« I M N m 4 4 6

f l A T W k% I A s i m ,s Aemeiatà t . 1838 «e George Bariţiu

î)Mauai• ii** aust

mm i CMMS&

Cu it t dispreţul pentru p«p«r, aristocraţii al ©ligark»! ulti M de ore »-ar S roit la stare *1 suapnâ singuri statul Astoria íraafifívaaisá| 6 . SĂRIŢII

Brsşev, Pfeţa Libertăţii 2*Bscureşti, ss, Voevczi 50

NKef

R e d a c t a

a , . ; | j Braşov, Piaţa Libertăţii 23 A u lE lB IS t ï » Vwl | Bucureşti, », Ionică 6

APARE SEARA IN FIECARE Z I DE LUCRU

Concesiunea anunţuri Jir s$î abonamentelor î M i a A ç j f j SUnSsă át publicitate GH. ILIESCU Bucureşti* , Ionici f

ABONAMENTÜS.Trei Iaci Şase luni Un sa

Romfinia : 13 30 60 LeiSteeisătate ; S0 90 Lei

r«!«?0D 8 r»fOW 22«

He fa<

»

POLITICEîcem ecoul opiniei pa-

brice'J n d semnalam satisfact^a g en ia lă [în urma hotărârei ce-a luat d‘» u l h Maniu de~a începe severă i&ţhită disciplinară îm­potriva celoi cari au făcut abu- zuriw1i*%imjnistrarea Consiliului dirigent.

Este o justă satisfacţie pen­tru toţi aceia cari aşteptau, cu încredere, hotărârea aceasta care pune capăt tuturor inirigelor şi anumitor şoapte răuvoitoare în­dreptate înpotriva conducătorilor noştri.

Pentru ziarul nostru e o şi mai compl«ctă satisfacţiune, dată fiind caimania pe care am dus-o, în jrele împrejurări, pen­tru separtrea activităţeî unor abuzivi fuicţionari superiori de a eelor cal urmăreau cu stă- ruintă b h e le şi interesul ge­neral.

De multe ori, poate, n-am fost înţefeşi (hiar de opinia pu­blică, când făceam'anumite re­zerve. Erau Insă făcute tocmai pentru i nu grăbi soluţiunî cari să ocolească rezultatul ce-1 aş­teptăm azi cu încredere.

Sântem dar consecvenţi cu atitudinea din trecut, când ce- re-mi severitate din partea celor

. j i r , , ________________________

cari vor fi chemaţi să pronunţe pedeapsa şi imparţialitate, bună credinţă şi înlăturarea ori-cărui resentiment personal din partea c£îor cari fac ancheta.

In acest spirit vom sprijini opera ce se face.

*Violenţe! se răspunde cu violenţă

— acesia pere că e te principiu! că ­lăuzitor ai u t ora dintre deputaţi. Şi ceta-ca e mai curios, tocmai acei deputaţi cu experienţă provoacă cel» mai scandaloase incident?.

Atacurile mai trate se ’ndreapifi Împotriva ministiulni Lupu, contra pio'ectelor de legi ale căruia izbuc­neşte toată furia şi in aceiaş timp izvorăşte teama, frica, •Hgarhilor noştri.

Na este şedicţă a Camerei î i car © să nu producă incidente tumul­toase.

Piovocătorii se schimbă şî cu re­gret trebuie s ’o constatăm,*, iâcdă­rile lor au cuprins pe cei doi fraţi Goga.

In cor cu 1 beralii — pâr ă mai eri în cel mai cuirpiii dezacord — d l #ct. Goga şi f ra tee sau au produs un scandal în şedinfa Camerei dela 2 Martie, îndreptat împotriva d-lui St. C. Pop, ministru adinterfm la presl« decţia Consiliului,

Nervozitatea aceasta, indică tctoror nedreptatea cauzei p m ’ute a celor cari vor sâ acopere, c i zgomot şi scandal, tendinţele curat democratice ale guvernului i e azi.

Desbateriledin Parlament

Camera.Şedinţa din 1 Mai tte. —

După explicaţia deputatului Beîa Maurer asupra situaţiunel poporului maghiar din Transilvania publicată într’ua număr precedent al ziarului,

P ro e c tu l de A m n is tieAmânarea şi întreruperea pe­depselor şi suspendarea pro­ceselor cuprinse în Articolul

I. şl II. ai proectului-decret de Amnistie

Din partea rezoitulul de justiţie s’a ordonat până la alte dispoziţiuni amânarea şi întreruperea tuturor pedepsel®r şi suspendarea pedepse­lor pentru faptele de înaltă trădare,

Ultime ştiri i m BucureştiC o n s i l i u ! d e m i n i ş t r i d e aseară.

— P a c e a c u U n garia şi c u b o lşe v ic i i . —

in Ccnsihvl de miniştri, ţinui aseară, d-l ministru preşedinte ad-iniei im St. C. F&p, a comunicat membrilor guvernului ultimele ştiri venite dela Paris deki d l Vaida.

D l prim-ministru Vaida anunţă că discuţiile ia Londra în jurul păcii cu Ungaria nan fost încheiate din cauza p ielării lui Milleiand la Paris pentru aplanarea grevei deia căile ferate fran ­ceze. Insă după informaţiuni ulterioare, d-l Millerand s’a întors la Londra şi e aproape sigur că discuţia trai aiului s t va relua, din care cauză d l Vaida va întârzia de a se reîntoarce în ţară până la încheerea acestei discuţii.

In c e p r iv e ş te p a c e a cu b o lşe v ic i i , C onsiliu l d e m i ­n iştr i s ’a o c u p a t a seară d e a c e a s tă c h e s t iu n e fără însă d e a d a v r e - o e o m u n ic a r e p ie se i . A h o tă r ît ca m in is ­tru l n o s t r u p le n ip o te n ţ ia r , d - l F io r e s c u d in V a rşo v ia , să p a r t ic ip e la co n fer in ţa c a r e v a a vea l o c a c o lo în a cea că c h e s t iu n e , a v â n d îm p u te r n ic ir e a n u m a i d e a lua in fo r - maţiuni.

Tot îd acest Consiliu de miniştri, d-l Ineuleţ a adus la cu­noştinţă guvernului, ca toate secţiunile Camerei au aprobat proiec­tul reformei agrare din Basarabia.

Proiectul de reformă agrară din vechiul regat, care a trecut prin toate comisiunile, va fi depus Consiliului de miniştri Sâmbătă seara, iar Luni va fi depus pe biroul Camerei.

Consiliul s’a terminat la ora 9.

I m p r u m u t u i i n t e r n .

D l ministru adinterim la finanţe, Mihai Popovici, a avut • discuţiune cu directorii instituţlunilor financiare în vederea împru­mutului intern. S’a hotărât ca subscrierile să înceapă Ia 25 Mar­tie ; publicaţiunile se vor face la 15 Martie. La această consfă­tuire toţi directorii şi-au luat angajamentul că vor subscrie la in­stitutele lor suma de 600 milioane.

Desfiinţarea Consiliului Dirigent.D-l ministru al Cultelor, Borcia, a citit în Camei a proectul ie

lege pentru desfiinţarea Consiliului Dirigtnt,

deputatul Sima Niculescu propune } pentru isptefe de ofensă şi ultraj un proect i e lege din iniaţiativă par- j contra persoanei Dcmnitoruiui şi con ­

tra membrilor faraiii<&i Domnitorului, pentru faptele de infidelitate, rebe­liune de violenţă contra membri o? corpurilor legiuitoare, contra autori­tăţilor publice şi ai depozitarilor a - cestora, pentru faptele de a |âţare contra constituţiei, contra legilor, autoritiţjior publice pentru lap­tele de violenţă contra particu­larilor săvârşite sub durata răz­boiului pentru delictele electorale, pentru toate infracţiunile de presă, pentru faptele de spionaj, de amă­gire la dezerţluoe, de amăgire la nesupunere, la ordinul de ckeraare sub drapel, pentru faptele de complicitate la delictele militare, pentru faptele da grevă, pentru fap­tele de abuz de putere înşirate în paragrafli 480 şi 481 cod. pena), şi paragraful 24 al a r t leg? LXIIi din 1912, pentru faptele de scăpare de arestauţi, cuprinse fa paragraful 447 cod. pena?, dacă a u fost săvârşite faţă de prizonieri ds război.

Intru cât pedepsele pronunţate pentru acesis fapte s’aa pronunţat din partea tribunalelor civile, aie fostei Ungarii, Intru cât pedepsele încă nu sunt executate sau dacă executarea lor a fost amânată sau întreruptă din ori care canză.

Se suspendă mai departe şi pro­cedura criminală pentru faptele în şlrate, dacă ele au foi>t săvârşite înainte da preluarea Imperiului pe teritoriul administrat de Consiliul Di- rigent.

Se suspendă procedura şi execu­tarea pedepsei pentru infracţiunile îndreptate in contra averii şi a sigu­ranţei publice înşirate în capitoiii XXVI, XXXiX cod. penal, dacă aces­tea au fost săvârşite în toamna a- nului 1914 îa zona de operaţie ale armatelor ruseşti, intrate în părţile Nord-Estice ale fostei Ungarii, sau în toamna anului 1916 în zona de operaţie ale armatei române, intrate în părţile Sud-Estice ale fostei Un­garii sau în sfârşit în durata revolu­ţiei izbucnite în toamna anului 1918 (din 1 Noembrie 1918 până ia pre­luarea imperiului) în fosta Ungarie.

Se esceptă însă ca^irile când ata­curile în cosiră averii sau siguran­ţei publice vor fi fost împreunate cu atacuri în contra vieţii sau a inte­grităţii corporale cari au pricinuit sau moartea sau cel puţin leziuni corpo­rale grave.

Atacurile contra averii întreprinsă de organele regimului conaunist în vederea desfiinţării proprietăţii indi-

E v, viduale, de asemenea se exceptează. împăciuire. Rep.

lamentară peniiu cercetarea şi justi ficareâ averilor funcţionar Hor şi ofi­ţerilor.

Dep. Driţfhiei vorbeşte în chestia refacerei zonei de război devastate, spunând că nu s’a făcut păi?â acum nimic în această privinţă,

Ii răspunde d-l St. C. Pop , că g u ­vernul se ocupă cu această chestie şi cu creiarea departamentului refa­cerii. Dacă până acum dio cauza împrejurărilor nu s’a putut face mai mult, se face în viitor totul.

Deputatul Comneu fac« o interpe­lare în chestia grevdor arătând că din cele 260 greve muncitoreşti cari au avut lee în anul 1919 mijite an avut ua caracter politic, trece «spoi la greva tipografilor care nici până azi nţj s’a rezolvat şi arată imposi­bilitatea guvernului de a pune capăt acestei situaţii creiate de muncitori,

Râspuazând d-l Lupu arată că starea anarhică de azi e o urmara a condncerei liberale şi că cele 250 do greve s’au petrecut sub liberali (sa naşte tumult.) Spune că nici comi­siunea pentru combaterea speculei nn poate lucra din cauza intrigilor liberalilor.

Se ridică apoi vedin||, jgr Ia re ­deschidere se continuă diacuţla asu­pra acelui&ş subiect, din partea mai mnltor vorbitori. Dep. Mitro protes­tează contra faptului că liberalii caută în continuu să atace guvernul şi îa special pe d-l ministru de interne temândn-se că acesta va închega o situaţie ckre le va pecetlui distru­gerea.

Senatul.

D-l m n is t u Mîkai Popovici răs ­punzând unei interpelări asupra si­tuaţiei precare în care se află. stu- tierţ i români în străinătate, spune că — UrA a fi contra trimiterii ti­ne riior la studii în străinătate — tre- bue sâ mărturisească că în situaţia grea de azi cei ce n’au mijloace Bâ şi facâ studiile îu străinătate, pot rămâ­nea acasă uade dispunem de şcoli destul de bune, cari pot rivaliza cu cele din &t ăiuâtate. in urma valutei de azi statui nu poşte suporta atâtea ckeituieii cu susţinerea lor.

Se face apoi o interpelare asupra 8oartei nenorocite a orfanilor de răz­boi şi a îmbunătăţire! s artei învă­ţătorilor.

Ajunge la discuţie incidentul dintre d-l general Lambru şi d-l senator Coandă, spre aplanarea căruia Mitro­politul Primat propune o iertare şl împaci ui

Evacuările din Braşov.

Intervenţia d-iui Tiberîu Bredíceaen— O lămurire —

Din partea Biroului d® încuartirulre din Braşov primim o adresă cu lă­muriri, ce erau foarte necesare, în chestiunea intervenţiei dlul ş ti de resort Brediceanu în chestiunea lo­cuitorului Weinîeîd, care urma să fia evacuat.

Am publicat şi o adresă a biurou- lol de încua'tiruire în care > se expu­nea cazul m&i sus citat. Ţinem să dăm lămuririle pe cari di Biedicf abu le-a trimts acestui b>mou în cazul Weinfeld.

