F I Ș A D I S C I P L I N E I - umfst.ro · 8. Allan Pease and Barbara Pease. The Definitive Book...

FIȘA DISCIPLINEI1. Date despre program 1.1 Instituția de învățământsuperior

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE TÎRGUMUREȘ

1.2 Facultatea Farmacie1.3 Departamentul M41.4 Domeniul de studii Sănătate1.5 Ciclul de studii Licență1.6 Programul de studii Limba română 2. Date despre disciplină2.1 Denumirea disciplinei Abilități de comunicare2.2 Titularul activităților de curs Asist. Univ. Dr. Andreea Sălcudean (conf. grad univ.)/vacant2.3 Titularul activităților de lp Asist. Univ. Dr. Andreea Sălcudean2.4 Anul destudii 1 2.5

Semestrul 1 2.6 Tipul deevaluare Examen 2.7 Regimuldisciplinei Obligatoriu

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităților didactice)3.1 Număr de ore pe săptămână 2 3.2 din care curs 1 3.3 laborator (lp) 13.4 Total ore din planul de învățământ 12 3.5 din care curs 6 3.6 laborator (lp) 6

Distribuția fondului de timp/săpt 5ore

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 3Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate și pe teren 3Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri 2Tutorial 1Examinări 1Alte activități3.7 Total ore de studiu individual / săpt 153.8 Total ore pe semestru 123.9 Număr de credite 2 4. Precondiții (acolo unde este cazul)4.1 de curriculum4.2 de competențe 5. Condiții (acolo unde este cazul)5.1 de desfășurare a cursului5.2 de desfășurare a laboratorului 6. Competențe specifice acumulate

Competențe profesionale

Dobândirea aptitudinilor de bază în vederea unei comunicărieficiente, în cadrul relației farmacistpacient/client. Aplicarea metodelor bazale de comunicare, în interacţiunileinterumane. Înţelegerea şi interpretarea limbajului nonverbal.

Competențe transversale

Aplicarea tehnicilor şi metodelor de comunicare în interacţiuneafarmacistpacient/client. Aplicarea tehnicilor şi metodelor de comunicare în cadrul interacţiuniiinterprofesionale. Înţelegerea şi adaptarea stilului de comunicare personal, tipologiei

Înţelegerea şi adaptarea stilului de comunicare personal, tipologieipacientului&/clientului.

7. Obiectivele disciplinei (reieșind din grila competențelor specifice acumulate)

7.1 Obiectivul general al disciplinei

Generarea abilităților eficiente de comunicare, necesarestudenților pentru a stabili o relație terapeutică cupacientul/clientul, prin folosirea metodelor şi tehnicilor decomunicare specifice diferitelor orientări psihologice şipsihoterapeutice.

7.2 Obiectivele specifice

Evitarea jargoanelor, folosirea limbajului de interfaţă peînţelesul pacientului/pacienţilor. Capacitatea de a dezvolta o relaţiei bazată pe empatie şicongruenţă cu pacientul/clientul, în care acesta să se simtăînţeles şi ajutat. Formarea unor abilităţi de înţelegere a limbajului nonverbal, cerezultă din postura, gesturile, comportamentulpacienţilor/clienților, precum şi a aparţinătorilor acestora.

8. ConținuturiNr.crt. 8.1 Curs Metode de predare Nr.

ore Observații Corelarecu ICSSemestrul I

1. 1. Introducere în comunicare . Definire, Descriere,Importanţă.

Prezentare orală,prezentarePowerPoint

1 o oră

2. 2. Tipuri de comunicare. Terapia CognitivComportamentală şi Modelul Rogersian. Prezentare orala 1 o oră

3. 3. Comunicarea nonverbală. Semnalelelimbajului corpului.

Prezentare orală,prezentarePowerPoint

1 o oră

4. 4. Prezentarea şi discursul în cadrul comunicării.Prezentare orală,prezentarePowerPoint

1 o oră

5. 5 . Tipurile de ,,deschideri” în comunicare.Prezentare orală,prezentarePowerPoint

1 o oră

6. 6 . Relaţia colaborativă în actul comunicării.Prezentare orală,prezentarePowerPoint

1 o oră

7.8.9.10.11.12.13.14.

Semestrul II1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.

11.12.13.14.Bibliografie:1. Judith Beck, Terapia Cognitivă. Fundamente. RTS: ClujNapoca, 2010. 2. Brad A. Alford, Aaron T. Beck, Puterea Integratoare a psihoterapiei cognitive. Bucureşti:EdituraTrei, 2011.3. Albert Ellis, Evoluţia unei revoluţii. Bazele psihoterapiei raţionalemotive, București: Editura Trei,2015.4. Daniel Goleman, Inteligenţa Emoţională. Ed. a IIIa, Bucureşti: Curtea Veche, 2008.5. Daniel Goleman, Inteligenţa Socială. Bucureşti: Editura Curtea Veche, 2007.6. Carl Rogers, A deveni o persoană, Bucureşti: Editura Trei, 2008. 7. Arthur L. Costa et al. Cognitive Coaching: Developing SelfDirected Leaders and Learners, 3rdEdition. London :Rowman & Littlefield, 2016.8. Allan Pease and Barbara Pease. The Definitive Book of Body Language. London: OrionPublishing Group, 2006.9. Joseph Messinger. Dictionar ilustrat al gesturilor. Editia a IIa. Bucureşti: Editura Litera, 2013.10. Alex Mucchielli. Arta de a comunica. Metode, forme si psihologia situatiilor de comunicare.Iaşi:Polirom, 2015. Nr.crt. 8.1 Seminar / Laborator / Lucrări practice / Stagii Metode de predare Nr.


1. 1. Comunicare generală, lucrul în echipă. Demonstrație, lucrul îngrupuri mici. 1 o oră

2. 2. Modelul psihologic al comunicării. Prezentare video,discuții în grupuri mici. 1 o oră

3. 3. Identificarea semnalelor specifice interiorizării,in comunicarea nonverbală.

Demonstrație, lucru îngrupuri mici. 1 o oră

4. 4. Prezentarea şi aplicarea discursului în procesulcomunicării.

Demonstrație custudenții. Lucra îngrupuri mici.

1 o oră

5. 5. ,,Deschiderile” in funcţie de tipul comunicării.Demonstrație custudenții. Lucrul îngrupuri mici

1 o oră

6. 6. Aplicaţii ale relaţiei colaborative în procesulcomunicării

Demonstrație custudenții. Lucrul îngrupuri mici

1 o oră

7.8.9.10.11.12.13.14.

Semestrul II1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.

11.12.13.14.Bibliografie:1. Alfred, Adler. Practica şi teoria psihologiei individuale. Pentru medici, psihologi şi profesori.Bucureşti:Editura Trei, 2011.2. Carl Gustav Jung, Tipuri psihologice, Bucureşti:Editura Trei, 2004.3. Paul Ekman, Emoţiile date pe faţă. Bucureşti: Editura Trei, 2011.4. Joseph Messinger si Caroline Messinger. Cartea gesturilor. Bucureşti:Editura All, 2014.5. IonOvidiu Panisoara. Comunicarea eficientă. Ed. a IVa. Iaşi: Polirom, 2015. 9. Coroborarea conținuturilor disciplinei cu așteptările reprezentanților comunității,asociațiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent programuluiComplexitatea provocărilor și natura interdisciplinară în comunicare în cadrul profesiei de farmacist,implică o relație de colaborare bună între aceștia și diferitele specialitățile medicale. 10. EvaluareTip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere

din nota finală10.4 Evaluare pe parcursulsemestrului

La cursÎn timpul activităţiipractice

10.5 Evaluare finală Examen teoretic final În raport cu cerințele disciplinei. Examen scris tip grilă. 70%

Examen practic final Evaluarea aplicațiilor practiceale comunicării.

Joc de rol cupacient/client simulant. 30%

10.6 Standard minim de performanțăExameninarea va avea loc la sfârşitul semestrului în perioada de presesiune. Pentru a puteaparticipa la examen, studentul va participa la toate cursurile şi lucrările practice, deci prezenţatrebuie să fie de 100%. De asemenea, studentul trebuie să înţeleagă şi să aplice la nivel bazalmetodele şi tehnicile specific comunicării farmacistpacient/client, argumentând fiecare procedurălogic, coerent şi corect.



1.2 Facultatea DE FARMACIE1.3 Departamentul M1 ŞTIINŢE MORFOLOGICE1.4 Domeniul de studii SĂNĂTATE1.5 Ciclul de studii LICENŢĂ1.6 Programul de studii FARMACIE 2. Date despre disciplină2.1 Denumirea disciplinei ANATOMIE2.2 Titularul activităților de curs Prof. dr. Brinzaniuc Klara

2.3 Titularul activităților de lpProf. dr. Brinzaniuc Klara, Sef. lucr. dr. Andrei Sorin, Sef lucr.dr. Popa Dragos, Sef. lucr. dr. Tudor Adrian, asist. univ. dr.Cotovanu Adrian, asist. univ. dr. Ghizdavat Alexandru, asist.univ. dr. Csiki Gabor

2.4 Anul de studii I 2.5 Semestrul I 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei OBL 3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităților didactice)3.1 Număr de ore pe săptămână 4 3.2 din care curs 2 3.3 laborator (lp) 23.4 Total ore din planul de învățământ 56 3.5 din care curs 28 3.6 laborator (lp) 28

Distribuția fondului de timp/săpt ore

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 2Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate și pe teren 2Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri 1Tutorial 1Examinări 2Alte activități3.7 Total ore de studiu individual / săpt 53.8 Total ore pe semestru 1263.9 Număr de credite 4 4. Precondiții (acolo unde este cazul)4.1 de curriculum Cunoştiinţe elementare de biologie de nivel liceal4.2 de competențe Nu e cazul 5. Condiții (acolo unde este cazul)5.1 de desfășurare a cursului Sala de curs cu retroproiectoare şi/sau videodataproiectoare,

planşe, tablă, cretă

5.2 de desfășurare a laboratorului Sala de disecţie, muzeu de anatomie, preparate anatomicespecifice lp 6. Competențe specifice acumulate

Competențe profesionaleDescrierea şi interpretarea noţiunilor de bază ale funcţionăriiorganismului uman, integrarea acestora în concepte/ situaţii care seaplică organismului uman cu scopul de a dezvolta noi competenţeprofesionale de îngrijiri generale şi specifice de sănătate.Însuşirea unor deprinderi şi manualităţi ce permit identificareaobiectivelor de realizat, a resurselor disponibile, condiţiilor de finalizare

Competențe transversaleobiectivelor de realizat, a resurselor disponibile, condiţiilor de finalizarea acestora, etapelor de lucru, timpilor de lucru, termenelor derealizare aferente şi riscurilor aferente,cu standard minim: realizareade proiecte sub coordonare pentru rezolvarea unor problemespecifice domeniului.



Formarea unei reprezentări spaţiale, tridimensionale a corpuluiuman, în ansamblu şi pe segmente;însuşirea unor echivalenţeîntre conţinutul marilor cavităţi ale corpului şi regiunile desuprafaţă;construcţia unor reprezentări ontogenetice în dinamică,utile pentru diagnosticul prenatal. Însuşirea unor deprinderi şimanualităţi.


Se asigură prin însuşirea termenilor şi a denumirilor deanatomie, un limbaj medical necesar pentru intercomunicarea şiînţelegerea cunoştinţelor medicale necesare farmacistuluirespectiv însuşirea de către studenţi a bazelor anatomieistructurale şi funcţionale umane, pentru înţelegerea deplină adisciplinelor de specialitate biofarmacologie şi biopatologie, ainteracţiunilor dintre medicamente şi organismul uman


ore Observații Corelare cu ICS

Semestrul I

1. Introducere în studiul anatomiei.Dezvoltarea corpului uman

Preadare orală,utilizândretroproiectoareşi/sauvideodataproiectoare,planşe, machete,schite pe tablă, etc

2

Reacțiimedicamentoase.Efecte alemedicamentelorasupra fătului

2. Aparatul locomotor: scheletularticulat


2 Traumatism almembrelor

3. Aparatul locomotor: sistemulmuscular


2 Patologiamusculară

Sinteza regiunilor membrelor,

Prezentareainteractivă anoțiunilor deanatomiemacroscopicăși

Simptome,:Agresiune/violență, Traumatismeprin cădere,Durere articulară,Edem articular,Șchiopătare,Adenopatie, Boli,Sindroame,Probleme clinice:Tumori maligneosoase, Arsuri,Boală a țesutuluiconjunctiv,Tulburări alemetabolismuluicalciului șivitaminei D,Patologie renală

4.Sinteza regiunilor membrelor,osteotorace, coloana vertebrala,bazin, cavitati craniofaciale

Curs TBL 2șimicroscopică,aplicațiiclinice, prindezbaterea a68 întrebăride tipcomplementmultiplu

Patologie renalăcronică, Patologiamusculară, Artrităinflamatorie,Tulburări demotilitate,Scleroză multiplă,Osteoartroza,Osteomielita,Osteoporoza,Tulburări alenervilor periferici,Tulburărivasculareperiferice, Boalătromboembolică,Traumatism almembrelor,Hernie, Patologiașoldului, Boalăvaricoasă

5. Aparatul respirator


2 Astm

6. Aparatul cardiovascular: inima


2Tulburări deconducere/ritmcardiac

7. Aparatul cardiovascular: sistemulvascular


2 Hipertensiune

8. Aparatul digestiv: tubul digestiv


2 Apendicită

9. Aparatul digestiv: glande anexe


2 Diabet zaharat

10. Aparatul urinar


2 Obstrucție atractului urinar

Preadare orală,utilizând

11. Sistemul reproductiv

utilizândretroproiectoareşi/sauvideodataproiectoare,planşe, machete,schite pe tablă, etc

2 Contracepție

12. Topografia mediastinului, a cavitățiiperitoneale si a bazinului Curs TBL 2

Cursinteractivbazat pediscutareaunor teste tipgrilă

Simptome :Disfagie,Dispnee,Cianoză, Durereîn piept , Durereabdominală,Distensieabdominală,Modificări detranzit intestinal,Boli / Sindroame /Probleme clinice :Malformații alesistemuluicardiovascular,Patologiepericardică,Apendicită,Patologiapancreasului,Patologia veziciibiliare,Gastroenterită

13. Sistemul nervos central: măduvaspinării, trunchiul cerebral


2Malformații alemăduvei spinării/SNC

14. Sistemul nervos central: cerebel,telencefal. Sistemul nervos autonom


2Patologiecerebrovasculară.Patologii alenervilor cranieni

Semestrul II1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.Bibliografie:1. Barbara Krumhardt, I. Edward Alcamo Anatomia și fiziologia omului. University Press. Tg. Mureș.20142. Richard L. Drake, A. Wazne Vogl, Adam W.M. Mitchell. Gray`s Anatomy pentru studenți. A douaediție. Editura Prior&Books. 2010

ediție. Editura Prior&Books. 2010 Nr.crt. 8.1 Seminar / Laborator / Lucrări practice / Stagii

Metode depredare

Nr.ore Observații Corelare cu ICS

Semestrul I

1. Sistemul locomotor: oase, articulaţii

Predareorală, discuţieinteractivă,demonstraţiipe preparateanatomiceşi/saudisecţie,demonstraţiiîn muzeu

2 Traumatism almembrelor

2. Sistemul locomotor: sistemul muscular


2 Patologiamusculară

3. Aparatul respirator


2 Infecție de tractrespirator

4. Aparatul cardiovascular: inima


2Patologiivalvularecardiace

5. Aparatul cardiovascular: sistemul vascular


2 Anevrism aortic

6. Cavitate toracică: topografie

Predareorală, discuţieinteractivă,demonstraţiipe preparateanatomiceşi/saudisecţie,demonstraţii

2Traumatismtoracoabdominal

demonstraţiiîn muzeu

7. Aparatul digestiv


2 Patologia veziciibiliare

8. Cavitate abdominală: topografie


2Traumatismtoracoabdominal

9. Sistemul urinar


2 Incontinențăurinară

10. Sistemul genital


2 Tulburări alemenstruației

11. Retroperitoneu, bazin: topografie


2Sarcina șinaștereanormală

12. Sistemul nervos central: măduva spinării, trunchicerebral


2Malformații alemăduvei spinării/SNC

Predareorală, discuţieinteractivă,

13. Sistemul nervos central: diencefal, telencefal

interactivă,demonstraţiipe preparateanatomiceşi/saudisecţie,demonstraţiiîn muzeu

2 Patologiecerebrovasculară

14. Sistemul nervos vegetativ


2 Patologii alenervilor cranieni

Semestrul II1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.Bibliografie:1. Barbara Krumhardt, I. Edward Alcamo Anatomia și fiziologia omului. University Press. Tg. Mureș.20142. Richard L. Drake, A. Wazne Vogl, Adam W.M. Mitchell. Gray`s Anatomy pentru studenți. A douaediție. Editura Prior&Books. 2010 9. Coroborarea conținuturilor disciplinei cu așteptările reprezentanților comunității,asociațiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent programuluiAbsolventul va avea cunoștințe de bază de anatomie care să îi permită înțelegerea interacţiunilordintre medicamente şi organismul uman. 10. EvaluareTip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de

evaluare10.3 Ponderedin nota finală

10.4Evaluare peparcursulsemestrului

La curs Descrierea structurii și a funcțiilor sistemelor deorgane Seminar 15%

În timpulactivităţiipractice

Recunoașterea organelor, descrierea localizării șia structurii

Evaluare la LP întimpul semestrului,Seminar pe parcurs

15%

10.5Evaluarefinală

Examenteoretic Cunoașterea anatomiei structurale și funcționale Ex scris: test 50%

teoreticfinal

Cunoașterea anatomiei structurale și funcționalea diferitelor sisteme de organe. Ex scris: test 50%

Examenpracticfinal

Recunoașterea principlalelor organe pe bazaunor preparate anatomice, descrierea structurii,funcției și localizării acestora în corpul uman.

Ex practic 20%

10.6 Standard minim de performanțăPregătirea complexă a studenţilor din bazele anatomiei structurale şi funcţionale umane, ştiinţebiologice fundamentale, pentru înţelegerea deplină a disciplinelor de specialitate biofarmacologie şibiopatologie, a interacţiunilor dintre medicamente şi organismul uman.



1.2 Facultatea DE FARMACIE1.3 Departamentul DE ȘTIINȚE FARMACEUTICE FUNDAMENTALE (DSFF)1.4 Domeniul de studii SĂNĂTATE1.5 Ciclul de studii LICENŢĂ1.6 Programul de studii FARMACIE 2. Date despre disciplină2.1 Denumirea disciplinei BOTANICĂ FARMACEUTICĂ2.2 Titularul activităților de curs Prof. dr. Oroian Silvia

2.3 Titularul activităților de lp Prof. dr. Oroian Silvia, Şef lucr. dr.Tanase Corneliu, Șef lucr. dr.Domokos Erzsebet

2.4 Anul de studii I 2.5 Semestrul I/II 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei OBL 3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităților didactice)3.1 Număr de ore pe săptămână 4/5 3.2 din care curs 2/3 3.3 laborator (lp) 2/23.4 Total ore din planul de învățământ 56/70 3.5 din care curs 28/42 3.6 laborator (lp) 28/28


Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 4/4Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate și pe teren 0,5/1,5Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri 0,5/0,5TutorialExaminăriAlte activități3.7 Total ore de studiu individual / săpt 5/63.8 Total ore pe semestru 126/1543.9 Număr de credite 5/6 4. Precondiții (acolo unde este cazul)4.1 de curriculum 4.2 de competențe 5. Condiții (acolo unde este cazul)5.1 de desfășurare a cursului prezenţa obligatorie (minim 12 prezenţe din 14)

5.2 de desfășurare a laboratoruluiPrezența obligatorie la toate lucrările practice, cunoaștereanormelor de protecție și securitate în laborator, cunoaștereanoțiunilor teoretice pentru fiecare lucrare practică, întocmireapentru fiecare lucrare practică a raportului de laborator.

6. Competențe specifice acumulate

Manifestarea unei atitudini pozitive şi responsabile faţă de domeniulştiinţific al biologiei vegetale ca fundament pentru înţelegerea altordiscipline din planul de învăţământ precum formarea profesională astudenţilor ca viitori farmacişti.Promovarea unor relaţii principiale de colaborare în grupe de lucru,stimularea iniţiativei, creativităţii etc.Valorificarea optimă şi creativă a potenţialului propriu fiecărui studentîn activităţile ştiinţifice din cadrul orelor de lucrări practice.


în activităţile ştiinţifice din cadrul orelor de lucrări practice.Formarea unor competenţe specifice disciplinei:de investigare experimentală în domeniul Morfologiei şi Anatomieivegetale;Recunoașterea și capacitatea de determinare a speciilor de plantesălbatice sau cultivate.Utilizarea cheilor dichotomice din determinatoarele de plante pentrurecunoaşterea unor specii de plante medicinale.Descrierea caracterelor morfologice ale speciilor studiate.Utilizarea herbarului disciplinei pentru observarea caracterelormorfologice a diferitelor specii medicinale.Conştientizarea importanţei ştiinţifice,economice şi practice aleplantelor medicinale.


Dezvoltarea capacităţii cognitive, a gândirii creative,a capacităţii detransfer a cunoştiinţelor,de investigare experimentală în domeniulBotanicii farmaceutice.Definirea disciplinei de Botanică farmaceutică şi a locului ocupat deaceastă disciplină în domeniul Biologiei. Importanţa cunoştiinţelor defitomorfologie şi fitoanatomie,legăturile acestei discipline cu alte ştiinţe.Analizarea principalelor aspecte pe care le cuprinde domeniulBotanicii Farmaceutice: Citologia, Histologia, Organografia (morfologiaşi structura organelor vegetative: rădăcina, tulpina şi frunza, precum şia organelor de reproducere: floarea, fructul şi sămanţa).Prezintă caracterele de recunoaştere a speciilor vegetale pe bazacaracterelor morfoanatomice;Familiarizarea studenţilor farmacişti cu tehnicile de preparare, analizămicroscopică şi macroscopică a plantelor medicinale.Botanica farmaceutice explică conceptele taxonomice și filogeneticeactuale ale Botanicii prin prisma sistemelor filogenetice actuale, agradului de înrudire şi de evoluţie, de la simplu la complex,întrostrânsă interdependenţă cu schimbarea factorilor de mediu, întrunproces dinamic de corelaţii adaptative şi selective (în contextul predăriiunităţilor taxonomice).Familiarizarea studenţilor farmacişti cu tehnicile de recoltare şipreparare a produselor vegetale medicinale.


7.1 Obiectivul general al disciplineiCa disciplină fundamentală, explică noţiunile de bază aleBotanicii farmaceutice şi anume conceptul de morfologie,anatomie, sistematică şi filogenie a plantelor.


Prezintă principalele caractere morfoanatomice a plantelormedicinale, importante în stabilirea identităţii lor.Prezintă categoriile sistematice supraspecifice importante:familia, ordinul, prin prizma sistemelor filogenetice actuale.Descrierea celor mai importante plante medicinale,de pe întregmapamondul,utilizate astăzi în fitoterapie.

8. ConținuturiNr.crt. 8.1 Curs

Metode depredare

Nr.ore Observații

Corelarecu ICS

Semestrul I

1. Importanta studierii Botanicii farmaceutice pentruînvătământul farmaceutic.

Prezentare orală+multimedia

MORFOLOGIAPLANTELOR

2. Compoziţia chimică a organismelor vii Prezentare orală+multimedia

Citologievegetală, 2 ore

3.Studiul constituentilor celulari: citoplasma, reticulendoplasmatic, ribozomii, mitocondriile, aparatulGolgi

Prezentare orală+multimedia 2 ore

4. Studiul constituentilor celulari: plastidele, nucleul,vacuolele, incluziunile ergastice, peretele celular


5.Ţesuturile: de origine; ţesuturile de apărare,conducătoare, mecanice, fundamentale şisecretoare

Curs tip TBLHistologievegetală.Prezența la

secretoare Prezența lacurs 100%.

6. Rădăcina: morfologia rădăcinii, anatomiarădăcinii,

Prezentare orală+multimedia

Organografiaorganelorvegetative,2ore

7. Tulpina: morfologia tulpinii, anatomia tulpinii;produse vegetale de origine caulinară


8.Frunza: morfologia frunzei, anatomia frunzei;importanţa produselor vegetale de provenientăfoliară


9. Floarea: morfologia şi anatomia florii Prezentare orală+multimedia

Organografiaorganelor dereproducere

10. Floarea: tipuri de inflorescente; importantadrogurilor care provin din floriPrezentare orală+multimedia 2 ore

11. Fructul: morfologia şi anatomia fructului;importanţa drogurilor care provin din fructe Curs tip TBL Prezența lacurs 100%

12. Sământa: morfologia şi anatomia sămânţei;importanţa drogurilor care provin din sământăPrezentare orală+multimedia 2 ore

13. Fotosinteza Prezentare orală+multimedia

Noţiuni deFiziologiaplantelor, 2 ore

14. Transpiraţia şi respiraţia Prezentare orală+multimedia

Noţiuni deFiziologiaplantelor, 2 ore

Semestrul II

1. Istoricul utilizării plantelor medicinale Prezentare orală+multimedia;

SISTEMATICAPLANTELOR.3 ore

2.

Supraregnul Prokaria, Regnul Bacteria (Monera),Virusurile, Supraregnul Eukaria, RegnulProtoctista (Protista), Încrengăturile:Myxomycota, Euglenophyta, Bacillaryophyta,Chrysophyta, Chlorophyta, Phaeophyta,Rhodophyta;Încrengătura Lichenophyta;(caracterizare, biologie, clasificare)

Prezentare orală+multimedia; 3 ore

3.

Regnul Fungi, Îngrengăturile: Chytridiomycota,Eumycota; Regnul Plantae:Subregnul Bryobionta,Încreng. Bryophyta; Subregnul Tracheobionta(Cormophyta), Încrengătura Polypodiophyta,Familiile: Lycopodiaceae, Equisetaceae,Polypodiaceae

Prezentare orală+multimedia; 3ore

4.Încrengătura Pinophyta, Clasa Ginkgoatae,Familia: Ginkgoaceae, Calsa Pinatae, Familiile:Pinaceae, Cupressaceae, Taxaceae, ClasaGnetatae, Familia Ephedraceae;

Prezentare orală+multimedia;material botanicproaspăt

3ore

5.Încrengătura Magnoliophyta, Clasa Magnoliatae,Familiile: Lauraceae, Illiciaceae, Monimiaceae,Piperaceae, Aristolochiaceae, Ranunculaceae,Berberidaceae, Papaveraceae, Fumariaceae


3ore

6.Familiile: Caryophyllaceae, Chenopodiaceae,Polygonaceae, Hamamelidaceae, Fagaceae,Betulaceae, Cannabaceae, Urticaceae,Juglandaceae, Grossulariaceae, Rosaceae


3ore

7.

Familiile: Mimosaceae, Cesalpinaceae,Fabaceae, Myrthaceae, Punicaceae,Onagraceae, Lythraceae, Rutaceae,Burseraceae, Sapindaceae, Hippocastanaceae,Linaceae, Geraniaceae, Erythroxylaceae,Polygalaceae, Rhamnaceae


3ore

8. Familiile: Loranthaceae, Euphorbiaceae,Elaeagnaceae, Araliaceae, Apiaceae. Curs tip TBL Prezența la

curs 100%

Elaeagnaceae, Araliaceae, Apiaceae. curs 100%

9.Familiile: Theaceae, Hypericaceae, Droseraceae,Flacourticaceae, Violaceae, Passifloraceae,Brassicaceae.


3ore

10.Familiile: Salicaceae, Tiliaceae, Malvaceae,Ericaceae, Styracaceae, Primulaceae,Loganiaceae, Gentianaceae, Menyanthaceae,Apocynaceae.


3ore

11. Familiile: Asclepiadaceae, Rubiaceae, Oleaceae,Caprifoliaceae, Valerianaceae, Solanaceae.


3ore

12. Familiile: Boraginaceae, Scrophulariaceae,Plantaginaceae, Lamiaceae


3ore

13. Familia: Asteraceae Curs tip TBL Prezența lacurs 100%

14.Clasa Liliatae, Familiile: Alliaceae, Liliaceae,Iridaceae, Orchidaceae, Zingiberaceae, Poaceae,Araceae.


3ore

Bibliografie:I. Bibliografia obligatorie1.Oroian S.,2011 Botanica farmaceutică, Ed. University Press, TârguMureş. II. Bibliografie facultativă1.Avram R., Andronescu E., Füsi I.,1981 Botanică farmaceutică, Ed. Didactică şi Pedagogică,Bucureşti.2.Ciobanu I.,1971 Morfologia plantelor, Ed.Did.şi Ped., Bucureşti, 1971.3.Cristea, V., 2014: Plante vasculare: diversitate, sistematică, ecologie și importanță, Editura PresaUniversitară Clujeană, ClujNapoca.4.Maugini E.,1994 Manuale di Botanica Farmaceutica, Ed.a VIIa, Piccin NuovaLibraria SpAPadova.5.Raven P.H., Evert R.F., Eichorn S.E.,1999 Biology of Plants. 6th Edition. Freeman andCo./Worth Publish. New York.6.Strasburger E., Noll F., Shenck H., Schimper A.F.W.,1998 Lehrbuch der Botanik fürHochschulen, Stuttgart, Jena, Lübeck, Ulm: Gustav Fischer Verlag.7.Tămaş M., 2004 Botanică farmaceutică, Citologia, vol. I, Ed. Medicală Universitară „IuliuHaţieganu“, ClujNapoca. 8.Tămaş M.,2005 Botanică farmaceutică, SistematicaCormobionta, vol. III, Ed. MedicalăUniversitară „Iuliu Haţieganu“, ClujNapoca.9.Tănase C., Mititiuc M., 2001 Micologie, Ed. Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi. 10.Tutin T.G., Heywood V.H., Burges N.A., Moore D.M., Valentine D.H., Walters S.M. & Webb D.A.(eds),19641980 Flora Europaea, vol. 15, Cambridge University Press, Cambridge. Nr.crt. 8.1 Seminar / Laborator / Lucrări practice / Stagii Metode de predare Nr.

ore ObservațiiCorelarecu ICS

Semestrul I

1.1. Norme de protecție si tehnica securității munciiîn laboratorul de Botanică farmaceutică. Aparate optice utilizate în studiul morfologic șianatomic al plantelor medicinale.

Demonstraţii practice;utilizarea materialuluididactic ilustrativexistent în laborator şia preparatelormicroscopice;utilizarea unorprograme interactive

2 ore

2.

2. Studiul celulei vegetale celula vegetală dintunica bulbului de Allium cepa studiulplastidomului celular: grăuncioarelor de clorofilădin Vallisneria spiralis. cromoplaste din rădăcinade Daucus carota şi petalele de Calendulaofficinalis.

Demonstraţii practice;utilizarea materialuluididactic ilustrativexistent în laborator şia preparatelormicroscopice;utilizarea unor

2 ore

officinalis. utilizarea unorprograme interactive

3.

3. Incluziunile ergastice *Incluziunile ergasticesolide: amidonul din: Solanum tuberosum,Triticum aestivum, Zea mays. *Incluziunileergastice solide, cristaline. Identificareahistochimică a oxalatului de calciu: rafidele deoxalat de calciu din peţiolul frunzei de Begoniarex; macle de oxalat de calciu din catafilelebulbului de Allium cepa; sferocristale de inulinăîn rădăcina tuberizată de la Dahlia variabilis.


2 ore

4.

4. Tesuturile de apărare. Formatiuni epidermice: perii tectori unicelulari de pe frunzele de: Althaeaofficinalis, Urtica dioica; peri tectori pluricelulariramificati de pe frunzele de Verbascumphlomoide , Elaeagnus angustifolia; stomatelede tip dicotiledonat: Brassica oleracea; stomatele de tip monocotiledonat: Tradescantiavirginica.


2 ore

5.

5. Tesuturi mecanice: colenchimul şisclerenchimul colenchimul angular din tulpina deLamium album; colenchimul tabular din ramurade Sambucus nigra; colenchimul lacunar dinpeţiolul frunzei de Lactuca sativa; sclerenchimulscleros: brahisclereidele din Pyruscommunis,macrosclereidele şi osteosclereideledin Pisum sativum; sclerenchimul fibros dintulpina de Asparagus officinalis.


2 ore

6.

6. Tesuturi fundamentale: Ţesutul acvifer dinfrunzele de Aloe sp. Ţesutul aerifer din tulpinade Juncus effusus Tesuturi conducătoare:tesutul conducător din tulpina de Cucurbita pepo(sectiune transversală şi longitudinală).


2 ore

7.

7. Tesuturi secretoare tesutul secretor extern:papilele secretoare de pe petalele de Violawittrockiana; perii secretori de pe frunzele dePelargonium zonale, Mentha x piperita, Humuluslupulus. tesutul secretor intern: buzunarelesecretoare din pericarpul fructului de Citrusaurantiacum; canalele secretoare din frunzele dePinus sylvestris, canalele oleifere de laCoriandrum sativum.


2 ore

8.8. Structura primară si secundară a rădăcinii structura primară a rădăcinii de Ranunculus acris,Iris germanica. structura secundară a rădăciniide Saponaria officinalis.


2 ore

9.9. Structura primară si secundară a tulpinii structura primară a tulpinii de Ranunculus acris,Zea mays. structura secundară a tulpinii dePynus sylvestris, Tilia cordata


2 ore

10. Morfologia frunzei: părtile componente aleunei frunze simple; formele limbului; baza

Demonstraţii practice;utilizarea materialuluididactic ilustrativ

10.unei frunze simple; formele limbului; bazalimbului; vârful limbului; marginea limbului; frunzecompuse; nervatiunea frunzei; părozitatealimbului; anexele foliare.

didactic ilustrativexistent în laborator şia preparatelormicroscopice;utilizarea unorprograme interactive

2 ore

11.

11. Structura anatomică a frunzei structuracentric heterogenă a limbului frunzei de Dianthuscarthusianorum; structura bifacială izofacialăstructura intermediară a limbului frunzei deNerium oleander; structura monofacială lafrunza de Iris germanica.


2 ore

12.

12. Morfologia si anatomia organelor dereproducere morfologia florii la Pinus sylvestris; morfologia florii la angiosperme, anatomiaovarului la Lilium candidum. Dispozitia florilor inflorescente racemoase inflorescente cimoase inflorescente compuse


2 ore

13.

13. Morfologia si anatomia fructului morfologiafructului; clasificarea fructelor: fructe simple,cărnoase, indehiscente; fructe simple, cărnoase,dehiscente; fructe simple, uscate, indehiscente;fructe simple, uscate, dehiscente; fructe multiple;fructe false; fructe compuse.


2 ore

14.14. Morfologia si anatomia semintei morfologiasi anatomia semintei de Ricinus communis; forme de seminte medicinale


2 ore

Semestrul II

1. 1. Tehnica determinării plantelor

Folosirea herbarului şia materilului botanicproaspăt, astereomicroscopului,aplicaţii practice îngrădina botanică,determinarea speciilorcu ajutoruldeterminatoarelor deplante şi a atlaselorbotanice

2 ore

2.

2. Încrengătura Polypodiophyta, ClasaLycopodiatae, Familia Lycopodiaceae:Lycopodium clavatum; Clasa Equisetatae, FamiliaEquisetaceae: Equisetum arvense; ClasaPolypodiatae, Familia Polypodiaceae: Dryopterixfilixmas.


2 ore

3. Încrengătura Pinophyta, Clasa Ginkgoatae,

Folosirea herbarului şia materilului botanicproaspăt, astereomicroscopului,

3.3. Încrengătura Pinophyta, Clasa Ginkgoatae,Familia Ginkgoaceae: Ginkgo biloba; ClasaPinatae, Familiile: Pinaceae: Pinus sylvestris;Cupressaceae: Juniperus communis.

stereomicroscopului,aplicaţii practice îngrădina botanică,determinarea speciilorcu ajutoruldeterminatoarelor deplante şi a atlaselorbotanice

2 ore

4.

4. Încrengătura Magnoliophyta, ClasaMagnoliatae Familiile: Berberidaceae: Berberisvulgaris; Aristolochiaceae: Aristolochia clematitis;Ranunculaceae: Aconitum sp., Adonis vernalis,Helleborus purpurascens; Papaveraceae:Chelidonium majus, Papaver somniferum;Cannabaceae: Humulus lupulus Urticaceae:Urtica dioica.


2 ore

5.

5. Familiile: Polygonaceae: Fagopyrumesculentum, Rheum palmatum, Cannabaceae:Humulus lupulus, Urticaceae: Urtica dioica,Rosaceae: Agrimonia eupatoria, Crataegusmonogyna, Filipendula ulmaria, Geum urbanum,Potentilla anserina, Rosa canina, Sorbusaucuparia


2 ore

6.

6. Familiile: Fabaceae: Glycine max, Glycyrrhizaglabra, Laburnum anagyroides, Melilotusofficinalis; Myrthaceae: Eucalyptus globulus;Onagraceae: Epilobium angustifolium;Lythraceae: Lythrum salicaria; Hippocastanaceae:Aesculus hippocastanum.


2 ore

7.

7. Familiile: Linaceae: Linum usitatissimum;Rhamnaceae: Frangula alnus; Euphorbiaceae:Ricinus communis; Loranthaceae: Viscum album;Apiaceae: Angelica archangelica, Carum carvi,Eryngium planum, Foeniculum vulgare.


2 ore

8.

8. Familiile: Hypericaceae: Hypericum perforatum,Brassicaceae: Brassica nigra, Tiliaceae: Tiliacordata; Malvaceae: Althaea officinalis;Ericaceae: Vaccinium myrtillus; Primulaceae:Primula veris.


2 ore

9. Familiile: Gentianaceae: Centaurium erythraea,

Folosirea herbarului şia materilului botanicproaspăt, a

9.

9. Familiile: Gentianaceae: Centaurium erythraea,Gentiana asclepiadea; Apocynaceae: Vincaminor; Rubiaceae: Rubia tinctorum;Caprifoliaceae: Sambucus nigra; Valerianaceae:Valeriana officinalis; Boraginaceae: Symphytumofficinale; Scrophulariaceae: Digitalis purpurea,Verbascum phlomoides.

proaspăt, astereomicroscopului,aplicaţii practice îngrădina botanică,determinarea speciilorcu ajutoruldeterminatoarelor deplante şi a atlaselorbotanice

2 ore

10.

10. Familiile: Lamiaceae: Hyssopus officinalis,Lavandula angustifolia, Leonurus cardiaca,Mentha x piperita, Salvia officinalis, Thymusserpyllum; Solanaceae: Atropa belladonna,Datura stramonium;Plantaginaceae: Plantagolanceolata.


2 ore

11.

11. Familia Asteraceae: Achillea millefolium,Arctium lappa, Artemisia absinthium, Calendulaofficinalis, Echinacea angustifolia, Matricariarecutita, Taraxacum officinale, Xanthiumspinosum.


2 ore

12.

12. Clasa Liliatae, Familiile: Liliaceae: Aloe vera,Convallaria majalis, Colchicum autumnale,Veratrum album; Iridaceae: Iris germanica;Orchidaceae: Orchis morio; Poaceae: Elymusrepens


2 ore

13.13. Recunoaşterea plantelor medicinale dingrădina botanică a Facultăţii de Farmacie sectorul sistematic

Deplasări în grădinabotanică pentru studiulflorei spontane(introduse în cultură) şiidentificarea acesteiaprin metodologiaclasică.

2 ore

14.14. Recunoaşterea plantelor medicinale dingrădina botanică a Facultăţii de Farmacie sectorul sistematic

Deplasări în grădinabotanică pentru studiulflorei spontane(introduse în cultură) şiidentificarea acesteiaprin metodologiaclasică.

2 ore

Bibliografie:Bibliografie obligatorie1.Oroian S., Tanase C., 2016 Botanică Farmaceutică – Îndrumător de lucrări practice, Vol.I, Ed.University Press, Tîrgu Mureş. 2.Oroian S., Curticăpean M., 2007 Botanică Farmaceutică – Îndrumător de lucrăripractice,Vol.I,Ed. University Press, Tîrgu Mureş. Bibliografie facultativă1.Făgăraş M.,2007 Botanică sistematică I (Thallobionta et Bryobionta), Ed. Ovidius University

1.Făgăraş M.,2007 Botanică sistematică I (Thallobionta et Bryobionta), Ed. Ovidius UniversityPress, Constanţa.2.Săvulescu T. (ed.),19521976 Flora României, vol. 113, Ed. Academiei Române, Bucureşti.3.Sîrbu, I., Ştefan, N., Oprea, A., 2013 Plante vasculare din România, determinator ilustrat deteren. Ed. "Victor B. Victor", Bucureşt.4.Tănase C., Mititiuc M.,2001 Micologie, Ed. Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi. 5.Tutin T.G., Heywood V.H., Burges N.A., Moore D.M., Valentine D.H., Walters S.M. & Webb D.A.(eds),19641980 Flora Europaea, vol. 15, Cambridge University Press, Cambridge. 9. Coroborarea conținuturilor disciplinei cu așteptările reprezentanților comunității,asociațiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent programuluiViitorul farmacist trebuie să:aibă capacitatea de aşi organiza eficient activitatea profesională;să conştientizeze faptul că Botanica farmaceutică, prin problematica abordată, stă la baza tuturordomeniilor de cercetare fundamentală şi aplicată care vizează cunoaşterea, răspândirea şi utilizarearaţională a resurdelor vegetale medicinale de pe Pământ;să utilizeze informaţiile privind valorificarea optimă şi creativă a potenţialului vegetal în activităţileştiinţifice; să se angajeze în relaţii de parteneriat cu alte persoane–instituţii cu responsabilităţi similare şi săparticipe la propria dezvoltare profesională. 10. EvaluareTip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere

din nota finală10.4 Evaluarepe parcursulsemestrului

La cursEvaluare formativă pentruverificarea pregătirii pe totparcursul semestrului

Evaluarea individuală în cadrulcursurilor TBL 10%


Evaluare formativă pentruverificarea pregătirii pe totparcursul semestrului

Evaluarea rapoartelor delaborator, fișe de lucru (10%)Examen practic (10%)

20%

10.5 Evaluarefinală

Examenteoretic final Evaluarea cunoştinţelor de bază

Evaluare scrisă de tip mixt (testgrilă + întrebări de tip redacţional) 70%

Examenpractic final 0%

10.6 Standard minim de performanțăEvaluări formative din timpul semestrului: Întocmirea și completarea Rapoartelor de laborator reprezintă condiție obligatorie pentruparticiparea la examenul practic. Prezența obligatorie la cursurile de tip TBL Studenții care absentează la cursurile tip TBL vor fi notați cu nota 1 (unu).Examen practic: Promovarea verificării practice cu minim nota 6 condiţie obligatorie pentru a accede la evaluareaactivităţii de curs. Examen theoretic final: Punctajul acumulat la evaluarile pe parcursul semestrului (curs sau lucrari practice) vor fi luate capondere in stabilirea punctajului final. Standard minim de performanță: Cunoaşterea caracterelor morfoanatomice ale organelorvegetale şi de reproducere ale plantelor medicinale în vederea identificării lor. Descrierea celor maiimportante plante medicinale de pe mapamond ce sunt utilizate astăzi în fitoterapie. Conştientizareaimportanţei ştiinţifice,economice şi practice ale plantelor medicinale Condiție minima: promovarea evaluării scrise de tip mixt cu minim nota 5.



1.2 Facultatea DE FARMACIE1.3 Departamentul DE ȘTIINȚE FARMACEUTICE FUNDAMENTALE (DSFF)1.4 Domeniul de studii SĂNĂTATE1.5 Ciclul de studii LICENȚĂ1.6 Programul de studii FARMACIE 2. Date despre disciplină2.1 Denumirea disciplinei CHIMIE ANALITICĂ ŞI ANALIZĂ INSTRUMENTALĂ2.2 Titularul activităților de curs Conf.Dr. DonathNagy Gabriela/Asist. Dr. Balint Alina2.3 Titularul activităților de lp Şef lucr. Dr. Cârje Anca Gabriela/ Asist. Dr. Balint Alina2.4 Anul de studii 1 2.5 Semestrul II 2.6 Tipul de evaluare Examen 2.7 Regimul disciplinei OBL 3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităților didactice)3.1 Număr de ore pe săptămână 5 3.2 din care curs 2 3.3 laborator (lp) 33.4 Total ore din planul de învățământ 70 3.5 din care curs 28 3.6 laborator (lp) 42


Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 3Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate și pe teren 2Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri 1.5Tutorial 1Examinări 0.5Alte activități 13.7 Total ore de studiu individual / săpt 6.53.8 Total ore pe semestru 1613.9 Număr de credite 5 4. Precondiții (acolo unde este cazul)4.1 de curriculum4.2 de competențe 5. Condiții (acolo unde este cazul)5.1 de desfășurare a cursului Prezența la 80% din cursurile teoretice.

5.2 de desfășurare a laboratoruluiPrezența la toate lucrările practice, cunoașterea normelor deprotecția muncii, de securitate în laborator și a părții teoreticepentru lucrarea curentă la începutul fiecărui laborator.


Se va pune accent pe cunoaşterea, înţelegerea conceptelor, teoriilorşi metodelor de bază ale chimiei și mai precis chimiei analitice. Studiul noţiunilor teoretice fundamentale ale chimiei analitice să deaviitorului farmacist posibilitatea efectuării unui control calitativ almedicamentelor, suplimentelor alimentare și a altor produse pentrusănătate, precum și posibilitatea interpretării principiilor, modelelor şimetodelor ştiinţifice în explicarea conceptelor de proiectare, formulare,realizare şi condiţionare ale acestora. Viitorul farmacist va trebui să știe să definească și să descrieconceptele privind caracterele fizicochimice, controlul calitativ şi


conceptele privind caracterele fizicochimice, controlul calitativ şicantitativ, metodele de analiză ale medicamentelor, suplimenteloralimentare, cosmeticelor şi a altor produse pentru sănătate. Cunoștințele teoretice acumulate trebuie să conducă la ointerpretare şi exprimare a cauzalităţii aspectelor de structură fizicochimică şi o identificare a metodelor de analiză aplicabilemedicamentelor, suplimentelor alimentare, cosmeticelor şi a altorproduse pentru sănătate. De asemenea viitorul farmacist va trebui săpoată aborda studiul relaţiilor structură chimicăproprietăţi, realizareaşi condiționarea medicamentelor, suplimentelor alimentare,cosmeticelor şi a altor produse pentru sănătate cu respectarea şiaplicarea normele de calitate impuse de Farmacopeea Română,Farmacopeea Europeană şi alte standarde internaţionale, precum șiimplementarea şi respectarea Regulilor de Bună Practică deLaborator. Studiul noţiunilor teoretice fundamentale și mai ales aplicareanoțiunilor practice utilizate la lucrările practice ale chimiei analitice sădea viitorului farmacist posibilitatea utilizării unor principii şi metode debază pentru proiectarea, formularea, realizarea şi condiţionarea, întroaplicație practică, a medicamentelor, suplimentelor alimentare,cosmeticelor şi a altor produse pentru sănătate precum și realizareaunui proiect privind analiza şi controlul unei substanţemedicamentoase sau forme farmaceutice întro aplicație practică.


Viitorul farmacist va trebui să fie capabil să lucreze întro echipăpluridisciplinară, să identifice obiectivele de realizat utilizând resurseledisponibile, folosind atât metode clasice de documentare (cărți sauproceduri de lucru), cât și utilizarea resurselor de comunicaremoderne şi formare profesională asistată (portaluri Internet, aplicaţiisoftware de specialitate, baze de date, cursuri online etc.) atât înlimba română cât șiîntro limbă de circulaţie internațională, estimând timpii de lucrunecesari pentru respectarea termenelor de realizare, identificândeventualele riscuri aferente pentru finalizarea proiectelor propuse.



Însuşirea logică a problemelor fundamentale ale chimieianalitice, bazată pe înţelegerea unor raporturi cauzale,memorare şi deducţie. Însușirea teoretică și practică a metodelor de analiză calitativăși cantitativă, pe care studenții le vor folosi atât în studiul altordiscipline, cât și în activitățiile viitoare. Contribuie la formarea de farmaciști care vor putea lucra atât îndiferite laboratoare (industriale, de cercetare, de controlulmedicamentului, inspectorate sanitare), cât și farmacii unde vorputea să efectueze analize calitative și cantitative la masa deanaliză. Însuşirea cunoştinţelor teoretice de bază ale chimiei analitice înstrânsă concordanţă cu celenecesare materiilor de profil farmaceutic care abordeazăadeseori problemele şi noţiunile dechimie analitică (chimie farmaceutică, chimei anorganică, chimieorganică, chimie sanitară,analiza medicamentului).


Descrierea sistematică a noțiunilor și principiilor fundamentaleîntâlnite în metodele de analiză, descrierea sistematică a tipurilorde echilibre și clasificarea logică a cationilor și anionilor pe grupepe baza proprietăților acestora urmărind proprietăţile comune darși specifice tratate selectiv după importanţa lor practică şigeneralitatea lor. Sublinierea importanţei unor elemente de chimie analitică laînțelgerea fenomenologiei pentru analiza medicamentului(echilibre de reacție, deplasarea echilibrelor, echilibre acidobazice, echilibre de complexare, echilibre redox etc.).

8. Conținuturi


Metode depredare

Nr.ore Observații

Corelarecu ICS

Semestrul I1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.

Semestrul II

1. Introducere în chimia analitică. Importanţa chimieianalitice. Metodele chimiei analitice.

Prezentareorala şimultimedia(daca estecazul).

1

2.Instrumentele (tools) și noțiunile de bază alechimiei analitice. Reactivi analitici și reacțiispecifice chimiei analitice.


1

3.Erori în chimia analitică. Clasificarea eroriloranalitice. Evaluarea rezultatelor şi prelucrareastatistică a erorilor analitice întâmplătoare. Moduride apreciere a justeţei unei analize.


1

4.Aplicațiile metodelor statistice în chimia analitică.Recunoaşterea şi îndepărtarea valorilor aberantedin punct de vedere statistic. Teste de eliminare.


2 CursTBL/semII/sapt4

5. Standardizarea şi calibrarea în chimia analitică


1

6.Caracteristicile electronice şi proprietăţile analiticepe care le determină. Clasificarea ionilor în grupeanalitice şi studiul reacţiilor chimice analitice.


2

7.

Echilibre chimice şi importanţa lor pentru chimiaanalitică. Modificarea echilibrului unei reacţii înscop analitic. Aplicaţii. Procesul de dizolvare.Formarea ionilor în soluţii. Clasificarea analitică aelectroliţilor în soluţii apoase. Electroliţi slabi.Electroliţi tari. Activitate şi coeficienţi de activitate.


4

8.

Echilibre acidobazice în chimia analitică. Teoriiasupra sistemelor acidobazice. Importanţa lor.Aplicaţii. Efectul solvenţilor. Echilibre acidobaziceîn solvenţi apoşi. Solvenţi neapoşi. Calculareaconcentraţiei ionilor de hidrogen şi a pHului însoluţii apoase şi neapoase. Influenţa diferiţilor


4

soluţii apoase şi neapoase. Influenţa diferiţilorfactori asupra echilibrelor în solvenţi neapoşi.

cazul).

9.Combinaţii zwitterionice (determinarea punctuluiizoelectric), săruri (acizi şi baze ionice). Hidrolizasărurilor. Constanta de hidroliză. Gradul dehidroliză. Soluţii tampon.


3

10. Aplicaţii ale echilibrelor acidobazice în titrimetrie.Acidoalcalometria. Titrări în solvenţi neapoşi.


9 CursTBL/semII/sapt10

11.12.13.14.Bibliografie:1. Luca C., Enea O. – Determinarea constantelor analitice, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti1971;2. Kekedy L. – Chimie analitică calitativă, Ed. Scrisul Românesc, Craiova 1980;3. Morait Gh., Roman L. – Chimie Analitică, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti 1983;4. Pietrzyk D. J., Frank C. W. – Chimie analitică, Ed. Tehnică, Bucureşti 1989;5. Duşa S., Fori. I. Chimie Analitică calitativă – bazele teoretice, Ed. Tipomur, Târgu Mureş 1998;6. Duşa S. – Chimie Analitică calitativă, University Press, Târgu Mureş, 2003.7. Barcza L., Buvári Á.: A minõségi kémiai analízis, Medicína Könyvkiadó, Budapest, 20098. Skoog D. A., West D. M., Holler F. J., Crouch S. R. Fundamentals of Analytical Chemistry, Ed.Brooks/Cole Cengage Learning, USA, 8th Ed. 2003 si 9th edition 20139. Harris D. C., Quantitative Chemical Analysis. Ed. Freeeman and Company, New York, USA, 8thEd. 2010 Nr.crt. 8.1 Seminar / Laborator / Lucrări practice / Stagii Metode de predare Nr.


Semestrul I1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.

Semestrul II

1.1. Norme de protecţia muncii. Regulamentuldisciplinei. Introducere în chimia analitică.Exemple de reactivi analitici. Prepararea soluţiilorde reactivi pentru analiză.

Prezentare orală +prezentare practică

2.

2. Prepararea soluţiilor de diferite concentraţiiprocentuale şi molare, diluții (prepararea uneisoluții procentuale dintro soluție concentrată,prepararea unei soluții molare sau normalepornind de la o soluție procentuală). Exprimareaerorilor, calcularea erorii relative procentuale, adeviației standard.

Demonstrații practiceși efectuareaexperimentului.

3. Clasificarea cationilor pe grupe analitice. Demonstrații practice

3.3. Clasificarea cationilor pe grupe analitice.Reacţiile ionilor : Na+ , Li+ ,Mg2+, K+ , NH4+ ,Ca2+ , Ba2+ .


4. 4. Reacţiile ionilor : Al3+ , Fe2+ , Fe3+ , Zn2+,Cr3+, Mn2+, CrO42 , Cr2O72 , MnO4


5. 5. Reacţiile ionilor Cu2+ , Hg2+ , Bi3+, Ag+ , Pb2+, Hg22+ . Deplasarea echilibrelor.


6. 6. Separarea cationilor pe grupe analitice. Analizede săruri necunoscute


7.7. Clasificarea anionilor pe grupe analitice.Reacţiile ionilor Cl , Br , I , SCN , [Fe(CN)6]3 ,[Fe(CN)6]4. Identificarea Cl2 , Br2 , I2 .


8. 8. Reacţiile ionilor S2 , NO2 , CH3COO, CO32, BO2, PO43 , S2O32 , NO3 , SO42 .


9. 9. Analize de săruri necunoscute. Testarea cunoștințelor.Efectuarea analizelor.

10. 10. Analize de săruri necunoscute. Testarea cunoștințelor.Efectuarea analizelor

11.11. Introducere în volumetrie. Veselă calibrată,biurete, tehnica de titrare. Titrarea acido bazică,exemple cu indicarea chimică a punctului deechivalență (alegerea indicatorilor).


12.12. Aplicații numerice, noțiuni recapitulativeprivind identificarea ionilor pe baza reacțiiloranalitice.

Testarea cunoștințelor.Efectuarea analizelor

13. 13. Recuperări. Analize de săruri necunoscute. Testarea cunoștințelor.Efectuarea analizelor

14. I14. Examen practic. Testarea cunoștințelor.Bibliografie:1. Roman L., Săndulescu R. – Chimie analitică, Vol.I, Analiza chimică calitativă, Ed. Didactică șipedagogică, București, 1999;2. Dușa S. – Chimie analitică calitativă, University Press, Târgu Mureș, 2003;3. Dușa S – Chimie analitică calitativă, University Press, Târgu Mureș, 2008. 9. Coroborarea conținuturilor disciplinei cu așteptările reprezentanților comunității,asociațiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent programuluiAngajatorii aştepata de la un viitor absolvent de farmacie sa fie capabil să: aplice metodele de separare şi purificare convenabile în funcţie de natura şi starea fizică asubstanţei medicamentoase; utilizeze abilitaţile practice pentru efectuarea unor operaţii farmaceutice de bază folosite laprepararea diverselor forme farmaceutice magistrale şi oficinale; aibă abilităţile necesare pentru diferenţierea diferiţilor cationi sau anioni pe baza unor reacţii derecunoaştere oficinale; aibă abilităţi de comunicare şi organizare, precum şi capacitatea de asimilare de noi informaţii pebaza celor studiate anterior; fie capabil să determine concentraţii procentuale, molare sau normale precum şi să poată sătreacă dintro concentraţie întralta; ştie să scrie ecuaţii de echilibru şi să poată să deplaseze echilibrul întro direcţie sau alta; aibă cunoştinţele necesare identificării unor medicamente pe baza unore reacţii analitice calitativeşi a unor procese simple sau mai complexe de natură fizicochimică şi să le utilizeze pentruprepararea de substanţe medicamentoase marginale; 10. EvaluareTipactivitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de


10.4Evaluare peparcursul

parcursulsemestrului

La cursIdentificarea principalelor tipuri de reacţii chimiceutilizate în analiza calitativă. Echilibrele ce sestabilesc pentru fiecare tip de reacţie, modurilede influenţare a acestor echilibre.

Chestionare, fişe delucru. 10%


Aplicarea corectă a reacţiilor chimice pentruidentificarea diverşilor ioni (cationi, anioni)

Evaluare practică peparcurs.Note analizesărurinecunoscute.Evaluarescrisă

20%

10.5Evaluarefinală

Examenteoreticfinal

Se va evalua abilitatea studentului de întelegerea diferențelor între diferitele tipuri de echilibre,acesta fiind capabil să scrie ecuațiile care lecaracterizează și să explice fenomenologia. Seva evalua și capacitatea studentului de corelare acunoștințelor între diferitele tipuri de echilibre fiindastfel capabil să definească noțiuni de pH, pOH,pM(de exemplu pAg) și să le coreleze cu altenoțiuni, de ex. indicatorii aplicând aceeașifenomenologie.

Examen scris carecuprinde atat o partede subiecte grila, catsi subiectedescriptive.

70%

Examenpracticfinal

10.6 Standard minim de performanță− Determinarea unor echilibre, identificarea tipului de echilibru, capacitatea studentului de a scrieecuația carel caracterizează și de a explica fenomenul care guvernează echilibrul – barem minimalpentru nota 5.



1.2 Facultatea DE FARMACIE1.3 Departamentul DE ȘTIINȚE FARMACEUTICE FUNDAMENTALE (DSFF)1.4 Domeniul de studii SĂNĂTATE1.5 Ciclul de studii LICENŢĂ1.6 Programul de studii FARMACIE 2. Date despre disciplină2.1 Denumirea disciplinei CHIMIE GENERALA SI ANORGANICA2.2 Titularul activităților de curs Conf.dr. Augustin Curticapean

2.3 Titularul activităților de lp Conf.dr. Augustin Curticapean / Sef lucr.dr. LaviniaBerta/Asist.drd. Boda Francisc Andrei

2.4 Anul de studii I 2.5 Semestrul I/II 2.6 Tipul de evaluare Examen 2.7 Regimul disciplinei OBL 3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităților didactice)3.1 Număr de ore pe săptămână 5/5 3.2 din care curs 2/2 3.3 laborator (lp) 3/33.4 Total ore din planul de învățământ 70/70 3.5 din care curs 28/28 3.6 laborator (lp) 42/42


Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 2/2Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate și pe teren 2/2Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri 1/1Tutorial 1/1Examinări Alte activități 3.7 Total ore de studiu individual / săpt 5/53.8 Total ore pe semestru 140/1403.9 Număr de credite 5/6 4. Precondiții (acolo unde este cazul)4.1 de curriculum Pentru examenul de Chimie Generala si Anorganica semestrul II trebuie ca

examenul semestrului I sa fie promovat4.2 de competențe 5. Condiții (acolo unde este cazul)5.1 de desfășurare a cursului Prezenta obligatorie (minim 12 din 14 saptamani)5.2 de desfășurare a laboratorului Prezenta obligatorie (minim 12 din 14 saptamani) 6. Competențe specifice acumulate


Cursul in prima parte generala urmăreşte, prin conţinut şi abordare,transmiterea şi însuşirea de către studenţi a legilor, principiilor,structurilor, echilibrelor de bază ale chimiei. Cursul in a doua parte descriptiva urmăreşte transmiterea şiînsuşirea de către studenţi a caracteristicilor si proprietatilor specificeelementelor chimice nemetalice din sistemul periodic In cadrul lucrărilor practice, prin conţinut şi abordare, se urmăreşteformarea aptitudinilor pentru activitatea experimentală şi de cercetare,imbogatirea deprinderilor si a manualitatii cu ustensile de laborator,respectiv definirea, descrierea si interpretarea principiilor, modelelor si

respectiv definirea, descrierea si interpretarea principiilor, modelelor simetodelor stiintifice pentru desfasurarea optima a etapelor din cadrulprocedurilor experimentale.


Identificarea, concatenarea si utilizarea cumulativa a informatiilor,conceptelor, principiilor si a legilor descriptive din domeniul chimieianorganice cu cele provenite din domeniile chimice inrudite. Relationarea si asocierea caracteristicilor specifice si a proprietatilorgenerale si particulare ale elementelor chimice nemetalice cudomeniile in care este implicata activitatea biologica a acestora Identificarea scopurilor, resurselor, conditiilor, etapelor cu duratadeterminata in vederea realizarii experimentelor programate, insuccesiunea logica de desfasurare a acestora . Stabilirea rolurilor si a responsabilitatilor in cadrul echipei de lucrupentru efectuarea experimentelor programate in vederea optimizarii sieficientizarii timpilor de lucru.


7.1 Obiectivul general al disciplineiInsusirea de cunostinte de baza din domeniul Chimiei generalesi anorganice, utile in pregatirea de specialitate in domeniulfarmaceutic


Acumularea si aprofundarea cunostintelor cu caracter general:concepte, principii, legi ale chimiei generale Acumularea si aprofundarea cunostintelor cu caracter descriptivprivind caracteristicile specifice si proprietatile elementelorchimice nemetalice Echilibrarea nivelului de cunostinte de baza acumulat de catrestudenti



Semestrul I

1.

Structura atomului. Electronul. Nucleele atomilor.Neutronul. Spectre atomice. Spectre de raze Xale atomilor. Structura învelişului de electroni alatomului. Modelul clasic al atomului de hidrogen.Modelul cuantic al atomului de hidrogen dupăBohr şi Sommerfeld. Noţiuni de mecanicăcuantică.

Prelegere sustinuta cumateriale grafice 2 ore/C1

2.

Structura atomului. Orbitalii atomului de hidrogen.Ocuparea orbitalilor cu electroni. Principiul deexcludere sau principiul lui Pauli. Principiulocupării succesive a orbitalilor cu electroni.Regula lui Hund. Regula Klechkowski. Legăturichimice. Tipuri de legături chimice. Legăturaionică. Legătura covalentă.


3.

Structura moleculei. Orbitali moleculari. Legăturiσ şi π. Legături duble şi triple. Nivele de energieale orbitalilor moleculari. Ordin de legătură.Orbitali moleculari hibridizaţi. Orbitali moleculariextinşi şi electroni p delocalizaţi. Rezonanţă.Metoda legăturilor de valenţă MLV. Metodaorbitalilor moleculari MOM. Molecule deficienteîn electroni. Legături tricentrice.


4.Starea solidă. Sisteme de cristalizare. Legăturichimice în cristale. Reţele ionice. Energia reţeleide cristalizare. Reţele moleculare. Izomorfism şipolimorfism.


5.

Termodinamica chimică. Legile (principiile)termochimiei. Criterii pentru reacţii spontane.Acizişi baze. Constante de aciditate ale acizilor slabi.Constante de bazicitate.Exponenţi de activitate,pH ,exponenţi de aciditate şi pK. Scara pH a


pH ,exponenţi de aciditate şi pK. Scara pH aactivităţii (concentraţiei) ionilor de hidrogen.Funcţia de aciditate HO.

6.Echilibre chimice. Reacţii de precipitare. Reacţii încare NO al elementelor se schimbă. Factorii careinfluenţează reacţiile de oxidoreducere.


7.TBL Structura atomului, structura moleculei.Proprietatile substantelor chimice. Reactiichimice.

Verificare/Prelegeresustinuta cu materialegrafice

2 ore/C7

8.

Elementele şi combinaţiile lor. Nemetalele.Sistemul periodic.Distribuţia elementelor înnatură. Proprietati periodice, proprietatineperiodice. Caracterizarea generală anemetalelor. Hidrogenul şi combinaţiile lui. Grupaa VIIIa principală a sistemului periodic. Gazelerare.


9.Elementele şi combinaţiile lor. Nemetalele. Grupaa VIIa principală a sistemului periodic.Caracterizarea generală a grupei. Florul. Clorul.Bromul. Iodul. Combinaţiile halogenilor.


10.

Elementele şi combinaţiile lor. Nemetalele. Grupaa VIa principală a sistemului periodic.Caracterizarea generală a grupei. Oxigenul.Ozonul. Oxidul de hidrogen, apa. Peroxidul dehidrogen. Sulful. Alotropie şi forme polimorfe.Hidrogenul sulfurat. Sulfuri. Polisulfuri. Oxizii şioxiacizii sulfului.


11.

Elementele şi combinaţiile lor. Nemetalele. Grupaa Va principală a sistemului periodic.Caracterizarea generală a elementelor din grupaa Va. Azotul. Amoniacul. Hidrazina,hidroxilamina, acidul azothidric. Oxizii şi oxiaciziiazotului. Fosforul. Oxizii şi oxiacizii fosforului.Fosfaţii. Pirofosfaţi, metafosfaţi, polifosfaţi.


12.

Elementele şi combinaţiile lor. Nemetalele. Grupaa Va principală a sistemului periodic. Arsenul,stibiul, bismutul. Combinaţiile arsenului,stibiului,bismutului. Grupa a IVa principală asistemului periodic. Caracterizarea generală aelementelor din grupa a IVa. Carbon formealotropice. Halogenurile carbonului. Oxizii şioxiacizii carbonului. Combinaţiile carbonului cusulful şi azotul. Combinaţiile carbonului cumetalele.


