect deja irealizabil (cel inițiat de liberali, n. red.). Ca să faci arie de interes local trebuie să fi i proprietar pe pădure; asta ar fi însemnat ca din bugetul Primăriei Pitești să cumpărăm pădurea de aco-lo. Oamenii nu voiau să vândă la preț mic și vă dați seama că ne-ar fi pus niște prețuri astro-nomice ca să cumpărăm. În primul rând, nu dispunem de acei bani. În al doilea rând, i-am putea folosi la altceva, avem de făcut străzi, de exemplu strada Brătianu și Depozitelor trebuie făcute și necesită sume foarte mari și nu cred că ne permiteam acum să dăm banii pe pădure. Dacă ar fi fost de interes local, era iarăși sub egida Primăriei, a CL, oameni fără experiență și tot așa. Lăsând-o să fi e la interes național, statul cumpără aceste pământuri, statul poate să exproprieze, are deja experiență în așa ceva. Chiar de curând, domnul Iohannis a dat la pro-mulgare o lege prin care toate aceste arii prote-jate naționale nu mai au un custode anume și trec la o anumită agenție națională. E clar că în agenția aceea sunt oameni specialiști, care știu ce au de făcut. Iarăși, tot în această ordonanță se spune foarte clar: chiar dacă este arie de inte-res național, poți, inclusiv să construiești ceva acolo, în benefi ciul populației, cu studii și cu aprobarea Ministerului Mediului, piste de bici-clete, zone de relaxare, dacă te duci la minister și aprobă acest lucru”, a explicat Sorin Aposto-liceanu.

Doctorul Tiberiu Irimia: „Lumea a înțeles că s-a votat arie protejată și de aceea nu a mai venit la semnături”

În luna octombrie, consilierul PNL Narcis Sofi anu și doctorul Tiberiu Irimia au inițiat o campanie de strângere de semnături pentru ca Pădurea Trivale să fi e declarată arie protejată de interes local (700 ha), dar și pentru extinderea Parcului Trivale prin amenajarea de alei și piste pentru biciclete, un proiect de tip pădure-parc (230 ha). Cele două proiecte au vizat interzi-cerea realizării de construcții în zonele propu-se, exproprierea terenurilor private și preluarea acestora în domeniul public al municipiului Pitești. În acest sens, a fost amenajat un cort, în spatele Teatrului ,,Alexandru Davila”, unde s-a realizat strângerea de semnături. Startul campaniei a fost dat pe 20 octombrie. Pentru ca proiectul să intre pe ordinea de zi a Con-siliului Local Pitești sunt necesare minimum 7.500 de semnături. Am discutat cu doctorul Irimia despre acest subiect. Până acum s-au strâns 5.000 de semnături, iar acesta conside-ră că strângerea de semnături a fost frânată de proiectele ulterioare ale celorlalte partide, în frunte cu PSD. Tiberiu Irimia a mai spus că intenționează să reia campania de strângere a semnăturilor.

„Din punctul meu de vedere, este un proiect furat, fără nicio grijă față de Pădurea Trivale, este un proiect 100% preluat din considerente politice (proiectele inițiate de PSD și celelalte partide, n. red.). Mi se pare că au vrut neapărat să înăbușe inițiativa cetățenească în care peste 5.000 de piteșteni au semnat pentru proteja-rea pădurii și pentru extinderea parcului. Din punctul meu de vedere, demersul lor a dus acest proiect direct în sertarele primăriei și ale ministerului. A fost în Consiliul Local un vot doar de intenție, nu de declarare reală a pădu-rii drept monument. Pădurea are o importanță extraordinară pentru cetățenii orașului și, din acest motiv, nu am vrut să implicăm în niciun fel politic inițiativa cetățenească prin care am început strângerea de semnături, chiar dacă ne-ar fi ajutat foarte mult să facem această inițiativă sub sigla PNL Argeș, care sunt de părere și ei că pădurea va trebui protejată de orice intervenții legate de defrișări și emiteri de autorizații de construire. Lumea a înțeles că s-a votat deja arie protejată și de aceea nu a mai venit la semnături. Consilierii au votat doar intenția să dea drumul la documentație la minister pentru arie protejată. Practic, nu s-a votat nimic, ni s-a furat proiectul și au pus sacii în căruță la PSD. Să ne explice de ce în ultimii 10 ani nu s-a făcut nimic legat de Pă-durea Trivale, niciun fel de reabilitare a zonei de parc, niciun fel de protecție și au început să apară zeci de construcții la marginea și în inte-riorul pădurii. De ce această grijă mare a anu-mitor consilieri locali, conduși de consilierii PSD, a venit abia la o lună după ce am început demersurile de strângere de semnături? Este o greșeală că a fost înăbușită această inițiativă și pentru că oamenii, pe viitor, nu vor mai avea încredere în inițiativele acestea. E nevoie de sprijinul oamenilor în acțiuni de importanță cum este Pădurea Trivale. Primăria Pitești tre-buie să înțeleagă că locuitorii orașului sunt pe primul loc și grija autorităților față de cetățenii orașului trebuie să fi e pe măsură”, a declarat Tiberiu Irimia pentru “Jurnalul de Argeș”.

Material realizat de Mari Tudor

A fost reabilitată Piața Găvana.Valoarea proiectului a fost de 3.860.624 + TVA. Piața va avea 150 de mese pentru comerciali-zarea legumelor și fructelor. În cadrul pieței vor funcționa ma-gazine de alimentație publică, pâine, pește, mezeluri, brânze-turi. Joi ar fi termenul de dare în folosință.

„Este un obiectiv foarte așteptat, în special de cetățenii din cartierul Găvana și de cei care au nevoie de piață. Pentru ei am gândit acest pro-iect, care s-a mișcat destul de anevo-

ios. Noi am întârziat 7-8-9 luni. Și acum, în al 12-lea ceas, cu destulă greutate reușim să o deschidem, cu presiune mare pe constructor și pe cei implicați, pentru că nu mai sunt lucrări de structură, sunt lucrări de fi nisaj și curățenie. Am discutat cu constructorul, care s-a angajat că joi vom deschide (19 decembrie, n. red.). Este un obiectiv care trebuia deschis mai din timp. Este destul de modern, unii spun că arată ca un mall. Are spații multe, toalete, instalații aferente pentru climatiza-re, echipamente de ultimul tip care asigură climatizare pe timp de iarnă și vară. Condițiile impuse de ISU au fost destul de grele și destul de cos-tisitoare. Aici e vorba de niște siste-me de iluminare automată în caz de incendiu, cu rezervoare de apă care stau pline tot timpul, care pornesc automat”, a declarat primarul Cor-nel Ionică în cadrul conferinței de presă din 16 decembrie.

De asemenea, a fost reabilitată și Piața Trivale, un proiect în valoa-re de 2.746.435 + TVA. În cadrul noii piețe se vor afl a 70 de mese cu legume și fructe, magazine de alimentație publică, pâine, pește, mezeluri, brânzeturi, un birou și un laborator pentru medic veterinar. M.T.

Proiectul Pieţei Găvana, fi nalizat

La Lereşti se dezveleşte bustul lui Vasile Milea

Duminică, 22 decembrie, în comuna argeșeană Lerești vor avea loc manifes-tări prilejuite de împlinirea a 30 de ani de la Revoluția din 1989. Începând cu ora 12,00, la Biserica „Înălțarea Domnului” din Lerești se va ofi cia slujba de sfi nțire, urmată de o depunere de coroane la mo-numentul generalului Vasile Milea. Iar de la ora 13,00, potrivit anunțului făcut de primarul Marian Toader, va avea loc dez-velirea bustului turnat în bronz al fostului șef al Armatei Române. A.C.

A fost reabilitată Piața Găvana i N i î tâ i t 7 8 9 l

Primarul Cornel Ionică: „Este un obiectiv care trebuia

deschis mai din timp”

Jurnal de Argeş - pag 12

Nr. 1325 (18 - 22 decembrie 2019)

Robotul YuMI - donaţia Daciei către Liceul Tehnologic Mioveni

Robotul YuMi, unul dintre roboții viitorului în industria auto, se afl ă, începând de luna aceas-ta, în dotarea laboratoarelor Liceului Tehnologic Construcții de Mașini din Mioveni. Automobile Dacia a donat un robot colaborativ instituției de învățământ liceal, care va servi drept material di-dactic elevilor. Predarea robotului a avut loc în ca-drul unei ceremonii găzduite de liceu, în prezența lui Christophe Dridi, președinte director general Dacia și director general Groupe Renault Româ-nia, a lui Ghiorghe Dinuță, director al Liceului Tehnologic din Mioveni, și primarului Ion Geor-gescu.

Robotul, al cărui nume reliefează interfața om - robot, prin alăturarea a două cuvinte în limba engleză “You” și “Me”, este unul colaborativ, nu necesită izolare. YuMi îi va ajuta pe elevii liceului să își dezvolte competențele în robotică și automa-tizare. Este produs de compania ABB, cea care va asigura timp de un an asistență tehnică, prin cur-suri de pregătire. Viitorii roboticieni și automatiști vor deprinde cunoștințe pentru a crea traiectorii-le robotului, în funcție de defi niția procesului de producție, și îl vor putea programa hardware și software. D.G.

Producţia de autoturisme din România, noi recorduri

Producția de autoturisme din România a atins în luna noiembrie 44.341 de unități, conform da-telor furnizate de către ACAROM. Uzina Dacia din Mioveni a produs în luna noiembrie 30.574 au-toturisme, din care SUV-ul Duster a acoperit cea mai mare parte a producției. În același timp, la fa-brica Ford de la Craiova au fost produse 13.767 de autoturisme, EcoSport și Puma, noul model intrat în fabricație.

După 11 luni, producția de autoturisme din Ro-mânia a fost de 452.272 de unități, cu 2% mai multe decât anul trecut. Dintre acestea, nu mai puțin de 326.529 au fost produse la Mioveni de către uzina Dacia, iar restul, 125.681, au fost fabri-cate la uzina Ford Craiova.

Cele mai multe automobile produse au fost Dacia Duster, 245.800 unități, urmate de cele de la Cra-iova, în volume aproximativ egale, Ford EcoSport și Puma, 125.681 unități, urmate de Dacia Logan, 32.669, Dacia Sandero, 32.511, și Logan MCV, 15.611 unități. În uzina Dacia au mai fost produ-se și 22.456 caroserii, toate cu destinația Algeria. M.S.

Piteştiul, în topul oraşelor în care se comandă online preparate culinare româneşti

Comenzile online de preparate tradiționale românești au crescut cu 120% în ultimul an, conform datelor platformei de food ordering foodpanda. Din totalul comenzilor zilnice înre-gistrate pe foodpanda, circa 40% conțin preparate din bucătăria românească. În topul mâncărurilor tradiționale românești comandate de clienții plat-formei se afl ă: ciorba de văcuță, urmată de cartofi țărănești, papanași, clătite cu dulceață și mici.

Pe primul loc în topul orașelor în care se coman-dă online preparate românești se afl ă Bucureștiul, urmat de Brașov, Pitești, Iași și Timișoara. În prezent, aproximativ 17% din totalul restauran-telor listate pe platforma foodpanda au specifi c tradițional românesc. Din datele centralizate de companie, valoarea medie a unei astfel de comenzi este de 60 lei.