Dl şef de resort spune :„în ziua de 26 Ianuarie a. c. mi

s-a prezentat de către referentul a- fs cerii or de locuinţe dela Resortul nostru o petiţiune a lui Sámuel Wein- feíd dia Braşov pria care acesta ce­re ca fsţâ do un ordin de evacuare a biroului de locuinţă din Braşcv sâ î se permită a rămânea şi pe mai dep&rfe în b e a i i ţa ea din Bra- ov, strada Spitalului Nrol 63.

Peiiţiuaea era recomandată în ier-' mini caldaroşi din partea diui E. Ha- ţegan, şeful Resoriu-ui Justiţiei.

Domnul Haţfgao cunoaşte pa S. Weinfeld ca cetăţean paşnic şi ora d« omenie, care in Braşov îecueşte îa propria sa casă ţi care îa Cluj nu se poate muta frindu- i imposibi» a obţine locuinţa în acest oraş.

Cumpănind aceste motive şl ur* mâad şi principiilor cuprinse într’un ordin aplicat deja pentru oraşul Cluj în înţelesul cMrula fn timp de iarnă şi p&flă la 1-ma Aprilie a. c. cu se mai pot face evacuări forţate, ord n care cu o zi în urmă, adecă la 27 Ianuarie a. c. s’a ©atins şi asupra o- racului Braşov, subscrisul în cea mai bană credinţă şî fără a cugeta ca prin încuviinţarea cererii lui S. Wein- feid aş putea j5gni oareşicare Interese ale oficianţilor români din Braşov, lipsiţi de locuinţă, pr^ cum se spuae

i în hârtia D-Voastră, — am dispus ea în cauza din vorbă Bă se facâ doua adrese şl anume: una către- Domnul Prefect al Judeţului Braşov, ca preşedinte al comisiunei de eva­cuare, şî aîta către bîuroul de locu­inţă al ó ra idu l Braşov, ambele Nr. 183 şi 184 datate din 26 Ianuarie a. c. cerând să poată rămânea, pe te ­meiul motivelor înşirate mai »as, şi mai departe în locuinţa pe care o deţine în prezent.

Din adresa Nr. IŐ4 din 26 lan. ac. câtre Dnul Prefect al jodeţului se vede clar şi sunt expuse detailat m o­tivele pentru cari S. W d n fd d nu putea fi evacuat în timp de iarna şl pentru cari nu ar putea ii repatriat la Cluj.

Mă întreb: de ce de textul aces­tui ordin 184/920 nu se face amin­tire nici !n hârtia D«Voagtră Nr. L.

474 nici în „ ta ze ta Transilvaniei* unde iarăşi nu* ml pot explica cam ajunge un net oficios ui D-Vosstrâ, stilizat în termini atât de jicnitori la adresa mea( să fie dat publicităţii fără & s e aştepta ccl psţin răspunsul explicativ din pârlea mea ?

Adresa a doaa> N m l 183 din 26 Ianuarie a. c. e ordinul către biroul d -2 locuinţe al praşuiui Braşov, — ordin îa care motivarea s ’a omis, fi­ind aceasta cuprinsă în adresa către Dl Prefect al judeţului Nr, 184/1920. Aceasta, a doua adresă, cetită s in ­gură, adecă fără cea adresată Dini Preşedinta al comisiunei da evacuaro, lipsită fiind de motive, în adevăr fa­ce impresie autoritara. Dar fiindu-mi ambele adrese de odată prezentate spre sabscrfcre prin Dl referent în cauză şi ştiiiid ce conţin ele le-am iscălit f ră a analiza mai de aproape cuprinsul lor: o greşaîă a meii, - c re am fâcut-o fiind peste măsură ocupai cu conducerea a două Resor turl şi fiind tocmai so ziua «ceea foarte angajat şi cu pregătirile pen- tm primirea perechii Regale ia Cluj.

Cred însă că toată întâmplarea nu a fost just să se exploateze numai decât, în dauna mea, ceieând a mă compromită prin ea chiar şi în presă.“

Oficiul de locuinţă din Braşov o b ­servă! că crdmaţianea Nr. 184/920 citată de domnul şef da resort in ordinul seu — n’a aj ns niciodată în posesiunea sa, prin urmare nici n a putut fi retăcută din partea sa nu cu intenţiona. Prin aceasta se delătură ş\ a e d reproş câ oficiul de locuinţe ar fi procs# mala fide în această a- facere.

Avem de ad&ogat că am intervenit în această chestiune numai în ve­derea clarificărei unei sitoaţluni ce provocase adânci nemulţumiri. Inte­resele funcţionarilor români, ie con­siderăm mai presus de ori-ea inter­venţie, fiindcă scuza simţîmântalui umanitar poşte fi contestată, deoarc-ce iot atât^ drept de a se adăposti într’o locuinţă îi are oricare cetăţean ro­mân, dar mai ales un funcţionar român î

Declarăm câ n ’am urmărit nici de cum un atac personal îndreptat îm­potriva d-lui Brediceanu — care ne-afost îndeosebi simpatic şi se bucură de dragostea Braşovenilor, ci ne-arn ridicat împotriva depăşire! ordinelor şi dsspoziţiuniior k g d e , fâcându ne ecoul opiniei pubHce româneşti, în­grijorată de unele manifestări ca nu mai piitc.-.u continua Publicăm, deci, lămuririle de mai sus, cu plăcere, o- dată ce în ca se daa amănunte de cari era absolut nevoie.

Inform aţiuniReuniunea femeilor din loc, b adre­

sat următoarea telegramă noului Mi­tropolit al Ardealului.

înalt Prea Sfinţi' î S:do Mitropolitului Nicolm Bălan

Sibiu.1 î numele Reuniunilor vă ur^m o

lunga si rodnica aeHvitato pe scau ­nul fericitei Mitropolii desrob te a Ar­dealului îa epoca cea mai strălucită

n cambial rom Se esc.Maria B. Bainleseu

preşedintă.Elena Dr. Meţianu

secretară.I5e!a U a lv s rsS ta ts s p o p u la r i .

Conferinţele domnului Ionel Ştefănes- ca, vor avea loc toi în sala festivă a liceului ortodex în zilei© de Vineri 5 şi S ím bátá 6 curent, ia sreîe 5% p. m., foarte precis.

Biletele pentru şezătoarea de Du- m’ne îă, 7 Martie — comemorarea iui Al. Vishuţă — s© capătă îu fiecare zi după prelegeri Ia Universitatea po­pulară.

ik iegs? lő coaraa&to. Secretarul generai delà interne ordonă execu- tarea decretului despre alegerea re- pr< zeniarţelor comunale şi primă­r i lo r nnm^i în comunele mari şi mici. Referitor îa oraşele cu. consilii se va dispune ulterior.

Furt- — Ieri s’au furat dela Eduard Preit hamuri in valoare da 2000 cor.

* — Dela Costi Orghidan de pe Coastă 8fau mai f a r i t o percch-s d» kamnrî.

Teatru* — Asia seară, la teatral Apoilo înccpe strla reprezentaţiilor Compan'ei dramatice Ï. L. Cara^lale.

Se va reprez&nta Mândrie şi Amor, ù mare piesft de autorul celebra fran­cez Geofge Ohnet.

Maine, Sâmbătă: Pânuşiie de Pierre Woif una din c«le mai plăcute p’ese aie cunoscutului scriitor dramatic fran­cez- Sncce-ieio pe scenele atreine ţi ia Bjeu-cşii dan acestei piese şi cu trupa ï. L Caragiale, un succes s i ­gur şi la noi.

Duminică: Hamlet, tragedia cele­bră a Ini Sh kespeare — cu d-ra Valéria Saiater in rolei Ofe'iei şi d-iC. Marculesct! în rclui lui Hm>et.

Trebuie să anunţăm câ biletele 1a aceste trei reprezentaţii au rimgs foarte puţine — aşa ca publicul se îogrijeascâ din vreme să ş i le procure. De vânzare ia firma Bologa şi librăria Zeidner.

C om ite tu l „Socţiuuei d id ac f ;c® îfflâeţOfle“, este convocat pentru ari, Vineri, 5 Mariié, orele 3 p. m., în cancelaria liceului ortodox, având a ina hotèrîri importante în legătură cu chestiuni survenite în uitimul timp; cu această ocazfune se va înfăţişa şi bilanţul serbărilor date cu prilejui Unirii Principatelor. Toţi membrii îm ­preună cu censorli, sant cu insistenţă rugaţi să participe la şedfntă.

D-na Piroska Săra

Locot. Prinţ Marcel G, E. Sturdza—Sau ceşti

Căsătoriţi.4 Martie, 1920, Braşov.L is tă de 8 V b sc r ip ţ :e pentru pro­

curarea cărţilor de şcoală necesare eleve lor şcoalei sunerîoare de fe te din Braşov, încredinţată D îui E ugen Su flu . V. Iosif, i . Brotea, V. Branisce, Dr. T. P r i s c u , . A. iSdmărghiţan. Va- aile lorda he câte 20 cor. D. & R. Oighidan, Traian Gamulea efite 50 cor. P eteu 30 cor. E ugen V. Saftu prof. 40 cor. loaa 1. A vriseanu, N. N. câte ICO cor. N, Pa vel 10 cor.

P e u t r u ş c o a la i*@mâse$s«ă, ■— Pe lista încredinţată d-nei Antoniu pentru înfiinţarea unei biblioteci Îs şcoala superioară de fete au mas contr ibu it : D -na Eog. Orphid^n 1 0 0

cor., d-na Nat. Antoniu 100 cor > d-ra M. Brânescu 50 cor., d-ra V. Ursa 50 cor., d-ra L. Grecearm 50 cor,, d-na H. A^exandrescu 20 cor., d-ra Tarnoski 2 0 cor., d-ra M. Puşcarlu 20 cor. Contribuţia elevelor 242 con— Direcţiunea Şcoalei saperioare de fete Braşov.

S ă r u r i : D-na M riria A lexe Ere mie a donat la fondul Rouniunei femeilor române pentru ajutorarea văduvelor sarace suma de 2 0 0 cor.

D-r:a Virginia A. Viaîcu a donat în memoria iubiţilor părinţi la fondul Victoria ş i Constantin J*Jgn de B a d a sam a de 2 0 0 cor.

Ne exprimăm şi pe calea aceasta cele mai vii mulţumiri. Elena. Saba- cleanu, v icepresidenta reun. fem. rom. pentru ajut. văduvelor sărace.

Pentru Cantina şcolară a Liceului real a dăruit d-nui Dumitru Lupan, profesor în Braşov, 220 Lei. S ncere mulţămiri generosului d o n a to r ! D i ’ recţtunea Liceului rea^ wDr. loan Me- şo tă “ din Braşov.

t e a t r u m asa student I©?O a iţu tt. D-l prof. Dr. Ioan Baciu a dăruit la fondai „Preotul loan Baciu din Nadeşaţ'săsesc* ICO cor. Mulţu- miri. Direcţiunea liceului clasic gr. or. român.

Ultima orăl i J l f f l M j j T

4 Martie.

Budapesta S e fac m^ri pentru în»t?*tan'a nonlui regent, c w a va deonne jurământul pentru apir«- re«( constituţiei maghiare pe coroana.Sf. Ş":cfan. . ,

Budapesta. A fost supus AdunăriiNaţionale proectul de lege asupra ex r l^ării puterei noului guvernator provizoriu al U n g h ie i . Conform acea- tui proeet regentul nu poate retusa publicarea legilor votate de Aduna- , rea Naţională care nu se poate al­sóivá îu ctsrsul următorilor doi aal decât prin l sr® speriată. Regentul î$ i'exercită p u t e r e printr-un guvern responsabil în primul rând Adunării Naţionale Regentul n-are dreptul ş t distribue titluri de nobilitare. Atnnts- tia nu poate da decăt Adunarea. Re­gentul nu se poate folosi de drep­tei patronatului şi va depune în faţa Adunării jurământul pe coroana Sf. Ştefan, adăugând câ adminlstrecsă tara conform spiritului constituflel Ungariei. Poartă tit ul de Alteţă ţi primeşte remuneraţie care poate fi micşorată precum hotărăşte Adunarea. Proectul mal conţine câ guvernul are dreptul absolutorii lui, dreptul îaee- tftrii comunicaţiei cu Austria. Proec- tul anulează toate legile şi ordonan­ţele lai Ksrolyi şi ale comuniştilor, şi fixează mimsteriile. Creiază unmi- nîitpf de externe, de ocrotiri soeiale şî ai minorităţilor naţionale. Mlnis- ierul de honvezi se cheamă ministe-ral războiului.

Adunarea s ’a declarat pentru rega tBucureşti (Camei a) Iatrarea în

incintă a noului metropolit de Sibiu Dr. Nlcolse Bălan e primită eu aplau­ze. Preş. lorga îl felidtă» declarând ca* şi până la insta-are să useze de mandatul de deputat.

Dep. Morariu depune proectul de lege din iniţiativa parlamentară, pen» tm în f inţârea unei comisiuni legisla- , tive pentru unificarea legislaţiei îa România.

D-l Mâodrescu cere dosarele exa- manelor de capacitate din Ianuarie ale profesorilor secundari.