13.

Elementele şi combinaţiile lor. Nemetalele. Grupaa IVa principală a sistemului periodic. Siliciul.Comparaţii privitoare la chimia siliciului cu cea acarbonului. Combinaţiile siliciului. Silicaţi. Grupa aIIIa principală a sistemului periodic.Caracterizarea generală. Borul si combinaţiile lui


14. TBL Caracterizare generală nemetale.Verificare/Prelegeresustinuta cu materialegrafice

2 ore/C14

Semestrul II

1.

Combinaţii complexe. Teoria lui Werner, teoriamodernă a formării combinaţiilor complexe.Număr de coordinaţie. Număr atomic efectiv.Tipuri de combinaţii complexe (amino complecşi,cianuri complexe, halogenuri complexe).Complecşi polinucleari.


2.Combinaţii complexe. Structura spaţială acombinaţiilor complexe. Izomeria combinaţiilorcomplexe. Carbonili metalici.


Combinaţii complexe. Nomenclatura combinaţiilor

3.

Combinaţii complexe. Nomenclatura combinaţiilorcomplexe. Natura legăturilor chimice încombinaţiile chimice (Metoda legăturilor devalenţă – MLV, Metoda câmpului cristalin MCC,Metoda orbitalilor moleculari MOM, Metodacâmpului de liganzi MCL).


4.Starea metalică. Legătura metalică. Interpretareaproprietăţilor fizice ale metalelor. Proprietăţichimice ale metalelor. Metode generale deobţinere a metalelor. Clasificarea metalelor


5.

Metalele din grupele principale (de tip s si p) combinaţiile lor, proprietatile si utilizarile acestora.Elementele metalice din grupele principale.Metalele din grupa I principală. Metalele alcalinesi combinaţiile lor proprietatile si utilizarileacestora. Elementele din grupa aIIa principală.Beriliul, Magneziu si combinaţiile lor proprietatilesi utilizarile acestora. Metalele alcalinopămîntoase. Calciu, Stronţiu, Bariul sicombinaţiile lor proprietatile si utilizarileacestora.


6.

Metalele din grupele principale (de tip s si p) combinaţiile lor, proprietatile si utilizarile acestora.Elementele metalice din grupa aIIIa principală.Aluminiul si combinaţiile lui proprietatile siutilizarile acestora. Elementele metalice din grupaaIVa principală. Staniul, plumbul si combinaţiilelor proprietatile si utilizarile acestora.


7. TBL Proprietăţi generale ale metalelor.Verificare/Prelegeresustinuta cu materialegrafice

2 ore/C7

8.

Metalele tranzitionale (de tip d si f) combinaţiilelor, proprietatile si utilizarile acestora. Elementelegrupelor a III si aIVa secundare.Lantan, Titan,Zirconiu, Hafniu si combinaţiile lor proprietatile siutilizarile acestora. Elementele grupei aVasecundare. Vanadiu, Niobiu, Tantal si combinaţiilelor proprietatile si utilizarile acestora. Metaleletranzitionale (de tip d si f) combinaţiile lor,proprietatile si utilizarile acestora. Elementelegrupei aVIa secundare. Cromul combinaţiile lui proprietatile si utilizarile acestora.


9.

Metalele tranzitionale (de tip d si f) combinaţiilelor, proprietatile si utilizarile acestora. Elementelegrupei aVIa secundare. Molibden, Wolfram sicombinaţiile lor proprietatile si utilizarileacestora. Polioxometalatii si proprietatile lor.Elementele grupei aVIIa secundare. Mangan,Technetiu, Reniu. Manganul si combinaţiile lui proprietatile si utilizarile acestora.


10.

Metalele tranzitionale (de tip d si f) combinaţiilelor, proprietatile si utilizarile acestora. Elementelegrupei aVIIIa secundare. Caracterizareagenerală. Fierul si combinaţiile lui proprietatile siutilizarile acestora. Cobaltul si combinaţiile lui proprietatile si utilizarile acestora.


11.

Metalele tranzitionale (de tip d si f) combinaţiilelor, proprietatile si utilizarile acestora. Nichelul şicombinaţiile lui proprietatile si utilizarile acestora.Metalele platinice: caracterizare generală. Platina,paladiul şi combinaţiile lor proprietatile siutilizarile acestora.


12.

Metalele tranzitionale (de tip d si f) combinaţiilelor, proprietatile si utilizarile acestora. Elementelegrupei I secundare. Cupru, Argint, Aur şi Prelegere sustinuta cu

materiale grafice 2 ore/C12

12. grupei I secundare. Cupru, Argint, Aur şicombinaţiile lor proprietatile si utilizarileacestora.

materiale grafice 2 ore/C12

13.

Metalele tranzitionale (de tip d si f) combinaţiilelor, proprietatile si utilizarile acestora. Elementelegrupei a II secundare. Zinc, Cadmiu, Mercur şicombinaţiile lor proprietatile si utilizarileacestora.


14.TBL Metalele din grupele principale generalitati,clasificare, proprietati. Metale tranzitionale generalitati, clasificare, proprietati.

Verificare/Prelegeresustinuta cu materialegrafice

2 ore/C14

Bibliografie:Bibliografie obligatorieSemestrul I1. Olariu M., Chimie generală şi anorganică Vol. I, Ed. University Press, Tg.Mureş, 2009, ISBN 978 973 169 10842. Olariu M., Chimie generală şi anorganică Vol. II, Ed. University Press, Tg.Mureş, 2009, ISBN978 – 973 169 10913. Gh.Marcu, M.Rusu, V.Coman: Chimie Anorganică vol.I (Nemetale şi Semimetale), Ed. Eikon, ClujNapoca, 2004, ISBN 973 – 7987 – 74 – 8.4. Olariu M., Chimie anorganică vol.I,II, Litografia U.M.F., Tg.Mureş, 20025. Tökés B., Szervetlen Kémia, I.Köt., Általános rész, I.M.F. Tg.Mureş, 1978 6. Olariu M., Chimie anorganică vol.I, Litografia U.M.F., Tg.Mureş, 19927. Grecu I., Goina T., Chimie anorganică, Ed. Didactică şi Pedagogică,19828. C.D.Neniţescu, Chimie generală, Ed. Didactică şi Pedagogică,19829. L.Pauling, Chimie generală, Ed. Stiinţifică, 1972Bibliografie obligatorie Semestrul II1. Olariu M., Chimie generală şi anorganică Vol. III, Ed. University Press, Tg.Mureş, 2009, ISBN978 973 169 11072. Olariu M., Chimie anorganică vol.III, Litografia U.M.F., Tg.Mureş, 20053. Olariu M., Chimie anorganică vol.II,Litografia U.M.F.,Tg.Mureş, 19944. Grecu I., Goina T., Chimie anorganică, Ed. Didactică şi Pedagogică,19825. C.D.Neniţescu, Chimie generală, Ed. Didactică şi Pedagogică,19826. L.Pauling, Chimie generală, Ed. Stiinţifică, 19727. Gh.Marcu, Chimia metalelor, Ed.Didactică şi Pedagogică Bucuresti, 19798. Macarovici C.,Chimie anorganica – Metale, Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti, 1972Bibliografie facultativa1. D.Negoiu, Tratat de chimie anorganică vol.I,II,III, Ed.Tehnică, Bucuresti, 19722. E.Beral, M.Zapen, Chimie anorganică, Ed. Tehnică Bucuresti, 19773. Gh.Marcu, Maria Brezeanu, Anita Bâtcu, Cornelia Bejan, Rodica Căţuneanu, Chimie anorganică,Ed.Didactică şi Pedagogică Bucuresti, 19874.Literat L., Chimie generala, Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti, 19755. Strajescu M., Teodor F., Elemente de Chimie Bioanorganica, Editura Dacia ClujNapoca, 19796. G.C.Constantinescu,Negoiu M.,Constantinescu C., Chimie Anorganica,Editura Tehnica Bucuresti,19867. Cotton and Wilkinson, Advanced Inorganic Chemistry , Third Edition, Interscience Publishers,ISBN 04711756098. Helslops R.B., Robinson P.L., Inorganic Chemistry Third Edition, Elsevier Publishing Company,Olanda, 1976 Nr.crt. 8.1 Seminar / Laborator / Lucrări practice / Stagii Metode de predare Nr.


Semestrul I

1.Chimie generală. Introducere în munca delaborator. Instructaj privind protecţia muncii înlaboratoarele de chimie. Prezentarea principalelorvase, ustensile şi aparatură de laborator.

Parte demonstrativa siexperimente executatede studenti

3 ore/LP1

2.

Chimie generală. Curăţirea ustensilelor şi vaselorde laborator. Soluţii de spălare (preparareaamestecului cromic). Măsurarea greutăţilor,volumelor şi densităţilor (aerometre, alcoolmetre).Operaţii simple de laborator în vederea separăriişi purificării substanţelor: dizolvarea,precipitarea,decantarea şi filtrarea (simplă, sub vid).


3 ore/LP2

3.Chimie generală. Operaţii anorganice complexe:distilarea, uscarea substanţelor lichide şi solide,

Parte demonstrativa siexperimente executate 3 ore/LP3

3. distilarea, uscarea substanţelor lichide şi solide,prepararea, purificarea şi uscarea gazelor.

experimente executatede studenti

3 ore/LP3

4.

Chimie generală. Dispozitive şi mijloace demenţinere constantă a temperaturii. Punctetermometrice fixe (determinarea punctelor detopire si fierbere). Obţinerea temperaturilor joase.Amestecuri răcitoare.


3 ore/LP4

5.Chimie generală. Mase atomice şi moleculare.Aplicarea legii generale a gazelor la determinareamaselor atomice a unor metale (Zn, Al, Mg) şi amaselor moleculare (metoda Victor Meyer).


3 ore/LP5

6.

Chimie generală. Verificarea legilor de bază alechimiei. Legea conservării masei. Legeaproporţiilor definite. Echivalent chimic.Determinarea echivalentului chimic al elementelor(Cu şi Fe). Determinarea echivalentului chimic alcarbonatului de calciu.


3 ore/LP6

7.Chimie generală. Prepararea soluţiilorprocentuale, molare, normale. Concentraţiimolale, fracţii molare.


3 ore/LP7

8.

Chimie generală. Soluţii. Solubilizare. Coeficientulde solubilitate, produsul de solubilitate.Determinarea Ps a acetatului de argint. Efectetermochimice la dizolvare: călduri de solvatare,călduri de diluare.


3 ore/LP8

9.Chimie generală. Reacţii acidobazice. Noţiuni depH. Indicatori. Determinarea colorimetrică a pHului. Soluţii tampon. Determinarea capacităţii detamponare.


3 ore/LP9

10.Chimie generală. Reacţii chimice. Generalităţiprivind viteza de reacţie; factori care oinflunţează. Reacţii şi sisteme redox. Seriatensiunilor electromotoare.


3ore/LP10

11.Chimie anorganica descriptiva. Nemetale.Halogeni. Fluor, Clor, Brom, Iod si combinatiile lor– proprietatile acestora. Calcogeni. Oxigen, Sulf sicombinatiile lor proprietatile acestora.


3ore/LP11

12.Chimie anorganica descriptiva. Nemetale.Carbonul, siliciul, borul si combinatiile lor proprietatile acestora


3ore/LP12

13. Chimie anorganica descriptiva. Nemetale. Azotul,fosforul si combinatiile lor proprietatile acestora.Parte demonstrativa siexperimente executatede studenti

3ore/LP13

14.Verificare practica. Test scris privind cunostinteledobândite.Efectuarea unui experiment practic Referat.

3ore/LP14

Semestrul II

1.

Chimie anorganică descriptivă. Metale. Protectiamuncii Instructaj privind protecţia muncii înlaboratoarele de chimie. Reactii in eprubetehidroliza, precipitare, caracter amfoter,complexare.


3 ore/LP1

2.Chimie anorganică descriptivă. Metale. Combinaţiicoordinative cationice şi anionice (microsinteze).Structuri cristaline.


3 ore/LP2

3.Chimie anorganică descriptivă. Metale. Sinteza şisepararea unor stereoizomeri ai combinaţiilorcomplexe.


3 ore/LP3

4.Chimie anorganică descriptivă. Metale. Metalelealcaline şi alcalinopământoase. Aluminiu şicombinaţiile lui – proprietatile acestora


3 ore/LP4

5. Chimie anorganică descriptivă. Metale. Staniul, Parte demonstrativa siexperimente executate 3 ore/LP5

5. Chimie anorganică descriptivă. Metale. Staniul,plumbul şi combinaţiile lor proprietatile acestora experimente executate

de studenti3 ore/LP5

6. Chimie anorganică descriptivă. Metale. Cromul şicombinaţiile lui proprietatile acestora


3 ore/LP6

7. Chimie anorganică descriptivă. Metale. Manganulşi combinaţiile lui proprietatile acestora


3 ore/LP7

8. Chimie anorganică descriptivă. Metale. Fierul sicombinaţiile lui proprietatile acestora


3 ore/LP8

9. Chimie anorganică descriptivă. Metale. Cobaltul şicombinaţiile lui proprietatile acestora


3 ore/LP9

10. Chimie anorganică descriptivă. Metale. Nichelul şicombinaţiile lui proprietatile acestoraParte demonstrativa siexperimente executatede studenti

3ore/LP10

11. Chimie anorganică descriptivă. Metale. Cuprul,argintul şi combinaţiile lor proprietatile acestoraParte demonstrativa siexperimente executatede studenti

3ore/LP11

12. Chimie anorganică descriptivă. Metale. Zincul şicombinaţiile lui proprietatile acestoraParte demonstrativa siexperimente executatede studenti

3ore/LP12

13. Chimie anorganică descriptivă. Metale. Mercurulşi combinaţiile lui proprietatile acestora.Parte demonstrativa siexperimente executatede studenti

3ore/LP13

14.Verificare practica. Test scris privind cunostinteledobândite. Efectuarea unui experiment practic Referat

3ore/LP14

Bibliografie:Bibliografie Lucrari practice1.Olariu M., Chimie generală şi anorganică Lucrări practice Ed. University Press Tg.Mureş, 2008,ISBN 97897316902472.Olariu M., Indrumător de lucrări practice de chimie generală şi anorganică, Litografia U.M.F. TgMureş, 19993. Olariu M., Indreptar de lucrări practice de chimie anorganică, Litografia I.M.F. Tg.Mureş, 19814. Iuşut M., Probleme de chimie generală şi anorganică, Ed. Tehnică, Bucureşti, 19815. Pauling L., Chimie generală, Ed.Ştiinţifică Bucuresti, 19726. Grecu I., Curea E., Neamţu M., Chimie anorganică. Lucrări practice, Litografia I.M.F. Tg Mureş,19757. Mironescu N., Tutoveanu A., Tehnica lucrărilor de laborator, Ed.Tehnică Bucuresti, 19678. Manualul inginerului chimist – vol.1,2 , Editura Tehnica Bucuresti, 19739. Manualul laborantului chimist, Editura Tehnica Bucuresti, 197510. Kolditz L., AnorganikumChemisches, Lehr und Praktikumsbuch, Veb Deutscher VerlagderWissenchaften Berlin, 196811. Handbook of Preparative Inorganic Chemistry, vol.I,II Second Edition, Academic Press NewYork, 196512.Tőkés B., Dudutz Gy., DonáthNagy G.: A kémia alapjai I, III kötet, Studium Alapítvány Kiadó,Marosvásárhely, 2005 9. Coroborarea conținuturilor disciplinei cu așteptările reprezentanților comunității,asociațiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Coroborarea notiunilor acumulate cu informatiile privind compatibilitatile si nivelul de reactivitate alcompusilor chimici anorganici in relatie cu alti compusi chimici in principal cu compusii biologic activi. Utilizarea relationala a informatiilor privind caracteristicile si proprietatile elementelor chimicenemetalice si a compusilor acestora in privinta reactivitatii in procesele de obtinere sau sinteza aunor preparate utilizate in domeniul farmaceutic. 10. EvaluareTipactivitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere

din nota finală10.4Evaluare pe

Evaluare peparcursulsemestrului

La curs Cursul 7 si 14 din fiecare semestrulTBL 10%


Evaluarea intocmirii referatelor practicepentru fiecare sedinta. Evaluarearezultatelor practice obtinute peparcursul semestrului. Evaluareanivelului cunostintelor teoretice.Efectuarea unui experiment practic.

Media notelor acordate pereferatele intocmite. Medianotelor acordate pentrurezultatele obtinute. Referat curezultate obtinute. Verificarepractica scrisa(eliminatorie).

20%admis/respins

10.5Evaluarefinală

Examenteoreticfinal

Evaluarea cunostintelor din parteagenerala.Evaluarea cunostintelor din parteadescriptiva.

Examinare tip grila completatacu subiecte descriptive. 70%

Examenpracticfinal

10.6 Standard minim de performanțăDefinirea simpla a conceptelor, principiilor si legilor chimiei generale, respectiv enumerareacaracteristicilor specifice si a proprietatilor particulare pentru elementele chimice nemetalice.Nivel minim de punctaj pentru promovarea examenului scris: 12 teste grilă corecte din totalul de 35grile (fiecare grilă 0,1 puncte) şi 1/3 din oricare dintre cele trei subiecte descriptive (fiecare subiectdescriptiv 1,5 puncte).



1.2 Facultatea DE FARMACIE1.3 Departamentul M2 ŞTIINŢE FUNCŢIONALE ŞI COMPLEMENTARE1.4 Domeniul de studii SĂNĂTATE1.5 Ciclul de studii LICENŢĂ1.6 Programul de studii FARMACIE 2. Date despre disciplină2.1 Denumirea disciplinei EDUCAȚIE FIZICĂ2.2 Titularul activităților de curs

2.3 Titularul activităților de lp Burcă Ioan, Ciulea Laura, Ungur Ramona, Szabo Barna, BadauAdela, Turcanu D.

2.4 Anul de studii I 2.5 Semestrul I,II 2.6 Tipul de evaluare C 2.7 Regimul disciplinei OBL 3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităților didactice)3.1 Număr de ore pe săptămână 2 3.2 din care curs 3.3 laborator (lp) 23.4 Total ore din planul de învățământ 28/28 3.5 din care curs 3.6 laborator (lp) 28/28


Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 1,5Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate și pe teren 1,5Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri 1Tutorial 1Examinări 1Alte activități 0,53.7 Total ore de studiu individual / săpt 43.8 Total ore pe semestru 84/843.9 Număr de credite 1/1 4. Precondiții (acolo unde este cazul)4.1 de curriculum4.2 de competențe 5. Condiții (acolo unde este cazul)5.1 de desfășurare a cursului nu este cazul

5.2 de desfășurare a laboratorului Sala de sport, sala de fitnnes, terenuri de sport in aer liber, pistade atletism 6. Competențe specifice acumulate


Valorificarea informaţiilor, metodelor şi mijloacelor specifice educatieifizice şi sportului în vederea optimizării stării de sănătate şi adezvoltării fizice armonioase Formarea capacităţii de trasmitere, selectare, exersare si predare aunor cunoştinţe referitoare la întocmirea unor sisteme de acţionare(grupe de exerciţii) pentru dezvoltarea deprinderilor motrice de bază,utilitare si sportive Formarea capacităţii de exersare si predare a unor deprinderimotrice de bază, utilitare si sportive Aplicarea sistemului de reguli specifice organizării şi practicării

Aplicarea sistemului de reguli specifice organizării şi practicăriiactivităţilor de educaţie fizică şi sport şi adoptarea unui comportamentadecvat în cadrul relaţiilor interpersonale şi de grup Valorificarea limbajului corporal pentru exprimarea şi întelegereaideilor, stărilor afective, şi a esteticului în general şi în special aesteticului corporal


Utilizarea mijloacelor electronice pentru selectarea informaţiilor sidocumentarea privind elementelor definitorii ale dezvoltării fizice siactivitatilor motrice Lucru in echipa si organizarea unei activitati sporitve pe nivele depregatire prin indeplinirea rolului si atributilor in cadrul echipei Respectare normelor de etica si deontologie profesionala Abilitati de comunicare scrisa, orala si motirca prin folosireaterminologie specific si a miscarilor.


7.1 Obiectivul general al disciplinei Dezvoltarea calitatilor motrice si extinderea fondului dedeprinderi motrice de baza si sportive prin cuprinderea tuturorstudenţilor în practicarea sistematică şi organizată a exerciţiilorfizice şi a sporturilor preferate;


1) îmbunătăţirea continuă a stării de sănătate, a vigorii fizice,psihice, precum şi a dezvoltării corporale armonioase;2) dezvoltarea capacitatii motrice generale si imbunatatireaconditiei fizice 3) formarea deprinderilor sportive necesare in practicarea unorramuri de sport;4) formarea capacitatii de practicare independentă a exercitiilorfizice5) participarea la competitile interstudentesti locale si nationale

8. ConținuturiNr.crt. 8.1 Curs Metode de

predareNr.ore Observații Corelarecu ICS

Semestrul I1. nu este cazul2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.

Semestrul II1.2.3.4.5.6.7.8.9.

10.11.12.13.14.Bibliografie: Nr.crt. 8.1 Seminar / Laborator / Lucrări practice / Stagii

Metode depredare

Nr.ore Observații

Corelarecu ICS

Semestrul I

1.Lecţie cu caracter organizatoric, cunoaştereacolectivului, prezentarea cerinţelor, repartizareastudenţilor pe grupe în funcţie de opţiunile peramuri de sport

expunere conversaţie 2

2.a) Atletism repetarea elementelor de bază dinşcoala alergării, repetarea tehnicii diferitelorvariante de paşi alergători b) Baschet verificareanivelului de însuşire a elementelor de bază

demonstraţie repetiţie 2

3. a) Volei verificarea nivelului de însuşire aelementelor de bază, Badmington


4. a) Fotbel joc scoala, Volei joc scoala,Badmington

verificareiniţială repetare

2

5.a) Atletism dezvoltarea vitezei în regim derezistenţă b) Volei repetarea poziţieifundamentale, a deplasărilor, pasei înainte de sus

repetare 2

6.a) Atletism dezvoltarea forţei în picioare şi adetentei (variante de sărituri) b) Baschet repetarea, perfecţionarea ţinerii, prinderii pasăriimingii a opririlor

repetare 2

7. a)Natatie invatarea procedeeor tehnice specifice repetare 28. a) Trasee aplicative repetare 2

9.

a) Volei complex de pase (de sus şi de jos) înformaţie de 2 şi 3 jucători; joc şcoală cu accent peaşezarea jucătorilor în teren la efectuareaserviciului b) Baschet perfecţionarea marcajuluişi demarcajului în relaţia 1 la 1

repetare 2

10.a) Baschet învăţarea contraatacului cu pasădirect la vârf b) Volei repetarea de jos din faţă şia preluărilor cu două mâini; joc şcoală cu accentpe eficienţa serviciului şi a loviturii de atac

repetare 2

11. a) Testare doua calitati motrice la alegere repetare 2 verificare

12. a) VERIFICARE –executarea unui traseu aplicativvizand nivelul deprinderilor motrice la alegere repetare 2 verificare

13.

a) Baschet repetarea aruncării la coş cu unasau două mâini de pe loc şi a urmăririi la panou;repetarea paselor din deplasare şi a driblinguluib) Volei repetarea loviturii de atac din faţă; jocşcoală cu accent pe eficienţa serviciului şi aloviturii de atac în procedeele învăţate

repetare 2

14. a) Volei invatarea procedeelor tehnice repetare 2Semestrul II

1. a) Baschet învăţarea combinaţiei explicaţie demonstraţie 2

2.

a) Handbal repetarea aruncării la perete de peloc şi din alergare, a demarajului şi a pătrunderilorde pe extreme: joc şcoală pe tot terenul b) Volei joc 6 x 6, cu urmărirea execuţiei elementelorînvăţate

repetare 2

a) Handbal repetarea apărării pe semicerc (om

3.

a) Handbal repetarea apărării pe semicerc (omla om şi în zonă), intercepţia (recuperarea) mingiişi lansarea contraatacului; joc, şcoală pe totterenul b) Atletism exerciţii pentru readaptareala efort în aer liber, dezvoltarea forţei explozivepentru aruncări şi sărituri

repetare 2

4.

a) Atletism dezvoltarea forţei în braţe şi atrunchiului prin aruncări diverse cu mingimedicinale b) Fotbal învăţarea paselor lasemiînălţime, a centrărilor înalte şi a preluărilor pepiept şi pe coapsă

explicaţie repetare 2

5.a) Fotbal repetarea conducerii mingii şi adeposedării adversarului de minge; joc şcoală peteren redus

repetare 2

6.a) Atletism perfecţionarea tehnicii în alergareade viteză; dezvoltarea vitezei de alergare b)Baschet marcajul normal şi agresiv în sistemulde apărare om la om

repetare 2

7.a) Atletism repetarea alegării de ştafetă;repetarea elementelor de bază la aruncareagreutăţii şi suliţei b) Handbal joc pe tot terenul,cu accent pe aşezarea în teren, jocul pe semicerc

repetare 2

8. a) Trasee aplicative b) Volei joc 6 x 6 cu accentpe elementele învăţate

explicaţie demostraţie repetare

2

9. a) Jocuri sportive după preferinţă (fotbal,baschet, volei, handbal) repetare 2

10. a) Volei joc scoala, Tenis de masa repetare 211. a) Testare doua calitati motrice la alegere repetare 2 verificare

12. a) Testare executarea unui traseu aplicativ dinjocurile sportive si natatie repetare 2 verificare

13. a) Natatie consolidarea principalelor procedeetehnice, Badmington repetare 2

14.a) Încheierea situaţiei. Aprecieri şi concluziiasupra închiderii activităţii la această disciplină;Recomandări pentru activitatea de viitor

apreciereaactivităţii 2

recomandăripentu activitateade viitor

Bibliografie:1. Badau D., Tanase T. Volei, teorie si metodica, Ed. OMNIA, Brasov, 20062 Carstea G. Teoria si metodica educatiei fizice, Ed. AnDa, Bucuresti, 20003. Hantiu I. Teoria educatiei fizice si sportilui, note de curs, Univ. Oradea, 20124. Macovei S. Stretching, Ed AFIS, Bucuresti, 20125. Neagu N Teoria si practica activitati motrice umane, Ed. University Press, Tg. Mures, 20106. Ungur N. R., Badau A., Tehnoligii inovatice in volei, Ed University Press, tirgu Mures, 2015.7. Badau Dana Metodica disciplinelor sportive handbal, Ed. Universitatii Transilvania , Brasov, 2010 9. Coroborarea conținuturilor disciplinei cu așteptările reprezentanților comunității,asociațiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent programuluiDezvoltarea capacităţii de transmitere a unei opţiuni pentru o viaţă sănătoasă şi echilibrată, prinadoptarea unui regim de activitate care să îmbine armonios efortul fizic cu cel intelectual, solicitareacu refacerea, timpul ocupat cu timpul liberDisponibilitate pentru practicarea independentă a exerciţiilor fiziceInteres constant pentru fenomenul sportivValorificare teoriilor, metodologiilor si practicilor asimilate in rezolvarea unor situatii teoretic practiceeducationale prin abordari interdisciplinare Utilizarea unui limbaj de specialitate in comunicarea cu medii profesionale diferite, cu specialistiidomeniului si din domenile conexe Aplicarea teoriilor si practicilor asimilate in conceperea si elaborarea de proiecte educationale si decercetare specifice educatie fizice si sportului si interdisciplinare 10. Evaluare

Tipactivitate

10.1Criteriide 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere

din nota finală

activitate deevaluare

din nota finală


La cursÎn timpulactivităţiipractice

10.5Evaluarefinală

Examenteoreticfinal

nu estecazul nu este cazul

Examenpracticfinal

frecvenţala lecţiiprobedecontrolsem. Iprobedecontrolsem. II

totalizarea numărului de prezenţe în cele două semestre parcurgerea tuturor probelor de control în cele două semestreîntocmirea a două referate (sem.1 şi 2) numai pentu studenţiiscutiţi parcurgerea tuturor probelor de control în cele douăsemestre întocmirea a două referate (sem.1 şi 2) numaipentu studenţii scutiţi parcurgerea tuturor probelor de controlîn cele două semestre întocmirea a două referate (sem.1 şi 2)numai pentu studenţii scutiţi parcurgerea tuturor probelor decontrol în cele două semestre întocmirea a două referate(sem.1 şi 2) numai pentu studenţii scutiţi parcurgerea tuturorprobelor de control în cele două semestre întocmirea a douăreferate (sem.1 şi 2) numai pentu studenţii scutiţi

100%

10.6 Standard minim de performanță Participarea la cel putin 55% din numarul total de lectii (inclusiv studenţii scutiţi), OBTINEREAMIMM A NOTEI 5. Sustinerea probelor de control pentru verificarea nivelului de dezvoltare a principalelor calitatimotrice (forta, viteza, rezistenta, indemanare) Realizarea a două referate (semestrul I şi semestrul II) numai pentru studenţii scutiţi (aceştia nususţin probele de control)



1.2 Facultatea DE FARMACIE1.3 Departamentul M1 ŞTIINŢE MORFOLOGICE1.4 Domeniul de studii SĂNĂTATE1.5 Ciclul de studii LICENŢĂ1.6 Programul de studii FARMACIE 2. Date despre disciplină2.1 Denumirea disciplinei FIZICĂ FARMACEUTICĂ, FFIZF012.2 Titularul activităților de curs Şef lucr. dr. Mesaroş Cornelia2.3 Titularul activităților de lp Şef lucr. dr. Albert Etele, Şef lucr. dr. Mesaroş Cornelia2.4 Anul de studii I 2.5 Semestrul I/II 2.6 Tipul de evaluare E/E 2.7 Regimul disciplinei OBL 3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităților didactice)3.1 Număr de ore pe săptămână 3 / 4

(II) 3.2 din care curs 1 / 2 3.3 laborator (lp) 2 / 2

3.4 Total ore din planul de învățământ 42/56 3.5 din care curs 14/28 3.6 laborator (lp) 28/28

Distribuția fondului de timp/săpt 3/4ore

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 1/1Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate și pe teren 1/1Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri 0,5/1Tutorial Examinări 0,5/1Alte activități 3.7 Total ore de studiu individual / săpt 6/83.8 Total ore pe semestru 90/1203.9 Număr de credite 3/4 4. Precondiții (acolo unde este cazul)4.1 de curriculum4.2 de competențe 5. Condiții (acolo unde este cazul)5.1 de desfășurare a cursului Sală de curs prevăzut cu videopoiector5.2 de desfășurare a laboratorului Laborator inzestrat conform lucrărilor. Consumabile. 6. Competențe specifice acumulate


Analiza și controlul substanțelor, medicamentelor, suplimenteloralimentare, cosmeticilor și a altor produse pentru sănătate; Definirea și descrierea conceptelor privind caracterele fizicochimice,controlul calitativ și cantitativ,metodele de analiză ale medicamentelorși a altor produse pentru sănătate; Interpretarea și exprimarea cauzalității aspectelor de structură fizicochimică și identificarea metodelor de analiză aplicabilemedicamentelor, suplimentelor alimentare, cosmeticilor și a altorproduse pentru sănătate; Efectuarea controlului calitativ/cantitativ al medicamentelor,suplimentelor alimentare, cosmeticilor și a altor produse pentru

suplimentelor alimentare, cosmeticilor și a altor produse pentrusănătate.


Familiarizarea cu rolurile și activitățile specifice muncii în echipă șidistribuirea de sarcini pentru nivelurile subordonate; Conștientizarea nevoii de formare continuă; utilizarea eficientă aresurselor și tehnicilor de învățare, pentru dezvoltarea personală șiprofesională.


7.1 Obiectivul general al disciplinei Insusirea acelor principii si metode fizice care sunt necesarepentru analiza şi prepararea medicamentelor, precum şi determinarea unor proprietăţi fiziceale substanţelor chimice cu care lucrează farmacistul.


Studiul acelor noţiuni de fizică şi biofizică care sunt utilizate încadrul unor discipline de specialitate care se predau în anii superiori sau care sunt utilizateîn cercetarea farmaceutică; Asimilarea unor noțiuni necesare înțelegerii unor procesefiziologice și farmacologice din organismul uman; Însușirea calităților necesare unei activități practice demăsurare, control și verificare în laboratorul de fizică.



Semestrul I

1.1. Noțiuni de mecanică. Mărimi fizice și unități demăsură. Cinematica. Dinamica. Fenomenul deelasicitate. Elasticitatea în procesele biologice.

Prezentareorala 2

2.2. Vidul. Tehnica vidului. Obținerea presiunilorjoase. Gravitația. Legea atracției universale.Efectele biofizice ale gravitației.

Prezentare ppt. 2

3.3. Fenomene superficiale. Tensiunea superficialăşi interfacială. Substanţe tensioactive și aplicaţii înmedicină şi farmacie. Fenomene capilare. Legealui Laplace. Legea lui Jurin. Aplicaţii.

Prezentare ppt. 2

4.4. Fenomene de transport în lichide. Difuzia.Osmoza. Soluții izotonice. Aplicații medicale alepresiunii osmotice. Biofizica respirației și rolulsurfactanților pulmonari.

Prezentare ppt. 2

5.

5. Mecanica fluidelor. Curgerea staționară.Ecuația de continuitate. Legea lui Bernoulli.Curgerea lichidelor reale. Vâscozitatea. Curgerealaminară şi curgerea turbulentă. Aplicaţii inhemodinamica.

Prezentare ppt. 2

6.6. Structura moleculei de apă. Proprietăți fizice șirolurile apei în organism. Termodinamica.Procese termodinamice. Legile gazului ideal.Căldura și temperatura. Funcții de stare.

TBL. 2

7.

7. Termodinamica biologică. Principiul I altermodinamicii, consecințe și aplicabilitatea lui laorganismul viu. Principiul al IIlea altermodinamicii. Entropie şi probabilitate. Efecteletemperaturii asupra sistemelor biologice. Procesecriobiologice.

Prezentare ppt. 2

8.9.10.11.12.

12.13.14.

Semestrul II

1.1. Transformări de stare. Starea critică. Relația luiClapeyron. Polimorfismul. Diagrama de fază.Punctul triplu. Aplicaţii farmaceutice.

Prezentare ppt. 2

2.

2. Bioelectrogeneza. Modele de biomembrane.Potențialul de repaus și potențialul de acțiunecelular. Modificarea potențialelor de membranăsub acţiunea unor factori fizici saumedicamentoşi. Aplicații.

Prezentare ppt. 2

3.3.Fenomene de transport. Transportul pasiv șitransportul activ prin membrane celulare. Efectebiologice ale curenților electrici și aplicațiile lor înmedicină și farmacie.

Prezentare ppt. 2

4.

4. Câmpul electric și câmpul electromagnetic.Proprietăţile magnetice ale materiei. Momentulmagnetic al atomului şi magnetizareasubstanţelor. Proprietăţile magnetice ale materievii. Câmpul magnetic terestru. Efectele câmpuluimagnetic asupra materiei vii.

Prezentare ppt. 2

5.5. Atomul în câmp magnetic. Energia magneticăa atomului. Rezonanţa magnetică nucleară.Rezonanța electronică de spin. Aplicaţii înmedicină şi farmacie.

Prezentare ppt. 2

6.6. Noțiuni de acustică. Ultrasunetele. EfectulDoppler. Utilizarea ultrasunetelor în medicină şifarmacie. Biofizica analizorului auditiv.

TBL. 2

7.7. Legile fundamentale ale opticii geometrice.Relațiile fundamentale ale dioptrului sferic.Lentile. Aberații optice. Ochiul ca instrument optic.Defectele ochiului și corecția lor.

Prezentare ppt. 2

8.

8. Elemente de optică ondulatorie. Interferențaluminii. Difracția luminii. Absorbția luminii. LegeaLambertBeer. Polarizarea luminii. Metode şidispozitive de polarizare. Efectul fotoelectricextern. Aplicații. Dualismul undă corpuscul.

Prezentare ppt. 2

9.

9. Radiația laser. Inversia de populație, emisiespontană și stimulată. Principiul de funcționare șipărțile componente ale unui laser. Caracteristicileradiației laser. Aplicațiile laserilor în domeniumedical.

Prezentare ppt. 2

10.10. Radiațiile X: definiție, caracteristici, producere.Spectrul radiației X. Absorbția și difracția razelorX. Aplicațiile radiațiilor X în medicină.

Prezentare ppt. 2

11.11. Radiații nucleare. Forțe nucleare. Modelenucleare. Radioactivitatea. Emisia radiațiilornucleare. Surse de radiații. Mărimi caracteristice.

Prezentare ppt. 2

12. 12. Interacțiunea radiațiilor nucleare cu substanța.Atenuarea radiațiilor nucleare. Prezentare ppt. 2

13.13. Acțiunea biologică a radiațiilor ionizante.Radiosensibilitatea celulară. Efecte somatice șigenetice. Măsurarea efectelor biologice. Sistemeși unități de măsură. Norme de radioprotecție.

Prezentare ppt. 2

14.14. Izotopi radioactivi. Boala de iradiere.Utilizarea izotopilor radioactivi in diagnostic șitratament. Efectele radiațiilor neionizante asuprasistemelor biologice.

Prezentare ppt. 2

Bibliografie:Sem I si II:I.Bibliografie obligatorie: 1. Olariu Mihai: Fizică şi Biofizică farmaceutică, Ed.University Press,Tg.Mureş, 2004.

1. Olariu Mihai: Fizică şi Biofizică farmaceutică, Ed.University Press,Tg.Mureş, 2004. 2. Ioan Nicolaescu: Fundamente de Biofizică, Ed.University Press, Tg.Mures, 1999. 3. IulianaLazar:Biofizica(online),cadredidactice.ub.ro/mihaelalazar/biofizica 2012.II.Bibliografie facultativă: 1.Vasilescu V.: Biofizică Medicală, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti 1977. 2. Cristea Gh., Ardelean I.: Elemente fundamentale de fizică, Ed.Dacia, ClujNapoca 1985. 3. Vasilescu V., Nagy I.: Ultrasunetele în medicină şi biologie, Ed. Medicală, Bucureşti, 1984 4. Vasilescu V.: Laserii şi aplicaţiile lor, Ed.ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti 1987. Nr.crt. 8.1 Seminar / Laborator / Lucrări practice / Stagii Metode de predare Nr.


1.1. Organizarea lucrarilor de laborator.Prezentarea instrumentarului și a laboratorului.Protecția muncii.

Prezentare orala 2

2.2. Prelucrarea şi prezentarea rezultatelorexperimentale. Calculul erorilor de măsurare.Prezentarea grafică a rezultatelor experimentale.Precizia și sensibilitatea unui aparat de măsură.

Prezentare orala.Experiment frontal. 2

3. 3. Procesul de centrifugare şi aplicaţiifarmaceutice.

Prezentare orala.Experiment frontal. 2

4. 4. Determinarea densității lichidelor cu ajutorulpicnometrului. Demonstrații practice 2

5. 5. Determinarea densității solidelor cu ajutorulpicnometrului. Demonstrații practice 2

6. 6. Determinarea coeficientului de vâscozitate cuajutorul vâscozimetrului Ostwald. Demonstrații practice 2

7.7. Studiul variației vâscozității lichidelor în funcțiede temperatură cu ajutorul vâscozimetruluiHoppler.

Demonstrații practice 2

8. 8. Determinare coeficientului de tensiunesuperficială cu ajutorul stalagmometrului. Demonstrații practice 2

9. 9. Determinarea căldurii specifice a corpurilorsolide prin metoda calorimetrică. Demonstrații practice 2

10. 10. Determinarea variației de entalpie în procesulde dizolvare. Demonstrații practice 2

11. 11. Fenomenul de electroliză. Verificareanumărului lui Faraday. Demonstrații practice 2

12. 12. Studiul lentilelor convergente. Demonstrații practice 213. 13. Studiul si vizualizarea impulsurilor electrice. Demonstrații practice 214. 14. Verificare practică. Lucru individual 2

Semestrul II

1. 1.Determinarea masei moleculare și a densitățiigazelor prin metoda difuziei. Demonstrații practice 2

2. 2. Măsurarea rezistenței electrice a corpului umancu puntea de curent continuu. Demonstrații practice 2

3.3. Determinarea concentrațiilor soluțiilor deelectroliți pe baza măsurătorilor de conductanțăelectrică.


4. 4. Studiul microscopului. Determinareagrosismentului microscopului. Demonstrații practice 2

5. 5. Determinarea indicelui de refracție a unei lametransparente. Demonstrații practice 2

6. 6. Studiul efectului fotoelectric. Demonstrații practice 2

7. 7. Polarimetrie. Determinarea concentrațiilorsoluțiilor opticactive. Demonstrații practice 2

8. 8. Determinarea concentrațiilor unor soluții cuajutorul fotometrului Pulfrich. Demonstrații practice 2

9. 9. Studiul absorbției luminii. Trasarea unuispectru de absorbție. Demonstrații practice 2

10. Etalonarea spectroscopului și determinarea

10. 10. Etalonarea spectroscopului și determinareaconcentrațiilor. Demonstrații practice 2

11.11. Refractometrie. Măsurarea indicilor derefracție și determinarea concentrațiilor curefractometrul ABBE.


12. 12. Dozimetrie și radioprotecție. Determinareaactivității unei surse de radiații. Demonstrații practice 2

13.13. Studiul radiațiilor ultraviolete. Determinareaindicilor de radiații UV. Stabilirea factorului deprotectie.


14. 14. Verificare practică. Lucru individual 2Bibliografie:Sem I si II:Bibliografie: 1. Albert Etele, Olariu Mihai: Lucrări practice de fizică farmaceutică, Ed.University Press, Tg.Mures,2009 2. Ioan Nicolaescu, Mircea Moldovan, Julianna Szakacs, Cornelia Mesaroș: Biofizică și FizicăMedicală. Lucrări practice, Ed.University Press, Tg.Mures, 2008 9. Coroborarea conținuturilor disciplinei cu așteptările reprezentanților comunității,asociațiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Însușind conținutul disciplinei de fizică farmaceutică studentul acumulează cunoștințele de bazănecesare înțelegerii cursurilor de specialitate care se predau în anii superiori, cum ar fi: chimie fizică,chimie analitică, tehnologie farmaceutică, analiza medicamentelor, etc. Obiectivele cursului de fizică farmaceutică asigură o vedere generală asupra fenomenelor fizicecare se petrec la nivelul organismelor vii, sau a modificărilor biologice la care este supus organismulviu sub influenta mediului înconjurător. 10. EvaluareTip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de


10.4 Evaluarepe parcursulsemestrului

La curs Înţelegerea semnificaţiei şi importanţeinoţiunilor prezentate la curs. Test grilă 30%


Efecturea măsurătorilor şi întocmireareferatelor

Verificareareferatelor 10%


Examenteoretic final

Capacitatea de aplicare a cunostinţelordobândite în explicarea unor procese şifenomene fizice sau biofizice.

Examen scris tip mixt(test grilă +redacțional scurt)

40%

Examenpractic final

Efectuarea unei măsurători practice,prelucrarea datelor experimentale şiinterpretarea rezultatelor.

Verificare practică 20%

10.6 Standard minim de performanțăCunoașterea în proporție min.50% subiecte teoretice (pentru nota 5)Cunoașterea min.50% subiecte practice (pentru nota 5)



1.2 Facultatea DE FARMACIE1.3 Departamentul M2 ŞTIINŢE FUNCŢIONALE ŞI COMPLEMENTARE1.4 Domeniul de studii SĂNĂTATE1.5 Ciclul de studii LICENTĂ1.6 Programul de studii FARMACIE 2. Date despre disciplină2.1 Denumirea disciplinei FIZIOLOGIE2.2 Titularul activităților de curs Sef. Lucr. Dr. Marcel PERIAN2.3 Titularul activităților de lp Dr. ALBU SORIN, Dr OrbanKis Karoly, Dr. Marcel PERIAN2.4 Anul destudii I 2.5

Semestrul II 2.6 Tipul deevaluare EXAMEN2.7 Regimul

disciplinei OBL

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităților didactice)3.1 Număr de ore pe săptămână 4 3.2 din care curs 2 3.3 laborator (lp) 23.4 Total ore din planul de învățământ 56 3.5 din care curs 28 3.6 laborator (lp) 28


Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 1Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate și pe teren 1Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri 0.5Tutorial 0.5Examinări 0.5Alte activități 0.53.7 Total ore de studiu individual / săpt 2.53.8 Total ore pe semestru 913.9 Număr de credite 4 4. Precondiții (acolo unde este cazul)4.1 de curriculum4.2 de competențe 5. Condiții (acolo unde este cazul)5.1 de desfășurare a cursului5.2 de desfășurare a laboratorului 6. Competențe specifice acumulate

Cursul isi propune sa permita studentilor intelegerea functiilorprincipalelor organe si sisteme si a modului in care acestea seintegrează în organism, iar acesta in mediul exterior, să permităînţelegerea concenptelor fundamentale ale fiziologiei şi modul în careacestea se corelează cu practica clinică, să ofere baza înţelegeriiprincipiilor fiziologice pentru o mai bună cunoastere ulterioară anoţiunilor de fiziopatologie şi farmacologie. Studenţii vor inţelegeprincipiile care stau la baza unor metode de explorare functională si îşivor putea demonstra capacitatea de a efectua experimente simplecapabile sa verifice cunostintele dobindite teoretic şi să interpretezecorect rezultatele acestora, să coreleze notiunile de fiziologie cu


corect rezultatele acestora, să coreleze notiunile de fiziologie cuaplicabilitatea in medicina clinica si farmacie. La sfârşitul cursului studentul va putea demonstra înţelegereaurmătoarelor aspecte ale fiziologiei organismului:1.Modul de organizare al celulelor, în particular rolul membraneicelulare în transportul substanţelor. Principiile de realizare alprincipalelor mecanisme de transport (activ, pasiv, etc)2.Mecanismele implicate în generarea şi menţinerea impulsului nervos(potenţial de repaus, acţiune), propagarea impulsurilor, transmitereasinaptică, organizarea sistemului nervos senzorial şi motor.Mecanismele şi bazele moleculare ale contracţiei musculare,neurofiziologia masticaţiei3.Funcţionarea sistemului cardiovascular: fiziologia fenomenelorelectrice şi mecanice, ciclu cardiac, hemodinamică, circulaţie4.Fizologia sângelui: rolul hematiilor, rolul leucocitelor în apărare, rolultrombocitelor în hemostază5.Fiziologia respiraţiei cu referire la mecanica ventilatorie, ventilaţie şiperfuzie, transportul gazelor respiratorii, controlul ventilaţiei6.Rolul fiziologic al rinichiului în menţinerea homeostaziei hidroelectrolitice, filtrarea glomerulară, funcţia rinichiului de concentrare aurinii7.Rolul fiziologic al aparatului digestiv: secreţia salivară şi controlulacesteia, digestia şi absorbţia principiilor alimentare de bază8.Organizarea şi rolul sistemului endocrin: control hormonal, sinteza,acţiunea principalelor tipuri de hormoni, noţiunea de feedback, rolulhipofizei, tiroidei, suprarenalelor, pancreasului, paratiroidelor înmenţinerea homeostaziei organismului


Dezvoltarea capacităţii de analiză a mecanismelor implicate înmenţinerea homeostaziei organismului, identificarea modului în carefactori interni şi externi influenţează starea de sănătate a individului şimodul de răspuns al organismului la aceste influenţe, integrareamultidisciplinară a proceselor şi mecanismelor vieţii la toate nivelele deorganizareLucru individual şi în echipă în cadrul orelor de laborator clinic pentruverificarea cunostintelor dobindite teoretic şi pentru interpretarearezultatele testelor funcţionaleFolosirea calculatorului, a internetului pentru educaţie continuă Dezvoltarea capacităţii de a planifica şi de a lua decizii în efectuareaunor investigaţii biologiceCapacitatea de a participa ca şi membru activ în echipeinterdisciplinare stabilite în vederea furnizării unei asistenţe medicalede vârfCunoaşterea (din surse secundare, manuale, internet) principalelordovezi care susţin înţelegerea mecanismelor fiziologiceComunicarea efectivă, oral şi în scris, a rezultatelor unor cercetăriproprii la manifestări ştiinţifice studenţeşti


7.1 Obiectivul general al disciplineiCunoaşterea mecanismelor de baza care stau la bazafunctionarii principalelor organe si a interrelatiilor dintre acesteain cadrul organismului ca intreg, relaţia organismului uman cumediul înconjurător


Cunoaşterea modului de funcţionare al organismului umansănătos în ansamblu, al tuturor organelor şi sistemelor la nivelmacroscopic, microscopic, molecularIdentificarea şi capacitatea de a discuta probleme legate demodificarea funcţiei diferitelor organe în situaţii patologiceDemonstrarea capacităţii de a utiliza principiile menţineriihomeostaziei în vederea analizei şi rezolvării unor problemelegate de diagnostic, tratament, prevenţie Cunoaşterea (din surse secundare, manuale, internet)principalelor dovezi care susţin înţelegerea mecanismelorfiziologicePosibilitatea de a colecta şi utiliza concret datele explorărilorfuncţionale

funcţionaleCapacitatea de a participa la discuţii despre subiecte relevante,de a proiecta şi de a conduce teme de cercetare, de a participala seminarii şi conferinţe, de a consulta baze de date despecialitate cu deplina înţelegere a limbajului specific



1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.

Semestrul II

1.Fiziologia membranei celulare. Membranacelulară: organizare morfofunctionala,mecanisme de transport membranar, potenţialulde repaus

Prezentare orala +multimedia + desenpe tablă

2.

Singele. Compartimente lichidiene aleorganismului. Proprietăţile şi funcţiile sângelui.Volemia. Metode de determinare ale volumuluisanguin. Hematocritul. Compoziţia plasmeisanguine. Substanţele anorganice şi organice dinplasmă. Roluri fiziologice


3.Eritrocitele: eritropoieza, caracteristici morfofuncţionale ale eritrocitelor, grupe sanguine.Hemoglobina: structură, sinteză, degradare,funcţii


4.Leucocitele: clasificare, metabolism, rol fiziologic.Inflamaţia. Imunitatea celulară şiumorală.Mecanisme de aparare specifica sinespecifica


5.Trombocitele: formare, structură, caracteristicimorfo funcţionale. Hemostaza: factorii coagularii,dinamica procesului de coagulare, inhibitori aicoagularii. Fibrinoliza: mecanisme, reglare


6.Fiziologia aparatului respirator. Mecanicarespiratorie, volumele pulmonare, lucrul mecanicventilator. ntilaţia pulmonară. Difuziunea alveolocapilară. Reglarea respiraţiei


7.

Fiziologia aparatului cardiovascular: Fenomeneelectrice ale celulei miocardice si ale inimii caintreg. Potentialul de repaus si de actiune afibrelor miocardice cu raspuns rapid si lent.Excitabilitatea, automatismul, conductibilitateamiocardica.


8.

Fiziologia aparatului cardiovascular: Organizareaaparatului contractil al fibrei miocardice.Mecanismul contractiei, cuplul electrocontractil.Ciclul cardiac. Circulatia arteriala, venoasa,


Ciclul cardiac. Circulatia arteriala, venoasa,capilara, Reglarea activitatii cardiovasculare

pe tablă

9.Fiziologia aparatului renourinar: Structura morfofunctionala a rinichiului. Mecanisme si forte caredetermina filtrarea glomerulara, reglarea filtrariiglomerulare


10.Fiziologia aparatului renourinar: Functia tubulara.Functia de concentrare. Rolul endocrin alrinichiului. Mictiunea


11.

Fiziologia aparatului digestiv: Digestia bucala.Secretia salivara. Caracteristici morfofunctionaleale glandelor salivare, formarea salivei, reglaresecretie salivara, compozitia salivei. Masticatia.Deglutitia. Digestia gastrica si intestinala. Digestiachimica in stomac: sucul gastric formare,compozitie chimica, roluri. Motricitatea gastrica


12.

Fiziologia aparatului digestiv: Sucul pancreatic –formare, compozitie, roluri. Motricitateaintestinala. Secretia biliara. Digestia chimica lanivelul intestinului gros si formarea materiilorfecale. Absorbtia intestinala. Absorbtia apei,electrolitilor, proteinelor, lipidelor, glucidelor.Metabolismul glucidelor, proteinelor, lipidelor


13.

Notiuni generale de fiziologie a sistemuluiendocrin. Sistemul endocrin: organizare,mecanisme de acţiune a hormonilor. Glandahipofiză. Tiroida. Paratiroida. Medulosuprarenala.Corticosuprarenala. Pancreasul endocrin.


14.

Fiziologia sistemului nervos. Organizareafuncţională a sistemului nervos. Neuronul.Transmiterea sinaptica. Maduva spinarii.Trunchiul cerebral. Fiziologia sistemului nervosvegetativ. Analizatorul cutanat, olfactiv, gustativ


Bibliografie:1. Bibliografia obligatorie: Fiziologia aparatului cardiovascular. Note de curs – Dobreanu Dan, University Press, 2007Fiziologia sangelui si a respiratiei – Sabau Marius, University Press, 2006Tratat de fiziologie a omului Guyton Arthur C, Hall John E, W.B. Saunders Co, 2007 2. Bibliografie facultativă:Rhoades R, Tanner G. Medical Physiology. N.Y.: Lippincot Williams & Wilkins; 2003. Nr.crt. 8.1 Seminar / Laborator / Lucrări practice / Stagii Metode de


Semestrul I1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.

Semestrul II

Semestrul II

1. Noţiuni organizatorice si de protectie inlaboratorul de fiziologie

2. Dozarea substanţelor ionice plasmatice:flamfotometria

3. Explorarea echilibrului acidobazic al organismului4. Frotiul periferic. Formula leucocitară

5. Explorarea hemostazei. Numărareatrombocitelor. Timp sângerare, coagulare

6. EXplorarea functionala a aparatuluicardiovascular: puls, tensiune arteriala

7. Explorarea funcţională a aparatului respirator (I)8. Explorarea funcţională a aparatului respirator (II)

9. Determinarea grupelor sanguine. Dozareahemoglobinei

10. Numărarea hematiilor11. Numărarea leucocitelor şi eozinofilelor

12. Explorarea funcţională a aparatului digestiv:secreţia salivară, secreţia gastrică, pancreatică

13. Explorarea funcţională a aparatului reno urinar14. Verificare cunoştinţe practice (I)Bibliografie:BibliografieÎndreptar de lucrări practice pentru studenţii Facultăţii de Medicină Generală, Szilágyi Tibor; Habor,Adriana, 2008, Litografia Targu Mures 9. Coroborarea conținuturilor disciplinei cu așteptările reprezentanților comunității,asociațiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent programuluiStiinţă medicală de bază, oportunităţi de angajare: cercetare 10. EvaluareTip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere




Examenteoreticfinal

cunoașterea materialuluibibliograficințelegerea conceptelor de bazăși integrarea lor verificarea pe parcursul anului

TEST SCRIS 80

Examenpractic final

cunoașterea noțiunilor teoreticereferitoare la activitatea careurmează a fi efecutatăabilitatea de a efecutamanevrele practice solicitatecapacitatea de a interpretarezultatele experimentelorefectuate

validarea activităților practiceefectuate pe parcursul anuluiuniversitar TEST SCRIS

20

10.6 Standard minim de performanțăfolosirea şi pronunţarea corectă, definirea unor termeni medicali frecvent folosiţi (pe aparate şisisteme)efectuarea unei anamneze corecte cu extragerea principalelor elemente necesare formulării unuidiagnostic corectdiferenţierea unor afecţiuni curente pe baza tabloului clinic

diferenţierea unor afecţiuni curente pe baza tabloului clinic posibilitatea de a descrie principalele metode de diagnostic şi terapie (pe aparate şi sisteme



1.2 Facultatea DE FARMACIE1.3 Departamentul M2 ŞTIINŢE FUNCŢIONALE ŞI COMPLEMENTARE1.4 Domeniul de studii SĂNĂTATE1.5 Ciclul de studii LICENȚĂ1.6 Programul de studii FARMACIE 2. Date despre disciplină2.1 Denumirea disciplinei INFORMATICĂ FARMACEUTICĂ ŞI BIOSTATISTICĂ2.2 Titularul activităților de curs Vacant PO Prof. Dr. Măruşteri Marius2.3 Titularul activităților de lp Şef lucr. dr. Avram Calin + Vacant PO2.4 Anul de studii 1 2.5 Semestrul I, II 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei OBL 3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităților didactice)3.1 Număr de ore pe săptămână 4/2 3.2 din care curs 2/1 3.3 laborator (lp) 2/13.4 Total ore din planul de învățământ 84 3.5 din care curs 42 3.6 laborator (lp) 42


Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 1Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate și pe teren 1Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri 1Tutorial 1Examinări 1Alte activități3.7 Total ore de studiu individual / săpt 33.8 Total ore pe semestru 1263.9 Număr de credite 5/2 4. Precondiții (acolo unde este cazul)4.1 de curriculum4.2 de competențe 5. Condiții (acolo unde este cazul)5.1 de desfășurare a cursului5.2 de desfășurare a laboratorului 6. Competențe specifice acumulate

Studentul va trebui să demonstreze capacitatea de a înţelege şi deaşi însuşi termenii specifici domeniului Tehnologiei Informaţiei,respectiv glosarul de termeni esenţiali utilizat în informatica medicală Studentul va trebui să se demonstreze capacitatea de a înţelege şifolosi principalele instrumente hardware (PC) şi software utilizate îndomeniul informaticii în general şi a informaticii medicale, în particular Trebuie să cunoască principalele ramuri si arii de interes din sferainformaticii medicale, precum şi principalele modalităţi de asistare decătre calculator a practicii şi cercetării biomedicale Studentul va trebui să demonstreze capacitatea de a utiliza cele mainoi instrumente de documentare online, prin înţelegerea arhitecturiispecifice a Internetului actual, respectiv a serviciilor Web, precum şi o


specifice a Internetului actual, respectiv a serviciilor Web, precum şi ocunoaştere corespunzătoare a diferitelor tipuri de instrumente deindexare şi căutare a informaţiei pe Internet. Să poată aplica cunoştinţele dobândite în practica curentă, în ceeace priveşte toate etapele de documentare (online), organizarea şiregăsirea informaţiei în bazele de date medicale şi/sau programe decalcul tabelar, redactare/editare şi prezentare a unor lucrări ştiinţificecu format impus în domeniul biomedical Studentul va trebui să demonstreze capacitatea de a înţelege şi deaşi însuşi termenii specifici domeniului Biostatisticii, respectiv glosarulde termeni de specialitate utilizat în acest domeniu Cunoaşterea principalelor tipuri de teste statistice, a paşilor necesariaplicării lor şi a algoritmilor de selecţie a unui anumit test statistic, înfuncţie de tipul de studiu/experiment Demonstrarea capacităţii de a înţelege şi aplica corect un protocolstatististic specific unui anumit tip de studiu clinic sau epidemiologic


familiarizarea cu tehnologiile specifice ale Societăţii Informaţionale,cu normele de etică şi conduită online, cu riscurile de securitate legatede gestionarea informaţiei în mediile digitale familiarizarea cu utilizarea platformelor de elearning sincron şiasincron, respectiv cu soluţiile de testare online de tip “adaptativeassesment server” utilizate de către majoritatea centrelor de testare acompetenţelor digitale pe plan internaţional capacitatea de a detecta principalele surse de erori sistematice şialeatorii ce pot interveni în cadrul unui studiu clinic/experiment ştiinţific capacitatea de a integra corect un protocol statistic în contextul uneilucrării ştiinţifice din domeniul biomedical înţelegerea rolului şi importanţei analizei statistice în contextulmodern al “medicinei/farmaciei bazate pe dovezi –evidence basedmedicine”



Progresele medicinei şI farmaciei moderne devin tot maidependente de modalităţile de asistare de către calculator adomeniului medical. Ca atare, obiectivul principal al disciplinei îlconstituie familiarizarea studentilor din domeniul biomedical cucerinţele şi abilităţile specifice Erei Digitale, cu vocabularulspecific domeniului Tehnologiei Informaţiei, cu principaleletehnologii legate de asistarea de către calculator a practicii şicercetării biomedicale.În contextul actual al medicinei şi farmaciei bazate pe dovezi,Biostatistica a devenit unul din instrumentele esenţiale de lucrupentru practicianul sau cercetătorul din domeniul biomedical. Caatare, obiectivul principal al acestei discipline îl constituiefamiliarizarea studenţilor din domeniul biomedical, cu glosarul determeni de specialitate din domeniul statisticii matematice, înscopul însuşirii noţiunilor legate aplicarea corectă a unui protocolstatistic, în funcţie de tipul de studiu clinic/experiment ştiinţific;


demonstrarea capacitatăţii studenţilor de a înţelege şi folosiprincipalele instrumente hardware (PC) şi software utilizate îndomeniul informaticii în general şi a informaticii medicale, înparticular însuşirea principalelor aspecte legate de utilizarea serviciilor deindexare şi căutare online a informaţiei dobândirea unor abilităţi practice de utilizare a soluţiiloravansate de birotică pentru editarea unor documente cu formatimpus, gestionarea şi organizarea informaţiilor exportate dinbaze de date medicale în programe de calcul tabelar, pregătireade prezentări electronice înţelegerea glosarului de termeni de specialitate utilizat în acestdomeniul biostatisticii demonstrarea, în contextul medicinei bazate pe dovezi, afundamentelor statistice ale homeostaziei umane, respectiv anecesităţii furnizării de instrumente statistice adecvate pentruorice studiu sau experiment biomedical

orice studiu sau experiment biomedical cunoaşterea principalelor tipuri de teste statistice, a paşilornecesari aplicării lor şi a algoritmilor de selecţie a unui anumittest statistic, în funcţie de tipul de studiu/experiment Înţelegerea şi aplicarea corectă a unui protocol statististicspecific unui anumit tip de studiu clinic sau epidemiologic


Metode depredare


Semestrul I

1. Introducere. Informatica – generalitati. Informaticamedicală. Obiectivele informaticii medicale.

Prezentareorala +multimedia

2

2. Ramuri ale informaticii medicale Principaleleramuri ale informaticii medicale


2 Medical InformationSystems

3.

Date, informaţii, cunoştinţe Date, informaţii,cunoştinţe. Noţiunea de informaţie. Date.Informaţii medicale. Reprezentarea datelormedicale. Reprezentarea informaţiilor. Cantitateade informaţie.


2 Electronic MedicalRecords (EMR)

4.

Arhitectura unui calculator numeric. Structurahardware a unui calculator: Unitatea centrală;dispozitive periferice dispozitive periferice deintrare; dispozitive periferice de ieşire; dispozitiveperiferice mixte. Evoluţia calculatoarelorelectronice: Microcomputerele; Notebook;Palmtop/PDA (Personal Digital Assistant);Minicomputerele; Mainframeurile;Supercomputerele


2

5.

Arhitectura unui calculator numeric. Structurasoftware a unui calculator numeric: Software debază. Limbaje de programare. Sisteme deoperare (MS Windows, Linux). Conceptul defişier. Organizarea fişierelor. Software aplicativ.


2

6.Introducere în domeniul reţelelor de calculatoare.Generalităţi. Reţele LAN (Local Area Network) conceptul de Intranet; WAN (World AreaNetwork) Internet


2

7.

Internet noţiuni introductive Istoricul şi evoluţiainternetului. World Wide Web. Elementeintroductive despre Internet: Adrese Internet URL; World Wide Web (WWW); HTML – PaginiWeb; Browsere WEB; News; Email


2Medical Onlinesearchingstrategies

8.Documentare online. Căutarea informaţiei peinternet (I) Căutarea informaţiei pe internet noţiuni introductive; tipuri de unelte şi serviciipentru căutarea informaţiei pe internet



9.

Documentare online. Căutarea informaţiei peinternet (II) Modalităţi de utilizare motoarelor decăutare (Google) şi a serviciilor de directoare(Yahoo Directories) pentru căutarea informaţiilordin domeniul biomedical. Servicii de documentaremedicală automată (Medline)



10.Documentare online. Căutarea informaţiei peinternet (III) Evaluarea calităţii informaţiilorpublicate pe Internet/World Wide Web.



11.Aplicaţii ale biroticii în domeniul biomedical:Generalităţi. Software pentru procesare de text.Desktop Publishing (DTP). Editoare avansate detext.


2

Aplicaţii ale biroticii în domeniul biomedical:Programe de calcul tabelar (MS Excel, OO Calc).

12.Programe de calcul tabelar (MS Excel, OO Calc).Software pentru realizarea de prezentărielectronice. Software pentru organizareaactivitãţii. Suite de aplicaţii pentru birotică ( MSOffice, Lotus Smart Suite, OpenOffice ).


2

13.

Baze de date în domeniul biomedical. Baze dedate moleculare. Virtual Screening Baze de date– generalităţi. Baze de date clasice şi relaţionale.Modele de reprezentare a datelor. Tabele si bazede date. Banci de date. Vizualizări (views), cereri(queries), rapoarte (reports). Baze de datemoleculare. Tehnici de Virtual Screening.


2PharmaceuticalInformationSystems

14.Simulare şi modelare în domeniul biomedical.Simulare şi modelare în domeniul biomedical.Modelare iconică şi simbolică (matematică) îndomeniul biomedical.


2

Semestrul II

1.

Noţiuni fundamentale de biostatistică.Introducere. Tipuri de erori. Exactitatea şiprecizia. Organizarea datelor în vedereaprocesării statistice a lor. Distribuţii de frecvenţă.I. INTRODUCERE Populaţia statistică şi probelestatistice Variabilitate biologică Factori de eroare.Exactitatea şi precizia. ORGANIZAREADATELOR. Date primare. Date indexate. Calcultabelar. Tabele de contingenţă. II.DISTRIBUŢIIDE FRECVENŢĂ Curba de distribuţie normalăDistribuţii anormale (nongaussiene)


2 2 ore la 2săptămâni Biological variability

2.