De asemenea, cei mai mulți dintre clienții foodpanda aleg să comande preparate din bucă-tăria românească în jurul prânzului, iar cele mai multe comenzi se înregistrează spre fi nalul săptă-mânii, în zilele de joi, vineri și sâmbătă. M.S.

Într-un interviu acordat recent Jur-nalului de Argeș, Christophe Dridi, directorul general Dacia, spunea că la capitolul ”nemulțumiri” legat de primul său an la conducerea Dacia ar menționa faptul că ”negocierile cu sindicatul durează mult prea mult. Este o perioadă difi cilă din an, tensionată și mi se pare că durează mult prea mult. Dacă am putea să facem să dureze mai puțin, ar fi mai bine”.

Am stat de vorbă cu viceliderul SAD, Ion Iordache, pentru a comenta afi rmațiile lui Christophe Dridi. L-am întrebat, de asemenea, pe Ion Iordache cum comentează afi rmațiile primari-lor PSD din zona Mioveni că au pier-dut alegerile și din cauză că Dacia e multinațională, iar administrația și sin-dicatul ar fi îndemnat salariații sa vote-ze cu dreapta, cu USR-PLUS și PNL.

Legat de afi rmația potrivit căreia ne-gocierile cu sindicatul durează prea mult, Ion Iordache spune: ”Negocieri-le la Dacia se încadrează în termenul prevăzut de lege. Negocierile încep, conform reglementărilor legale, cu 45 de zile înainte de expirarea contractu-lui colectiv de muncă. După ce expiră contractul ca termen, sunt două căi: ori semnăm contractul, ori declanșăm confl ictul de muncă”.

”La Dacia nu a fost vreo dezbatere politică să voteze lumea pe cineva sau nu”

Iată ce spune Ion Iordache și legat de afi rmațiile primarilor social-democrați din zona Mioveni, afi rmații conform

cărora administrația și sindicatul Da-cia ar fi îndemnat salariații să voteze cu dreapta. ”Acei primari PSD dau vina total greșit pe altcineva, în loc să își analizeze greșelile pe care le-au fă-cut dumnealor. Sindicatul Automobile Dacia are prevăzut în statut să nu facă politică, să nu se angreneze în politi-că. La Dacia nu a fost vreo dezbatere

politică să voteze lumea pe cineva sau nu. În schimb, față de guvernarea PSD, noi ne-am exprimat ca sindicat urmă-toarea nemulțumire, și anume faptul că un partid ce se declară de stânga nu s-a aplecat asupra reglementării pieței forței de muncă din România”, spune Ion Iordache.

Denis Grigorescu

Ion Iordache, vicelider SAD, despre afi rmaţiile directorului general Christophe Dridi cum că negocierile cu sindicatul Dacia durează prea mult:

”Negocierile de la Dacia se încadrează în termenul legal”

Primarul Gheorghiță Boțârcă: ”Investiția este de 2 milioane euro”

”Ferma va fi a unei familii din Topoloveni, care are multă experiență în creșterea anima-lelelor. Construcția fermei va începe în pri-măvara lui 2020. Iar ferma va fi funcțională fi e din toamna anului viitor, fi e din primăva-ra lui 2021. Este o investiție de aproape 2 mi-lioane euro. Iar această investiție importantă vine cumva să completeze ce am demarat noi cu ani în urmă, pe partea de Bunătăți de To-poloveni, de hrană sănătoasă. Eu în această direcție îndrept orașul, către o hrană sănătoa-să. De aceea am și refuzat investiții poluante

pe raza orașului. Ne focalizăm și pe culturi eco”, ne-a declarat primarul Gheorghiță Boțârcă de la Topoloveni.

Legat de dotările viitoarei ferme de curcani, trebuie spus că acestea vor fi unele extrem de moderne.

De exemplu, bucătăria furajeră va fi dota-tă cu moară cu ciocănele destinată măcinării componentelor furajere, buncăr tampon și răcitor granule.

La rândul lor, silozurile de la viitoarea fermă vor avea sisteme automate de încărcare-des-cărcare, sistem de aerare a cerealelor și moni-torizare a temperaturii interioare.

Denis Grigorescu

Firma Bio Star Logistic va crea la To-poloveni o fermă ecologică de curcani, banii fi ind obținuți prin Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale. Ferma va fi construită pe o suprafață de 2,7 hectare. Hala în care vor fi crescuți cei peste 1.600 de curcani va avea 1.632 mp, iar abatorul și secția de procesare a cărnii vor măsura aproape 300 mp. Abatorul are o capacita-te de procesare de aproximativ 40 de tone de carne de curcan pe an. Valoarea totală a investiției se va ridica la aproximativ 8 milioane lei fără TVA.

Fermă ecologică de curcani la Topoloveni Primarul Boțârcă: ”Ferma e a unei familii cu multă experiență în creșterea animalelor”

Grupul german Karcher va deschide o a doua fabrică la Curtea de Argeș, iar investiția va fi de aproximativ 25 milioa-ne euro. Nemții au cumpărat în 2017 o clădire în oraș. O parte din clădire va fi demolată, iar pe locul ei va fi construită o nouă fabrică unde se vor produce aspi-ratoare. „Va fi un proiect major, cu o in-vestiţie totală de circa 25 de milioane de euro, bani ce vor merge către achiziţia de

tehnologie, aparatură pentru gama nouă de produse și, bineînţeles, în clădire“, a declarat Ion Bican, managing director al CER Cleaning Equipment, fi rma prin care nemţii de la Kärcher operează fabri-ca de la Curtea de Argeș. Noua fabrica va însemna crearea a cel puțin câteva zeci de locuri de muncă și va genera și un plus fi nanciar la bugetul local al orașului prin taxe și impozite. M.S.

Kärcher investeşte 25 de milioane de euro în a doua fabrică de aspiratoare

Jurnal de Argeş - pag 13

Nr. 1325 (18 - 22 decembrie 2019)

Noi renovări la arena din Trivale anunţate de primarul Cornel Ionică

Cornel Ionică, primarul Piteștiului, a vorbit în conferința de presă de la începutul acestei săptămâni despre proiectele depuse la CNI. Printre acestea se nu-mără și reabilitarea Stadionului „Nicolae Dobrin”, al cărui studiu de fezabilitate a fost predat la CNI.

”Cu presiuni maxime, cu intenții maxime și cu ma-xime căutări a trebuit să pornim acum câțiva ani de la Liga a IV-a, cu mari greutăți, mari eforturi și acum suntem pe locul 4. Ne-am implicat foarte mult, și eu și colegul meu, Cristian Gentea, absolut cât am putut, cu toată lumea și am făcut tot ce se poate. Stăm foarte bine cu demersurile pentru stadion. Va fi o surpriză ex-traordinară, mai avem de parcurs câteva etape... Aces-te obiective - și anume Sala Polivalentă și Stadionul „Nicolae Dobrin” - care costă în jur de 24-25 milioane euro se fac odată la 50-60 de ani”, a declarat prima-rul Cornel Ionică. De asemenea, Cornel Ionică a mai anunţat că anul viitor se vor efectua lucrări pe terenul de zgură de la Stadionul „Nicolae Dobrin”. M.I.

Antrenorul Hristu Șapera, dezamăgit de evoluțiile submediocre ale unei echipe de baschet

ce pe vremuri era campioană.

La cât de des mă fac jucătorii să îmi smulg părul din cap, în ritmul ăsta o să ajung chel!

Unicat în România! La Asociația Județeană de Fot-bal Argeș nu există în momentul de față niciun anga-jat pe postul de instructor sportiv. În schimb, arbitrii de Liga I Iulian Călin și Romică Bârdeș sunt angajați pe postul de operator calculator. Mai mult decât atât, gurile rele spun că cei doi abia dacă mai ajung pe la sediul AJF, știut fi ind faptul că în ultima perioadă au fost delegați și la meciuri din etape intermediare.

Zvonul săptămânii!

UNGHIURI DE VEDERE

DEZASTRU! Acesta pare a fi cuvântul de or-dine la BCM U Pitești având în vedere ultimele rezultate, aproape toate fi ind negative. Se pare că nici schimbarea antrenorului nu a produs ”o re-suscitare” a echipei, iar baschetbaliștii piteșteni au prestații din ce în ce mai slabe.

Cum comentaţi anul 2019 în ceea ce privește echipa de fotbal FC Argeș?

- Cred că cel mai important este fi nalul și asta se vede, mai ales că la un moment dat nu stăteam de-loc bine. S-au făcut niște greșeli între fi nalul cam-pionatului și începutul turului la nivelul lotului de jucători și asta e... Ne-am revenit mai greu. Am avut alte așteptări de la prima parte a campionatului, dar am revenit pe fi nal. Putem vorbi despre promovare în acest sezon

competiţional, având în vedere că FC Argeș se află pe locul IV?

- Cu siguranță că da, suntem la două puncte de baraj și la patru puncte de locul de promovare. Așa că nu văd de ce să nu aspirăm către promovare, mai ales că în iarna asta ne vom întări... Acum au înțeles și jucătorii ce vrea noul staff . Eu cred că am făcut o alegere foarte bună și bine că nu am insistat, ca altădată, să așteptăm să nu mai avem nicio șansă. Ce aveţi a vă reproșa în acest an în privinţa

echipei de fotbal?- Am avut prea mare încredere în unele persoane

și probabil că lipsa mea de experiență m-a făcut să acord mână liberă unor oameni care în fi nal m-au dezamăgit. Bine că nu am așteptat prea mult și mă felicit că am făcut schimbarea la timp. Mulțumesc foarte mult actualei conduceri tehnice a FC Argeș.

„Toți banii sunt asigurați până la sfârșitul sezonului competițional” Cum stau lucrurile în ceea ce privește partea

financiară?- Foarte bine. Am observat că directorul de la CS

Mioveni, pe care de altfel îl felicit pentru parcur-sul extraordinar în acest campionat, a declarat în Jurnal de Argeș că toate echipele de la acest nivel fotbalistic au restanțe fi nanciare. Ei bine, FC Argeș nu are astfel de restanțe fi nanciare. Totul este la zi la FC Argeș. Chiar de curând am avut o ședință de Consiliu Local în care s- aprobat o suplimentare de fonduri. Deci, nu avem niciun fel de problemă pentru a promova. Toți banii sunt asigurați până la sfârșitul sezonului competițional. Vorbeaţi despre anumite întăriri la echipă.

Despre ce este vorba?- Acest lucru depinde numai de antrenorul Ionuț

Badea, dar cu siguranță el își dorește trei sau pa-tru jucători cu experiență, care să dea mai mare siguranță în joc, și noi vom face tot ce putem ca să-i aducem. Există prime sau cadouri de sărbătorile de iar-

nă la FC Argeș?- Totul este stipulat în contract. Nu există prime

de sărbători. Ei iau prime pentru evoluțiile pe care le-au avut și pentru rezultate.