Dep. Firu d n Oradea-mare întreabă pe ministrul Instrucţiei asupra măsup . nlor ce arc de gând să ie ia în pti- virţa tipăriri manualelor de şcoal* şi a preţului lor. , x ". .

D-l ioaniţescu interpelează p e d - | ministru de finanţe asupra faptului că statut n’arc b udget aprobat de parlament şi că s ’au dat din te c e a l - tate o mulţime de decrete legi cari şi artézi se «plică ^ tran sa .ţ ’unile petrolifere. Ministrul Lupu Răspunde câ întrebarea este justificată. N avem decrete Ugl tipărit«, dar dao& t^ărir. « voi adttie îa serii ta UM pari»- meniului c-^re le va dasbate.

Dep. CkJ'I deel&ra că Prtfect°™ d'.n Suceava Întrebuinţează cimlter.1» pcb’lce ca proişrietata particulară 51 cere măsuri şi pedepse contra aces-

* "n*lPOimiirin cere grăbirea profe ­tului r- iitru mod.flcwea rega aţnen, tulni Camerei. D i Iurga declarâ că întârzierea a t o r cauzata de dorinţa de a avea regulamentele a.tor ţari, cperă ?nsâ ca în câteva zile se vaaduce legea . . Am

D*I Berbecaru citeşte proectci de lege prin care ministrul lucrărilor publ ce es^e autorizat să rec.° 5 * ““ iasca rezervoarele de petrol de pe tertoriul t Frâţa" Pioeştî.

D l GarcU-a citeşte proectul de lege oenirn înfiinţarea unei comisiuni d e anchetă în chestia direcţiei aPr®yJ* sării dela înfiinţare şi pană astfzi.

Urmează votarea ambelor proecie. Bucureşti. — Colonelul ManoUs^u

Miadian a fost numit secretar gene­ral ai ministerului de războiu. ^

— „Îndreptarea“ anunţă rec­tificarea de graniţă spre Ungaria în favoarea noastră. Mai mult# localităţi din districtul Ghiula revin României.

— PARIS. r.Le Temps“ con­firm ă ştirea Consiliului suprem asupra ingăduirii acordate Ro­mâniei ca să înceteze continua­rea evacuării teritoriului la TM până la sosirea comisiunei rnh litare interaliate la faţa loeulttl.

D-l Tiberius Brediceanu, şeful rezortului ocrotirilor sociale, îa trecere spre Bucureşti, se află d* ieri în oraşul nostru.

©&* Numărul de mâine v* apare în 4 pagini.

Cenzurat de 1. Bretea,

Pagina 2 G A Z E T A T R A N S I L V A N I E INr. 47 1920

Efectuarea m uncilor agricole de p rim ăvarăMinisterul de Răsboiu va da ce i mai \ t rg sprijin c u concursul armatei

* ' ca să se are şi fă se sem ere îa orfanii,văduvele şi invalizii de rasbcfu.Suntfm In primăvară, teste puterile noa­

stre trebuesc îndreptate oütro pământurile râmase neurale Orice pericuţ de ioc *ă fie lucrat, orie«? peusinţe sfe fie semănate; uu e vivm*?a de ales, avt m puţine.

Natural, cât mai mult grâu de primăvară, Fee<:ri, pcmiu.b «i orz in primul lând, ca şi fasolea ţi cartoful, apoi celelalte

Praţe arew, vite ne lipsesc.Este momentul să se mobilizeze acum la

plug ş. numai ia plug toate. Vitöle <Jt tnnc- ţirm#.

Altfel m: vom avea te anin ca, Vcra fi un popor cu buzunarele p ine de bai>i de hâr­tie .>i f rá pâine.

Minisieriu! de război conştient do sfânta *a datorie, nu u pregettt să lipsească de concursul său opera vitală a piujrâriei.

In acest scop a iu>t miisuri prin instruc­ţiuni speciale date corpurilor de armată, să ■v î0 în aji/tori.1 in^ân ânţăril- r cu toate vi­tele &alü ue tracţiune.

Iată aceste instrucţiuni:Mustri pentru intécss/ícarea Băncilor

a g n c c le .Ministerul de r«sboi văzând că mu: cile

»gritvle — râmase în urmă în toamna a- nuli;i tîecut — &u înetput a g« face cu mare inters’tate, atunci când a dispus ra o parte din vitele de t?acţiune disponibile nlo coipuriior sa fio dale m acest sco;-r a socotit pentru a veni cât mai. mult — în mod i val şi efectiv Uj ; j > t- rl;I «coacmn-i uaţionaie — <u odată cu începerea munci­lor agricole din primăvara aceasta sft piie la dispoziţie şi do data a-easts, toate vitele de tracţiune d’spon bile ale armatei.

In acest scop în u ma înţelegerei oo ml- nisttru’ a avut-o cu repitzentanţii miniâ- ttriului ; grici.lturei şi domeniilor a Ot*r- puxilor legiuitoare, Cama-a .şi Senatul car.

ei^d«legaţii ai ir arilor $i mieilor pro- P-iwtari, a luat următoarele dispoziiiuni:

Ylts do muncă.1. C*rpur:ls y r pune la dispoziţie nu­

mai animale de muncă (cai, boi), caii a- vârd kainaşsmentul necíst-r, iar boii ju­gurile

Atât boii cât şi (isii te vor d i de cătro corpul, cu oam«nii nccesari, pentru a-i în­

griji, cât şi pentru conducerea ior.bă fie bin* £ labilii câ soldaţii nu vor fi

Întî »buiEţaţ: la alto s?rvieii ia muncile a- gricol«, decât cele de arâiură, semănătură, prăpaî, tăvălugi, cosit, becerat, ete. în ca­litate de conducători ier ci sunt în schimb supeşi aceloraşi obligaţiuni de ostaş; după cum ia răsboi ii ‘-’a cerut apărarea naţ u- xsfi, acum ii se ceiv ajutarea t-aţiunei.

2. Animalele vor fi consfituilo câio patru In at»i»je, iar acestea însoţite do conducă­torii ior, S's ror grupa in detaşament*.» pis« sub comand* unui subofiţer.

Detaşamentele vor f un i maii sî-.u mai naici după *um nevoile vor cere aceasta.

Detaşamentul va trebui ?ă fio înzestrat «u toata cu-i trebuiesc pentru: prepararea brunei, întreboinţsrea oamenilor, curăţenie, etc. cunoscut fiindcă *u s-® m. i întorc în cazarmă daoât la terminarea muncilor a- gricola.

Mrana oamenilor şi a vilelor de muncă.

3. Hrăirrea oamenilor cât şi a cailor se faoe pr.n îngrijirea corpurilor.

Obştiile, şalele, cât şi proprietarii sau a- rendaşii sunt obligaţi să d*a cu plată pe praţ maiimal atât lurajul (« văs, fân, tărâţe pa«) cat şi alim*nt# în cazul eâtd vor a- yta disponibil, dacă corpurile fie din cauza d«părt*>rei j re» mari a detaşamentelor, fie din eauza lipsei, nu vor putea proeura cele n«cesare hranei detaşamentelor,

La nevoe se vor face rachiziţii forţate de «ătre Comandantul detaşamentului prin a- groi.or.iul regional pe baza jurnalului C .n- nliuîui de miniştri l\r. 453 din 24 Ianua­rie 1-20.

Alimentele şi furajele, cumpărate sau re ohiziţionate pentru hiana soldaţilor şi vi­telor întrebu nţate vor fi transportate l-t detaşamente prin îngrijiri a detaşamentelor •ânA obţtlile sau agricultorii nu posedă mijloace de transposî.

L* nevoe se va rechiziţiona câte o căruţă cu cai sau boi pen ru transport.

CoPDiţîi e de m n c ă4. Condiţiurdle în euri ss rcr efectua

jnuncile agricole, se prevăd îu alăturatul model de contract; în general plata se va face pe h«ctar, nu pe ziua do lucru.

5. In fiec re judeţ o comisiune judeţeană eoaspusă din Consilierul agricol, controlo­rul ob$ îilor şi un delegat al sindicatului agrieel local hotărăşte din timp locurile «nde eate nevoe de detaşamente indicate la punctul 2 pentru efectuarea munci or agri­cole cu indicarea suprafeţei.

Daeă în*i din diferite cauze aceste deta­şamente sunt n< întrebuinţate in iocalitcţ le unde au fost trimiee şi munca cu ar de- puua o îa alt loc ar fi mai folositoare» cor- pel din care face part*1 acel detaşament, să i ntervini la comisia judeţeană pentru ca detaşamentul sa nu piardă în mod inutil timpul.

Cing va da vita: b.6. Pentru a s» putea stabiii numărul total

de vite de tracţiune, ee cor ,urile sau ser­viciile din o garnizoană pot pune la dispo­ziţie pentru muncile agricole o comisie com­pusă ám şefii de corpuri şi prezidată de co­mandantul garnizoanei va stabili numărul viteler de tracţiune ce fiecare corp este o bligat să dea, reţinând la eoip numai stric­ta! necesar în raport cu efectivele şi nevoile abeelute ale cerpurilor.

Sunt obligate a » ©ntribui cu vite şi cor- purii» S6U serviciile aflate dislocata vre- laelnio îm garnizoană sauînrazo garnizoanei. Se va ţine în seamă că lor să li se afectez« zésé de lucru m apropiere pentru a nu fi stiafţherite în caz de vreo deplasare urgentă.

După stabilirea numărului de vite dispo- »ibil© p** garnizoană şi constituirea în de­taşamente, comandantul garnizoanei de co­mun acord cu comisia dila punctul 5. ita- b-deşte localităţile şi numărul detaşamentelor, ee tr«bue să meargă în fiecare localitate şi ia diipoziţiuni ea d< taşaAlenele să fie tri­mise la lucru, imediat c-.; programul dela punctul O va fi stabilit.

Oui ss tzvi vitele.8) Muncile agricole se vor efectua cu vi­

tele date de corpuri:A) In primul rând ia obşte, sate, unde no

se poate lucra de locuitori şi în ordinea ur­mătoare:

a) La orfani; b) la văduve ; c) la invalizi: d) la îemeji»* mobilizaţilor: e) la valizi. Nu ite lucrează la nici una din aceste categorii eara au vite de lucru şi validitate de a munci:.

B) La proprietarii sau arendaşii ame­ninţaţi a rămâne cu pământul nelucrar din cauzât de forţă majeră, iar nu din cauză de eost.

d) In fiecare eomuna mandularol obştiilor sau delegatul satului, acolo unde nu e obşte constituită, de comun a .ord cu agr juomul regional, hotărăsc programul pentru exe­cutarea muncilor agticoie stabilite la pune- hii 8.

Odată cu aceasta stabilesc şi iei ut utili­zare! instrumentelor existente'piugur;, grape etc.) pentru ca să profite şi c \ ce nu au a- semenea instrumente.

Doaâemenea trebud să se îngrijească de seminţe ea să se gasea-că la timp adine la locul de lucru.

Acest program de lucru va fi deja stabilit din timp şi trimis comisiei ‘judeţene pentru ca tftuuci «ftud detaşamente e vor sosi iu looalităţi sâ se poată Începe lucrul imediat

10 Ministerul agriculturii este rugat a lea dispoziţiunile ce va crede mai nimerite, pentru că atât lucrările Comisiei judeţene pria stabilirea programului de Ucru, cât şi

acelea ale comisiilor comunale sâ fie deja terminate şi numai atunci sâ se anunţe do către cei în drept autorităţile militare (co­mandanţii de garnizonnS) pentru ca ei să dii*puoă trimiterea, deta.amentelor aşa c’*m s‘a hotărât ia punctul 7.

Principi'ij a jy io r u'îiK11. Pj íi cipiul de care*s’a eăihuzit minis­

terul de rizboiu, când a luat hotărârea de a veni io .' juiortâ economiei n ţion.de cu vitele de tracţiune d’*;.oribile, a fost de a «duce servicii reale şi efectiv« populaţiei, având îu ve'k-re însă în primul rând ajuta­rea acelor ; fi aţi în absolută imposibil late de a-şi lucia pámfuiturüe fie din cauză de inval;d!tate, îie din <auza lipsei mijloace­lor, a-ioti v pentru c. re s’a indicat la punc­tul 8 cr Unea 11 caro să se facă u uncise a- gricolo.

Pentru acest motiv, miulsteruî agriculturii e t ' rugat a lua dispeziţiuni si n da instruc- ţ.uni în acest sens comisiilor de’a punctele 5 si ti (judeţene şi oomuna>.e).

Pt-ntru a se eoncietiza şi mai bine aceasta se d i următorul exemplu :

L’acâ ii nul sau m«i multa d«:aşamente snnt deşt r.j te a efectua muncii*» agricole (cx: aratul) ia. mai uruite obşt i, sate, atunci programú de lucru trt-bu- astf«j ii,tocmit încât să se IVcă aratul îu frecars obş e, mai inU.i ia . orfani, văduve, in ah zi şi mobili üa‘i şi ar o; după ce 1 x : oato obştiile, (sa- telei s :a ter'v.in d cu aceştia să se treacă ia va uzii lipsiţi du nvjloae« şi in f:ne în ul­tima msraitţă la pr« p r ie t .rí

C c a W b l Dun-'el12. Comand - nţii do d e aş m en te vor fi

prevăzuţi de ciitra comandanţii de garni­zoană eu programul de iucru pentru fi* care deasein*»noa vor avea <• rnete liberate da eăue corptrile respective — carnete oficial*}— iu care vor înscrie ziurc ; felul muncei, 1a i i ne s’a executat munco, cantitatea do lucru, starva timpului, cauzei© car© a impe- deeat mm;ca (timpui, vitele prea obosite, e tc ) In . az că nu s ’a putut munci, ete., hrană zilnică a osman lor ţi a cailor.