Statistică descriptivă. Consideraţii generale.Indicatori statistici. Indicatori ai tendinţei centrale.Indicatori ai dispersiei (împrăştierii) datelor în jurulvalorii medii. Medii. Dispersia (varianţa). Abatereastandard. Eroarea standard. Eroarea procent.Coeficientul de variaţie. Grade de libertate. Limitefiduciale (interval de încredere)


2 2 ore la 2săptămâni

Homeostasis.LaboratoryReference Rangesin Healthy Adults

3.

Statistică inferenţială. Interpretarea statistică arezultatelor unui experiment. Teste de valabilitate.Teste de concordanţă (goodnessoffit)/teste denormalitate. Teste de valabilitate. Noţiuniintroductive. Testul Grubbs. Criteriul de eliminarea lui Chauvenet Teste de concordanţă (goodnessoffit)/teste de normalitate . Noţiuni introductive.Testul de normalitate KolmogorovSmirnov


2 2 ore la 2săptămâni Clinical trials

4.

Statistică inferenţială. Teste de semnificaţie.Statistică inferenţială. Teste de semnificaţie.Valoarea lui P. Ipoteza nulă (H0).Dependenţa/independenţa eşantioanelor studiate• Statistică parametrică/neparametrică. Teste desemnificaţie parametrice testul t Student șivariantele sale. Teste de semnificaţieneparametrice. Statistica ordinei. Testul Wilcoxonsignedrank. Testul Mann–Whitney



5.Analiza tabelelor de contingenţă Testul Chi pătratşi variantele sale (Testul Chi pătrat cu corecţieYates, Fisher exact test). Rata de şansă/Oddratio (OR) şi Riscul relativ/Relative risk (RR).



EpidemiologicalStudies

6.Corelaţii şi regresii. Corelaţii şi regresii. Noţiuniintroductive. Coeficientul de corelaţie. Coeficientulde determinare. Ecuaţia de regresie. Regresiiliniare şi neliniare



Analiza de varianţă (ANOVA). Studiiepidemiologice şi clinice. Indicatori statisticiutilizaţi în studiile epidemiologice şi clinice.Analiza ANOVA monofactoarială. Repeated

7.

Analiza ANOVA monofactoarială. Repeatedmeasures ANOVA. Testul KruskalWallis. TestulFriedman. Rate şi proporţii. Indicatori ai frecvenţeibolii. Indicatori ai asocierii factori de risc(expunere)boala. Tipuri de studii epidemiologice.Studii descriptive. Studii analitice. Studii de tipCaseControl (CaseControl studies). Studii de tipCohortă (Cohort studies). Selecţia unui anumit tipde studiu (study design). Asociere versuscauzalitate. Criterii pentru stabilirea unei relaţii detip cauzăefect



Bioequivalencestudies

8.9.10.11.12.13.14.Bibliografie:1. Tigan S., Achimaş A., Drugan T.: Curs de Informatică şi Statistică Medicală, ed. SRIMA, ClujNapoca, 2001 2. Măruşteri M., Buraga S, Acostăchioaie D.: Primii paşi în Linux (carte + CDROM cu ROSLIMSLinux Live CD), Ed. Polirom Iaşi, 20063. van Bemmel J., Musen M.A., Musen Mark A.: Handbook of Medical Informatics, SpringerPublishing House, 2002, online book la http://www.mieur.nl/mihandbook/r_3_3/handbook/home.htm 4. Coiera E. Guide to Medical Informatics, the Internet and Telemedicine, Chapman & Hall,London, (1997).5. Flanagan D. – Web Search Strategies Online book,http://www.learnwebskills.com/search/main.html, 20046. Măruşteri M.: Documentare online, online book la adresahttp://www.umftgm.ro/info/doconline_ROV2.pdf 7. Măruşteri M.: Noţiuni fundamentale de biostatistică:note de curs, University Press Tg.Mureş,20068. Drugan T., Bondor C., Bolboacă S., Călinici T., Colosi H., Gălătuş R., Istrate D., Văleanu M.,Achimaş A., Tigan S.: Aplicaţii practice de informatică şi statistică medicală, ed. Alma Mater, ClujNapoca, 20029. Eugenia Tătar, Simona Tătar, Marius Măruşteri: Informatică Medicală. Bazele informaticii – lucrăripractice, UMF Târgu Mureş, 200110. Marius Măruşteri, Vladimir Bacarea, Comparing groups for statistical differences: how to choosethe right statistical test?, Biochemia Medica 2010;20(1):15–32, disponibil online la adresahttp://www.biochemiamedica.com/content/comparinggroupsstatisticaldifferenceshowchooserightstatisticaltest Nr.crt. 8.1 Seminar / Laborator / Lucrări practice / Stagii

Metode depredare

Nr.ore Observații

Corelare cuICS

Semestrul I

1.

Noţiuni fundamentale de utilizare a calculatorului.Sistemul de operare MS Windows: Conceptegenerale. Elementele de bază ale unei ferestre.Convenţiile de notaţie în sistemul de meniuri.Utilizarea tastaturii şi mouseului in sisteme deoperare cu interfaţă utilizator grafică, cum esteMS Windows. Utilitarele “Accesorii” în mediulWindows. Utilitarul Wordpad. Utilitarul Paint.Calculatorul. Modulul Control Panel.

Demonstratiipractice,Metode de elearningsincron

2

2.

Programe de tip File Manager. Arhivatoare.Programe de tip File Manager (WindowsExplorer): Concepte generale. Fişiere. Directoare.Programe. Gestionarea ecranului. Accesul ladirectoare.Crearea unui nou director. Moduri deafişare al fişierelor. Selectarea unui fişier.Redenumirea fişierelor sau a directoarelor.Ştergerea fişierelor. Modificarea proprietăţilorunui fişier. Copierea fişierelor. Mutarea fişierelor.

Demonstratiipractice,Metode de elearning

2

unui fişier. Copierea fişierelor. Mutarea fişierelor.Selectarea mai multor fişiere . Arhivatoare:Concepte generale. Transportul informaţiei. Tipuride arhivatoare. Modul de lansare în execuţie.Funcţii specifice arhivatoarelor. Operaţii specificearhivatoarelor Arhivatorul Wizip/WinRAR: funcţiispecifice/ operaţii specifice

learningsincron

3.

Aplicaţii ale biroticii în domeniul biomedical:Prezentare generală şi modalităţi de utilizare aunor suite de programe de birotică (MS Office,OpenOffice) Software pentru procesare avansatăde text (MS Word, OO Writer)


2ElectronicMedicalRecords (EMR)

4.Software pentru editare avansată de text. MSWord (I): Concepte generale; formatarea paginiide hârtie; fonturi; formatarea textului; formatareaparagrafelor.


2

5.Software pentru editare avansată de text. MSWord (II): Elemente caracteristice editorului MSWord: modalităţi de selectare a textului; operaţiicu blocuri; operaţii cu fişiere.


2

6.

Software pentru editare avansată de text. MSWord (III): Tehnologia OLE (Object Linking andEmbedding) – legarea şi inserarea de obiecteîntrun fişier Word. Modalităţi de mixare a textuluicu imagini.


2

7.Software pentru editare avansată de text. MSWord (IV) – crearea şi editarea de tabele Creareaşi editarea de tabele


2

8.Software pentru editare avansată de text. MSWord (V) – editarea de ecuaţii Crearea şieditarea de ecuaţii matematice în MS Word.


2

9.Programe de calcul tabelar (MS Excel, OO Calc).MS Excel (I) MS Excel Concepte generale;formatarea paginii; foaia de calcul tabelar;conţinutul unei celule; formatarea celulelor


2ElectronicMedicalRecords (EMR)

10.Programe de calcul tabelar. MS Excel (II): MSExcel: inserarea obiectelor; introducerea uneiformule; copierea formulelor; folosirea adreselorrelative şi absolute


2

11.Programe de calcul tabelar. MS Excel (III):Folosirea funcţiilor; cum se introduc funcţiile;butonul Autosum;funcţii mai des utilizate


2

12.

Programe de calcul tabelar. MS Excel (IV): Lucrulcu diagrame; ce este o diagramă; elementele debază ale unei diagrame; tipuri de diagrame;crearea unei diagrame; Formatarea diagramelor;inserarea de obiecte


2

13.

Software pentru realizarea de prezentărielectronice (MS Powerpoint, OO Impress). MSPowerpoint. MS Powerpoint concepte generale;operaţii cu slideuri; combinarea mai multorobiecte; crearea unui obiect nou; operaţiiefectuate asupra obiectelor


2

Documentare online. Căutarea informaţiei pe

14.

Documentare online. Căutarea informaţiei peinternet Căutarea informaţiei pe internet noţiuniintroductive; tipuri de unelte şi servicii pentrucăutarea informaţiei pe internet; Modalităţi deutilizare motoarelor de căutare (Google) şi aserviciilor de directoare (Yahoo Directories)pentru căutarea informaţiilor din domeniulbiomedical. Servicii de documentare medicalăautomată (Medline)



Semestrul II

1.Noţiuni fundamentale de biostatistică.Introducere. Tipuri de erori. Exactitatea şiprecizia. Organizarea datelor în vedereaprocesării statistice a lor. Distribuţii de frecvenţă.



Biologicalvariability

2. Statistică descriptivă. Consideraţii generale.Indicatori statistici



Homeostasis.LaboratoryReferenceRanges inHealthy

3.Statistică inferenţială. Interpretarea statistică arezultatelor unui experiment. Teste de valabilitate.Teste de concordanţă (goodnessoffit)/teste denormalitate



4. Statistică inferenţială. Teste de semnificaţie.Statistică inferenţială. Teste de semnificaţie



5.Analiza tabelelor de contingenţă Testul Chi pătratşi variantele sale (Testul Chi pătrat cu corecţieYates, Fisher exact test). Rata de şansă/Oddratio (OR) şi Riscul relativ/Relative risk (RR).



Epidemiologicalstudies

6. Corelaţii şi regresii. Noţiuni introductive.



7.Analiza de varianţă (ANOVA).Studiiepidemiologice şi clinice Indicatori statistici utilizaţiîn studiile epidemiologice şi clinice



Bioequivalencestudies

8.9.10.11.12.13.14.Bibliografie:1. Eugenia Tătar, Simona Tătar, Marius Măruşteri: Informatică Medicală. Bazele informaticii – lucrăripractice, UMF Târgu Mureş, 2001, disponibil online la adresa www.umftgm.ro/info/2. Marusteri M. [Notiuni fundamentale de biostatistica:note de curs]/Fundamentals inbiostatistics:lecture notes. University Press Targu Mures, 2006. (in Romanian, with Powerpoint slidesin English)3. Motulsky HJ. GraphPad Prism Statistics Guide. GraphPad Software Inc., San Diego CaliforniaUSA, 2007, disponibilă la: www.graphpad.com.4. Motulsky HJ. The InStat Guide to Choosing and Interpreting Statistical Tests, GraphPad SoftwareInc., San Diego California USA, 2001, disponibilă la: www.graphpad.com.

9. Coroborarea conținuturilor disciplinei cu așteptările reprezentanților comunității,asociațiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent programuluiConţinutul curiculei de mai sus corespunde aşteptărilor angajatorilor, respectiv asociaţiilorprofesionale din domeniul farmaceutic deoarece asigură însuşirea următoarelor abilităţi şicompetenţe: • Înţelegerea glosarului de bază cu termeni de specialitate din domeniul Tehnologiei Informaţiei,respectiv a termenilor specifici informaticii medicale şi farmaceutice• Capacitatea de a utiliza eficient uneltele şi serviciile de documentare online• Capacitatea de a utiliza eficient solutii avansate de birotică pentru redactarea/editarea unordocumente electronice cu format impus• Cunoştinţele necesare abordării studiului Evidenţei Farmaceutice Computerizate (materie studiatăîn anul V)• Înţelegerea glosarului de bază cu termeni de specialitate în domeniul biostatisticii• Capacitatea de a alege şi aplica corect un anumit test statistic.• Capacitatea de a stabili corect coordonatele unui protocol statististic specific unui anumit tip destudiu clinic, epidemiologic, de bioechivalenţă sau experiment ştiinţific 10. EvaluareTipactivitate

10.1 Criteriide evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere

din nota finală10.4Evaluare peparcursulsemestrului

La curs


corelareanotiunilorteoretice cucelepractice

Sem I. Verificari pe parcursul semestrului a abilitatilorpractice prin testarea capacitatii de a redacta un documentelectronic cu format impus. Sem II. Verificari pe parcursulsemestrului a abilitatilor practice, prin testarea capacitatii dea aplica corect un anumit tip de test statistic.

20%

10.5Evaluarefinală

Examenteoreticfinal

cunoaștereamaterialuluibibliograficințelegereaconceptelorde bază șiintegrarealor

Test grilă pe calculator, folosind serverul de testare aldisciplinei 50%

Examenpracticfinal

corelareanotiunilorteoretice cucelepractice

Verificari pe parcursul semestrului a abilitatilor practice printestarea capacitatii de a redacta un document electronic cuformat impus. Examen practic la sfârsitul perioadei depregătire

30%

10.6 Standard minim de performanțăÎnţelegerea glosarului de bază cu termeni de specialitate din domeniul Tehnologiei Informaţiei,respectiv a termenilor specifici informaticii medicaleCapacitatea de a utiliza eficient uneltele şi serviciile de documentare onlineCapacitatea de a utiliza eficient solutii avansate de birotică pentru redactarea/editarea unordocumente electronice cu format impusÎnţelegerea glosarului de bază cu termeni de specialitate în domeniul biostatisticiiCapacitatea de a alege şi aplica corect un anumit test statistic.Capacitatea de a stabili corect coordonatele unui protocol statististic specific unui anumit tip destudiu clinic sau epidemiologic/experiment ştiinţific



1.2 Facultatea DE FARMACIE1.3 Departamentul DE ȘTIINȚE FARMACEUTICE DE SPECIALITATE (DSFS)1.4 Domeniul de studii SĂNĂTATE1.5 Ciclul de studii LICENŢĂ1.6 Programul de studii FARMACIE 2. Date despre disciplină2.1 Denumirea disciplinei INTRODUCERE ÎN TERMINOLOGIA FARMACEUTICĂ2.2 Titularul activităților de curs Prof. dr. Ciurba Adriana2.3 Titularul activităților de lp 2.4 Anul destudii I 2.5 Semestrul I 2.6 Tipul de evaluare Colocviu 2.7 Regimul disciplinei OBL

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităților didactice)3.1 Număr de ore pe săptămână 1 3.2 din care curs 1 3.3 laborator (lp) 3.4 Total ore din planul de învățământ 14 3.5 din care curs 14 3.6 laborator (lp)


Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 0,60Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate și pe teren 0,30Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri Tutorial 0,05Examinări 0,05Alte activități 3.7 Total ore de studiu individual / săpt 23.8 Total ore pe semestru 283.9 Număr de credite 1 4. Precondiții (acolo unde este cazul)4.1 de curriculum 4.2 de competențe 5. Condiții (acolo unde este cazul)5.1 de desfășurare a cursului Număr minim de studenți 155.2 de desfășurare a laboratorului 6. Competențe specifice acumulate


Cunoașterea terminologiei medicale și farmaceutice specificeactivității dintro farmacie. Cunoașterea: noțiunii de medicament, formă farmaceutică, a căilorde administrare a medicamentelor, a operațiilor generale și specificeutilizate la prepararea medicamentelor, a materialelor de condiționareprimară și secundară a acestora.

Competențe transversaleActivităţi în echipă, stabilirea de responsabilităţi individuale în cadrulunor discuții și activități.Utilizarea eficientă a surselor informaţionale şi a resurselor decomunicare.

comunicare. 7. Obiectivele disciplinei (reieșind din grila competențelor specifice acumulate)


Cunoașterea terminologiei medicale și farmaceutice specificeactivității dintro farmacie. Cunoaşterea aspectelor teoretice şi practice care stau la bazaformulării, preparării, conservării, condiţionării şi controluluiformelor farmaceutice. Studiul căilor de administrare a medicamentelor şi a factorilorcare influenţează biodisponibilitatea. Formarea termenilor medicali și farmaceutici.


Disciplina are ca scop iniţierea primară a studenţilor cu profilulspecific al activităţii în domeniul farmaceutic. Se expun noţiuni despre medicament, materii prime, operaţiigenerale şi specifice folosite la prepararea medicamentelor,forme farmaceutice, căi de administrare, factori care influenţeazăbiodisponibilitatea substanţelor active, produse de condiţionareprimară şi secundară a medicamentelor, produse tehnicomedicale, de igienă și cosmetice.



1.

Generalităţi: Evoluţia profesiei de farmacist. Scurtistoric al preparării medicamentelor. Farmacia şiatribuţiile ei. Organizarea spaţiului farmaciei,încăperi de lucru şi de depozitare. Modul deadministrare al medicamentelor. Formareatermenilor medicali și farmaceutici.

Prezentare orală +multimedia 1

2.Noţiuni generale despre medicamente: substanţeactive şi auxiliare. Medicamente şi formemedicamentoase. Clasificarea formelorfarmaceutice.


3.Reţeta şi părţile ei. Prescurtări folosite laprescrierea medicamentelor. Activitateterapeutică, toxicitate acută şi cronică.


4. Literatura farmaceutică: farmacopei în vigoare șitratate de specialitate din țară și străinătate.


5.Principalele procese tehnologice şi operaţiunigenerale aplicate în practica farmaceutică şiindustrială


6.

Noţiuni elementare de biofarmacie: Factori careinfluenţează efectul terapeutic al medicamentelor(influenţa formulării şi preparării medicamentelorasupra răspunsului terapeutic, rolul substanţelormedicamentoase şi al formei farmaceutice).

Prezentare orală +multimedia 1 TBL

7. Conceptul L.A.D.M.E. Evaluareabiodisponibilităţii.


8. Calea orală de administrare a medicamentelor.Preparate farmaceutice


9.Calea transpulmonară de administrare amedicamentelor. Calea parenterală deadministrare a medicamentelor. Preparatefarmaceutice


10.Preparate farmaceutice cu aplicații pe piele.Preparate și particularități ale căii deadministrare. Sisteme transdermice


11.Preparate farmaceutice cu aplicații pe mucoase.Preparate și particularități ale căilor deadministrare


Materiale destinate ambalării formelorfarmaceutice: Ambalaje de hârtie, metal. Prezentare orală +

12.farmaceutice: Ambalaje de hârtie, metal.Recipiente din sticlă şi material plastic. Sistemede închidere a recipientelor. Alegereacorespunzătoare a materialelor de condiţionare.


13. Asigurarea calităţii medicamentelor. Reguli debună practică farmaceutică.


14.Eliberarea medicamentelor. Modul de eliberare amedicamentelor. Reglementări privind circulaţiamedicamentelor.


Semestrul II1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.Bibliografie:Bibliografie obligatorie: 1.Cojocaru I, Popa G Propedeutică farmaceutică, Ed. „Gr. T. Popa”, U.M.F. Iaşi, 2012.2. Ciurba A, Todoran N, Rédai E, Sipos E, Aspecte practice de Tehnologie farmaceutică. Vol 2,Editura University Press Tîrgu Mureş, 2015.3.Popovici I, Ochiuz L, Lupuleasa D– Terminologie medicală și farmaceutică, Ed. Polirom, Iași, 2007.4.***Legea nr.336/2002 privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.152/1999 privindprodusele Bibliografie facultativă:1.Leucuţa S Introducere în biofarmacie, Ed. Dacia, ClujNapoca, 1975.2.Popovici I, Lupuleasa D Tehnologie farmaceutică, vol. 1, ediţia aIIIa, Ed. Polirom, Iaşi, 2011.3.Popovici I, Lupuleasa D Tehnologie farmaceutică, vol. 2, Ed. Polirom, Iaşi, 2008.4.Popovici I, Lupuleasa D Tehnologie farmaceutică, vol. 3, Ed. Polirom, Iaşi, 2009.5.***Farmacopeea Română, ediţia aXa (1993) şi Suplimentele FR X (2000, 2002, 2004, 2006. Nr.crt. 8.1 Seminar / Laborator / Lucrări practice / Stagii Metode de


Semestrul I1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.

14.Semestrul II

1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.Bibliografie: 9. Coroborarea conținuturilor disciplinei cu așteptările reprezentanților comunității,asociațiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent programuluiEste necesar ca studentul să cunoască terminologia specifică farmaceutică pentru desfășurarea înbune condiții a practicii de specialitate (de vară) de la sfîrșitul anului I. 10. EvaluareTip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere

din nota finală10.4 Evaluare peparcursul semestrului

La curs Activitate in sistem TBL Cunoașterea noțiunilor prezentate

Evaluare scrisă sub formăde test grilă Discuții 30

În timpul activităţiipractice

10.5 Evaluare finală Examen teoreticfinal

Cunoașterea noțiunilorprezentate

Evaluare scrisă prin testgrilă 70%

Examen practicfinal

10.6 Standard minim de performanțăCunoașterea notiunilor despre farmacie, despre organizarea farmaciei, despre medicament șicunoașterea modul de eliberare a medicamentelor din farmacie.



1.2 Facultatea DE FARMACIE1.3 Departamentul M2 ŞTIINŢE FUNCŢIONALE ŞI COMPLEMENTARE1.4 Domeniul de studii SĂNĂTATE1.5 Ciclul de studii LICENŢĂ1.6 Programul de studii FARMACIE 2. Date despre disciplină2.1 Denumirea disciplinei LIMBI MODERNE2.2 Titularul activităților de curs

2.3 Titularul activităților de lp Lect. Univ. Dr. Dredeţianu Mirela, Lect. Univ. Dr. Paşcan Aurora,Asist. univ. dr. Serbac Patricia

2.4 Anul de studii I 2.5 Semestrul I+II 2.6 Tipul de evaluare C 2.7 Regimul disciplinei OBL 3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităților didactice)3.1 Număr de ore pe săptămână 2 3.2 din care curs 0 3.3 laborator (lp) 23.4 Total ore din planul de învățământ 56 3.5 din care curs 0 3.6 laborator (lp) 56


Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 1Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate și pe teren 0,5Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri 0,5Tutorial 0Examinări 0,5Alte activități 0,53.7 Total ore de studiu individual / săpt 33.8 Total ore pe semestru 703.9 Număr de credite 2/2 4. Precondiții (acolo unde este cazul)4.1 de curriculum4.2 de competențe Cunoaşterea limbii străine la un nivel mediu. 5. Condiții (acolo unde este cazul)5.1 de desfășurare a cursului5.2 de desfășurare a laboratorului 6. Competențe specifice acumulate


Studentul va prezenta, la nivel avansat, următoarele abilităţi:citirea corectă şi fluentă, precum şi înţelegerea conţinutului şidetaliilor oricărui text (de nivel avansat)înţelegerea mesajelor receptate pe cale auditivăvorbirea fluentă, cu respectarea regulilor gramaticale şi de pronunţieşi folosirea unui vocabular variat şi adecvat situaţieiscrierea corectă, conform regulilor gramaticale, folosirea unui stil şi aunui vocabular adecvat conţinutului de ideicunoaşterea şi utilizarea corectă a unui vocabular cât mai bogat determeni din domeniul de specialitate


utilizarea limbii străine ca mijloc de comunicare cu alţi vorbitori aiacelei limbi, în situaţii generale precum şi în domeniul medical, pentruacoperirea necesităţilor de documentare, elaborare şi prezentare aunor lucrări şi obţinerea unor certificate de competenţă lingvisticăcerute în diverse situaţii.realizarea de prezentari orale și PP, scrierea unui rezumat învederea elaborarii unei lucrări științifice

7. Obiectivele disciplinei (reieșind din grila competențelor specifice acumulate)7.1 Obiectivul general al disciplinei Cunoaşterea limbii străine la nivel avansat.

7.2 Obiectivele specificeDezvoltarea celor patru abilităţi de bază: citirea, înţelegereamesajelor receptate pe cale auditivă, comunicarea verbală,comunicarea scrisă precum şi familiarizarea cu vocabularul dindomeniul de specialitate.



Semestrul I1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.

Semestrul II1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.Bibliografie: Nr.crt.

8.1 Seminar / Laborator / Lucrări practice/ Stagii

Metode depredare


Semestrul IExpunerea,prezentareamultimedia,

1. 1. Studiul corpului uman, lecţieintroductivă. Comunicare, vocabular

multimedia,conversaţia(descrierea unorimagini,discutarea unorcazuri,compararea unoritemi, brainstorming, etc.)rezolvarea deexerciţii,rezolvarea unorsarcini în grup,interpretarea deroluri (ex. medicpacient),rezolvarea unorsarcini pe bazaunor mesajescrise orireceptate pe caleauditivă (cuajutorulmijloacelortehnicecorespunzătoare),elaborarea unorlucrări scrise,autoevaluarea.

2Comunicare șirelaționareinterpersonală

2. 2. Studiul corpului uman, ţesuturi, organe,sisteme. Comunicare, vocabular idem 2

Comunicare șirelaționareinterpersonală

3. 3. Sistemul circulator (1). Comunicare,vocabular idem 2


Anevrism aortic,Transfuzie desânge/derivatede sânge

4. 4. Sistemul circulator (2). Comunicare,vocabular idem 2


Boalătromboembolică,Hipertensiune

5. 5. Boli ale sistemului circulator.Comunicare, vocabular idem 2


Palpitații,Tulburări decoagulare,Tulburărivasculareperiferice,Patologiivalvularecardiace

6. 6. Sistemul osos (1). Comunicare,vocabular idem 2


Traumatism almembrelor,Tumori maligneosoase

7. 7. Sistemul osos (2). Comunicare,vocabular idem 2


Traumatism alcoloaneivertebraler

8. 8. Boli ale sistemului osos. Comunicare,vocabular idem 2


Osteoartroza,Osteomielita,Osteoporoza

9. 9. Sistemul muscular (1). Comunicare,vocabular idem 2


10. 10. Sistemul muscular (2). Comunicare,vocabular idem 2Comunicare șirelaționareinterpersonalăComunicare și

11. 11. Boli ale sistemului muscular.Comunicare, vocabular idem 2Comunicare șirelaționareinterpersonală

Patologiamusculară

12. 12. Sistemul digestiv (1). Comunicare,vocabular idem 2Comunicare șirelaționareinterpersonală

Tulburări deapetit alimentar

13. 13. Sistemul digestiv (2). Comunicare,vocabular idem 2Comunicare șirelaționareinterpersonală

Diaree, Durereabdominală

14. 14. Test de verificare Elaborarea uneilucrări scrise

Semestrul II

1. 15. Boli ale sistemul digestiv. Comunicare,vocabular idem 2


Diabet zaharat

2. 16. Sistemul nervos (1). Comunicare,vocabular idem 2


Presiuneintracranianăcrescută

3. 17. Sistemul nervos (2). Comunicare,vocabular idem 2


Epilepsie

4. 18. Boli ale sistemul nervos. Comunicare,vocabular idem 2


Tulburări alenervilor periferici

5. 19. Sistemul endocrin (1). Comunicare,vocabular idem 2


Inflamațiaglandei parotide

6. 20. Sistemul endocrin (2). Comunicare,vocabular idem 2


Tulburări demetabolismînnăscute

7. 21. Boli ale sistemul endocrin.Comunicare, vocabular idem 2


Patologietiroidiană

8. 22. Sistemul respirator (1). Comunicare,vocabular idem 2


Carcinombronșic

9. 23. Sistemul respirator (2). Comunicare,vocabular idem 2


Patologiepulmonarăcronică

10. 24. Boli ale sistemul respirator.Comunicare, vocabular idem 2Comunicare șirelaționareinterpersonală

Infecție de tractrespirator

11. 25. Sistemul reproducător (1).Comunicare, vocabular idem 2Comunicare șirelaționareinterpersonală

Patologiaprostatei

12. 26. Boli ale sistemului reproducator.Comunicare, vocabular idem 2Comunicare șirelaționareinterpersonală

Carcinomcervical/ uterin/ovarian

13. 27. Colocviu

conversaţia(descrierea unorimagini,discutarea unorcazuri,compararea unoritemi,etc.)rezolvarea deexerciţii

2

14. 28. Colocviu

conversaţia(descrierea unorimagini,discutarea unorcazuri,compararea unor

2

compararea unoritemi,etc.)rezolvarea deexerciţii

Bibliografie:Bibliografie engleză 1. Dobrovici, Viorica; Bostaca, Ioan, English in Medicine A Text Book for Doctors, Students inMedicine and Nurses, Polirom, Iasi, 19992. Glendinning, Eric. H; Howard, Ron, Professional English in Use Medicine, Cambridge UniversityPress, 20073. Glendinning, Eric. H; Holmstrom, Beverly A. S., English in Medicine, Cambridge University Press,20054. Ionita, Irina, Secrets of English in Pharmacy, Performantica, Iasi, 20075. MandelbrojitSweeney, Mireille; Sweeney, Eileen, Limba engleza pentru medici și asistente,Polirom, București, 20146. McCullagh, Marie; Wright, Ros, Good Practice Communication Skills in English for the MedicalPractitioner, Cambridge University Press, 20087. Năznean, Adrian, Medical English Vocabulary Practice, Tîrgu Mureș, 20158. Pop, Anișoara, English for Medical Students. Language Practice for Students, 20159. Ribes, Ramon; Ros, Pablo, Medical English, Springer, Berlin, 2006 Bibliografie franceză 1. Dictionnaire Maxi Débutants, Larousse, Paris, Cedex 06, 1996.2. Nouvea Larousse Médical, Librairie Larousse, 1994.3. Bienvenue en France, Méthode d'apprentissage du français, les Editions Didier, 1991.4. Le Nouveau Sans Frontières, Méthodes de français, Clé International, Paris, 1990.5. PressePapiers, Extraits de la presse française – Année VI – N0 5 Février, 1996.6. Gorunescu, Elena, Le verbe dans exercices, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1997.7. Jürgen Boelke, Eduardo Jiménez, Pierre Morel, Score, 200 tests pour contrôler et améliorer votrefrançais; Presses Pocket 1989. Bibliografie germană 1. Deutsch, ein Lehrbuch für Ausländer,Leipzig,19802. Lăzărescu, I.: Curs practic de limba germană, Bucureşti 19923. Helbig, G. şi Buscha, J.: Kurze Deutsche Grammatik für Ausländer4. Marki, Marianne şi Ionaş, Angelika: Das Verb, Timişoara,20015. Marki, Marianne şi Ionaş, Angelika: Das Adjektiv, Timişoara,20016. Marki, Marianne şi Ionaş, Angelika: Präpositionen im Unterricht, Timişoara,19997. Netter, Frank Henry: Netter's Allgemeinmedizin, Thieme Verlag, November 2005 9. Coroborarea conținuturilor disciplinei cu așteptările reprezentanților comunității,asociațiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent programuluiStudenții își formează competențe de comunicare și prezentare care îi ajută la obținerea unui loc demuncă, participarea la stagii de formare și dezvoltare profesională,învățare pe tot parcursul vieții. 10. EvaluareTip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de


10.4 Evaluare peparcursulsemestrului



Examenteoretic final În funcție de specificul disciplinei

teoretic final În funcție de specificul disciplinei

Examenpractic final

Abilităţile de citire, vorbire, scriere,receptare de mesaje audio, folosireavocabularului specific

Evaluare continuă şiverificare la final desemestru

100%

10.6 Standard minim de performanțăSă citească fără prea multe greşeli de pronunţie, să înţeleagă ideile principale ale unui text saumesaj audio, să răspundă la întrebări pe baza lor sau pe alte subiecte de interes general, folosind unvocabular de nivel mediu şi fără greşeli mari din punctul de vedere al organizării discursului şi alfolosirii structurilor gramaticale necesare comunicării, să cunoască un număr satisfăcător de termenispecifici domeniului.



1.2 Facultatea DE FARMACIE1.3 Departamentul M2 CLINICE MEDICINĂ INTERNĂ1.4 Domeniul de studii SĂNĂTATE1.5 Ciclul de studii LICENŢĂ1.6 Programul de studii FARMACIE 2. Date despre disciplină2.1 Denumirea disciplinei MĂSURI DE PRIM AJUTOR2.2 Titularul activităților de curs Sef lucrari Dr.Corina Ureche2.3 Titularul activităților de lp2.4 Anul de studii 1 2.5 Semestrul 1 2.6 Tipul de evaluare C 2.7 Regimul disciplinei OBL 3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităților didactice)3.1 Număr de ore pe săptămână 1 3.2 din care curs 1 3.3 laborator (lp) 03.4 Total ore din planul de învățământ 16 3.5 din care curs 8 3.6 laborator (lp) 8


Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 1Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate și pe teren 1Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri 1Tutorial 0Examinări 4/semAlte activități 03.7 Total ore de studiu individual / săpt 3.33.8 Total ore pe semestru 62.53.9 Număr de credite 1 4. Precondiții (acolo unde este cazul)4.1 de curriculum4.2 de competențe 5. Condiții (acolo unde este cazul)5.1 de desfășurare a cursului Acces multimedia si internet

5.2 de desfășurare a laboratorului Acces multimedia si internet, manechine pentru simulari,echipament specific 6. Competențe specifice acumulate


Dupa absolvirea cursului studentul va fi capabil sa recunoasca osituatie patologica grava sau amenintatoare de viata, ce necesitainterventie cu masuri de prim ajutor, sa diagnosticheze stopul cardiorespirator, principalele urgente respiratorii, cardiovasculare,neurologice, si traumatologice. Va cunoaste masurile de baza deresuscitare cardiopulmonara, precum si principiile de baza pentruacordarea primului ajutor in situatiile enumerateDupa absolvirea cursului studentul va recunoaste cazurile concrete incare are datoria legala de a interveni, va recunoaste nivelul sau decompetenta, va fi antrenat sa declansenze sistemul de urenta si

Competențe transversalecompetenta, va fi antrenat sa declansenze sistemul de urenta si„lantul supravietuirii”, va cunoaste aspectele etice si legale aleinterventiei sale, identificand prioritatile si rolul sau in situatia concretadata


7.1 Obiectivul general al disciplineiAsimilarea bazei teoretice şi practice de resuscitarecardiorespiratorie de bază şi interventia de baza in principaleleurgente medicale si traumatologice

7.2 Obiectivele specificeRecunoasterea stopului cardiorespirator, initierea resuscitariicardiorespiratorii de baza pentru adult, copil si sugar, inclusiv insituatii particulare (asfixie, inec, electrocutare etc); recunoastereaprincipalelor urgenta medicale cardiace, respiratorii


Metodedepredare


Semestrul I

1.

1.Masuri de prim ajutor: definitie, obiective,principii. Medicina bazata pe dovezi. Ghiduri siprotocoale. Aspecte eticomedicolegale siepidemiologice ale acordarii primului ajutor, alestopului cardio respirator si resuscitarii de baza.

1Prezentareorală +multimedia

Stop cardiorespirator,Moartea subita,Moartea subita asugarului

2.

2. Notiuni elementare de anatomie si fiziologie.Diagnosticul stopului cardiorespirator. Istoriculresuscitarii.utilizate în resuscitarea cardiorespiratorie avansată. Lantul supravietuirii. Riscuripentru resuscitatori.


Stop cardiorespirator,Moartea subita,Moartea subita asugarului

3.3. Protocolul resuscitarii cardiorespiratorii debaza la adult. Obstructia de cale aeriana cu corpstrain : diagnostic si protocoale de prim ajutor laadult

TBL 1

Prezentareorală +multimedia+ lucru inechipa

Stop cardiorespirator,Moartea subita,Stridor

4.4. Protocolul resuscitarii cardiorespiratorii debaza la copil si sugar. Obstructia de cale aerianacu corp strain : diagnostic si protocoale de primajutor la copil si sugar.


Stop cardiorespirator,Moartea subita,Stridor

5.5. Defibrilatoarele automate externe.Resuscitarea in situatii speciale : inec,electrocutare, sarcina, hipotermie.


Tulburari deconducere/ ritm,Hipotermia

6. 6. Socul. Hemoragiile. Diagnostic, principii debaza pentru primul ajutor. 1

Prezentareorală +multimedia

Soc

7. 7. Leziuni trumatice pe aparate si sisteme 1Prezentareorală +multimedia

Traumatism toracoabdominal,Traumatism cranian,Traumatismalmembrelor ,Traumatismal coloaneivertebrale

8.

8. Sindroamele coronariene acute, dispneea,sincopa, convulsii, stroke, come diabeticediagnostic, masuri de prim ajutor. Intoxicatii,intepaturi/muscaturi de animale, urgentecomportamentale: diagnostic, principii de baza aprimului ajutor.


Patologie cardiacaischemica, Diabetzaharat, Epilepsie

9.10.11.12.13.

13.14.

Semestrul II1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.Bibliografie:1.Ghid de masuri de prim ajutor, SMURD Tg.Mures, 20042.Protocolul de resuscitare cardiorespiratorie si cerebrala la adultiConform cu Directiva ConsiliuluiEuropean de Resuscitare, 2005 Nr.crt. 8.1 Seminar / Laborator / Lucrări practice / Stagii

Metode depredare


Semestrul I

1. 1. Masuri de precautie universaleDemonstrațiipractice,Prezentăride caz

1

2.2. Calea aeriana, protocolul obstructiei de caleaeriana, pozitia laterala d siguranta la adulti, copiisi sugari

Demonstrațiipractice,Prezentăride caz

1 Dispnee

3. 3. Resuscitarea cardiorespiratorie basic lifesupport adult


1 Stop cardiorespirator

4. 4. Resuscitarea cardiorespiratorie basic lifesupport adult



5. 5. Resuscitarea cardiorespiratorie basic lifesupport copil si sugar)



6. 6. Resuscitarea cardiorespiratorie basic lifesupport copil si sugar)



7.7. Reguli de mobilizare si transport intraumatisme. Prim ajutor in leziuni pe aparate sisisteme


1

Traumatismtoracoabdominal,Traumatismcranian,Traumatismalmembrelor ,Traumatismalcoloanei vertebrale

Demonstrațiipractice,

Traumatismtoracoabdominal,Traumatism

8. 8. Imobilizari si pansamente practice,Prezentăride caz

1 Traumatismcranian,Traumatismalmembrelor

9.10.11.12.13.14.

Semestrul II1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.Bibliografie: 9. Coroborarea conținuturilor disciplinei cu așteptările reprezentanților comunității,asociațiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent programuluiCunoasterea unor masuri de prim ajutor de baza confera studentului de anul I capacitatea de aintervenicu competenta atat in posibilele situatii de urgenta cel implica direct pe acesta, familia saucomunitatea profesionala in caresi desfasoara activitatea, cat si in cadrul comunitatii in general.Cunostintele teorietice si mai ales practice accumulate vor pune bazele asimilarii notiunilor medicalede la disciplinele din anii de studiu urmatori. 10. EvaluareTip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de


10.4 Evaluare pe parcursulsemestrului

La cursÎn timpul activităţii practice

10.5 Evaluare finală

Examen teoretic final Cunoasterea notiunilorprezentate Colocviu scris 50%

Examen practic final În funcție de specificuldisciplinei 50%

10.6 Standard minim de performanțăNota 5 la examenul practic definitia si criteriile de diagnostic ale stopului cardiorespirator Executarea corectă a tehnicilor de resuscitare cardiorespiratorie de baza la adulti, copii si sugari recunoasterea obstruciei de cai aeriene cu corp starin si protocoalele de interventie in acestecazuri pentru adult, copil si sugar particularitaile resuscitarii cardiorespiratorii in situatii speciale (inec, electrocutare etc. Se vor detalia criteriile minime de validare a evaluărilor din timpul semestrului ( în corelație cuRegulamentul Disciplinei)

Regulamentul Disciplinei) Se vor enumera condițiile minime de admitere la examinarea finală ( !!! pentru disciplinele clinice/de specialitate se va indica baremul minim de manevre specifice efectuate, în corelație cu Caietulde abilități – se vor indica explicit numărul de manevre și codul acestora conform documentuluiamintit). Se vor prezenta detaliat condițiile minime necesare de îndeplinit pentru promovarea evaluării finale(examen practic + teoretic).



1.2 Facultatea DE FARMACIE1.3 Departamentul DE ŞTIINŢE FARMACEUTICE DE SPECIALITATE (DSFS)1.4 Domeniul de studii SĂNĂTATE1.5 Ciclul de studii LICENŢĂ1.6 Programul de studii FARMACIE 2. Date despre disciplină2.1 Denumirea disciplinei PRACTICA DE SPECIALITATE2.2 Titularul activităților de curs 2.3 Titularul activităților de lp Conf. Dr. Mircia Eleonora, Șef lucr. Dr. Rédai Emöke2.4 Anul de studii I 2.5 Semestrul II 2.6 Tipul de evaluare C 2.7 Regimul disciplinei OBL 3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităților didactice)3.1 Număr de ore pe săptămână 30 3.2 din care curs 3.3 laborator (lp) 303.4 Total ore din planul de învățământ 60 3.5 din care curs 3.6 laborator (lp) 60


Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate și pe teren Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri Tutorial Examinări 2Alte activități 3.7 Total ore de studiu individual / săpt 3.8 Total ore pe semestru 603.9 Număr de credite 1 4. Precondiții (acolo unde este cazul)4.1 de curriculum 4.2 de competențe 5. Condiții (acolo unde este cazul)5.1 de desfășurare a cursului 5.2 de desfășurare a laboratorului 6. Competențe specifice acumulate


Cunoașterea modului de organizare a farmaciei, familiarizarea cuspecificul activităţii farmaceutice şi cu modul de păstrare amedicamentelor. Cunoaşterea ustensilelor şi ambalajelor folosite la prepararea,respectiv condiţionarea medicamentelor.

Competențe transversale Asimilarea aspectelor practice referitoare la operaţiile generaleutilizate în practica farmaceutică.

7. Obiectivele disciplinei (reieșind din grila competențelor specifice acumulate)7.1 Obiectivul general al disciplinei Însuşirea noţiunilor practice privind activitatea în farmacie.

Prin practica de specialitate studentul dobândeşte noţiuni legate


Prin practica de specialitate studentul dobândeşte noţiuni legatede: organizarea farmaciei; ustensile şi ambalaje utilizate la prepararea diverselor formefarmaceutice; operaţii de bază în practica farmaceutică; plante medicinale întâlnite în ceaiuri sau produsefitoterapeutice.



Semestrul I1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.

Semestrul II1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.Bibliografie: Nr.crt. 8.1 Seminar / Laborator / Lucrări practice / Stagii Metode de


Semestrul I1.2.3.4.5.6.7.8.

9.10.11.12.13.14.

Semestrul II

1.DESEMNAREA LOCULUI DE MUNCĂ:amplasare, plan schematic, destinaţia fiecăruispaţiu, modul de păstrare a medicamentelor.

2.

CUNOAŞTEREA USTENSILELOR ŞI AAMBALAJELOR: sticlărie şi ustensile folosite înpractica farmaceutică: descriere, utilizare şiîntreţinere, ambalaje pentru condiţionare primară(descriere, utilizare şi pregătire).

3.

OPERAŢII DE BAZĂ ALE PRACTICIIFARMACEUTICE: cântărirea şi măsurarea.Cunoaşterea balanţelor farmaceutice, mărunţirea,pulverizarea şi cernerea produselor solide,amestecarea şi omogenizarea, efectuarea dedivizări la unele specialităţi sau preparatefarmaceutice.

4.CUNOAŞTEREA SUBSTANŢELORMEDICAMENTOASE ANORGANICE (cel puţin10): proprietăţi fizicochimice, utilizări în terapie şiformele farmaceutice în care sunt prezente.

5.

CUNOAŞTEREA PLANTELOR MEDICINALE:recunoaşterea denumirilor ştiinţifice şi populareale unor plante din compoziţia ceaiurilor şi a altorproduse fitoterapeutice. Cunoaşterea organuluivegetativ al plantei care se utilizează.

6.7.8.9.10.11.12.13.14.Bibliografie:1. Ciurba A, Todoran N, Sipos E, Vari C, Rusu A – Caiet de abilități practice, Ed. University Press,Tirgu Mureș, 2015.2. Ciurba A., Activitatea în farmacie, Ed. University Press, Târgu Mureş, 2010.3. Oroian S., Botanică Farmaceutică – Plante medicinale şi aromatice, Vol 2, Ed. University Press,Târgu Mureş, 2004. 9. Coroborarea conținuturilor disciplinei cu așteptările reprezentanților comunității,asociațiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent programuluiEste necesar ca studentul practicant să cunoască modul de organizare a farmaciei, de păstrare amedicamentelor şi săşi asimileze aspecte practice referitoare la operaţiile generale utilizate înpractica farmaceutică. 10. EvaluareTip activitate 10.1 Criterii de

evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Ponderedin nota finală


semestruluiLa cursÎn timpulactivităţiipractice


Examenteoreticfinal

În funcție despecificul disciplinei

Examenpracticfinal

Cunoaştereanoţiunilor solicitateîn programaanalitică.

Evaluarea activităţii consemnate zilnic în caietulde practică. Fişa de evaluare a studentuluicompletată de către farmacistul îndrumător.

100%

10.6 Standard minim de performanță cunoașterea noţiunilor despre farmacie, despre organizarea farmaciei. cunoaşterea ustensilelor şi ambalajelor folosite la prepararea, respectiv condiţionareamedicamentelor. condiţii minime de admitere la examinarea finală: efectuarea stagiului de practică în farmacie,completarea caietului de abilităţi practice. evaluarea finală – ponderea din nota finală: 100 % din nota obţinută la colocviu.



1.2 Facultatea de Farmacie1.3 Departamentul DSFF1.4 Domeniul de studii Sănătate1.5 Ciclul de studii Licență1.6 Programul de studii FARMACIE 2. Date despre disciplină2.1 Denumirea disciplinei BIOLOGIE CELULARĂ ŞI MOLECULARĂ

2.2 Titularul activităților de curs Conf. dr. Manuela Curticăpean (LR) ; Șef de lucrări dr. DomokosErzsébet (LM)

2.3 Titularul activităților de lp Conf. dr. Manuela Curticăpean; Șef lucrări dr. Corneliu Tănase2.4 Anul de studii II 2.5 Semestrul I 2.6 Tipul de evaluare Examen 2.7 Regimul disciplinei OBL 3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităților didactice)3.1 Număr de ore pe săptămână 4 3.2 din care curs 2 3.3 laborator (lp) 23.4 Total ore din planul de învățământ 56 3.5 din care curs 28 3.6 laborator (lp) 28


Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 2Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate și pe teren 1Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri 1Tutorial 0,5Examinări 1Alte activități 0,53.7 Total ore de studiu individual / săpt 4.53.8 Total ore pe semestru 1193.9 Număr de credite 4 4. Precondiții (acolo unde este cazul)4.1 de curriculum 4.2 de competențe Cunoștințe minime de anatomie, fiziologie, chimie organică 5. Condiții (acolo unde este cazul)5.1 de desfășurare a cursului Prezența obligatorie (la minim 80% din cursuri)

5.2 de desfășurare a laboratorului

Prezența obligatorie la toate lucrările practice, cunoașterea șirespectarea regulamentului disciplinei, cunoașterea normelor deprotecție și securitate în laborator, cunoașterea noțiunilorteoretice pentru fiecare lucrare practică, întocmirea pentrufiecare lucrare practică a raportului de laborator.


Cursul urmărește transmiterea, cunoașterea și înțelegerea de cătrestudenți a structurii și ultrastructurii componentelor celulare, a moduluide formare și de funcționare a acestora, a proceselor de replicare,transcripție, translație, a fenomenelor de transport prin membrană și aaltor concepte și teorii ale biologiei celulare și moleculare. Pentru a asigura o mai bună cunoaştere şi înţelegere a structurilorcomplexe de la nivel celular și molecular care au implicaţii practice

Competențe profesionalecomplexe de la nivel celular și molecular care au implicaţii practicefarmaceutice, cursul cuprinde noțiuni și informații referitoare labiosinteza substanţelor active din organite celulare specifice –mitocondrii, reticul endoplasmatic, ribozomi, dictiozomi, lizozomi. În cadrul lucrărilor practice se urmărește formarea aptitudinilorpentru activitatea experimentală, dezvoltarea aptitudinilor de utilizarea instrumentarului și a echipamentelor de laborator, precum șidefinirea, descrierea și interpretarea principiilor, metodelor și amodului de lucru specific fiecărei proceduri experimentale.


Viitorul farmacist va trebui să fie capabil să coroboreze și săcompare informațiile și principiile de biologie celulară și moleculară cunoțiuni ale unor discipline conexe (biochimie, fiziologie, farmacologie,farmacognozie), să stabilească caracteristicile și proprietățile specificediferitelor tipuri de celule (procariote, eucariote), în raport cuimplicațiile farmaceutice și medicinale ale componentelor și produselorlor celulare. Viitorul farmacist va trebui să fie capabil să identifice scopul șietapele necesare desfășurării în bune condiții a procedurilorexperimentale, în vederea efectuării și finalizării în condiții optime aacestora.



Însușirea cunoștințelor teoretice și practice ale biologiei celulareși moleculare și a implicaților acestora în domeniul farmaceutic,contribuind la formarea unei baze teoretice necesară viitoruluifarmacist.Capacitatea de utilizare a principiilor de biologie celulară șimoleculară în strânsă concordanță cu noțiuni ale altor discipline(microbiologie, biochimie, fiziologie, farmacologie, industrie,farmacognozie) sau pentru studiul altor activități.


Cunoaşterea structurii și ultrastructurii componentelor celulare,precum și modul de funcţionare al acestora, cunoaștereaprocesului traficului de vezicule prin celule și importanța acestuia.Cunoașterea fenomenelor de transport prin membrană șisublinierea importanței acestor fenomene în domeniulfarmacologiei.Descrierea noțiunilor și proceselor de replicare, transcripție șitranslație și sublinierea importanței acestora în domeniulgeneticii.Descrierea mecanismelor de comunicare și semnalizare celulară.Cunoașterea implicaţiilor farmaceutice şi medicinale alecomponentelor şi produselor celulare.


Metode depredare

Nr.ore Observații

Corelarecu ICS

Semestrul I

1.

1. Scurt istoric al descoperirilor în Biologiacelulară și moleculară: Importanţa şi actualitateaBiologiei celulare și moleculare pentruînvăţământul farmaceutic. Scurt istoric al celulei.Realizări ale Biologiei celulare și moleculare.Originea și formarea celulelor eucariote.


2

2.

2. Organizarea celulară: Structura celuleiprocariote (celula bacteriană și celulacianobacteriilor); structura celulei eucariote;asemănări și deosebiri între celula procariotă șieucariotă; asemănări și deosebiri între celulavegetală și animală; alte tipuri de structuri(structura cenotică, structura virusurilor).

Curs tipTBL 2

Prezența la curs100% La sfârșitulsesiunii TBL – scurtăprezentare orală

3.

3. Studiul constituenţilor celulari (structură şifuncţii): Învelișul celular: componente, funcții.Structura moleculară a membranelor biologice:lipide, proteine și glucide membranare;

Prezentareorală + 2

3. lipide, proteine și glucide membranare;proprietăți; modele de organizare a membranelor;glicocalixul și citoscheletul membranar.

orală +multimedia

2

4.

4. Studiul constituenţilor celulari (structură şifuncţii): Transportul prin membranele biologice.Transportul pasiv: difuziune simplă, difuziunefacilitată, sistem antiport de anioni și sistemeimplicate în reglarea pHului citoplasmatic, canaleionice cu poartă.


2

5.5. Studiul constituenţilor celulari (structură şifuncţii): Transport activ, transport activ cuplat cugradiente ionice. Transportul macromoleculelor:exocitoza, endocitoza și transcitoza.


2

6.

6. Studiul constituenţilor celulari (structură şifuncţii): Matricea citoplasmatică și citoscheletul:citosol; filamente de miozină și actină; microtubuli;structura și proprietățile cililor și flagelilor;structura și proprietățile centriolilor și corpilorbazali ai cililor și flagelilor; filamente intermediare.Matricea extracelulară. Membrana bazală.Joncțiuni celulare.


2

7.7. Studiul constituenţilor celulari (structură şifuncţii): Nucleul interfazic: structură,ultrastructură, rol. Cromozomii și organizareaADNului la eucariote și procariote.

Curs tipTBL 2


8.8. Studiul constituenţilor celulari (structură şifuncţii): Dogma centrală a biologiei moleculare:Replicarea la procariote și eucariote. Transcripțiamesajului genetic la procariote și eucariote.


2

9.9. Studiul constituenţilor celulari (structură şifuncţii): Ribozomii: structură și ultrastructură,funcții, biogeneză. Translația la procariote șieucariote.


2

10.10. Studiul constituenţilor celulari (structură şifuncţii): Reticulul endoplasmatic: structură,ultrastructură, funcții. Traficul vezicularintracelular.


2

11.11. Studiul constituenţilor celulari (structură şifuncţii): Aparatul Golgi: structură, ultrastructură,origine, funcții. Lizozomii și peroxizomii: structură,ultrastructură, funcții, origine și biogeneză.


2

12.12. Studiul constituenţilor celulari (structură şifuncţii): Conversia energiei: Mitocondrii: structură,ultrastructură, compoziție chimică, lanț transportorde electroni, origine, biogeneză.


2

13.13. Studiul constituenţilor celulari (structură şifuncţii): Conversia energiei: Cloroplaste: mișcări,pigmenți, ultrastructură, fotosinteza, origine.


2

14.14. Fenomene celulare cu implicații biologice:Comunicarea celulelor. Receptori celulari șisemnalizarea celulară.


2

Semestrul II1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.

10.11.12.13.14.Bibliografie:Bibliografie:I. Bibliografie obligatorie1. Alberts B, Johnson A, Lewis J, Raff M, Roberts K, Walter P, 2002 Molecular Biology of the Cell,Fourth Ed., Garland Publ., Inc., New York.2. Beckerman M, 2005 Molecular and Cellular Signaling, Springer, AIP Press, USA.3. Curticăpean M, 2008 Biologie Celulară și Moleculară, Ed. University Press, Tîrgu Mureș. 4. Lodish H, Berk A, Zipursky L, Matsudaira P, Baltimore D, Darnell JE, 2000 Molecular CellBiology, W.E. Freeman and Company Ed., USA.5. Mixich F, 1998 Biologie celulară și moleculară, Ed. Sitech, Craiova.6. Wilson J, Hunt T, 2015 – Molecular Biology of The Cell, The Problems Book, Sixth Ed., GarlandScience Publ., USA. II. Bibliografie facultativă1. Benga Gh, Tager JM, 1988 BiomembranesBasic and Medical Research, SpringerVerlag.2. Constantinescu DGr, Haţieganu E, 1983 Biologia moleculară a celulei vegetale, Ed. Medicală,Bucureşti.3. Twyman RM, 1998 Advanced Molecular Biology – A Concise Reference, BIOS ScientificPublishers Limited, Oxford, UK. Nr.crt. 8.1 Seminar / Laborator / Lucrări practice / Stagii Metode de predare Nr.ore Observații

Corelarecu ICS

Semestrul I

1.1. Protecţia muncii. Norme de protecţie a munciiîn laboratorul de Biologie Celulară și Moleculară.Tipuri de microscoape.

Demonstrațiipractice; utilizarede programeinteractive.Utilizareamaterialuluididactic ilustrativexistent înlaborator; utilizareamicroscoapelor șia preparatelormicroscopice.

2

2.2. Metode de studiu ale celulei. Obținereapreparatelor microscopice durabile. Efectuareasecțiunilor cu ajutorul criotomului.

Demonstrațiipractice. Utilizareamaterialuluididactic ilustrativexistent înlaborator; utilizareamicroscoapelor șia preparatelormicroscopice.

2

Verificareanivelului depregătireteoretică alucrăriipractice prindiscuțiiinteractive; VerificareaRaportului delaborator șicompletareaacestuia încadrul lucrăriipractice.

3.

3. Observarea celulelor procariote şi eucariote.Secţiuni in vivo prin nodozităţile de rădăcini laLupinus albus, colorarea şi recunoaşterea in situa formelor bacteriilor simbiote. Identificareacelulelor vii şi moarte în cazul produsuluicomercializat (Saccharomyces cerevisiae).

Demonstrațiipractice; utilizarede programeinteractive.Utilizareamaterialuluididactic ilustrativexistent în

2

Verificareanivelului depregătireteoretică alucrăriipractice prindiscuțiiinteractive; Verificarea

comercializat (Saccharomyces cerevisiae).Observarea diferitelor specii de cianobacterii.Comparaţie între celula vegetală şi celula animală(mucoasa cavității bucale).

existent înlaborator; utilizareamicroscoapelor șiefectuareapreparatelormicroscopice.

VerificareaRaportului delaborator șicompletareaacestuia încadrul lucrăriipractice.

4.4. Evidenţierea unor constituenţi chimici aimateriei vii. Reacţii de identificare a glucidelor,proteinelor, lipidelor.


2


5.

5. Constituenți neprotoplasmatici ai celulei:Identificarea tipurilor de amidon din diferitemedicamente. Observarea microscopică agranulelor de amidon în frunze de Vallisneriaspiralis. Amidonul corodat: Mobilizareaamidonului din ţesuturi de rezervă în cazulgerminării seminţelor.


2


6.

6. Noţiuni de micrometrie. Observarea granulelorde aleuronă. Măsurarea celulelor. Folosireamicrometrelor obiectiv şi ocular; efectuareamăsurătorilor în lungime şi suprafeţe. Numărareacelulelor cu ajutorul hemocitometrului.


2


7.7. Învelişul celular. Permeabilitatea și structuramembranei. Osmoza, plasmoliza, măsurareapresiunii osmotice la celulele de Allium cepa.Permeabilitatea celulelor pentru acizi și baze.


2

Verificareanivelului depregătireteoretică alucrăriipractice prindiscuțiiinteractive; VerificareaRaportului delaborator șicompletareaacestuia în

acestuia încadrul lucrăriipractice.

8.

8. Permeabilitatea și structura membranei.Permeabilitatea membranei celulelor roșiisanguine. Influenţa unor factori fizici şi chimiciasupra semipermeabilităţii ţesuturilor vii. Studiulvâscozității citoplasmei.


2


9.

9. Nucleul și cromozomii. Nucleul – formă, poziție.Ţesutul formativ şi cromozomii în vârfulrădăcinilor de Allium cepa – tehnică de colorarecu carmin acetic. Evidențierea histochimică aacizilor nucleici prin metoda verdemetilpironină.


2


10.

10. Organite celulare. Ribozomi și poliribozomi;REN și RER; dictiozomi; observareamitocondriilor în celulele cavității bucale. Analizaultrastructurii organitelor citoplasmatice.Recunoașterea și descrierea structurilorintracelulare observate la microscopul electronic.

Demonstrațiipractice; utilizarede programeinteractive.Utilizareamaterialuluididactic ilustrativexistent înlaborator; utilizareaimaginilor obținutela microscopulelectronic;utilizareamicroscoapelor șia preparatelormicroscopice.

2


11.11. Introducere în tehnica centrifugării şiultracentrifugării. Principiu, metode, aplicațiipractice.

Demonstrațiipractice. Utilizarede programeinteractive.Utilizareamaterialuluididactic ilustrativexistent înlaborator.

2


Verificareanivelului de

12. 12. Izolarea mitocondriilor din țesuturi animale.


2

nivelului depregătireteoretică alucrăriipractice prindiscuțiiinteractive; VerificareaRaportului delaborator șicompletareaacestuia încadrul lucrăriipractice.

13. 13. Recapitulare și recuperări

Utilizareamaterialuluididactic ilustrativexistent înlaborator; utilizareapreparatelormicroscopice;utilizare deprogrameinteractive.

2

14. 14. Verificarea practică a cunoștințelor 2

Verificarescrisă anivelului depregătire alucrărilorpractice.

Semestrul II1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.Bibliografie:Bibliografie:I. Bibliografie obligatorie1. Curticăpean M, Tóth E, 2013 Biologie Celulară – lucrări practice, Ediția a 2a, Ed. UniversityPress, Tîrgu Mureş. 2. Heidcamp HW, 1995 Cell Biology Laboratory Manual, Gustavus Adolphus College (BiologyDepartment), Saint Peter, Minnesota, USA. II. Bibliografie facultativă1. Twyman RM, 1998 Advanced Molecular Biology – A Concise Reference, BIOS ScientificPublishers Limited, Oxford, UK. 9. Coroborarea conținuturilor disciplinei cu așteptările reprezentanților comunității,asociațiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent programuluiViitorul farmacist trebuie să fie capabil să: coroboreze noțiunile însușite cu informații referitoare la interacțiunea organismfactor extern,

coroboreze noțiunile însușite cu informații referitoare la interacțiunea organismfactor extern,respectiv celulămedicament, precum și cu informații legate de structurile celulare (receptori, enzimeale organitelor celulare) implicate în absorbția, transportul și metabolizarea medicamentului; utilizeze informațiile privind tipurile de celule, structura și funcțiile organitelor celulare în proceselede sinteză și control a preparatelor farmaceutice; aibă abilități de asimilare de noi informații pe baza celor acumulate anterior; aibă abilități practice în ceea ce privește realizarea unui preparat microscopic și manipulareacorectă a microscopului optic; organizeze în mod eficient activitatea profesională. 10. EvaluareTip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere


La curs Evaluare formativă pentru verificareapregătirii pe tot parcursul semestrului

Evaluare în cadrul cursurilorTBL Evaluare individuală șicolectivă (2/sem)

10%


Evaluare formativă pentru verificareapregătirii pe tot parcursul semestruluiEvaluarea cunoștințelor practice

Evaluarea rapoartelor delaborator (5%) Evaluarepractică scrisă de tip mixt(15%)

5%+15%


Examenteoreticfinal

Evaluarea cunoștințelor teoreticeEvaluare scrisă de tip mixt(teste grilă + întrebări de tipredacțional)

70%

Examenpracticfinal

10.6 Standard minim de performanță Evaluări formative din timpul semestrului:• Întocmirea și completarea Rapoartelor de laborator reprezintă condiție obligatorie pentruparticiparea la evaluarea practică.• Prezența obligatorie la cursurile de tip TBL.• Studenții care absentează la cursurile de tip TBL vor fi notați cu nota 1 (unu).• Pentru a promova evaluarea practică studenții trebuie să obțină minim nota 5 pentru verificareapractică scrisă.• Promovarea evaluării practice reprezintă condiție obligatorie pentru participarea la examenulteoretic final. Examen teoretic final:• Notele obținute la evaluările formative din timpul semestrului vor reprezenta pondere din notafinală.• Standard minim de performanță: Cunoașterea organitelor celulare; cunoașterea structurii celuleiprocariote și eucariote; definirea proceselor de transport activ și pasiv prin membrană; definirea șirolul acizilor nucleici (ADN și ARN); definirea proceselor de replicare, transcripție și translație;definirea proceselor energetice de la nivel celular; cunoașterea mecanismelor de comunicare șisemnalizare celulară.• Condiție minima: promovarea evaluării scrise de tip mixt cu minim nota 5.



1.2 Facultatea DE FARMACIE1.3 Departamentul DE ȘTIINȚE FARMACEUTICE FUNDAMENTALE (DSFF)1.4 Domeniul de studii SĂNĂTATE1.5 Ciclul de studii LICENŢĂ1.6 Programul de studii FARMACIE 2. Date despre disciplină2.1 Denumirea disciplinei CHIMIE ANALITICĂ ŞI ANALIZĂ INSTRUMENTALĂ

2.2 Titularul activităților de curs Prof.Dr. Muntean DanielaLucia (LR_SemII)/Conf.Dr. DonathNagy Gabriela(LM)/Şef lucr. dr. Cârje Anca (LR_SemI))

2.3 Titularul activităților de lp Şef lucr. Dr. Cârje Anca/ Asist. Dr. Balint Alina/ Asist. Drd. IonValentin

2.4 Anul de studii 2 2.5 Semestrul I/II 2.6 Tipul de evaluare E/E 2.7 Regimul disciplinei OBL 3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităților didactice)3.1 Număr de ore pe săptămână 5/5 3.2 din care curs 2/2 3.3 laborator (lp) 3/33.4 Total ore din planul de învățământ 70/70 3.5 din care curs 28/28 3.6 laborator (lp) 42/42


Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 4Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate și pe teren 2Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri 2Tutorial 1Examinări 1Alte activități3.7 Total ore de studiu individual / săpt 83.8 Total ore pe semestru 182/1823.9 Număr de credite 6/6 4. Precondiții (acolo unde este cazul)4.1 de curriculum4.2 de competențe 5. Condiții (acolo unde este cazul)5.1 de desfășurare a cursului Prezența la 80% din cursurile teoretice.

5.2 de desfășurare a laboratoruluiPrezența la toate lucrările practice, cunoașterea normelor deprotecția muncii, de securitate în laborator și a părții teoreticepentru lucrarea curentă la începutul fiecărui laborator.



Se va pune accent pe cunoaşterea, înţelegerea conceptelor, teoriilorşi metodelor de bază ale chimiei și mai precis chimiei analitice; Studiul noţiunilor teoretice fundamentale și mai ales aplicareanoțiunilor practice utilizate la lucrările practice ale chimiei analitice sădea viitorului farmacist posibilitatea utilizării unor principii şi metodecantitative de bază privind analiza şi controlul unei substanţemedicamentoase sau forme farmaceutice întro aplicație practică.


Viitorul farmacist va trebui să fie capabil să lucreze întro echipăpluridisciplinară, să identifice obiectivele de realizat utilizând resurseledisponibile, folosind atât metode clasice de documentare (cărți sauproceduri de lucru), cât și utilizarea resurselor de comunicaremoderne şi formare profesională asistată (portaluri Internet, aplicaţiisoftware de specialitate, baze de date, cursuri online etc.) atât înlimba română cât și întro limbă de circulaţie internațională, estimândtimpii de lucru necesari pentru respectarea termenelor de realizare,identificând eventualele riscuri aferente pentru finalizarea proiectelorpropuse.