Ionuţ Badea, antrenor FC Argeş:”Când am preluat echipa, am setat această discuţie legată de promovare” Cum aţi găsit echipa în momentul în care aţi venit la FC

Argeș?- Nu aș vrea să intru în prea multe detalii despre acest subiect,

pot doar să spun că, atunci când ești sunat să preiei o echipă în timpul campionatului, înseamnă că ceva nu funcționează. Apoi tot ce s-a întâmplat ulterior a ținut de o analiză foarte rapidă și succintă a tot ceea ce se întâmplă în privința comunicării între staff și jucători și, în momentul în care am sesizat care sunt pro-blemele, am hotărât că trebuie să reglăm din mers toate aceste aspecte, plus impactul pe care staff -ul meu l-a avut cu jucătorii. Toate astea au făcut ca echipa să revină pe o astfel de continuitate pozitivă în rezultate. Jucătorii s-au dăruit exemplar și nu a existat niciun moment în care vreunul din ei putea oferi mai mult și nu a făcut-o. Și mă refer aici la antrenamente, pentru că totuși în jocuri te raportezi și la adversar, care joacă și el. Nu a fost un pro-gram ușor pe care l-am parcurs când am preluat echipa. Practic, acest drum, de atunci și până acum, la fi nalul acestui an calen-daristic a fost unul de construcție, unul cu probleme, care a avut darul de a ajuta jucătorii să construiască individual și pe echipă. Cum aţi reușit să creaţi o astfel de stabilitate în rândul ju-

cătorilor?- Stabilitatea se creează în primul rând cu reguli de organizare și

când vorbesc de reguli ele sunt făcute întotdeauna pentru a veni în ajutorul grupului și nu împotriva lui. Vorbim despre reguli de organizare tactică ofensivă și defensivă care i-au făcut să se simtă confortabil și în siguranță. În momentul în care te simți în siguranță, ai și curaj, iar nivelul de încredere crește exponențial.

„Putem găsi ceva legat de situații de împrumut sau de încheieri de contracte din Liga I” Acum, că aţi cunoscut mai bine lotul de jucători, putem

vorbi despre promovare în acest sezon?- Primul lucru pe care l-am făcut atunci când am preluat echipa

a fost să setez această discuție legată de promovare. Presiunea era foarte mare pe umerii jucătorilor, nejustifi cată după părerea mea, pentru că avem pe hârtie un buget și un lot sub cei care și-au anunțat deja promovarea, deci ca și idee de lucru, după părerea mea, nu era justifi cat să mențină acest obiectiv într-un moment de neîncredere și în care rezultatele nu erau cele așteptate. Iarăși, erau foarte multe așteptări față de ce putea da echipa la acel mo-ment. Acest lucru a făcut să decid o strategie de nonpresiune la nivel mental, în ideea că trebuie să ne acceptăm condiția, și anume aceea de locul 8 sau 10, unde eram atunci, pentru a putea schimba acest lucru. Dacă ne-am fi gândit că suntem mai buni decât locul pe care îl ocupam, atunci ar fi fost o chestiune falsă. În momentul în care putem crea aceste situații autentice și nu fal-se, abia atunci putem vorbi despre construcție sau reconstrucție, naștere sau renaștere. Ce ne puteși spune despre schimbările de jucători din

această iarnă de la FC Argeș?- Suntem fi deli unei analize făcute în urma unui grup de lucru

care a început deja să funcționeze, format din Vasile Popa, Jean Barbu, Gabi Alexe, Bogdan Stoica și Andrei Speriatu. Am dis-cutat ce poziții ar trebui îmbunătățite și fi ecare a trebuit să vină cu propuneri, care ulterior vor fi analizate și se va lua o decizie în acest sens. Este foarte greu în această perioadă să găsim jucă-tori, pentru că jucătorii buni semnează la început de sezon, iar iarna nu poți găsi decât jucători care poate nu joacă la Liga I din cauza concurenței pe post. Putem găsi ceva legat de situații de împrumut sau de încheieri de contracte din Liga I. Important este să îmbunătățim ceea ce deja avem și nu să iau jucători care să completeze lotul.

Cristian Gentea, preşedintele CA al FC Argeş:

”Nu văd de ce să nu aspirăm către promovare, mai ales că în iarna asta ne vom întări”

PREŞEDINTELE CRISTIAN GENTEA ŞI ANTRENORUL IONUŢ BADEA SUNT OPTIMIŞTI ÎN PRIVINŢA PROMOVĂRII FC ARGEŞULUI

”Cătălin Barbu vrea să plece pentru că nu a prins să joace la prima echipă” O situaţie specială este legată de Cătălin Barbu...

- Și el și tatăl lui își doresc să plece de la FC Argeș în acest

moment, dar o decizie legată de acest aspect va fi luată ulterior,

întrucât lucrul acesta nu ar trebui să existe. Asigur pe toată lu-

mea că voi lua în calcul toate aceste aspecte atât raționale, cât și

emoționale. Cătălin vrea să plece pentru că nu a prins să joace la

prima echipă. Eu îl înțeleg pe Jean ca părinte că își dorește ceea

ce este bine pentru copilul lui, dar la nivel de club e o situație

care nu ar trebui să existe. Totuși, Jean Barbu este un colabora-

tor al echipei FC Argeș și este o situație nu tocmai confortabilă

să înstrăinăm un astfel de bun al clubului. Important este că nu

toți jucătorii pot juca. Cred că sunt anumiți jucători la nivel de

asimilare și atunci li se mai poate acorda o anumită perioadă de

timp să poată crește și să își pună în valoare calitățile. Interviuri realizate de Marius Ionel

Jurnal de Argeş - pag 14

Nr. 1325 (18 - 22 decembrie 2019)

ÎNCHIRIERI LIVRĂRILECŢIA DE DREPT

Persoanele vârstnice, adică acelea care au împlinit vârsta de pensio-nare, constituie o categorie vulne-rabilă și cu nevoi particulare, astfel că pot benefi cia la încheierea unor acte juridice de asistență juridică gratuită.

Prin instituirea acestui benefi -ciu, legiuitorul a avut în vedere crearea unui mijloc suplimentar de ocrotire, fără a afecta capaci-tatea civilă de exercițiu a persoa-nelor vârstnice. Instanța de tutelă, adică judecatoria sau, după caz, consilierii juridici ai consiliului local în a cărui rază teritorială domiciliază persoana vârstnică au obligația de a acorda, la solicitarea acesteia, consiliere juridică gra-tuită, în vederea încheierii unor acte juridice precum contractul de

vânzare-cumpărare, contractul de vânzare-cumpărare cu clauză de întreținere, contractul de vânzare-cumpărare cu uzufruct viager, act de donație, testament, contract de împrumut cu garanții imobiliare, etc., deci acte care au drept obiect bunuri mobile sau imobile.

În cazul în care actele juridice enumerate cu titlu exemplifi cativ mai sus se încheie fără ca înstrăi-nătorul să fi e asistat juridic, actul este considerat valabil, el neputând fi anulat pe motiv că nu a uzat de acest benefi ciu.

Cu alte cuvinte, persoana vârst-nică poate să renunțe la dreptul de a fi asistată de instanța de tutelă sau de un consilier juridic al con-siliului local la încheierea actului juridic, dar dezavantajele sunt ma-jore, după cum voi arăta.

În cazul în care actul juridic se încheie cu acordarea asistenței ju-ridice, instanța de tutelă, în a cărei rază teritorială domiciliază persoa-na vârstnică, va primi un exemplar al actului juridic încheiat.

De exemplu, o eventuală neexe-cutare a obligației de întreținere și

de îngrijire de către noul proprie-tar al bunurilor obținute ca urma-re a actului juridic de înstrăinare poate fi sesizată autorității tutela-re sau instanței de tutelă de orice persoană fi zică sau juridică intere-sată sau acestea se și pot sesiza din ofi ciu.

În termen de 24 de ore de la în-registrarea sesizării, instanța de tutelă va solicita serviciului public de asistență socială sau, după caz, compartimentului de specialitate constituit conform legii în subor-dinea consiliului local, în a cărui rază teritorială își are domiciliul persoana vârstnică, să efectueze o anchetă socială în maximum 10 zile de la solicitare.

Instanța de tutelă, în baza an-chetei sociale, va propune măsu-rile necesare de executare legală a dispozițiilor înscrise în actul juridic încheiat, dar va putea și să solicite rezilierea contractului de întreţinere, de pildă, în nume propriu și în interesul persoanei întreținute. 

Avocat Maria Cristina Leţu, doctor în Drept

Asistenţa juridică gratuită oferită persoanelor vârstnice

CURS DE CHITARĂ (coordonator cantautorul Tiberiu Hărăguș), CURS DE CANTO POPULAR (coordonator profesor de canto popular Valentin Grigorescu), CURS DE DANS POPULAR (coordonatoare interpretele de folclor Violeta Dincă și Rodica Oprican), CURSUL DE ENGLEZĂ ȘI PIAN sub genericul “Engleza pe portativ” (coordonator prof. Ilzi Sora), CURS DE ACTORIE (coordonator artistul Robert Chelmuș), CURSURI DE ȘAH (coordonatori dr. Ovidiu Stancu și Șerban Mihail), CURS DE DANS SPORTIV ȘI DE SOCIETATE (coordonatori coregrafi i Corina și Alfred Schieb), CURS DE ARTE MARȚIALE (coordonator Tiberiu Tănase), CURSUL DE PICTURĂ sub genericul “Sensibilitate și culoare” (coordonator prof. de arte plastice Elena Zavulovici), curs de balet și gimnastică (antrenor Nicoleta Andrei),

CURS DE PICTURĂ PENTRU COPII ȘI PĂRINȚI (coordonator prof. de arte plas-tice Ruxandra Maria Ciobanu), CURS DE GO (coordonator Bogdan Fiștoiu),

CURSUL DE LIMBA ENGLEZĂ pentru copii „English Club” (coordonator prof. și traducător Cătălina Ciurea).

r

CURS DE PICTURĂ PENTRU CURSUL DE LIMBA ENGLEZĂ

CENTRUL CULTURAL PITEȘTI ORGANIZEAZĂ ȘI GĂZDUIEȘTE O SERIE DE CURSURI:

ÎN CADRUL CENTRULUI CULTURAL PITEȘTI AU FOST ÎNFIINŢATE ȘI AU O INTENSĂ ACTIVITATE ARTISTICĂ:

Ansamblul Folcloric de Copii “Zavaidoc” (sub îndrumarea interpretelor de folclor Violeta Dincă și Rodica Oprican), Grupul Vocal Bărbătesc “Zavaidoc” (coordonat de prof. de canto popular Valentin Grigorescu), Grupul Folk “P620” (coordonat de cantautorul Tiberiu Hărăguș).

Toate evenimentele organizate de Centrul Cultural Pitești, precum și acțiunile de larg interes comunitar ale administrației publice locale sunt mediatizate pe site-ul ofi cial al instituției (www.centrul-cultural-pitesti.ro), precum și pe pagina ofi cială de Facebook (https://www.facebook.com/centrulculturalpitesti/).