Ace.-.te carnete vor li semnate zilnic şi de către mandatarul obştiilor sau de dele­gatul Matului.

Corpurile trebufsc sa cunoască că auima- lel-i ttebaeso îngrijite foarte b:ne pentru a putea In orie« moment să f;e întrebuinţat© pentru «forturile ce eventual li g’ar cere din punct de vtder© operativ, asemenea îngri­jii ea oamenilor sub raportul hranei, higié­néi, a bsutalui tr-i, etc.

In acest scop oricât de departe ar fi do* taşamentul de garnizoana comandanţii de corpuri vor h a măsuri ca prin organele de control, fiecare detaşament sâ fie văzut cel puţin odată pe săptămână.

Controlul se va face şi asupra muccilor agricole, căutând a se vedea dacă muncile se fac cum s ’a prescris la punctul 8.

In caz că se cdnstatăneraspectaroastrictă, a pun tu lui 5“’, se vo-' opii muncile agricole şi nu se vor tace dvcât în prevederile punctului 8

R ;riîi:Jia oam enilor ds trapă.

18. Ia afară de eolda Ia care are dreptul reangajaţii, gradele interioare şi soldaţii pe timpul muncilor ag icole şi numai în zilele de luciu li só va da de către corp urmă­toarele prim> :

Pentru un reangajat 10 Iei pe zi de lucru.Pentru un subofiţer 5 lei pe zi de lucru.Pentru un brigader 1 lei pe zi de lucru.

Asemenea raţia pentru cai şi boi va fi spo­rită cu jr:mutate raţie pe tot timpul deta- şărei, pentru a se conserva intacte forţele necesare u’îei eventuale campanii

14. Corpurile de armată sunt ţinute a cunoaşte.

a) Numărul detaşamentelor jre garnizoane efectiv*-*, oamenii; animal«.

b) liepartiţiunea detaşamentelor.c) Programul de lucru pe localităţi, data

şi suprafaţa arată de fiecare detaşament.d) Măsurile de control luat^ de către corpuri.e) Iu orice moment locul unde se gă-esc,

lucrul re a efectuat, lucru ce mai are de făcut Hrana oamenilor, hrana cailor.

Ele au îndatorirea :a f-xc cu ta > ersonal sau prin delegaţi, con*

ireale inopinat© atât corpurile cât şi diviziile asupra detaşamentelor spre a se asigura do;

Marc»! oamenilor, starea animalelor, con­sumul apiovizionărilor punctualitatea, pro­gramului de lucru în ordinea stabilită.

Ministerul va fi ţinut în curent de corpu­rile de armată prin un raport detaliat în- naintat la fiecare 15 zile.Ministru de război Conform cu originalul

Gentrul R&şcanu Li. colonel Lmteş.

Interzicerea Gârâuş tiD es:g r prin măsurii:» scestea se

adu o un preţios ajutor p-ugăriei da pr mâvară, ir.sa nu poata satisface ■n ÎQtre^ia-e greaua problema fără a 86 i^a şi altele cs;

1. Să se int^rai- â cărăuşiile care dia ciîl-z v difiecltsţncr transporturilor po cAilo ferate, au luat o des-o'tere e r o ‘m de mare, mai ales în re^innüe

de und,0 convoiuri în tregi* advc J cairo Bui-ur«?u şi

dusul acelor regiuni.a-..ele pj'.rţi i.-u vor sii

S.'3u.T. iiilld a’raşî de

v.tiL'Ole, ce căruţe a.«î i« or--şe pf£

S i ; eo i i d in mai ş io ct*preţurile marj truverii iut-rc-'dj.

2. '•jâ «e . ’oii '} i î teu ii şi în ga- î;t-re ti ţi ugrici Itcrii; » ari n’au pă­mânt. f i i pot mu'iai tti • iţele ce au, să facă şi arâti.r ie altora cari n/au v-te.

3. A jafeate’e ea ae dau d : armată fii ii d mi ot, ca -ntinder- a mare a pf;manturiior r.i>rtase tiearat^« pen­tru. ca mut; ci'o făcute de de;?şa- meriiei. iy-ii:t&re si. fi,* n ai înt ns , t ebuieş^e su :>;> c e i dn< parcea fcă’e- mior şi agricultorilor tot eon cui gu) l ;r a c e ’te r detaşa „ en;e, ’nl su:ndu-le procurarea hra-ei. cum spus in instrucţiuni, pentru oameni şi vite, ca o t'j i.'îUid cameic;i şi adăpostind vi- td e în coudijiuai cât mai bune pen­tru ca şi oamenii şi vir o să poată da tot ;>*:ea ce pot.

Execută refl grătarii?r4. Araturile se i^c de cărie deta-

>?a:î;en'e dui,ă programul stabilit con­firm in*t!ucţ: lor. Sătenii şi agricul­torii sa l e convinşi & respecta cu srin|ejue acel program, căci numai aşa ® evită pierderile de t mp şi se face treabă j uita şi bună.

Din con ir i sătenii, cei d ntâi sent chemaţi, să contio ltze exactitatea .» enţineres rân iuelii sta-uliţe.

5. Agenţi executori ai Ministrului agritu turti şi domeniilor ca şi toate celelalte autorităţi civ Ie, ce.suot, în imediată legătură c t sătenii şi ag i- ciltorii, ă pună tot sufletul- şi con- şti;aţa lor pentru ca arătările să se fa* ă în toată ordinea şi cât mai malt.

Deviza tuturor -ă i e :TOT PAMANTUL SA FIE ARAT

ŞI SE VÂNAT.Numai îu felul acesta vom evită

lir sur le In viitor şi vom îmbunătăţi starea economi ă a ţărei.

lotr’un număr viitor vom da pu­blici* aţei şi instruoţiunîla date de ministerul de iăzboi cu privire la vitele comute d'itribuit* gratait la orfani, văduve u invaliz:i de iăzboi, iitrăşi un aj itor preţios pentru ară­turile de primăvară.

ii se oferă ne-

A s o c i a ţ i a C o r p u l u i

D i d a c t i c , l i r a ;i S O V

Mulţâmitâ publică.

Comitetul Corpului D id ic ’ic din ju­deţul Bnrşo?, aducs ne această cale. cel; msi vii muiţurmiri O ). D .m e şiDomni, cari au binevoit să contîibuie cu suprasolviri la serbirea şi balul aranjat da Corpul Didacîic îa ziua d t 24 ianuane v.. si f îjum';:

Lista Ist. 1. Fam. Ssfra 10 C. 20.— Zod Ş J inescu 20—, D! Petric 20—, D Gh şoiti 2 0 —, G zita Trănsilvamei 4 0 - .

Lista 2. V. Msrat C. 2 0 — , Dr. B^ dca 2 0 —, Or. Al. Dobic cu 2 0 —, Dr. T Prşcd 2 0 —, V P jpe c i 3 0 —,0, Co mau eseu 3 0 —, P. D in îsv . şco* iar 20 - , N N. 1 0 — Ds. i. B i c t i 6 0 — N. Bi bote 2 0 —, G. B ab o îe2 0 — , Ban­e i SA b!naa 2 0 0 —, Dr. G, Pop vi i 2 0 —f Ddmi! Săro u 2 0 — , I. M;sils 1 0 0 0 .

L is ti A7/- 3 Ma or M. Co iban C, 2 0 0 — . !. C Panţu, pro?. 2 0 — , lo^a L Av*.iged.uu 2 0 - . Şiefrm Căpă-ină 50 - , Pd.ru Pave 1 0©— N. N. 3 0 — .

List'*- Nr 4. D & R O gli*dan 5 0 —, Proi. P Rofca 4 0 - - , A ;senie Badea 2 0 —, lo H.d M h i cvici 40™ , A Suciu 100—, E, Bodega, Czink & Vd^zâ;-100.

Lhta Nr 5. A. S mâigh ţan 10—, V. Moscal 1 0 —, Sbli. Z^iurea^u 2 0 —, Dl lorclachi 2 0 —, Maior Te v oru 5 0 — Dl Jcbăieanu 6 0 — , Subîoc. FJ. G lm u iu/*. 1 0 - G. Soci 100— ,-ubl-;. F. Ma- rinesca 1 0 —, ioan Ţât-ţ 2 0 - - , M -rl;* Platoş 10 , Ausrel;a Dr, Ldzsr 2 0 —G. 1. Gheorghiu 2 0 —. R P seu 2 0 - ,G. Ţd ţ m u 30 , Ma-or N *N. 2 0 , Un căp n n 1 0 - , I an C*i?rcu 100—,1. Dragonrif v0 , /Vlsior N. N 1 0 - , Locot. C vi ltău 100 . Sub t O ariu10 , N. N. 100 Co . M ha lrscu 40 , M ţ< Lupan. 30 H m ny Roş a 40 , Dr. G :-ij -uu 100 - .

La ss ib irc ş im s'a s’ncassat tot-a:C. 40,625. ddi c sui trăgând chil- msliie C. 19 8 C6 17, rămâne venttui c i v t du C. 2 0 758.83, care s'a trans­pus in în reiiirne fondUiUi pentru aju­torarea o fdndor ş. văduvelor co pului d d -c t ic din jdd. B sşov.

Pentru comitet

P of, Drcgvş Navrea cassier.

Prcf. Aurel Ciortea preşed nte.

primind re

ö nu se VOÏ mairi la ioc să lapte~o,t ac r-iâ şi•*N. ^ s’a c

omisl a m u e,ei itrsiâordin »â rr * ' to.0 8 i,S

L e g e a c h i r i a ş i l o r

— O propunere. —In cursul acestei ,'săpiămSct, par­

lamentarii vo? fi chemaţi in caiiteia de aleşi ?.! naţiunei. vonsz f , una din cea mal de câpetdi i? „legea cbi- riaşîlof“, prin care majoritatea po- puîtţiune? &jir»ce sh fi • pusă ia a d ă ­postul sn.-*culei ce s* practică ca locuinţele-, pe o scară foarte îc t icsă la noi.

Di»pă ccni se ş-.'a iniţ-ator«l acea- îl-5 pio?ect c*e iege. e.'te d*) Dr. Lupn, »ninîstfu d A ;?r-irr.-ie.

Act. I. f-j oro?«. tu ni de îe e e spune: Pentru a feri De chiriaşi d* bî nul plac ai rncfH d litre proarîetarî ş.z var preinogt contracte îu iu fdnţâ in că i r d am, &<îi>îî dela 23 Aprilie 1920 pânâ la 23 .Aur.de if523.

io ce priveşte* ?nsâ satisfacţia drep­telor certrl 'ale p?'oprhtarilor, Ieşiţii- tocului i-a sca;cat ddj vedfde faptul, «,ă ed'utaŞ d u po;-'.f2 niijora fs?nrţ o- n>r;lor soi '••.croi c. s e u r p » e şic.o’r o şi rnaio-'e cu 4 0 —60 U sutâ sporul de ch.rie propret-ir-Jor pentru Ciuitie oe locuit ţ -80 Îs s-dă ch'rfa prăvâldlcr or du s" va produce «ie- rdjîor scuo;p,re:i :r..ăr?^rdor din nou, intru ea t sporul de ISO h ncâv.?Hi cu fii şi c40 d- 40 50 Iu erintc in u -s t . dv fi oo d oávb-re,

IJiîji so i;r paao c i l tg iu;dorul síi acorde ppi r d ia chirie după imobil ji sporul ih pfâvtii* de ascriji-uo^.

F>ep

*Ş\ r A r«a y v >/-

uianncareasituaţiei rr; iii tara a îmbogăţiţilor

din iv-zboiiiMinisterul de războ.u

wlămîsţlnni dela c d cu £ -*tu ţiu a-: a neiâmurdă pe t'.m-ouî cajrnoaniet tre­cute pro?, care rect-ooaţioni so ara’â câ so n i re ţin.iţi în batalioanele do expîoaî<tr*3 şi că doresc singuri, sâ lâmaceascâ t. tuaţiunea, — aduce 1« cunoştinţa generală, câ in batdiîoa- nele d i exploa^ trece decât cei ; p fa tm nearci, a- îmbogăţit şi că du fev^uTd «£.te urgeut şi cu p /o cv ia re sdoaţiunea ace-tora.

Toţi a'rel cu s i tu a ta nelămunîa, cari de?! s’aîi prezeotst îa Cerenri»© de recrutare, dând declarsţiune fără actele doveditoâre, sunt dator! sâ prezinte de îndată aceste acte, cer­curilor du recrutare respective, care le vor iouinta Co mi si unei Centrate, contrar araturile lor nu vor fi luate !n socoteală.