Însuşirea teoretică şi practică a metodelor de analiză calitativăşi cantitativă, pe care studenţii le vor folosi atât în studiul altordiscipline, cât şi în activităţiile viitoare; Contribuie la formarea de farmacişti care vor putea lucra atât îndiferite laboratoare (industriale, de cercetare, de controlulmedicamentului, inspectorate sanitare), cât şi farmacii unde vorputea să efectueze analize calitative şi cantitative la masa deanaliză; Însuşirea cunoştinţelor teoretice de bază ale chimiei analitice înstrânsă concordanţă cu cele necesare materiilor de profilfarmaceutic care abordează adeseori problemele şi notiunile dechimie analitică (chimie farmaceutică, chime anorganică, chimieorganică, chimie sanitară, analiza medicamentului).


Descrierea sistematică a noțiunilor și principiilor fundamentaleîntâlnite în metodele de analiză, descrierea sistematică a tipurilorde analiză cantitativă (gravimetrică și volumetrică) și întocmirealogică a curbelor de titrare pe baza cunoștințelor acumulate înanul I la chimie analitică calitativă. Se vor descrie și tipurile deerori ce pot să apară precum și evitarea acestora astfel încâtrezultatele să fe cât mai de încredere și precise. Se vor urmăriproprietăţile comune dar și specifice tratate selectiv dupăimportanţa lor practică şi generalitatea lor. Sublinierea importanţei unor elemente de chimie analitică laînțelegerea fenomenologiei pentru analiza medicamentului(echilibre acidobazice, echilibre de complexare, echilibre redox,titrări acidobazice, titrări prin reacții de precipitare, titrare înmedii neapoase etc.). Însuşirea cunoştinţelor teoretice de bază ale chimiei analiticeinstrumentale în strânsă concordanţă cu cele necesare materiilorde profil farmaceutic. Descrierea sistematică a principiilor,etapelor şi metodelor de analiză instrumentală. Subliniereaimportanţei diferitelor metode instrumentale în studiul calitativ şicantitativ a medicamentelor, suplimentelor alimentare,cosmeticelor şi a altor produse pentru sănătate.



1.

Electroliţi greu solubili – aspecte analitice.Solubilitate, produs de solubilitate. Relaţii între Ssi Ps. Factorii care influenţează echilibrele cuformare de compuși greu solubili. Etapele formăriicompușilor greu solubili.


2.Tipuri de precipitate. Impurificarea precipitatelor.Separarea cationilor diverselor gupe analitice.Titrări prin formare de precipitate. Aplicaţie:argentometria.


3.Aspectele analitice ale echilibrelor cu formare decombinații complexe. Stabilitatea combinaţiilorcomplexe. Constantă de stabilitate şi instabilitate.Constanta condiţională de stabilitate.

Prezentare orală +multimedia, Cursinteractiv

3 Curs tipTBL

Constanta condiţională de stabilitate. interactiv

4.

Chelaţi. Combinaţii complexe chelate efectul dechelatare; stabilitatea complecșilor chelaţi.Complexoni şi reactivi organici (liganzi) utilizaţi înpractica analitică. Aplicaţii analitice alecombinaţiilor complexe. Curbe de titrare şiindicatori complexometrici.


5. Dozare volumetrică prin reacţii de diazotare.Aplicaţie analitică: Nitritometria.


6.

Reacţii analitice cu schimb de electroni. Echilibreredox. Factorii care influenţează potenţialul redox.Viteza reacţiilor redox şi factorii care oinfluenţează. Constante de echilibru în reacţiiredox. Aplicaţii analitice ale echilibrelor redox.


7.Titrimetria prin reacţii redox.Permanganatometrie. Dicromatometria.Iodometria şi bromometria. Cerimetria. Curbe detitrare în redoxometrie.


4 Curs tipTBL

8.

Metode electrochimice de analiză: Aspectegenerale ale potenţiometriei. Electrozi şiaparatură. Titrări potenţiometrice. Aplicaţiianalitice ale potenţiometriei. Titrări acidobazicecu indicarea potenţiometrică a punctului deechivalență.


9.Metode electrochimice de analiză: Alte metodeelectrochimice de analiză: Voltametria, titrăriamperometrice și biamperometrice,coulombmetria.


10.11.12.13.14.

Semestrul II

1. Metode termice de analiză. Termogravimetria(TG) și termogravimetria derivată (DTG).


2. Metode termice de analiză. Alte metode deanaliză termică (DTA, DSC).

Prezentare orala +multimedia 1

3.Metode optice de analiză. Clasificare. Metode deabsorbţie: Spectrometria în IR şi UVVis. Metodede absorbţie atomică.


4.Metode optice de analiză. Metode de emisie:Metode de fluorescenţă şi fosforescenţămoleculară. Metode de emisie atomică.


3 Curs tipTBL

5. Alte metode optice de analiză. Prezentare orala +multimedia 2

6. Metode cromatorgafice și electroforetice.Clasificare, principii de bază.


7.Metode cromatorgafice și electroforetice.Cromatografia planară: cromatografia pe hârtie șiîn strat subțire.


8.Metode cromatografice pe coloană: cromatografiade gaze, cromatografia de lichide de înaltăperformanță, cromatografia în gel, cromatografiaprin schimb ionic.


10 Curs tipTBL

9. Metode electroforetice: electroforeza capilară şimetode înrudite.


10.11.12.13.

13.14.Bibliografie:Semestrul I 1. Liteanu C., Hopârteanu E. – Chimie analitică cantitativă. Volumetria, Ed. Didactică și Pedagogică,București, 1972;2. Roman L., Crăciunescu R. – Chimie analitică cantitativă, Ed. IMF, Cluj Napoca 1979;3. Morait Gh., Roman L. – Chimie Analitică, Ed. Didactică și Pedagogică, București 1983;4. Pietrzyk D. J., Frank C. W. – Chimie analitică, Ed. Tehnică, București 1989;5. Dușa S. Chimie Analitică cantitativă, curs litografiati, UMF Târgu Mureș, 1994;6. Roman L., Săndulescu R. – Chimie analitică, vol. 2: Analiză chimică cantitativă, Ed. Didactică șiPedagogică R. A., București, 1999;7. Burger K.: Az analitikai kémia alapjai kémiai és műszeres elemzés, Alliter Kiadói ésOktatásfejlesztési Alapítvány, Budapest, 20038. Skoog D. A., West D. M., Holler F. J., Crouch S. R. Fundamentals of Analytical Chemistry, Ed.Brooks/Cole Cengage Learning, USA, 8th Ed. 2003 si 9th edition 20139. Harris D. C., Quantitative Chemical Analysis. Ed. Freeeman and Company, New York, USA, 8thEd. 2010 Semestrul II 1. Duşa S. – Chimie analitică instrumentală, Ed. University Press, Tg. Mureş, 2007. 2. Muntean D.L., Imre S. Analiza Medicamentului Ghid Practic,Editura University Press, TîrguMureş, 2007 3. Imre S., Muntean D.L. – Principii ale analizei medicamentului, Editura University Press, TîrguMureş, 2006. 4. Muntean D.L., Bojiţă M. – Controlul medicamentelor. Metode spectrale, cromatografice şielectroforetice de analiză, Editura Medicală universitară “Iuliu Haţieganu” ClujNapoca, 2004. 5. Roman L., Săndulescu R., Chimie analitică Metode de separare şi analiză instrumentală(volumul 3), Editura Didactică și Pedagogică, București 1999; 6. Pietrzyk D. J., Frank C. W. – Chimie analitică, Ed. Tehnică, București 1989. 7. DonáthNagy G. – Az elemzés fizikaikémiai alapjai, Editura University Press, Tîrgu Mureş, 2008. 8. Burger K.: Az analitikai kémia alapjai kémiai és műszeres elemzés, Alliter Kiadói ésOktatásfejlesztési Alapítvány, Budapest, 20039. Skoog D. A., West D. M., Holler F. J., Crouch S. R. Fundamentals of Analytical Chemistry, Ed.Brooks/Cole Cengage Learning, USA, 8th Ed. 2003 si 9th edition 2013 Nr.crt. 8.1 Seminar / Laborator / Lucrări practice / Stagii Metode de predare Nr.


Semestrul I

1.Regulamentul disciplinei. Introducere în analizacantitativă, ustensile şi aparatură de laborator,protecţia muncii în laboratoarele de chimieanalitică. Cântarirea la balanţa analitică.

Prezentare orală +prezentare practică

2.Introducere în volumetrie. Prepararea soluţieititrate de NaOH 0,1N. Prepararea soluţiei etalonde acid oxalic 0,1N. Stabilirea factorului decorecţie, corectarea factorului de corecţie.


3. Titrări acidobazice în mediu apos: dozarea HCl,CH3COOH. Calcule în volumetrie.


4.Prepararea soluţiei titrate de HCl 0,1N. Dozareabazelor tari (alcaline), slabe (NH3, bazeorganice).Interpretarea şi evaluarea rezultateloranalizei volumetrice.


5.Volumetrie acidobazică în mediu neapos.Prepararea soluţiei de HClO4 0,1 N, stabilireafactorului. Dozarea de substanțemedicamentoase cu caracter bazic.


6.Titrări prin precipitare Argentometria. Preparareade soluţiei titrate de AgNO3 . Dozareahalogenurilor alcaline.(Metoda Mohr și Fajans)


Complexonometria. Prepararea unei soluţii titrate Demonstrații practice

7.Complexonometria. Prepararea unei soluţii titratede complexon III 0,05M. Dozareacomplexonometrică a cationilor Mg2+, Ca2+,Zn2+. Duritatea apei.


8.Titrări prin reacţii de diazotare Nitritometria.Prepararea şi stabilirea factorului de corecţie alsoluţiei titrate de NaNO2 0,1N. Dozareasulfamidelor.


9.

Titrări redox. Permanganometria. Prepararea şistabilirea factorului de corecţie al soluţiei titrate deKMnO4 0,1N. Dozarea Fe2+, H2O2 .Dicromatometria. Prepararea soluţiei titrate deK2Cr2O7 0,1N. Dozarea Fe2+.


10.Iodometria. Prepararea şi stabilirea factorului decorecţie al soluţiei titrate de I2 0,1N şi Na2S2O30,1N. Dozarea Cu2+. Iodatometria Dozareavitaminei C.


11.Volumetria instrumentală–potenţiometrie,conductometria. Dozarea potenţiometrică a HCl0,1 N. Curbe de titrare. Calcularea concentraţiei.


12.Aplicaţii numerice. Elemente de prelucraretabelară şi grafică a rezultatelor experimentale.Controlul calităţii metodelor analitice.


13. Recuperări Aplicație practică.

14. Executarea determinări cantitative a unei probenecunoscute Testarea cunoștințelor.

Semestrul II

1.Introducere în analiza instrumentală. Clasificareametodelor instrumentale. Înțelegerea principiuluiunor metode cantitative: metode cu un standardextern, metoda curbei de calibrare, etc.

Prezentare orală +demonstraţii practice.

2.Calcule statistice. Interpretarea erorilor uneianalize. Întocmirea și interpretarea unui raport deanaliză.


3.Spectrofotometrie în UVVIS: Determinareacantitativă a Fe2+ prin titrare spectrofotometricăîn vizibil cu soluţie de KMnO4 0,01N


4.Spectrofotometrie în UVVIS: Determinareacantitativă a papaverinei hidroclorice prin metodacurbei de etalonare (calibrare)


5. Potenţiometrie: Determinarea cantitativă aacidului acetilsalicilic.


6.Potenţiometrie: Determinarea cantitativă ahalogenurilor X prin titrare potenţiometrică deprecipitare.


7.Spectrometria IR: aparatura, pregătirea probelor,înregistrarea și interpretarea spectrelor. TGtermogravimetrie, prezentarea aparaturii,demonstrații practice.


8.Spectrofotometrie UVVIS: studiul cantitativ alsistemelor medicamentoase binare.(determinarea în amestec bazată pe aditivitateaabsorbanţelor).


9.

Polarimetrie: dozarea unei soluţii de lactoză pebaza puterii rotatorii specifice. (metoda curbei decalibrare sau a standardului extern).Refractometrie: dozarea unei soluţii de glucozăprin metoda curbei de calibrare.


10.Cromatografie pe strat subţire (CSS):Determinarea calitativă şi cantitativă a alcaloizilorprin CSS.


Cromatografie de lichide de înaltă performanţă Demonstrații practice

11.Cromatografie de lichide de înaltă performanţă(HPLC) – metoda standardului extern dozareaunor substanțe din forme farmaceutice.


12.Însuşirea metodelor matematice de prelucrare arezultatelor, asistate de calculator. Utilizareacalculatorului în prelucrarea şi interpretarearezultatelor analitice


13. Seminar recapitulativ. Testarea cunoștințelor.14. Verificare cunoştinţe. Testarea cunoștințelor.Bibliografie:Semestrul I 1. Dușa S, Mitroi B. – Îndreptar de lucrări practice de chimie analitică cantitativă, Litografia UMF,Târgu Mureș, 2001; 2. Dușa S., Mitroi B. – Chimie Analitică cantitativă. Ghid de lucrări practice, University Press, TârguMureș, 2004;3. Liviu Roman, Robert Săndulescu, Chimie analitică Analiza chimică cantitativă (volumul 2), EdituraDidactică și Pedagogică, București 1999;4. Roman L., Crãciunescu R., Florean R., Pitea I., Chioreanu L., Marcu P., Serban M.: Lucrãripractice de chimie analiticã cantitativã, Ed. IMF ClujNapoca, 1979;5. Roman Gh., Creangă S., Turculeț V., Zuchi Ghe. – Chimie analitică cantitativă (lucrări practice),Ed. IMF București, 1977; Semestrul II 1. Balint A., Kún Cs., Cârje A. (sub îndrumarea Duşa S.) – Analize instrumentale, Editura UniversityPress, Tîrgu Mureş, 2011. 2. Muntean D.L., Imre S. Analiza Medicamentului Ghid Practic,Editura University Press, TîrguMureş, 2007 9. Coroborarea conținuturilor disciplinei cu așteptările reprezentanților comunității,asociațiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent programuluiAngajatorii așteaptă de la un viitor absolvent de farmacie să fie capabil să: − aplice metodele de dozare convenabile în funcție de natura, starea fizică a substanțeimedicamentoase;− utilizeze abilitățile practice pentru efectuarea unor operații farmaceutice de bază folosite laprepararea diverselor forme farmaceutice magistrale şi oficinale;− aibă abilitățile necesare pentru dozarea prin titrare atât în mediu apos cât și in mediu neapos;− aibă abilități de comunicare și organizare, precum și capacitatea de asimilare de noi informații pebaza celor studiate anterior;− fie capabil să determine concentrații procentuale, molare sau normale precum și sa poată sătreacă dintro concentrație întralta;− știe să construiască o curbă de titrare pentru o titrare acidobazică, de complexare, de precipitaresau redox;− aibă cunoștințele necesare identificării unor medicamente pe baza unore reacții analitice calitativeși să le dozeze corespunzător prin procese simple sau mai complexe de naturã fizicochimicã si sã leutilizeze pentru prepararea de substante medicamentoase marginale;− aibă abilitățile necesare pentru analiza instrumentală a principiilor active din diferite formefarmaceutice; − aibă abilități de comunicare și organizare, precum și capacitatea de asimilare de noi informații pebaza celor studiate anterior. 10. EvaluareTipactivitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode

de evaluare10.3 Ponderedin nota finală


La curs Evaluare tipTBL 10%

În timpul Executarea determinãrii cantitative a unei probeEvaluarepractică.


Executarea determinãrii cantitative a unei probenecunoscute. Executarea unei determinări analiticeinstrumentale.

practică.Activități dintimpul anului(după caz).

20%

10.5Evaluarefinală

Examenteoreticfinal

Se va evalua abilitatea studentului de întelegere aasemãnãrilor si diferentelor între gravimetrie sivolumetrie, acesta fiind astfel capabil sã coreleze celedouã procese si sã explice fenomenologia. Se vaevalua si capacitatea studentului de a construi o curbãde titrare fiind astfel capabil sã calculezevalorile de pH, pOH, pM (de exemplu pAg) si sã lecoreleze cu alte notiuni, de ex. indicatorii aplicândaceeasi fenomenologie. Se va evalua abilitatea studentului de întelegere aetapelor, principiilor şi metodelor de analiză instrumentală, fiind astfel capabil să aleagă metode deanaliză specifice, ţinând cont de proprietăţile fizicochimice ale analitului.

Evaluare scrisă 70%

Examenpracticfinal

10.6 Standard minim de performanțăSemestrul I Determinarea unor fenomene de echilibre, identificarea tipului de titrare, capacitatea studentului dea descrie tipul de titrare prezentat precum şi enumerarea paşilor pentru construirea unei curbe detitrare fiind astfel capabil sa aleagă tipul de indicator adecvat procesului. Semestrul II Identificarea unor tipuri de analiză instrumentală, explicarea fenomenelor ce stau la bazadeterminării, separării, identificarea unor tipuri de semnale (spectre, volamograme, cromatograme,electroferograme etc.).



1.2 Facultatea DE FARMACIE1.3 Departamentul DE ȘTIINȚE FARMACEUTICE FUNDAMENTALE (DSFF)1.4 Domeniul de studii SĂNĂTATE1.5 Ciclul de studii LICENŢĂ1.6 Programul de studii FARMACIE 2. Date despre disciplină2.1 Denumirea disciplinei CHIMIE FIZICĂ2.2 Titularul activităților de curs Prof. Dr. Imre Silvia (LR), Conf. Dr. DonathNagy Gabriela (LM)2.3 Titularul activităților de lp Conf. Dr. DonathNagy Gabriela, şef lucrări Dr. Vancea Szende2.4 Anul de studii II 2.5 Semestrul 1/2 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei OBL 3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităților didactice)3.1 Număr de ore pe săptămână 5/5 3.2 din care curs 2/2 3.3 laborator (lp) 3/33.4 Total ore din planul de învățământ 70/70 3.5 din care curs 28/28 3.6 laborator (lp) 42/42


Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 2Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate și pe teren 1Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri 1Tutorial 0,5Examinări 0,5Alte activități3.7 Total ore de studiu individual / săpt 43.8 Total ore pe semestru 126/1263.9 Număr de credite 6/6 4. Precondiții (acolo unde este cazul)4.1 de curriculum4.2 de competențe 5. Condiții (acolo unde este cazul)5.1 de desfășurare a cursului

5.2 de desfășurare a laboratoruluiCunoaşterea de către studenţi a temei de seminar şi alprincipiului respectiv al modului de lucru pentru lucrarea ceurmează a fi efectuată. Predarea la timp a referatului.



Însuşirea noţiunilor de bază necesare pentru proiectareamedicamentelor, cunoaşterea relaţiilor structură chimicăproprietăţi. Definirea şi descrierea conceptelor privind caracterele fizicochimiceale medicamentelor, suplimentelor alimentare, cosmeticelor şi a altorproduse pentru sănătate. Interpretarea şi exprimarea cauzalităţii aspectelor de structură fizicochimică şi identificarea metodelor de analiză aplicabilemedicamentelor, suplimentelor alimentare, cosmeticelor şi a altorproduse pentru sănătate.

Competențe transversale Realizarea unei lucrări, executând cu responsabilitate sarcinispecifice rolului întro echipă pluridisciplinară.



Asigurarea unei pregătiri teoretice şi practice temeinice astudenţilor facultăţii de farmacie, bază care să le permită oorientare corectă şi prevedere ştiinţifică atât în fenomenelechimice complexe ale disciplinelor chimice descriptive, cât şi îndomeniul disciplinelor de specialitate farmaceutică.


Însuşirea noţiunilor de bază necesare pentru proiectareamedicamentelor, cunoaşterea relaţiilor structură chimicăproprietăţi, a factorilor care influenţează proprietăţile fizicochimice ale substanţelor în general şi ale principiilor active înparticular. Însuşirea metodelor de studiu ale structurii şi stabilităţiiprincipiilor active Formarea capacităţii de a efectua studii fizicochimice îndomeniul farmaceutic.



Semestrul I

1.

APLICAȚIILE FIZICOCHIMICE ALETERMODINAMICII CHIMICE. Condiţia generală aechilibrului termodinamic. Echilibrele fizice șichimice ale sistemelor monocomponente şipolicomponente.Legea de repartiție al lui Nernst.

Prezentări multimedia,completări, explicaţiiadiţionale prinexpunere pe tablă.

9 ore

2.

METODE DE CERCETARE A STRUCTURIIMOLECULELOR: Metode fizicochimice dedeterminare a structurii bazate pe difracțiaundelor electromagnetice. Refracţia molară,parametru fizicochimic structural. Momentuldipolar al moleculelor. Modelul vectorial almoleculelor. Metode bazate pe anizotropiamoleculelor. Fundamentele fizicochimice alemetodelor bazate pe absorbția undelorelectromagnetice de către molecule.Luminescență.


7 ore

3. Team Based LearningVerificare, prezentărimultimedia, discuțiiîntre grupe și cadruldidactic

2 ore

4.

CINETICA CHIMICĂ:Cinetica formală a reacţiilorsimple. Determinarea ordinului de reacţie şi atimpului de înjumătăţire. Importanţa lor practică.Acţiunea temperturii asupra constantei de viteză.Legea lui Arrhenius și energia de activare.Cataliza omogenă. Cinetica formală a reacţiilorcomplexe. Reacţii speciale: reacţii fotochimice şide cataliză enzimatică. Aplicaţii farmaceutice:determinarea termenului de valabilitate,dependenţa de pH al profilului de stabilitate,viteza de dizolvare a formelor farmaceutice înlichide. Noţiuni farmacocinetice de bază


10 ore

5.6.7.8.9.10.11.

11.12.13.14.

Semestrul II

1.SISTEME FARMACEUTICE OMOGENE solideși soluții. Proprietățile substanțelor solide. Tranzițiide stare. Proprietățile substanțelor lichide și alesoluțiilor.


8 ore

2.

SISTEME HETEROGEN DISPERSE:Proprietăţile generale. Fenomene de adsorbţie.Aplicaţii ale adsorbţiei şi importanţa ei biologică.Electrochimia suprafeţelor. Fenomeneelectrocinetice. Proprietăţi molecularcinetice alesistemelor disperse. Mişcarea browniană.Sedimentarea. Vâscozitatea sistemelor disperse.Proprietăţile optice ale sistemelor disperse.


6 ore

3. Sisteme disperse ultramicroheterogene. Noţiunide bază. Clasificare. Coloizi. Stabilitatea coloizilor.


3 ore

4. Sisteme micro şi macroheterogene (grosierdisperse). Aplicații în domeniul farmaceutic.


3 ore

5. Team Based LearningVerificare, prezentărimultimedia, discuțiiîntre grupe și cadruldidactic

2 ore

6.Coloizi de asociaţie (semicoloizi): Clasificare.Tenside ionice şi neionice. Formarea de asociaţii(micele). Balanţa hidrofillipofil (HLB) şi aplicaţiiletensidelor.


2 ore

7.

Sisteme ale coampuşilor macromoleculari (coloiziliofili). Caracteristicile soluţiilor CMM. Proprietăţilemecanice şi reologia macromoleculelor.Vâscozitatea structurală, tixotropia. Echilibrul demembrană al lui Donnan. Proprietăţile electriceale coloizilor liofili. Stabilitatea şi coagulareasoluţiilor CMM. Interacţiuni între coloizi liofili şiliofobi: acţiunea protectoare şi de sensibilizare.


2 ore

8. Geluri. Proprietăţile gelurilor. Importanţafarmaceutică şi biologică a gelurilor.


2 ore

9.10.11.12.13.14.Bibliografie:1. A. T. Florence, D. Attwood: Physicochemical Principles of Pharmacy, Fifth Edition,Pharmaceutical Press, 20112. P. W. Atkins: Tratat de chimie fizică, Editura AGIR, Bucuresti, 20043. Sîrbu R.: Cinetica chimică a compuşilor farmaceutici, Ed. Printech, Bucureşti, 20044. S. K. Bhasin: Pharmaceutical Physical Chemistry: Theory and Practices, Pearson EducationIndia, 2012.5. Ma JKM, Hadzija BW – Basic Physical Pharmacy, Jones&Bartlett Learning, 2013.6. Attwood D, Florence AT: Physical Pharmacy. Fast Track, Pharmaceutical Press, 2008. Nr. Nr. Corelare

Nr.crt. 8.1 Seminar / Laborator / Lucrări practice / Stagii Metode de predare Nr.


Semestrul I

1. Introducere în chimia fizică. Concentraţii, diluţii,mărimi fizicochimice, unităţi de măsură.

Expunere liberă,discuţia interactivă atemei de seminar şi alucrării date,efectuarea individualăa unui experiment,calcule individuale.

4 ore

2. Reprezentări grafice. Liniarizare. Date obţinute cuajutorul graficelor.


4 ore

3. Modul de efectuare al unei lucrări, prelucrareadatelor experimentale şi prezentarea rezultatului


4 ore

4.Studiul termodinamic al unor baze de unguente.Studiul polimorfismului cristalelor de acidacetilsalicilic.


3 ore,

5. Determinarea masei moleculare şi a presiuniiosmotice prin metoda crioscopică.


3 ore

6. Studiul echilibrelor de fază. Analiza termică.


3 ore

7. Studiul echilibrelor de repartiţie.


3 ore TBL

8. Determinarea constantei de disociere al unuiindicator prin metoda spectrofotometrică.


3 ore

9. Identificarea unor substanţe lichide prin metodarefractometrică. Determinarea refracţiei molare.

Expunere liberă,discuţia interactivă atemei de seminar şi alucrării date,efectuarea individuală

3 ore

efectuarea individualăa unui experiment,calcule individuale.

10. Studiul stabilităţii tetraciclinei în mediu acid.


3 ore

11. Inversia zaharozei. Test de stabilitate.


3 ore TBL

12. Probleme de calcul


3 ore

13. Verificarea cunoștințelor practice 3 ore14.

Semestrul II

1.Introducre în chimia sistemelor heterogendisperse. Reguli de protecţia muncii. Prelucrareadatelor experimentale.


3 ore

2. Prepararea şi purificarea sistemelor heterogendisperse.


3 ore

3. Fenomene de adsorbţie: adsorbţia pe suprafeţesolide. Adsorbţia pe suprafeţe lichide.


6 ore

4. Studiul proprietăţilor optice ale sistemelorheterogen disperse.


3 ore

5. Studiul proprietăţilor electrice ale sistemelorheterogen disperse.


3 ore

Stabilitatea sistemelor heterogen disperse:Expunere liberă,discuţia interactivă a

6.

Stabilitatea sistemelor heterogen disperse:determinarea pragului de coagulare. Reguli decoagulare al coloizilor liofili şi liofobi.Determinarea punctului izoelectric al gelatinei şicazeinei.

discuţia interactivă atemei de seminar şi alucrării date,efectuarea individualăa unui experiment,calcule individuale.

6 ore TBL

7.Măsurători reologice: determinarea maseimoleculare a unei macromolecule şi aconcentraţiei unor siropuri prin metodavâscozimetrică.


3 ore

8. Determinarea concentraţiei critice micelare prinmetoda conductometrică şi stalagmometrică.


3 ore

9. Obţinerea şi studiul proprietăţilor gelurilor.Umflarea. Cinetica umflării xerogelurilor.


3 ore

10. Probleme de calcul din domeniul proprietăţilorsistemelor heterogen disperse.


6 ore TBL

11. Verificarea cunoștințelor practice. 3 ore12.13.14.Bibliografie:1. DonathNagy Gabriella, Vancea Szende, Imre Silvia: Chimie fizică practică, Ed. University Press,20122. Făgărăşan E., Imre Silvia: Chimie Fizică Experimentală, Ed. Medicală Universitară IuliuHaţieganu, Cluj Napoca, 20053. Muntean Daniela, DonáthNagy Gabriella: Indrumător de lucrări practice de chimie fizică,Litografiat UMF Tg.Mureş, 2004 9. Coroborarea conținuturilor disciplinei cu așteptările reprezentanților comunității,asociațiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent programuluiAbsolventul va avea cunoştinţele de bază care să îi permită realizarea unei lucrări, executând curesponsabilitate sarcini specifice rolului întro echipă pluridisciplinară. 10. EvaluareTip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere


La curs Înțelegereasemnificației/importanței noțiunilor Test Team Based Learning 10

În timpulactivităţii

Capacitatea efectuării uneimăsurători practice și a prelucrării Test Team Based Learning 20

activităţiipractice

măsurători practice și a prelucrăriidatelor experimentale

Test Team Based Learning 20

10.5Evaluarefinală

Examenteoreticfinal

Întelegerea semnificaţiei /importanţei noţiunilor studiate lacurs.Aplicarea cunoştinţelor acumulateîn explicarea unor procese şifenomene de importanţăfarmaceutică.

Test scris 70%

Examenpracticfinal

Capacitatea efectuării uneimăsurători practice, a prelucrăriidatelor experimentale şi aprezentării rezultatului

Capacitatea efectuării uneimăsurători practice, a prelucrăriidatelor experimentale şi aprezentării rezultatului

10.6 Standard minim de performanțăCunoaşterea noţiunilor de bază prezentate şi capacitatea de a aplica aceste cunoştinţe în practicafarmaceutică.



1.2 Facultatea DE FARMACIE1.3 Departamentul DE ȘTIINȚE FARMACEUTICE FUNDAMENTALE (DSFF)1.4 Domeniul de studii SĂNĂTATE1.5 Ciclul de studii LICENŢĂ1.6 Programul de studii FARMACIE 2. Date despre disciplină2.1 Denumirea disciplinei CHIMIE ORGANICĂ

2.2 Titularul activităților de curs Conf.Dr. Avrigeanu Veronica (plata cu ora), Șef lucr.Dr. GâzFlorea Șerban Andrei LR

2.3 Titularul activităților de lp Conf.Dr. Avrigeanu Veronica (plata cu ora), Șef lucr.Dr.MirciaEleonora, Șef lucr.Dr. Gâz Florea Șerban Andrei

2.4 Anul de studii II 2.5 Semestrul I/II 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei OBL 3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităților didactice)3.1 Număr de ore pe săptămână 5/6 3.2 din care curs 2/3 3.3 laborator (lp) 3/33.4 Total ore din planul de învățământ 70/84 3.5 din care curs 28/42 3.6 laborator (lp) 42/42


Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe .5Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate și pe teren 1.5Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri 1Tutorial 1Examinări 0,5Alte activități 0,253.7 Total ore de studiu individual / săpt 4.753.8 Total ore pe semestru 66.53.9 Număr de credite 6/6 4. Precondiții (acolo unde este cazul)4.1 de curriculum prezenta la minim 80% din cursurie prezentate si 100% la TBL4.2 de competențe 5. Condiții (acolo unde este cazul)5.1 de desfășurare a cursului Prezența la 80% din prezentările de curs


Cunoaşterea noţiunilor teoretice, a normelor de protecţie şisecuritate pentru lucrul în laboratorul de chimie organică, atehnicii de lucru referitoare la procesul chimic şi la experimentulpractic respectiv inainte de începerea lucrării practice curente delaborator. Prezenţa la toate şedinţele de laborator.


Cunoştinţe teoretice de bază referitoare la structura compuşilororganici, a legăturilor chimice organice, fenomenului de izomerie ,obţinerea, proprietăţile fizice şi chimice, la unii compuşi organici şifiziologice. Importanţa practică a acestor cunoştinţe este evidentăpentru sinteza compuşilor medicamentoşi, a unor intermediari dinindustria medicamentelor, produselor cosmetice, coloranţilor, etc.


industria medicamentelor, produselor cosmetice, coloranţilor, etc. Procesul de producere, analiză, control al medicamentului ( care înmajoritatea cazurilor este de natură organică de extracţie sau desinteză) presupune un limbaj chimic şi o înţelegere comună dintrefarmacist şi chimişti, biologi, fizicieni, etc. Aceştia necesită o pregătirepolivalentă de profil, la care chimia organică, alături de alte discipline,oferă cunoştinţe teoretice şi practice necesare formării unui astfel despecialist, farmacistul.Alături de chimia organică teoretică, activitatea experimentală oferăstudentului cunoştinţele necesare pentru stabilirea structuriicompuşilor organici, explicarea reactivităţii acestora pe baza structuriichimice precum şi înţelegerea şi explicarea mecanismelor de reacţie.Aceste cunoştinţe fac posibile participările cu competenţă laprepararea, conservarea, analiza unor compuşi organicimedicamentoşi, produse cosmetice, suplimente alimentare.


Activitatea de laborator permite dobândirea unor deprinderi practice şiinsuşirea unor metode de lucru utile atât pentru activitatea viitoruluifarmacist dar şi în alte laboratoare ( de chimie farmaceutică, industriamedicamentului, toxicologie, biochimie, tehnologie farmaceutică,controlul medicamentului, igiena mediului şi alimentelor, etc.).Activităţile comune de lucrări practice sau la cercul de chimie a celorcareşi pregătesc lucrarea de diplomă în acest domeniu,familiarizează absolventul cu specificul muncii în echipă, îi conferăabilităţi de relaţionare şi comunicare .



Insuşirea logică a problemelor fundamentale ale chimieiorganice, bazată pe înţelegerea unor raporturicauzale,memorare şi deducţie. Cunoştinţele de chimie organicăsă ajute la descoperirea şi însuşirea limbajului comun al celormai multe utilităţi cotidiene. Aceste cunoştinţe teoretice să deaposibilitatea abordării cu competenţă a probelemelor lagate desinteza, identificarea şi analiza, acţiunea sau transformărilebiologice ale compuşilor medicamentoşi.Completarea cunoştinţelor de chimie organică cu noţiuni care săreflecte progresele ştiinţifice, noile descoperiri în chimia organică,noi compuşi organici cu proprietăţi biologice.Însuşirea de cunoştinţe generale privind metodele de separare şipurificare ale substanţelor organice, determinarea unorproprietăţi fizice, metodele de sinteză care au la bază reacţiichimice frecvent întâlnite în chimia organică şi care stau la bazasintezei unor compuşi organici cu importanţă farmaceutică sau aunor intermediari cu importanţă în sinteza medicamentului.


Sublinierea importanţei unor compuşi organici în procesele vitaleale organismului sau pentru farmacie. Consolidarea şicompararea cunoştinţelor teoretice de bază acumulate şiaplicarea acestora în practică sub aspectul utilităţii pentrufarmacist, punctând legătura dintre chimia organică şibiologie/medicinăfarmacie.Insuşirea cunoştinţelor teoretice de bază ale chimiei organice înstrânsă concordanţă cu cele necesare materiilor de profilfarmaceutic care abordează adeseori problemele şi noţiunile dechimie organică ( chimia farmaceutică, biochimia, tehnicafarmaceutică, toxicologia, farmacologia, etc.)Dobândirea unor deprinderi practice şi însuşirea unor metode delucru utile atât pentru activitatea în alte laboratoare de la altediscipline de specialitate, cât şi pentru activitatea practică aviitorului farmacist.


ore Observații Corelarecu ICS

crt. 8.1 Curs Metode de predare ore Observații cu ICSSemestrul I

1.Legătura chimică în compuși organici. Structuracompusilor organici. Grupe functionale inmolecule biologic active. Predicția reactivitățiichimice pe baza structurii.

Prezentare orală,prezentaremultimedia.

5

2.

Efecte electronice în moleculele organice.Aciditatea si bazicitatea in chimia organica.Clasificarea reacțiilor organice. Mecanisme dereacție: SR, AR, SE, SN, AE, AN, E. Intermediaride reactie. Stabilitatea intermediarilor de reactie.


4

3.

Izomeria configurațională, conformațională,stereoizomeria (enantiomeria și diasteroizomeria)și izomeria geometrică. Importanța acestorconcepte asupra sintezei și designului de noimolecule organice.


3

4.

Hidrocarburi saturate. Alcani. Cicloalcani. Reacțiide substituție fotochimică. Amestecurihidrocarbonate cu utilizări în farmacie.Hidrocarburi nesaturate. Alchene. Alcadiene.Aditii electrofile si radicalice. Cicloaditii, Olefinenaturale, actiuni biologice.

TBL 2

5. Alchine. Alchine naturale, actiuni biologice.Prezentare orală,prezentaremultimedia.

0.5

6.Conceptul de aromaticitate. Arene mono șipolinucleare. Substituții electrofile în seriaaromatică. Hidrocarburi aromatice naturale,activitate biologică.


2.5

7.Compuşi halogenaţi saturaţi, alilici, benzilici,vinilici, aromatici. Relația structurămecanism SN1sau SN2. Reprezentanți și acțiuni fiziologice.

TBL 2

8.

Compuşi hidroxilici. Alcooli monohidroxilici.Sinteze Grignard. Mecanismul reacției deesterificare. Alcooli di si polihidroxilici.Reprezentanţi şi acţiuni fiziologice. Eteri aciclici şiciclici. Eteri micşti alifatici – aromatici.


3

9.Fenoli mono şi polihidroxilici. Substituția nucleofilîa clorbenzenului. Reacția de SE KolbeSchmith laionul fenoxid. Reprezentanţi şi acţiuni fiziologice.


2

10.Compuşi carbonilici. Compuşi monocarbonilicisaturaţi.Mecanismul AN al adițieialdolice.Reprezentanţi. Acţiuni fiziologice.


2

11. Compuşi dicarbonilici saturaţi. Compuşi carbonilicinesaturaţi. Cetene. Chinine.Prezentare orală,prezentaremultimedia.

2

12.13.14.

Semestrul II

1.

Acizi monocarboxilici saturaţi, nesaturaţi şiaromatici. Influența efectelor inductive asupratăriei acizilor. Electroliza Kolbe. Acizi di șipolicarboxilici saturați, nesaturați șiaromatici.Reprezentanţi şi acţiuni biologice.


3

2.Derivaţi funcţionali ai acizilorcarboxilici.Halogenuri acide, anhidride, amide,nitrili. Poliamide. Izonitrili.

TBL 3

3.Esteri. Mecanismul hidrolizei acide și bazice aesterilor. Grăsimi (trigliceride, fosfolipide).Săpunuri. Ceruri. Importanţa pentru farmacie.


2

Compuşi organici cu azot: nitroderivaţi,

4.

Compuşi organici cu azot: nitroderivaţi,nitrozoderivaţi, amine. Poliamine cu importanţăbiologică. Săruri de arendiazoniu, compuşi azoici(azoderivaţi), arilhidrazine, oxime. MecanismulSE al reacțiilor de diazotare și cuplare. Compuşicu azot cancerigeni.


2

5.Derivaţi ai acidului carbonic. Amidele aciduluicarbonic. Compuşi organici cu S. Tioli, sulfuri,acizi sulfonici, sulfamide. Compusi organici cu P.Reprezentanţi şi acţiuni biologice.


1.5

6.Compuşi conţinând funcţiunea carboxil alături dealte funcţiuni: acizi halogenaţi, acizi alcooli, acizifenoli, acizi aldehide şi acizi cetone.Reprezentanţi şi acţiuni biologice.


1.5

7.Compuşi cu funcţiuni azotate alături de altefuncţiuni.Aminoacizi. Sinteza Gabriel. Seria L și Da aminoacizilor. Relații structurăproprietăți fizicochimice. Stereochimie și acțiuni fiziologice.


1.5

8.Peptide, polipeptide, proteine. Sinteza peptidică.Legătura peptidică, SS, ionică, de hidrogen,van der Waals.Aminoalcooli. Aminofenoli.

TBL 3

9.Hidrați de carbon (Glucide). Monozaharide.Structură moleculară, activitate optică. Obținere,proprietăți, reprezentanți.


4.5

10.Dizaharide reducătoare și nereducătoare.Polizaharide. Structură, proprietăți, reprezentanți.Importanța pentru tehnica farmaceutică.


3

11.Compuși naturali cu schelet poliizoprenic.Terpenoide. Carotenide. Steroide. Reprezentanțiși acțiuni biologice.


2

12.Compuşi heterociclici aromatici. Compuşiheterociclici pentaatomici cu un heteroatom:furan, tiofen, pirol. Compuşi naturali cu nucleepirolice.


6

13.

Compuşi heterociclici pentaatomici cu doiheteroatomi (azoli), cu trei şi patru heteroatomi.Compuşi heterociclici hexaatomici cu unul, doisau mai mulți heteroatomi. Compuși heterociclicinaturali.


6

14.

Coloranţi, relații structurăculoare, clasificare,reprezentanți. Compuși macromoleculari,clasificare, reacții de polimerizare șipolicondensare, reprezentanți. Compusiorganometalici de interes biologic.


3

Bibliografie:1. P. Y. Bruice: Organic Chemistry. 7th Edition, Ed. Pearson, USA, 2014;2. M.B. Smith: March's Advanced Organic Chemistry Reactions, Mechanisms, and Structure, Ed.John Wiley & Sons, Editia VIIa, New Jersey, USA, 2013;3. R. M. Silverstein: Spectroscopic Identification of Organic Compounds, Ed. John Wiley & Sons,Editia VIIa, New Jersey, USA, 2005;4. I.M.Iovu: Chimie organică, Ed. did. şi ped. Ediţia Va, Bucureşti,2005;5. C.D.Neniţescu: Chimie organică, vol.I şi II,Ed.şi ped.Bcureşti, 1974;6. Veronica Avrigeanu: Hidrocarburi. Curs de chimie organică, Litografia UMF Tg.Mureş, 1999;7. Veronica Avrigeanu: Hidrocarburi. ISBN 9738560233. University Press Târgu Mureş, 2002. 8. Veronica Avrigeanu: Structura şi reacţiile compuşilor organici. Curs de chimie organică, LitografiaUMF Tg.Mureş, 2000.9. Veronica Avrigeanu: Compuşi halogenaţi, hidroxilici, carbonilici, carboxilici şi derivaţi ai aciduluicarbonic. Curs de chimie organică, Litografia UMF Tg.Mureş, 2001.10. Veronica Avrigeanu, Silvia Imre: CHIMIE ORGANICĂ – baze teoretice, ISBN 9737788966,University Press Târgu Mureş, 2005.11. Veronica Avrigeanu: Compuşi cu funcţiuni mixte. Curs de chimie organică, UMF Tg.Mureş, 2001.12. Veronica Avrigeanu: Compuşi organici cu N, S, Si, P, metale. Compuşi heterociclici aromatici.Compuşi naturali cu schelet poliizoprenic. Curs de chimie organică, UMF Tg.Mureş, 2001.13. Veronica Avrigeanu: Elemente de chimie organică Compuși organici cu funcțiuni simple, curs,

13. Veronica Avrigeanu: Elemente de chimie organică Compuși organici cu funcțiuni simple, curs,UMF Tg.Mureș, 2009.14. Veronica Avrigeanu: Elemente de chimie organică – Compuși organici cu funcțiuni mixte, curs,UMF Tg.Mureș, 2011. Nr.crt. 8.1 Seminar / Laborator / Lucrări practice / Stagii Metode de predare Nr.


Semestrul I

1.

Norme privind securitatea în laboratorul de chimieorganică. Regulamentul intern privind acordareacreditelor. Aparatură și operații uzuale înlaboratorul de chimie organică. Recomandăriprivind întocmirea referatului de lucrări practice.Interpretarea rezultatelor experimentale,calcularea randamentului de reacție.

Demonstraţii practice,exerciții și probleme dechimie organică.

3

2. Reacţii de halogenare. Sinteza pbromoacetanilidei. Sinteza tribromfenolului.

Efectuareaexperimentelor,calculul randament.

3

3. Reacţii de hidroliză. Hidroliza pbromoacetanilidei.Efectuareaexperimentelor,calculul randament.

3

4. Reacţii de acilare. Sinteza acetanilidei.Efectuareaexperimentelor,calculul randament.

3

5. Sinteza, purificarea și caracterizarea fizicochimică a aspirinei.

Efectuareaexperimentelor,calculul randament.

3

6. Determinare de randamente, puritate si rezolvarede probleme numerice de calcul.

Rezolvarea unoraplicatii numerice 4.5

7. Reacţii de ciclizare. Sinteza Nfenilglicinei şiindigoului.

Efectuarea sintezei,calculul randament. 3

8. Reacţii de diazotare. Reacţii de cuplare. Sintezadiazoaminobenzenului şi paminoazobenzenului.


9. Reacţii de esterificare. Sinteza salicilatului demetil. Sinteza benzoatuluzi de etil.


10. Reacţii de oxidare. Reactia de oxidoreducereCannizzaro.Efectuarea sintezei,calculul randament. 3

11. Saponificarea gliceridelor. Obținerea săpunului desodiu. Săpunuri medicinale.Efectuarea sintezei,calculul randament. 3

12.Tehnici spectroscopice. Studiul unor spectre IR,UV, MS, RMN. Aplicatii numerice in chimiaorganica.

Interpretarea unorspectre. 4.5

13. Verificarea cunoştinţelor practice. Verificare abilitatilorpractice acumulate. 3

14.Semestrul II

1.Determinarea naturii organice a probei. Dateasupra solubilităţii probei. Deteminarea aciditatiicompusilor organici. Încercări preliminare cu uniireactivi.

Demonstraţii şiefectuareaexperimentului

3

2. Identificarea grupei funcţionale hidroxil alcoolice.Demonstraţii şiefectuareaexperimentului

3

3. Identificarea grupei funcţionale hidroxil fenolice.Demonstraţii şiefectuareaexperimentului

3

4. Analiza unei probe organice necunoscute dinclasa alcoolilor şi fenolilor.

Testarea cunoștințeloracumulate 3

5. Identificarea grupei funcţionale carbonil ( aldehideşi cetone).


3

6. Analiza unei probe organice necunoscute din Testarea cunoștințelor 3

6. Analiza unei probe organice necunoscute dinclasa aldehidelor şi cetonelor.


7. Identificarea grupei funcţionale carboxil şi a unorderivaţi funcţionali ai acizilor carboxilici.


3

8.Analiza unei probe organice necunoscute dinclasa alcoolilor, aldehidelor, cetonelor si acizilorcarboxilici.


9. Identificarea grupei funcţionale amino (aminesaturate şi aromatice). Identificarea aminoacizilor.

Demonstraţii şiefectuareaexperimentului.

3

10. Identificarea mono , di şi polizaharidelor.Demonstraţii şiefectuareaexperimentului.

3

11. Sinteza unei substante cu actiune biologica.Etapa I. CBL 3

12. Sinteza unei substante cu actiune biologica.Etapa a II a. CBL 3

13. Sinteza unei substante cu actiune biologica.Etapa a III a. CBL 3

14.Verificarea cunoştinţelor. Identificarea grupelorfuncţionale studiate, analiza calitativă funcţionalăşi spectrală IR a unui compus organicnecunoscut.


Bibliografie:1. R. M. Silverstein: Spectroscopic Identification of Organic Compounds, Ed. John Wiley & Sons,Editia VIIa, New Jersey, USA, 2005;2. Avrigeanu Veronica, Imre Silvia: Aplicaţii Practice de Chimie Organică. Litografia Universităţii deMedicină şi Farmacie din TârguMureş, 2003.3. Veronica Avrigeanu, Eleonora Mircia: Aplicaţii practice de chimie organică, Partea a IIa, U.M.F.Tg. Mureş, 2005.4.Mircea Iovu, Teodor Octavian Nicolescu: Chimie Organică Metode experimentale, EdituraUniversitară ”Carol Davila” București, 2009. 5.Veronica Avrigeanu, Eleonora Mircia, Silvia Imre: CHIMIE ORGANICĂ – Tehnici şi sinteze delaborator, U.M.F. Tg. Mureş, 2010. 6. Șerban Andrei Gâz Florea, Adriana Gâz Florea: Bazele Spectroscopiei IR în Analiza StructuralăOrganică, Editura RISOPRINT, ClujNapoca, 2011.7. Veronica Avrigeanu, Eleonora Mircia, Gâz Florea Șerban Andrei: Elemente de Chimie OrganicăExperimentală, Editura RISOPRINT, ClujNapoca, 2012. 9. Coroborarea conținuturilor disciplinei cu așteptările reprezentanților comunității,asociațiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului identificarea grupelor funcţionale organice din substanţa medicamentoasă relaţia structurăproprietăţi fizicochimice ale substanţei medicamentoase relaţia structură – proprietăţi biologice ale substanţei medicamentoase legături chimice stabilite între substanţa medicamentoasă şi diferiţi componenţi ai mediului biologic aplicarea metodologiei optime de sinteză în funcţie de structură, grupe funcţionale activitatea biologică a substanţei medicamentoase în strânsă corelaţie cu fenomenul izomeriei analiza elementală, a grupelor fucţionale, stabilirea formulei moleculare şi structurale a compusuluimedicamentos aplicarea metodelor de separare şi purificare convenabile în funcţie de natura, starea fizică asubstanţei medicamentoase 10. EvaluareTipactivitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de



Aprecierea raspunsurilor argumentate privindnotiunile aferente cursului TBL insusite prin studiul Teste individuale

La cursnotiunile aferente cursului TBL insusite prin studiulindividual. Apriecerea insusirii logice a cunostintelordespre structura, izomeria, principalele metode deobţinere, preoprietăţi, mecanisme de reacţie, acţiunilefiziologice ale derivatilor halogenati.

Teste individualesi in echipa.Evaluarea TBL

10%


Aprecierea insusirilor practice privind tehnicile delucru, instalatii si aparatura specifica, precums sicapacitatea de a identifica si pune in practica sintezaunor compusi organici prin evaluarea critica aliteraturii de specialitate. De asemenea se vor evaluasi interpretările rezultatelor obţinute la experimentulpractic. \Testarea cunoştinţelor despre tehnicile delucru, principalele instalaţii şi aparatură specificăchimiei organice practice, aprecierea interpretăriirezultatelor obţinute la experimentul practic.Cunoașterea principalelor metode și reacții deidentificare calitativă a unor elemente și a celor maifrecvente grupe funcționale din compușii organici.

Indemanareindividuala si inechipa.Argumentareametodelor sisolutiiloradoptate.Examen scris:Noțiuniteoretice,scheme,grafice șiproblemă decalcul. Examenpractic: Analizafuncțională a uneiprobenecunoscute.

20%

10.5Evaluarefinală

Examenteoreticfinal

Aprecierea însuşirii logice a cunoştinţelor desprestructura, izomeria, principalele metode de obţinere,preoprietăţi, mecanisme de reacţie, acţiunilefiziologice ale unor compuşi organici, etc., conformtematicii cursului. Stimularea gândirii prin aplicaţii alenoţiunilor teoretice, probleme sau exerciţii.

Examen scris 70%

Examenpracticfinal

10.6 Standard minim de performanțăNoţiuni teoretice fundamentale ale chimiei organice: hibridizarea atomului de carbon şi legăturilechimice, izomeria, mecanismele SR, AR, SE, SN,AN. Noțiuni teoretice de bază referitoare la clasele de compuși organici prezentați la curs: structură,23exemple de metode de obţinere,23 exemple de reacții chimice care să reflecte proprietățile chimice,reprezentanţi importanţi ai clasei respective, proprietăși fiziologice ale unor compuși organici dinclasele studiate.



1.2 Facultatea DE FARMACIE1.3 Departamentul DE ȘTIINȚE FARMACEUTICE DE SPECIALITATE (DSFS)1.4 Domeniul de studii SĂNĂTATE1.5 Ciclul de studii LICENȚĂ1.6 Programul de studii FARMACIE 2. Date despre disciplină2.1 Denumirea disciplinei DEONTOLOGIE FARMACEUTICĂ2.2 Titularul activităților de curs Şef lucr. dr. Varga Erzsebet2.3 Titularul activităților de lp Şef lucr. dr.Varga Erzsebet2.4 Anul de studii II 2.5 Semestrul II 2.6 Tipul de evaluare C 2.7 Regimul disciplinei OBL 3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităților didactice)3.1 Număr de ore pe săptămână 2 3.2 din care curs 1 3.3 laborator (lp) 13.4 Total ore din planul de învățământ 28 3.5 din care curs 14 3.6 laborator (lp) 14


Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 10Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate și pe teren Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri 5Tutorial Examinări 1Alte activități 3.7 Total ore de studiu individual / săpt 163.8 Total ore pe semestru 443.9 Număr de credite 2 4. Precondiții (acolo unde este cazul)4.1 de curriculum4.2 de competențe 5. Condiții (acolo unde este cazul)5.1 de desfășurare a cursului5.2 de desfășurare a laboratorului 6. Competențe specifice acumulate


Însuşirea normelor deontologiei farmaceutice cuprinse în Coduldeontologic al farmacistului, cu care studenții pentru a fi în folosulcarierei farmaceutice însușesc noțiuni de valori umane. Exercitarea profesiei de farmacist conform principiilor fundamentaleale codului deontologic şi conform reglementărilor prevăzute în cod.


Să însușească cadrul legal pentru desfășurarea activitățilorprofessionale și a sarcinilor profesionale cu respectarea normelor deetică profesională şi de conduită morală. Identificarea rolurilor şi responsabilităţilor întro echipăpluridisciplinară şi aplicarea tehnicilor de muncă eficientă în cadrul

Competențe transversale pluridisciplinară şi aplicarea tehnicilor de muncă eficientă în cadrulechipei.Pentru dezvoltarea profesională este necesară conștientizarea nevoiide informare și documentare continuă pentru a acționa corect șielegant în situații de viață.


7.1 Obiectivul general al disciplineiÎnsuşirea normelor de etică şi deontologie farmaceutică, înlimitele de bun gust și exigență, ce se impun a fi respectate decătre farmacişti.


Aplicarea normelor deontologiei farmaceutice cuprinse în Coduldeontologic al farmacistului. Implicarea în apărarea demnităţii şi a prestigiului profesiunii defarmacist; în ocrotirea drepturilor pacienţilor, în respectareaobligaţiilor profesionale.



1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.

Semestrul II

1.INTRODUCERE, Definirea noţiunilor: etică,morală, deontologie. Istoricul dezvoltării eticii şideontologiei farmaceutice PROFESIUNEA ŞIETICA PROFESIONALĂ, Profesia de farmacist

Expunere orală cuajutorulvideoproiectorului

2

2.

JURĂMÂNTUL LUI HIPPOCRATE, Istoriculjurământului farmaciştilor. Jurământulfarmacistului COLEGIUL FARMACIŞTILOR DINROMÂNIA (CFR). Statutul CFR. Rolul şi modul defuncţionare.


2

3.

CODUL DEONTOLOGIC AL FARMACISTULUI:Principii generale. Responsabilitatea personală şiindependenţa farmaciştilor. Competenţaprofesională. Confidenţialitatea; CODULDEONTOLOGIC AL FARMACISTULUI: Relaţiilede colaborare ale farmacistului. Concurenţaneloială. Publicitatea. Servicii farmaceutice deurgenţă.

TBL 2

4.

NORME PRIVIND ÎNFIINŢAREA ŞIAUTORIZAREA UNITĂŢILOR FARMACEUTICE,PRECUM ŞI A CONDIŢIILOR DE ORGANIZAREŞI FUNCŢIONARE A ACESTORA, Regulamentulde funcţionare a unităţilor farmaceutice: farmacii,depozite NORME PRIVIND ÎNFIINŢAREA ŞIAUTORIZAREA UNITĂŢILOR FARMACEUTICE,


2

AUTORIZAREA UNITĂŢILOR FARMACEUTICE,PRECUM ŞI A CONDIŢIILOR DE ORGANIZAREŞI FUNCŢIONARE A ACESTORA: Regulamentulde funcţionare a unităţilor farmaceutice: drogherii,unităţi de producţie

videoproiectorului

5.

ROLUL FARMACISTULUI ÎN COMBATEREATRAFICULUI ŞI CONSUMULUI ILICIT DEDROGURI: Rolul farmacistului înfarmacovigilenţă, în prevenirea automedicaţiei.ROLUL FARMACISTULUI ÎN COMBATEREATRAFICULUI ŞI CONSUMULUI ILICIT DEDROGURI: Rolul farmacistului în prevenireaintoxicaţiilor medicamentoase şi în abuzul demedicamente


2

6.

ASPECTE PRIVIND ETICA CERCETĂRIIŞTIINŢIFICE ÎN DOMENIUL FARMACEUTIC,Etica şi conduita în cercetare. Personalitateacercetătorului. Motivaţia cercetării. Principiilecercetării ştiinţifice. Etapele cercetării ştiinţifice.

TBL 2

7.ASPECTE PRIVIND ETICA CERCETĂRIIŞTIINŢIFICE ÎN DOMENIUL FARMACEUTIC:Aspecte generale privind testareamedicamentelor.Cerinţele solidarităţii., Colocviu


2

8.9.10.11.12.13.14.Bibliografie:BibliografieDr. Varga Erzsébet, Deontologie farmaceutică, Tîrgu Mureș, curs în format electronic, 2013*** Codul deontologic al farmacistului*** Statutul Colegiului Farmaciştilor din România*** Legea nr. 305/2004 privind exercitarea profesiei de farmacist precum şi organizarea şifuncţionarea Colegiului Farmaciştilor din România *** Norme privind înfiinţarea şi autorizarea unităţilor farmaceutice (M.O. nr 626/2001, Ordin nr.1199/2004)*** Condiţii de organizare şi funcţionare a unităţilor farmaceutice (M.O. nr 626/2001, Ordin nr.1199/2004) Nr.crt. 8.1 Seminar / Laborator / Lucrări practice / Stagii Metode de predare Nr.


1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.

13.14.

Semestrul II

1.ÎNDATORIRILE GENERALE ALEPERSONALULUI DE SPECIALITATE, Îndatoririlegenerale ale farmaciştilor.

Discuţii, în grupurimici, asupra temeidate

1

2.ÎNDATORIRILE GENERALE ALEPERSONALULUI DE SPECIALITATE: Îndatoririleasistenţilor de farmacie.


1

3.RESPONSABILITATEA SI INDEPENDENŢAFARMACIŞTILOR, Responsabilitatea şi atribuţiilefarmaciştilor,

TBL 1

4. RESPONSABILITATEA SI INDEPENDENŢAFARMACIŞTILOR, Independenţa farmaciştilor


1

5. RELAŢIILE INTERUMANE, Relaţiile întrefarmacişti


1

6. RELAŢIILE INTERUMANE, Relaţiile întrefarmacişti şi membrii corpului medical


1

7. RELAŢIILE INTERUMANE: Relaţiile întrefarmacişti şi bolnavi


1

8.ACTIVITATEA FARMACISTULUI ÎN DIFERITEORGANIZAŢII, Activitatea farmacistului în diferiteorganizaţii profesionale


1

9.ACTIVITATEA FARMACISTULUI ÎN DIFERITEORGANIZAŢII: Activitatea farmacistului în cadrulColegiului Farmaciştilor din România, Acordareacertificatului de membru al CFR,


1

10.CODUL DEONTOLOGIC AL FARMACIŞTILOR,Modul de soluţionare a litigiilor şi abaterilordeontologice ale farmaciştilor,


1

11. CODUL DEONTOLOGIC AL FARMACIŞTILOR:Greşeli grave de eticăDiscuţii, în grupurimici, asupra temeidate

1

12.ROLUL FARMACISTULUI ÎN ÎNGRIJIREATOXICOMANULUI, Combaterea consumului ilicitde droguri


1

13.CODUL DE ETICĂ ŞI DEONTOLOGIEFARMACEUTICĂ, Concurenţa loială întrefarmacişti,


1

14.ASPECTE DE ETICĂ ÎN COMERŢULMEDICAMENTELOR, Promovarea, publicitateamedicamentelor

TBL 1

Bibliografie:BibliografieVarga Erzsébet, Deontologie farmaceutică, Tîrgu Mureș, suport în format electronic, 2013*** Codul deontologic al farmacistului*** Statutul Colegiului Farmaciştilor din România*** Legea nr. 305/2004 privind exercitarea profesiei de farmacist precum şi organizarea şifuncţionarea Colegiului Farmaciştilor din România *** Norme privind înfiinţarea şi autorizarea unităţilor farmaceutice (M.O. nr 626/2001, Ordin nr.1199/2004)*** Condiţii de organizare şi funcţionare a unităţilor farmaceutice (M.O. nr 626/2001, Ordin nr.1199/2004) 9. Coroborarea conținuturilor disciplinei cu așteptările reprezentanților comunității,asociațiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent programuluiComisia de etică şi deontologie profesională din cadrul Colegiului farmaciştilor are, conformstatutului, atribuţia de a urmări şi controla respectarea de către farmacişti a Codului deontologic al

statutului, atribuţia de a urmări şi controla respectarea de către farmacişti a Codului deontologic alfarmacistului; de a analizează evoluţia normelor deontologice în practica europeană şi internaţională;de a face propuneri de modificare a Codului deontologic al farmacistului. 10. EvaluareTip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de


10.4 Evaluare peparcursulsemestrului


Discuții în grup TBL șidiscuții individuale 20 %

În timpulactivităţii practice

Evaluare formativă pentru verificareapregătirii pe tot parcursul semestrului Activitatea la seminar 10%

10.5 Evaluare finală Examen teoreticfinal

Corectitudinea şi completitudineacunoştinţelor.

Colocviu în scris: testeși parte descriptivă 70 %

Examen practicfinal

10.6 Standard minim de performanțăCunoașterea Codului Deontologic al Farmacistului respectiv textul Jurământului Farmaceutic șiinterperetarea acestor texte.



1.2 Facultatea DE FARMACIE1.3 Departamentul M2 ŞTIINŢE FUNCŢIONALE ŞI COMPLEMENTARE1.4 Domeniul de studii SĂNĂTATE1.5 Ciclul de studii LICENȚĂ1.6 Programul de studii FARMACIE 2. Date despre disciplină2.1 Denumirea disciplinei EDUCAȚIE FIZICĂ2.2 Titularul activităților de curs

2.3 Titularul activităților de lp Ciulea Laura, Ungur Ramona, Burca I. , Badau A., turcanu D,Szabo B.

2.4 Anul de studii II 2.5 Semestrul I,II 2.6 Tipul de evaluare C 2.7 Regimul disciplinei OBL 3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităților didactice)3.1 Număr de ore pe săptămână 2 3.2 din care curs 3.3 laborator (lp) 23.4 Total ore din planul de învățământ 28/28 3.5 din care curs 3.6 laborator (lp) 28/28


Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 1,5Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate și pe teren 1,5Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri 1Tutorial 1Examinări 1Alte activități 0,53.7 Total ore de studiu individual / săpt 43.8 Total ore pe semestru 84/843.9 Număr de credite 1/1 4. Precondiții (acolo unde este cazul)4.1 de curriculum4.2 de competențe 5. Condiții (acolo unde este cazul)5.1 de desfășurare a cursului nu este cazul

5.2 de desfășurare a laboratorului Sala de sport, sala de fitnnes, terenuri de sport in aer liber, pistade atletism 6. Competențe specifice acumulate


Valorificarea informaţiilor, metodelor şi mijloacelor specifice educatieifizice şi sportului în vederea optimizării stării de sănătate şi adezvoltării fizice armonioase Formarea capacităţii de trasmitere, selectare, exersare si predare aunor cunoştinţe referitoare la întocmirea unor sisteme de acţionare(grupe de exerciţii) pentru dezvoltarea deprinderilor motrice de bază,utilitare si sportive Formarea capacităţii de exersare si predare a unor deprinderimotrice de bază, utilitare si sportive Aplicarea sistemului de reguli specifice organizării şi practicării

Aplicarea sistemului de reguli specifice organizării şi practicăriiactivităţilor de educaţie fizică şi sport şi adoptarea unui comportamentadecvat în cadrul relaţiilor interpersonale şi de grup Valorificarea limbajului corporal pentru exprimarea şi întelegereaideilor, stărilor afective, şi a esteticului în general şi în special aesteticului corporal


Utilizarea mijloacelor electronice pentru selectarea informaţiilor sidocumentarea privind elementelor definitorii ale dezvoltării fizice siactivitatilor motrice Lucru in echipa si organizarea unei activitati sporitve pe nivele depregatire prin indeplinirea rolului si atributilor in cadrul echipei Respectare normelor de etica si deontologie profesionala Abilitati de comunicare scrisa, orala si motirca prin folosireaterminologie specific si a miscarilor.


7.1 Obiectivul general al disciplinei Dezvoltarea calitatilor motrice si extinderea fondului dedeprinderi motrice de baza si sportive prin cuprinderea tuturorstudenţilor în practicarea sistematică şi organizată a exerciţiilorfizice şi a sporturilor preferate;


1) îmbunătăţirea continuă a stării de sănătate, a vigorii fizice,psihice, precum şi a dezvoltării corporale armonioase;2) dezvoltarea capacitatii motrice generale si imbunatatireaconditiei fizice 3) formarea deprinderilor sportive necesare in practicarea unorramuri de sport;4) formarea capacitatii de practicare independentă a exercitiilorfizice5) participarea la competitile interstudentesti locale si nationale



Semestrul I1. nu este cazul2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.

Semestrul II1.2.3.4.5.6.7.8.9.