Informații și înscrieri la sediul Centrului Cultural Pitești, Str. Craiovei nr.2, Bl,G1, Casa Cărții, tel. 0248/219976

Importanța organizării acestui eveniment a fost evidențiată de comandantul Garnizoanei Pitești, col. dr. Marian Bae, dar și de alți invitați de onoare, Carmen Dumitrache Salub, din partea Primăriei și Centrului Cultural Pitești, col.(r) Alexandru Țînțarcu, președintele Asociației Naționale a Veteranilor de Război - Filiala Pitești, col.(r), dr. Cornel Carp. Acesta din urmă a sub-liniat că victoria de la Mărășești se datorează, în egală măsură, generalilor Constantin Cristescu și Eremia Gri-gorescu. Președintele Filialei Argeș „Cultul Eroilor”, ec. Ștefan Alexandrescu, a prezentat proiectele asociației pe care o conduce, printre care și ridicarea unui monu-ment al eroilor căzuți în cel de Al Doilea Război Mon-dial. Punctul central al evenimentului l-a constituit pre-zentarea de către jurnalistul Radu Petrescu-Muscel (cu ajutorul imaginilor și a documentelor istorice) a vieții și personalității generalului Eremia Grigorescu. La eveni-ment au participat membri ai Asociației „Cultul Eroilor”, elevi de la Liceul Tehnologic „Astra” însoțiți de profesoa-ra Valentina Lipă și de la Colegiul Național „I.C. Brăti-anu”, profesorul Constantin Vărășcanu, redactorul-șef al revistei „Argeș-Cultul Eroilor”. A.C.

Marți, 10 de-cembrie, la Cercul Militar Pitești, Asociația Națională Cultul Eroilor „Regina Maria” - Filiala Argeș, a organizat un simpozion cu tema „Eremia Gri-gorescu, eroul de la Mărășești, 100 de ani de la încetarea din viață”. Deschi-derea manifestării a aparținut Corului Veteranilor de Război „Mihai Viteazul”, care, sub bagheta col.(r) Ion Pârșan, a interpre-tat Imnul național și Imnul eroilor.

Centenar Eremia Grigorescu la Cercul Militar Piteşti

Jurnal de Argeş - pag 15

Nr. 1325 (18 - 22 decembrie 2019)

CMI Dr. Sivu NicuPiteşti, Bdul I.C. Brătianu nr. 62

(în cadrul CDT Brătianu)ECOGRAFII şi ELASTOGRAFII,

cu ecografe de înaltă performanţă, clasa premium, TOSHIBA APLIO XG (neXt Generation), Esaote

My LAB 60 X-V (neXt Vision)

•ECOGRAFII- abdominale, genitale- endovaginale (la ovare) şi intrarectale (la prostată)- artere şi vene (la gât şi membre), cu Doppler color- sân, tiroidă, testicule, părţi moi (muşchi)

- de sarcină - morfologie fetală 3D şi 4D, cu înreg-istrare pe CD/DVD•ELASTOGRAFIA - o nouă metodă ecografi că de:- diferenţiere a formaţiunilor benigne de cele ma-ligne la sân, tiroidă şi prostată- măsurarea gradului de fi broză (înaintarea către ciroză) în bolile cronice de fi cat, virale sau nevirale.•VIDEOCOLONSCOPII•VIDEOGASTROSCOPIIImagini pe www.drsivu.ro; www.drsivu.ro/elastografi e.html•BREATH TEST (test respirator) - pentru diag-nosticul colonului iritabil

Programări, la tel. 0348/430377, luni - vineri, între orele 11.00 - 16.00

LECŢIA DE ISTORIE

- stimulează rapid impulsul sexual- intensifi că şi prelungeşte plăcerea

sexuală- erecţii ferme şi de lungă durată- combate stresul, oboseala fi zică şi

psihicăNU ARE EFECTE SECUNDARE

ȘI NU CREEAZĂ DEPENDENŢĂ!Acest produs îl găsiţi la MAGAZIN NATURIST REPUBLICII NR. 138 (ÎNTRE FINANŢELE PUBLICE ȘI ELECTRICA). TEL. 0745907097

POTENT PLUS

DANA CROITORU, REPREZENTANT MAGAZIN NATURIST REPUBLICII,

VĂ RECOMANDĂ

VĂ OFERIM

ÎNGRIJIRI MEDICALE LA DOMICILIU ȘI KINETOTERAPIE DE RECUPERARE!

■Piteşti, str. Nicolae Bălcescu, bl. L6, sc. F, ap. 2 - 4Tel./fax: 0248.223.594, 0248.610.063. Mobile: 0770.693.788.■Punct de Lucru, Piteşti, Bdul I. C. Brătianu nr. 20 (Policlinica nr. 2),bl. A3, sc. A, parter. Tel. 0348.803.503.

Ingrijirile medicale la domiciliu sunt servicii medicale efectuate la domiciliul dumneavoastra de care puteti benefi cia, GRATUIT, 3 luni pe an, pentru a va asigura:

continuarea tratamentului recomandat de medicul curant la iesirea din spital;

efectuarea tratamentului recomandat de catre medicii specialisti din ambulatoriu, inclusiv medicii de familie.

TRATAMENTELE LA DOMICILIU SE POT FACE GRATUIT, daca sunteti asigurati la Casa de Asigurari de Sanatate Arges (CAS Arges) sau la Casa

Asigurarilor de Sanatate a Apararii, Ordinii Publice, Sigurantei Nationale si Autoritatii Judecatoresti (Casa OPSNAJ).

Puteti benefi cia si de alte servicii medicale decat cele decontate de CAS; aceste servicii sunt contracost.

Serviciile medicale efectuate de noi la domiciliul dumneavoastra, cu sau fara plata, sunt afisate pe site-ul Centrului Medical AMBRA -

www.ambramedical.ro.

Persoane cu diverse tipuri de plagi (dupa operatii recente, escare la persoane imobilizate, plagi infectate, ulcere varicoase etc.) Persoane cu pareze, paralizii dupa: accidente vasculare cerebrale (AVC), traumatisme fizice operate sau nu

Persoane cu diverse boli cronice cu sau fara retard mental (demente, boli congenitale etc.) Persoane imobilizate temporar sau permanent Persoane aflate in stadiu terminal de boala Persoane aflate in recuperare medicala la domiciliu

Site: www.ambramedical.ro.

E- mail: ambramedical@yahoo.com

CINE POATE BENEFICIA DE SERVICII MEDICALE EFECTUATE LA DOMICILIUL DUMNEAVOASTRA?

Daca doriti ajutorul nostru medical la domiciliul dumneavoastra, GRATUIT, solicitati RECOMANDARE MEDICALA PENTRU INGRJIRI LA DOMICILIU de la: medicul de familie medicul specialist din ambulatoriu (cabinete medicale)

sau de la medicul curant la externarea din spital. VA ASTEPTAM!

Libertatea de a nu fi liber

SUPER OFERTĂ!Vând spaţiu de birouri

în PITEŞTIzona Gară Sud.

MOBILAT, UTILAT COMPLET - LA CHEIE!

Suprafaţă totală 405,8 mp (388,77 mp utili)

Cel mai bun preţ: 599 €/mp util (nu se percepe TVA)

Relatii la tel. 0722.362171

Acum treizeci de ani, în ultimele zile nefi resc de calde ale acelui decembrie însângerat (de parcă și complotiștii folosiseră cele mai noi tehnici ale războiului meteorologic) fusese transmis la Tele-viziunea Română, devenită și ea ”liberă”, un fi lm de desene animate intitulat ”Ferma animalelor”. Și nu o singură dată, ci câteva zile la rând.

Povestea fi lmului, inspirat după nuvela scrii-torului englez George Orwell (devenit celebru odată cu publicarea romanului „1984”), este sim-plă: orătăniile fermei, împreună cu porcii, câinii, vitele, calul și celelalte animale care trăiau acolo s-au răsculat împotriva stăpânului tiran, reușind întru-un entuziasm general să-l alunge de la fer-mă. În acele zile istorice, pentru a se defi ni noile relații dintre animalele recent răsculate s-a scris cu litere de o șchioapă pe un zid: ”Toate animale-le sunt libere!”. După o perioadă de timp, porcii au pus mâna pe putere cu sprijinul câinilor, care fuseseră ținuți ascunși și antrenați să reprime cu violență orice încercare de nesupunere. Astfel că, trezite ca de obicei primele, galinaceele observară total nedumerite o mică modifi care a sloganului: ”Toate animalele sunt libere, dar unele sunt mai libere decât altele!” Ce a urmat probabil că știți: o cruntă dictatură a porcilor.

În acele zile de decembrie 1989 s-a strigat în mod tulburător, poate pentru prima dată în is-torie: „Vom muri și vom fi liberi!”. Era strigătul unui popor care, după îndelungi suferințe, reve-nise în brațele lui Dumnezeu, care, în imensa Sa iubire, îi cerea în continuare suferință. Ceea ce s-a cerut atunci s-a îndeplinit, au devenit liberi, prin moarte, doar martirii care au căzut victime sângeroasei represiuni.

Am devenit noi liberi? Liberi să ce? Liberi să pri-vim neputincioși cum țara este scoasă la mezat bucată cu bucată? Liberi să privim cu îngrijora-re faptul că noii conducători au mâinile mânjite cu sângele tinerilor căzuți în zilele când mai bine de două mii de ani în urmă avusese loc masacrul inocenților?

Liberi să constatăm că nici după treizeci de ani nu s-a facut lumină asupra vinovaților de crimele comise, deși unii dintre ei sunt de notorietate pu-blică și în aceste zile au nerușinarea să bată câmpii batjocorind - pentru a câta oară? - memoria victi-melor acestora.

În cei treizeci de ani scurși nu s-a reușit să se atingă măcar nivelul producției industriale din anul 1989, cu toate că raportăm an de an cel mai înalt nivel de creștere economică din întreaga Uniune Europeană. În 1989 existau peste trei sute de întreprinderi industriale a căror producție mergea sută la sută la export și care au fost printre primele desfi ințate după 1989. Întrebarea obse-dantă care se pune încă este: de ce? În decembrie 1989, după cum știți, s-a făcut recepția căii ferate Pitești - Vâlcelele - Râmnicu Vâlcea, după tot ti-picul, cu zeci de garnituri de tren. O capodoperă în domeniu. Imediat după revoluție a fost lăsa-tă în paragină, furându-se tot ce se putea fura. Exemplele pot continua, dar mă apucă lehamitea. Acțiunea de mare anvergură de vânzare a țării nu s-a încheiat: mai sunt resurse.

Acest sfârșit de an este marcat și de schim-barea polilor puterii, ceea ce ne face să avem alte așteptări. Să sperăm că noua putere va fi conștientă de marile provocări cu care se va con-frunta în anul ce va urma. Altfel va fi începutul sfârșitului.

Prof. dr. Cornel Carp

FIRMĂ AUTORIZATĂ MONTEAZĂ ȘI EXECUTĂ

ORICE INSTALAŢIE DE GAZ METAN. REVIZII INSTALAŢII GAZE,

VERIFICĂRI CENTRALE TERMICE. Tel: 0720.792.895 și 0745.045.339.

Vînd casă Mușătești-Argeș, complet

mobilată și utilată. Tel. 0749645322

CENTRUL CULTURAL PITEȘTI

ÎNCHIRIAZĂ TEMPORAR SPAȚII ÎN COMPLEXUL

EXPOZIȚIONAL CASA CĂRȚII.

Relaţii, la tel. 0248/219976 sau la sediul Centrului Cultural Pitești, din Municipiul Pitești,

Strada Craiovei nr. 2, Bl. G1, Jud. Argeș.