Toţi acei ce nu s’au prezentat până acum, sunt datori «â se prezinte du îndată C im isiunei Cent«al*, cont ar vor ^ tnnnşi 'înaintea Curţei Mar­ţiale şi judeesţi in centurnaţie.

P r e l u n g i r e a c o n c e d i i l o r

a g r e g eMarele Stat Majtr face cunoscut ur­

mătoarele :1) Concedide agr cole, aprobate cu

ordine de serviciu individuale cameni- lor din conting, 1916 se prelungesc până la 1 Aprilie 1920, iar ale acelor dm conting. 1917 p i n . ia 1 Iun e 1920, d te când ambele contingente vor trece respectiv în conced u nelimitat

2) Oamenii ce apanin contingentului 1914— l d l 5 şi care se g sesc în con­cedii agricole, vor trece în concediu nelimitat pe ziud de 1/111920, iar ace ce aparii» trapelor din armata de ope­rat uni. li se vor prelungi de drept aceste concedii agricole p n* la data când vor trece în concediu nelimitat, pe baza ordinelor ce se vor da de Marele Cartier General

La datele mai sus arătate, oam n i vor rămâne la serviciile la €■:*■'e s*e gâ^esv în prezent, corpurile respective având îndatorirea de a efectua tuturor acestor oa . eni mutaţiile de trecere în concediu fără. termen, şt n le tnruile ui domicilii b leteit dg concedia rea pective.

VJ; î*t Â< 4 W V

* £ Ce W j

Onorată Redacţia ne

Comitetul „Uo'-tmî-u" funcţionsrilor dila aomuibts-aţia financiară din loc în çe lin ta ţnucâ îa 4 Nvaüa 1920 ra cars au iuat parle şi represe^tanţi) funcţionar:lor d.;la trib«.na!, p^nbet şi judecătoria de o : o ?, exdfîmă adânca muiţum.ta Cnoruici R edacţiac i « .„Oazetei Tr.-iniovaoiii* pent;», sirn* patîa şi íprijiimf moral c e -I dá cîu* ztí fuDí ţ otíiriíor pubdci

Mai ö ep « i ie Asocîfcţiel funeffonan» îfT pcblíei di o Chij reprezenta»« prin domnii Em.l H a ^ g a u a , preşeiiut^ , şi Dr. Samuid Şa^ovuu, creta?, pentro vorbele i î c. un-J è i o i re tr rn i $ e no» & p « calea preţuita „Gazeta T ra n s i lv a n e i“ publicate îd Nr. 43 d n 3 M .rida 1S2 0 ,ii exprimă c«a mai adânca recunoş­tinţă. Aderam iâ frrijpi' co.eg! d n Ca;j şl ie promttvro întregul n,nt:u ton curs, lucrând împriumş la renl^jir*a s c o ­pului, ce şi Ÿa ii Ies Âscciaţncmea f-.n l'iooarilor pr-bl cl de pe ţ ieu h n iie TransilvanUu, Băcat şi ţ i . i i l e ua~ garene.

Iu cu ii-ete „Uusune;*.Braşov, 5 Martie î 92®.D. Furnica m. p.

seci ctar.otm Cn'ş:m m. p.

v -preşedscte .

BANCA CENTRALApentru industrie şi comerţ s. p. a.

C L U J

str. Regina Mari?. Ho- 6-

P R O S P E C TE Tocmai r.n ai* de câmi s ’a pjâmădit înfiinţarea Băncii ce»-

* rate pent.ru indtistrie şi comerţ s. p. a. în Sibiiu cu un capital societar imţuiî de 1 § ,600.000 Cor. şi deşi şi-a î ace put activitateasub împrejurări a fit de grele abia îu luna Maia 1919, îa scurt timp a prestat mai mult dectî ar fi putut aştepîit orieine.

In urma împrejurărilcr schimbate îa îinea Irneî Noemvrie a.rr. eu-tat sediul în Citii, lăsând m Slibiu o fii şi urmând a-şi deschme o sene de filiale, conform programului de muncă binechibzuit şi precizat

Mărim ea şi importanţa afacerilor diverse ce \ t desfăşoară în butul tuturer dificultăţilor enorme valutare, de transport, etc., a determinat Coneiliu) de A dminist raţiune de a p. opune A dunărei 6enera'-e extraordinare convocate pe 19 Iunuaiie 1920 urcarea capitaltiliii societar dela î 5.000 000 Cor. pînă la i 00,000.000 Csr. eyuiţîîKi pînă la 170.000 bucăţi aepi noi în valoare nominală de cîte 500 Cor, cee&ce s'a decis m csanfisitai«» acceptîndu-se urrcă- t©are& propunere făcută din partea Consiliului de Administraţie Adunatei Generale.

ce propune Adonârei G enerale să autorizeze Consiliul de Administraţie ca să era tă prospectul pentru Înmulţirea capitalului societar până Ia 100.000.000 Qm\, ţinând cont do următoarele:

1» Pentru acţionarii vechi se dâ dreoiul de optare st anume d^pâ li căre acţle vecile 2 m î a 600 Cer

2. Nom. 5 000,000 C«r, se rezervă pentru acele persoane, fie ckrar şi morale, cari pe timpul primei subscrieri re afiau sub d#mi- *13 ţi ti ne străina, rămânând ca Consiliul de Administraţie sâ decidă îşi mod eefn iîiv repartizarea acester acţiuni ctri se vor emite

de preferisţa de 800 Cor.c u p « ţ

£ € o j m t E i â a i î i ® n f u i m T m t & l o v f i -a T r a & s ^ i v ^ n i a , â f i f a

1919, p iu ă U 31 192®.

— Indivizi cari n au depusam:ele in termen. —

N gy Iosef Sandor, din Comuna Re- m. tea, la 3 lani închisoare şţ 250 !ei amendă,

Sz lagy Miklos, d'n Ccm n-i T^-Mu- rSş, Ia 2 luni î eh soare1 u 20 0 iei a- meridă.

Sipes josţf , d n Comuna Tei* ş Ia 200 lei amendă.

Baracsui lossf, din Comuna Dej, la 2 0 0 lei amenda.

Cakus Martod, d n Comuna N yt r-d K3rvaniss, Ia 4 Juni înch soare.

Faust Feren.cz, d n Com r n Ranaut- F-J af la 4 luni închisoare

O /b «n Dadt!^ din Comaiaa Dimirt- h z a, la 4 luni închisoare.

Gherghib losef din Comuna Nyarad K5;vsmes ia 4 iudi înch soare,

Georg K r-hder. din C om uni Ma- ranerah, ia ! I în c h s ia i e .

Preuer A id .o s , din Comuna Sf. Pa- t:u, ia 2 i n închis a e.

Asta.osi ia sos, din Cşmaţia Cojocna- Caros ia 1 lună închisorie ş 500 lei amendă.

Bareky îs iv %. din Comuna Nyarad KGsvenks. la 3 luni înch sdare

To a Boia, d n Com na C a iu c , la 100 Ici amenda.

Ins Carolhii, din C om uta S bin la 500 lei amend-î.

Aszislos Ferencz, din Comuna SI l \ e î m % l i 25 lei enrndâ .

Fiilop Lajos, dîn Comuna Tu da, la 500 la a end .

caky Sandor, din Comuna Cluj, la 300 le amenJL

Szentbori Igna.z d n Comuna Făgă­raş Ia 1000 lei amendă.'

Bo tri Teodor, d n Comuna Ch joa a de jos, î i 1 0 0 lei mendă

Âb^han k noa . dm Comuna Adam s, ia 1 0 0 h i am ndă.

Wtinrraub R ?sd, dm Comuna Tg.- Murăş, hi 500 ie; amendă,

>făgan Ion, d n Comuna Cluj, la 2 0 0 le am mda

Halalau V. G hdi, d n omuna Cs :ea. la 1 0 0 lei amendă

Raicu Laurer-n. d,n Comuna C te i îa 10 0 lei amendă

D na Rosenfeld Aibsidi«v, d n C o­muna Apah>da, ia 1 0 0 le* amendă.

M dov Biîla, dai Comuna Turda la 2 0 0 0 lei amendă

Lovsjs losef, din Comuna Laslaul- săs'ifc, îa 100 lei amenda.

Gyarmal Ianos, dîn Comuna Cekehc, la 50 iei amendă.

Ciama Nic lae, din Comuna Budun.

3 Cffl restul de 5 0 ,0 0 0 .0 0 0 Cot. nom se va da CredituluiTechnie Transîivânian 1300 de acţil cu preţul de 550 Cor. şi 2606aefii cu preţul de 60§ Cer. precum şi unu? acţionar rămas necoa- siderat la î-a subscriere şi anume 25 acţif a 55® Cor sî aeţii a 600 Cor., în ambele cazuri restituind 5 % interese după acţiiie cu 550 Cor. pro rata temporis.

4. Acţiils redistribuita conform puncteler 3 se far vinde şi ia aeffcţicnafi cu preţui de 1000 €or. pir feisatî, fiind C«nâiliul «te Administraţie Îndreptăţit a reţinea psetea evcrteafela fuzionări capitalul de lipsă ptatru scbimbul de fccţi), care sch-»b însă nu se va putea face s u b preţul tu 700 Cir. p«r arfb.

5. Taste acţiiie v«r btnsfi&ia di¥iteda arcaşi 1920, deci rattle solvit* m anul acesta sunt a se plăti împreună cu 5 % inte­rese socotite de ia 1 Uuuarie 192$.

$. Consiiini de administraţie se îndrumă, ca despre demersu­rile făcute şi rezultatul enmmnes să facâ raport Adunării Generale.

In executarea acestui concîuz se dispune urtr atcarele:a) Fiecare itgţionsî t dâter a prezeirta cerţii ic >tal intsriM?!

respgctive evita M f'sik tespre acţiiie din î*a e^-'spr.e dicu degîdr.^ţia de eptare »ta§ată la acest prospect la locurile da piaţă numite m&i !a vale, unde se va nota* exerciarea votului de opţiune şi ss m plăti îndată lâ subasfief*ă cel puţin 50% a valorii acţiiîor împreuna cu înteiesele de calculate din 1 Iaruarie 1920.

b) Acele persoane, carg optează din acţiiie â--a ssb oaUgoria guncruim 2 au să plâtea’seâ tnamte cei puţin 5 0 $ a preţului acţiilor şi tolcdatâ să d^^^efeassă câ pe ce bază au făcut această sub­scriere.

Consiliul de Administraţie îşi rezervă dreptul de a reduce numărul acestor aeţiî, respective a nu primi cptaiea, în care caz sumele plătite deja se vor restitui respectivului optant.

«) Capitali p/ovizut în punctul 4 se pune Ia subscripţie pu­blică şi anume pentru teritoriile din fosta Monarchia «usiro-ungară alipite de vechiul Regat se vor plăti acţiiie în Cor care, iar pestru locuitorii vechiului Regat şi Basarabia sust a se. plăti exclusiv îa ,Ui la locurile de subscripţie din vechiul Regat şi anume: 308 Lei pentru vechii ^cţianarî şi 500 Le? peniru acţbsanî sî«ui, pentru contul nostru Ia „Banca Românească“, la Banca Marmarosch Blank & Comp. în Bucureşti şl sucursalele acelora.

Consiliul de A d m in is t ra ţ ie îşi rezervă dreptul de a selecţiona ac ţi i ie su b sc r ise d m r a t e g o n a /ad. 4.

Tersr28?m.r.l uilfi&ari do subsenaro ests ^5 BSarti® Î S 2 0 .Acţiiie rămase ne^ptats de vechii acţionari cad sub categoria

celor de snh 4.Consiliul de Administraţie are mai departe drotul să în hoie

sa^scHere.^ -şl ntai curând de ternsinu« ultim de subscriere, din oare cauză in propriul interes rugăm pe P. T. vechii acţionari şi aoii subscribenţi a grăbi cu optările.

Iîi SIpsa fie pîată a ratelor la tormiseio fîxato, se aplică f c - poziţi Îe § Ifti 6 din statute, în senzul căruia ratele deja plătite cad în favorul fondului de rezervă, iar scţia neplătită se declară nimicită şi în locul aceieia se emite un nou titlu de acţie. Despre plăţile făcute se eliberează deocamdată tittu prcflzT.