10.11.12.13.14.Bibliografie: Nr.crt. 8.1 Seminar / Laborator / Lucrări practice / Stagii

Metode depredare

Nr.ore Observații

Corelarecu ICS

Semestrul I

1.Lecţie cu caracter organizatoric, cunoaştereacolectivului, prezentarea cerinţelor, repartizareastudenţilor pe grupe în funcţie de opţiunile peramuri de sport

expunere conversaţie 2

2.a) Atletism repetarea elementelor de bază dinşcoala alergării, repetarea tehnicii diferitelorvariante de paşi alergători b) Baschet verificareanivelului de însuşire a elementelor de bază


3.a) Atletism repetarea startului de jos şi dinpicioare, lansarea din start, alergarea pe parcursb) Volei verificarea nivelului de însuşire aelementelor de bază


4.a) Atletism testare iniţială 50 m a S p., sărituraîn lungime de pe loc b) Baschet repetareaelementelor de mişcare în teren fără minge şi cuminge


2

5.a) Atletism dezvoltarea vitezei în regim derezistenţă b) Volei repetarea poziţieifundamentale, a deplasărilor, pasei înainte de sus

repetare 2

6.a) Atletism dezvoltarea forţei în picioare şi adetentei (variante de sărituri) b) Baschet repetarea, perfecţionarea ţinerii, prinderii pasăriimingii a opririlor

repetare 2

7.a) Atletism rezistenţă generală (testare iniţială1000 m B; 500 m F) b) Fotbal joc liber pe terenredus, cu accent pe urmărirea deprinderilortehnice

verificareiniţială 2

8.a) Verificare testarea iniţială a forţei muşchilorperetelui abdominal şi spatelui b) Baschet jocşcoală cu accent pe repetarea sistemului deapărare om la om


2

9.

a) Volei complex de pase (de sus şi de jos) înformaţie de 2 şi 3 jucători; joc şcoală cu accent peaşezarea jucătorilor în teren la efectuareaserviciului b) Baschet perfecţionarea marcajuluişi demarcajului în relaţia 1 la 1

repetare 2

10.a) Baschet învăţarea contraatacului cu pasădirect la vârf b) Volei repetarea de jos din faţă şia preluărilor cu două mâini; joc şcoală cu accentpe eficienţa serviciului şi a loviturii de atac

repetare 2

11.a) Baschet repetarea aruncării la coş din driblingşi a recuperării mingilor de sub panou b) Volei joc şcoală 6 x 6 cu accent pe repetareaelementelor de tehnică însuşite anterior

repetare 2

12.

a) Baschet repetarea elementelor tehnice,dribling, oprire, pivot pasă în diverse combinaţii;joc şcoală la un panou b) Volei repetarearidicării mingii pentru lovitura de atac, a preluăriide jos cu două mâini c)VERIFICARE – atârnatmenţinut cu coatele îndoite la 90 de grade(studente), tracţiuni în braţe (studenţi)

repetare 2

13.

a) Baschet repetarea aruncării la coş cu unasau două mâini de pe loc şi a urmăririi la panou;repetarea paselor din deplasare şi a driblinguluib) Volei repetarea loviturii de atac din faţă; jocşcoală cu accent pe eficienţa serviciului şi aloviturii de atac în procedeele învăţate

repetare 2

14.

a) Baschet repetarea contraatacului cuintermediar şi a apărării împotriva contraatacului;joc şcoală, cu accent pe elementele repetate. b)Volei repetarea scoaterii mingilor din plasă,individual; dublajul şi auto dublajul ; joc şcoală, cuaccent pe combinaţii tactice şi schimb de locuri

repetare 2

Semestrul II

1. a) Baschet învăţarea combinaţiei explicaţie demonstraţie 2

2.

a) Handbal repetarea aruncării la perete de peloc şi din alergare, a demarajului şi a pătrunderilorde pe extreme: joc şcoală pe tot terenul b) Volei joc 6 x 6, cu urmărirea execuţiei elementelorînvăţate

repetare 2

3.

a) Handbal repetarea apărării pe semicerc (omla om şi în zonă), intercepţia (recuperarea) mingiişi lansarea contraatacului; joc, şcoală pe totterenul b) Atletism exerciţii pentru readaptareala efort în aer liber, dezvoltarea forţei explozivepentru aruncări şi sărituri

repetare 2

4.

a) Atletism dezvoltarea forţei în braţe şi atrunchiului prin aruncări diverse cu mingimedicinale b) Fotbal învăţarea paselor lasemiînălţime, a centrărilor înalte şi a preluărilor pepiept şi pe coapsă

explicaţie repetare 2

5.a) Atletism alergarea cu joc de tempou b) Fotbal repetarea conducerii mingii şi a deposedăriiadversarului de minge; joc şcoală pe teren redus

repetare 2

6.a) Atletism perfecţionarea tehnicii în alergareade viteză; dezvoltarea vitezei de alergare b)Baschet marcajul normal şi agresiv în sistemulde apărare om la om

repetare 2

7.a) Atletism repetarea alegării de ştafetă;repetarea elementelor de bază la aruncareagreutăţii şi suliţei b) Handbal joc pe tot terenul,cu accent pe aşezarea în teren, jocul pe semicerc

repetare 2

8.a) Atletism dezvoltarea vitezei de reacţie şi acapacităţii de accelerare b) Volei joc 6 x 6 cuaccent pe elementele învăţate

explicaţie demostraţie repetare

2

9.a) Atletism testare 50 m alergare de viteză cuplecare din picioare; testare săritura în lungimede pe loc b) Jocuri sportive după preferinţă(fotbal, baschet, volei, handbal)

repetare 2 verificare

10.a) Atletism testare 1000 m B; 500 m Falergarea de rezistenţă b) Jocuri sportive idem,ca la secţia anterioară


11.a) Testare forţa musculaturii abdominale,spatelui b) Jocuri sportive idem, ca la lecţiaanterioară


12. a) Testare forţa musculaturii braţelor şi centuriiscopulohumerale b) Fotbal joc pe teren redus repetare 2 verificare

13.a) Testare studenţii care nu au participat latestările anterioare b) Alergări uşoare, plimbări încadrul natural


14.a) Încheierea situaţiei. Aprecieri şi concluziiasupra închiderii activităţii la această disciplină;Recomandări pentru activitatea de viitor

apreciereaactivității 2

recomandăripentru activitateade viitor

Recomandări pentru activitatea de viitor activității de viitorBibliografie:1. Badau D., Tanase T. Volei, teorie si metodica, Ed. OMNIA, Brasov, 20062 Carstea G. teoria si metodica educatiei fizice, Ed. AnDa, Bucuresti, 20003. Hantiu I. Teoria educatiei fizice si sportilui, note de curs, Univ. Oradea, 20124. Macovei S. Stretching, Ed AFIS, Bucuresti, 20125. Neagu N Teoria si practica activitati motrice umane, Ed. University Press, Tg. Mures, 20106. Filipescu, D., Gherghişan, D., Bologa, M., Educaţie fizică în învăţămîntul superior medical,Editura UMF, 20017. Burcă Ioan, Szabo Barna (2009) – Atletism în kinetoterapie, Editura G.M.I. Cluj Napoca 9. Coroborarea conținuturilor disciplinei cu așteptările reprezentanților comunității,asociațiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent programuluiDezvoltarea capacităţii de transmitere a unei opţiuni pentru o viaţă sănătoasă şi echilibrată, prinadoptarea unui regim de activitate care să îmbine armonios efortul fizic cu cel intelectual, solicitareacu refacerea, timpul ocupat cu timpul liberDisponibilitate pentru practicarea independentă a exerciţiilor fiziceInteres constant pentru fenomenul sportivValorificare teoriilor, metodologiilor si practicilor asimilate in rezolvarea unor situatii teoretic practiceeducationale prin abordari interdisciplinare Utilizarea unui limbaj de specialitate in comunicarea cu medii profesionale diferite, cu specialistiidomeniului si din domenile conexe Aplicarea teoriilor si practicilor asimilate in conceperea si elaborarea de proiecte educationale si decercetare specifice educatie fizice si sportului si interdisciplinare 10. Evaluare

Tip activitate10.1Criteriideevaluare

10.2 Metode de evaluare 10.3 Ponderedin nota finală



20 %

10.5Evaluarefinală

Examenteoreticfinal

nuestecazul nu este cazul

Examenpracticfinal

frecvenţala lecţiiprobedecontrolsem. Iprobedecontrolsem. II

totalizarea numărului de prezenţe în cele două semestre parcurgerea tuturor probelor de control în cele două semestreîntocmirea a două referate (sem.1 şi 2) numai pentu studenţiiscutiţi

100 %

10.6 Standard minim de performanță Participarea la cel putin 55% din numarul total de lectii (inclusiv studenţii scutiţi) Sustinerea probelor de control pentru verificarea nivelului de dezvoltare a principalelor calitatimotrice (forta, viteza, rezistenta, indemanare) Realizarea a două referate (semestrul I şi semestrul II) numai pentru studenţii scutiţi (aceştia nususţin probele de control)



1.2 Facultatea DE FARMACIE1.3 Departamentul M2 ŞTIINŢE FUNCŢIONALE ŞI COMPLEMENTARE1.4 Domeniul de studii SĂNĂTATE1.5 Ciclul de studii LICENTĂ1.6 Programul de studii FARMACIE 2. Date despre disciplină2.1 Denumirea disciplinei FIZIOPATOLOGIE2.2 Titularul activităților de curs Prof. univ. dr. Ovidiu S. Cotoi2.3 Titularul activităților de lp 2.4 Anul de studii II 2.5 Semestrul II 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei OBL 3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităților didactice)3.1 Număr de ore pe săptămână 2 3.2 din care curs 2 3.3 laborator (lp) 3.4 Total ore din planul de învățământ 28 3.5 din care curs 28 3.6 laborator (lp)


Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 2Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate și pe teren 1Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri 0,5Tutorial 0,5Examinări 0Alte activități 03.7 Total ore de studiu individual / săpt 63.8 Total ore pe semestru 843.9 Număr de credite 2 4. Precondiții (acolo unde este cazul)4.1 de curriculum4.2 de competențe 5. Condiții (acolo unde este cazul)5.1 de desfășurare a cursului5.2 de desfășurare a laboratorului 6. Competențe specifice acumulate


Descrierea noţiunilor de bază ale funcţionării organismului uman şi amecanismelor generale de producere a bolilor. Integrarea noţiunilor de bază în concepte/ situaţii care se aplicăorganismului uman cu scopul de a explica semne şi simptome. Descrierea conceptelor, teoriilor şi noţiunilor fundamentale defiziopatologie, pe sisteme şi mecanisme de acţiune. Stabilirea tehnicilor de îngrijire impuse de existenţa unor semne şisimptome de boală, cu aplicabilitate ]n practica farmaceutică. Stabilirea principiilor terapeutice care modifică mecanismelefiziopatologice în vederea ameliorării simptomelor bolii. Utilizarea noţiunilor dobândite în cadrul disciplinei pentru cercetareaştiinţifică ulterioară

ştiinţifică ulterioară


Realizarea unei lucrări/referat/ caz clinic cu identificarea obiectivelorde realizat, a resurselor disponibile, condiţiilor de finalizare a acestora,etapelor de lucru, timpilor de lucru, termenelor de realizare aferente şiriscurilor aferente diverselor mecanisme fiziopatologice. Identificarea rolurilor şi responsabilităţilor întro echipapluridisciplinară şi aplicarea de tehnici de relaţionare şi muncăeficientă în cadrul echipei şi în relaţie cu pacientul. Utilizarea eficientă a surselor informaţionale şi a resurselor decomunicare şi formare profesională asistată (portaluri Internet, aplicaţiisoftware de specialitate, baze de date de tip PUBMED, cursuri onlineetc.) atât in limba romană, cât şi întro limbă de circulaţieinternaţională. Dezvoltarea gândirii farmaceutice şi folosirea informaţiilor ştiinţifice încontextul interdisciplinarităţii

7. Obiectivele disciplinei (reieșind din grila competențelor specifice acumulate)7.1 Obiectivul general al disciplinei Prezentarea mecanismelor de acţiune ale afecţiunilor cu carefarmacistul se întâlneşte în activitatea sa.


Prezentarea etiopatogeniei şi a mecanismelor din cadrulfiziopatologiei generale şi speciale a sistemelor de organe. Explicarea principiilor terapeutice prin prisma mecanismelorfiziopatologice. Dezvoltarea abilităţilor teoretice şi practice pentruidentificarea semnelor şi simptomelor bolilor din medicina clinică,cu aplicabilitatea în practica farmaceuticăDezvoltarea abilităţilor teoretice şi practice pentru stabilireadiagnosticului pozitiv şi diferenţial al bolilor din medicina clinică,cu aplicabilitatea în practica farmaceutică


Metode depredare


Semestrul I1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.

Semestrul II

1.

1. Introducere înFiziopatologie.Mecanismele bolilor.Fiziopatologiatermoreglării.


2 2ore/săptămână Stop cardiorespirator, Hipotermie

2.

2. Fiziopatologiainflamaţiei.Fiziopatologiainfecţiei.Fiziopatologiareacţiilor imunepatologice.

TBL 2 2 ore Edem; Septicemie Imunodeficiență;Tulburări alergice

patologice.

3.

3. Fiziopatologiasângelui: seriaeritrocitară, serialeucocitară, tulburăriale hemostaziei,coagulării şifibrinolizei.


2 2ore/săptămână

Splenomegalie; Patologii limfoproliferative;Adenopatie. Oboseală; Anemie. Tulburăride coagulare; Purpură

4.

4. Fiziopatologiasistemului cardiovascular I –Malformaţii cardiacecongenitale. Bolileperetelui cardiac.Ateroscleroza.



Patologie pericardică; Malformații alesistemului cardiovascular; Endocardită;Patologii valvulare cardiace; Patologiecardiacă ischemică; Tulburări alemetabolismului lipidic

5.

5. Fiziopatologiasistemului cardiovascular II –Hipertensiuneaarterială sistemică.Hipertensiuneapulmonară.Cardiopatiaischemică cronică.



Hipertensiune Patologie cardiacăischemică; Durere în piept. Palpitații;Tulburări de conducere/ritm cardiac

6.

6. Fiziopatologiasistemului cardiovascular III –Insuficienţa cardiacă.Bolile vaselor desânge. Şocul.



Boală varicoasă. Boală tromboembolică;Tulburări vasculare periferice; Cianoză Șoc

7.

7. Fiziopatologiasistemului respirator I– Fiziopatologiahipoxemiei şihipercapniei.Insuficienţarepiratorie. ARDS



Hiperventilație; Hemoptizie; Dispnee;Cianoză

8.

8. Fiziopatologiasistemului respiratorII DisfuncţiilorRespiratoriiRestrictive (DVR).DisfuncţiilorRespiratoriiObstructive (DVO).



Infecție de tract respirator; Pleurezie;Pneumotorax; Bronșită și emfizem cronic;Astm; Stridor

9.

9. Fiziopatologiasistemului digestiv I Tubul digestiv:cavitate bucală,farinfe, esofag,stomac, intestinsubţire, colon, rect.



Ulcerul peptic; Malnutriție; Malabsorbție;Obstrucție intestinală; Boli inflamatoriiintestinale; Hernie; Gastroenterită; Boalădiverticulară; Carcinom gastric; Carcinomde colon și rect; Vărsături; Hemoragierectală; Diaree; Durere abdominală;Distensie abdominală; Disfagie; Durereabdominală,Durere anorectală; Modificăride tranzit intestinal; Constipație;Hematemeză

10.

10. Fiziopatologiasistemului digestiv II Ficatul şi căile biliare.Pancreasul exocrineși endocrin. Diabetulzaharat şi bolile denutriţie.



Patologia vezicii biliare; Encefalopatie;Patologia pancreasului, Patologie hepaticăcronică; Carcinom pancreatic;Insuficiență/patologie hepatică acută; Prurit;Icter; Hepatomegalie; Hipoglicemie; Diabetzaharat; Afectare vizuală; Tulburări alemetabolismului acidului uric;

11. Fiziopatologiasistemului urinar – Prezentare

Obstrucție a tractului urinar; Infecție de tracturinar; Carcinom renal și al vezicii urinare;Incontinență

11.sistemului urinar –Căile urinare.Insuficienţa renalăacută. Insuficienţarenală cronică.



Incontinențăurinară;Hematurie;Disurie;Diureză/frecvențamicțiunilor; Tulburări ale metabolismuluicalciului și vitaminei D; Patologie renalăcronică; Insuficiență/patologie renală acută;Retenție de urină; Poliurie

12.

12. Fiziopatologiasistemului endocrin.Fiziopatologiasistemuluireproducătormasculin și feminin.



Patologia glandei hipofize; Patologietiroidiană; Osteoartroza; Hipogonadism;Tulburări ale metabolismului calciului șivitaminei D; Hiperfuncție a glandeisuprarenale; Insuficiență a glandeisuprarenale; Statură mică/nanism

13.13. Fiziopatologiasistemului nervos.Fiziopatologiaorganelor de simţ.

TBL 2 2 ore

Tulburări ale nervilor periferici; Migrenă;Patologie cerebrovasculară; Presiuneintracraniană crescută; Cefalee; Durereabdominală, Confuzie;Tulburări aleconștienței; Amețeli; Afectare vizuală;

14.14. Fiziopatologiaaparatului locomotor. Fiziopatologiapielii.

Cursintegrativ 2 2 ore Edem articular; Durere articulară; Durere

de spate; Psoriasis; Cancer de piele; Prurit;

Bibliografie:1. Ovidiu S. Cotoi, Anca Bacârea, Farr Ana Maria, Adina Stoian, Florina Gliga, Bianca Grigorescu,Razvan Mares. Fiziopatologie – curs pentru studenţii facultăţii de medicină. University Press 2015.2. Carol Mattson Porth, Essentials of Pathophysiology. Fourth edition. Wolters Kluwer. 2015.3. McCance KL et al. Pathophysiology. The biologic basis for disease in adults and children, SeventhEdition, Elsevier 2014.4. Gary D. Hammer and Stephen J. McPhee. Pathophysiology of disease. An introduction to clinicalmedicine. Seventh edition. McGraw Hill Education Medical. Lange. 2014.5. Guyton and Hall. Textbook of medical physiology. Twelfth edition. Saunders Elsevier, 2011.6. Book des ECN, Laurent Karila, Ediţia în limba română, La revue du practicien. Editura medicalăuniversitară Iuliu Haţieganu Cluj Napoca. 2011.7. Robbins and Cotran. Pathologic basis of disease. Eight edition. SaundersElsevier. 2010.8. Silbernagl S.,Lang F.,Fiziopatologie. Atlas color. Ediţia în limba română. Callisto. 2010.9. Springhouse, Professional guide to pathophysiology 2ed, Ed. Lippincott Williams and Wilkins,2006.10. Colev Luca V., Bădescu M., Mocanu V., Ciocoiu M. Fiziopatologie, Editura Gr.T. Popa, Iași,2006.11. Szollár Lajos, Kórélettan, Semmelweis Kiadó, Budapest, 2005.12. Paulev PoulErik, Textbook in Medical Physiology and Pathophysiology, Copenhagen MedicalPublishers, 2000.13. Ludwig Heilmeyer. Fiziopatologie specială pentru medici şi studenţi. Editura Medicală Bucureşti.1968.14. Materia predată la curs. Nr.crt. 8.1 Seminar / Laborator / Lucrări practice / Stagii Metode de


Semestrul I1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.

13.14.

Semestrul II1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.Bibliografie: 9. Coroborarea conținuturilor disciplinei cu așteptările reprezentanților comunității,asociațiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent programuluiCunoasterea mecanismelor fiziopatologice este obligatorie pentru înțelegerea logică a produceriibolilor, permite învățarea expresiei clinice și paraclinice a bolilor și face posibilă aplicarea practică aacestor cunoștinte în activitatea de farmacist. 10. EvaluareTip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de



La curs Test I Test II TBL I, TBL II și cursulintegrativ

10% 10% 5% + 5% +5% = 15% 35%

În timpul activităţiipractice Nu e cazul Nu e cazul 0%


Examen teoretic final Evaluarea cunoștințelor teoreticede fiziopatologie Test grilă 65%

Examen practic final Nu e cazul Nu e cazul 0%10.6 Standard minim de performanțăStandard minim de performanţă: folosirea corectă a terminologiei de specialitate şi însuşireacunoştinţelor de fiziopatologie generală şi specială a organelor, aparatelor şi sistemelor.Nota de promovare este 5,00 care se obţine în urma susţinerii examenului teoretic și a testelor dintimpul semestrului. Examenul grilă se promovează cu minim nota 5.00 (cinci). Participarea laactivitățile de tip TBL și cursul integrativ sunt obligatorii pentru promovarea examenului final șiobținerea numărului de credite. Pentru neprezentarea la unul sau mai multe teste din timpulsemestrului de la curs, de la TBL sau cursul integrativ, punctajul final va fi 0.00 (zero).



1.2 Facultatea de Farmacie1.3 Departamentul DSFF1.4 Domeniul de studii Sănătate1.5 Ciclul de studii Licență1.6 Programul de studii Farmacie 2. Date despre disciplină2.1 Denumirea disciplinei GENETICĂ ŞI TEHNICI DE BIOLOGIE MOLECULARĂ

2.2 Titularul activităților de curs Conf. dr. Manuela Curticăpean (LR); Șef lucrări dr. BarabásHajdu Enikő (LM)

2.3 Titularul activităților de lp Conf. dr. Manuela Curticăpean2.4 Anul de studii II 2.5 Semestrul II 2.6 Tipul de evaluare Examen 2.7 Regimul disciplinei OBL 3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităților didactice)3.1 Număr de ore pe săptămână 3 3.2 din care curs 2 3.3 laborator (lp) 13.4 Total ore din planul de învățământ 42 3.5 din care curs 28 3.6 laborator (lp) 14


Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 2Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate și pe teren 1Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri 0,5Tutorial 0,25Examinări 1Alte activități 0,253.7 Total ore de studiu individual / săpt 3.53.8 Total ore pe semestru 913.9 Număr de credite 3 4. Precondiții (acolo unde este cazul)4.1 de curriculum 4.2 de competențe Cunoștințe minime de anatomie, fiziologie, chimie organică 5. Condiții (acolo unde este cazul)5.1 de desfășurare a cursului Prezența obligatorie (la minim 80% din cursuri)


Prezența obligatorie la toate lucrările practice, cunoașterea șirespectarea regulamentului disciplinei, cunoașterea normelor deprotecție și securitate în laborator, cunoașterea noțiunilorteoretice pentru fiecare lucrare practică, întocmirea pentrufiecare lucrare practică a raportului de laborator.


În prima parte, cursul urmărește transmiterea și însușirea de cătrestudenți a noțiunilor fundamentale ale geneticii: ereditate șivariabilitate genetică, diviziunea celulară, moartea celulei,recombinarea genetică, factori mutageni, tipuri de mutații genetice,boli genetice, sfatul genetic, inclusiv noțiuni generale defarmacogenetică. În a doua parte, cursul prevede informații referitoare la principalele

Competențe profesionale În a doua parte, cursul prevede informații referitoare la principaleletehnici de biologie moleculară și genetică și importanța lor în practicaframaceutică. În cadrul lucrărilor practice se urmărește formarea aptitudinilorpentru activitatea experimentală și de cercetere, dezvoltareaaptitudinilor de utilizare a instrumentarului și echipamentelor delaborator, precum și definirea, descrierea și interpretarea principiilor,metodelor și a modului de lucru specific fiecărei proceduriexperimentale.


Viitorul farmacist va trebui să fie capabil să coroboreze informațiilede genetică cu noțiuni ale unor discipline conexe (farmacologie – prinindividualizarea terapiei medicamentoase; farmacognozie – prinutilizarea tehnicilor de biologie moleculară pentru identificarea,încadrarea taxonomică a plantelor medicinale, precum și pentruobținerea de principii active). Viitorul farmacist trebuie să cunoască simptomele și caracteristicilebolilor genetice, precum și metodele de diagnostic ale acestora. Viitorul farmacist va trebui să fie capabil să stabilească rolul șiproprietățile specifice pentru diferitele tehnici de biologie moleculară,în raport cu utilizarea acestora în procedurile farmaceutice șimedicinale. Viitorul farmacist va trebui să fie capabil să identifice scopul,principiul de lucru și etapele necesare desfășurării în bune condiții aprocedurilor experimentale.



Însușirea cunoștințelor de bază de genetică și a principalelortehnici de genetică și biologie moleculară și importanța lor îndomeniul farmaceutic.Capacitatea de utilizare a cunoștințelor de genetică în strânsăconcordanță cu noțiuni ale altor discipline (farmacologie,industrie, farmacognozie) sau pentru studiul altor activități.


Prezentarea și asimilarea de către studenți a noțiunilor deereditate și variabilitate genetică, recombinare genetică, anoțiunilor de genetică umană (factori mutageni, tipuri de mutațiigenetice, boli genetice, sfatul genetic și terapie genetică) și aconceptului de farmacogenetică, ca domeniu de studiu alvariațiilor individuale determinate genetic la acțiuneamedicamentelor. Descrierea principiilor, aplicațiilor și importanței tehnicilor degenetică și biologie moleculară: izolarea acizilor nucleici,amplificarea acizilor nucleici, tehnici de electroforeză și deblotare, secvențierea ADN, tehnica microarray, tehnologia ADNului recombinat și detecția mutațiilor.


Metode depredare

Nr.ore Observații

Corelarecu ICS

Semestrul I1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.

12.13.14.

Semestrul II

1.1. Importanța teoretică și practică a geneticii.Conceptele de bază și terminologia în genetică.Gena – definiție, structură, clasificare. Bazelecitologice ale eredității și variabilității.


2

2.2. Înmulțirea celulelor. Ciclul celular – etape,puncte de restricție și puncte de control.Senescența celulară și apoptoza.

Curs tipTBL 2


3.3. Mecanisme de control și reglare a exprimăriigenelor. Reglarea la nivelul transcripției șitranslației.


2

4.4. Variabilitatea genetică. Recombinarea geneticăla procariote și eucariote – aspecte moleculare.Determinismul genetic al sexelor. Hărți genomice.Factori mutageni: fizici, chimici, biologici.


2

5.

5. Mutații genetice și mecanismele lor moleculare.Clasificarea mutațiilor genetice. Mutații înstructura cromozomică: deleția, duplicația,inversia și translocația. Mutații genomice:euploidia, haploidia, poliploidia (autopoliploidia,alopoliploidia), aneuploidia. Mutații genicenucleare; mutații dinamice. Polimorfismelemononucleotidice.


2

6.

6. Transmiterea informației genetice.Transmiterea monogenică. Ereditateaextracromozomială (ADN mitocondrial și ADNplastidial). Maladii mitocondriale. Disomiauniparentală. Mozaicismul. Amprentareagenomică. Ereditatea multifactorială și poligenică.


2

7.7. Boli genetice. Maladii genetice cromozomiale,monogenice, multifactoriale. Anomaliicongenitale.


2

8.8. Metode de cercetare în genetica umană.Analiza și sfatul genetic. Metode de screening șidiagnostic. Terapia genică principii. Noțiuni defarmacogenetică și farmacogenomică.


2

9.9. Tehnici de genetică și biologie moleculară:Izolarea, amplificarea și evidențierea acizilornucleici.

Curs tipTBL 2


10.

10. Tehnici de genetică și biologie moleculară:Metode de analiză a acizilor nucleici (Southern șiNorthern blotting), hibridizarea moleculară, studiulpolimorfismului ADN, metodele amprentăriiacizilor nucleici.


2

11.11. Tehnici de genetică și biologie moleculară:Tehnologia ADNului recombinat (enzime, etape,exemple).


2

12. 12. Tehnici de genetică și biologie moleculară:Biblioteci de gene: exemple, aplicații practice.Prezentareorală +multimedia

2

13.13. Tehnici de genetică și biologie moleculară:Secvențierea ADN. Analiza genomică (tehnicamicroarray, metoda SAGE).


2

14. 14. Tehnici de genetică și biologie moleculară:Metode de detecție ale mutațiilor; bănci de ADN.Prezentareorală +multimedia

2

Bibliografie:Bibliografie:

Bibliografie:I. Bibliografie obligatorie1. Alberts B, Johnson A, Lewis J, Raff M, Roberts K, Walter P, 2002 Molecular Biology of the Cell,Fourth Ed., Garland Publ., Inc., New York.2. Curticăpean M, 2016 – Tehnici de biologie moleculară și genetică, Ed. University Press, TîrguMureş.3. Gorduza EV, 2007 Compediu de genetică umană și medicală, Ed. Tehnopress, Iași.4. Pierce BA, 2002 Genetics – A Conceptual Approach, W.H. Freeman & Co. Eds.5. Strachan T, Read A, 2011 Human Molecular Genetics, 4th Edition, Garland Science Eds. II. Bibliografie facultativă1. Lodish H, Berk A, Zipursky L, Matsudaira P, Baltimore D, Darnell JE, 2000 Molecular CellBiology, W.E. Freeman and Company Ed., USA.2. Raicu P, 1974 Genetică, Ed. Didactică și Pedagogică, București.3. Trent JAR, Yu B, Caramins M, 2004 Introduction of Molecular Genetics and Genomics intoClinical Practice, J rgen Fuchs and Maurizio Podda Eds., Encyclopedia of Medical Genomics andProteomics, University of Sydney, Camperdown, New South Wales, Australia.4. Trent RJ, 2005 Molecular Medicine, Third Ed., Elsevier.5. Twyman RM, 1998 Advanced Molecular Biology – A Concise Reference, BIOS ScientificPublishers Limited, Oxford, UK. Nr.crt. 8.1 Seminar / Laborator / Lucrări practice / Stagii

Metode depredare

Nr.ore Observații

Corelarecu ICS

Semestrul I1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.

Semestrul II

1.

1. Protecţia muncii. Norme de protecţie a munciiîn laboratorul de Genetică. Diviziunea celulară:Diviziunea celulară homeotipică și heterotipică:recunoaşterea fazelor diviziunii celulare.Formarea celulelor sexuate.

Demonstrațiipractice; utilizarede programeinteractive.Utilizareamaterialuluididactic ilustrativexistent înlaborator;utilizareamicroscoapelor șia preparatelormicroscopice.

2

2. 2. Analiza pedigree. Cariotipul uman normal.Cromatina sexuală. Cariotipul bolilor genetice.

Demonstrațiipractice; utilizarede programeinteractive.Utilizareamaterialuluididactic ilustrativexistent înlaborator;utilizarea

2

Verificareanivelului depregătireteoretică alucrării practiceprin discuțiiinteractive; VerificareaRaportului delaborator și

utilizareamicroscoapelor șia preparatelormicroscopice.

laborator șicompletareaacestuia încadrul lucrăriipractice.

3.3. Tehnici de genetică și biologie moleculară:Cromatografia pe diferite suporturi.Spectrofotometrie. Cultura de celule şi ţesuturi.

Demonstrațiipractice; utilizarede programeinteractive.Utilizareamaterialuluididactic ilustrativexistent înlaborator.

2

Verificareanivelului depregătireteoretică alucrării practiceprin discuțiiinteractive; VerificareaRaportului delaborator șicompletareaacestuia încadrul lucrăriipractice.

4. 4. Tehnici de genetică și biologie moleculară:Izolarea ADN – principiu, etape, aplicații.


2


5.5. Tehnici de genetică și biologie moleculară:Evidențierea ADN prin electroforeză în gel:principiu, tehnica de pregătire a gelului; migrareaprobelor de ADN în gel de agaroză.


2


6.6. Tehnici de genetică și biologie moleculară:Amplificarea secvențelor de acizi nucleici prinPCR și qRTPCR.


2


7. 7. Verificarea practică a cunoștințelor 2

Verificarescrisă anivelului depregătire

7. 7. Verificarea practică a cunoștințelor 2 pregătireteoretică alucrărilorpractice.

8.9.10.11.12.13.14.Bibliografie:Bibliografie:I. Bibliografie obligatorie1. Curticăpean M, 2016 – Tehnici de biologie moleculară și genetică, Ed. University Press, TîrguMureş.2. Curticăpean M, Tóth E, 2013 Biologie celulară – lucrări practice, Ediția a 2a, Ed. UniversityPress, Tîrgu Mureş.3. Gorduza EV, 2007 Compediu de genetică umană și medicală, Ed. Tehnopress, Iași.4. Pierce BA, 2002 Genetics – A Conceptual Approach, W.H. Freeman & Co. Eds.5. Strachan T, Read A, 2011 Human Molecular Genetics, 4th Edition, Garland Science Eds. II. Bibliografie facultativă1. Lodish H, Berk A, Zipursky L, Matsudaira P, Baltimore D, Darnell JE, 2000 Molecular CellBiology, W.E. Freeman and Company Ed., USA.2. Raicu P, Nachtigal M, 1969 Citogenetica –principii și metode, Ed. Academiei RSR, București.3. Trent JAR, Yu B, Caramins M, 2004 Introduction of Molecular Genetics and Genomics intoClinical Practice, J rgen Fuchs and Maurizio Podda Eds., Encyclopedia of Medical Genomics andProteomics, University of Sydney, Camperdown, New South Wales, Australia.4. Trent RJ, 2005 Molecular Medicine, Third Ed., Elsevier. 5. Watson JD, Baker TA, Bell SP, Gann A, Levine M, Losick R, 2004 Molecular Biology of theGene, Fifth Ed., CSHL Press, Pearson, Benjamin Cummings, San Francisco, USA. 9. Coroborarea conținuturilor disciplinei cu așteptările reprezentanților comunității,asociațiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent programuluiViitorul farmacist trebuie să fie capabil să: coroboreze noțiunile de genetică însușite cu informații referitoare la personalizarea medicației printerapie individualizată, în funcție de profilul genetic al fiecărei persoane, dar și la terapia genică. utilizeze informațiile privind tehnicile de biologie moleculară și genetică în procesele de sinteză șicontrol a preparatelor farmaceutice, precum și în industrie, prin obținerea de medicamente având labază tehnologia ADNului recombinat; aibă abilități de asimilare de noi informații pe baza celor acumulate anterior; aibă abilități practice în ceea ce privește utilizarea echipamentelor complexe de analiză; organizeze în mod eficient activitatea profesională. 10. EvaluareTip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere



Evaluare în cadrul cursurilorTBL Evaluare individuală șicolectivă (2/sem)

10%


Evaluare formativă pentru verificareapregătirii pe tot parcursul semestruluiEvaluarea cunoștințelor practice

Evaluarea rapoartelor delaborator (5%) Evaluarepractică scrisă de tip mixt(15%)

5%+15%


Examenteoreticfinal

Evaluarea cunoștințelor teoretice

Evaluare scrisă de tip mixt(teste grilă + întrebări de tipredacțional)

70%

final redacțional)Examenpracticfinal

10.6 Standard minim de performanță Evaluări formative din timpul semestrului:• Întocmirea și completarea Rapoartelor de laborator reprezintă condiție obligatorie pentruparticiparea la evaluarea practică.• Prezența obligatorie la cursurile de tip TBL.• Studenții care absentează la cursurile de tip TBL vor fi notați cu nota 1 (unu).• Pentru a promova evaluarea practică studenții trebuie să obțină minim nota 5 pentru verificareapractică scrisă.• Promovarea evaluării practice reprezintă condiție obligatorie pentru participarea la examenulteoretic final. Examen teoretic final:• Notele obținute la evaluările formative din timpul semestrului vor reprezenta pondere din notafinală.• Standard minim de performanță: Cunoașterea proceselor de diviziune celulară, a factorilormutageni, a tipurilor de mutații genetice și a principalelor maladii genetice, precum și cunoaștereaprincipiilor și aplicațiilor pentru fiecare tehnică de biologie moleculară studiată.Condiție minima: promovarea evaluării scrise de tip mixt cu minim nota 5.



1.2 Facultatea DE FARMACIE1.3 Departamentul M2 ŞTIINŢE FUNCŢIONALE ŞI COMPLEMENTARE1.4 Domeniul de studii SĂNĂTATE1.5 Ciclul de studii LICENŢĂ1.6 Programul de studii FARMACIE 2. Date despre disciplină2.1 Denumirea disciplinei LIMBI MODERNE2.2 Titularul activităților de curs

2.3 Titularul activităților de lp Lect. Univ. Dr. Dredeţianu Mirela, Asist. univ. dr. Serbac Patricia,Asist. univ. dr. Năznean Adrian

2.4 Anul de studii II 2.5 Semestrul I/II 2.6 Tipul de evaluare C 2.7 Regimul disciplinei OBL 3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităților didactice)3.1 Număr de ore pe săptămână 2/2 3.2 din care curs 0 3.3 laborator (lp) 2/23.4 Total ore din planul de învățământ 28/28 3.5 din care curs 0 3.6 laborator (lp) 28/28


Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 1Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate și pe teren 0,5Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri 0,5Tutorial 0Examinări 0,5Alte activități 0,53.7 Total ore de studiu individual / săpt 23.8 Total ore pe semestru 56/563.9 Număr de credite 2/2 4. Precondiții (acolo unde este cazul)4.1 de curriculum4.2 de competențe Cunoaşterea limbii străine la nivel mediu. 5. Condiții (acolo unde este cazul)5.1 de desfășurare a cursului5.2 de desfășurare a laboratorului 6. Competențe specifice acumulate


Studentul va prezenta, la nivel avansat, următoarele abilităţi:citirea corectă şi fluentă, precum şi înţelegerea conţinutului şidetaliilor oricărui text (de nivel avansat)înţelegerea mesajelor receptate pe cale auditivăvorbirea fluentă, cu respectarea regulilor gramaticale şi de pronunţieşi folosirea unui vocabular variat şi adecvat situaţieiscrierea corectă, conform regulilor gramaticale, folosirea unui stil şi aunui vocabular adecvat conţinutului de ideicunoaşterea şi utilizarea corectă a unui vocabular cât mai bogat determeni din domeniul de specialitate


utilizarea limbii străine ca mijloc de comunicare cu alţi vorbitori aiacelei limbi, în situaţii generale precum şi în domeniul medical, pentruacoperirea necesităţilor de documentare, elaborare şi prezentare aunor lucrări şi obţinerea unor certificate de competenţă lingvisticăcerute în diverse situaţii.realizarea de prezentari orale și PP, scrierea unui rezumat învederea elaborării unei lucrări științifice

7. Obiectivele disciplinei (reieșind din grila competențelor specifice acumulate)7.1 Obiectivul general al disciplinei Cunoaşterea limbii străine la nivel avansat.

7.2 Obiectivele specificeDezvoltarea celor patru abilităţi de bază: citirea, înţelegereamesajelor receptate pe cale auditivă, comunicarea verbală,comunicarea scrisă precum şi familiarizarea cu vocabularul dindomeniul de specialitate.



Semestrul I1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.

Semestrul II1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.Bibliografie: Nr.crt. 8.1 Seminar / Laborator / Lucrări practice / Stagii

Metode depredare

Nr.ore Observații

Corelarecu ICS

Semestrul IExpunerea,prezentareamultimedia,

1. 1. Vitamine. Comunicare, vocabular

multimedia,conversaţia(descrierea unorimagini, studiul decaz, comparareaunor itemi, brainstorming, etc.)rezolvarea deexerciţii,rezolvarea unorsarcini în grup,interpretarea deroluri (ex. medicpacient),rezolvarea unorsarcini pe bazaunor mesajescrise orireceptate pe caleauditivă (cuajutorul mijloacelortehnicecorespunzătoare),elaborarea unorlucrări scrise,autoevaluarea.


2. 2. Proteine. Comunicare, vocabular idem 2Comunicare șirelaționareinterpersonală

3. 3. Carbohidraţi. Comunicare, vocabular idem 2Comunicare șirelaționareinterpersonală

4. 4. Lipide. Comunicare, vocabular idem 2Comunicare șirelaționareinterpersonală

5. 5. Medicamente din grupa proteinelor.Comunicare, vocabular idem 2


6. 6. Medicamente din grupa acizilor graşi.Comunicare, vocabular idem 2


7. 7. Medicamente din grupa carbohidraţilor.Comunicare, vocabular idem 2


8. 8. Tablete. Comunicare, vocabular idem 2Comunicare șirelaționareinterpersonală

9. 9. Soluţii injectabile. Comunicare, vocabular idem 2Comunicare șirelaționareinterpersonală

10. 10. Unguente. Comunicare, vocabular idem 2Comunicare șirelaționareinterpersonală

11. 11. Dependenţa de medicamente. Comunicare,vocabular idem 2Comunicare șirelaționareinterpersonală

12. 12. Farmacia online. Comunicare, vocabular idem 2Comunicare șirelaționareinterpersonală

13. 13. Acizi, baze şi săruri. Comunicare, vocabular idem 2Comunicare șirelaționareinterpersonală

14. 14. Test de verificare Elaborarea uneilucrări scrise 2

lucrări scriseSemestrul II

1. 15. Oxidarea şi reducerea. Comunicare,vocabular

Expunerea,prezentareamultimedia,conversaţia(descrierea unorimagini, studiul decaz, comparareaunor itemi, brainstorming, etc.)rezolvarea deexerciţii,rezolvarea unorsarcini în grup,interpretarea deroluri (ex. medicpacient),rezolvarea unorsarcini pe bazaunor mesajescrise orireceptate pe caleauditivă (cuajutorul mijloacelortehnicecorespunzătoare),elaborarea unorlucrări scrise,autoevaluarea.


2. 16. Catalizatori. Comunicare, vocabular idem 2Comunicare șirelaționareinterpersonală

3. 17. Zahărul. Comunicare, vocabular idem 2Comunicare șirelaționareinterpersonală

4. 18. Alcoolul. Comunicare, vocabular idem 2Comunicare șirelaționareinterpersonală

5. 19. Suplimente alimentare. Comunicare,vocabular. Comunicare, vocabular idem 2


6. 20. Aloe Vera. Comunicare, vocabular idem 2Comunicare șirelaționareinterpersonală

7. 21. Efecte secundare ale medicamentelor.Comunicare, vocabular idem 2


8. 22. Medicaţia copiilor. Comunicare, vocabular idem 2Comunicare șirelaționareinterpersonală

9. 23. Sănătatea şi farmacologia. Comunicare,vocabular idem 2


10. 24. Politici europene în sănătate. Comunicare,vocabular idem 2Comunicare șirelaționareinterpersonală

11. 25. Farmacistul; Modalităţi de comunicare.Comunicare, vocabular idem 2Comunicare șirelaționareinterpersonală

12. 26. Specializări în farmacie. Comunicare,vocabular idem 2Comunicare șirelaționareinterpersonală

Expunerea,

13. 27. Colocviu

Expunerea,conversaţia(descrierea unorimagini, discutareaunor cazuri,compararea unoritemi,etc.)rezolvarea deexerciţii

2

14. 28. Colocviu

Expunerea,conversaţia(descrierea unorimagini, discutareaunor cazuri,compararea unoritemi,etc.)rezolvarea deexerciţii

2

Bibliografie:Bibliografie engleză 1. Dobrovici, Viorica; Bostaca, Ioan, English in Medicine A Text Book for Doctors, Students inMedicine and Nurses, Polirom, Iasi, 19992. Glendinning, Eric. H; Howard, Ron, Professional English in Use Medicine, Cambridge UniversityPress, 20073. Glendinning, Eric. H; Holmstrom, Beverly A. S., English in Medicine, Cambridge University Press,20054. Ionita, Irina, Secrets of English in Pharmacy, Performantica, Iasi, 20075. MandelbrojitSweeney, Mireille; Sweeney, Eileen, Limba engleza pentru medici și asistente,Polirom, București, 20146. McCullagh, Marie; Wright, Ros, Good Practice Communication Skills in English for the MedicalPractitioner, Cambridge University Press, 20087. Năznean, Adrian, Medical English Vocabulary Practice, Tîrgu Mureș, 20158. Pop, Anișoara, English for Medical Students. Language Practice for Students, 20159. Ribes, Ramon; Ros, Pablo, Medical English, Springer, Berlin, 2006 Bibliografie franceză 1. Dictionnaire Maxi Débutants, Larousse, Paris, Cedex 06, 1996.2. Nouvea Larousse Médical, Librairie Larousse, 1994.3. Bienvenue en France, Méthode d'apprentissage du français, les Editions Didier, 1991.4. Le Nouveau Sans Frontières, Méthodes de français, Clé International, Paris, 1990.5. PressePapiers, Extraits de la presse française – Année VI – N0 5 Février, 1996.6. Gorunescu, Elena, Le verbe dans exercices, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1997.7. Jürgen Boelke, Eduardo Jiménez, Pierre Morel, Score, 200 tests pour contrôler et améliorer votrefrançais; Presses Pocket 1989. Bibliografie germană 1. Deutsch, ein Lehrbuch für Ausländer,Leipzig,19802. Lăzărescu, I.: Curs practic de limba germană, Bucureşti 19923. Helbig, G. şi Buscha, J.: Kurze Deutsche Grammatik für Ausländer4. Marki, Marianne şi Ionaş, Angelika: Das Verb, Timişoara,20015. Marki, Marianne şi Ionaş, Angelika: Das Adjektiv, Timişoara,20016. Marki, Marianne şi Ionaş, Angelika: Präpositionen im Unterricht, Timişoara,19997. Netter, Frank Henry: Netter's Allgemeinmedizin, Thieme Verlag, November 2005 9. Coroborarea conținuturilor disciplinei cu așteptările reprezentanților comunității,asociațiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent programuluiStudenții își formează competențe de comunicare și prezentare care îi ajută la obținerea unui loc demuncă, participarea la stagii de formare și dezvoltare profesională,învațare pe tot parcursul vieții. 10. EvaluareTip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de


Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare evaluare din nota finală10.4 Evaluare peparcursulsemestrului



Examenteoretic final În funcție de specificul disciplinei

Examenpractic final

Abilităţile de citire, vorbire, scriere,receptare de mesaje audio, folosireavocabularului specific

Evaluare continuă şiverificare la final desemestru.

100%

10.6 Standard minim de performanțăSă citească fără prea multe greşeli de pronunţie, să înţeleagă ideile principale ale unui text saumesaj audio, să răspundă la întrebări pe baza lor sau pe alte subiecte de interes general, folosind unvocabular de nivel mediu şi fără greşeli mari din punctul de vedere al organizării discursului şi alfolosirii structurilor gramaticale necesare comunicării, să cunoască un număr satisfăcător de termenispecifici domeniului.



1.2 Facultatea de Farmacie1.3 Departamentul DSFF1.4 Domeniul de studii Sănătate1.5 Ciclul de studii Licență1.6 Programul de studii FARMACIE 2. Date despre disciplină2.1 Denumirea disciplinei MICROBIOLOGIE, VIRUSOLOGIE, PARAZITOLOGIE2.2 Titularul activităților de curs Șef lucrări dr. Barabás Hajdu Enikő2.3 Titularul activităților de lp Șef lucrări dr. Barabás Hajdu Enikő2.4 Anul de studii II 2.5 Semestrul I 2.6 Tipul de evaluare Examen 2.7 Regimul disciplinei OBL 3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităților didactice)3.1 Număr de ore pe săptămână 4 3.2 din care curs 2 3.3 laborator (lp) 23.4 Total ore din planul de învățământ 56 3.5 din care curs 28 3.6 laborator (lp) 28


Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 3Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate și pe teren 1,5Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri 0,5Tutorial 0,25Examinări 1,5Alte activități 0,253.7 Total ore de studiu individual / săpt 43.8 Total ore pe semestru 1123.9 Număr de credite 4 4. Precondiții (acolo unde este cazul)4.1 de curriculum 4.2 de competențe 5. Condiții (acolo unde este cazul)5.1 de desfășurare a cursului Frecventarea cursurilor este obligatorie

5.2 de desfășurare a laboratoruluiFrecventarea lucrărilor este obligatorie, deasemenea cunoaștreași respectarea regulilor de protecțiamuncii, precum și a noțiunilorteoretice ale lucrărilor



Viitorul Farmacist trebuie să cunoască clasele de antibiotice,antifungice etc. şi metodele prin care se determină utilitatea lor întroanumită boală infecţioasă. Deasemenea, trebuie să cunoască lucrulaseptic, prepararea medicamentelor şi verificarea sterilităţii,pirogenităţii acestora.

Competențe transversale Cunoaşterea caractisticilor generale şi specifice ale agenţilorinfecţioşi este foarte importantă pentru ajutarea bolnavului dar şipentru folosirea microorganismelor în elaborarea vaccinurilor, înindustria medicamentelor.

industria medicamentelor. 7. Obiectivele disciplinei (reieșind din grila competențelor specifice acumulate)

7.1 Obiectivul general al disciplineiMicrobiologia farmaceutică oferă viitorului farmacist un minim decunoştinţe practice care săi formeze o gândire microbiologică,atât de necesară în prepararea unui medicament de calitate.


Farmacistul trebuie să cunoască metodele aseptice de lucru,precum şi metodele de decontaminare, de prezervare adiferitelor produse. Un farmacist care cunoaşte comportamentulbacteriilor faţă de antibiotice, mecanismele de dobândire arezistenţei acestora va milita şi el pentru utilizarea raţională aantibioticelor. Contaminarea bacteriană a produselorfarmaceutice constituie o problemă de sănătate publică întrucâtmedicamentele contaminate sunt factori de risc pentru arsuri,plăgi, ulceraţii.


Metode depredare

Nr.ore Observații

Corelarecu ICS

Semestrul I

1.

1. Obiectul şi istoria microbiologiei. Rolulmicrobiologiei în medicină şi farmacie.Bacteriologie medicală. Morfologia bacteriilor(coci, bacili, forme spiralate). Structura celuleibacteriene. Peretele bacteriilor Gram pozitive şiGram negative; Membrana citoplasmatică;Citoplasma; Materialul nuclear; Capsula (slyme);Pili (fimbrii); Flageli; Endospori.


2

2.

2. Compoziţia chimică a bacteriilor. Metabolismulbacterian. Creşterea şi multiplicarea bacteriilor.Condiţii de cultivare ale bacteriilor. Acţiuneafactorilor fizici şi chimici asupramicroorganismelor. Substanţe antiseptice şidezinfectante. Substanţele conservante.Conservarea medicamentelor.


2

3.

3. Influenţa factorilor biologici asupramicroorganismelor. Antibioticele şichimioterapicele. Rezistenţa faţă de antibiotice.Conducerea corectă a unui tratamentantibiotic.Relaţiile dintre diferite microorganisme.Bacteriofagi. Noţiuni de genetică bacteriană.Cromosomul, elemente extracromosomiale,mutaţii, transformare, transducţie, conjugare,recombinare. Plasmide. Transpozoni. Corelareacunoştinţelor de genetică bacteriană cuprepararea medicamentelor de biosinteză, avaccinurilor.

Curs tipTBL 2


4.

4. Patogenitate şi infecţii. Procesul infecţios.Tipuri de infecţie. Etapele bolii infecţioase. Rolulmicroorganismului în procesul infecţios: factori depatogenitate. Rolul macroorganismului înprocesul infecţios. Rezistenţa naturală şiînnăscută. Factorii interni, externi, umoralinespecifici ai apărării antiinfecţioase. Florabacteriană “normală” a organismului uman.Complementul. Fenomenul de bacterioliză,hemoliză. Lizozimul, fagocitoza, imflamaţia.


2

5.

5. Rezistenţa antiinfecţioasă specifică: imunitatea.Fenomene de sensibilizare. Alergiimedicamentoase. Anticorpi. Antigene. Reacţiiantigenanticorp: reacţii de aglutinare, deprecipitare, de fixare a complementului.Imunoterapie şi imunoprofilaxie. Vaccinurileantibacteriene, antivirale.


2

antibacteriene, antivirale.

6.

6. Clasificarea şi nomenclatura bacteriilor. CociGram pozitivi, Genurile Staphylococcus,Streptococcus, Enterococcus. Importanţa cocilorGram pozitivi în contaminarea medicamentului.Coci Gram negativi. Neisseria meningitidis şiNeisseria gonorrhoeae. Patogenitate pentru om,farmacorezistenţă, profilaxie.


2

7.7. Bacili Gram negativi aerobi. Enterobacteriipatogene şi condiţionat patogene: Escherichia,Klebsiella, Salmonella, Shigella, Proteus,Yersinia.


2

8.

8. Genul Vibrio. Genul Campylobacter. GenulHelicobacter. Haemophilus influenzae. GenulBrucella. Bordetella pertusis. Pseudomonasaeruginosa. Rolul bacililor Gramnegativi încontaminarea medicamentului.


2

9.9. Bacili Gram pozitivi nesporulaţi aerobi. BaciliGram pozitivi sporulaţi aerobi. GenulCorynebacterium. Mycobacterium tuberculosis.Genul Bacillus.


2

10.

10. Bacili Gram pozitivi sporulaţi anaerobi.Clostridium tetani. Clostridium botulinum.Clostridiile gangrenei gazoase. Importanţacontaminării produselor medicamentoase cu bacilianaerobi sporulaţi. Spirochete. Treponemapallidum. Borrelia burgdorferi. Leptospira spp.Genul Chlamydia, Genul Rickettsia.


2

11.

11. Micologie medicală. Clasificarea fungilor.Creşterea, izolarea şi identificarea fungilor. GenulCandida. Importanţa ciupercilor/fungilor în contaminarea medicamentului. Virusologie medicală.Noţiuni generale de virusologie. Caracterelegenerale ale virusurilor. Morfologia şi structura ,replicarea virusurilor. Genetica virală. Rezistenţavirusurilor la acţiunea factorilor fizici şi chimici.Prionii. Relaţii între virus şi celula gazdă.Patogeneza infecţiilor virale. Imunitate antivirală.Interferenţă interferon. Chimioterapia şichimioprofilaxia infecţiilor virale. Clasificareavirusurilor. Adenoviridae (Genul Mastadenovirus).Papovaviridae (Papillomavirus, Polyomavirus).Herpesviridae. Poxviridae (Genul Orthopoxvirus)Virusurile hepatitice. Virusul imunodeficienţeidobândite. Picornaviridae (Enterovirus;Rhinovirus; Aphtovirus). Togaviridae (Rubivirus).Rhabdoviridae (Lyssavirus). Orthomyxoviridae(Influenzavirus; Pneumovirus). Paramyxoviridae(Paramyxovirus; Morbillivirus).Retroviridae.Oncogeneza virală.


2

12.

12. Noţiuni generale de parazitologie. Istoriaparazitologiei medicale. Definiţii, clasificări.Interacţiunile dintre parazit şi gazdă. Parazitologiespecială. Protozoari: Flagellate: Fam.Trichomonadidae: Trichomonas vaginalis; Giardialamblia. Phylum Helminthes: Viermi plaţi. Viermicilindrici: Ascaris lumbricoides, Trichuris trichiura,Enterobius vermicularis. Trichinella spiralis.


2

13.13. Noţiuni de microbiologie industrială.Medicamente produse de microorganisme.Produse serobacteriologice. Tehnologia geneticăîn industria medicamentelor.


2

14.

14. Posibilităţi de contaminare cu microorganismea medicamentului. Medicamentul ca sursă deinfecţie intraspitalicească. Măsuri de prevenire a Curs tip 2

Prezența la curs100% La sfârșitul

14. infecţie intraspitalicească. Măsuri de prevenire acontaminării bacteriene a medicamentului.Degradarea medicamentelor contaminate.Substanţele pirogene.

Curs tipTBL 2 100% La sfârșitul

sesiunii TBL – scurtăprezentare orală

Semestrul II1. 2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.Bibliografie:I. Bibliografie obligatorie1. Pál T.: Az orvosi mikrobiológia tankönyve, Ed. Medicina, Budapest, 2012.2. Bérdy J: Thoughts and facts about antibiotics: Where we are now and where we are heading, J.Antibiotics 2012, 65, 385–395.3. Chifiriuc Carmen, Mihăescu Gr., Lazăr Veronica: Microbiologie şi virologie medicală, Ed.Universităţii din Bucureşti, 2011.4. Mandell GL, Bennett JE, Dolin R.: Principles and practice of infectious diseases, 7th ed., Ed.Churchill Livingstone, Elsevier, 2010. II. Bibliografie facultativă1. Buiuc D., Neguţ M.: Microbiologie medicală, ed. A II.a, Editura medicală, Bucureşti, 2008.2. Cernescu C.: Virusologie medicală, Ed. Medicală, Bucureşti, 2008.3. Winn W., Allen, S., Janda W.: Koneman's Color Atlas and textbook of Diagnostic Microbiology,Ed. VI, Lippincott W. & Wilkins, Philadelphia, 2006.4. Barabás Hajdu Enikő, B. Fazakas: Atlas de parazitologie, Parazitologia atlasz, Atlas ofParasitology, Ed. University Press, 2008. 5. Nagy K.: Orvosi mikrobiológiai gyakorlatok, Semmelweis Kiadó, Budapest, 2006.6. Rozgonyi F.: Klinikai járóbeteg szakorvosi és háziorvosi gyorsdiagnosztika, HOMIR Kft.,Budapest, 2006.7. Takács Mária: klinikai és járványügyi virológia, Vox Medica Kiadói Kft, Budapest, 2010. Nr.crt. 8.1 Seminar / Laborator / Lucrări practice / Stagii

Metode depredare

Nr.ore Observații

Corelarecu ICS

Semestrul I

1.

1. Organizarea şi funcţionarea laboratorului debacteriologie. Protecţia muncii în laboratorul debacteriologie. Decontaminare prin metode fizice şichimice. Sterilizarea. Sterilizareamedicamentelor. Schema diagnosticuluibacteriologic. Recoltarea şi transportul produselorpatologice.


2


Demonstrații

Verificareanivelului depregătireteoretică a

2.2. Metode microscopice în bacteriologie. Preparatnativ. Coloraţia negativă. Frotiu. Coloraţia simplă.Coloraţia Gram, ZiehlNeelsen, Neisser.


2

teoretică alucrării practiceprin discuțiiinteractive; VerificareaRaportului delaborator șicompletareaacestuia încadrul lucrăriipractice.

3.

3. Cultivarea bacteriilor. Medii de cultură şimetode de însămânţare. Medii de culturărecomandate de Farmacopeea română ediţia aXa pentru dozarea microbiologică aantibioticelor. Caractere de cultură ale bacteriilor.


2


4.

4. Identificarea bacteriilor pe baza caracterelorbiochimice şi de metabolism: descompunereaglucidelor, descompunerea proteinelor cu formarede H2S şi de indol, testul ureazei. Identificareabacteriilor pe baza structurii antigenice: reacţia deaglutinare, precipitare, fixare a complementului.Metode genetice de identificare: teste dehibridizare, reacţia în lanţ a polimerazei.


2


5.5. Antibiograma, metode şi tehnici pentrucercetarea acţiunii antibioticelor, chimioterapicelorşi dezinfectantelor. Determinarea indiceluiterapeutic.


2


6.6. Diagnosticul de laborator al infecţiilor cauzatede germeni din genurile Staphylococcus,Streptococcus, Neisseria.


2

Verificareanivelului depregătireteoretică alucrării practiceprin discuțiiinteractive; VerificareaRaportului delaborator șicompletareaacestuia în

acestuia încadrul lucrăriipractice.

7.7. Diagnosticul de laborator al infecţiilor cauzatede germeni din genurile Escherichia, Shigella,Salmonella, Klebsiella.


2

Verificarescrisă anivelului depregătireteoretică alucrărilorpractice.

8.8. Diagnosticul de laborator al infecţiilor cauzatede germeni din genurile Pseudomonas.Evidenţierea bacilului piocianic în produselefarmaceutice.


2


9.9. Diagnosticul de laborator al infecţiilor cauzatede germeni din genurile Mycobacterium, Bacillus,Clostridium.


2


10.10. Diagnosticul Treponema, Leptospira,Diagnosticul de laborator al infecţiilor cauzate degenul Candida.


2


11. Schema diagnosticului de laborator învirusologie. Sterilizare. Recoltarea, transportul şiprelucrarea produselor patologice pentruexamenul virusologic. Izolarea virusurilor: culturide celule, ou de găină embrionat, animale delaborator. Detectarea şi identificarea virusurilor:corpusculi elementari, incluzii, antigene.Microscopie: imunofluorescenţă,

Demonstrațiipractice; utilizarede programeinteractive.

Verificareanivelului depregătireteoretică alucrării practiceprin discuțiiinteractive;

11. Microscopie: imunofluorescenţă,imunoperoxidază, coloraţia Mann, microscopieelectronică. Teste de neutralizare, aglutinare.Metode de detectare a acidului nucleic.Diagnosticul serologic în infecţii virale. Reacţia defixare a complementului. Hemaglutinarehemaglutinoinhibare. ELISA. RIA. Diagnosticul delaborator în hepatită, infecţia HIV/SIDA, infecţiivirale respiratorii.

interactive.Utilizareamaterialuluididactic ilustrativexistent înlaborator.

2 interactive; VerificareaRaportului delaborator șicompletareaacestuia încadrul lucrăriipractice.

12.12. Diagnosticul de laborator în giardioză,trichomoniază, ascaridioză, teniază,himenolepidoză, fascioloză, trichineloză,ascaridiază, oxiuriază.


2


13.

13. Tehnici pentru studiul microflorei aerului, apei,a suprafeţelor de lucru, a tegumentelor. Controlulmicrobiologic al materiilor prime folosite laprepararea medicamentului. Prepararea asepticăa produselor medicamentoase. Controlul sterilităţiiproduselor farmaceutice. Conservareamedicamentelor. Analiza microbiologică aproduselor farmaceutice nesterile.


2


14.14. Contaminarea microbiană a produselorcosmetice. Testul de pirogenitate. Metode dedepirogenare. Determinarea activităţiimicrobiologice a antibioticelor.

2

Verificareanivelului depregătireteoretică alucrărilorpractice.

Semestrul II1. 2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.Bibliografie:I. Bibliografie obligatorie1. Barabas Hajdu Eniko, B. Fazakas: Atlas de parazitologie, Parazitologia atlasz, Atlas ofParasitology, Ed. University Press, 2008.

Parasitology, Ed. University Press, 2008.2. Poiată Antoniea: “ Metode de laborator în microbiologia farmaceutică”, Ed. Moldova, Iaşi, 2002.3. Pál T.: Az orvosi mikrobiológia tankönyve, Ed. Medicina, Budapest, 2012.4. Bérdy J: Thoughts and facts about antibiotics: Where we are now and where we are heading, J.Antibiotics 2012, 65, 385–395.5. Chifiriuc Carmen, Mihăescu Gr., Lazăr Veronica: Microbiologie şi virologie medicală, Ed.Universităţii din Bucureşti, 2011.6. Mandell GL, Bennett JE, Dolin R.: Principles and practice of infectious diseases, 7th ed., Ed.Churchill Livingstone, Elsevier, 2010. II. Bibliografie facultativă1. Buiuc D., Neguţ M.: Microbiologie medicală, ed. A II.a, Editura medicală, Bucureşti, 2008.2. Cernescu C.: Virusologie medicală, Ed. Medicală, Bucureşti, 2008.3. Winn W., Allen, S., Janda W.: Koneman's Color Atlas and textbook of Diagnostic Microbiology,Ed. VI, Lippincott W. & Wilkins, Philadelphia, 2006.4. Nagy K.: Orvosi mikrobiológiai gyakorlatok, Semmelweis Kiadó, Budapest, 2006.5. Rozgonyi F.: Klinikai járóbeteg szakorvosi és háziorvosi gyorsdiagnosztika, HOMIR Kft.,Budapest, 2006.6. Takács Mária: klinikai és járványügyi virológia, Vox Medica Kiadói Kft, Budapest, 2010. 9. Coroborarea conținuturilor disciplinei cu așteptările reprezentanților comunității,asociațiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent programuluiAbsolventul Facultăţii de Farmacie trebuie să cunoască clasele de antibiotice, antifungice etc. şimetodele prin care se determină utilitatea lor într+o anumită boală infecţioasă. Deasemenea, trebuiesă cunoască lucrul aseptic, prepararea medicamentelor şi verificarea sterilităţii, pirogenităţiiacestora. Cunoaşterea caractisticilor generale şi specifice ale agenţilor infecţioşi este foarteimportantă pentru ajutarea bolnavului dar şi pentru folosirea microorganismelor în elaborareavaccinurilor, în industria medicamentelor. 10. EvaluareTip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere


La cursEvaluare formativă pentruverificarea pregătirii pe tot parcursulsemestrului

Evaluare în cadrul cursurilor TBLEvaluare individuală și colectivă(2/sem)

10%


Evaluare formativă pentruverificarea pregătirii pe tot parcursulsemestrului Evaluarea cunoștințelorpractice

Evaluarea rapoartelor de laborator(5%) Evaluare practică scrisă de tipmixt (15%)

5%+15%

10.5Evaluarefinală

Examenteoreticfinal

Evaluarea cunoștințelor teoreticeEvaluare scrisă de tip mixt (testegrilă + întrebări de tip redacțional)Evaluare în cadrul cursurilor TBL10%

70%

Examenpracticfinal

10.6 Standard minim de performanță Evaluări formative din timpul semestrului:• Întocmirea și completarea Rapoartelor de laborator reprezintă condiție obligatorie pentruparticiparea la evaluarea practică.• Prezența obligatorie la cursurile de tip TBL.• Studenții care absentează la cursurile de tip TBL vor fi notați cu nota 1 (unu).• Pentru a promova evaluarea practică studenții trebuie să obțină minim nota 5 pentru verificareapractică scrisă.• Promovarea evaluării practice reprezintă condiție obligatorie pentru participarea la examenulteoretic final.

teoretic final. Examen teoretic final:• Notele obținute la evaluările formative din timpul semestrului vor reprezenta pondere din notafinală.• Standard minim de performanță: cunoaşterea caracterelor generale de bacteriologie, virusologie,parazitologie, antibioticele, chimioterapicele, prepararea aseptica a medicamentelor, verificareasterilităţii produselor farmaceutice, pirogeneza.Condiție minima: promovarea evaluării scrise de tip mixt cu minim nota 5.



1.2 Facultatea DE FARMACIE1.3 Departamentul DE ŞTIINŢE FARMACEUTICE DE SPECIALITATE (DSFS)1.4 Domeniul de studii SĂNĂTATE1.5 Ciclul de studii LICENŢĂ1.6 Programul de studii FARMACIE 2. Date despre disciplină2.1 Denumirea disciplinei PRACTICA DE SPECIALITATE2.2 Titularul activităților de curs 2.3 Titularul activităților de lp Conf. Dr. Mircia Eleonora, Șef lucr. Dr. Rédai Emöke2.4 Anul de studii II 2.5 Semestrul II 2.6 Tipul de evaluare C 2.7 Regimul disciplinei OBL 3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităților didactice)3.1 Număr de ore pe săptămână 30 3.2 din care curs 3.3 laborator (lp) 303.4 Total ore din planul de învățământ 90 3.5 din care curs 3.6 laborator (lp) 90


Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate și pe teren Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri Tutorial Examinări 2Alte activități 3.7 Total ore de studiu individual / săpt 3.8 Total ore pe semestru 903.9 Număr de credite 1 4. Precondiții (acolo unde este cazul)4.1 de curriculum 4.2 de competențe 5. Condiții (acolo unde este cazul)5.1 de desfășurare a cursului 5.2 de desfășurare a laboratorului 6. Competențe specifice acumulate

Competențe profesionale Cunoașterea modului de organizare a farmaciei, familiarizarea cuspecificul activităţii farmaceutice şi cu modul de păstrare amedicamentelor.