De vânzare apartament 2 camere, Negru Vodă/Sp.Militar, parter

(pretabil birou/cabinet medical), centrală termică proprie,

proprietar. Preţ 52.000 euro. Tel. 0721776511

Jurnal de Argeş - pag 16 ARGINTEXARGINTEX

Nr. 1325 (18 - 22 decembrie 2019)

Vând plantaţie nuci, 1000 mp, în comuna Călineşti, aproape de barajul Goleşti, la 50 m de ultima casă.

Preţ: 3 euro/mp. Tel. 0722651895

VÂND TEREN ARABIL EXTRAVILAN, 7.404 MP,

în sat Udeni, comuna Călinești.

Preț: 2,5 euro/mp., negocia-bil, la 150 m de asfalt.

Tel: 0722.651.895

Vând apartament 4 camere conf. I dec. P/4 cu toate îmbunătăţirile în Zona Rolast, Pitesti. Preţ 65.000

euro. Tel. 0729.103.390, 0744.380.731

Purcăreni-Miceşti, VÂND casă 251 mp cu teren 3100 mp, 2 bucătării, 4 camere, salon sufragerie, bibliotecă, 2 băi, 2 terase, anexe 150 mp birou, camere, garaj. Relaţii la

telefon: 0770 630 824, 0723 410 612

PROGRAM: Luni - marţi – joi: 12.00 – 19.00; Miercuri și vineri: 9.00 - 16.00

ADRESA: strada Maior Șonţu, parter (lângă farmacia Catena din Târgul din Vale).Programări la telefon 0248/210.930

SERVICII MEDICALE-ACORDATE GRATUIT, în baza biletului de trimitere de la medicul de familie.

CMI DR. NECULA MARINELA-PARASCHIVAMEDIC PRIMAR GERIATRIE-GERONTOLOGIE

Singurul cabinet care încearcă prin serviciile oferite să redea încrederea

persoanelor vârsnice, să crească speranţa lor de viaţă și calitatea vieţii.

CONSULTAȚII

TRATAMENTETRAECOGRAFIE GENERALĂ

PROGRAM:parter

ELECTROCARDIOGRAMĂ

C ȚE

ELECTEVALUARE GERIATRICĂ

Intermediere consultanţă şi traduceri emigrare temporară şi permanentă

Canada. Tel: 0721.949.376

R O M Â N I AMINISTERUL AFACERILOR INTERNEAGENŢIA NAŢIONALĂ ANTIDROGCENTRUL REGIONAL ANTIDROG PITEŞTICENTRUL DE PREVENIRE EVALUARE ŞI CONSILIERE ANTIDROG ARGEŞ

Centrul de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog Argeș oferă servicii specializate de asistență medi-cală, psihologică și socială, consumatorilor de droguri, în mod gratuit, cu respectarea confi dențialității datelor, potrivit Legii nr. 46 din 2003 privind drepturile pacientului, cu modifi cările și completările ulterioare.Adresa: b-dul Republicii, bl. E3c, Intrarea B, et. 2, cam. 1-5, mun. Pitești, jud. Argeș. Tel: 0248.222.453.

Vând maşină de spălat rufe marca LG (5 kg.), pret 760 lei, Telefon: 0770 923 113 Vând ieftin cabină duş şi şifonier cu trei uşi demontat (şi alte accesorii). Tel: 0729/033987 Vând vin natural, ţuică, bijuterii. Relaţii la telefon 0741/621.858, Pregătesc prăjituri de casă, tradiţionale si vegan, pâine de casă,toate din produse de bună calitate sau la cerere din produse Bio. Îngrijesc copii. Relaţii la telefon 0787/554.995 Vând 9.200 mp teren+anexe în sat Goleşti, oraş Stefăneşti, strada Râului nr. 91. Relaţii, la telefon 0768/101.320. Persoana fi zica serioasa, doresc sa ingrijesc o familie de batrini, sau batrana singura, pentru ramanere in spatiu, in mediu urban, cu precadere Bucuresti. Telefon 0741/660.412 Vând şifonier cu două uşi şi alte obiecte de uz casnic. Telefon 0729/033.987. Vand mese de biliard si snooker. Relatii la telefon 0724/020.329 Vând 1 ha pădure, Valea Ursului, în spatele Stadionului „Nicolae Dobrin”. 0744383634 Băbana. Caut femeie sau familie pentru ajutor în gospodărie. Ofer 1500 de lei şi cazare. Tel. 0740.004.653 Inchiriez pe termen lung 700 mp pe platou - manastire Tivale-langa parcul nou. Relatii la telefon 0724/020.329 Vând apartament 3 camere - confort I, zona Sfânta Vineri, preţul zonei-telefon 0754/046740

Vând apartament 3 camere, decomandat, super înbunătăţit în Mioveni. Preţ 53.000 Euro, negociabil. Relaţii al telefon 0799/980.110. Vând teren extravilan 4.400 m în zona baraj Argeşelul. Telefon: 0745.423.623.Vând maşină de cusut marca NAUMANN-stare impecabila. Relaţii la telefon 0720/421.107Vând Vând BICHON TOY (fetiţă, rasă pură), născută în data de 21.09.2019, cu carnet de sănătate, deparazitări şi vaccinurile la zi. Un mic cadou pentru sărbători. Preţ negociabil. Tel: 0720.063.083 şi 0770.685.363.

Cumpăr apartament cu 2 camere decomandat

sau apartament 3 camere semidecomandat în Piteşti,

cartier Exerciţiu-Banat. Telefon: 0753438813

Vând casă şi alte construcţii, teren 9.300 mp, 1/2 intravilan, la Goleşti, Strada Râului nr. 91.

Deschidere 44 metri, asfalt, apă curentă. Preţ cu totul: 5 euro/

mp. Telefon: 0768101320.

Vând apartament 4 camere decomandat, fără

amenajări, 81 mp, etaj 4, bloc ultracentral Griviţei, 9 etaje. Preţ 69.000 euro. Telefon:

0744360993

Vând 2.800 mp teren intravilan, cu toate uilităţile, situat în

comuna Poiana Lacului, la 20 km de Pitesti, preţ negociabil.

relaţii la telefon 0741/010.421.

Vând casă deosebită, ultracentral, strada Crinului,

teren 1300 mp.Telefon: 0723/322007

Vând teren 1900 mp în Ștefănești,

în zona Primăriei, cu utilitățile la poartă.

Tel: 0766/636790

Vând 5.037 mp teren inta-vilan, utilități incluse, preț 2 euro/mp, situat în comuna Suseni, sat Stâmbeni. Rela-ții la telefon 0720/421107,

0749/853857, 0729/415192.

Vand casă Ștefănești, lângă pasarelă,

2700 mp, preț negociabil. Tel. 0741310468

MICA PUBLICITATE

Caut fi rmă sau specialişti din oraşul Câmpulung

Muscel pentru executare lucrare închidere verandă (metal+sticlă) la o casă

din comuna Malu cu Flori-Dâmboviţa. Telefon:

0745089682, 0245670223

Farmacie independentă membră a grupului AlphegaANGAJEAZĂ ASISTENT DE FARMACIE

CU EXPERIENȚĂRelaţii, la nr. de tel. 0722 844 309

S.C. JUD PAZĂ ŞI ORDINE AG S.R.L., societate licenţiată de pază, oferă servicii profesionale de protecţie şi gardă,

paza obiectivelor, bunurilor şi valorilor. Adresa: mun. Piteşti, str. Calea Drăgăşani nr. 8. Telefon/fax 0348/430.949.

Licitatiile vor avea loc in data de 07.02.2020, 21.02.2020, 06.03.2020, 20.03.2020 urmate in caz de neadjudecare de alte 4 (patru) licitatii care vor avea loc in saptamanile urmatoare la data de 03.04.2020, 24.04.2020, 08.05.2020, 22.05.2020, respectiv la data de 05.06.2020, 19.06.2020, 03.07.2020, 28.08.2020, respectiv la data de 11.09.2020, 25.09.2020, 09.10.2020, 23.10.2020. Preturile nu contin TVA.

Conf. art. 71, alin. (2) din OUG nr. 51/ 1998, oricine posedă un drept real asupra bunurilor scoa-se la vânzare are obligaţia, sub sancţiunea decăde-rii, să facă lichidatorului judiciar dovada acestuia până în ziua licitaţiei.

In vederea participarii la licitatie, ofertantii vor depune la sediul lichidatorului judiciar cu cel putin

1(una) zi inainte de data tinerii licitatiei, cererea de participare la licitatie cu specifi carea bunului licitat si oferta de cumparare a bunului licitat, urmata de o cautiune de 10% din pretul de pornire al licitati-ei, virata in contul RO25PIRB0301773772001000 deschis la FIRSTBANK Pitesti pe numele debi-toarei, precum si dovada cumpararii caietului de sarcini in cuantum de 200 lei(chitanta in copie), imputernicire in cazul persoanelor juridice.

Ofertantii interesati de achizitionarea acestui bun pot consulta Raportul de evaluare ce face obiec-tul prezentei licitatii, la Sediul Tribunalului Spe-cializat Arges sau la sediul lichidatorului judiciar din Pitesti, b-dul IC Bratianu, nr. 12, bl. A7, sc.A, ap.14, jud. Arges.

Relatii suplimentare la tel 0745344225 .

SC PIT-CIV CONSTRUCT 2006 SRL - in faliment, in bankruptcy, en faillite - cu sediul declarat în Pitești, b-dul Petrochimistilor, bl. B1, sc. D, ap.1, biroul 2, jud. Argeș,

prin lichidator judiciar C.I.I. Ionescu Nicolae ORGANIZEAZA LICITATIE PUBLICA DESCHISA CU STRIGARE PENTRU VANZAREA BUNULUI IMOBIL

AFLAT SUB SECHESTRU ASIGURATOR, COMPUS DIN APARTAMENT TREI CAMERE inscris in cartea funciara nr.82000-C1-U9 a municipiului Pitesti, jud. Arges, avand nr. cadastral 1153/

D1, situat in mun. Pitesti, bd. Petrochimistilor, bl. B1, sc. D, parter, ap. 1, jud. Arges, in suprafata tota-la de 71 mp, la pretul de pornire stabilit prin Regulamentul de vanzare aprobat de Adunarea creditori-

lor din data de 10.12.2019 .

Cu tristeţe în sufl et anunţăm decesul mamei noastre, inginer COTÂRLEA ELENA.Înmormântarea va avea loc vineri, orele 12.00, la Cimitirul Sf. Gheorghe.

Adrian, Claudia şi Vasile.

S.C. ENVIRO ECO BUSINESS S.R.L, adresa: Pitesti, str. Dumbravei, nr.45A, obiect princi-pal de activitate „Tratarea si eliminarea deseurilor periculoase” - cod CAEN - 3822; C.I.F.: RO 29206697; J03/1380/2011 ce intenţionează să solicite de la ADMINISTRATIA NATIONA-LA „APELE ROMANE”, Administratia Bazinala de Apa Arges-Vedea, aviz de gospodărire a apelor pentru: „Montare instalatie de incinerare deseuri periculoase si nepericuloase, ca-pacitate suplimentara 600 kg/ora si a unei instalatii de recuperare a caldurii cu o capacitate maxima de 700 litri apa calda/ora”, comuna Bradu, judetul Arges.