‘ Plata are sâ se iaca de către supuşii de de teritoriile festei iK§c:chVl a uşi* o-unoaro în Csroane stampilate la:

„Banca Centra' A '* pentru industrie şi comerţ, s. p. a în Cluj, strada Regina Maria Nr. 6, F ilia la acesteia din Bffoiiu, str. Cis- nâdiei Nr. 7; „Albina«, Instit. de cred. şi «con. s. o. a. în SiM in şi Filiol; le acesteia dm Braşov. Mediaş, Târgu-Murăş, Lugoj, Sft. Nicolauernare, Bozoviciu’ „Ardeleana“ în Oră-ti e şi F lh t la acesteia dia Petioşem „Agricola“ în Hunedoara „Arieşana“ în Turda, „Anrarîa“ îrt Abrud, „Aurora“ în Baia-mare, „ iî ih o iea n a “ în Oradea*mare, şi F ilia le le acesteia din Ti nea „Bîsfcriţian.i“ ^n Bistriţa, „t>*3a de păstrare* în Sălî.şte, „Chîorana“ în Şomcuta- n5are,* „Codrul“ în Ruteni, „î'oncordia“ în Gherla, „Coruana“

! î n Bistriţa , „ C r i ş a n a Brad, i l e c e b a l “ în D e v a , „ D r á g a m i i “iSflÜ *iV« r t'-J, « r» 1 tt

în BemŞf în Aiuivornr , . „inur^ şanaa în Si^*hetui-Marmaţiei, „âlercnr^ în Câsaud, „Mn- râşana“ în Reghin, „Kiidîăcaîia" în Nădiac, „Oravieiana“ în Ora vi a, „Patria* in Blaj, „Pdporni“ în Lugoj, ^Sfttmâreana“ în Şei ni, „Sobeşana* în Scbeşul-sâiesc, „Sebeşanti“ în Caran­sebeş, „bâlâgeaiiii“ iu Jibou, „S ilvania“ în Şimleu, „Şoimul.^ în Ui oara, „Somes&na“ în Dej, „Tunişiana“ în Tindşoara şi F i­lia lele acesteia ain Detta şi Buziaş, „Victoria* în Arid şi Fiii inia acesteia din Şiria, „Vlăiicasa*4 în Huedin.

Sgpuşii vechiului legat şi ai Basarabiei, — fie domidi aţi>rezont chiar si pe teritoriile anexate din vechea Monarhied e prez;

austro-ungarâ,p«

bh s a lata m Lei şi anume la : Bancaromaneasca, Bucureşti, la Banca Marmarosch, Bîa k & Comp. Bucureşti, precum şi la sucursalele acestora.

Dat, la Cluj, în 22 Ianuarie 1920. 7— 10

Pentru Consiliul da Administraţie al Banco; Centrale pentru miustrie si comerţ s. p- a-:

I. VULCU m. p. RAŢiU m. p.

« t $ ï * r ï î i s i n ; n .

M F O m ftA fW MIn drum spre Albania- Constanţa— Conslanlitţopol - Pireu— Mesina — lapoll — Brindizi - - Sf. Ouaranio — Albania — Roma — Venezia — Triesfe — Iugoslavia —

Nil mai credem kîihîc aeam din ce ni se spunea. îndoiala c i s ’a î^cui- ba*: în sufle t Num si azi pisrcâ pri­cep, acest „ae poate“ f;au „vom ve- â*a* ai făraru!ui român, când îi spai cev a şi cauţi ca să-l convmgi. El ri­dica d-n ura cri neîncrezător, zicân- da-ţi curtatele da mai sas . A şuieri* mult, ţăranul Român, i s ’a promis multe şi ades. NîmieaîfcsS nu s ’a fă ­cut pentru ei, care au **e numai şl n a r a i pentru ei făcut. f s*a speculat 1

credinţa în n en a m ă rf ie rând ari» şi de , aceea acum rămâne impanibil ia toate j râurile ds lapîe şi munţii de pilaf care i se promit.

*

— Deschideţi bsgsjete vă rog î...şi agenţii 1 vyrnăî iraoe de Ia papsgtT ia pasager. Cordonul militar da la scara vaporului se îndura, >i lam ta dâ bazns.

— C ite-on, vă r o ’ î- înapoi... Un­da m găaiţl. In codr:<l Viâ^ej credeţi... şi gkiontarile şi îmbi&oceliie încep.

SîU'Căn c â ls îa r ! Agentul poltţici nu ştia prin ce ssâri sui iateşti ai tre ­cut u4 \n aceşti 4 zile de aşteotsre... Cedeasă, întoaroe-te, coboa/â, Q du ­p ă ua minut să urci iarăşi, «ea apoi d a o ştie,., poate &k te coburi clin nou, pâcâ sfi * pofi ia eiârşit ga te ur:i defititîv.

iti fine, îa orele 5V, ne vedem in- & tfi i& [i.

— Şi a zum să , tuoe şi să fulgere, îmi zice, apropiind a-&« ds m ite , a ta ­şatul nostru comercial 2a Atena. N e - ain vâzut in vapor ? Sn«tem ajunşi. ŞCii că ocupăm aceiagt cab*năl. . Vom avea o noapte splendida.

N a s ’a îaşeîat. Amurgul se Usă d»;n ce in ce mai obscur y? la orele 7 eând am ridicat »m o ra şi am eşit din port, oraşul parija o spuza in urma noaslrâ, snnză cu scAnteeri cari iscăleau în adierii,- unui vănt primă­vara fie.

— Vezi ? Scntem in miezul iernii,| fe i* a rai cui ai tu, e.otn^saniat;I it'.m fele* suntem pe M area-Nealtă !...| Vom trece o noapte frumoasă, vei | vedea.

M. G. Somarinettnu.

O zi fromoasă d® Decembrie. Flosia din ajan contenise şi trn soare su ­perb, soare de pe ţărmul mării, um­ple ziua de o lumină şi căldură. Va- Îariîe mereu frământate sie mării s’au astâmpărat, pe o clipă, parcă să profite şi t î e de această binefare/e, ier cazinoul părea un rânit cu bra­ţele amputate, cu capul iegat şi cu o rană in inînaă, uo rănit care abia şi* a părăsit spital ni şi a eşit la soa­re, după mai bine de 2 ani şi jumă­tate de suferinţă. Ho*elu?iie de pe tîrra £»nt în ruina. Geamuri, feres­tre. pardosea şi tavane lipsesc, sar grădinile sunt brăzdate de tranşee.

Ptí ekei câte-va doici cu cJrucioa« rele-leagăn, stau aşfzate pe bancă şi croşetează dantelă, pe cârd copilaşii se jeaeä pe jos. . Digul bătut da va*- Ieri est« ipierdat în ti’urt voal trans­parent de vapori. Razele soereiai îi usucă teocisiala betonată. Poîta l te liniştit N a mai este animaţia de odifl'oarâ. Silozurile se ridică uriaşe şi tăcute. N-ci cm vapor nu mai e. îe acostat în fsţn lor. Hambarele sunt goale. Grânt-le, portimbn!, orzul şi secara, de mnit au trecut graniţa, dube é t duşmanii cad de doi ani ne coiropieeré, în urma trădării Roşeşti , iar produsul anulai acesta, tiebue ak satisfacă nevoile abiioîuto a!e mulţi- mei, faîogrse, înfomeîatâ din pribegia.

Trei vapoare stan acostate» ui port. un Transatlantic, ifaoao, sosit aseară cu l a transport do voluntari ardeleni din Italia, Dacia şi Împăratul Tniian. Lebedele măni de odinioară — aces­te două din urmă —, azi 'iţi inspira milă. Alfcnl în ca:e erau hrbracate pe vremuri, a cedat unui gri ? iin d« regina. Parcă urgia groaznicului ?az boi« dtn care abia am o i t , e’a îit»- prennat pe exteriorul acestor vase ale S. M. R-cuiai Rostra.

Exactitatea matematica, a sosirii ş i plecării, acestor vapoare, pare o po ve^te de demult. Acum sunt întârzi­eri cu de -ceasuri, t i de all* ftü ^ P - tâvnâuii. De patru ziie tot sşteptăm gâ plecam. Azi în ea de cu dimu»eată i-am vszfiî îatrând ia Port, vapoare]« şi gperam că dcp masă ia ortie 4 §ă pleca sa. Cel puţin aşa i i s’a »pus.

Creşterea pâp&l&ţ&asi it«l'’e%eDcpâ •. ere mai yvzmAt ofict ceniiaie â-i S!ad-4tieă 'c-opulaţiuf-ex it-;->î&»'.-a do pö Í^Tí-g globii« *e urcă In 50 m\- l oane, asifei îm p ărţ ie : lo:«itor-i -;-- ch;uia< regat 38 miliohse, jocmtc-ru in u tu i i lor alipii« şi ocupate de eser- clk'nl italian 4 miV.oane; stabiliţi iu extere, America, Earopa, Azia, Africa 8 milioane.

Cenereial er^Us pe aaal S9S9- S!at-<«ticUe com eraa iu i englez de hă- ro - t ri expert Irt de i s ‘,.1 j-nu lei 1919, au notat o enormă urcare ui comparaţie eu »aii trecuţi. Importa- ţmmla !»%:-.a urcat la 1 miliard 300 mii. steriiae, pe când exportaţînnlle au ajans ’"a considerabila cifră de 9 mtl a-rde fy> j».i»răiate.

T tf tâ u e e n perfect« ţi Icerări dae«* tllografiee in limbi străin-:* se execută prompt la primul b rou de »cest fel. Veche casă de inc>*eé«re d sa OttISîa Willaert Bucureşti Pasagiui Ccmoedia vis-ă-v-â dé î-jat-;ul Regiaa Mar.a.

PENTRU i l Ă S I T O I - FABRICANŢII DE PIELE

y DE POSTATse iifereazâ prempt din depozitele noastre

Galaţi şi Constanţa

FORESTAL*, „CROWNExtract Quebracho

BRAND“, Natron, Chromtan, Degras, Moellon,

Fntură de peşte, Glucozăj Sodoiî, OleinA albă şi bleniâ,

U ! e ! e?® P a lm L&g.c-s, p r i m a c a l i t a t a

D e c o ra re a

Bmeureţti: Pasag ul In o b i l ie r » , Seare F.

• a l a ţ i : Str. Belvedere Nr. 1.

Constanţa: Str. L a h jv a r i Nr. 4. «

?» ‘*r.c e le b r u l r o m a n c ie rW a l t e r S c o î t

de AL Dumas,

F e sn e i O iu d a teCu ilustraţii

de C o n s t R fuleţ

.piftii*!.?

'ereazâ prempt din depozitele noastreGalaţi sas,! Constanţa

S E U La Plata american şi australian

U L E I de Palm Lagos*

U L E 8 de Cocos, Ceylon şi Cochia

Bucureşti: Fasag iu l Imobiliara. Seara. F .

MW«: sSS^^SSi.: '

Acestor soidâţi ^ s ’a acordat drepţii de a purta insignele de rănite.

Acest or di a di1» deeor^ţii, este s e m ­nat de Colonelul S ad lec , C om andan­tul iagâralrd de piizonleii. Geo.PARIS 8-e — 21, RUE DE TURIN — PARIS 8-e

EDITION ^ PUBLICITÉ — H ENSEIGNEMENTS — AGENCE D E JOURNAUX ROUMAINS.

COMMISSION — IMPORTATION - EXPORTATION

- : .^ ^CONTENTIEUX ROUMAIîSÎ CONSULTATIONS—-RÉDACTION d’ACTES— RECOUVREMENTS, et«.

CORRESPOND e n f r a n ç a is e t em r o u m a in

D Marla D. Roncea cu ocazia p«$r stasu lu i in atr.intTea so|uiui d sale daraeşte penti u ortanii de răz­boia 500 cor.

Se «d^îcşipe seeasîâealfc mulţumiiii Mj.ria icpvscu Mana Ciortea

preşedintă eassi«ri.; -mr* *<• > ycwmt'i- ■ * -> vUsräC-

Ï S S i l

#aw q ji iEhci* aie* m g n * m o wwpjfcr&yii8<er 4'Sstt*

i a i e a s t i s i n a u a n s a v a n e a n ? e a A s i g u r ă r if i * i S

a M t i e A s ip r a r e ) A f f i S f f i J S ,

acteazá cu cele mai favorabile cond iţii: rări asupra vieţii pen tru căzu1 de naoarte Saţâ, asigurări de capital pe sam a c o p i i lo r

Renumita fabrică de celuloză din Zâr- aeşti fumlzeasă ceiulozăpentru fabrica­rea hârtiei şi a cartonului gudronat.

Toţi ceice doresc să obţină celuloză în orice cantitate să se adreseze:

Direcţiunea FABRICEI de CELULOZĂ

Zârneşti.

soaţaA c h iz i to r i şi a g e a ţ t lo c a l i a f lă a n g a ja m e n tb a l iz ă iasteljfffesiţi şi pe^aicgfşii^SIă ccispsps plăcată

şS ümgirey^atä cu vetât c-g> si[dey&b',i.—— vmmemmammmKimammmu ■ i ~ --- — — ■ —i——---■ m ■ ~i —..eu———ei ——— —C r u ţ a r e a e s t e a p ir í t u l e r d t o e i in v i a ţ a p r a c t ic ă *

r, viraiă, eventual ş ’. cea francezi. Va primi ţiutve buná. Ia ore e libore ar pute«»' sâ d»a ■» sunt a se «dresa ia Gabort Govasnz 2 .

care vorbeşta limba m^hiar^ locuinţă, întreţinere şi remune lecţii de limba româuă. Of..rr-

ÿ*ag:m. 4 O A Ï E T A t r a n s i l v a n i Mr. 47 -1980

înfiorătoarea dramăd in B ra şo v

în v ă ţă to r u l G ovna îşi u c id e so lia c a lo v itu r i d e cu ţit şi a p o i în c e a r c ă să se s in u c id ă , tă in d u -ş i gâtlejul.