Asimilarea aspectelor practice referitoare la operaţiile generaleutilizate în practica farmaceutică. Cunoaşterea Farmacopeei Române, a substanţelormedicamentoase şi a metodelor de analiză. Cunoaşterea produselor tehnicomedicale.


7.1 Obiectivul general al disciplinei Însuşirea noţiunilor practice privind activitatea în farmacie.


Prin practica de specialitate studentul dobândeşte noţiuni legatede: organizarea farmaciei; operaţii de bază ale practicii farmaceutice; utilizări în terapie şi formele farmaceutice în care sunt prezentesubstanţele medicamentoase; analiza substanţelor; cunoaşterea produselor tehnicomedicale.



Semestrul I1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.



Semestrul I1.2.3.4.5.6.7.8.

8.9.10.11.12.13.14.

Semestrul II

1.DESEMNAREA LOCULUI DE MUNCĂ:amplasare, plan schematic, destinaţia fiecăruispaţiu, modul de păstrare a medicamentelor.

2.CUNOAŞTEREA FARMACOPEEI ROMÂNE ed.a Xa şi a suplimentelor ei: monografii desubstanţe farmaceutice şi produse vegetale,metode de analiză.

3.OPERAŢII DE BAZĂ ALE PRACTICIIFARMACEUTICE: amestecarea şiomogenizarea, efectuarea de divizări la unelespecialităţi sau preparate farmaceutice.

4.CUNOAŞTEREA SUBSTANŢELORMEDICAMENTOASE ORGANICE (cel puţin 10):proprietăţi fizicochimice, utilizări în terapie şiformele farmaceutice în care sunt prezente.

5.ANALIZA SUBSTANŢELOR: efectuarea unoranalize pentru identificarea substanţelormedicamentoase.

6.

CUNOAŞTEREA PRODUSELOR TEHNICOMEDICALE: materiale pentru pansament,echipamente de protecţie, dispozitive pentrucalea parenterală de administrare amedicamentelor, dispozitive de autotestare,produse pentru puericultură, produse pentruprotecţie sexuală şi contracepţie.

7.8.9.10.11.12.13.14.Bibliografie:1. Ciurba A, Todoran N, Sipos E, Vari C, Rusu A – Caiet de abilități practice, Ed. University Press,Tirgu Mureș, 20152.Ciurba A., Activitatea în farmacie, Ed. University Press, Târgu Mureş, 2010.3.*** Farmacopeea Română, ediţia a Xa, Ed. Medicală, Bucureşti, 1993. 4.*** Farmacopeea Română, ediţia a Xa, Supliment 2000, Ed. Medicală, 2000. 5.*** Farmacopeea Română, ediţia a Xa, Supliment 2001, Ed. Medicală, 2002. 6.*** Farmacopeea Română, ediţia a Xa, Supliment 2004, Ed. Medicală, 2004. 7.*** Farmacopeea Română, ediţia a Xa, Supliment 2006, Ed. Medicală, 2006. 9. Coroborarea conținuturilor disciplinei cu așteptările reprezentanților comunității,asociațiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent programuluiEste necesar ca studentul practicant să cunoască modul de organizare a farmaciei, să cunoascăFarmacopeea Română ed. a Xa şi suplimentele ei. De asemenea, este importantă cunoaşterea operaţiilor de bază ale practicii farmaceutice, analizasubstanţelor medicamentoase şi a produselor tehnico medicale. 10. Evaluare

10.1 Criterii de 10.3 Pondere

Tip activitate 10.1 Criterii deevaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere




Examenteoreticfinal


Examenpracticfinal



100%

10.6 Standard minim de performanță cunoașterea noţiunilor despre farmacie, despre organizarea farmaciei. cunoaşterea Farmacopeei Române. cunoaşterea substanţelor medicamentoase şi a metodelor de analiză. cunoaşterea produselor tehnicomedicale. condiţii minime de admitere la examinarea finală: efectuarea stagiului de practică în farmacie,completarea caietului de abilităţi practice. evaluarea finală – ponderea din nota finală: 100 % din nota obţinută la colocviu.



1.2 Facultatea DE FARMACIE1.3 Departamentul DE ȘTIINȚE FARMACEUTICE DE SPECIALITATE (DSFS)1.4 Domeniul de studii SĂNĂTATE1.5 Ciclul de studii LICENŢĂ1.6 Programul de studii FARMACIE 2. Date despre disciplină2.1 Denumirea disciplinei PRODUSE TEHNICOMEDICALE2.2 Titularul activităților de curs Conf. Dr. Eleonora Mircia2.3 Titularul activităților de lp 2.4 Anul de studii II 2.5 Semestrul I 2.6 Tipul de evaluare C 2.7 Regimul disciplinei OBL 3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităților didactice)3.1 Număr de ore pe săptămână 1 3.2 din care curs 1 3.3 laborator (lp) 3.4 Total ore din planul de învățământ 14 3.5 din care curs 14 3.6 laborator (lp)


Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 0,5Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate și pe teren Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri Tutorial Examinări 0,5Alte activități 3.7 Total ore de studiu individual / săpt 0.53.8 Total ore pe semestru 213.9 Număr de credite 2 4. Precondiții (acolo unde este cazul)4.1 de curriculum 4.2 de competențe 5. Condiții (acolo unde este cazul)5.1 de desfășurare a cursului Prezenţa obligatorie la 80 % din cursurile prezentate.5.2 de desfășurare a laboratorului 6. Competențe specifice acumulate


Dobândirea abilităţilor privind noţiuni de bază şi suplimentarereferitoare la produsele tehnicomedicale (cunoaşterea produselortehnicomedicale eliberate în farmacie, cunoaşterea principalelorcaracteristici ale dispozitivelor medicale şi a noţiunilor referitoare lafuncţionarea acestora, cunoaşterea principalelor materii primetradiţionale şi moderne utilizate la obţinerea produselor tehnicomedicale, a proprietăţilor fizicochimice şi mecanice ale acestora;cunoaşterea diferitelor metode de contracepţie respectiv a produselorde puericultură în vederea consilierii adecvate a pacienţilor). Viitorulfarmacist va deţine cunoştinţe privind depozitarea, conservarea,distribuţia, eliberarea medicamentelor şi a produselor tehnicomedicale; va cunoaşte cadrul legislativ care reglementează asigurarea

medicale; va cunoaşte cadrul legislativ care reglementează asigurareacalităţii, depozitarea, distribuţia, eliberarea produselor tehnicomedicale. Capacitate de a oferi consultanţă, asistenţă farmaceutică,consilierea pacienţilor în domeniul produselor pentru sănătate.Asigurarea implementării şi respectării Regulilor de Bună PracticăFarmaceutică, a eticii şi deontologiei profesionale, precum şirespectarea şi aplicarea standardelor specifice activităţilor care au caobiect produsele tehnicomedicale.


Capacitate de evaluare a calităţii principalelor produse tehnicomedicale, parafarmaceutice şi de eliberare a acestora cu indicaţiilecorespunzătoare de utilizare, datorită capacităţii de cultivare aspiritului logic ce asociază un caz clinic cu metodele fizicochimice deinvestigare şi confirmare. Va da dovadă de o permanentă preocupare pentru cultivarea unuimediu ştiinţific centrat pe valori, relaţii democratice, pentru implicareaîn dezvoltarea instituţională şi de promovare a inovaţiilor ştiinţifice.Va deţine abilităţi de lucru în echipă (farmacist farmacist saufarmacist asistent de farmacie, consultare pentru luarea unei deciziiterapeutice adecvate), abilităţi de comunicare cu pacientul (consiliereapacienţilor pentru alegerea corectă a produselor tehnicomedicale,adecvate scopului urmărit), stabilirea de relaţii de parteneriat cu multealte persoane, rezolvarea de probleme clinice şi luarea deciziilorterapeutice corecte.Capacitatea de desfăşurare a activităţii în echipă şi sub coordonare,competenţa necesară soluţionării unor probleme specifice domeniuluide activitate, în condiţii de aplicare a normelor deontologice şi de eticăprofesională, precum şi de securitate şi de sănătate în muncă.



Disciplina are ca obiectiv aprofundarea cunoştinţelor legate deprodusele tehnicomedicale (depozitarea, conservarea,distribuţia, cadrul legislativ care reglementează eliberareaacestora) care deţin o pondere însemnată în activitatea uneifarmacii.


Cursul de Produse TehnicoMedicale are ca obiective studiereaşi cunoaşterea aspectelor tehnice referitoare la produseletehnicomedicale (materii prime, descriere, mod de utilizare şi deîntreţinere), aspectele de reglementare (condiţii de calitate,clasificare, etichetare, conservare, marcaj C.E.) şi implicitindicaţiile necesare utilizării terapeutice ale acestor produse,precum şi dobândirea de cunoştinţe privind principalele produsetehnicomedicale, parafarmaceutice şi noţiuni demateriovigilenţă.Se studiază produsele de îngrijire a plăgii, pentru administrareaparenterală, pentru chirurgie, produse protetice, produse pentruanalize de laborator, dispozitive pentru analize de laborator,dispozitive pentru investigaţie şi monitorizare, produse pentruprotecţie sexuală şi contracepţie, produse de puericultură.



1.Reglementări legislative privind produseletehnicomedicale. Produse tehnicomedicale:definiţii, clasificare. Importanţa produselortehnicomedicale. Materiovigilenţa.

Prezentare orală şiprezentaremultimedia

2

2.Materii prime utilizate pentru obţinerea produselortehnicomedicale. Bumbacul. Celuloza. Aliajemetalice. Cauciucul. Materiale ceramice. Polimeri.Biomateriale.


2

3.

Materiale şi echipamente de protecţie. Măşti şidispozitive de respiraţie, mănuşi, câmpurichirurgicale. Materiale de pansament. Clasificarea

Prezentare orală şiprezentare 2

3. chirurgicale. Materiale de pansament. Clasificareapansamentelor. Tipuri de pansamente. Materialede fixare a pansamentelor.

prezentaremultimedia

2

4.

Dispozitive pentru administrarea medicamentelorpe cale parenterală. Seringi, ace, instrumente şiaparate pentru administrare intravenoasă.Dispozitive medicale utilizate în chirurgie.Dispozitive pentru incizie şi sutură.


2

5.Dispozitive pentru autotestare in vitro.Termometre. Tensiometre. Glucometre. Pompede insulină.


2

6.Produse pentru protecţie sexuală şi contracepţie.Produse barieră pentru contracepţie. Dispozitiveintrauterine.

Curs tip TBL / I/12 2

7.Produse de puericultură. Biberoane. Tetine.Suzete. Aspiratoare nazale. Aparate pentruadministrare de aerosoli. Umidificatoare. Aparatede sterilizat. Pompe de sân. Protectoare de sân.


2

8.9.10.11.12.13.14.

Semestrul II1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.Bibliografie:Bibliografie obligatorie:1.Mircia E Dispozitive medicale utilizate în practica farmaceutică, Litografia Universităţii deMedicină şi Farmacie TârguMureş, 2013. Bibliografie facultativă:2.Legea nr. 176/2000 (republicată) privind dispozitivele medicale, Monitorul Oficial nr. 79/2005.3.Legea nr. 434/2004 pentru modificarea legii nr. 176/2000 privind dispozitivele medicale, MonitorulOficial nr. 1009/2004.4.Mircia E Ghid practic de utilizare a produselor tehnicomedicale, Litografia Universităţii deMedicină şi Farmacie TârguMureş, 2013.5.Mircia E – Dispozitive medicale şi produse pentru îngrijire corporală, Ed. “University Press”, Tg.Mureş, 2015.6.Mirel S, Neag F Produse TehnicoMedicale, Ed. Medicală Universitară “Iuliu Haţieganu”, ClujNapoca, 2008.7.Ordinul Ministerului Sănătăţii Publice nr. 639/2006 pentru aprobarea Listei produselor, altele decâtmedicamentele, ce pot fi deţinute şi eliberate prin farmacii, Monitorul Oficial, Partea I nr. 495/2006.8.Popovici I, Lupuleasa D: Tehnologie farmaceutică, vol. 3, Ed. Polirom, Iaşi, 2009.

Nr.crt. 8.1 Seminar / Laborator / Lucrări practice / Stagii Metode de


Semestrul I1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.

Semestrul II1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.Bibliografie: 9. Coroborarea conținuturilor disciplinei cu așteptările reprezentanților comunității,asociațiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului cunoaşterea aspectelor tehnice şi de reglementare referitoare la produsele tehnicomedicale estenecesară viitorului farmacist, acesta având un rol important în oferirea de diverse servicii pentrusănătate. cunoaşterea indicaţiilor de utilizare ale produselor tehnicomedicale. consilierea pacienţilor pentru selectarea materialelor, dispozitivelor de diagnostic, precum şi adiferitelor tipuri de dispozitive de administrare a substanţelor medicamentoase. 10. Evaluare

Tipactivitate 10.1 Criterii de evaluare

10.2Metodedeevaluare

10.3 Ponderedin nota finală


La curs Însuşirea logică a cunoştinţelor, argumentarea răspunsurilor,capacitatea de comunicare, abilitatea de lucru în echipă.

EvaluarecursTBL

30 %

În timpulactivităţii

activităţiipractice

10.5Evaluarefinală

Examenteoreticfinal

Aprecierea însuşirii logice a cunoştinţelor privind cadrullegislativ de eliberare în farmacii a produselor tehnicomedicale, materii prime utilizate pentru obţinerea acestora,principalele tipuri de materiale de pansament, dispozitive dediagnostic, dispozitive de administrare pe cale parenterală amedicamentelor şi produse de puericultură.

Evaluarescrisă 70 %

Examenpracticfinal

10.6 Standard minim de performanță cunoaşterea principiilor generale. cunoaşterea proprietăţilor, fără asocierea lor logică. condiţii minime de admitere la examinarea finală: prezenţa obligatorie la 80 % din cursurileprezentate. evaluarea finală – ponderea din nota finală: 30 % nota obţinută la evaluarea prin cursul TBL şi 70% nota obţinută la colocviu



1.2 Facultatea DE FARMACIE1.3 Departamentul DE ŞTIINŢE FARMACEUTICE DE SPECIALITATE (DSFS)1.4 Domeniul de studii SĂNĂTATE1.5 Ciclul de studii LICENŢĂ1.6 Programul de studii FARMACIE 2. Date despre disciplină2.1 Denumirea disciplinei TEHNICI DE COMUNICARE2.2 Titularul activităților de curs Conf. dr. RUSU AURA2.3 Titularul activităților de lp 2.4 Anul de studii II 2.5 Semestrul II 2.6 Tipul de evaluare C 2.7 Regimul disciplinei OBL 3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităților didactice)3.1 Număr de ore pe săptămână 1 3.2 din care curs 1 3.3 laborator (lp) 3.4 Total ore din planul de învățământ 14 3.5 din care curs 14 3.6 laborator (lp)


Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 0,5Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate și pe teren 0,5Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri 0,5Tutorial Examinări Alte activități 13.7 Total ore de studiu individual / săpt 33.8 Total ore pe semestru 143.9 Număr de credite 2 4. Precondiții (acolo unde este cazul)4.1 de curriculum 4.2 de competențe 5. Condiții (acolo unde este cazul)5.1 de desfășurare a cursului În acord cu Regulamentul didactic al studenţilor5.2 de desfășurare a laboratorului 6. Competențe specifice acumulateCompetențe profesionale Cunoaşterea elementelor de bază ale comunicării interpersonale şi

utilizarea tehnicilor de comunicare.


Capacitatea de a lucra întro echipă pluridisciplinară, a identificaobiectivele de realizat utilizând resursele disponibile, folosind atâtmetode clasice de documentare (cărți sau proceduri de lucru), cât șiutilizarea resurselor de comunicare moderne şi formare profesionalăasistată (internet, aplicaţii software de specialitate, baze de date,cursuri online etc.) atât în limba română cât și întro limbă decirculaţie internațională, estimând timpii de lucru necesari pentrurespectarea termenelor de realizare, identificând eventualele riscuriaferente pentru finalizarea proiectelor propuse.

aferente pentru finalizarea proiectelor propuse. 7. Obiectivele disciplinei (reieșind din grila competențelor specifice acumulate)7.1 Obiectivul general al disciplinei Cunoaşterea tehnicilor de comunicare în scopul formării unorcompetenţe referitoare la comunicarea interpersonală.


Cunoaşterea elementelor de bază ale comunicării interpersonale.Cunoaşterea tehnicilor elementare de comunicare şi utilizarea loreficientă în scopul transmiterii informaţiei de specialitate.Depăşirea barierelor de comunicare. Abordarea diferitelortipologii umane.



1. 1.Generalităţi: comunicarea interumană, rolulcomunicării şi a tehnicilor de comunicare.


2. 2.Comunicarea interpersonală, caracteristici,obiective, condiţii de desfăşurare.


3. 3.Modele şi tipuri de comunicare. Prezentare orală +multimedia 1

4.4.Comunicarea scrisă. Comunicarea nonverbală– elemente de bază. Comunicarea la telefon –particulariţăţi, avantaje şi dezavantaje.


5. 5.Elemente de bază ale comunicării nonverbale. TBL 1

6. 6.Etapele principale ale comunicăriiinterpersonale.


7. 7.Comunicarea asertivă – rol şi importanţă. Prezentare orală +multimedia 1

8. 8.Ascultarea activă ca tehnică de comunicare. Prezentare orală +multimedia 1

9. 9.Utilizarea empatiei în comunicare. Prezentare orală +multimedia 1

10. 10.Feedbackul în comunicarea interpersonală,rol şi importanţă.


11.11.Barierele de comunicare: cauzele apariţieibarierelor de comunicare, metode de identificareşi depăşirea lor.

TBL 1

12. 12.Inteligenţa emoţională – rol şi importanţă încomunicarea interpersonală.


13. 13.Abordarea diverselor tipologii umane încomunicarea interpersonală.


14. 14.Alte forme moderne de comunicare: internetul,televiziunea, radioul, presa scrisă, publicitatea. Prezentare orala 1

Semestrul II1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.

14.Bibliografie:1.Bradberry T., Greaves J. Inteligenţa emoţională 2.0, Strategii esenţiale pentru succesul personalşi profesional, Editura Litera, Bucureşti, 20162.Messinger J., Messinger C. Cartea gesturilor, Editura ALL, București, 20153.Rusu A., Paşca M.D., Hancu G. Ghidul farmacistului în comunicarea cu pacientul, EdituraUniversity Press, TgMureş, 20144.Pease A, Pease B. Abilităţi de comunicare, Ediţia a IIa, Curtea Veche Publishing, Bucureşti20135.Dragan I. Comunicarea – paradigme si teorii, vol. I – II, Editura RAO, Bucuresti, 20086.Goleman D. Inteligenţa emoţională, Ediţia a IIIa, Editura Curtea Veche, Bucureşti, 20087.Navarro J., Marvis Karlins M. Secretele comunicării nonverbale, Editura Meteor Press,Bucureşti, 20088.Panisoara I.O. Comunicarea eficientă, Editura Polirom, Iasi, 20089.Rantucci M.J. Pharmacists Talking with Pacients, A Guide to Pacient Counseling, second edition,Lippincott Williams&Wilkins, 200710.de Lassus R. Programarea neurolingvistică şi arta comunicării, Editura Teora, Bucureşti, 200611.Comunicarea eficientă, Biblioteca performanţei în carieră [Communication Skills, Careers SkillsLibrary], trad. Sburlescu A.,Ediţia a IIa, Editura Bic ALL, Timişoara, 2005 Nr.crt. 8.1 Seminar / Laborator / Lucrări practice / Stagii Metode de


Semestrul I1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.

Semestrul II1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.Bibliografie: 9. Coroborarea conținuturilor disciplinei cu așteptările reprezentanților comunității,asociațiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent programuluiPe piaţa muncii din domeniul farmaceutic, există identificată nevoia de specialişti, care să fie abilitaţi

Pe piaţa muncii din domeniul farmaceutic, există identificată nevoia de specialişti, care să fie abilitaţiîn a oferi servicii farmaceutice de calitate. În întâmpinarea acestei nevoi, absolventul va cunoaşteaspecte de bază ale comunicării interpersonale şi va utiliza eficient diverse tehnici de comunicare. Înurma acumulării de cunoştinţe corelată cu dezvoltarea de abilităţi de comunicare, inserţiaabsolventului în piaţa muncii din domeniul farmaceutic este mult mai facilă. 10. Evaluare

Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare10.2Metode deevaluare



La cursCunoaşterea noţiunilor de bază ale comunicăriiinterpersonale. Cunoaşterea de tehnici de comunicareşi utilizarea lor eficientă.

2 Testegrila pesemestru

30%




Cunoaşterea noţiunilor de bază ale comunicăriiinterpersonale. Cunoaşterea de tehnici de comunicare şi utilizarea loreficientă.

Colocviu 70%

Examenpractic final

10.6 Standard minim de performanțăUtilizarea eficientă a tehnicilor de comunicare pentru o situaţie dată.



1.2 Facultatea DE FARMACIE1.3 Departamentul DE ȘTIINȚE FARMACEUTICE FUNDAMENTALE (DSFF)1.4 Domeniul de studii SĂNĂTATE1.5 Ciclul de studii LICENTĂ1.6 Programul de studii FARMACIE 2. Date despre disciplină2.1 Denumirea disciplinei BIOCHIMIE FARMACEUTICĂ2.2 Titularul activităților de curs Conf. Dr. AMELIA TEROVESCAN

2.3 Titularul activităților de lpConf Dr Nagy Elod, Conf. Dr. AMELIA TEROVESCAN, Seflucrari Dr Cristina Filip, Asist drd Kovacs Bela, drd MiklosAmalia

2.4 Anul de studii III 2.5 Semestrul I/II 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei OBL 3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităților didactice)3.1 Număr de ore pe săptămână 6/6 3.2 din care curs 3/3 3.3 laborator (lp) 3/33.4 Total ore din planul de învățământ 84/84 3.5 din care curs 42/42 3.6 laborator (lp) 42/42


Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 3/3Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate și pe teren 1/1Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri 1/1Tutorial Examinări 1/1Alte activități 3.7 Total ore de studiu individual / săpt 5/53.8 Total ore pe semestru 154/1543.9 Număr de credite 6/6 4. Precondiții (acolo unde este cazul)4.1 de curriculum4.2 de competențe 5. Condiții (acolo unde este cazul)5.1 de desfășurare a cursului5.2 de desfășurare a laboratorului 6. Competențe specifice acumulate

Însuşirea cunoştinţelor, înţelegerea conceptelor, teoriilor şi metodelorde bază ale domeniului şi ale ariei de specializare; utilizarea loreficientă în comunicarea profesionalăDefinirea şi descrierea principiilor, modelelor şi tehnologiilor care seaplică în proiectarea, formularea, prepararea şi condiţionareamedicamentelor. Descrierea form ulării suplimentelor alimentare,cosmeticelor şi altor produse farmaceutice.Definirea şi descrierea factorilor care influenţează procedurile dedepozitarea şi distribuţia medicamentelor, suplimentelor alimentare,cosmeticelor şi a altor produse farmaceutice.


cosmeticelor şi a altor produse farmaceutice.Definirea şi descrierea medicamentelor, suplimentelor alimentare,produselor cosmetice sub aspect farmacocinetic, farmacologic şifarmacoterapeutic în activitatea de asistenţă farmaceutică apopulaţiei.• Definirea conceptelor şi condiţiilor referitoare la caracterele fizicochimice, controlul calitativ şi cantitativ, metodele de analiză alemedicamentelor, a suplimentelor alimentare, şi a altor produsefarmaceuticeDefinirea şi descrierea parametrilor biochimici, toxicologici şiimunologici cu valoare diagnostică Definirea şi descrierea tendinţelor, teoriilor şi metodelor demanagement, marketing şi administraţie sanitară coroborate culegislaţia în vigoare Utilizarea cunoştinţelor de bază pentru interpretarea şi explicarea unortipuri de concepte, procese, proceduri aferente


• Interpretarea principiilor, modelelor şi metodelor ştiinţifice înexplicarea conceptelor de proiectare, formulare, realizare şicondiţionare a medicamentelor, suplimentelor alimentare,cosmeticelor şi a altor produse pentru sănătate.• Analiza şi interpretarea factorilor care influenţează calitatea şi cadrullegislativ care asigură calitatea medicamentelor, suplimenteloralimentare, cosmeticelor şi a altor produse pentru sănătate.• Interpretarea principiilor de asistenţă farmaceutică în bazaproprietăţilor farmacologice şi a criteriilor legale în asigurarea calităţiiprivind activitatea de eliberare a medicamentelor, suplimenteloralimentare, cosmeticelor şi a altor produse pentru sănătate• Interpretarea şi exprimarea cauzalităţii aspectelor de structură fizicochimică şi identificarea metodelor de analiză aplicabilemedicamentelor, suplimentelor alimentare, cosmeticelor şi a altorproduse pentru sănătate; interpretarea rezultatelor analizelorbiochimice, toxicologice şi ale factorilor de mediu Analiza şiinterpretarea principiilor şi metodelor de management, marketing şiadministraţie, pentru stabilirea condiţiilor necesare gestionării optime aresurselor în sistemul sanitar.• Analiza şi interpretarea cunoştinţelor de specialitate în scopuldezvoltării şi inovării proceselor şi eficientizării activităţilor care au caobiect medicamentele, suplimentele alimentare, cosmeticele şi alteproduse pentru sănătate.• Utilizarea adecvată de criterii şi metode de evaluare standardizate,pentru a aprecierea calitatăţii şi aplicabilităţii unor procese, programe,proiecte, concepte, metode şi teorii• Respectarea şi aplicarea normelor de calitate impuse deFarmacopeea Română X şi Farmacopeea Europeană• Implementarea, respectarea şi monitorizarea Regulilor de BunăPractică de Fabricaţie în conformitate cu standardele internaţionaleprivind medicamentele, suplimentele alimentare, cosmeticele şi alteproduse farmaceutice• Implementarea şi respectarea Regulilor de Bună Practică deDistribuţie în conformitate cu standardele internaţionale• Respectarea Regulilor de Bună Practică Farmaceutică, a eticii şideontologiei profesionale.Respectarea şi aplicarea normele de calitate impuse de FarmacopeeaRomână, Farmacopeea Europeană şi alte standarde internaţionale,implementarea şi respectarea Regulilor de Bună Practică deLaborator.


7.1 Obiectivul general al disciplineiSe urmăreşte pregătirea viitorilor farmacişti asigurândulecunoştinţele necesare pentru înţelegerea mecanismelor deacţiune, la nivel celular, a medicamentelor, a efectelor loradverse precum şi modul cum sunt metabolizate şi eliminate.Sunt prezentate medicamente care acţionează ca inhibitoricompetitivi a unor sisteme enzimatice sau care se comportă cainductori sau represori enzimatici dar şi medicamente care au în


inductori sau represori enzimatici dar şi medicamente care au încompoziţia lor enzime. Se pune accent pe realizarea unui cursinteractiv solicitând studenţii să participe activ pentru stimulareaatenţiei, gândirii şi a capacităţii de sinteză. Se urmăreşteorientarea şi instruirea studenţilor în domeniul analizei biochimicecare presupune efectuarea determinărilor pe lichide biologice(sânge, ser, plasmă, urină) dar şi omogenate tisulare cu măsurilecare se impun în aceste condiţii. Pe lângă metodele clasicefolosite în analiza biochimică se urmăreşte, pe cât peste posibil,introducerea unor metode moderne (dozarea enzimatică a unorparametrii, metodele imunologice). Se acordă atenţie imprimăriiunui stil de muncă ordonat şi organizat; se pune accent peinterpretarea corectă a rezultatelor, se stimulează capacitatea degândire şi sinteză a studenţilor. Se asigură materialele necesarepentru efectuarea individuală sau cel mult în grupe de 2 studenţia determinărilor pentru însuşirea cât mai corectă a metodelorfolosite.



Semestrul I

1.1. Rolul biologic al proteinelor si aminoacizilor.Peptide cu importanţă biologică. Structura şiclasificarea proteinelor. Glicoproteine.Lipoproteine.

Prezentareorala

2.

2. Cromoproteine (hemoglobinastructură şiproprietăţi, mioglobina, citocromii).Nucleoproteine (nucleozide, nucleotide, structuraacizilor nucleici). Nucleozidtrifosfatii. Notiuni deenergetica biochimica

Prezentareorala

3.

3. Acizii nucleici. Componență chimică: bazeazotate, nucleozide, nucleotide. Structura ADN șiARN, modele, tipuri (ARNm, ARNt, ARNr, ARNsn,ARNi) și rol biologic. Structura generală agenomului pro și eukariot, structura genelor.

Prezentareorala

4.

4. TBL I De la aminoacizi la macromolecule.Enzime.Generalităţi. Nomenclatură şi clasificare.Specificitatea enzimelor. Structură. Coenzime,grupări prostetice, cosubstrate ale enzimelorclasificare. Mecanisme de acţiune ale enzimelor.

Prezentareorala

5.

5. Enzime. Cinetica reacţiilor enzimatice: factoriicare influenţează activitatea enzimatică.Efectorienzimatici: activatori şi inhibitori. Enzime dereglare: enzime alosterice şi modulate covalent.Izoenzime. Enzime biochimice şixenobiotice.Repartizarea celulară a enzimelor.Importanţa enzimologiei.

Prezentareorala

6.6. Vitamine. Generalităţi, definiţie, clasificari.Vitamine hidrosolubile: tiamina, riboflavina,niacina, piridoxina, acidul pantotenic

Prezentareorala

7.7. Vitamine hidrosolubile: biotina, acidul folic,acidul paraaminobenzoic, cobalamina, acidulascorbic (structură, proprietăţi, metabolism,functia de coenzima, rol biologic, carenţă).

Prezentareorala

8.

8. Vitamine liposolubile: retinolul, calciferoli,tokoferoli, filochinone, substanţe cu activitatevitaminică: ubichinone, acid lipoic, acizi graşiesenţiali, (structură, proprietăţi, metabolism,functia de coenzima, rol biologic, carenţă).

Prezentareorala

9.

9. TBL II Enzime, vitamine, interactiuni.Caracterele generale ale proceselormetabolice.Oxidarea biologică. Ciclul citratului:mecanism, bilanţ energetic.Fosforilarea oxidativă:

Prezentareorala

mecanism, bilanţ energetic.Fosforilarea oxidativă:mecanism, reglare, inhibitori. Oxidoreducerimicrozomale.

orala

10.10. Decarboxilarea oxidativă a piruvatului. Ciclulcitratului: etape, bilanţ energetic, reglarea şiimportanţa ciclului. Transportul prin membranamitocondrială a ionilor şi moleculelor.

Prezentareorala

11.11. Generalităţi. Glucide simple şi conjugate:structură şi rol biologic. Digestia şi absorbţiaglucidelor. Căi de metabolizare ale glucozei.

Prezentareorala

12.12. Glicoliza: mecanism, reglare, bilanţ energetic,importanţă. Gluconeogeneza: mecanism, reglare,importanţă. Degradarea aerobă a glucozei:mecanism şi bilanţ energetic. Reglarea glicemiei.

Prezentareorala

13.13. Ciclul pentozofosfaţilor şi calea aciduluiglucuronic: mecanism şi importanţă. Metabolismulglicogenului: glicogenogeneza şi glicogenoliza(mecanism şi reglare).

Prezentareorala

14.14. Metabolismul fructozei şi galactozei. Căi detransformare şi eliminare a substanţelorxenobiotice

Prezentareorala

Semestrul II

1.1. Lipide cu importanţă biologică: clasificare,structură, rol biologic. Digestia, absorbţia şitransportul lipidelor. Metabolismul trigliceridelor:biosinteză şi degradare.

Prezentareorala

2.2. Metabolismul acizilor graşi: biosinteză şidegradare. Metabolismul corpilor cetonici:biosinteză şi degradare. Metabolismul glicerolului:biosinteza si transformari.

Prezentareorala

3.

3. Metabolismul glicerofosfatidelor: biosinteză şidegradare. Metabolismul sfingolipidelor:biosinteză şi degradare.Eicosanoizi: acidularahidonic, căi de sinteză și de reglare.Prostaglandine, tromboxani, prostacicline,leucotriene și derivații lor. Ciclooxigenazele șiinhibitorii lor.

Prezentareorala

4.4. Metabolismul colesterolului: biosinteză,transformări si reglare. Metabolismul lipidic în ficatşi ţesutul adipos.

Prezentareorala

5.

5. Digestia proteinelor, absorbţia şi transportulaminoacizilor. Metabolismul intermediar alaminoacizilor. Mecanisme generale de degradarea aminoacizilor (dezaminare, transaminare,transdezaminare, decarboxilare).

Prezentareorala

6.

6. Transformarea amoniacului în organism:glutaminogeneza şi ureogeneza. Metabolizareacatenei de carbon a aminoacizilor. Căi specialede metabolizare a unor aminoacizi (Phe, Tyr, Glu,Trp). Sinteza creatininei.

Prezentareorala

7.7. Metabolismul hemoglobinei: biosinteză şidegradare. Ciclul enterohepatic al pigmenţilorbiliari. Tulburări metabolice.

Prezentareorala

8.

8. TBL I Metabolism lipidic si proteic: aspecte depatobiochimie. Metabolismul acizilor nucleici.Biosinteza nucleotidelor (ribonucleotide şi dribonucleotide) purinice şi pirimidinice.Degradarea nucleotidelor şi a bazelor purinice şipirimidinice. Tulburări metabolice.

Prezentareorala

9.

9. Biosinteza acizilor nucleici şi rolul lor înbiosinteza proteinelor. Replicarea ADNului.Codul genetic. Transmiterea informației genetice.Sinteza și procesarea ARNm. ARN deinterferență.

Prezentareorala

interferență.

10.10. Biosinteza proteinelor mecanism şi inhibitori.Mecanismul de acțiune a unor antibiotice.Reglarea biosintezei

Prezentareorala

11.

11. Reglarea hormonală. Aspecte generale:definitie, clasificare, transport, receptorihormonali. Receptorii nucleari, clasificarea șiliganzii lor . Mecanisme generale de acţiune alehormonilor lipofili si hidrofili. Hormonii hipotalamicisi hipofizari.

Prezentareorala

12.

12. Hormonii derivați ai aminoacizilor: hormonitiroidieni, hormoni ai medulosuprarenalei,serotonina și melatonina . Hormonii cu rol înmetabolismul fosfocalcic. Hormonii pancreatici şigastrointestinali

Prezentareorala

13.13.Hormoni lipofili ai corticosuprarenalei.Hormonii ţesutului adipos. Hormonii sexuali feminişi masculini.

Prezentareorala

14.14. TBL II Interrelaţii metabolice. Reglareahomeostaziei calorice. Modificări metabolice însubalimentaţie (înfometare) şi supraalimentaţie

Prezentareorala

Bibliografie:BibliografieI. Bibliografia obligatorie1. Alexandrina Oşan: Biochimie descriptiva. Ed University Press, TgMures, 2004.2. Alexandrina Oşan: Biochimie. Procese metabolice. Ed. University Press, TgMures, 2004.3. Alexandrina Oşan: Biochimia sistemului hormonal. Ed. University Press, TgMures, 2006.4. TeroVescan A, Vari CE, Imre S – Fundamentele biochimice ale metabolismului la sportivi.Suplimente nutritive şi substanţe dopante, Ed University Press Tîrgu Mureş, 2013 II. Bibliografie facultativă1. Viorica Dinu şi colab: Biochimie medicală. Ed.Med., Bucureşti, 1996.2. Natalia RosettiColţoiu, Niculina Mitrea: Biochimie. Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1985.3. Lehninger A.L., D. Nelson: M.M.Cox: Principles of Biochemistry. Worth Publishers, 2005. Nr.crt. 8.1 Seminar / Laborator / Lucrări practice / Stagii Metode de predare Nr.


Semestrul I

1.1. Analiza biochimica si materialele biologicefolosite in laboratorul de biochimie. Reguli deprotectia muncii.

Determinări practice,muncă individuală sauîn echipă de 23persoane

2. 2. Reacţii calitative ale aminoacizilor. Reacţiicalitative ale proteinelor simple şi complexe.


3.3. Studiul efectului catalitic al enzimelor.Specificitatea de substrat (aboluta si relativa).Factorii care influenteaza activitatea enzimatica:pHul, temperatura, activatori si inhibitori.


4.4. Influenta concentratiei substratului asupraactivitatii enzimatice: determinarea Km pentruureaza.


5.5. Determinarea activităţii enzimelor: metode dedeterminare, condiţii optime, exprimarea activităţiienzimatice. Oxidoreductaze: determinareaactivităţii catalazei sanguine, peroxidaza.


6.6. Transferaze: determinarea activităţii GOT şiGPT serice. Hidrolaze: determinarea activităţiilipaze serice.


7. Hidrolaze: determinarea activităţii Determinări practice,

7.7. Hidrolaze: determinarea activităţiicolinesterazei, a fosfatazei alcaline şi acide.Liaze: determinarea activităţii aldolazei.


8.8. Hidrolaze : determinarea activităţii amilazei dinser şi urină (metoda Wolgemuth şi metodastandardizată).


9.9. Reacţii de identificare ale riboflavinei şipiridoxinei. Dozarea tiaminei din urină. Dozareacarotenilor din ser.


10.10. Dozarea acidului ascorbic iodatometric şi cureactiv Tillmans din ser şi urină. Dozarea niacineidin ser.


11.11. Reacţii calitative ale glucidelor. Dozareaglucozei serice prin metoda cu glucozooxidază(GOD)

Determinări practice,muncă individuală sauîn echipă de 23persoaneDeterminăripractice, muncăindividuală sau înechipă de 23persoane

12.12. Determinarea glicemiei metoda HagedornJensen si a glucozei urinare prin metoda Ionescu–Matiu.


13.13. Dozarea fructozei serice. Dozarea aciduluipiruvic din ser (metoda cu 2,4dinitrofenilhidrazină)


14. 14. Verificare practică individualSemestrul II

1. 1. Reacţii calitative ale lipidelor. Dozarea lipidelortotale, a trigliceridelor şi a glicerolului seric.


2. 2. Dozarea colesterolului si a fosfolipidelor serice.Determinări practice,muncă individuală sauîn echipă de 23persoane

3. 3. Dozarea corpilor cetonici din urină.Determinări practice,muncă individuală sauîn echipă de 23persoane

4. 4. Dozarea proteinelor prin metoda Gornall.Dozarea proteinelor prin micrometoda Bradford.


5. 5. Acizii nucleici: dozarea ADN și ARN din tesuthepatic.


6.6.Dozarea fibrinogenului din plasma. Dozareahemoglobinei (metoda Drabkin) şi a bilirubineiserice (metoda Jendrassik).


7. Dozarea azotului aminic prin metoda SörensenDeterminări practice,muncă individuală sau

7. 7. Dozarea azotului aminic prin metoda Sörensenşi PopeStevens

muncă individuală sauîn echipă de 23persoane

8.

8. Dozarea ureei serice şi urinare (metoda cuurează). Dozarea acidului uric din ser şi urină (dinser metoda Folin, din urină metoda HopkinsRonchés). Dozarea creatininei din ser şi urină(metoda Jaffé).


9. 9. Dozarea clorului seric (metoda Rusznyak) şi aclorului urinar (metoda Mohr)


10. 10. Dozarea calciului seric şi urinar complexonometric şi permanganometric.


11.11.Dozarea fosfatului seric (metoda Raabe).Dozarea fierului seric (metoda Heilmeyermodificată)


12.12.Identificarea: proteinelor, glucidelor, corpilorcetonici, pigmentilor biliari, sanguini si acizilorbiliari din urină.


13.13.Dozarea adrenalinei (metoda Folin) şi aacidului vanilmandelic din urină (metodaspectrofotometrică). Dozarea T3 total seric printest ELISA competitiv


14. 14. Verificare practică individualBibliografie:BibliografieI. Bibliografia obligatorie 1. Alexandrina Oşan, Nagy E., TeroVescan A: Biochimie, lucrări practice. Lito Tg. Mureş, 2006 9. Coroborarea conținuturilor disciplinei cu așteptările reprezentanților comunității,asociațiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent programuluiNoţiunile de biochimie constituie un fundament util şi deosebit de necesar în studiul fiziopatologiei,farmacologiei, toxicologiei, laboratorului clinic 10. EvaluareTip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere


La cursnotiuni acumulate prin studiuindividual si capacitatea de sinteza inrezolvarea unor probleme

Testare bazata pe model TBL,test grila + subiect descriptiv 10%


calitatea referatului depus + modul decalcul al rezultatelor + interpretarearezultatelor obtinute

evaluarea referatelor depusela sfarsitul lucrarii practice siseminar interactiv

20%


Examenteoreticfinal

Notiuni de biochimie descriptivă, căilecentrale ale metabolismului.metabolismul glucidic

Examen 70%

Examen

Examenpractic final

10.6 Standard minim de performanțăStructura aminoacizilor și rolul lor în organism. Proteine – structura. vitamine hidro și liposolubile.Enzime. Căile centrale ale metabolismului si metabolismul glucidic. Tematica lucrarilor practice estecorelata cu cea a cursului cu scopul de a completa notiunile teoretice predate la curs cu cele aleanalizei de laborator.



1.2 Facultatea DE FARMACIE1.3 Departamentul DE ȘTIINȚE FARMACEUTICE DE SPECIALITATE (DSFS)1.4 Domeniul de studii SĂNĂTATE1.5 Ciclul de studii LICENŢĂ1.6 Programul de studii FARMACIE 2. Date despre disciplină2.1 Denumirea disciplinei CHIMIE FARMACEUTICĂ2.2 Titularul activităților de curs Conf. dr. Rusu Aura

2.3 Titularul activităților de lp Conf. dr. Kelemen Hajnal, Conf. dr. Hancu Gabriel, Conf. dr.Rusu Aura, Asist. dr. SzékelySzentmiklósi Blanka



Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 1/1Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate și peteren 1/1

Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri 1/1Tutorial 0,5/0,5Examinări 0,25/0,25Alte activități 0,25/0,253.7 Total ore de studiu individual / săpt 3/33.8 Total ore pe semestru 112/1123.9 Număr de credite 6/5 4. Precondiții (acolo unde este cazul)4.1 de curriculum 4.2 de competențe 5. Condiții (acolo unde este cazul)5.1 de desfășurare a cursului Conform Regulamentului didactic al studenţilor

5.2 de desfășurare a laboratorului Conform Regulamentului Disciplinei, Regulamentului didactic alstudenţilor 6. Competențe specifice acumulate


Definirea şi descrierea conceptelor privind caracterele structurale,fizicochimice, metodele de obţinere, controlul calitativ şi cantitativ şimetodele de analiză ale substanţelor medicamentoase. Identificarea,interpretarea şi recunoaşterea relaţiilor complexe dintre structurachimică şi activitatea farmacologică a substanţelor antisepticdezinfectante şi chimioterapice (cu efecte antibacteriene, antivirale,antiprotozoarice, antifungice, antihelmintice şi anticanceroase).Interpretarea şi exprimarea cauzalităţii aspectelor de structură fizicochimică şi identificarea metodelor de analiză calitativă şi cantitativă

chimică şi identificarea metodelor de analiză calitativă şi cantitativăaplicabile. Proiectarea de noi molecule, studiul relaţiilor structurăchimicăproprietăţi farmacologice. Cunoaşterea etapelor şi cerinţelornecesare în elaborarea de proiecte de cercetare în scopul realizării denoi substanţe medicamentoase.


Realizarea de proiecte sub coordonare, pentru rezolvarea unorprobleme specifice domeniului, cu evaluarea corectă a volumului delucru, resurselor disponibile, timpului necesar de finalizare şi ariscurilor, în condiţii de aplicare a normelor deontologice şi de eticăprofesională în domeniu, precum şi de securitate şi de sănătate înmuncă. Dezvoltarea creativităţii şi a deprinderilor psihointelectuale alestudentului. Dezvoltarea abilităţilor necesare activităţii de laborator.



Studiul complex al substanţei farmaceutice, din punct de vedereal denumirii comune internationale, denumirii chimice, structuriichimice, metodelor de obţinere, proprietăţilor fizicochimice,indicaţiilor terapeutice, relaţiilor structură chimicăactivitateterapeutică, mecanismului de acţiune, utilizării terapeuticeefectelor adverse şi a substanţelor antisepticedezinfectante şichimioterapice.Cunoaşterea etapelor şi cerinţelor necesare în elaborarea deproiecte de cercetare în scopul realizării de noi substanţeantisepticedezinfectante şi chimioterapice.


Cunoaşterea substanţelor farmaceutice, caracterizarea fizicochimică, analiza şi identificarea prin reacţii generale, de grup sauspecifice ale substanţelor antisepticedezinfectante şichimioterapice folosite în practica farmaceutică.Studiul relaţiilor structură chimicăactivitate terapeutică.Sintetizarea cunoştinţelor fundamentale de chimie acumulateanterior şi realizarea de conexiuni cu discipline de specialitate(tehnologia farmaceutică, farmacologia, farmacognozia).



1.

1.Curs introductiv: obiectul Chimiei farmaceutice.Noţiunea de substanţă medicamentoasă.Farmacopeea Română şi FarmacopeeaEuropeană. Nomenclatura şi clasificareasubstanţelor medicamentoase în sistemul ATC.Metodele de obţinere ale medicamentelor;conceptul drug desing. Cercetarea şiprospectarea medicamentelor. Etapele majore îndescoperirea unui medicament.

prezentare orală +multimedia 2

2.

2. Relaţii între proprietăţile fizicochimice şiactivitatea farmacologică a substanţelormedicamentoase. Natura membranelor celulare;modele fizicochimice care explică transportul prinmembranele celulare. Proprietăţi fizicochimice şiactivitatea farmacologică: greutateamoleculară/mărimea moleculei; proprietăţileacidobazice, gradul de ionizare, solubilitatea înapă; solubilitatea în lipide şi coeficienţii de partiţie.


3.

3. Topologia moleculară şi activitatea biologică.Conceptul de structură: constituţie, configuraţie şiconformaţie. Implicaţii în activitateafarmacologică. Enatioselectivitatea în activitateamedicamentelor.


4.4. Oxidanţi utilizaţi ca antisepticedezinfectante:peroxidul de hidrogen, peroxizi anorganici şiorganici (peroxidul de carbamidă, peroxidul debenzoil), permanganat de potasiu.


benzoil), permanganat de potasiu.

5.5 . Antiseptice dezinfectante din clasa halogenilorşi derivaţi ai acestora: clorul şi hipocloriţi,cloramine; iodul, iodoform şi iodofori: povidoniod,septozol.


6.6 . Compuşi metalici utilizaţi ca antisepticedezinfectante: compuşi ai argintului, mercurului,bismutului.


7.7. Compuşi metalici utilizaţi ca antisepticedezinfectante: compuşi ai zincului, aluminiului şiborului. Antidoturi utilizate în intoxicaţii cu metale.


8.8. Antiseptice dezinfectante din clasa alcoolilor şiderivaţi ai acestora: alcool etilic, alcool izopropilic,propilenglicol, glicerol, alcoolul benzilic şi 2,4diclorbenzilic.

TBL 2

9.9. Antiseptice dezinfectante din clasa fenolilor şiderivaţi ai acestora: fenol, resorcinol,hexilrezorcinol, hidrochinonă, timol, eugenol,crezol, guajacol şi derivaţi.


10.10. Antiseptice dezinfectante derivaţi carbonilici:formaldehida, glutaraldehida, metenamina. Acizicarboxilici: acid acetic, acid benzoic şi benzoat desodiu.


11.

11. Antiseptice dezinfectante din clasa acizilorfenoli: acid salicilic, esterii acidului parahidroxibenzoic. Detergenţi utilizaţi ca antisepticedezinfectante. Coloranţi utilizaţi ca antisepticedezinfectante.


12.

12. Antiseptice bucale derivaţi de guanidină:ambazona, clorhexidina, clorura de decaliniu. Alteantiseptice bucale: hexetidină, benzidamidă.Derivaţi de terpenoide utilizaţi ca antiseptice:mentol, camfor, eucaliptol, terpinhidrat.


13.13. Derivaţi de 5nitrofuran: furazolidon,nitrofurantoina, nifuroxazida, nifuratel. Derivaţi de8hidroxichinolină: cliochinol, clorchinaldol.

TBL 2

14.

14. Chinolone – Fluorochinolone antibacteriene.Caracterizare structurală şi proprietăţi fizicochimice. Mecanism de acţiune. Relaţii structurăchimică activitate biologică. Reprezentanţi: acidulnalidixic, norfloxacina, pefloxacina, ciprofloxacina,ofloxacina şi levofloxacina, moxifloxacina.


Semestrul II

1.

1. Sulfonamide bacteriene: metode de obţinere,proprietăţi generale. Sulfonamide cu acţiunesistemică şi durată scurtă, cu acţiune sistemicămedie, cu acţiune sistemică şi eliminare lentă;sulfonamide cu acţiune la nivelul tubului digestiv,sulfonamide utilizate local. Sulfone (dapsona).


2.2. Antibiotice: clasificare. Antibiotice betalactamice. Peniciline: structură, metode deobţinere, proprietăţi generale. Peniciline naturale(benzil şi fenoximetilpenicilina).


3.

3. Peniciline de semisinteză (meticilina, oxacilinaşi alţi derivaţi, ampicilină şi derivaţi, carbeniciline,ureidopeniciline). Cefalosporine: structură,clasificare, proprietăţi generale. Reprezentanţi aigeneraţiilor 12.


4.

4. Cefalosporine: structură, clasificare, proprietăţigenerale. Reprezentanţi ai generaţiilor 15.Carbapeneme. Monobactame. Lincosamide(lincomicina, clindamicina). Macrolide(eritromicina, claritromicina, azitromicina,


(eritromicina, claritromicina, azitromicina,spiramicina şi derivaţi).

5.5. Antibiotice glicopeptidice (vancomicina,teicoplanina). Antibiotice polipeptidice: tirotricina,bacitracina, polimixine, daptomicina.


6.6 . Antibiotice aminoglicozidice: streptomicina,neomicina, kanamicina, gentamicina şi alţiderivaţi.

TBL 2

7. 7. Tetracicline: derivaţi naturali, de semisinteză.Fenicoli: cloramfenicol şi derivaţi.


8. 8. Antibiotice cu structuri diverse: oxazolidinone şiizoxazolidinone, fusidanine, pleuromutiline.


9. 9. Tuberculostatice: izoniazida, etionamida,etambutol şi alţi compuşi. TBL 2

10.10. Antivirale: derivaţi de cicloalchilamine, analogistructurali ai nucleozidelor, antivirale cu acţiuneasupra virusului HIV, antivirale cu structuridiverse. Interferoni.


11.11. Chimioterapice antiprotozoarice: antimalarice(compuşi naturali şi de sinteză). Antiamibiene.Antitricomonazice. Antilambliazice şiantitoxoplasmodice (nitroimidazoli).


12.12. Antimicotice: antibiotice antifungice, derivaţide pirimidină, derivaţi de Nhidroxi2piridonă,tiocarbamaţi, alilamine şi amine terţiare, azoli.


13.

13. Antihelmintice: compuşi activi asupranematodelor (piperazina, dietilcarbamazina,pamoat de pirviniu levamisol, pirantel, derivaţi debenzimidazol) cestodelor şi trematodelor(niclosamida, praziquantel, ivermectina şi alţicompuşi).


14.

14. Antineoplazice: agenţi alchilanţi,antimetaboliţi, anticanceroase care acţioneazăprin formarea de specii radicalice, inductori aidegradării ADN, inhibitori ai mitozei, altechimioterapice neconvenţionale.


Bibliografie:1. Di L., Kerns E. H., DrugLik Properties, Academic Press, London, 20162. Oniga O., Tiperciuc B., Eniu D.T., Oniga I.E. – Medicaţia anticanceroasă. Actualităţi şiperspective, Editura Medicală Universitară “Iuliu Haţieganu”, ClujNapoca, 20143. Rusu A., Uivarosi V. – Chinolone antibacteriene – evoluţie şi perspective de dezvoltare, EdituraMedicală, Bucureşti, 20134. Oniga O., Tiperciuc B., Nastasă C., Ionuţ I. – Chimia şi acţiunea antibioticelor antibacteriene, Ed.Medicala “Iuliu Haţieganu”, ClujNapoca, 20135. Kelemen H. – Chimie farmaceutică. Chimioterapice cu specificitate limitată, Litografia UMF TârguMureş, 2011.6. Block J.H., Beale J.M.,Wilson and Gisvold’s Textbook of Organic Medicinal and PharmaceuticalChemistry, 12th edition, Philadelphia, Lippincott Williams and Wilkins, 20117. Gyéresi Á., Hancu G., Székely P. – Chimie farmaceutică, Substanţe medicamentoase anorganice,vol. I, ediţia a 2a actualizată, Litografia UMF Târgu Mureş, 20088. Hațieganu E, Dumitrescu D, Stecoza C, Morușciag L – Chimie terapeutică, vol. 1, Ed. Medicală,București, 2006.9. Tiperciuc B., Oniga O. – Medicaţia antiinfecţioasă, Antimicobacteriene, antimicotice, antvirale,Editura Medicală Universitară “Iuliu Haţieganu”, ClujNapoca, 200410. Trandafirescu C., Sbârcea L. – Chimie farmaceutică. Chimioterapice antiinfecţioase, EdituraMirton, Timişoara, 2011.11. Watson D.G., Pharmaceutical Chemistry, Churchill Livingstone Elsevier, 201112. *** European Pharmacopoeia 8th edition, Council of Europe, Strasburg, 201413. *** Farmacopeea Română, Ediţia a Xa, Editura Medicală, 1993, Bucureşti14. *** Memomed 2016, Memorator de Medicamente Ghid Farmacoterapic, Ed. Minesan,București, 2016 Nr.crt. 8.1 Seminar / Laborator / Lucrări practice / Stagii Metode de predare Nr.

ore Observații Corelarecu ICS

crt. ore cu ICSSemestrul I

1.

1. Aspecte 1. Aspecte speciale ale protecţieimuncii în laboratorul de Chimie farmaceutică.Aspecte generale ale Farmacopeei Române Ed.a Xa (FRX) şi ale Farmacopeei Europene Ed. a8a (Eph8).speciale ale protecţiei muncii înlaboratorul de Chimie farmaceutică. Aspectegenerale ale Farmacopeei Române Ed. a Xa(FRX) şi ale Farmacopeei Europene Ed. a 8a(Eph8).

prezentare orală 3

2.2. Metode generale de analiză prevăzute în FRXşi EPh8. Prevederile FRX: Controlul organoleptic.Solubilitatea substanţelor. Aspectul soluţiei.Prepararea reactivilor.

lucrare practică delaborator 3

3. 3. Controlul limitelor de impurităţi anorganice (I) lucrare practică delaborator 3

4. 4. Controlul limitelor de impurităţi anorganice (II) lucrare practică delaborator 3

5. 5. Analiza monografică a clorurii de sodiu. lucrare practică delaborator 3

6. 6. Analiza monografică a acidului benzoic şi aacidului acetic diluat.


7. 7. Analiza monografică a cloraminei B. lucrare practică delaborator 3

8. 8. Analiza monografică a compuşilor de argint:proteinat de argint, argint coloidal.


9. 9. Analiza monografică a unor compuşi ai demercur.


10. 10. Analiza monografică a unor compuşi aizincului.lucrare practică delaborator 3

11. 11. Analiza unor compuşi ai aluminiului. lucrare practică delaborator 3

12. 12. Analiza monografică a unor compuşi aiborului.lucrare practică delaborator 3

13. 13. Analiza monografică a galatului bazic debismut.lucrare practică delaborator 3

14. 14. Identificarea şi diferenţierea substanţelormedicamentoase.lucrare de verificarea cunoştinţelor 3

Semestrul II

1. 1. Analiza monografică a unor reprezentanţi aialcoolilor.


2.2. Analiza monografică a unor reprezentanţi dinclasa fenolilor: fenol, timol, rezorcinol,hidrochinonă.


3.3. Analiza hidroxiacizilor şi a esterilor acestora:acidul salicilic, esteri ai acidului phidroxibenzoic(metilic şi propilic).


4.4. Analiza coloranţilor: clorură de metiltioniniu,clorură de metilrozanilină, lactat de etacridină.Analiza aldehidelor şi a derivaţilor acestora:formol, metenamină.


5.

Analiza unor substanţe dezinfectate ale căilorrespiratorii: guaiacolsulfonat de potasiu,ambazonă, mentol, terpinhidrat. Diferenţiericromatografice: mentol timol. Analiza derivaţilorde 5nitrofuran: nitrofurantoină, furazolidon;Analiza derivaţilor de 8hidroxichinolină:clorchinaldol.


6.6. Analiza sulfamidelor bacteriostatice:sulfanilamidă, sulfacetamidă, sulfametoxidiazină,ftalilsulfatiazol etc. Reacţii generale şi specifice


ftalilsulfatiazol etc. Reacţii generale şi specificeale sulfamidelor.

laborator

7.7. Analiza antibioticelor betalactamice: penicilinenaturale, peniciline retard, peniciline desemisinteză, cefalosporine.


8.8. Analiza aminoglicozidelor: streptomicina.Analiza macrolidelor: eritromocina, azitromicina,claritromicina. Diferenţieri cromatografice.


9. 9. Analiza tetraciclinelor. Analiza cloramfenicoluluişi a esterilor acestuia.


10.10. Analiza tuberculostaticelor: izoniazidă,etionamidă, PASNa. Analiza antihelminticelor:derivaţi de benzimidazol, piperazina.


11. 11. Analiza chininei şi chinidinei. Diferenţiereachininăchinidină.


12. 12. Identificarea şi diferenţierea substanţelormedicamentoaselucrare de verificarea cunoştinţelor 3

13. 13. Identificarea şi diferenţierea substanţelormedicamentoaselucrare de verificarea cunoştinţelor 3

14. 14. Verificarea cunoştinţelor practice lucrare de verificarea cunoştinţelor 3

Bibliografie:1. Kelemen H. Hancu G. Rusu A. Chimie farmaceutică. Aspecte practice, volumul II, EdituraUniversity Press, Tîrgu Mureş, 2016.2. Kelemen H. Hancu G. Rusu A. Chimie farmaceutică. Aspecte practice, volumul I, EdituraUniversity Press, Tîrgu Mureş, 2015.3. Bojiţă M., Săndulescu R., Roman L., Oprean L. Analiza şi controlul medicamentelor, vol. I, Ed.Intelcredo, 2002.4. Bojiţă M., Săndulescu R., Roman L., Oprean L. Analiza şi controlul medicamentelor, vol. II, Ed.Intelcredo, 2003.5. ***, Farmacopeea Română ediția a Xa, Ed. Medicală, București, 1993.6. ***, European Pharmacopoeia 8th edition, Council of Europe, Strasbourg, 2014. 9. Coroborarea conținuturilor disciplinei cu așteptările reprezentanților comunității,asociațiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent programuluiPe piaţa muncii există identificată nevoia de specialişti în domeniul medicamentului, care să fieabilitaţi în a oferi consultanţă profesională şi a executa tehnici şi metode de analiză care să conducăla inovare, respectiv la creşterea calităţii medicamentului. În întâmpinarea acestei nevoi, absolventulva cunoaşte aspecte de bază ale chimiei farmaceutice şi va utiliza cunoştinţele dobândite şi abilităţilepractice la locul de muncă (industrie, laboratoare, farmacie). În urma acumulării de cunoştinţecorelată cu dezvoltarea de abilităţilor de lucru în laboratorul de chimie farmaceutică, inserţiaabsolventului în piaţa muncii din domeniul farmaceutic este mult mai facilă. 10. EvaluareTipactivitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode



La curs

Caracterizarea structurală şi fizicochimică, cunoaşterearelaţiilor structură chimicăactivitate terapeutică, amecanismelor de acţiune, utilizarea în terapie a asubstanţelor antisepticedezinfectante şi chimioterapice.10.4 Evaluare finală

2 teste grilăpe semestru 20%


Identificarea de substanţe necunoscute, analizamonografică a unei substanţe farmaceutice

Examinareinividuală printestareacunoştinţelorpractice

5%

10.5Evaluarefinală

finală

Examenteoreticfinal

Caracterizarea structurală şi fizicochimică, cunoaşterearelaţiilor structură chimicăactivitate terapeutică, amecanismelor de acţiune, utilizarea în terapie a a substanţelor antisepticedezinfectante şi chimioterapice.

Test grilă 70%

Examenpracticfinal

Identificarea de substanţe necunoscute, analizamonografică a unei substanţe farmaceutice

Examinareindividualăprin probapractică

5%

10.6 Standard minim de performanțăÎndeplinirea tuturor sarcinilor şcolare în timpul semestrului (frecvenţă corespunzătoarelaborator/curs, absolvirea celor două lucrări de verificare cu notă de trecere, efectuarea tuturorlucrărilor practice împreună cu verificarea finală a cunoştinţelor practice, promovarea verificăriipractice). Prezentarea la examen este condiţionată de participarea la toate lucrările practice saurecuperarea integrală a eventualelor absenţe la acestea. Studenţii care absentează nemotivat de lalucrări practice sau care nu obţin calificativul minim necesar la verificarea practică, se pot prezenta laexamen numai după refacerea/promovarea acestora, după un program stabilit de fiecare disciplinăşi după achitarea unei taxe stabilite de Senatul Universitar. Verificarea practică va avea loc lasfârşitul semestrelor, promovarea acesteia reprezentând condiţie de promovare a examenuluiteoretic.



1.2 Facultatea DE FARMACIE1.3 Departamentul DE ȘTIINȚE FARMACEUTICE DE SPECIALITATE (DSFS)1.4 Domeniul de studii SĂNĂTATE1.5 Ciclul de studii LICENŢĂ1.6 Programul de studii FARMACIE 2. Date despre disciplină2.1 Denumirea disciplinei FARMACOGNOZIE2.2 Titularul activităților de curs Conf.dr. Eşianu Sigrid

2.3 Titularul activităților de lpConf.dr. Eşianu Sigrid, Şef lucr.dr. Laczkó Zöldd Eszter, şeflucr.dr. Varga Erzsébet, asist univ drd Ştefőnescu RuxandraEmilia



Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 5/3Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate și pe teren 0.5/1Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri 1/1Tutorial 0,5Examinări 1Alte activități 0,53.7 Total ore de studiu individual / săpt 6,5/53.8 Total ore pe semestru 175/1543.9 Număr de credite 7/5 4. Precondiții (acolo unde este cazul)4.1 de curriculum4.2 de competențe 5. Condiții (acolo unde este cazul)5.1 de desfășurare a cursului5.2 de desfășurare a laboratorului 6. Competențe specifice acumulate

În urma asimilării informaţiilor primite studenţii vor înţelege şicunoaşte: procesele de cultivare, recoltare, depozitare şi prelucrarea plantelor medicinale; produsele vegetale medicinale utilizate înterapeutică în România/Europa; principalele clase de principii active:clasificare, structuri chimice, metode de extracţie, identificare şidozare, acţiuni farmacologice, mecanisme de acţiune. Studenţii vordobândi următoarele abilităţi: caracterizarea a peste 250 produsemedicinale vegetale şi animale din punct de vedere al nomenclaturii,provenienţei, caracterelor macro şi microscopice, compoziţieichimice, acţiunii şi utilizării; identificarea produselor vegetale

Competențe profesionale chimice, acţiunii şi utilizării; identificarea produselor vegetalecondiţionate industrial sub formă de ceaiuri monocomponente şimulticomponente, pe baza caracterelor chimice, macro şimicroscopice în vederea depistării unor posibile confuzii sausubstituiri; realizarea controlului calitativ şi cantitativ al produselorvegetale/fitopreparatelor cu metode specifice farmacognoziei, conformfarmacopeei române şi europene (extragerea principiilor active,identificarea lor prin reacţii chimice, prin metode cromatografice şispectrometrice, determinarea cantitativă); evaluarea, argumentareacritică a asocierilor de produse vegetale în ceaiuri multicomponente(concordanţa dintre acţiunea principiilor active şi utilizări, indicaţii).


Familiarizarea cu munca în echipă. Lucrând în grupe, studenţiiparticipă la stabilirea etapelor de lucru, execută o parte dintro etapă,asumânduşi responsabilitatea în condiţii de autonomie restrânsă şiasistenţă calificată. Îmbunătăţirea competenţelor lingvistice de specialitate. Analizafarmacognostică a unor produse vegetale este efectuată conformmonografiilor din farmacopeea europeană, în limba engleză. Utilizarea eficientă şi critică a surselor de informare (internet, bazede date, cursuri online, etc) pentru dezvoltarea personală şiprofesională.



Furnizarea de cunoştinţe fundamentale despre produsemedicinale vegetale şi animale (obţinere, răspândire, identificare,utilizare; biosinteză, proprietăţi, extracţie, izolare, acţiuneaprincipiilor active), cu accent deosebit pe cele vegetale, eleconstituind materii prime pentru obţinerea de fitopreparate şifitomedicamente.


Acumularea şi aprofundarea cunoştinţelor privind: Procese de obţinere, condiţionare şi depozitare a produselorvegetale medicinale conform regulilor de bună practică; Identificarea, prin metode macro şi microscopice, a produselorvegetale medicinale întregi sau mărunţite, unice sau în amestec,în vederea determinării calităţii şi depistării unor posibile confuziişi substituiri. Metode fitochimice de analiză şi control, specificeproduselor şi extractelor vegetale. Acţiunea, utilizărileterapeutice şi posologia produselor vegetale şi a fitopreparatelor.



1.

Introducere. Definiţia şi istoricul farmacognoziei.OBŢINEREA PRODUSELOR VEGETALE DINFLORA SPONTANĂ ŞI DIN CULTURI. Cartareaeconomică. Ocrotirea plantelor din flora spontană.Cultivarea, recoltarea şi uscarea plantelormedicinale. Condiţionarea, ambalarea, marcarea,depozitarea, transportul şi controlul produselorvegetale medicinale.