Această solicitare de aviz este conformă cu prevederile Legii apelor nr. 107/1996, cu modifi cările și com-pletările ulterioare. Persoanele care doresc să obţină informaţii suplimentare cu privire la solicitarea avizu-lui de gospodărire a apelor pot contacta solicitantul de aviz la adresa menţionată. Persoanele care doresc să transmită observaţii, sugestii și recomandări se pot adresa solicitantului la adresa: - Societatii: S.C. ENVIRO ECO BUSINESS S.R.L, adresa: Pitesti, str. Dumbravei, nr.45A- Administratiei Bazinale de Apa ARGES-VEDEA Pitesti, str. Campulung nr. 6-8, cod postal 0300, tel.0248/223449.

Jurnal de Argeş - pag 17

Nr. 1325 (18 - 22 decembrie 2019)

Zeci de argeșeni au solicitat Primăriei Pitești în ultimele săptămâni, atât telefonic, cât și în scris, ca jucătoarea de tenis Bianca Andreescu, revelația anului în tenisul mondial, să fi e făcută Cetățean de Onoare.

Bianca Andreescu, afl ată în prezent pe locul 5 în clasamentul WTA, și-a început cariera la Pitești, unde a jucat timp de doi ani și jumătate, de la șase ani și jumătate până la nouă ani, fi ind pregătită la baza Arpechim din Prundu de către antrenorul Ga-briel Hristache.

”Am primit nenumărate cereri în ultima vreme ca să o facem pe Bianca Andreescu Cetățean de Onoare al Piteștiului. Am primit zeci de telefoane și scrisori în acest sens. Nu am pus încă în discuție în Consiliul Local această propunere. Am avut și o discuție cu colegii din Primărie legat de această pro-punere. Este onorant pentru Pitești că o jucătoare de o asemenea anvergură și cu o asemenea viziu-ne a jocului și-a început cariera aici. Ne dorim să o invităm pe Bianca Andreescu la ediția din 2020 a Simfoniei Lalelelor. Bianca are mulți fani la Pitești. Îi vom face probabil o invitație la începutul anului viitor pentru a veni la Simfonia Lalelelor”, ne-a de-clarat primarul Cornel Ionică.

Bianca Andreescu a fost desemnată recent sportiva anului în Canada, marcând astfel o nouă premieră: a devenit prima jucătoare de tenis care primește pre-stigiosul premiu. Sportiva care și-a început cariera la Pitești a fost recompensată după un sezon impre-sionant, ce i-a adus primul titlu de Mare Șlem al carierei, la US Open, dar și debutul în Top 5 WTA.

Părinții Biancăi au avut un apartament la Pitești, iar mama ei a încercat să facă o afacere la Pitești. Numai că birocrația și piedicile puse de instituțiile publice din oraș au făcut-o pe Maria Andreescu să revină după trei ani în Canada împreună cu Bianca.

Denis Grigorescu

Zeci de cereri la Primăria Piteşti pentru ca Bianca Andreescu să fi e făcută Cetăţean de Onoare

Credincioșii din comuna Vedea au avut dumi-nică, 15 decembrie, bucuria de a participa la concertul de colinde susținut de Corala bizan-tină „Serafi m” a Protoieriei Pitești, în prezența Înaltpreasfi nțitului Părinte Calinic, arhiepisco-pul Argeșului și Muscelului, împreună cu proto-popul Dinu Laurențiu, precum și reprezentanți ai administrației locale.

Bucuria oamenilor a fost și mai mare prin prezența la concert a principelui Nicolae al României, ne-potul regelui Mihai I, și a soției sale, Alina Maria Binder. Alteța Sa a oferit daruri de Crăciun tutu-ror copiilor din comună. Copiii au cântat colinde și melodii la instrumente de percuție și au împodobit bradul. Cu această ocazie, ierarhul argeșean a rostit un cuvânt de învățătură amintind despre adevărata semnifi cație a Crăciunului.

La eveniment a fost prezent și medicul Victor Pănuș de la Spitalul de Urgență Pitești, invitat să vorbească despre sănătate. Parohia a oferit covrigi, mere și plăcinte cu vișine participanților, iar prințul a venit cu daruri constând în rechizite, jucării, căciulițe și fulare pentru copii. Prințul a fost primit călduros de comunitate, primarul Nicolae Dochi-noiu i-a sărutat mâinile, iar preotul paroh l-a invitat să intre în altar pe ușile împărătești, un privilegiu de care se poate bucura doar un vlăstar regal, dar Nicolae de România s-a împotrivit, smerit, intrând pe cele laterale.

A fost încântat să participe la evenimentul de la Frătici, biserica de aici fi ind ridicată în 1934, pe timpul înaintașilor săi și al României Mari, după ce dimineața participase la slujba de liturghie la o parohie din Prundu, în zona Metabet. A.C.

Prinţul Nicolae a participat la concertul regal caritabil de la parohia Frătici-Vârseşti

Paraclisul Universitar din cadrul UPIT, în colaborare cu Alianța Franceză, a organizat un concert de colinde de Crăciun pe 16 decem-brie. Președinta Alianței Franceze Pitești, Ecaterina Stroe, a însoțit un grup de 60 de copii care au inter-pretat colinde, vocal și instrumen-tal, unul dintre puști fi ind talentat la saxofon. Printre copii s-au afl at și zece fi i ai unor ingineri francezi care lucrează la Dacia. Cu toții au interpretat colinde în română, iar drept răsplată au primit dulciuri, cărți de rugăciuni și iconițe.

A.C.

Copii inginerilor francezi de la Dacia au colindat în limba română

Jurnal de Argeş - pag 18

Nr. 1325 (18 - 22 decembrie 2019)

JURNALUL DE ARGEŞ UNIVERSITARJURNALUL DE ARGEŞ UNIVERSITAR

Pagină realizată în parteneriat cu Universitatea din Piteşti, coordonată de conf. univ. dr. Delia DUMINICĂ

Tânără din Câmpulung, campioană la atletism

Pasionată  de sport  încă  din  copilărie, câmpulungean-ca Georgiana Lavinia Ciurea se numără printre multiplii cam-pioni mondiali  la  atletism. Dorința  ei este  să  ajungă o atle-tă desăvârșită pe cele mai mari și cunoscute terenuri din lume. După  terminarea Liceului cu Program Sportiv din Câmpu-lung, a ales să studieze la Facultatea de Științe, Educație Fi-zică  și  Informatică, specializarea  Educație  Fizică. Aceas-tă ne dezvăluie câteva detalii puțin știute din viața de sportiv.

„Viața  de sportiv,  în  general, e  difi cilă. Păcat  că  asta  ni-meni nu  observă. Practic atletismul de  la  vârsta  de 13 ani, deoarece de mică eram pasionată de ceea ce fac în ziua de as-tăzi. Este un sport greu, deoarece presupune multe sacrifi cii legate  și  de  viața  mea  personală. Pot spune  că  nu am avut o  copilărie  că  toți  ceilalți  colegi ai  mei, deoarece timpul meu era mai mult încărcat cu antrenamentele pe care le fac zi de zi. Când ceilalți mergeau să se distreze, eu mă odihneam, când ceilalți erau în club, eu dormeam. Nu toți avem aceeași pa-siune. Ceea ce fac eu nu mi se pare chiar ușor, având în ve-dere faptul că particip la Pentatlon (5 probe iarnă), iar vara la Heptatlon (7 probe). Probele constau  în: garduri, săritu-ră în înălțime, aruncarea greutății, săritură în lungime, 800 de metri rezistență, aruncarea suliței și 200 m viteză”, decla-ră tânăra sportivă.

Bianca Constantinescu, Jurnalism, anul I

Noii studenţi ambasadori ai Universităţii din Piteşti

Universitatea din Pitești are acum noi studenți ambasadori! Studenții vor participa în proiecte de promovare, dezvoltare de imagine și analiză de piață și vor reprezenta Universita-tea din Pitești în comunitatea de elevi din județul Argeș și din județele învecinate. Aceștia sunt studenți din cadrul Universității și studiază domenii diverse.

- Savu Georgiana Marinela, 19 ani, Facultatea de Mecanică și Tehnologie, Specializarea Autovehicule Rutiere;

- Anton Dragoș Constantin, 21 ani, Facultatea de Științe Economice și Drept, Specializarea Management;

- Pană Nicola Mădălina, 20 de ani, Facultatea de Științe Economice și Drept, Specializarea Management;

- Moraru Robert Marian, 19 ani, Facultatea de Mecanică și Tehnologie, Specializarea Autovehicule Rutiere;

- Soare George Bogdan, 22 de ani, Facultatea de Științe, Educație Fizică și Informatică, Specializarea Energetică și Tehnologii Nucleare;

- Ratea Florentina Simona, 19 ani, Facultatea de Științe ale Educației, Științe Sociale și Psihologie, Specializarea Jurna-lism;

- Marta Flavius Georgian, 20 de ani, Facultatea de Științe Economice și Drept, Specializarea Contabilitate și Informa-tică de Gestiune;

- Iordache Izabela Maria, 18 ani, Facultatea de Teologie, Li-tere, Istorie și Arte, Specializarea Engleză-Spaniolă;

- Măgureanu Alexandra, 20 de ani, Facultatea de Științe Economice și Drept, Specializarea Contabilitate și Informa-tică de Gestiune.

Câțiva dintre aceștia au participat în data de 31 octombrie la caravana „UPIT vine la tine!”, adresată elevilor de la Liceul Teoretic „Ion Mihalache”, din Topoloveni.

UPIT vine și în liceul tău! Viitorul tău - misiunea noastră! Simona Ratea, Jurnalism, anul I

„Este un adevărat privilegiu pentru universitatea noastră să vă poată oferi această înaltă distincție uni-versitară ca semn al recunoașterii bogatei dumneavoas-tră activități didactice și de cercetare, a înaltului pre-stigiu profesional, a relațiilor speciale cu Universitatea din Pitești”, a precizat rectorul Universității din Pitești, conf. univ. dr. ing. Dumitru Chirleșan. „Ne bucură faptul că, începând de azi, domnul prof. univ. dr. ing. Gigel Paraschiv este parte a comunității noastre acade-mice și că vom putea valorifi ca experiența domniei sale în demersul pe care Universitatea din Pitești îl parcurge pentru afi rmarea cu succes în piața învățământului su-perior românesc, european și internațional”, a declarat, la rândul său, președintele Senatului Universității din Pitești, prof. univ. dr. Mihaela Diaconu. 

Decanul Facultății de Mecanică și Tehnologie a Universității din Pitești, conf. univ. dr. ing. Alin Rizea, a prezentat, în Laudatio, parcursul profesional al prof. univ. dr. ing. Gigel Paraschiv și contribuțiile sale în mo-delarea matematică și simularea proceselor în ingine-ria mecanică, sistemele CAD și sistemele de acționare a mașinilor și instalațiilor, inginerie și managementul mediului, concretizate prin publicarea a 106 articole în reviste de specialitate. 

Zeci de înalți ofi ciali prezenți Tenacitate, muncă susținută, seriozitate, dedicație,

onoare au constituit reperele personalității prof. univ. dr. ing. Gigel Paraschiv, evidențiate de toți profesorii, decanii, rectorii universităților partenere din țară care au luat cuvântul cu prilejul ceremoniei festive. 