Braşovul nu a mal avat de înre­gistrat o â&t-fe! dă cdm£; mai rnuit, în Schelul Braşovului na s’a Motoir vr»-o crlnjă d* maf di uit de 50 de ani. Se înţelege surprinderea şi groaza populaţie» când s'a răspândit ştirea că învăţătorul Govna şi-a o- merât 8 o ti a.

*Soţi! Govna nu trăiau în bun# căs­

nicie, deja întoarcerea criminalului de szi din piibegie. Învăţătorul se refugiase singur în Moldova, apoi în Ruda-tri Basarabia. Când s’a întors acasă şi-a găsii ş» ai sân^to^f, dsr pe sofia ea schimbată — aşa pretindea cei puţin ei. Acum îa urmg, de vr&-o lunjj, eu trăiseră laolaltă şl favâţ-ătoroi afirma că vrea să se desparte definitiv. De sigur că in ­

tervenţia co*t iior — trei băeţ> cel mai nuara de 10 ani — au înduple­cat pf> i-oţi să se îraoace.

Dm nou însă m început certurile, C£îi în parte erau justificata de un râu ob'ceiu al soţului: juca cărţi. Fi­rea soţiei insa contribuia,rrimr’o vi- ok 'ctâ exprimare a gelozie?. »a scan­dalurile din cîsh sorilor Go^na.

* ’

Cii®8 s'a petrecut astăzi dimineaţa frşîre? o^i© 9 şi 10. L& era 8 , învăţă“ tom? Go?na a fost văzut în p a£a P*ii»dclui. L»i 10 ff.ră un sfert l-ans văzut noi — in ualonaţ.al ca#ei Iui. plin de sâcge, b&udaiat, lângă vic­tima sa Parasshiva Govna.

Dapă cu îi era îniăfişarea Jocului crimei, prcbsbii, că in urma unei certe Govna şi-a perdut judecata şi, îa tarte, a ucis pe soţia sa.

Se presipace iarăşi că soţia sa, ckem&ndu-l în salonaş, a încercat să 1 lovească ©a un cuţit. Atunci în­văţătorul ar fi comis crima, după care şi-a tăiat gâtlejul. Se poate fcsft că această crimă £& f?e procBg?tstă.

P ari schi va Govia are dom- răni morteie: ambele în piept, una în dreapta, alta în regiunea inirael

Moariea ei a fest fulgerătoare.

Criminalul trăia, şi încă ca multă putere de viaţă, la ora 10 dimineaţa.

L’ara văzut, lungit, bandaja! ds im harnic agent de poliţie, reuşind to ­tuşi sâ se ridice, şezâad apoi jos.

privea în dreapta şi s tânga/ parcă sr fi căutat^arma ucigătoare, t?â ter- mi no vî&ţa-s mizeT&bnâ de azi. Lângă el abia ia na victima sa, întindă pe spate, mosriâ; figura Para-’chivei Govisa era atât de liniştita! Ceea-ce e®te mai dureros, femeia ora însăr* cinată. 1 Pruncul era ucis odată cu maică sa.

*

în cassera de lo^cit a soţMor Govna: un copilaş; boln-iv, cn o compresă la gM; fa pat. M^nia victimei, zbă­tând:^ se, într’un acces de nervi îşir.rl-j di* re rea.

Cop4uf, de vre-o 6 ani, na înfe’e- gea ce s’a petrecut; bătăi aiaî v h u • se In. cefs.

Totnşf o groază nebună era hi. privirea Iui. Ara plecat, ca să nu mai Vi>d privirea aceasta. ..

*Trebuie $5 remarcăm că, cu fost*

iaferveoţiite aolţţiei, pfic-ă la ora 1 0 Va nici tso medic nu sosi*e.

Harnicul agent de poliţie loan Crtaîoiovean dădea, singur, njutoare învăţătorului grav răn it

Transportat la spital după sosirea antcrnâţiior, învătâtonti Govna a fo:4 p a n sa t Sunt puţ na speranţe de s c ă ­p a t Îîib& de oare- ce fsb,* e * d i nea şi &\au î i ivit complicafiuni.

C o m is iu n ile p e n tru d e s p ă g u b iri

— O cerere cătră C onsiliu l B i r i g e n t .

J n sensul ordonanţei No. 9 39 - 19!9, referitoare Ia cauza desprigubl- rilor de răsboin, domnul prefect sl judeiuioi Braşov, a instituit, în pu te ­rea Art. 9 al acestei ordonanţe — trei Comision}, constâtătoare dia câte 3 membrii, pentru oraşul Braşov.

Aceste Comlsmai şi-au început ac tiviiatea Ia 24 Martie 1919 şi a ^ a c ­ţionat şi muncit până ia 31 August 1919, când apei şi-au înaintat rapor-

tu? hr,' ?n operatul împreuna, şi în respectivele ,D?clar8ţ?uni de despă­gubire.*. Tot în acest raport însă auspecificat membrii Conslsiunllor re- nsimerafiunea (diurnele), ce U sa com~ pat conform A r t 10 dia ordonanţa cita’3, rugând pe cei In drept, c i sâbinevoiaseă a Hcvlda şi a sem na s c e ­ste diurne, barem în paf ie, pânâ ce se vor IfcFida definitiv.

Dar — dai ere — pân* astSsi n ’s rn pvimît nici o pfra deşi ne-f-m rugat şi solicitât în f t i şi chip, da j^eca- mărate ori, atâs pe domnul prtfiet c i t şl pe Resoitui iinsneiar de pe lânarâ măritul Consiliu Dirigent.

Ded considerând, că co i subscrişii membni, ca toţi csialaijî, sm mvn* cit în credinţă, râvnă şi conştieţiţiosi- ta teşi că cen m ceeacs ni se compete d n o l iege, adecă cerem simbria noas­tră binemeritată pentru m uaca prestată.

Considerând, că preşedinţii,-coace« sluniîor ar <hcitaR d;n punga Sor proprie bani pentru lem ne de foc, penira servitorul, ca e curăţa camera în care ■ h eram ţi punira n iates isk l da s . t î s , c ;i n«»m t^ b ? u l

N e r«g «m .. r.u tc t r« ,>pectuî, &ă-bine- vo'ţi, c j t mal curând a iw iicvi-’a şi a-,eio»». boTu-tn y. trei i parte &'i d; ur­nele ccrîîputate de noi ; căci la d ’-u- cupt/îi âi‘;ţî de î p$ > cea r a r i , d<3> n ea| unia-s- le rn u t. pi a f' î rgia seu m~ petei 6s*. \fUiV-, -7a irebai sa apucăm cai ea ju d ec iote ptEi.ru v,-,!t;;uta- raa d rep tu r i ^oitru. in fino, spre orientare, no iuă«.n vo i - a observa,

1 că petit? U“ tfoa-^tre an ion o s ie sâ a-iă ïa R >sor::!Jl Îinanclar tub Nrii 7 3 î2 şî 9537 d-n 19 9.

Da.t în Braşov ia Martie 1926Prcoîrl V .8 Lie Merci, preşedinte

al comisiei. Pi im Pop, jedecă-oe de tribun»! în pf.ns. an Bîata, fonc­tion ir . i ’iefau Pop o vl-J, dieecio.* ş c o ­lar. Dan.it u N. Càpâ^nà.

In form aţlnn i p o lii I mNi se te lefonează dela redacţia din

Buca re? ti:DI V. Goidiş preşedintele co­

mitetului executiv al blocului parlamentar, şi-a dat demisia din acest post. D-sa declară cù demisionează din motive pur personale.

— Consiliul Suprem care e« afla la Londra d«îa 12 Februa­rie, s’a disolvat Miercuri seară.

Dl Nitti a plecat Joi la Roma. In schimb Consilii! miniştrilor de externe va căuta să exami­neze clauzele tratatului de pace cu Turcia,

— Leu.! românesc e in pîînă c reş tere la Paris. Erl a fo s t cota t cu 20.25.

Chestiunea unificării valu­tei este pe cale de rezolvare cu concursul Băncii Na ti® na!e, care comandase din Franţa bancnote în valoare de peste 2 miliarde.

Se urmează tratative ca d-l ministru Mih&i Popovici, pentru întrebuinţarea acestor bancnote, kK retragerea coroanelor.

— C onsiliu l S u p rem a d is ­cutat ch est iu n ea B asarab ie i. Un m em b ra a l C am erei Co n u m elo r a d ec la ra t că B a sa ­ra b ia rev in e Rom âniei.

(Ag. Uamian)Si*. R m c v î s ca^sm- Mon*ignout-

iui los-t Sch-nidt t.rbipr.^bitar şj p a ­roh romano-o^loUc î** ISierna:.* i s'o 3: o r d t îi î sa i r> * d i : tn r 'h o n o r s . a t% k •

Sy©?» d® Sa t\ î î r^m eafe a i a - ce ta t . ia u-ma ratat.iveî.ye guvera şi d e le g s j i Federaţia ne! căiior ferate ajuns t i un - acord asupra diferitelor puncte,

S’a a dfiv lm $diit ordine pen tfa re- înorea luerulvd.

S a jppilaiaî c« b u sIg ? sa l® dnaî Gheorghe Enescti, comerciant cin Poiana Miirotd, a dăruit suma de 2 0 0 fdnuă sete) coroane) ca ajutor pentru sărmanii o ia Kăsbnju. Mattâ- rnim d s î l e & sop.-d Rev.Jca pentru b neie cî - î t te ş b dorim v ia j i fe ­ricită.

B a z n n ă r e l i . Lni Aniai Elena i i-*a furat ieri m piaţă un poztmoneu de pieie cu 95 cor. şi eu diferite acte,

Csfierar»? c e î, Brotâis.

Un ziar cinstit românese 8SÎ8 a comoară pentru casa

fîe-eârui hm Bomân Abonaţi dar

„Gazata Transilvaniei“

x t o o & i n u m m M x n x

OŢELÂRiiLE Ş! DOMENIILED I N I .E C I Ţ A

R e c ita , T e t m ş o a r a , C luj

B u e t r e ş t i : R e p r e s e n ta n ţa G e n e r a lă vC B E 9 im TrnnmG“, strafla M® 3.

ATELIER i EUZINE PENTRU F I SB Bl OŢEL

RECI ŢA Şl ANINA

F A B R IC I D E M AŞINI ÀGKICÛLIS — BOCŞA ROMANA —

c o n s t r u o ţ j u n i d e p o d u r i

ŞI F A B R IC I D E MAŞINI „R E C i Ţ A*

Pădiri ş5- prcüsse âgrieile — G S A f i Ţ A -

r s 'vt—«—»■ —Turnători» — Fabr •& de Sob» — Laminoare d® tablă gmbţire

' H A D R A G

Fondi br*i&Fondă spiej«L FieromanganFier în bare şi fier prefilet Fier da consţrueţiuni Platbande Fier I *i UŞine pentru oii ferate normale «i î«^u?U Şine pentru tramvi»BandajaTablă pfiiiiru călduri, raserfoare şi *oa-

strucţiuni natal»Tabla subţiie Tăblii ainoatăPiese de oţtl turnat de tot telul pentrm

căi O-rate, construcţiuui narale, poduri şi piese pentru automobile.

Articol« de fondă d© tot telul pentru eonstiucţiuni civile şi maşini, tocerie d« comerţ, tuburi de fontă turnai® în picioare, «obe dt> tueiu şi sobe cu cii- mfişe dt tablă.

Pie»e furjate şi piese prrsate pentru ma­şini, locomotive, va goane fiautomobiie

Poturi de ş«s*a şi c»le ferati, «onatrue- ţiuni metaliae pentru clădiri.

PrQduss prl&Gipal»:Reservoare, plăei turnwite, eimeieare,

transportoare. Granlce hidraulice şi i»- stalaţiuni pentru alimentare c» apă.

Piuliţe, şurupuri, nituri, bmloane, eraa* poana şi tirfoaue.

Macazuri, incruaifăi'i dre «ţel tarifat şi eţel manganaa.

Axe, roţi pentro locomotiT», taadore, va- goan*, osii montate, roţi de yagonete i osii montate pentru ragonete.

Pluguri şi unelte agricola speciale, ea £rape, târilug#, £apa si alte «ne1 te pentru aăpat, ete.

Plugari eu aburi.Proectile pentru artilerie şi oliaz« dc

ruptură. Trăsuri de muniţii, ţeri de tu­nuri, afete, bucătării de campanie, scu­turi, instalajiuni peatru tir. Căi ferate ae campanie.

Lemne de foc.Mangal.Tar.Cherestea.Vin de Moldora şi R&faa.

PE&TKÜJ GOflEUZI A SE ADRESA LA: a * P®i?iţG3 i z C o m e rc ia lă .

T«m aşoa»*A» im R e p re z e n ta n ţă .Cfuj ia K e p r e n t a n ţâ , F a la tu l F e h é r B á rá n y .

B u c u r e ş t i 2a „C red itu l TECHHlC-(. R e p r e z e n t a n ţ a G e n e ra lă .