Prezentare oralăînsoţită devideoproiectare

3

2.

COMPOZIŢIA CHIMICĂ A PRODUSELORVEGETALE Principii active fitocomplex.Chemotaxonomia. PRODUSE VEGETALE CUACŢIUNE FIZICĂ. Lycopodium sporae, Carbomedicinalis, Gossypium depuratum. GLUCIDE. a)Monozaharide: aspecte generale şi produsevegetale. b) Oligozaharide: aspecte generale şiproduse vegetale.


3

3.

GLUCIDE. c) Polizaharide (glicani) şi produsevegetale cu homo şi heteroglicani. 1. Pectine:aspecte generale şi produse vegetale bogate înpectine. 2. Gume: aspecte generale şi produsevegetale.


3

vegetale.

4. Mucilagii: aspecte generale. Produse vegetale dinplante superioare care conţin mucilagii.


3

5.

Mucilagii: Produse vegetale medicinale din plantinferioare care conţin mucilag (alge şi licheni).Polizaharide produse de bacterii: Dextrani,Xanthan. Alte produse vegetale cu polizaharide:Echinaceae radix/herba. GLICOZIDE(HETEROZIDE). Aspecte generale: Noţiunile


3

6.C) Produse vegetale cu glicozide fenolice. D)Antranoide: Aspecte generale: structură chimică.Identificare. Dozare. Acţiune. Utilizări. Efectesecundare. Produse vegetale cu antraglicozide.


3 SesiuneTBL

7.

Produse vegetale cu naftodiantrone Hypericiherba. E) Glicozide cardiotonice: Aspectegenerale: Structuri chimice. Relaţia structurăchimică/acţiune. Reacţii de identificare. Metodede dozare. Acţiunea tonicardiacelor. Produsevegetale cu glicozide cardiotonice – cardenolide.


3

8.

Produse vegetale cu glicozide cardiotonice –bufadienolide. F) Saponine: aspecte generale:Structuri chimice. Acţiuni farmacologice.Proprietăţi chimice. Identificare. Determinarecantitativă.


3

9. Saponine: Produse vegetale cu saponinetriterpenice pentaciclice.


3

10.

Saponine: Produse vegetale cu saponinesterolice. Produse vegetale cu triterpeneneglicozidate. G) Flavonoide: aspecte generale:Structuri chimice. Clasificare. Răspândire. Rolulflavonoidelor în plante. Acţiuni farmacologice.Identificări. Determinări cantitative.


3

11. Flavonoide: Produse vegetale cuflavone/flavonoli/ flavani.Prezentare oralăînsoţită devideoproiectare

3

12.Flavonoide continuare: Produse vegetale cuflavone/flavonoli/ flavani. Antocianine: aspectegenerale şi produse vegetale bogate înantocianine.


3 SesiuneTBL

13.

H).Cumarine: aspecte generale: Structuri chimice.Clasificare. Răspândire. Utilizări. Produsevegetale utilizate pentru conţinutul în cumarine. I).Iridoide. Generalităţi: Structura chimică.Clasificare. Răspândire. Importanţachemotaxonomică. Analiza cantitativă şi calitativă.Produse vegetale cu conţinut în iridoide.


3

14.

SUBSTANŢE TANANTE. Aspecte generale:Structuri chimice. Clasificare. Răspândire.Proprietăţi. Acţiune farmacologică. Identificări şideterminări cantitative. Produse vegetale bogateîn substanţe tanante.


3

Semestrul II

1.LIPIDE. Aspecte generale: Compoziţie chimică.Proprietăţi fizicochimice. Răspândire. Utilizări. A)Uleiuri grase bogate în acid oleic (nesicative). B)Uleiuri grase bogate în acid linolic (semisicative).


3

2.

LIPIDE. C) Uleiuri grase bogate în acid linolic şialfalinolenic (sicative). D) Uleiuri bogate în acidlinolic şi gamalinolenic. E) Uleiuri grase cuacţiune farmacologică. F) Grăsimi şi Ceruri: G)Fosfatide – aspecte generale. Lecitinumvegetabile (soia, rapiţă). H) Fitosteroli – aspecte


3

vegetabile (soia, rapiţă). H) Fitosteroli – aspectegenerale. Produse vegetale medicinale bogate înfitosteroli.

videoproiectare

3.

ULEIURI VOLATILE. Aspecte generale.Caractere generale ale uleiurilor volatile.Obţinere. Proprietăţi fizice şi chimice. Metode deanaliză. Compoziţia chimică. Structuri chimice.Acţiuni farmacologice. Produse vegetale dinfamilia Lamiaceae


3

4. ULEIURI VOLATILE – continuare.Produsevegetale din familiile Lamiaceae şi Apiaceae.


3 SesiuneTBL

5. ULEIURI VOLATILE Produse vegetale dinfamiliile Asteraceae, Lauraceae şi Myrtaceae


3

6. ULEIURI VOLATILE Produse vegetale dinfamilia Rutaceae, Zingiberaceae şi alte familii.


3

7.

BALSAMURI. RĂŞINI. GUDROANE. Aspectegenerale Compoziţie chimică. Răspândire.Localizare. Obţinere. Utilizări. A) Oleorezine B)Balsamuri. C) Rezine. D) Gummirezine. E)Glicorezine. F) Gudroane (Pix)


3

8.

ALCALOIZI. Aspecte generale: Definiţie.Răspândire. Proprietăţi chimice. Structuri chimice,clasificare. Reacţii de identificare. Metode deextracţie şi izolare. Determinări cantitative.Produse vegetale cu alcaloizi neheterociclici,piridinici şi piperidinici.


3

9. ALCALOIZI Produse vegetale cu alcaloizitropanici, imidazolici şi indolici.


3

10.ALCALOIZI Produse vegetale cu alcaloizichinolinici şi izochinolinici. Alcaloizi purinici:aspecte generale şi produse vegetale bogate înalcalozi purinic


3

11.ALCALOIZI – Produse vegetale cu alcaloizichinolizidinici, terpenici şi sterolici. Alcaloizipirolizidinici – aspecte generale: răspândire,structuri chimice, clasificare, toxicitate.


3

12.

PRINCIPII AMARE. Aspecte generale: Definiţie.Clasificare. Structuri chimice. Determinarecantitativă. Acţiuni farmacologice. Produsevegetale din clasele a) Amara pura. b) Amaraaromatica. c) Amara mucilaginosa. d). Amaraadstringentia.


3 SesiuneTBL

13.

LIGNANI – aspecte generale: structuri chimice,clasificare, proprietăţi chimice şi farmacologice,răspândire şi produse vegetale care conţinlignani. VITAMINE şi PROVITAMINE. Produsevegetale bogate în vitamine şi provitamine.Prezenţa vitaminelor în diferite produse naturale.VERMIFUGE şi INSECTICIDE VEGETALE.Produse vegetale cu acţiune vermifugă şiinsecticidă.


3

14.

SEDATIVE şi ANXIOLITICE VEGETALE.Produse vegetale: Valerianae radix, Lupulistrobuli et glandulae, Ballotae nigrae herba,Leonuri cardiacae herba, Piper methysticirhizoma, Cannabis indicae herba.


3

Bibliografie:I. Bibliografie obligatorie1. EŞIANU S, Laczkó Zöld E – Manual de Farmacognozie, curs, vol I, Ed. University Press Tg.Mureş, 2016

Mureş, 20162. EŞIANU S – Manual de Farmacognozie, curs, vol II, Ed. University Press Tg. Mureş, 20162. *** Farmacopea Română ediţia X3. *** European Pharmacopoeia ediţia 8.0 II. Bibliografie facultativă1. CIULEI I, GRIGORESCU Em, STĂNESCU U: Plante medicinale, Fitochimie şi Fitoterapie. vol.I şiII, Editura Medicală, Bucureşti, l9932. STĂNESCU U, MIRON A, HĂNCIANU M, APROTOSOAIE C – Plante medicinale de la A la Z,Ed. “Gr.T.Popa”, UMF Iaşi, vol I şi II, 20043. ISTUDOR V: Farmacognozie. Fitochimie. Fitoterapie. vol. I, II şi III, Ed. Medicală Bucureşti, (1998,2001,2005) 4. ***www.ema.europa.eu (find medicines; herbal medicines for human use) Nr.crt. 8.1 Seminar / Laborator / Lucrări practice / Stagii Metode de predare Nr.


Semestrul I

1.

Lucrare introductivă. Instructaj de protecţia munciiîn laboratorul de farmacognozie/fitochimie. Modulde efectuare a unei analize farmacognosticeconform FR X./Ph.Eur. Vizitarea Grădinii deplante medicinale a UMF Tg. Mureş.

Prezentarea temei şidiscuţii 3

2.Controlul macroscopic. Efectuarea controluluimacroscopic a 6 produse vegetale (radix, herba,folium, flos cortex, semen, fructus).

Prezentarea temei cuplanşe,videoproiectare.Executareadeterminărilorindividual.

3

3.

Controlul microscopic. Tehnica pregătiriipreparatelor microscopice. Efectuarea a 5preparate microscopice: 2 secţiuni transversale, 3pulberi, 1 preparat de suprafaţă şi caracterizarealor.


3

4.Controlul purităţii produselor vegetale medicinaleconform farmacopeei. Determinarea impurităţilor.Determinarea pierderii prin uscare. Determinareacenuşei totale şi a cenuşei insolubile în HCl dil.

Prezentarea temei şiexecutareadeterminărilor îngrupuri mici.

3

5.

Analiza farmacognostică a produselor vegetale cuacţiune fizică şi a celor cu conţinut în glucide.Identificarea produselor vegetale medicinale pebaza caracterelor macro şi microscopice.Determinări fitochimice: Determinarea vâscozităţiiunui extract cu aparatul Höppler. Determinareafactorului de îmbibare a unui produs cu mucilag.

Prezentarea temei cuplanşe,videoproiectare.Executarea analizelorindividual şi în grupurimici.

3

6.

Analiza farmacognostică a produselor vegetale cuconţinut în glicozide cianogenetice, senevolice şifenolice. Identificarea produselor vegetalemedicinale pe baza caracterelor macro şimicroscopice. Determinări fitochimice:identificarea şi determinarea cantitativă aarbutozidei din Vitis idaeae folium


3

7.

Analiza farmacognostică a produselor vegetale cuconţinut în antranoide şi naftodiantrone.Identificarea produselor vegetale medicinale pebaza caracterelor macro şi microscopice.Determinări fitochimice: reacţii de identificare şidozarea antraglicozidelor din Frangulae cortex.


3

8.

Analiza farmacognostică a produselor vegetale cuconţinut în glicozide cardiotonice. Identificareaproduselor vegetale medicinale pe bazacaracterelor macro şi microscopice. Determinărifitochimice: Reacţii de identificare pentru inelullactonic, nucleul sterolic şi oze specifice.


3

lactonic, nucleul sterolic şi oze specifice. mici.

9.

Analiza farmacognostică a produselor vegetale cuconţinut în saponozide. Identificarea produselorvegetale medicinale pe baza caracterelor macroşi microscopice. Determinări fitochimice: Analizaprin CSS. Indicele hemolitic. Indicele despumificare. Dozarea saponinelor hemolitice.


3

10.Analiza farmacognostică a produselor vegetale cuconţinut în flavonoide, antocianine şi cumarine.Identificarea produselor vegetale medicinale pebaza caracterelor macro şi microscopice.


3

11.

Analiza farmacognostică a produselor vegetale cuconţinut în flavonoide, antocianine şi cumarine.Determinări fitochimice: identificarea flavonoidelorprin reacţii generale şi CSS. Determinareacantitativă a flavonoidelor cu metodele oficinale înFRX şi PhEur. Determinarea cantitativă apolifenolilor din Cynarae folium.


3

12.

Analiza farmacognostică a produselor vegetale cuconţinut în substanţe tanante. Identificareaproduselor vegetale medicinale pe bazacaracterelor macro şi microscopice. Determinărifitochimice: Identificarea substanţelor tanante prinreacţii chimice. Determinarea cantitativă asubstanţelor tanante prin metoda pulberii depiele.


3

13.Identificarea şi caracterizarea produselor vegetaledin amestecuri (ceaiuri medicinale) prin metodemacro şi microscopice. Analiza farmacognosticăa unui produs vegetal necunoscut.

Executareadeterminărilorindividual.

3

14. Verificare practică 3Semestrul II

1.

Analiza farmacognostică a grăsimilor, uleiurilorgrase, cerurilor şi produselor vegetale cu conţinutîn lipide. Identificarea produselor vegetalemedicinale pe baza caracterelor macroscopice:Adeps lanae anhydricus, Adeps lanae hydrosus,Alcooles lanae, Alcoolum cetylstearylicum etemulsificans, Cacao oleum, Cera flava, Cera alba,Cetaceum, Helianthi oleum, Ricini oleum, Iecorisaselli oleum. Determinări fitochimice: analiza unoruleiuri grase prin CSS.


3

2.

Metode de obţinere a uleiurilor volatile.Determinarea cantitativă a uleiurilor volatile dinproduse vegetale medicinale conformfarmacopeei. Obţinerea uleiului volatil prinantrenare cu vapori de apă (din Menthae folium).Obţinerea uleiului volatil prin hidrodistilare (dinFoeniculi fructus). Obţinerea uleiului volatil prinpresare (din Citri pericarpium). Determinareacantitativă a uleiului volatil din Matricariae flos.


3

3.Analiza calitativă a uleiurilor volatile. Condiţii depuritate conform farmacopeei. Determinareaconstantelor fizice ale uleiurilor volatile obţinuteprin diferite metode.


3

Analiza farmacognostică a produselor vegetalemedicinale cu conţinut în ulei volatil. Identificareaproduselor vegetale medicinale prin caracteremacro şi microscopice: din familia Lamiaceae:Menthae piperitae folium, Melissae folium,Salviae folium, Thymi herba, Serpylli herba,Lavandulae flos, Origani herba, Rosmarini folium.

Prezentarea temei cuplanşe,videoproiectare.

4.Lavandulae flos, Origani herba, Rosmarini folium. din familia Asteraceae: Matricriae flos, Millefoliiflos, Arnicae flos. din familia Apiaceae: Anisifructus, Foeniculi fructus, Carvi fructus, Coriandrifructus. din familiile Myrtaceae, Lauraceae,Rutaceae şi alte familii: Eucalypti folium,Caryophylli flos, Cinnamomi cortex, Aurantiipericarpium, Calami rhizoma, Iuniperi pseudofructus, Citri pericarpium.

videoproiectare.Executareadeterminărilorindividual.

3

5.

Analiza farmacognostică a produselor vegetalemedicinale cu conţinut în ulei volatil: Determinărifitochimice: Identificare prin CSS a produselorMenthae aetheroleum, Foeniculi aetheroleum,Matricariae aetheroleum, Lavandulaeaetheroleum, Citri aetheroleum;


3

6.

Analiza farmacognostică a produselor vegetalemedicinale cu conţinut în ulei volatil: Determinăricantitative ale compuşilor volatili: Dozareamentolului şi esterilor de mentil. Dozareaazulenelor din Matricriae aetheroleum. Dozareacarvonei din Carvi aetheroleum prin metodăspectrofotometrică.


3

7.

Analiza farmacognostică a produselor vegetalemedicinale cu conţinut în ulei volatil: Determinăricantitative ale compuşilor volatili: Dozareaeugenolului din Caryophylli aetheroleum cumetoda balonului Cassia. Dozarea aldehideicinamice din Cinnamomi aetheroleum prinmetoda oximtitrimetrică.


3

8.

Metode de extracţie şi identificarea alcaloizilor.Extracţia alcaloizilor cu solvenţi polari şi nepolari.Reacţii de culoare şi precipitare pentruidentificarea alcaloizilor din extracte. Analiza CSSa extractelor cu alcaloizi.


3

9.

Analiza farmacognostică a produselor vegetalemedicinale cu conţinut în alcaloizi. Identificareaproduselor vegetale medicinale prin caracteremacro şi microscopice: cu alcaloizineheterociclici: Colchici semen, Capsici fructus,Ephedrae herba. cu alcaloizi tropanici:Belladonnae radix et folium, Hyoscyami folium,Stramonii folium, Cocae folium. cu alcaloiziindolici: Strychni semen, Secale cornutum,Vincae minoris herba; cu alcaloizi purinici:Cacao semen, Thaeae folium, Coffeae semen. cu alcaloizi terpenici: Aconiti tuber, Veratri radix; cu alcaloizi chinolinici, izochinolinici: Cinchonaecortex, Papaveris fructus, Berberidis cortex,Hydrastidis rhizoma, Chelidonii herba,Ipecacuanhae radix.


3

10.

Analiza farmacognostică a produselor vegetalemedicinale cu conţinut în alcaloizi. Determinărifitochimice: Dozarea capsaicinei cu metodavanadică. Dozarea alcaloizilor tropanici.Identificarea alcaloizilor purinici prin reacţiamurexidului, prin microsublimare şi CSS.Identificarea alcaloizilor din Cinchonae cortex.Dozarea chininei prin metoda titrimetrică.


3

11.

Analiza farmacognostică a produselor vegetalemedicinale cu conţinut în principii amare şivitamine. Identificarea produselor vegetalemedicinale prin caractere macro şi microscopice:Gentianae radix, Centaurii herba, Menyanthidisfolium, Absinthii herba, Cichorii herba, Cniciherba, Aurantii pericarpium, Taraxaci herba,

Prezentarea temei cuplanşe,videoproiectare.Executarea analizelorindividual şi în grupuri

3

herba, Aurantii pericarpium, Taraxaci herba,Rosae pseudofructus, Hippophaë rhamnoidesfructus, Urticae folium. Determinări fitochimice:Determinarea indicelui de amăreală.

individual şi în grupurimici.

12.

Analiza farmacognostică a produselor vegetalemedicinale cu acţiune sedativă, antihelmintică şiinsecticidă. Identificarea produselor vegetalemedicinale prin caractere macro şi microscopice:Valerianae radix, Lupuli strobuli, Leonuri herba;Filicis maris rhizoma, Cinae flos, Pyrethri flos.


3

13.Analiza farmacognostică a unui produs vegetalnecunoscut şi identificarea produselor vegetaledintrun ceai din comerţ. Recapitulare


3

14. Verificare practică 3Bibliografie:I. Bibliografie obligatorie1. Laczkó Zöld E, Eşianu S – Farmacognozie, îndrumător de lucrări practice, vol I, format electronic,20122. Laczkó Zöld E, Eşianu S, Nan M – Farmacognozie, îndrumător de lucrări practice, vol II, formatelectronic, 20133. *** Farmacopea Română ediţia X4. *** European Pharmacopoeia ediţia VII II. Bibliografie facultativă1. Rahfeld B – Mikroskopischer Farbatlas pflanzlicher Drogen, Spektrum Akademischer Verlag,2009 9. Coroborarea conținuturilor disciplinei cu așteptările reprezentanților comunității,asociațiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent programuluiNumărul mare de monografii de produse vegetale medicinale noi introduse în FarmacopeeaEuropeană şi tendinţa în creştere pe plan mondial de a utiliza fitopreparate/preparate pe bază deplante medicinale, impune un studiuaprofundat în acest domeniu. 10. EvaluareTipactivitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere


La cursCorectitudinea şi completitudineacunoştinţelor, capacitatea de aopera cu acestea în mod corect şiadecvat.

Evaluare în cadrul sesiunilor TBL(scris – prin teste grilă individuale/înechipă şi oral prin discuţii).

10%


Capacitatea de a efectua oanaliză farmacognostică.Abilitatea de a lucra în echipă.Corectitudinea rezultatelor.

Evaluarea rapoartelor de laborator/verificare practică (identificări macroşi microscopice) şi scris (o problemăde fitochimie).

5%/15%

10.5Evaluarefinală

Examenteoreticfinal

Corectitudinea şi completitudineacunoştinţelor.

Examen scris sub formă de test grilăşi întrebări descriptive. 70%

Examenpracticfinal

10.6 Standard minim de performanțăCunoaşterea produselor vegetale oficinale din farmacopeea română şi europeană şi capacitatea de

Cunoaşterea produselor vegetale oficinale din farmacopeea română şi europeană şi capacitatea dea realiza analiza farmacognostică a acestora.



1.2 Facultatea DE FARMACIE1.3 Departamentul DE ȘTIINȚE FARMACEUTICE DE SPECIALITATE (DSFS)1.4 Domeniul de studii SĂNĂTATE1.5 Ciclul de studii LICENŢĂ1.6 Programul de studii FARMACIE 2. Date despre disciplină2.1 Denumirea disciplinei FARMACOLOGIE2.2 Titularul activităților de curs Sef.lucr. dr. Bianca Eugenia Osz,2.3 Titularul activităților de lp Sef.lucr.dr. BiancaEugenia Osz, Sef.lucr.dr. Gall Zsolt2.4 Anul de studii III 2.5 Semestrul II 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei OBL 3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităților didactice)3.1 Număr de ore pe săptămână 3 3.2 din care curs 2 3.3 laborator (lp) 13.4 Total ore din planul de învățământ 42 3.5 din care curs 28 3.6 laborator (lp) 14


Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 1Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate și pe teren 1Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri 0,5Tutorial Examinări 0,5Alte activități 3.7 Total ore de studiu individual / săpt 33.8 Total ore pe semestru 843.9 Număr de credite 4 4. Precondiții (acolo unde este cazul)4.1 de curriculum promovarea examenelor de anatomie şi fiziologie4.2 de competențe 5. Condiții (acolo unde este cazul)5.1 de desfășurare a cursului 5.2 de desfășurare a laboratorului 6. Competențe specifice acumulate


Definirea şi descrierea medicamentelor, a altor produse pentrusănătate sub aspect farmacocinetic, farmacologic şi farmacoterapic înactivitatea de asistenţă farmaceutică a populaţiei; Realizarea unui proiect privind controlul unei substanţemedicamentoase/forme farmaceutice, probe biologice, toxicologicesau de mediu, întro aplicaţie practică (inclusiv întrun experimentfarmacologic utilizând un model patologic pe animale de experienţă);


Executarea responsabilă a sarcinilor profesionale, în condiţii deautonomie restrânsă şi asistenţă calificată (capacitatea de a efectuaun experiment pe model patologic animal, sub coordonare ;respectarea regulilor de etică privind experimentul pe animale

Competențe transversale respectarea regulilor de etică privind experimentul pe animalevertebrate vii); Executarea unor activităţi practice în echipă, stabilirea deresponsabilităţi individuale în cadrul unor proiecte pluridisciplinare;


7.1 Obiectivul general al disciplineiAsigurarea şi însuşirea noţiunilor de bază ale farmacologieigenerale, în vederea formării biomedicale şi biofarmaceuticegenerale a studenţilor;


Furnizarea noţiunilor importante de farmacodinamie şifarmacoterapie, ţinând seama de competenţele farmacistului; Legarea farmacologiei de disciplinele fundamentale ale primilor 3ani de studiu, îndeosebi anatomia, fiziologia, biochimia,patologia, terminologia medicală şi chimia farmaceutică. Realizarea unor punţi de legătură cu disciplinele de farmacieclinică şi toxicologie, în scopul formării cu caracter integrat aviitorilor farmacişti;


Metode depredare

Nr.ore Observații

Corelarecu ICS

Semestrul I1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.

Semestrul II

1.FARMACOLOGIE GENERALĂ Curs introductiv.Clasificarea medicamentelor. Trecerea prinmembrane.


2

2. FARMACOCINETICA GENERALĂ. Absorbţia.Distributia.


2

3. Biotransformarea. Eliminarea medicamentelor.Prezentareorală +multimedia

2

4. Parametrii farmacocinetici. Principalele modelefarmacocinetice compartimentale


2

5.NOŢIUNI DE FARMACODINIAMIE GENERALĂConsideraţii generale. Clasificarea receptorilor.Aspecte calitative ale interacţiunii medicamentreceptor.

TBL 2Studiu individual 50min + test 10 min +discuţii 50 min

6. Farmacologie Moleculara: receptori cuplați cuproteina G. Receptori cuplaţi cu canale ionice


2

7. Receptori cu acţiune tirozinkinazică. Receptorinucleari.


2

Efectele medicamentelor la nivel celular: excitaţie, Prezentare

8. Efectele medicamentelor la nivel celular: excitaţie,contracţie, secreţie.


2

9. Proliferarea, apoptoza, repararea și regenerareacelulară.


2

10. FARMACOTOXICOLOGIE. Tipuri de reacţiiadverse.Prezentareorală +multimedia

2

11.Farmacologia sistemului nervos autonom.Neurotransmisia colinergică.Parasimpatomimetice. Parasimpatolitice.Miorelaxante periferice.


2

12. Neurotransmisia adrenergică. SimpatomimeticePrezentareorală +multimedia

2

13. Simpatolitice. Neurosimpatolitice. TBL 2Studiu individual 50min + test 10 min +discuţii 50 min

14. Neurotransmisia nonadrenergică, noncolinergică, ATP, adenozină, NOPrezentareorală +multimedia

2

Bibliografie:I. Bibliografia obligatorie 1. Cristea AN, Tratat de farmacologie, Ed. Medicală, Bucureşti, 20052. Dogaru MT, Vari CE, Compendiu de farmacologie generală, University Press, Tg. Mureş, 200 II. Bibliografie facultativă 1. Fürst Zs, Farmakológia, Medicina, Budapest, 20012. Goodman and Gilman, The Pharmachological Basis Of Therapeutics, McGraw Hill, 20063. Katzung B, Basic and Clinical Pharmacology, International Edition, 20074. Stroescu V, Farmacologie, Ed. All, Bucureşti, 1995 Nr.crt. 8.1 Seminar / Laborator / Lucrări practice / Stagii

Metode depredare

Nr.ore Observații

Corelarecu ICS

Semestrul I1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.

Semestrul II

1. Obiectivele lucrărilor practice de Farmacologie Seminar. 2

Prezentarea şisemnareanormelor deprotecţie a muncii.Bioetica privindexperimentul peanimalul delaborator.

laborator.

2. Instrumentarul şi aparatura de bază. Imobilizareaşi anestezia animalelor de experienţă.

Seminar.Demonstraţiipractice

2

3.Studiul unor aspecte farmacocinetice(Biodisponibilitatea şi absorbţia medicamentelor.Distribuţia şi biotransformarea (metabolizarea)medicamentelor. Eliminarea medicamentelor

Seminar.Demonstraţiipractice.Cazuriconcrete.Calculeindividuale

2

4.Determinarea toxicităţii acute. Stabilirea toxicităţiicronice şi urmărirea efectelor adverse alemedicamentelor


2

5. Studiul acţiunii medicaţiei colinergice,anticolinergice şi miorelaxante periferice.


2

6. Farmacodinamia substanţelor simpatomimetice şisimpatolitice.

Seminar.Demonstraţiipractice.

2

7. Verificarea cunoştinţelor Examenpractic. 2

8.9.10.11.12.13.14.Bibliografie:I. Bibliografia obligatorie 1. Dogaru T. Maria (sub redacţia), Farmacologie experimentală, University Press, TârguMureş,20092.*** Farmacopeea Română, ediţia a Xa, Editura Medicală, Bucureşti, 2003 9. Coroborarea conținuturilor disciplinei cu așteptările reprezentanților comunității,asociațiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent programuluiCrearea discernamântului necesar pentru selecţionarea judicioasă a medicamentelor, ţinând seamade raportul eficienţăriscuricost;Furnizarea noţiunilor importante de farmacodinamie şi farmacoterapie, ţinând seama decompetenţele farmacistului şi de atribuţiile acestuia ca furnizor de servicii de sănătate pentrucomunitate 10. EvaluareTip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere

din nota finală10.4 Evaluare peparcursul semestrului

La curs Evaluarea cunoştinţelor aferenteunor teme propuse (TBL)

Test grilă (8 întrebări complement simplu) 20%

În timpul activităţiipractice


Examen teoreticfinal

Cunoaşterea principalelor noţiunide farmacologie generalăCunoaşterea medicaţiei SNV şi anoţiunilor conexe

Examen scris (test grilă100 întrebări) 70%

Examen practicfinal

Efectuarea şi interpretarea unuiexperiment

Examen practicredacţional 10%

10.6 Standard minim de performanță

10.6 Standard minim de performanțăPrincipalele noţiuni de farmacocinetică generală (inclusiv parametrii farmacocinetici),farmacodinamie, farmacotoxicologie ; principalele medicamente ding rupa specialităţilor cu acţiuneasupra sistemului nervos vegetative.



1.2 Facultatea DE FARMACIE1.3 Departamentul DE ŞTIINŢE FARMACEUTICE FUNDAMENTALE (DSFF)1.4 Domeniul de studii SĂNĂTATE1.5 Ciclul de studii LICENTĂ1.6 Programul de studii FARMACIE 2. Date despre disciplină2.1 Denumirea disciplinei IMUNOLOGIE2.2 Titularul activităților de curs Conf. Dr. NAGY ELŐD2.3 Titularul activităților de lp 2.4 Anul de studii III 2.5 Semestrul II 2.6 Tipul de evaluare C 2.7 Regimul disciplinei OPT 3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităților didactice)3.1 Număr de ore pe săptămână 1 3.2 din care curs 1 3.3 laborator (lp) 3.4 Total ore din planul de învățământ 14 3.5 din care curs 14 3.6 laborator (lp)


Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 1Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate și pe teren 0.5Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuriTutorialExaminări 0.5Alte activități3.7 Total ore de studiu individual / săpt 1.53.8 Total ore pe semestru 353.9 Număr de credite 1 4. Precondiții (acolo unde este cazul)4.1 de curriculum 4.2 de competențe 5. Condiții (acolo unde este cazul)5.1 de desfășurare a cursului 5.2 de desfășurare a laboratorului 6. Competențe specifice acumulate


•Definirea şi descrierea patomecanismelor imune prezente în bolileinfecţioase, autoimune, afecţiunile tumorale•Definirea şi descrierea medicamentelor, suplimentelor alimentare,produselor cosmetice sub aspect imunologic şi imunopatologic •Definirea conceptelor imunologice aplicabile în analiza, controlulcalitativ şi cantitativ a medicamentelor, a suplimentelor alimentare, şi aaltor produse farmaceutice•Definirea şi descrierea parametrilor biochimici, toxicologici şiimunologici cu valoare diagnostică •Definirea şi descrierea unor biotehnologii bazate pe mecanismeimunologice


imunologice•Definirea şi descrierea principalelor procese de producţie a unorvaccinuri•Respectarea şi aplicarea normelor de calitate impuse deFarmacopeea Română, Farmacopeea Europeană şi alte standardeinternaţionale, implementarea şi respectarea Regulilor de BunăPractică de Laborator şi de Bună Practică a Producţiei•Utilizarea adecvată de criterii şi metode de evaluare standardizate,pentru a aprecierea calitatăţii şi aplicabilităţii unor procese, programe,proiecte, concepte, metode şi teorii imunologice



Obiectivul general al disciplinei este predarea cunoştinţelorfundamentale din domeniul imunologiei şi imunofarmacologiei.Cunoştinţele imunologice sunt indispensabile pentru viitorulfarmacist, datorită faptului că o parte însemnată a afecţiunilorsistemice şi organospecifice în care tratamentul medicamentoseste primordial se datorează unor mecanisme imunobiologiceimunopatologice.


Se prezintă mecanismele principale de apărare (celulare şiumorale) ale organismului, mecanismele de cooperare celularămediate de citokine şi procesele de reglare neuroendocrinoumorale ale acestora. Aceste noţiuni stau la baza înţelegeriiterapiilor bazate pe imunosupresie, imunomodulare şi tehnicide manipulări celulare.



1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.

Semestrul II

1.Introducere: prezentarea domeniului imunologieişi a imunofarmacologiei. Conceptul antigenului.Natura răspunsului imun.

Prelegereliberă/Proiectareasistată PC

2

2.

Mecanismele imunităţii naturale, nespecifice(înăscute): Caracteristicile imunităţii naturale,mecanisme celulare şi umorale. Organele şicelulele componente ale sistemului imun.Contactul intercelular. Molecule de adeziune.Sisteme de semnalizare în imunitateanespecifică: citokine.


2

3.

Procesele imunităţii specifice (dobândite):Trăsăturile imunităţii specifice, mecanismecelulare şi moleculare. Molecule de recunoaştereimunologică. Prezentarea antigenului. SistemulMHC, genetica şi biochimia histocompatibilităţii.Prelucrarea informaţiei în sistemul imunitar,


2

Prelucrarea informaţiei în sistemul imunitar,memoria imunologică. Mecanisme efectoare:sistemul complement, citotoxicitatea celulară.

4.TBL I: particularități ai imunității înnăscute șidobândite. Reglarea imună şi toleranţaimunologică: Mecanismele şi condiţiile de formareale toleranţei imunologice.


2 TBL I.

5.Noţiuni de imunopatologie: Tipuri de reacţiiimunopatologice. Autoimunitatea. Imunitateaantivirală, antibacterială şi antitumorală.


2

6.Noţiuni de imunofarmacologie: Imunosupresia.Imunomodularea: inhibiţia citokinelor, terapia cucitokine.


2

7.TBL II: imunomodulare în terpaia modernă.Noţiuni de imunofarmacologie: imunostimularea şivaccinuri. Terapii celulare.


2 TBL II.

8.9.10.11.12.13.14.Bibliografie:1. Erdei A., Sármai G., Prechl J.: Immunológia, Medicina kiadó, Budapest 2012.2. Gergely J., Erdei A.: Immunbiológia, Medicina kiadó, Budapest 2004.3. Abbas A.K., Lichtman A.H., Pober J.S.: Cellular and Molecular Immunology, W.B. SaundersCompany 1991.4. Drugărin D., Negru Ş., Koreck A., Mederle C.: Imunologie moleculară, Ed. Mirton, Timişoara1998.5.PonsGuiraud A., Vigan M.: Allergies and Cosmetics, Expansion Scientifique Francaise, Paris20046. „Trends in Immunology” şi „Current Opinion in Immunology”, 20002012 Nr.crt. 8.1 Seminar / Laborator / Lucrări practice / Stagii Metode de


Semestrul I1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.

Semestrul II1.2.3.4.5.6.

6.7.8.9.10.11.12.13.14.Bibliografie: 9. Coroborarea conținuturilor disciplinei cu așteptările reprezentanților comunității,asociațiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent programuluiNoţiunile de imunologie constituie un fundament util şi necesar în studiul farmacologiei, toxicologiei,laboratorului clinic şi a producţiei de medicamente biologice 10. EvaluareTip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode


10.4 Evaluare peparcursul semestrului

La curs>90% răspunsuri corecte=10 5090%răspunsuri corecte punctaj proporțional între 59

Test TBLI,TBLII 30%

În timpulactivităţii practice


Examen teoreticfinal

>90% răspunsuri corecte=105090% răspunsuri corecte punctajproporțional între 59> 90% noțiuni principale descrise 105090% noțiuni principale descrise notă 59

Test grilă,subiectdescriptiv

70%

Examen practicfinal

10.6 Standard minim de performanțăÎnsuşirea cunoştinţelor elementare de bază: tipuri de limfocite, rolul şi markerii lor fenotipici, noţiunide histocompatibilitate, structura şi rolul imunoglobulinelor, mecanismele imunomodulării şimecanismul de acţiune a vaccinurilor.



1.2 Facultatea DE FARMACIE1.3 Departamentul M2 ŞTIINŢE FUNCŢIONALE ŞI COMPLEMENTARE1.4 Domeniul de studii SĂNĂTATE1.5 Ciclul de studii LICENȚĂ1.6 Programul de studii FARMACIE 2. Date despre disciplină2.1 Denumirea disciplinei LABORATOR CLINIC2.2 Titularul activităților de curs Sef de lucrari vacant2.3 Titularul activităților de lp Sef de lucrari Fodor Marta Andrea2.4 Anul de studii III 2.5 Semestrul II 2.6 Tipul de evaluare C 2.7 Regimul disciplinei OBL 3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităților didactice)3.1 Număr de ore pe săptămână 3 3.2 din care curs 1 3.3 laborator (lp) 23.4 Total ore din planul de învățământ 42 3.5 din care curs 14 3.6 laborator (lp) 28


Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 1Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate și pe teren 1Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuriTutorialExaminăriAlte activități3.7 Total ore de studiu individual / săpt 23.8 Total ore pe semestru 703.9 Număr de credite 3 4. Precondiții (acolo unde este cazul)4.1 de curriculum4.2 de competențe 5. Condiții (acolo unde este cazul)5.1 de desfășurare a cursului5.2 de desfășurare a laboratorului 6. Competențe specifice acumulate


Interpretarea rezultatelor obținute în explorarea de laborator aechilibrului hidroelectrolitic, acidobazic al organismului, ahomeostaziei calciului, magneziului şi fosfaţilor, a parametrilormetabolismului lipidic, glucidic, a proteinelor serice, valoareadiagnostică a determinărilor de enzime serice, teste de hemostază,explorarea sistemului imun specific si nespecific celular și umoral.Metode moderne de investigare în laborator, calitățile și limiteleacestora.Disciplina de Laborator clinic ajută studentul să integreze noţiuniprealabile de biochimie, fiziologie /fiziopatologie, stabilind corelații utileîn interpretarea investigaţiilor de laborator în contextul datelor clinice.

Competențe transversaleîn interpretarea investigaţiilor de laborator în contextul datelor clinice.Capacitatea de a aprecia influenţa unor factori preanalitici (recoltarea,transportul şi conservarea probelor, medicații administrate) asuprarezultatelor testelor de laborator, este de asemenea stimulată înstudierea disciplinei.

7. Obiectivele disciplinei (reieșind din grila competențelor specifice acumulate)7.1 Obiectivul general al disciplinei Obiectivul general este acela de a crea studenţilor o bază logicăde gândire atunci când interpretează analize de laborator.


Plecand de la notiuni de baza, disciplina abordeaza modificarilebiochimice bazate pe intelegerea fiziopatologica a organismuluiafectat de boala, stimuland interesul pentru utilizarea optima acunostintelor in diagnosticul si monitorizarea diverselor afectiuniși tratamente. Sedintele de lucrari practice au rolul de a instruiasupra modului de determinare si interpretarea parametrilor dinprincipalele lichide biologice



Semestrul I1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.

Semestrul II

1. Explorarea homeostaziei apei şi electrolitilor:sodiul si potasiul

Prezentare orala+ .ppt 1

2. Explorarea homeostaziei acidobazice Prezentare orala+ .ppt 1

3. Explorarea homeostaziei calciului, fosforului şimagneziului


4. Explorarea metabolismului carbohidraţilor Prezentare orala+ .ppt 1

5.Explorarea metabolismului lipidelor silipoproteinelor plasmatice – implicarea inateroscleroza


6. Explorarea homeostaziei proteinelor plasmatice Prezentare orala+ .ppt 1

7. Mecanismele hemostazei şi trombozei.Monitorizarea terapiei anticoagulante


8. Explorarea activității enzimelor plasmatice Prezentare orala+ .ppt 1

9. Elementele figurate ale sângelui Prezentare orala+ .ppt 1

10. Patochimia imunităţii Prezentare orala+ .ppt 1

11. Reacţii imune patologicereacții alergice.Imunodeficiențe


12. Explorarea patochimiei tubului digestiv Prezentare orala+ .ppt 1

13. Explorarea patochimiei sistemului cardiovascular Prezentare orala+ .ppt 1

14. Explorarea patochimiei rinichilor Prezentare orala+ .ppt 1

Bibliografie:I. Bibliografia obligatorie:1.Dobreanu Minodora Manual de BIOCHIMIE CLINICĂ – Ed. Univ Press, Tg.Mureş, 2005.2.Dobreanu Minodora, Fodor Marta, Bacarea Anca – Concepte de baza in Imunologie, LitografiaUMF Tg.Mures, 2006.3.MINODORA DOBREANU, Alina Ardelean Mărginean, Anca Bacârea, Simona Cernea, ElenaEnache, Liviu Enache, Marta Andrea Fodor, Oana Oprea, Floredana ȘularCOMPENDIU DEBIOCHIMIE CLINICA SI IMUNOLOGIE, UMF TG.MURES 2013. II. Bibliografie facultativă:3.Dobreanu Minodora et al – Biochimie Clinica – implicatii practice ed. 2, Ed. Medicală, 2010, p.144, p.93150, p.179290, p.459539.4.Roderick Nairm, Matthew Helbert Immunology for Medical students, Ed. 2, MOSBY ELSEVIER2007 Nr.crt. 8.1 Seminar / Laborator / Lucrări practice / Stagii Metode de predare Nr.


1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.

Semestrul II

1.Protectia muncii in laboratorul clinic– reguli deprim ajutor. Recoltarea sangelui – tipuri derecoltoare

Demonstratii practice 2

2. Metode optice de analiza. Calitatea in laboratorulde analize medicale Demonstratii practice 2

3.Metode potenţiometrice de analiză. Explorareaionogramei și a parametrilor echilibrului acidobazic

Demonstratii practice,prezentari de caz 2

4. Explorarea metabolismului glucidic. Testul detoleranță la glucoză administrată oral


5. Explorarea metabolismului lipidic. Dislipidemiile cafactori de risc aterogen


6. Analiza proteinelor plasmatice – disproteinemiile.Reacția de fază acută.


7. Explorarea hemostazei – monitorizareatratamentului anticoagulant


8.Enzimologia clinică. Diagnosticul enzimatic albolilor hepatice, pancreatice, musculare/miocardice. Diagnosticul de citoliză


9. Dozarea Hemoglobinei, hematocritului. – Demonstratii practice, 2

9. Dozarea Hemoglobinei, hematocritului. –Interpretarea Hemogramei. Dozarea Bilirubinei.


10.Explorarea apărării imune celulare –teste defagocitoza chemotaxia și generarea speciilorreactive ale oxigenului în leucocite

Demonstratii practice 2

11.Explorarea apărării imune celulare specifice:citometria în flux – analiza cantitativă a claselorde leucocite


12.Explorarea apărării imune umorale: dozareafactorilor de complement și a imunoglobulinelor îndiverse lichide biologice


13.Tehnici imunologice pe suport solid ELISA.Tehnici de biologie moleculară in laboratorul deimunologie – reacția PCR


14. Examenul complet de urină – examenul fizicochimic și sedimentul urinarDemonstratii practice,prezentari de caz 2

Bibliografie:Bibliografie obligatorie:1.Dobreanu Minodora et al Indrumator de lucrări practice Litografia – U.M.F. Tg.Mureş, 2013.Bibliografie facultativă:2.Turgeon Mary, Linne & Ringsrud's Clinical Laboratory Science The basics and routinetechniques, Ed. 5, MOSBY ELSEVIER, 2007 9. Coroborarea conținuturilor disciplinei cu așteptările reprezentanților comunității,asociațiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent programuluiLaboratorul de analize medicale furnizează 70% din informațiile indispensabile pentru diagnosticul,prognosticul / monitorizarea stării de sănătate a pacienților, inclusiv pentru evaluareanecesității/eficienței terapiilor administrate. 10. Evaluare

Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare10.2Metodedeevaluare



La curs Test scris 15%În timpulactivităţiipractice

Test scris 15%



1. Studentul nu poate intra in examen dacă are mai multde 2 absente nemotivate la LP2. Standardul minim de performanta este obligatoriu să fiecunoscut3. Nota minimă de trecere este 5

Examenscris 50%

Examenpractic final

1. Studentul nu poate intra in examen dacă are mai multde 2 absente nemotivate la LP și dacă nu a recuperatelucrarile practice absentate2. Standardul minim de performanta este obligatoriu3. Nota minimă de trecere este 5

Examenscris 20%

10.6 Standard minim de performanțăCompartimente hidrice şi minerale în organism. Ionograma serului şi a lichidelor biologice. Legilecare determină ditribuţia apei şi electroliţilor. Mecanismele de reglare ale izovolemiei şi izoosmozei.Tulburările echilibrului hidromineral.Mecanisme implicate în homeostazia echilibrului acidobazic: Mecanisme care menţin constantăconcentraţia protonilor în lichidul extracelular. Variaţii fiziologice şi patologice ale parametrilorechilibrului acidobazic Mecanisme implicate în echilibrul fosfocalcic al organismului: Hormonul paratiroidian, vitamina D.Tulburările metabolismului calciului şi fosfatului: Investigarea tulburărilor metabolismului fosfocalcic.

Tulburările metabolismului calciului şi fosfatului: Investigarea tulburărilor metabolismului fosfocalcic.Osteoporoza Originea carbohidraţilor: Glucoza de origine alimentară, GlicogenogenezaGlicogenoliza, Formareaglucozei din alte substanţe: gluconeogeneza. Controlul hormonal al nivelului sanguin al glucozei.Diabetul zaharat.Interrelaţii între metabolismul glucozei, acizilor graşi şi al corpilor cetonici Lipoproteinele serice: Structura si clasificarea lipoproteinelorMetabolismul lipoproteinelor plasmatice. Tulburări ale metabolismului lipidic Dislipidemiile Clasificarea proteinelor plasmatice, Funcţiile biologice ale proteinelor plasmaticeCaracteristicile principalelor proteine plasmatice: Proteine transportoare, Inhibitorii plasmatici aiproteazelor, Proteine de fază acută, Proteine – markeri tumorali Componentele hemostazei. Mecanismele hemostatice. Mecanismele fibrinolizei. Monitorizarea înlaborator a terapiei anticoagulante cu antivitamine K și heparineHematiile. Hematopoieza normală si patologică. Anemiile, hemoglobinopatiile si sindroameletalasemice; policitemiile. Leucocitele: Proprietăti, productie, functii. Malignizările hematogice.Apărarea nespecifică / specifică umorală si celulară. Antigen – AnticorpSistemul major de histocompatibilitate.Răspunsul imun primar si secundar. Clasificarea GellCoombs a reațiilor imune patologice. Reacțiile alergice la medicamente. Stările deimunodeficientă primară și secundară (HIVSIDA).Enzimologia clinică. Diagnosticul enzimatic al bolilor hepatice, pancreatice, musculare, miocardice.Patochimia ficatului: bolile si explorarea paraclinică a functiilor hepatocelulare, vasculobiliare,circulatorii si de apărare ale ficatului.Factorii de risc aterogen Ateroscleroza. Ateroscleroza coronariană. Angina pectorală și IMA. Structura şi funcţiile nefronului. Funcţiile glomerulare şi tubulare. Examenul complet de urină.



1.2 Facultatea DE FARMACIE1.3 Departamentul DE ȘTIINȚE FARMACEUTICE DE SPECIALITATE (DSFS)1.4 Domeniul de studii SĂNĂTATE1.5 Ciclul de studii LICENŢĂ1.6 Programul de studii FARMACIE 2. Date despre disciplină2.1 Denumirea disciplinei PATOLOGIE SI TERMINOLOGIE MEDICALĂ2.2 Titularul activităților de curs Conf. dr. Căldăraru Carmen Denise, Şef lucr dr.Lehel Mathe2.3 Titularul activităților de lp Conf. dr. Căldăraru Carmen Denise, Şef lucr dr.Lehel Mathe2.4 Anul de studii III 2.5 Semestrul I 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei OBL 3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităților didactice)3.1 Număr de ore pe săptămână 5 3.2 din care curs 3 3.3 laborator (lp) 23.4 Total ore din planul de învățământ 70 3.5 din care curs 48 3.6 laborator (lp) 28


Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 0,5Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate și pe teren 0,5Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri 1Tutorial 0,5Examinări 0,5Alte activități 0,53.7 Total ore de studiu individual / săpt 23.8 Total ore pe semestru 983.9 Număr de credite 5 4. Precondiții (acolo unde este cazul)4.1 de curriculum CUNOSTINTE DE FIZIOLOGIE SI ANATOMIE4.2 de competențe 5. Condiții (acolo unde este cazul)5.1 de desfășurare a cursului5.2 de desfășurare a laboratorului 6. Competențe specifice acumulate

Cursul este destinat îmbogăţirii vocabularului medical al studentului şia cunoştinţelor acestuia despre caracteristicile clinice principale alediferitelor afecţiuni. La sfârşitul cursului studentul va fi capabil să definească termeni medicali reprezentând boli, metode dediagnostic şi tratament, (C1.2, C1.5)să identifice vizual o serie de afecţiuni medicale şi să realizeze oanamneză corectă a afecţiunii actuale (C3.4)să identifice semne şi simptome, afecţiuni prezentate în diferite textemedicale, baze de date medicale şi farmaceutice (C1.2, C1.5)să cunoască tabloul clinic, complicaţiile, evoluţia şi principiile generalede terapie a principalelor afecţiuni acute şi cronice

Competențe profesionale de terapie a principalelor afecţiuni acute şi cronicesă înţeleagă etiologia şi fiziopatologia fiecărui tip de afecţiune pentruo mai buna înţelegere a principiilor terapeutice referitoare la boalarespectivă (indicaţii, necesitate, efecte adverse, momentul iniţierii unuianume tip de terapie) (C1.1, C3.1, C3.2, C4.4)să realizeze un diagnostic diferenţial logic pentru un pacient individualpe baza cunoştinţelor dobândite despre diferite tipuri de afecţiuni înscopul alegerii unui tratament corect (C5.2)să recunoască utilitatea principalelor metode de diagnostic pentruprobleme medicale frecventesă interpreteze şi să înţeleagă modul de concepere al unui raportmedical, literatura ştiinţifică medicală, să poată concepe proiecte decercetare, etc (C3.5)


La sfîrşitul cursului studentul va fi capabilsă consulte documentaţia medicală a unui pacient (fisă medicală,prescripţie, scrisoare medicală, etc)să demonstreze abilitatea de a discuta cu pacientul în legătură cuprincipalele aspecte ale afectării acestuia (semne, simptome, evoluţiabolii, tratamente anterioare, etc)să comunice în limbajul specific al fiecăruia, cu pacientul, cuprescriptorul (medicul) şi cu alţi farmacişti în legătură cu afectareapacientului şi tratamentul acestuiasă ia decizia corectă în ceea ce priveşte alegerea unei terapiicorespunzătoare afecţiunii pacientului să ia decizia corectă legată de importanţa, gradul de risc al uneiafecţiuni şi să ofere informaţii corecte pacientului şi rudelor acestuiasă participe ca şi membru activ în echipe interdisciplinare stabilite învederea furnizării unei asistenţe medicale de vârfsă cunoască şi să respecte principiile eticii farmaceutice şi medicale(consimţământ informat, confidenţialitate, dreptul la tratament şi larefuzul tratamentului, etc)să cunoască faptul că îşi asumă responsabilitatea pentru deciziaterapeutică aleasăsă proiecteze şi să conducă o temă de cercetare, să poată participala seminarii şi conferinţe, să poată consulta baze de date despecialitate cu deplina înţelegere a limbajului specificMetode folosite: prezentare caz la patul pacientului, prezentări decazuri clinice, situaţii clinice particulare, discuţii de caz pe tipuri depatologie cu folosirea de metode audio vizuale moderne, seminarii,serii întrebări/ răspunsuri, consult bibliografie, accesarea de portaluricu literatura de specialitate, prezentare caz la patul pacientului,prezentari PowerPoint, analiza literaturii indicate, ilustratii online,prezentari video, exercitii interactive


7.1 Obiectivul general al disciplineiInsusirea de catre studenti a notiunilor fundamentale carereprezinta obiectul de activitate ale Terminologiei și Patologieimedicale, disciplina care studiaza simptomatologia, aspectulclinic si paraclinic al bolii si principalii termeni medicali

7.2 Obiectivele specificeDobândirea abilităţilor necesare pentru a interpreta principalelesimptome şi semne ale omului bolnav, scopul final constituindulorientarea diagnostica. Dobindirea abilitatilor pentru ăuteainterpreta termeni medicaali de baza



1.ELEMENTE DE SEMIOLOGIE Simptome,semne, date de laborator. Anamneza medicala,examenul clinic, explicarea notiunii de sindrom,diagnosticul clinic.

Prezentare orala +multimedia

PATOLOGIA APARATULUI RESPIRATOR –Semne, simptome, metode de investigaţie in

2.Semne, simptome, metode de investigaţie inafecţiunile aparatului respirator. Traheobronsitaacuta. Bronsita cronica. Boala pulmonara cronicaobstructiva. Astmul. Bronsiectazia. Tuberculozapulmonara.


3.PATOLOGIA APARATULUI RESPIRATOR Pneumoniile. Revarsatele pulmonare. Supuratiilebronhopulmonare. Embolia pulmonara. Cancerulbronhopulmonar


4.

PATOLOGIA APARATULUI RENOURINAR Semne, simptome, metode de investigaţie inafecţiunile aparatului reno urinar. Sindroamenefrologice (sindromul nefritic, sindromul nefrotic,hipertensiunea arteriala secundara renala,insuficienta renala acuta si cronica)


5.

PATOLOGIA APARATULUI RENOURINAR Bolile glomerulare (caracteristici clinicobiologicegenerale, glomerulonefrita acuta difuzapoststreptococica). Infectia urinara. Nefropatiiletubulointerstitiale (pielonefrita acuta si cronica)


6.PATOLOGIA CARDIOVASCULARA – Semne,simptome, metode de investigaţie in afecţiunileaparatului cardiovascular. Hipertensiuneaarteriala. Hipotensiunea arteriala


7.

PATOLOGIA CARDIOVASCULARA Ateroscleroza. Cardiopatia ischemica (anginapectorala, infarctul miocardic acut). Reumatismularticular acut.Valvulopatii (stenoza mitrala,insuficienta mitrala, stenoza aortica, insuficientaaortica). Insuficienta cardiaca


8.PATOLOGIA CARDIOVASCULARA Endocardita, pericardita, miocardita. Tulburari deritm si conducere. Boli ale arterelor si venelor


9.

BOLI HEMATOLOGICE Semne, simptome,metode de investigaţie in afecţiunilehematologice. Anemia. Poliglobulia. Sindroamemieloproliferative. Tulburari ale hemostazei.Leucemii. Limfoame. Leucopenia


10.

BOLILE TUBULUI DIGESTIV SI ANEXELOR Semne, simptome, metode de investigaţie inafecţiunile aparatului digestiv. Bolile esofagului,stomacului si duodenului. Bolile intestinului.Sindroame de malabsorbtie.


11.BOLILE TUBULUI DIGESTIV SI ANEXELOR Bolile ficatului. Afectiunile vezicii biliare si a cailorbiliare. Afectiunile pancreasului


12.

BOLI DE NUTRITIE SI METABOLISM. BOLIENDOCRINE Semne, simptome, metode deinvestigaţie in afecţiunile sistemului endocrin.Tulburari ale metabolismului lipidic. Obezitatea.Sindromul metabolic. Hiperuricemii. Diabetulzaharat. Bolile tiroidei. Bolile hipofizei,suprarenalelor


13.

BOLI MUSCULOSCHELETALE SI ALETESUTULUI CONJUNCTIV Semne, simptome,metode de investigaţie in bolile ţesutuluiconjunctiv. Poliartrita reumatoida. Spondilitaanchilozanta. Artropatii reactive Sindromul Reiter.Lupusul eritematos sistemic. Scleroza sistemica.Vasculite sistemice. Polimiozita si dermatomiozita.Boala artrozica.


14. NOTIUNI DE ETICA IN PRACTICA CLINICA Prezentare orala +multimedia

Semestrul II

Semestrul II1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.Bibliografie:1.Simptome si semne in practica farmacistului, 2015, University Press Targu Mures1.Dogaru G, Carasca E – Curs de patologie medicala, UMF Targu Mures, 20002.Longmore M, Wilkinson IB, Turmezei T, Cheung CK Oxford Handbook of Clinical Medicine,Oxford University Press, 2007 Bibliografie facultativăHarrison Principiile medicinei interne, ediţia a 14 a (2 în limba română), Ed. Teora, Bucuresti, 2004 Nr.crt. 8.1 Seminar / Laborator / Lucrări practice / Stagii Metode de predare Nr.


Semestrul I

1.

Anamneza: motivele prezentarii la medic,antecedente patologice, istoricul bolii, conditii deviata si munca. Simptome generale:fatigabilitatea, tulburarile somnului, cefaleea,transpiratiile, pruritul, sughitul, mirosul, setea,modificarile vocii si tulburarile de vorbire).Masurarea temperaturii, febra, frisonul. Examenulclinic general: talie, greutate, stare de nutritie.Constitutia pacientului, expresia fetei, modificari lanivelul ochilor si pleoapelor. Evaluarea starii deconstienta, tulburari ale starii de constienta

Demonstratii practice,prezentari de caz,exercitii interactive, etc

2.

Inspectia tegumentelor, paloarea, roseata,tulburari de pigmentatie, cianoza, icterul, eruptiicutanate, purpure, diateze hemoragice. Inspectiamucoaselor, modificari ale mucoaselor vizibile,enantemul. Modificari ale extremitatilor, modificarila nivelul unghiilor, noduli subcutanatiperiarticulari, tulburari trofice, modificarile parului


3.Patologia aparatului respirator: simptome sisemne in bolile aparatului respirator,caracteristicile anamnezei în bolile aparatuluirespirator


4.Patologia aparatului respirator: explorareafunctionala a aparatului respirator, disfunctiiventilatorii, insuficienta respiratorie


5. Patologia aparatului cardiovascular: simptome sisemne in bolile cardiovasculare


6.

Patologia aparatului cardiovascular: explorareaparaclinica a pacientului cu boli cardiovasculare(electrocardiograma, ecocardiografia, angiografia,cateterismul cardiac, etc) masurarea tensiuniiarteriale, pulsul arterial periferic, tahicardia,bradicardia


bradicardia

7.Patologia tubului digestiv si anexelor: simptome sisemne in bolile aparatului digestiv, regiunitopografice abdominale


8. Patologia tubului digestiv şi anexelor: explorareaparaclinică a tubului digestiv şi anexelor


9.Patologia aparatului renourinar: semnenefrologice, examenul urinii, explorari functionalerenale


10. Patologia aparatului renourinar: motiveleprezentarii, simptome functionaleDemonstratii practice,prezentari de caz,exercitii interactive, etc

11.

Boli de nutritie si metabolism: semne şi simptomein bolile de metabolism, evaluarea starii denutriţie, explorarea metabolismului glucidic,diabetul zaharat, explorarea metabolismului lipidic/ dislipidemii, obezitatea, explorareametabolismului purinelor: hiperuricemii, diatezeurice


12.Boli sistemice si reumatice: aspecte clinice sibiologice in bolile ţesutului conjunctiv, artrite siartroze, lupusul eritematos sistemic, sclerozasistemică – modificari clinice şi biologice


13.

Evaluarea sistemului muscular si osteoarticular,modificari de statică ale coloanei vertebrale.Atitudinea/ pozitia pacientului, pozitia activă,pozitia pasivă, tulburari de statică si dinamică,tulburari de mers


14.Patologie hematologica: simptome si semne inbolile hematologice, metode de explorare.Examinari paraclinice: principalele date delaborator normale si patologice


Semestrul II1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.Bibliografie:1.Dogaru G, Carasca E – Curs de patologie medicala, UMF Targu Mures, 20002.Longmore M, Wilkinson IB, Turmezei T, Cheung CK Oxford Handbook of Clinical Medicine,Oxford University Press, 2007 Bibliografie facultativăHarrison Principiile medicinei interne, ediţia a 14 a (2 în limba română), Ed. Teora, Bucuresti, 2004 9. Coroborarea conținuturilor disciplinei cu așteptările reprezentanților comunității,asociațiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

10. EvaluareTip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de





Examen teoretic final În funcție de specificuldisciplinei 60

Examen practic final În funcție de specificuldisciplinei 40

10.6 Standard minim de performanțăfolosirea şi pronunţarea corectă, definirea unor termeni medicali frecvent folosiţi (pe aparate şisisteme)efectuarea unei anamneze corecte cu extragerea principalelor elemente necesare formulării unuidiagnostic corectdiferenţierea unor afecţiuni curente pe baza tabloului clinic posibilitatea de a descrie principalele metode de diagnostic şi terapie (pe aparate şi sisteme)



1.2 Facultatea DE FARMACIE1.3 Departamentul DE ŞTIINŢE FARMACEUTICE DE SPECIALITATE (DSFS)1.4 Domeniul de studii SĂNĂTATE1.5 Ciclul de studii LICENŢĂ1.6 Programul de studii FARMACIE 2. Date despre disciplină2.1 Denumirea disciplinei PRACTICA DE SPECIALITATE2.2 Titularul activităților de curs 2.3 Titularul activităților de lp Conf. dr. Croitoru Mircea Dumitru, Asist. dr. Cârje Anca Gabriela2.4 Anul de studii III 2.5 Semestrul II 2.6 Tipul de evaluare C 2.7 Regimul disciplinei OBL 3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităților didactice)3.1 Număr de ore pe săptămână 30 3.2 din care curs 3.3 laborator (lp) 303.4 Total ore din planul de învățământ 90 3.5 din care curs 3.6 laborator (lp) 90


Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate și pe teren Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri Tutorial Examinări 2Alte activități 3.7 Total ore de studiu individual / săpt 3.8 Total ore pe semestru 903.9 Număr de credite 1 4. Precondiții (acolo unde este cazul)4.1 de curriculum4.2 de competențe 5. Condiții (acolo unde este cazul)5.1 de desfășurare a cursului5.2 de desfășurare a laboratorului 6. Competențe specifice acumulate

Competențe profesionaleCunoașterea modului de recepționare a substanțelormedicamentoase și a medicamentelor.Cunoașterea căilor de administrare a medicamentelor și aspecialităților farmaceutice.

Competențe transversaleStudiul formulării și preparării soluțiilor medicamentoase, apreparatelor extractive și a celor parenterale, precum și cunoaștereaspecialităților industriale din aceste categorii.Cunoașterea ceaiurilor medicinale.


7.1 Obiectivul general al disciplinei Însuşirea noţiunilor practice privind activitatea în farmacie.


Prin practica de specialitate studentul dobândeşte noţiuni legatede: recepţia calitativă şi cantitativă a medicamentelor; cunoaşterea căilor de administrare a medicamentelor, aspecialităţilor farmaceutice; formularea şi prepararea medicamentelor; cunoaşterea ceaiurilor medicinale; cunoaşterea eticii şi deontologiei farmaceutice.



Semestrul I1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.



Semestrul I1.2.3.4.5.6.7.8.

8.9.10.11.12.13.14.

Semestrul II

1.

RECEPŢIA MEDICAMENTELOR: recepţiacalitativă a medicamentelor şi a substanţelormedicamentoase, recepţia cantitativă şi valorică amedicamentelor şi a substanţelormedicamentoase, depozitarea medicamentelor încondiţii corespunzătoare.

2.

CUNOAŞTEREA CĂILOR DE ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR ŞI A SPECIALITĂŢILORFARMACEUTICE: cunoaşterea etapelor şi aparametrilor farmacocinetici ce caracterizeazămedicamentele, importanţa stabilirii corecte aposologiei medicamentelor în funcţie de timpul deînjumătăţire (doze de atac, doze de întreţinere),cunoaşterea modului de clasificare amedicamentelor conform diferitelor criterii,clasificarea medicamentelor după criteriul ATC,cunoaşterea noţiunii DCI, cunoaştereaprincipalelor reacţii adverse şi tratamentulacestora.

3.

FORMULAREA ȘI PREPARAREA SOLUȚIILOR.OPERAŢII TEHNOLOGICE SPECIFICE.CUNOAȘTEREA PREPARATELORPARENTERALE: participarea efectivă laprepararea rețetelor magistrale și a elaborărilor,taxarea și înregistrarea rețetelor, cunoaștereasoluțiilor medicamentoase de uz intern și extern,a preparatelor lichide bucofaringiene, nazale șiauriculare, cunoașterea soluțiilor extractiveapoase și alcoolice, precum și a extractelor,cunoașterea preparatelor farmaceutice sterile:parenterale și oftalmice.

4.CUNOAȘTEREA CEAIURILOR MEDICINALE:cunoașterea compoziției și a utilizărilorterapeutice.

5.

CUNOAȘTEREA ETICII ȘI DEONTOLOGIEIFARMACEUTICE: cunoașterea normelor decomportament față de pacienți și față de colegi,respectarea confidențialității datelor despreunitatea farmaceutică și despre pacient.

6.7.8.9.10.11.12.13.14.Bibliografie:1.Ciurba A., Activitatea în farmacie, Ed. University Press, Târgu Mureş, 2010.2.*** Farmacopeea Română, ediţia a Xa, Ed. Medicală, Bucureşti, 1993. 3.*** Farmacopeea Română, ediţia a Xa, Supliment 2000, Ed. Medicală, 2000. 4.*** Farmacopeea Română, ediţia a Xa, Supliment 2001, Ed. Medicală, 2002.

4.*** Farmacopeea Română, ediţia a Xa, Supliment 2001, Ed. Medicală, 2002. 5.*** Farmacopeea Română, ediţia a Xa, Supliment 2004, Ed. Medicală, 2004. 6.*** Farmacopeea Română, ediţia a Xa, Supliment 2006, Ed. Medicală, 2006.7.Chiriţă C., Marineci C. D., Agenda Medicală, Ed. Medicală, Bucureşti, 2013. 9. Coroborarea conținuturilor disciplinei cu așteptările reprezentanților comunității,asociațiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent programuluiEste necesar ca studentul practicant să cunoască modul de recepţie al medicamentelor, să poatăstabili corect posologia medicamentelor în funcţie de timpul de înjumătăţire (doze de atac, doze deîntreţinere). De asemenea este necesară cunoaşterea operaţiilor tehnologice utilizate la preparareasoluţiilor, cunoaşterea compoziţiei ceaiurilor medicinale. 10. EvaluareTip activitate 10.1 Criterii de





Examenteoreticfinal


Examenpracticfinal



100%

10.6 Standard minim de performanță cunoaşterea modului de recepţionare a medicamentelor; cunoaşterea modului de preparare a rețetelor magistrale și a elaborărilor; taxarea și înregistrarea rețetelor; cunoașterea normelor de comportament față de pacienți și față de colegi.