La ceremonie au fost prezenți, alături de prorec-tori, decani, profesori și directori de departament ai Universității din Pitești și ai altor universități din țară, prof. univ. dr. ing. Sorin Cîmpeanu, rectorul

Universității de Științe Agricole și Medicină Veteri-nară din București, prof. univ. dr. ing. Mihnea Cos-toiu, rectorul Universității “Politehnica” din București, prof. univ. dr. Șerban Valeca, membru al Senatului României, Ioana Mînzu, consilier în Comisia pentru Învățământ, Știință, Tineret și Sport în cadrul Came-rei Deputaților, Daniela Burghilă, director general al Direcției Generale Învățământ Universitar (DGIU) din cadrul Ministerului Educației și Cercetării, Du-mitru Ilie, consilier/cabinet secretar de stat în Ministe-rul Educației și Cercetării, Anton Hadăr, președintele Federației Naționale Sindicale Alma Mater.

Autoritățile locale au fost reprezentate de viceprima-rul municipiului Pitești Laurențiu Zidaru, președintele AOA Argeș, Dan Ionescu, și inspectorul pentru Învățământ Profesional și Tehnic din cadrul ISJ Argeș, Gabriela Neagu. 

După festivitatea de decernare a titlului de Doctor Honoris Causa, prof. univ. dr. ing. Gigel Paraschiv a prezentat audienței o lucrare de specialitate cu ti-tlul “Universitate și comunitate”, realizată pe baza unei analize a modului în care funcționează Universitățile Oxford, Sorbona, Columbia, Cambridge sau Kyoto. „O universitate are nevoie de un management performant și trebuie să fi e fl exibilă în modul în care își gestionea-ză oferta educațională sau felul în care interacționează cu studenții, administrația publică locală sau mediul de afaceri. În viitor, universitățile vor fi evaluate după angajabilitatea absolvenților lor, domeniul în care vor activa și intervalul de timp în care vor intra pe piața muncii”, a declarat prof. univ. dr. ing. Gigel Paraschiv, care a mulțumit Universității din Pitești pentru încre-derea acordată și pentru primirea în comunitatea sa academică.

Adelina FĂNCUŢĂ, Jurnalism, anul 3

Prof. univ. dr. ing. Gigel Paraschiv – Doctor Honoris Causa al Universităţii din Piteşti

Prof. univ. dr. ing. Gigel Paraschiv, cadru didactic al Universității “Politehnica” din București, a primit pe 27 noiembrie, în cadrul unei cere-monii festive, titlul de Doctor Honoris Causa al Universității din Pitești. La propunerea Facultății de Mecanică și Teh-nologie, Senatul UPIT a acor-dat cea mai înaltă distincție onorifi că prof. univ. dr. ing. Gigel Paraschiv în semn de apreciere a rezultatelor și eforturilor susținute pentru afi rmarea, pe multiple planuri, în lumea academică, a dome-niului ingineriei, precum și pentru afi rmarea în domeniul managementului educației și al gestionării resurselor.

Primăria municipiului Pitești, în colaborare cu Memorialul “Închisoarea Pitești”, Univer-sitatea Pitești și Universitatea “Constantin Brâncoveanu”, a organizat un eveniment de-a dreptul aparte, cu prilejul Zilei Internaționale a Studentului, aniversată anual la data de 17 noiembrie.

Filmul “Între chin și amin”, regi-zat de Toma Enache și care îi are ca protagoniști pe Constantin Coti-manis, Kira Hagi, Ana Pârvu, Vali Popescu, Ion Dichiseanu și Ciprian Nicula, a fost difuzat la Centrul Multifuncțional al Filarmonicii Pitești, special pentru studenții ce-lor două universități.

Filmul prezintă tulburătoarea poveste a deținuților, inspirată din mărturiile supraviețuitorilor Ex-perimentului Pitești, experiment care a constat în tortură fi zică și psihologică aplicată studenților anticomuniști, numită de Aleksan-dr Soljenițîn, laureat al Premiului Nobel și supraviețuitor al gulagului rusesc, “cea mai mare barbarie a lu-

mii contemporane”.La proiecția fi lmului au fost

prezenți sute de spectatori, majo-ritatea fi ind studenți și profesori ai celor două universități piteștene. Aceștia au avut ocazia să ascul-te, în deschiderea evenimentului, cuvintele unuia dintre cei care au trecut prin chinurile de la Pitești. Domnul Sergiu Rizescu, președinte al Asociației Foștilor Deținuți Poli-tici - Filiala Argeș, le-a transmis, cu emoție, tuturor tinerilor un îndemn spre a-și cunoaște trecutul și de a fi conștienți de rolul pe care îl joacă în menținerea libertății de care ei se pot bucura azi, acest îndemn având în vedere evitarea repetării acestei istorii crunte prin care generația sa a avut neșansa de a trece.

De asemenea, actorul Constantin Cotimanis, care joacă în fi lm un rol negativ, al unui torționar pe nume Ciumău, a sugerat, la rândul său, tinerilor să cerceteze istoria faptelor barbare petrecute aici, la Pitești, pe parcursul anilor de teroare, deoare-ce doar o mică parte este prezentată în fi lm și, cu o mare sensibilitate, a

recitat un poem care dorea a cap-ta în versurile sale esența fi lmului: vindecarea de ură prin iubire și credință.

Studenții prezenți au trăit emoții intense pe tot parcursul vizionării fi lmului, dar și mai târziu în ziua respectivă când, în curtea Închi-sorii Pitești, au luat parte la un spectacol experiment regizat de Ionuț Caras alături de echipa de actori clujeni a proiectului “Texte bune în locuri nebune”. Spectaco-lul, caracterizat ca fi ind interactiv, șocant și copleșitor de real, a stâr-nit trăiri extrem de profunde în rândul tinerilor piteșteni, care în urma vizionării piesei au dorit să cunoască, să prețuiască și să valori-fi ce sacrifi ciul celor care au suferit și au murit în aceste locuri, făcându-i să conștientizeze lecția de viață pe care o duc mai departe, lupta din-tre bine și rău, frontul fi ind sufl etul omenesc.

În urma piesei de teatru, seara a fost încheiată cu vizitarea muzeului memorial.

Simona RATEA, Jurnalism, anul 1

Studenţii din Piteşti - reconectaţi cu istoria

Jurnal de Argeş - pag 19

Nr. 1325 (18 - 22 decembrie 2019)

JURNAL DE ARGES C&G

Responsabil de număr: Denis Grigorescu

Adresa redacţiei: Piteşti, B-dul Republicii, bl. G1, Casa Cărţii, mezanin I, OP 1- CP 181. Tel: 0248.221774, Fax Contabilitate: 0248.223271e-mail: jurnaldearges@gmail.comNr. de înregistrare OSIM: M/00491 ISSN 1582 - 9138Tipărit la tipografi a Editurii Paralela 45

Responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolului aparţine autorului, conform Contractului de drepturi de autor, care face parte din Contractul individual de muncă.

Textele cu tentă umoristică ce însoţesc fotografi ile şi caricaturile din acest ziar vor fi considerate pamfl ete

“Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile. Cenzura de orice fel este interzisă.”

(CONSTITUŢIA ROMÂNIEI - ARTICOLUL 30)

Editat de SC JURNAL C&G SRL

Redactor-şef - Gabriel Grigore gabi.grigore2006@gmail.comManager - Cristian Vasile

Redactor-şef adjunct: Denis GrigorescuSenior editor: prof. dr. Cornel Carp, avocat Maria Cristina Leţu, doctor în DreptRedacţia: Marius Ionel, Cornel Drăghici, Alina Crângeanu, Izabela Moiceanu, Cătălin Ion Butoiu, Mari Tudor, Cristina StancuCorectură: Corina GrigoreGrafi că: Bogdan PintilieDTP şi procesare imagine: Cristian RaduDirector economic: Claudia SimaDirector vânzări: Cristian Lincan

Tel.: 0248/22.23.22

OFERIM- Pachet salarial până la 2300 euro- Contract de muncă pe perioadă nedeterminată- Sporuri de vechime și performanță- Plata garantată și fără întârzieri a tuturor drep-

turilor salariale- Dispecerat și asistență tehnică 24/7- Flotă modernă 100% Euro 6, 2018-2019- Transport asigurat la/de la locul de muncă

SOLICITĂM- Permis de conducere categoriile C+E- Atestat transport marfă- Card tahograf- Seriozitate maximă

Reprezintă un avantaj:- Certifi cat ADR- Experiență în transportul internațional

Pentru întrebări și informații suplimentare, vă rugăm să ne contactați direct la numărul de telefon: 0725583313 sau la adresa de mail: offi ce@eliton.ro

ELITON TRANS ESTE O COMPANIE DE ELITĂ ÎN TRANSPORTUL RUTIER CE

angajează șoferi autocamion, cu sau fără experiență, pentru transport de marfă, internațional și intern:

Curse în Comunitatea Europeană Curse rute naționale Curse pe ruta România-Turcia

Dacă vrei să îți construiești o carieră într-un domeniu dinamic și stabil, atunci vino să faci parte dintr-o echipă de profesioniști cu o activitate de 25 de ani în domeniul transporturilor.

Deputatul PNL de Argeș Dănuț Bica s-a adresat minis-trului Mediului, Apelor și Pă-durilor, Costel Alexe, în ceea ce privește situația depozitului pentru deșeuri periculoase și nepericuloase din municipiul Câmpulung, județul Argeș. În data de 2 octombrie 2013, la de-pozitul pentru deșeuri periculoa-se și nepericuloase al S.C. Global Eco Center S.R.L. Iași, amplasat în incinta punctului de lucru de pe platforma fostei uzine ARO din municipiul Câmpulung, județul Argeș, în care erau stoca-te cantități de ordinul miilor de tone de substanțe cu risc ridicat pentru populație, între care și cianuri, a izbucnit un puternic incendiu, în timpul căruia au ars peste 10 tone de uleiuri minerale. Cu ocazia acțiunilor de inspecție și control efectuate în urma aces-tui nefericit eveniment de către organismele statului cu atribuții în domeniu, s-a constatat că substanțele respective nu au fost depozitate corespunzător și s-a dispus realizarea unor măsuri de remediere a situației existente, între care închiderea depozitu-lui și eliminarea și neutralizarea integrală a deșeurilor periculoase și nepericuloase, conform unui calendar prestabilit.

”Deși au trecut șase ani de la in-cendiu, atât cetățenii din Câm-pulung cât și presa locală recla-mă faptul că deșeurile nu au fost nici până în prezent eliminate în totalitate, cantități importante de materiale reziduale, unele ex-trem de periculoase, fi ind încă neevacuate, iar depozitul respec-tiv continuă să reprezinte o bom-

bă ecologică în zonă și să pună în pericol sănătatea populației. Prin urmare, având în vedere necesitatea rezolvării de urgență a acestei probleme de o gravitate deosebită, pe parcursul ultimilor doi ani am formulat și transmis ministrului de resort întrebările pe tema respectivă înregistrate la Camera Deputaților. Din păcate, măsurile dispuse și angajamente-le asumate care sunt prezentate în aceste răspunsuri nu au fost implementate decât parțial de către entitățile responsabile. În acest context, deși cunosc faptul că ați preluat conducerea Minis-trului Mediului, Apelor și Pădu-rilor de foarte puțin timp și în condiții deosebit de difi cile, fi ind nevoit să identifi cați soluții pen-tru rezolvarea numeroaselor pro-bleme moștenite de la predeceso-rii dumneavoastră, vă rog să-mi comunicați care este stadiul rea-lizării acțiunilor stabilite pentru eliminarea deșeurilor gestionate de către S.C. Global Eco Center S.R.L. Iași pe platforma fostei uzine ARO”, a spus deputatul Dănuț Bica.