Regia Monopolurilor Statului Dlmtlcma Rlpională Claj

P u b h c a ţ i u n e

Pentru punerea în aplicare a legei wonopolnrdor, conform decretului jege ■4709 din 1919. se face cunoscut tu­turor celor ce posedă: chibrituri, hârtie ale ţigarete în cfirticele sau tuburi şi brichete pentru aprins că sunt obligaţi să facă fân ă la 15 Martie 1920 la Direcţiunile financiare d n judeţul unde îşi au depozitate aceste articole, urmă­toarea declaraţiune :

D E C L A R A Ţ I U N ESubsemnatul........ din Comuna........

Strada....... Nr..,.... declar că posed...... aârticele... cutii de tuburi... .. cutiicu chibr turi şi vă rog sa bine-voiţi a'mi libera un numir d e . . . timbre .pe cari îmi iau obligaţiunea a Ie lipi pe fiecare bucată d-n sus arătatele fa­bricate.1920 Luna Martie (Semnaiura)

Timbrele vor fi eliberate declaranţi­lor dela 15—20 Martie 1920 de acele Direcţiuni financiare contra plăţei de ă bani de fiecare timbru, declaranţii fiind obligaţi a ic lipi pe toate cărti­celele, cutiile cu tuburi şi cutiile cu ebibrituri ce posedă, iar Direcţiunile financiare ver avea dreptul >de a con­trola atât exactitatea declaraţiunii cât şi aplicărel timbrelor.

Dela această dată orice fel din fa­bricatele mai sus menţionate se vor găsi netimbrate, vor fi confiscate şi contraven'enţii, în posesia cărora se vor afla, vor fi pedepsiţi conform le­gei monopolurilor.

Brichetele, vor fi depuse, împreună «u • t*xă de 2 lei de bucată, Ia Di­recţiunile financiare ale judeţelor res­pective, care le vor trimete Direcţiu • ailor financ are din Cluj, Braşov, Sibiu şi Timişoara, unde vor fi marcate şi apoi înapoiate posesorilor prin aceleaşi Direciiuni.

a r . 6344 din 18 Teb. 1919

Direcţiunea. Regională Cluj.

Nr. 103)1020«

Licitafie de lemneSubsemnata regiane silvică vind«

prin licitaţie publică verbală împreunată cu ofeite scripturistice în Covasna în biroul ocolului (fosta ovodfi) Ia 30 Martie c., 10 ore a. m. circa 650 m* lemne de lacru rotunde de molitv lu­crat din cfcz&tari de vânt aflătoare în pădurea şîatuiui «Kismanyicska» din hotarul Covasnei.

Preţui de esciamare renfru metru cub'c: 45 cor , vadiui: 3000 coroane. Oferte?® scrise se vor înainta regiunei silvice dm Sfi. Ghsorghe s-iu la lici­tare înainte de începere.

_ Cordiţiuuile 'de licitare şi contract să pot cnnosş'e ia -regiunea silvică subsemnată şi Ia ocolul silvic Covasna.

feft. Gheorghe, 1 Martie 1920.REGiUiNEA SILVICĂ.

Vânzare deLuni In ÎS Martie a. c 10

ore a. m. se fine în oficiul co­munal în Râşnov (Rcsenau) li­citaţie publică cu oferte îo scris, privitor la partea pădurei „To- oeiiţa" destinată la ta ere, a cărei conţinut în lemne de fag de ars e destinat la circa 13914 va. şi 300 cară de' crăci.

Preţul de strigare 279200 cor Vadiu . . . . 28000 „ Condiţmmle se pot ceti in

C?isa sfatului din Râşnov şj da­tele de estimare la ocolul silvic în Braşov întră erele de oficiu.

Râşnov în 21 Febr. 1920.

4 4 Oficiul comunal

Concurs.Primăria comunei Tărlungeni,

judeţul Braşov, prin aceasta pu­blică „Concurs* pe termen de 20 de zile dela prima publicare în acest ziar, pentru ocuparea ţi­nui post de moaşe comunală.

Condiţiutule de plată sunt ţ 600 lei (1200 cor.) salar fics deîa comună, 40 cor. dela particulari după fiecare caz de naştere pe timpul prescris de lege cât ţine vizita.

Doritoarele de-a ocupa acest post sunt obligate a şl înainta documentele la această pyrntirie în timpul prescris şi anume:

Diploma de moaşe, Atestat de moralitate, Atestat comuna! de identitate şi Atestat de praxa de până acum.

Tăriungeoi, în 1 Martie 1920. Alex. Perieş N. Hamsea

primar. aetar.2—3

Se01 ^ © bu uătăr©asâ 3 & o

popota militari, in Braşov. Informaţinni la adminisiraţia ziarului. 1—B

H B Ëm

w m s m k i

T E A T B U L A P O L t Ot e

a „ L L C a r b g e a i e “

cu concursul

D-reiV. SaiateniaiD-iai&íBSt. Márciiles ns o c i e t a r i : D-nii St. Deea, í CoBSíaatmía, FI. Slmionescn

ş! R. Popsa

Luni, 8 Martie, ora fi seara

«MT\r$î

m

\

ms

l E d u s t n a 4 î d e a M i isocietate anon'-mâ Iv Braşov

Se aduce la cunoştinţa Domnilor acţionari, cari au făcut eubscrie­ri Ie ia Braşov direct Ia sediul sovi^tâţii sau la Banca „Albina“ din Sibîiu, ori la fi li aia eî din Braşov, că pot ridica titlurile provizorii, depunând chitanţele ce posedă ia sediul Societăţii „Industria Ardealului“ în strada Vămii Nr. 17, Etaj II, In Braşov, ta fiecare z\ de lucru între oa­rele 9 — 12 şi 1 5 - 1 7 . 5 - 5

Aducem la cunoştinţa Onor. Public Braşovean şi jur că am adus din nou un

M a r e t r a n s p o r t d e

VINURI de ABADşi suntem Ia dispoziţiunea publi­cului să satisfacem comenzile cu preţuri convenabile.

Depozitul se dfiâ in Braşov înPivniţele Cafenelei Transilvania.

9 - 10 „BRAŞOVUL“ S o d e ta t® A non im ă

Rog pe toţi aceia, cari m*i deţin ceva din uneltele şi mobila care formează proprietatea şcoaiei d? stat pentru arte şi meserii din Braşov, ca să binevoiască a le anunţa refptcnve ale aduc? Îs Institut.

(Strada Girei Nr. 50 - 52.)

lOAN DâZSA1—1 director.

Nr. Msg. 37«7/»20.

Sn copistpeefeu lin ta îoaiâaâ

îl căutam pentru despărţământul xai- tit r a!. Consd ului orăşenesc, lieflee.- lanţii, caii t*ebuo t?â mai eunoancă. şi limi-'a g ra ană sau «ea maghiara, pe lâugcv <te% româneasca — au să sâ a- nm.-ţe in biroul ciespărfământului xni- îitdT 05ăşi*ne,so, adaeâxid ca s us ul­timul a eitat ş«cl»r.

Braşov, tu 28 Februarie 1920.

2—3 Consiliul orăşems.

Na te @iîb1 reffiân. âacă bs te iiJ: hmţtl şi frizezi ia

D i n i i t r i e D u r a c u

Strada Lângă 52, pestri că e 1 — 6 frizer roasSE-

X e s c k d e r s aU B O S

m m i e

P E K T i t U B Ă R B A Ţ I .Aducem la cunoştinţa Onor.

public din Braşov şi împrejurime, că In ziua da / Martie a. c. vom deschide în Sir. Agrişelor Nr. 13, un salon de modă pentru băr~ baţi, care sâ corespundă tuturor cerinţelor modeme.

Confecţionăm costume civile şi uniform#, după ultima modă, c® gust şi cu mar® exactitate, pe lângă preţuri convenabile..

Rugând Onor. public sprijinul său binevoitor, semnăm

Cu toată stima3 - 6 Elena Fiaia şl Oie.No. 11351919.

RESTAURANTULT R A N S IL V A N IA

Cu începere de Joi, 4 Martie, Orchestra clasică şi Naţionala, condusă de cunoscutul şef de Orchestră Mitiâă Corniţa, fa con­certa în fiecare seară de la ora 7— 12.

Restaurantul va servi clientela cu tot felul de mâncări calde şi reci. Grătar special pentru frip­ta ri. Mai ieftin ca oriunde. Ori ce Îeî de mâncare 8 coroane. Ori ce fel de friptură 10 cor.

Ca distinsă stimă3 —3

PofelicaţluneMinisterul d* Războin având * « v « 9

să tiyâroasea um număr d© registre si imprimat© De^esare armatei, 8« a- <î«e«' Ir «unoşfi»ţa tipografiilor «ari doreat» a ©xecmta lucrarea, «ă sa va ţine licitaţie la Secţia E«hîpa*ie*fcaîmi Str. Lsscnr Catargi 17, îb zi«a i o 26 Martie 1920, era 1?.

Modele-ie ş' coniijiil© tipărire *e pot ved#a în orice zi înfc-e orele 11»/, şi 13 ia a»efcst& Direcţi^»».

Ia zi*fc licitaţiei se va prezenta o* ftrtele îickise şi eu garanţia de 107* i in ■ valoare*

iK sp se to .r f t e b a l s a l î o t e * d e * | e i

Intendent Gene roi ue Divizie, ZâMaria. lio. 50S05. 29 Februarie 192®.1—2

S ' :mîm

m s * *

îv'cw,ţ.”4&

1 3

mnïrl.

m

m.*%fiii■5 <"-r:’*4

Iiim

Sprijinifl firm ele ro m â n e ş t i

Frizeria High-LifeStrada Vămii 22, BRAŞOV

S'a deschis frizeria românească HlfvH-LIFE In slssada Vămii 22. Frizeria vecke ce a fost aci, am şi am Introdus confortul modem. Instalaţia şi mentuî nou al Frizeriei HIGH-LIFE sunt \m e@ît«fiple marilor frizerii din capitala.

Se întrebuinţează (&ţ& d® cap), m ,oomprese de apă cai dai. Serv un şi etnştH8«Mis.

In localul frizeriei avem o mare cantitate de articole preţioase de toidetă: parfiiinurl Sn®, p^stă d» MÎpţi, apă de gură, spa pentfii faţă, briltentta*, ptrii do ds rţi ete.

Contăm ia sprijinul publicului românesc din oraş şi provincie.

Cu stimă

17—90 Frizeria High-Life.

m - T E Ä T Ü Ö L Ä P O L L O

estaam eíBi Cafeneaua

„I. L. Caragsale“Trupa compusă d in 22 persoane

va da fcrei r»pr«ze»tatî«Bf cu « e B im u I ®*§»irei

VALERIA SALATER«2 a ! m r n i

CONST. MARCULESCUSOCIETARI: D nii S t D e c u , L C o n sta n tin ii! ,

F i. S lm i^ n e sc ii, E . .PopeaD-na Ecat Popea, D-şuarele ^ Creţuîescu, N îcaiţsn, S. Meriseseu, Ketty Oumitrescu, D-nii l Gisrgaan, V.

DiMiirt?cti, 6. Ayrellan, i. Pstrsscu etc.Secretar D l C«mst. Gârneţ,

se va jiica

DAMA CUDramă în 5 acta de AL. DUMAS-FIUL /

P reţu r ile o b işn u ite .

Biletele la Magazinul Bologa şi seara la Cassa

Teatrului Apollo.um

i s . n u n ţ ,

{ Adun ia cunoştinţa Onor. Public, | oâ preiau şi execut ca mai mase I exactitate şi după gustul rei mai ales, | orice lucrări din cadrul trOilOrîtii d6| d^ine.! Rog pe Oncr. Public pentru eprijî- ! nul binevoitor.

Eivea Oarol2 - 3 Sţr. Hirscher Nr. 21.

1I3S PmfBlILTL HtJLS©

Recunoscută h» íaáiicári şi beuturi bune şi eftiritv', serv^u prompt Se dă tn a bogara de mâncări

MED. UNIV.

t e . Mirai SUCiU-SIBiANOfost şi actua! medic de spital

D e m o b il iz a t Consult. 2 —4. Str. Ecat. Nr. 4

Sâmbătă» 6 Martie 1920 ara 3 seara

P Ă P U Ş I L E

Piesa în 4 acte, de Pierre Wolf

Duminseă, 7 Martie 1920 ora s seara

H A M L E TTragedie în 5 acte de

W. Schakespeare.

4 - 6 Telefon Nr. 237.

ŢlîSo «raţia k , Mm m m Brioînce é Oomp Bratşov,

Preţul Locurilor: Balcon I 35 Cor. Balcon Ii 15 Cot’.Loii fată : 1 ,oc 20 Cor. Lccori in loji rang 15 15 Cor.Rezervat 30 Cor. Sta! I 25 Cor. Stei II Î5 cor. Slai iii 10 Cor. Galeria 5 Cor. Plas taxa de tO°/o ■

Biletele de vânzare la Meguzicul Bologa & Comp f- eeara la Cassa Teatrului. 6 —f!>