Marius Ionel

Depozitul pentru deşeuri periculoase de la Câmpulung, în atenţia deputatului Dănuţ Bica

După un post mai scurt sau mai lung, oamenii petrec și se înfruptă, iar principalul protagonist cu-linar al Crăciunului este porcul. Savurosul patru-ped trandafi riu, consumat în mod iraţional, poate intra în confl ict cu starea de sănătate. Mai mult, la pacienţii cardiaci, obezi, cu tulburări ale grăsi-milor sanguine, cu suferinţe digestive, delicioasa carne de porc s-ar cuveni să fi e consumată și mai parcimonios. Dincolo de calităţile culinare ale cărnii, porcul oferă medicinei soluţii terapeutice, datorită compatibilităţii cu ţesuturile umane. Ne referim aici la preparatele celulare din fi cat porcin utilizate ca trofi ce hepatice, la preparatele de insu-lină ordinară utilizate în tratamentul diabetului, la primele valve biologice implantate chirurgical la om, Hancock și Carpentier-Edwards, la alte po-tenţiale molecule sau organe ce ar putea fi utilizate ca ”piese de schimb” pentru omul bolnav. Adrian Tase, medic cardiolog la Spitalul Județean Argeș, spune că ”porcul adăpostește un parazit extrem de periculos, trichinoza. Infestarea cu Trichinella spi-ralis poate da miocardită (infl amația mușchiului cardiac), care uneori poate evolua fatal. De aceea, porcii comercializați sunt riguros verifi cați din acest punct de vedere, prin examinarea microscopică a unei porțiuni de mușchi intercostal sau diafragm. Abia intrată în organism, carnea de porc este supusă procesului de masticație (mestecare), fi ind sfâșiată de dinți prin efortul mecanic al maxilarelor. Ajunsă în duoden, ea este pregătită de către sărurile biliare pentru descompunerea biochimică. Secreția acestor săruri presupune un efort concertat al fi catului și al aparatului biliar. Producția excesivă a amilazelor, tripsinelor și a altor enzime lipoproteolitice necesare procesului de descompunere a proteinelor și grăsi-milor poate suprasolicita pancreasul.

Urmează absorbția intestinală a chintesenței căr-nii și ea un proces laborios. Produsele de degrada-re metabolică a cărnii solicită din plin segmentul terminal al tubului digestiv - colonul și rectul (in-testinul gros). Absorbția se traduce prin traversarea vilozităților intestinale și pătrunderea în circulație a biomoleculelor. Carnea de porc bogată în grăsimi poate altera astfel tabloul lipidic al sângelui sau li-pidograma. Creșterea excesivă în plasma sanguină a colesterolului, în special a celui ”rău” (fracțiunea

LDL), constituie un factor major de risc pentru in-farctul miocardic acut și, prin urmare, necesită un tratament specifi c cu medicamente eulipemiante de tip statin sau fi brat. Să recunoaștem însă că, în afara benefi ciului hedonic, carnea mamiferelor ofe-ră organismului proteinele cu cea mai mare valoare biologică, utile în procesul de creștere și dezvolta-re a copilului și adolescentului, apărarea împotri-va infecțiilor prin sinteza anticorpilor și obținerea performanțelor fi zice și intelectuale. Este ultracu-noscut faptul că suculenta carne de porc se asociază de minune cu condimentele și cu vinul roșu. Deși se știe că piperul este mai picant decât sarea, pentru inimă, aparent paradoxal, sarea este mai periculoa-să decât piperul. Usturoiul crud, dincolo de aroma specifi că, are efect benefi c asupra presiunii sangu-ine, nu însă preparat ca mujdei! De aceea, clorura de sodiu este interzisă pacienților hipertensivi, ca și celor ajunși în faza evolutivă de insufi ciență car-diacă. Mai mult, sarea de bucătărie este prohibită la toți pacienții care prezintă edeme, fi e de origine cardiacă, fi e de altă natură. În aceste situații poate fi utilizată sarea fără sodiu, recte clorura de potasiu. Am scris acest articol plecând de la observația că, în perioada sărbătorilor de iarnă, serviciul de urgențe al Spitalului Județean înregistrează în fi ecare an pacienți cu diagnostice specifi ce exceselor alimenta-re, ca urmare a meselor copioase din care nu lipsește delicioasa carne de porc! Depinde de dumneavoas-tră dacă patrupedul trandafi riu vă este prieten sau potrivnic! Vă urăm tuturor să petreceți acest Cră-ciun fericiți și sănătoși!”.

M.I.

Vremea bună a fost favorabilă administrației co-munei Bascov, care a putut, astfel, să își realizeze cea mai mare parte a obiectivelor ce vizau infrastructu-ra în acest an. Potrivit primarului Gheorghe Stan-cu, s-a fi nalizat asfaltarea a 23 de drumuri, fi ind deja realizată recepția lucrărilor, săptămâna trecută. În aceste zile se efectuează lucrări de modernizare - asfaltare a drumului comunal de 4,6 kilometri, Glâmboc Vale-Rogojina-Glâmboc Deal, fi ind, în prealabil, amenajate șanțurile betonate și podețele. S-a fi nalizat licitația pentru modernizarea drmului

Măceșului și Azurului și se așteaptă ordinul de înce-pere a lucrărilor dacă timpul va mai permite.

De asemenea, a avut loc licitația pentru construcția podului peste pârâul Scheau din satul Scheau. S-a fi nalizat și licitația pentru betonarea de șanțuri, asi-gurarea scurgerii apei, pentru o porțiune de 800 de metri, pe DN 7 Pitești-Rm Vâlcea și pe Curtea de Argeș, o altă porțiune de terminat. A început pro-iectarea amenajărilor de trotuare pe DN 7 în zona satului Prislop, lucrare care se va întinde pe 2,5 km.

A.C.

Iarna se numără proiectele importante de infrastructură la Bascov

Medicul cardiolog Adrian Tase vorbeşte despre consumul cărnii de porc în preajma sărbătorilor

Tastaţi pe Youtube ”A&AT”- selectaţi VIDEO de pe bara de sus

Andrei Tase, băiatul medicului cardiolog Adri-an Tase, s-a remarcat în urmă cu un an, când a compus și interpretat imnul Centenarului, intitu-lat “La mulți ani, România!”. Albumul intitulat “HeartBeat 1” este rodul muncii asidue de un an și cuprinde 10 piese, marea majoritate compoziții proprii. Albumul a fost lansat pe Youtube și poate fi vizionat tastând ”A&AT”, selectând VIDEO de pe bara de sus.

Jurnal de Argeş - pag 20

Nr. 1325 (18 - 22 decembrie 2019)

Adrian Miuțescu, acest Macaulay Culkin liberal și cam brunet, ce-i drept, rămas singur acasă după ce Ministerul Culturii a luat Vila Florica de la Consiliul Județean.

Moș Crăciun cu gloanțe oarbeA sosit de prin nămeți,

Ca să aducă spaime multePentru Manu și alți ciumeți...

Vă reamintim că potrivit legii 258/2013 (modificată și completată cu O.U.G. 155/2001), proprietarii câinilor de rasă comună sau rasă metiși sunt obligați să îi sterilizeze. Sancţiunile pentru cei care nu-și sterilizează câinii și

pisicile sunt între 5.000 și 10.000 lei.

Cinci personalități argeșene își serbează ziua de naștere în perioada 18-24 decembrie. Primul sărbătorit, pe 18 decembrie, este omul de afaceri Dan Lazăr, managerul fi rmei „Com Divers Auto”. Pe 19 decembrie va primi felicitările cuvenite dr. Cornelia Barbu. Pe 20 decembrie vor închina o cupă de șampanie Dumitru Tudosoiu, inspector școlar general la IȘJ Argeș, și Marcello Battaglia, patronul restaurantului „La Dolce Vita”. Nu în ultimul rând, pe 22 decembrie, va sărbători Adriana Drugulescu, actriță la Teatrul „Alexandru Davila”. Jurnalul de Argeș le urează tuturor La Mulți Ani!

Dan Lazăr Dumitru Tudosoiu Marcello Battaglia

LA MULŢI ANI!

Câinii de avalanşă Helios şi Dara au şase pui ”Ne înmulțim, ne întărim!”, spune șeful Salvamont Argeș, Ion Sănduloiu

La sfârșitul lunii noiembrie, Legea câini-lor salvamont, inițiată de deputatul Simona Bucura Oprescu, a fost adoptată de Came-ra Deputaților, acest lucru fi ind considerat un pas mare pentru salvarea montană din România. Sufl etul acestui ambițios proiect a fost Ion Sănduloiu, șeful SPJ Salvamont Argeș, cel care în urmă cu câțiva ani aducea din Alpi experiența în domeniu a salvatori-lor din Franța, dar și pe Helios - un Border Collie pregătit special pentru salvarea din avalanșă. După Helios, a intrat în familia salvamontiștilor argeșeni și Dara, care a fost aleasă dintre nouă pui din aceeași rasă. A început să învețe și ea de la partenerul ei patruped. De curând, cei doi sunt fericiții părinți ai șase puișori care cresc și fac parte, practic, din familia Sănduloiu.

Sănduloiu: ”La sfârșitul iernii, ne vom apropia de 20 de unități canine pentru avalanșă”

“Acum fi x șase ani, primeam, împreună cu Helios, Brevetul Național de Unitate Canină pentru Avalanșă nr. 777, eliberat de Association Nationale pour l’Etude des Neiges et Avalanches, sub egida Ministeru-lui Imigrației, al Teritoriilor de Peste Mări și al Internelor din Franța. După doi ani, la prima reconfi rmare a brevetului în St. Francois Longchamp, am afl at că eram sin-gurul non-francez care a reușit să ia brevetul ANENA, în condițiile în care mai existase-ră tentative, chiar și conaționali ai noștri... A fost începutul a ceea ce acum a devenit normal în Salvamont România, anume să existe specializarea conductor de unitate

canină pentru avalanșă. Cu puțin noroc, la sfârșitul iernii ne vom apropia de douăzeci de unități canine pentru avalanșă în țară, ceea ce este încurajator. Ne înmulțim, ne întărim!”, spune șeful Salvamont Argeș, Ion Sănduloiu.

Alina Crângeanu ”Sfi nții Închisorilor”, Adela și Gigi Axinte, lovindu-i în moalele

capului pe piteșteni cu o bucată din Zidul Berlinului

Ușor, să nu cadă Zidul Berlinului pe noi...! Că îmi rămâne cardul fără

părinți și închisoarea de la Pitești fără sfi nți. Adică fără mine...