1.2 Facultatea DE FARMACIE1.3 Departamentul M2 ŞTIINŢE FUNCŢIONALE ŞI COMPLEMENTARE1.4 Domeniul de studii SĂNĂTATE1.5 Ciclul de studii LICENTĂ1.6 Programul de studii FARMACIE 2. Date despre disciplină2.1 Denumirea disciplinei PSIHOLOGIE MEDICALĂ2.2 Titularul activităților de curs Conf. dr. psih. Paşca Maria Dorina2.3 Titularul activităților de lp2.4 Anul de studii III 2.5 Semestrul II 2.6 Tipul de evaluare C 2.7 Regimul disciplinei OPŢ 3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităților didactice)3.1 Număr de ore pe săptămână 1 3.2 din care curs 1 3.3 laborator (lp)3.4 Total ore din planul de învățământ 14 3.5 din care curs 14 3.6 laborator (lp)


Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 8Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate și pe teren 4Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri 4TutorialExaminăriAlte activități3.7 Total ore de studiu individual / săpt 223.8 Total ore pe semestru 143.9 Număr de credite 2 4. Precondiții (acolo unde este cazul)4.1 de curriculum4.2 de competențe 5. Condiții (acolo unde este cazul)5.1 de desfășurare a cursului5.2 de desfășurare a laboratorului 6. Competențe specifice acumulate


Necesitatea cunoasterii particularitatilor de varsta ale pacientului Abordarea tratamentului medicamentos din perspectiva personalitatiipacientului Realizarea conexiunilor perceptive vizand comunicarea sirelationarea farmacistpacient

Competențe transversale Cunosterea manifestarilor destructurale ale bolii Identificarea elementelor concrete vizand munca in grupuriinterdisciplinare Necesitatea educatiei continue in domeniu stiintelor farmaceutice



7.1 Obiectivul general al disciplineiCunstientizarea importantei psihologiei medicale in demersulatitudinal comportamental al farmacistului in structuracomunicarii si relationarii cu pacientul.

7.2 Obiectivele specificecunosterea dimensiunilor psihologice ale bolii si ingrijireasanatatii cunoasterea particularitatilor de varsta ale pacientului aplicarea in cunostinta de cauza a strategiilor de comunicare



Semestrul I1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.

Semestrul II

1. 1. Ce este psihologia medicala ?conversatia,convorbirea,explicatia,demonstratia

2

2.2. Boala si dimensiunea sa psihologica,normalitate si anormalitate din perspectivepsihologice

conversatia,convorbirea,explicatia,demonstratia

2

3. 3. Intre evenimentul de viata si vulnerabilitate ;durere si situatie limita ; implicare adaptarestres


2

4. 4. Cunoaterea personalitatii umane si interrelatiaintre farmacist si pacient


2

5. 5. Structuri ale comunicarii si relationarii intrefarmacist si pacient


2

6.6. Rolul medicamentului in interventia terapeuticasi implicarea psihologica in copingul bolnavului delunga durata


2

7. 7. Momentul psihologic al comportamentuluiadictiv si elemente de psihoterapie


2

8.9.10.

11.12.13.14.Bibliografie:Athanasiu, A. Tratat de psihologie medicala, Ed. Infomedica, Bucuresti, 1998Iamandescu I. B. Psihologie medicala, Ed. Infomedica, Bucuresti, 1997Iamandescu I. B. Dimensiunea psihosociala a practicii medicale, Ed. Infomedica, Bucuresti 2002Lazarescu M. Psihopatologia clinica, Ed. Helicon, Timisoara, 1994Paşca M.D., Noi perspective în psihologia medicală, Editura University Press, Tg.Mureş, 2007.Popescu Bruma S. Psihologia sanatatii, Ed. Paralela 45, Pitesti, 2005Tudose Fl. O abordare moderna a psihologiei medicale, Ed. Infomedica Bucuresti, 2000Tudose Fl. Orizonturile psihologiei medicale, Ed. Medicala Bucuresti, 2003 Nr.crt. 8.1 Seminar / Laborator / Lucrări practice / Stagii Metode de


Semestrul I1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.

Semestrul II1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.Bibliografie: 9. Coroborarea conținuturilor disciplinei cu așteptările reprezentanților comunității,asociațiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent programuluiNecesitatea cunoasterii strategiilor de comunicare si relationare farmacistpacient in vedereaoptimizarii actului in sine, cunoscand totodata particularitatile de varsta si modalitatile de manifestarein dualitatea sanatateboala a pacientului. 10. Evaluare

10.3 Pondere

Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Ponderedin nota finală




Examen teoretic final În funcție de specificuldisciplinei

Test de evaluare acunostintelorscris 100%

Examen practic final10.6 Standard minim de performanță sa sustina in termeni stiintifici subiectul abordat sa cunoasca strategiile de abordare ale pacientului sa se exprime : logic, coerent, corect, inteligibil si matur



1.2 Facultatea DE FARMACIE1.3 Departamentul DE ȘTIINȚE FARMACEUTICE DE SPECIALITATE (DSFS)1.4 Domeniul de studii SĂNĂTATE1.5 Ciclul de studii LICENŢĂ1.6 Programul de studii FARMACIE 2. Date despre disciplină2.1 Denumirea disciplinei TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ2.2 Titularul activităților de curs Prof. dr. Ciurba Adriana2.3 Titularul activităților de lp Conf. dr. Todoran Nicoleta, Șef lucr. dr. Rédai Emöke2.4 Anul de studii III 2.5 Semestrul I/II 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei OBL 3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităților didactice)3.1 Număr de ore pe săptămână 5/5 3.2 din care curs 2/2 3.3 laborator (lp) 3/33.4 Total ore din planul de învățământ 70 3.5 din care curs 28/28 3.6 laborator (lp) 42/42


Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 2,5/2,5Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate și pe teren 1/1Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri 1,5/0,5Tutorial 0,5/0,5Examinări 0,5/0,5Alte activități 3.7 Total ore de studiu individual / săpt 11/103.8 Total ore pe semestru 154/1403.9 Număr de credite 6/5 4. Precondiții (acolo unde este cazul)4.1 de curriculum 4.2 de competențe 5. Condiții (acolo unde este cazul)5.1 de desfășurare a cursului

5.2 de desfășurare a laboratoruluiCunoaşterea şi respectarea regulamentului disciplinei (ROI), anormelor de protecţia muncii în laboratoare (NPM), prevenirea şistingerea incendiilor (PSI) şi a intervenţiilor în situaţii de urgenţa(ISU).


Semestrul I:Preformularea și formularea (proiectarea) unui medicament subformă de soluție, în corelație cu calea de administrare și scopulterapeutic urmărit. Prepararea medicamentelor, a suplimentelornutritive și a produselor dermocosmetice sub formă de soluție.Corelarea eficienței terapeutice cu factorii de preformulare, deformulare și tehnologici. Condiționarea primară și secundară asoluțiilor medicamentoase, depozitarea și conservarea acestora.Asigurarea calității produselor medicamentoase, a suplimentelor


Asigurarea calității produselor medicamentoase, a suplimenteloralimentare și a produselor dermocosmetice lichide.Exemple de preparate farmaceutice sub formă de soluții și modul deeliberare a acestora din farmacie. Consilierea privind modul deadministrare. Reguli de Bună Practică Farmaceutică privind preparareamedicamentelor și conservarea acestora. Semestrul II:Asigurarea sterilității preparatelor medicamentoase. Sterilizarea șipregătirea condițiilor de lucru. Formularea și prepararea aerosolilor,emulsiilor și suspensiilor farmaceutice. Asigurarea stabilității acestora.Exemple de preparate farmaceutice sub formă de preparateparenterale, aerosoli, emulsii și suspensii. Modul de eliberare aacestora din farmacie. Consiliere privind modul de administrare.Reguli de Bună Practică Farmaceutică privind preparareamedicamentelor și conservarea acestora.


Semestrul I:Identificarea dificultăţilor de formulare și preparare a soluțiilor.Stabilirea metodelor de preparare (dizolvare) și identificareaproblemelor care pot să apară. Muncă în echipă în vederea găsirii soluțiilor optime de formulare șipreparare. Argumentare și contraargumentare în raport cu diferitelesoluții propuse. Utilizarea eficientă a surselor informaționale. Semestrul II:Identificarea dificultăţilor de formulare și preparare a preparatelorparenterale, aerosolilor, emulsiilor și suspensiilor. Stabilirea metodelorde preparare și identificarea problemelor care pot să apară. Activitate în echipă în vederea găsirii soluțiilor optime de formulare șipreparare a medicamentelor sterile, a emulsiilor și suspensiilor.Argumentare în raport cu diferitele soluții propuse de formulare șipreparare.Utilizarea eficientă a surselor informaționale.



Semestrul I:Cunoaşterea aspectelor teoretice şi practice care stau la bazaformulării, preparării, conservării şi condiţionării soluţiilormedicamentoase de uz intern, de uz extern și a soluțiilorextractive din produse vegetale. Aprofundarea metodelor decontrol a calităţii acestor forme farmaceutice. Semestrul II:Cunoașterea metodelor de asigurare a sterilității preparatelor.Condiții aseptice de preparare a medicamentelor. Cunoaştereaaspectelor teoretice şi practice care stau la baza formulării,preparării, conservării şi condiţionării preparatelor sterile, asoluțiilor coloidale, aerosolilor, emulsiilor și suspensiilorfarmaceutice. Aprofundarea metodelor de control a acestorforme farmaceutice.Semestrul I:Disciplina are ca scop iniţierea primară şi în profunzime astudenţilor cu profilul specific al activităţii de preparare a soluțiilormedicamentoase atât în farmacie cât şi în industria farmaceutică.Se expun noţiuni despre medicament, materii prime, operaţiigenerale şi specifice folosite la prepararea formelorfarmaceutice, căi de administrare, factori care influenţeazăbiodisponibilitatea substanţelor active, produse de condiţionareprimară şi secundară a medicamentelor. Se pune accent pe formularea produselor farmaceutice subformă de soluţii, pe tehnologiile de preparare a acestora ţinânduse cont de influenţa diferitelor variabile asupra eficienţeiterapeutice a preparatelor, pe condiționarea acestora și pe

7.2 Obiectivele specificeterapeutice a preparatelor, pe condiționarea acestora și pecontrolul lor de calitate. Semestrul II:Disciplina are ca scop iniţierea primară şi în profunzime astudenţilor cu profilul specific al activităţii de preparare amedicamentelor atât în farmacie cât şi în industria farmaceutică. Se expun noţiuni despre sterilitate, spații speciale destinatepreparării produselor sterile, materii prime și operaţii generale şispecifice folosite la preparare. Controlul de calitate șicondiţionarea primară şi secundară a medicamentelor sterile. Se pune accent pe formularea produselor farmaceutice subformă de aerosoli, emulsii și suspensii, pe tehnologiile specificede preparare a acestora ţinânduse cont de influenţa diferitelorvariabile asupra stabilității și eficienţei terapeutice a preparatelor.



1.

Implicații ale Biofarmaciei la formulareapreparatelor medicamentoase. Etapabiofarmaceutică în evoluția medicamentului înorganism. Biodisponibilitate. Concepereamedicamentului în vederea asigurăriibiodisponibilității optime. Evaluareabiodisponibilității prin determinarea unorparametri in vitro. Noțiuni de echivalență șibioechivalenţă.

Prezentareorală+multimedia 2

2.Influența formei farmaceutice, a preformulării,formulării, precum și a tehnologiei de preparareasupra biodisponibilității substanței active dinpreparatele medicamentoase.


3.

Soluţiile ca sisteme disperse omogene:Clasificare, materii prime, auxiliare şi solvenţi.Apa distilată, apa demineralizată. Distilatoareindustriale cu efect simplu, cu efect dublu, cutermocompresie şi transmembranare. Altemetode de purificare a apei.


4.

.Prepararea soluțiilor medicamentoase.Dizolvarea substanțelor active şi factorii careinfluenţează dizolvarea şi viteza de dizolvare aacestora. Metode de aducere în soluţie asubstanţelor active greu solubile.


5. Solubilizarea substanțelor active prin complexarecu ciclodextrine. Dispersii solide.


6.Aplicații ale diferitelor metode dedizolvare/solubilizare la formularea unor soluții cusubstanțe active din clase biofarmaceuticediferite.


7.

Operaţii generale utilizate la prepararea soluţiilor.Flux tehnologic și aparatură la preparareasoluţiilor în farmacie şi industrie. Controlul,condiţionarea, stabilitatea şi conservarea soluţiilormedicamentoase.


8.Soluții medicamentoase apoase pentru uz oral:formulare, preparare, condiționare, conservare șicontrol. Categorii de preparate. Particularități alesiropurilor și picăturilor orale.


9.Asigurarea caracterelor organoleptice și stabilitățiifizicochimice și microbiologice ale soluțiilormedicamentoase


10. Soluţii medicamentoase neapoase pentru uz oralși cu aplicații cutanate. Exemple


10. și cu aplicații cutanate. Exemple multimedia 2

11.

Soluţii cu aplicaţii speciale pe mucoase: Soluţiidestinate administrării pe mucoasabucofaringiană și pe mucoasa nazală. Condiţiianatomofiziologice specifice, formularea,tehnologii de obţinere, condiţionarea şiconservarea lor. Exemple magistrale, oficinale şitipizate.


12.

Soluţii destinate administrării pe mucoasaauriculară: Condiţii anatomofiziologice specifice,formularea, tehnologii de obţinere, condiţionareaşi conservarea lor. Exemple magistrale, oficinaleşi tipizate.


13.

Soluţii şi preparate extractive din plante: Factoricare influenţează extracţia principiilor active dinproduse vegetale. Procedee de extracţie. Soluţiiextractive apoase: preparare, condiţionare,conservare, control şi exemple.


14.Soluţii extractive alcoolice și extracte vegetale:preparare, condiţionare, conservare, control şiexemple.


Semestrul II

1.

Particularitățile căii parenterale de administrare amedicamentelor. Principii de bună fabricație apreparatelor sterile. Blocul steril pentruprepararea medicamentelor injectabile. Spații delucru și echipamente. Pregătirea materialelor șirecipientelor. Sterilitate. Metode de sterilizare


2.Condiții de calitate farmaceutică specificemedicamentelor parenterale: sterilitate,apirogenitate, izotonie, izoionie, izohidrie,inocuitate, lipsa particulelor insolubile la soluții.


3.

Medicamente injectabile: Generalităţi și categoriide preparate. Materii prime, cerinţe privindpuritatea substanţelor active, solvenţi utilizaţi.Prepararea și condiţionarea medicamentelorinjectabile, condiţii de calitate şi controlul fizicochimic şi biologic. Medicamente injectabileradioactive. Preparate injectabile cu acţiuneretard.


4.

Medicamente perfuzabile: Deosebiri faţă desoluţiile injectabile. Recipiente şi saci dinplastomeri pentru condiţionarea medicamentelorperfuzabile, condiţii de calitate. Exemple de soluţiiperfuzabile utilizate pentru restabilirea echilibruluihidroelectrolitic şi acidobazic, soluţii şi emulsiiparenterale cu rol energetic, soluţii folosite înmetabolismul reconstituant, înlocuitori de plasmă,soluţii pentru hemodializă şi dializă peritoneală şiperfuzii medicamentoase.


5.

Condiţii de calitate şi control ale soluțiilor șiemulsiilor perfuzabile. Exemple de preparateperfuzabile. Preparate oftalmice: Generalităţi.Categorii de preparate. Particularități ale căiioftalmice de administrare a medicamentelor.Biodisponibilitatea substanței active din preparateoftalmice.


6.

Formularea soluţiilor oftalmice, asigurareaizotoniei, izohidriei şi sterilităţii colirelor.Prepararea, controlul şi condiţionareapreparatelor oftalmice lichide. Exemple de picăturioftalmice. Înlocuitori de lacrimi, băi oculare, soluţiipentru lentile de contact, lamele oculare.


Soluţii coloidale: Sisteme disperse

7.

Soluţii coloidale: Sisteme disperseultramicroeterogene utilizate în practica medicală.Caracteristicile coloizilor liofobi şi ale coloizilorliofili cu aplicații farmaceutice. Stabilitateadispersiilor coloidale și proprietăți reologice aleacestora.


8.

Coloizi macromoleculari obţinuţi din produsenaturale, semisintetice şi sintetice. Coloizi liofili deinteres farmaceutic. Caractere, interacţiuni,conservare, stabilitate. Utilitatea soluţiilorcoloidale în tehnologia farmaceutică.


9.

Aerosoli medicamentoşi: Categorii de aerosolimedicamentoși. Biodisponibilitateamedicamentelor după administrare prinpulverizare. Avantaje şi dezavantaje aleadministrării sub formă de aerosoli. Formulareaaerosolilor, gaze propulsoare şi metode decondiţionare. Recipiente pentru aerosoli.


10.Asigurarea stabilității aerosolilor. Controlul decalitate. Exemple industriale de aerosoli inhalatorişi cu aplicaţie pe piele şi pe mucoase. Pulberiinhalatorii.


11.Emulsii medicamentoase: Generalităţi, clasificare,factori care influenţează stabilitatea emulsiilor.Mecanismul și modul de acţiune al emulgatorilor.Emulgatori utilizați la formularea emulsiilor.


12.

Prepararea emulsiilor în farmacie şi industrie.Aparate de emulsionat şi omogenizatoare.Asigurarea stabilităţii emulsiilor, conservarea şicontrolul de calitate. Exemple de emulsiifarmaceutice.


13.Suspensii farmaceutice: Factorii care influenţeazăstabilitatea suspensiilor. Fenomene deinstabilitate. Formularea suspensiilor floculate şidefloculate.


14.Prepararea suspensiilor în farmacie și industrie.Controlul de calitate al suspensiilor. Exemplemagistrale şi industriale de suspensii de uz internşi extern.


Bibliografie:Semestrul I:Bibliografie obligatorie:1.Popovici I, Lupuleasa D Tehnologie farmaceutică, vol.1, ediţia aIIIa, Ed. Polirom, Iaşi, 2011. 2.Leucuţa SE Tehnologie farmaceutică industrială, Ed. Dacia ClujNapoca, 2001.3.***European Pharmacopoeia, 8rd Edition, Strasbourg, 2016.4.***Farmacopeea Română, ediţiile aIXa (1976), aXa (1993) şi Suplimentele FR X (2000, 2002,2004, 2006).Bibliografie facultativă:1.Popovici A, Ban I Tehnologie farmaceutică, Ed. Tipomur, TârguMureş, 2004.2.***Ordin nr.75/03.02.2010 privind aprobarea Regulilor de bună practică farmaceutică.3.***Memomed memorator comentat al medicamentelor de uz uman înregistrate în România, Ed.Minesan, Bucureşti.4.***Nomenclatorul Medicamentelor de uz uman, Ed. Medicală, Bucureşti (sau ediţia electronicăpublicată de siteul Agenţiei Naţionale a Medicamentului http://www.anm.ro/anm/anm_list.asp). Semestrul IIBibliografie obligatorie:1.Ciurba A, Todoran N, Rédai E, Sipos E, Aspecte practice de Tehnologie farmaceutică. Vol 2,Editura University Press Tîrgu Mureş, 2015.2.Popovici I, Lupuleasa D Tehnologie farmaceutică, vol.1, ediţia aIIIa, Ed. Polirom, Iaşi, 2011.3.Popovici I, Lupuleasa D Tehnologie farmaceutică, vol. 2, Ed. Polirom, Iaşi, 2008.4.Leucuţa SE Tehnologie farmaceutică industrială, Ed. Dacia ClujNapoca, 2001.5.***European Pharmacopoeia, 8rd Edition, Strasbourg, 2016.6.***Farmacopeea Română, ediţiile aIXa (1976), aXa (1993) şi Suplimentele FR X (2000, 2002,2004, 2006).

2004, 2006).Bibliografie facultativă:1.Popovici A, Ban I Tehnologie farmaceutică, Ed. Tipomur, TârguMureş, 2004.2.Popovici A, Urşică L Emulsii multiple, Ed. Napoca Star, Cluj, 2002.3.***Ordin nr.75/03.02.2010 privind aprobarea Regulilor de bună practică farmaceutică4. ***Memomed memorator comentat al medicamentelor de uz uman înregistrate în România, Ed.Minesan, Bucureşti.5. ***Nomenclatorul Medicamentelor de uz uman, Ed. Medicală, Bucureşti (sau ediţia electronicăpublicată de siteul Agenţiei Naţionale a Medicamentului http://www.anm.ro/anm/anm_list.asp). Nr.crt. 8.1 Seminar / Laborator / Lucrări practice / Stagii Metode de predare Nr.ore Observații

Corelarecu ICS

Semestrul I

1.

Aspecte organizatorice: Prelucrarearegulamentelor (ROI, NPM, PSI şi ISU). Noţiunigenerale despre prepararea medicamentelor înfarmacie: Modul de prescriere în reţetemagistrale. Condiţionarea şi conservareasubstanţelor şi medicamentelor. Exersareamodului de etichetare.

Prezentare orală +multimedia +demonstrațiipractice + fişă delucru cu cerinţeconcret formulate.

3

Aplicaţiipracticeefectuateindividual destudenţi.

2.Operaţii generale la prepararea medicamentelor:Balanţe farmaceutice şi reguli de cântărire.Cântărirea a substanţelor solide. Verificareamăsurilor dozatoare aproximative pentru pulberi.

Prezentare orală +multimedia +demonstrațiipractice+ fişă delucru cu cerinţeconcret formulate.

3


3.Cântărirea substanţelor semisolide şi lichide.Măsurarea lichidelor în picături. Picătorul normalşi picătorul etalonat în laborator. Verificareamăsurilor dozatoare aproximative pentru lichide.


3


4.

Mărunţirea şi pulverizarea solidelor prin triturareîn mojar. Sortarea prin cernere a produselorvegetale. Condiţionarea produselor cucomponenţi volatili, în scopul păstrării în farmacie,respectiv pentru eliberarea din farmacie.


3


5.

Dizolvarea, filtrarea, clarificarea şi decolorarea caoperaţii la prepararea soluţiilor: reguli practice înfarmacie. Soluţii medicamentoase: Preparareasoluţiilor apoase, cu formulări oficinale sauformulări elaborate. Înregistrarea preparării înfarmacie.


3


6.

Siropuri, Ape aromatice, Limonade ca soluţii cucompoziţii speciale. Aplicarea metodelor oficinalede preparare pentru obţinerea de produse cucalitatea farmaceutică impusă de prevederileoficinale.


3


7.Soluţii apoase magistrale simple şi compuse.Verificarea solubilităţii. Aplicarea tehnicilor dedizolvare pentru cazul în care substanţele suntsolubile. Înregistrarea preparării în farmacie.


3


8.Soluţii apoase magistrale cu substanţe greusolubile sau cu particularităţi de dizolvare.Rezolvarea unor incompatibilităţi de asociere.


3


Soluţii alcoolice: Prepararea fomulărilor oficinale Prezentare orală + Aplicaţii

9.

Soluţii alcoolice: Prepararea fomulărilor oficinaleşi magistrale. Calcule cu date din tabelelealcoolmetrice, respectiv cu formule matematicepentru formularea alcoolului de diferiteconcentraţii.


3


10.

Soluţii în solvenţi vâscoşi şi soluţii cu vehiculcompus: Prepararea fomulărilor oficinale şimagistrale. Exersarea abilităţii de a stabili tehnicade preparare în funcţie de proprietăţilecomponentelor asociate.


3


11.Preparate cu aplicaţii speciale: Soluţiibucofaringiene, rinologice şi otologice.Prepararea fomulărilor oficinale, magistrale şi aspecialităţilor industriale.


3


12.Preparate extractive din plante: Aplicareatehnicilor de extracţie pentru realizareapreparatelor magistrale. Exersarea abilităţilor delucru în echipă, întro activitate complexă de grup.


3


13.Preparate extractive hidroalcoolice: Tincturi şiExtracte vegetale. Aparatura specifică. Discuţii şiconsultaţii. Exersarea abilităţilor de lucru înechipă, întro activitate complexă de grup.


3


14.

Probă practică de evaluare a competenţelordobândite: Studentul întocmeşte un referat înscris şi prepară individual o soluţie magistrală şirespectiv o soluţie oficinală (elaborată), conformmetodelor descrise în referat.

3

Bilet deexaminare cudouăsubiecte clarformulate şibarem denotare.

Semestrul II

1.

Aspecte organizatorice. Medicamente sterile:Asigurarea sterilităţii. Calitatea şi pregătirearecipientelor pentru produse parenterale. Calculespeciale: Utilizarea tabelului cu doze maxime dinFR X.


3

Aplicaţiipractice şicalculeefectuateindividual destudenţi.

2.

Preparate injectabile: Aplicarea prevederiloroficinale în cazuri concrete de preparare.Asigurarea izotoniei soluţiilor apoase. Calculespeciale: Reguli la verificarea dozelor prescrisepentru adulţi.


3


3.

Preparate perfuzabile: Aplicarea prevederiloroficinale în cazuri concrete de preparare.Formularea perfuziilor. Calcule speciale: Reguli laverificarea dozelor prescrise pentru copii, sugari,şi vârstnici.


3


4.Reguli la condiţionarea şi etichetarea produselorparenterale. Calcule speciale: Stabilireacompoziţiei perfuziilor destinate corectăriideficitelor hidroelectrolitice. Exersarea calculelor.


3


Teste şi metode pentru controlul calităţiiPrezentare orală +multimedia +

Aplicaţiipractice şi

5.Teste şi metode pentru controlul calităţiipreparatelor parenterale: Sterilitate. Impurităţipirogene. Aspectul soluţiilor.

multimedia +demonstrațiipractice+ fişă delucru cu cerinţeconcret formulate.

3practice şicalculeefectuateindividual destudenţi.

6.Picături pentru ochi: Prepararea picăturilorsoluţiiapoase. Asigurarea sterilităţii preparatelormultidoze. Calcule speciale: Exersarea calculelorde verificare a dozelor pentru adulţi.


3


7.Asigurarea sterilităţii colirelor unidoze. Tipuri derecipiente, mod de condiţionare şi etichetare.Calcule speciale: Exersarea calculelor deverificare a dozelor pentru copii.


3


8.Dispersii coloidale: Categorii de coloizi.Prepararea soluţiilor coloidale în practica dereceptură. Calcule speciale: Exersarea calculelorde verificare a dozelor pentru sugari.


3


9.Emulsii farmaceutice: Aplicarea metodei oficinalede obţinere a vehiculului pentru prescripţiimagistrale. Calcule speciale: Exersarea calculelorde verificare a dozelor pentru vârstnici.


3


10.Calcule pentru formularea emulsiilor. Obţinereade emulsii stabile şi compatibile cu calea deadministrare. Modul de condiţionare, etichetare şiconservare a preparatelor de tip emulsii.


3


11.

Suspensii farmaceutice: Asigurarea mărimiiparticulelor suspendate. Prepararea suspensiilorde uz extern. Calcule speciale: Verificareadozelor în prescripţii pentru suspensii de uzintern.


3


12.Prepararea suspensiilor de uz intern. Aplicareametodei de dispersare în vehiculul lichid. Calculespeciale: Exersarea calculelor de verificare adozelor pentru prescripţii cu particularităţi.


3


13.Formularea unor preparate de aerosolizat.Aprofundarea unor tehnici de calcul şi preparareprin discuţii şi consultaţii.


3


14.

Probă practică de evaluare a competenţelordobândite: Studentul întocmeşte un referat înscris care conţine şi calcule farmaceutice specialeşi respectiv prepară individual o soluţie magistralăsau o soluţie oficinală (elaborată), conformmetodei descrise în referat.

3

Bilet deexaminare cudouăsubiecte clarformulate şibarem denotare.

Bibliografie:Semestrul IBibliografie obligatorie:1.Todoran N, Redái E, Antonoaea A, Ciurba A Ghidul activităţilor practice de Tehnologiefarmaceutică, vol.1, Prepararea soluțiilor medicamentoase și a produselor extractive din plante;

farmaceutică, vol.1, Prepararea soluțiilor medicamentoase și a produselor extractive din plante;Ed.University Press, Tîrgu Mureș, 2016.2.***Farmacopeea Română, ediţiile aIXa (1976), aXa (1993) şi Suplimentele FR X (2000, 2002,2004, 2006).3.***Ordin nr.75/03.02.2010 privind aprobarea Regulilor de bună practică farmaceutică.4. ***Legea nr.339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante şipsihotrope.5. ***Hotărarea Consiliului Ştiinţific al Agenţiei Naţionale a Medicamentului nr. 7/7.01.2003referitoare la modificarea încadrării unor preparate farmaceutice din categoria Separanda sauVenena din Farmacopeea Română, ediţia a Xa.6. ***Legea nr.360/2003 privind regimul substanţelor şi preparatelor chimice periculoase.7. ***Legea nr.300/2002 privind regimul juridic al precursorilor folosiţi la fabricarea ilicită a drogurilor.Bibliografie facultativă:1.Leucuţa SE, Preda M, Achim M: Prepararea medicamentelor îndrumător pentru studenţii defarmacie, Ed. Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu”, ClujNapoca, 2001.2.Vlaia L, Lupuleasa D et al. Prepararea medicamentelor Baze practice, vol.1, Ed. Mirton,Timişoara, 2009.3.***European Pharmacopoeia, 8rd Edition, Strasbourg, 2016.4.***Legea nr.143/2000 privind combaterea şi traficul ilicit de droguri. Semestrul IIBibliografie obligatorie:1.Todoran N, Redái E, Antonoaea P, Ciurba A Ghidul activităţilor practice de Tehnologiefarmaceutică, vol.2, Prepararea medicamentelor sterile și a produselor lichide eterogene. Calculefarmaceutice, Ed.University Press, Tîrgu Mureș, 2016.2.***Farmacopeea Română, ediţiile aIXa (1976), aXa (1993) şi Suplimentele FR X (2000, 2002,2004, 2006)3.***Ordin nr.75/03.02.2010 privind aprobarea Regulilor de bună practică farmaceutică4.***Hotărarea Consiliului Ştiinţific al Agenţiei Naţionale a Medicamentului nr. 1/27.03.2009referitoare la aprobarea Ghidului privind bună practică de fabricaţie pentru medicamentele sterile.Bibliografie facultativă:1.Leucuţa SE, Preda M, Achim M: Prepararea medicamentelor îndrumător pentru studenţii defarmacie, Ed. Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu”, ClujNapoca, 2001.2.Leucuţa SE, Achim M, Tomuţa I Tehnologie farmaceutică industrială Procedee de laborator, Ed.Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu”, ClujNapoca, 2005.3.***European Pharmacopoeia, 8rd Edition, Strasbourg, 2016. 9. Coroborarea conținuturilor disciplinei cu așteptările reprezentanților comunității,asociațiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent programuluiSemestrul I:Farmacistul trebuie să cunoască compoziția preparatelor din farmacie sub formă de soluții,tehnologia de preparare, condiționarea acestora și conservarea. Se impune cunoașterea modului deadministrare, corelat cu indicația terapeutică. În industria farmaceutică, farmacistul trebuie să cunoască modul de formulare și preparare asoluțiilor medicamentoase, precum și controlul farmacotehnic al acestora. Cunoaşterea fomulării şi metodelor de obţinere a soluţiilor precum şi a preparatelor extractive dinplante conferă farmacistului fundamentul abilităţii de a urmări stabilitatea preparatelor şi de a consiliacorect administrarea unor astfel de produse, la eliberarea acestora din farmacie. Semestrul II:Farmacistul trebuie să cunoască compoziția medicamentelor din farmacie sub formă de preparateparenterale, oftalmice și a altor preparate sterile, tehnologia de preparare, condiționarea șiconservarea acestora. Se impune cunoașterea modului de administrare, corelat cu indicațiaterapeutică. În industria farmaceutică, farmacistul trebuie să cunoască modul de formulare și preparare asoluțiilor medicamentoase sterile, a aerosolilor, emulsiilor și suspensiilor, precum și controlul decalitate al acestora.Cunoaşterea fomulării şi metodelor de obţinere a preparatelor sterile precum şi a preparatelor fluidecu structuri microeterogene conferă farmacistului fundamentul abilităţii de a urmări stabilitateapreparatelor şi de a consilia corect administrarea unor astfel de produse, la eliberarea acestora dinfarmacie. 10. EvaluareTip 10.1 Criterii de 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere

Tipactivitate

10.1 Criterii deevaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere


La cursCunoașterea noțiunilorprezentate Activitateîn sistem TBL

Evaluare scrisă sub formă de test grilă Discuții 5%


Cunoașterea metodelorde formulare șipreparare. Îndemânare și abilitățipractice. Abilităţi delucru în echipă.

Activitatea din timpul semestrului (activitate lalucrări practice, participarea la discuții, laactivităţi de grup, rezultatele obținute laevaluările de pe parcursul semestrului. Examinare individuală prin proba de verificarepractică.

25%

10.5Evaluarefinală

Examenteoreticfinal

Cunoașterea noțiunilorprezentate. Evaluare finală scrisă sub formă de test grilă. 70%

Examenpracticfinal

10.6 Standard minim de performanțăSemestrul I:Capacitatea de formulare și preparare a unei soluții medicamentoase în corelație cu calea deadministrare și scopul terapeutic urmărit. Aducerea în soluție a substanțelor medicamentoase greu solubile sau insolubile și evitareaincompatibilităților dintre componente. Alegerea unei metode potrivite de extracţie a principiilor active din produse vegetale. Controlul farmacotehnic al formei farmaceutice și conservarea acesteia.Consilierea pentru administrarea corectă a soluţiilor medicamentoase şi a preparatelor extractivedin plante. Semestrul II:Capacitatea de formulare și preparare a unui preparat medicamentos din categoria preparatelorsterile. Cunoașterea metodelor de asigurare a sterilității preparatelor. Alegerea unei metode potrivite pentru sterilizarea unei substanţe sau a unui preparat. Abilitatea de a efectua calcule speciale pentru formularea unor produse şi pentru verificarea dozelorprescrise. Cunoașterea formulării și preparării aerosolilor, emulsiilor și suspensiilor farmaceutice. Controlul farmacotehnic al formelor farmaceutice și conservarea acestora.Consilierea pentru administrarea corectă a preparatelor sterile şi a preparatelor fluide cu structurimicroeterogene.



1.2 Facultatea DE FARMACIE1.3 Departamentul DE ȘTIINȚE FARMACEUTICE DE SPECIALITATE (DSFS)1.4 Domeniul de studii SĂNĂTATE1.5 Ciclul de studii LICENŢĂ1.6 Programul de studii FARMACIE 2. Date despre disciplină2.1 Denumirea disciplinei BIOFARMACIE ŞI FARMACOCINETICĂ2.2 Titularul activităților de curs Conf dr. Croitoru Mircea Dumitru (S1) (tit.)

2.3 Titularul activităților de lpConf. dr. Croitoru Mircea Dumitru (tit. + plata cu ora intern);Conf. dr. Fülöp Ibolya (tit. + plata cu ora intern), drd. FogarasiErzsebet (plata cu ora)

2.4 Anul de studii IV 2.5 Semestrul I 2.6 Tipul de evaluare C 2.7 Regimul disciplinei OBL 3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităților didactice)3.1 Număr de ore pe săptămână 4 3.2 din care curs 2 3.3 laborator (lp) 23.4 Total ore din planul de învățământ 56 3.5 din care curs 28 3.6 laborator (lp) 28


Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 1Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate și pe teren 2Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri 1TutorialExaminări 2Alte activități3.7 Total ore de studiu individual / săpt 43.8 Total ore pe semestru 1123.9 Număr de credite 4 4. Precondiții (acolo unde este cazul)4.1 de curriculum4.2 de competențe 5. Condiții (acolo unde este cazul)5.1 de desfășurare a cursului5.2 de desfășurare a laboratorului 6. Competențe specifice acumulate


cunoaşterea modurilor prin care proprietăţile fizicochimice alesubstanţei farmaceutice şi ale excipienţilor influenţează profilulplasmatic al substanţei şi biodisponibilitatea acesteia înţelegerea modului de calcul al dozelor şi intervalelor de dozare stabilirea pe criteriu farmacocinetic a dozelor


există în cadrul disciplinei lucrări practice în cursul cărora studenţiilucrează în echipă, asigurând astfel o conlucrare în echipă la sfârşitul experimentelor studenţii sunt rugaţi să prezinte rezultateleobţinute şi modul de calcul prin care leau obţinut, asigurând astfel

obţinute şi modul de calcul prin care leau obţinut, asigurând astfeldezvoltarea de abilităţi de comunicare orală



Asigurarea unor cunoştinţe despre factorii care influenţeazăsoarta unei substanţe medicamentoase în organism (absorbţie,distribuţie, metabolizare, eliminare) şi manipularea acestor factoriîn scopul dezvoltarii de produse farmaceutice mai eficiente şi maisigure.Asigurarea de cunoştinţe de calcul farmacocinetic şi statistic învederea monitorizării pe criteriu farmacocinetic a terapiei şi astudiului bioechivalenţei unor produse.


predarea de informaţii referitoare la mişcarea unei substanţefarmaceutice în organismul uman informarea studenţilor asupra factorilor care influenţeazăprocesele farmacocinetice prezentarea modului de calcul a unor parametrii farmacocinetici studiul utilizării unor programe informatice capabile a calculaparametrii farmacocinetici şi a estima bioechivalenţa unorproduse



1. Partea introductivă. Scurt istoric Prezentare orală +multimedia 2

2. Noţiuni de bază. Biodisponibilitatea. Prezentare orală +multimedia 2

3.Factori fizicochimici care influenţeazăbiodisponibilitatea: solubilitatea, viteza dedizolvare.


4.Factori fizicochimici care influenţeazăbiodisponibilitatea: pHul, gradul de ionizare,coeficientul de partiţie.


5.Factori fizicochimici care influenţeazăbiodisponibilitatea: gradul de dispersie,polimorfismul, hidratare, solvatare.


6.Factori fizicochimici care influenţeazăbiodisponibilitatea: Ecuaţiile lui Hammett, Taft şiHansch. Utilitatea lor în domeniul farmaceutic.


7. Studii biofarmaceutice folosite în preformulare. Prezentare orală +multimedia 2

8.Modelarea in vitro şi determinareabiodisponibilităţii. Determinarea vitezei de difuzietransmembranare.


9.Modelarea in vitro şi determinareabiodisponibilităţii. Determinarea vitezei de difuzietransmembranare.


10.Factori tehnologici care influenţeazăbiodisponibilitatea: substanţe auxiliare carefavorizează solubilizarea şi/sau dezagreagrea.

Sesiune TBL 2 SesiuneTBL

11. Interacţiunea formă farmaceutică efect biologic.Prospectarea de noi forme medicamentoase.


12. Cinetica medicamentului in organism. Modelulfarmacocinetic deschis monocompartimentat.


13.Modelul farmacocinetic deschis bicomartimentat.Cinetica non lineară şi riscurile terapeuticeprezentate de acest tip de cinetica..


14. Bioechivalenţa. Sesiune TBL 2 SesiuneTBL

Semestrul II

Semestrul II1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.Bibliografie:I. Bibliografie obligatorie 1. Florence AT, Atwood D Physichemical principles of pharmacy. Palgrave, New York, 19882. Leucuţa S Tehnologie farmaceutică industrială. Ed. Dacia, Cluj, 2001 3. Leucuța S Biofarmacie și farmacocinetică. Ed. Dacia, Cluj Napoca, 2002 II. Bibliografie facultativă 4. Lachmann L, Lieberman HA The tehory and practice of industrial pharmacy. Lea, FebigerPhiladelphia, 19765. Popovici A Bazele teoretice ale tehnologiei farmaceutice. Ed. Mirton, Timişoara, 19886. Roman L, Bojiţă M, Săndulescu R Validarea metodelor de analiză şi control. Ed. Med.,Bucureşti, 19888. XXX. Agentia Natională a Medicamentului Consiliul Ştiinţific: Hotărârea nr. 2/18,02,1999 Nr.crt. 8.1 Seminar / Laborator / Lucrări practice / Stagii Metode de


Semestrul I

1. Norme de protecţie a muncii în laboratorul debiofarmacie. prezentări orale 2

2. Studiul influenţei pHului asupra solubilităţiisubstanţelor medicamentoase

demonstraţiipractice 2

3. Studiul influenţei pHului asupra solubilităţiisubstanţelor medicamentoase


4. Determinarea logD în funcţie de pH pentru osubstanţă farmaceutică


5. Determinarea logD în funcţie de pH pentru osubstanţă farmaceutică


6. Determinarea in vitro a volumului aparent dedistribuţie.


7. Determinarea in vitro a clearanceului şi a timpuluide înjumătăţire.


8. Modelarea absorbţiei prin membrane. demonstraţiipractice 2

9. Influenţa unor factori asupra traversăriitransmembranare a unei substanţe.


10. Modelul farmacocinetic monocompartimentatadministrare intravasculara..


11. Modelul farmacocinetic monocompartimentatadministrare extravasculara..


12. Modelul farmacocinetic bicompartimentatadministrare extravasculara.


13. Calculul parametrilor farmacocinetici folositi la demonstraţii 2

13. Calculul parametrilor farmacocinetici folositi laestimarea bioechivalenţei: AUC, Tmax, Cmax.


14.Utilizarea programului farmacocinetic şi statisticKinetica. Estimarea bioechivalenţei a 2 produsefarmaceutice.


Semestrul II1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.Bibliografie:I. Bibliografie obligatorie 1. Florence AT, Atwood D Physichemical principles of pharmacy. Palgrave, New York, 19882. Leucuţa S Tehnologie farmaceutică industrială. Ed. Dacia, Cluj, 2001 3. Leucuța S Biofarmacie și farmacocinetică. Ed. Dacia, Cluj Napoca, 2002 II. Bibliografie facultativă 4. Lachmann L, Lieberman HA The tehory and practice of industrial pharmacy. Lea, FebigerPhiladelphia, 19765. Popovici A Bazele teoretice ale tehnologiei farmaceutice. Ed. Mirton, Timişoara, 19886. Roman L, Bojiţă M, Săndulescu R Validarea metodelor de analiză şi control. Ed. Med.,Bucureşti, 19888. XXX. Agentia Natională a Medicamentului Consiliul Ştiinţific: Hotărârea nr. 2/18,02,1999 9. Coroborarea conținuturilor disciplinei cu așteptările reprezentanților comunității,asociațiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului farmacistul trebuie să cunoască etapele în care o susbtanţă medicamentoasă ajunge din produsulfarmaceutic la receptor şi îşi exercită acţiunea. farmacistul trebuie să cunoască posibilităţile de apariţie a unor interacţiuni pe criteriufarmacocinetic şi să ia masurile necesare pentru evitarea unor astfel de evenimente (ineficienţăterapeutică, efecte secundare/toxice amplificate) în industrie farmacistul trebuie să cunoască substanţele care influenţează biodisponibilitatea şi săle folosească în scopul manipulării parametrilor farmacocinetici în sensul îmbunătăţirii efectuluibiologic. foarte importantă este şi estimarea bioechivalenţei produselor utilizate în România (cerinţă ANM),proces în care rolul decisiv îi revine farmacistului. 10. EvaluareTipactivitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode



La curs verificarea însuşirii noţiunilor de bază ale biofarmaciei şifarmacocineticii test tip grilă 30%

În timpul

verificareacompletăriifisei de


verificarea calculellor efectuate de studenti in timpullucrărilor practice

fisei delaborator senoteazăcucalificativuladmis/respins

0%

10.5Evaluarefinală

Examenteoreticfinal

Se va evalua capacitatea studentului de a înţelege toateprocesele suferite de o formă farmaceutică în organism,începând cu procesul de dizolvare al substanţei active şiterminând cu eliminarea acesteia. Se va pune accent peabilitatea studentului de a calcula parametriifarmacocinetici şi de ai folosi la calculul de doze.

verificare 70%

Examenpracticfinal

Se va evalua capacitatea studentului de a înţelege toateprocesele suferite de o formă farmaceutică în organism,începând cu procesul de dizolvare al substanţei active şiterminând cu eliminarea acesteia. Se va pune accent peabilitatea studentului de a calcula parametriifarmacocinetici şi de ai folosi la calculul de doze.

verificare senoteazăcucalificativuladmis/respins

0%

10.6 Standard minim de performanță studentul trebuie să cunoască şi să determine cantitativ influenţa unor factori fizicochimici asupraprocesului de dizolvare a substanţei active studentul trebuie să cunoască principalii parametrii farmacocinetici şi să fie capabil săi calculeze studentul trebuie să cunoască modul de estimare al bioechivalenţei



1.2 Facultatea DE FARMACIE1.3 Departamentul DE ȘTIINȚE FARMACEUTICE FUNDAMENTALE (DSFF)1.4 Domeniul de studii SĂNĂTATE1.5 Ciclul de studii LICENTĂ1.6 Programul de studii FARMACIE 2. Date despre disciplină2.1 Denumirea disciplinei CHIMIA FACTORILOR DE MEDIU2.2 Titularul activităților de curs Conf.Dr Amelia TeroVescan, Sef lucr Dr Cristina Filip2.3 Titularul activităților de lp Asist drd Kovacs Bela, sef lucr dr Cristina Filip2.4 Anul de studii IV 2.5 Semestrul II 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei OBL 3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităților didactice)3.1 Număr de ore pe săptămână 4 3.2 din care curs 2 3.3 laborator (lp) 23.4 Total ore din planul de învățământ 56 3.5 din care curs 28 3.6 laborator (lp) 28


Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 1Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate și pe teren Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri 1Tutorial Examinări 1Alte activități 3.7 Total ore de studiu individual / săpt 23.8 Total ore pe semestru 843.9 Număr de credite 4 4. Precondiții (acolo unde este cazul)4.1 de curriculum4.2 de competențe 5. Condiții (acolo unde este cazul)5.1 de desfășurare a cursului5.2 de desfășurare a laboratorului 6. Competențe specifice acumulate


• Utilizarea cunoştinţelor de bază pentru interpretarea şi explicareaunor tipuri de concepte, procese, proceduri aferente• Însuşirea cunoştinţelor, înţelegerea conceptelor, teoriilor şi metodeloranalitice de bază ale chimiei factorilor de mediu; utilizarea şi aplicarealor eficientă în variate condiţii.• Definirea şi descrierea parametrilor chimici, biochimici, toxicologici şimicrobiologici cu valoare analitică pentru protecţia mediului• Definirea şi descrierea factorilor chimici, biochimici şi microbiologicicare influenţează mediul. Însuşirea bazelor teoretice ale principalelorproceduri de protecţie a mediului. • Interpretarea principiilor, modelelor şi metodelor ştiinţifice aplicate înanaliza şi controlul de calitate a principalelor clase de alimente.

analiza şi controlul de calitate a principalelor clase de alimente. • Interpretarea principiilor, modelelor şi metodelor ştiinţifice aplicate înanaliza şi controlul de calitate a unor suplimente nutritive.


• Identificarea rolurilor şi responsabilităţilor întro echipămultidisciplinară şi aplicarea de tehnici de încadrare, relaţionare şieficientizare în cadrul echipei• Familiarizarea cu rolurile şi activităţile specifice muncii în echipă şidistribuirea de sarcini pentru nivelurile subordonate• Identificarea obiectivelor de realizat, aferente sarcinilor profesionale,a resurselor disponibile, condiţiilor de finalizare a acestora, etapelorde lucru, timpilor de lucru, termenelor de realizare şi evaluareariscurilor.• Executarea responsabilă a sarcinilor profesionale, atât în condiţiiautonome cât şi de asistenţă cu diferite trepte de calificare. • Adaptare funcţionale la anumite situaţii de urgenţă, analizacapabilităţii intervenţionale în situaţii de poluare acută a mediului


7.1 Obiectivul general al disciplineiSe urmăreşte instruirea studenţilor privind analiza factorilor demediu (apă, aer, sol, alimente), punânduse accent pe metodeleprevăzute de STASurile în vigoare.


Se studiază chimia sanitară a factorilor de mediu (apă, aer, sol şialimente), influenţa factorilor de mediu naturali dar şi apoluanţilor asupra organismului, interacţiunea factori de mediu factori poluanţi sau a factorilor poluanţi între ei. Se pune accentpe alimente şi alimentaţie atât din punct de vedere al igieneialimentaţiei, (inclusiv notiuni de dietoterapie) cât şi al calităţiialimentelor sub aspectul compoziţiei chimice şi valorii nutritivedar şi a posibilităţilor de alterare, poluare şi contaminare,indicânduse şi metodele de conservare. Problema calităţiifactorilor de mediu, inclusiv alimente, atât în ceea ce priveştecompoziţia normală dar mai ales poluarea şi contaminareaacestora constituie o preocupare actuală deosebit de importantăcare caută să alinieze legislaţia din ţara noastră cu cea dinComunitatea Europeană. Se acordă atenţie îndrumăriistudenţilor în activitatea de laborator în scopul efectuării cât maicorecte a determinărilor, dar şi calcularea corectă a rezultatelorşi interpretarea acestora conform reglementărilor în vigoare. Seurmăreşte îndrumarea studenţilor în scopul formării unui stil demuncă ordonat şi organizat. Se asigură reactivi şi materialelenecesare pentru efectuarea determinărilor în grupe de 2 studenţişi acoperirea integrală a timpului afectat acestor lucrări.



Semestrul I

1.

NUTRITIE SI COMPOZITIA ALIMENTELOR:Alimentaţia raţională şi necesarul caloric:principiile alimentaţiei raţionale, necesarul caloric,coeficientul de utilizare digestivă şi de reţinere,modificări ale trofinelor alimentare în procesulculinar.

Prezentaremultimedia

2.NUTRITIE SI COMPOZITIA ALIMENTELOR:Proteinele, glucidele şi lipidele ca factori nutritivi:clasificare, rol biologic, necesar şi sursealimentare.


3.

NUTRITIE SI COMPOZITIA ALIMENTELOR:Substanţele minerale ca factori nutritivi: rolbiologic al substanţelor minerale.Macroelementele în alimentaţie: calciul, fosforul,magneziul, sulful, sodiul, potasiul.Microelementeleîn alimentaţie: fierul, zincul, cuprul, iodul, fluorul,cobaltul, seleniul, manganul, molibdenul.


cobaltul, seleniul, manganul, molibdenul.

4.

NUTRITIE SI COMPOZITIA ALIMENTELOR:Vitaminele ca factori nutritivi: vitamineleliposolubile şi hidrosolubile. Aditivi alimentari:legislaţia sanitară privind aditivii alimentari,clasificare, influenţa aditivilor asupra sănătăţii.


5.

TBL I Principii nutritive, efecte asupra sanatatiiomului. NUTRITIE SI COMPOZITIAALIMENTELOR: Apa: Compoziţia naturală aapei. Apa potabilă. Influenţa apei asuprasănătăţii. Conditii de potabilitate


6.NUTRITIE SI COMPOZITIA ALIMENTELOR:Laptele şi produsele lactate: compoziţie chimică,valoare nutritivă, contaminare şi poluare, alterare,conservare. Produse lactate.


7.NUTRITIE SI COMPOZITIA ALIMENTELOR:Carnea: compoziţie chimică, valoare nutritivă,transformările suferite de carne după sacrificare,alterare, contaminare şi poluare, conservare.


8.

NUTRITIE SI COMPOZITIA ALIMENTELOR:Peştele: compozita chimică, valoare nutritivă,alterare şi conservare. Ouăle: structură şicompoziţie chimică, valoare nutritivă, învechire şialterare


9.

NUTRITIE SI COMPOZITIA ALIMENTELOR:Grăsimile alimentare: compoziţie chimică,preparare, proprietăţi, valoare nutritivă, alterare,conservare. Cerealele şi produsele din cereale:structura bobului, compoziţie chimică. Făina.Pâinea. Valoarea nutritivă a produselor dincereale.


10.

NUTRITIE SI COMPOZITIA ALIMENTELOR:Produse zaharoase: caracteristici generale,valoare nutritivă, contaminare şi poluare. Legumeşi fructe: compoziţie chimică, valoare nutritivă şidietetică, păstrare, conservare, contaminare şipoluare.


11.

NUTRITIE SI COMPOZITIA ALIMENTELOR:Băuturi nealcoolice: clasificare, preparare,compoziţie chimică, valoare nutritivă, alterare şiconservare. Băuturi alcoolice: fermentaţiealcoolică, băuturi alcoolice nedistilate (berea,vinul), băuturi alcoolice distilate (alcoolul rafinat,rachiuri naturale). Metabolizarea alcoolului înorganism.


12.APA: Nevoile de apă. Compoziţia naturală a apei.Poluarea apei. Apa potabilă. Influenţa apeiasupra sănătăţii. Condiţiile de potabilitate aleapei.


13.

TBL II Notiuni pentru o alimentatie echilibrata.AERUL: Compoziţia normală a aerului şi influenţasa asupra sănătăţii. Surse de poluare ale aerului.Clasificarea poluanţilor din aerul atmosferic.Acţiunea poluării aerului asupra sănătăţii.Profilaxia şi combaterea poluării aerului


14. SOLUL: Poluarea solului şi influenţa asuprasănătăţii. Indicatorii poluării solului.


Semestrul II1.2.3.4.5.

5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.Bibliografie:BibliografieI. Bibliografia obligatorie 1. Oşan Alexandrina: Chimia sanitară a factorilor de mediu. University Press, TgMureş, 2004.II. Bibliografie facultativă 1. Mihele Denisa: Nutritie, dietoterapie si compozitia alimentelor. Ed Multi Press International,Bucuresti, 2004.2. Marcela ZamfirescuGheorghiu, Aurora Popescu: Tratat de biochimie medicală, vol.II. Ed.did. şiped., Bucureşti,1991.3. Mănescu S. şi colab.: Chimia sanitară a mediului. Ed.Med., Bucureşti, 1994.4. Mănescu S. şi colab: Tratat de igienă. Ed.Med., Bucureşti, 1996. Nr.crt. 8.1 Seminar / Laborator / Lucrări practice / Stagii Metode de predare Nr.


Semestrul I

1.

Analiza apei I: Proprietăţi organoleptice.Proprietăţi fizice. Proprietăţi fizicochimice:determinarea pHului, determinarea rezidului fix.Analiza chimică a apei: determinarea NH3, azotiţi,plumbului, H2S.


2.Analiza apei II: Determinarea clorurilor,substanţelor organice, oxigenului dizolvat,durităţii, clorului rezidual, fierului.


3.

Analiza laptelui şi a produselor lactate I: examenorganoleptic, determinarea densităţii, grăsimii(metoda acidbutirometrică), extractului, titruluiproteic, acidităţii, acidului lactic. Lapte praf:determinarea solubilităţii şi grăsimii. Smântâna:determinarea grăsimii. Brânzeturi: determinareaacidităţii, clorurii de sodiu şi a grăsimii. Unt:determinarea clorurii de sodiu şi a prospeţimii(reacţia Kreiss).


4.

Analiza laptelui şi a produselor lactate II:Enzimele şi substanţele minerale din lapte:determinarea calciului, identificarea amilazei,peroxidazei, reductazei, determinarea fosfatazeialcaline şi a catalazei.


5.

Analiza cărnii şi a preparatelor din carne:Prepararea probei medii, determinarea pHului,identificarea şi dozarea amoniacului, dozareaazotului uşor hidrolizabil, identificareaperoxidazei, determinarea azotatilor si azotitilordin salam.


6. Analiza oului: determinarea prospeţimii, dozareafosfaţilor din albuş, dozarea lecitinei din gălbenuş.


Analiza grăsimilor şi a uleiurilor I. Determinarea Determinări practice,muncă individuală sau

7.Analiza grăsimilor şi a uleiurilor I. Determinareaprospeţimii, acidităţii libere, indicele de aciditate,indicele de saponificare.

muncă individuală sauîn echipă de 23persoane

8.Analiza grăsimilor şi a uleiurilor II. Determinareaindicelui de iod, indicelui de peroxid, indiciiReichertMeissl şi Polenske, indicelui Hehner.


9.Analiza produselor zaharoase I: Determinareaglucidelor prin metodele Schoorl, LuffSchoorl siBertrand


10.

Analiza produselor zaharoase II: Determinareaacidităţii bomboanelor şi a gradului de prospeţimea biscuiţilor. Analiza mierii: examenulorganoleptic, determinarea densităţii, extractului,apei, acidităţii, fermenţilor diastazici.


11.Analiza cerealelor, a produselor din cereale:Determinarea falsificărilor şi a glutenului umed dinfăină, determinarea porozităţii pâinii.


12. Analiza legumelor şi a fructelor: determinareaacidului ascorbic şi a carotenelor totale.


13.

Analiza băuturilor nealcoolice. Determinareaacidităţii totale, a CO2, cafeinei (din ceai şi cafea).Analiza băuturilor alcoolice. Determinareagradului alcoolic, acidităţii totale, volatile şi fixe,SO2, determinarea furfurolului şi alcooluluimetilicAnaliza aerului: Recoltarea probelor de aer.Analiza chimică a aerului: determinareacompoziţiaei normale, a oxigenului, CO2.Determinarea poluanţilor: NO2, acidităţii,pulberilor totale. Analiza solului: Recoltareaprobelor. Compozitia chimica: umiditatea azotulamoniacal, azotul organic, extractului apos,determinarea oxidabilitatii


14. Verificare practicaSemestrul II

1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.Bibliografie:BibliografieI. Bibliografia obligatorie Oşan Alexandrina, Nagy E., TeroVescan A., Nistor C. : Chimia factorilor de mediu (lucrări practice).Lito. UMF Tg.Mureş, 2012. 9. Coroborarea conținuturilor disciplinei cu așteptările reprezentanților comunității,

9. Coroborarea conținuturilor disciplinei cu așteptările reprezentanților comunității,asociațiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent programuluiCursul abordeaza probleme de nutritie privind alimentatia rationala si necesarul caloric in functie devirsta, sex, conditii fiziologice particulare, conditii de mediu si munca; bazele biochimice alealimentatiei (necesarul de proteine, glucide, lipide, substante minerale si vitamine) dar si efectulnefast al utilizarii aditivilor alimentari. Tematica cursului urmăreşte lărgirea pregătirii profesionale astudenţilor cu noţiuni de chimie a factorilor de mediu ceea ce ofera posibilitatea absolventilorfarmacisti de a lucra in industria alimentara, agentia de protectia mediului, etc. 10. EvaluareTip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de



La cursnotiuni acumulate prin studiu individual sicapacitatea de sinteza in rezolvarea unorprobleme

Testare bazata pemodel TBL 10%


calitatea referatului depus + modul de calculal rezultatelor + interpretarea rezultatelorobtinute

evaluarea referatelordepuse la sfarsitullucrarii practice

20%


Examenteoreticfinal

Cunoaşterea rolului principalelor trofine înalimentaţie, a compoziţiei alimetelor, precumsi notiuni de dietoterapie

Examen scris 70%

Examenpractic final

10.6 Standard minim de performanțăCunoaşterea noţiunilor de bază privind rolul grupelor de trofine si compoziţia principalelor grupe dealimente. Tematica lucrarilor practice este corelata cu cea a cursului cu scopul de a completanotiunile teoretice predate la curs cu cele ale analizei de laborator.



1.2 Facultatea DE FARMACIE1.3 Departamentul DE ȘTIINȚE FARMACEUTICE DE SPECIALITATE (DSFS)1.4 Domeniul de studii SĂNĂTATE1.5 Ciclul de studii LICENŢĂ1.6 Programul de studii FARMACIE 2. Date despre disciplină2.1 Denumirea disciplinei CHIMIE FARMACEUTICĂ2.2 Titularul activităților de curs Conf dr. Hancu Gabriel

2.3 Titularul activităților de lp Conf.dr. Kelemen Hajnal, Conf.dr. Hancu Gabriel, Conf. dr. RusuAura, Asist. univ. dr. SzékelySzentmiklósi Blanka

2.4 Anul de studii IV 2.5 Semestrul I/II 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei OBL 3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităților didactice)3.1 Număr de ore pe săptămână 5/5 3.2 din care curs 2/2 3.3 laborator (lp) 3/33.4 Total ore din planul de învățământ 70/70 3.5 din care curs 28/28 3.6 laborator (lp) 42/42


Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 1/1Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate și pe teren 1/1Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri 1/1Tutorial 0,5Examinări 0,25Alte activități 0,253.7 Total ore de studiu individual / săpt 3/33.8 Total ore pe semestru 112/1123.9 Număr de credite 5/5 4. Precondiții (acolo unde este cazul)4.1 de curriculum 4.2 de competențe 5. Condiții (acolo unde este cazul)5.1 de desfășurare a cursului 5.2 de desfășurare a laboratorului 6. Competențe specifice acumulate

Semestrul IDefinirea şi descrierea conceptelor privind caracterele structurale,fizicochimice, controlul calitativ şi cantitativ, respectiv metodele deanaliză ale substanţelor medicamentoase utilizate în medicaţiasistemului nervos central.Identificarea, interpretarea şi exprimarea relaţiilor complexe dintrestructura chimică şi activitatea farmacologică a substanţelormedicamentoase utilizate în medicaţia sistemului nervos central.Interpretarea şi exprimarea cauzalităţii aspectelor de structură fizicochimică şi identificarea metodelor de analiză calitativă şi cantitativăaplicabile substanţelor medicamentoase utilizate în medicaţia


aplicabile substanţelor medicamentoase utilizate în medicaţiasistemului nervos central.Proiectarea de noi molecule, studiul relaţiilor structură chimicăproprietăţi farmacoologice.Cunoaşterea etapelor şi cerinţelor necesare în elaborarea de proiectede cercetare în scopul realizării de noi substanţe medicamentoase. Semestrul IIDefinirea şi descrierea conceptelor privind caracterele structurale,fizicochimice, controlul calitativ şi cantitativ respectiv metodele deanaliză ale substanţelor medicamentoase utilizate în medicaţiadiferitelor organe şi sisteme.Identificarea, interpretarea şi exprimarea relaţiilor complexe dintrestructura chimică şi activitatea farmacologică a substanţelormedicamentoase utilizate în medicaţia diferitelor organe şi sisteme.Interpretarea şi exprimarea cauzalităţii aspectelor de structură fizicochimică şi identificarea metodelor de analiză calitativă şi cantitativăaplicabile substanţelor medicamentoase utilizate în medicaţiadiferitelor organe şi sisteme.Proiectarea de noi molecule, studiul relaţiilor structură chimicăproprietăţi farmacologice.Cunoaşterea etapelor şi cerinţelor necesare în elaborarea de proiectede cercetare în scopul realizării de noi substanţe medicamentoase.


Semestrul IRealizarea de proiecte sub coordonare, pentru rezolvarea unorprobleme specifice domeniului, cu evaluarea corectă a volumului delucru, resurselor disponibile, timpului necesar de finalizare şi ariscurilor, în condiţii de aplicare a normelor deontologice şi de eticăprofesională în domeniu, precum şi de securitate şi de sănătate înmuncă.Dezvoltarea creativităţii şi a deprinderilor psihointelectuale alestudentului.Însuşirea unor deprinderi de ordin practic în cea ce priveşte activitateade laborator. Semestrul IIRealizarea de proiecte sub coordonare, pentru rezolvarea unorprobleme specifice domeniului, cu evaluarea corectă a volumului delucru, resurselor disponibile, timpului necesar de finalizare şi ariscurilor, în condiţii de aplicare a normelor deontologice şi de eticăprofesională în domeniu, precum şi de securitate şi de sănătate înmuncă.Dezvoltarea creativităţii şi a deprinderilor psihointelectuale alestudentului.Însuşirea unor deprinderi de ordin practic în cea ce priveşte activitateade laborator.



Studiul complex al substanţei farmaceutice – principiul activ almedicamentului din punct de vedere al denumirii comuneinternaţionale, structurii chimice, metodelor de obţinere,proprietăţilor fizicochimice şi farmacotoxicologice, metodeloranalitice de analiză, indicaţiilor terapeutice, produselorfarmaceutice, relaţiilor structură chimicăacţiune terapeuticăSemestrul ICunoaşterea substanţelor medicamentoase utilizate în medicaţiasistemului nervos central folosite în practica farmaceutică.Caracterizarea fizicochimică şi analitică a diverselor clase desubstanţe medicamentoase utilizate în medicaţia sistemuluinervos central.Studiul relaţiilor structură chimicăactivitate terapeutică în cadruldiverselor clase de substanţe medicamentoase utilizate înmedicaţia sistemului nervos central.Sintetizarea cunoştinţelor de chimie organică, anorganică şichimiefizică acumulate anterior şi fundamentarea acestora,


chimiefizică acumulate anterior şi fundamentarea acestora,realizând legături şi cu alte discipline de specialitate cum ar fi:tehnologia farmaceutică, farmacologia sau farmacognozia. Semestrul IICunoaşterea substanţelor medicamentoase utilizate în medicaţiadiferitelor organe şi sisteme folosite în practica farmaceutică.Caracterizarea fizicochimică şi analitică a diverselor clase desubstanţe medicamentoase utilizate în medicaţia diferitelororgane şi sisteme.Studiul relaţiilor structură chimicăactivitate terapeutică în cadruldiverselor clase de substanţe medicamentoase utilizate înmedicaţia diferitelor organe şi sisteme.Sintetizarea cunoştinţelor de chimie organică, anorganică şichimiefizică acumulate anterior şi fundamentarea acestora,realizând legături şi cu alte discipline de specialitate cum ar fi:tehnologia farmaceutică, farmacologia sau farmacognozia.



1. Anestezice generale (narcotice) prezentare orală +multimedia 2

2. Sedative şi hipnotice prezentare orală +multimedia 2

3. Sedative şi hipnotice TBL + multimedia 2

4. Anticonvulsivante (antiepileptice) prezentare orală +multimedia 2

5. Antipsihotice (neuroleptice) prezentare orală +multimedia 2

6. Anxiolotice prezentare orală +multimedia 2

7. Antidepresive prezentare orală +multimedia 2

8. Stimulante SNC prezentare orală +multimedia 2

9. Miorelaxante centrale prezentare orală +multimedia 2

10. Antiparkinsoniene prezentare orală +multimedia 2

11. Analgezice minore, antipiretice, antiinflamatoarenesteroidiene


12. Analgezice minore, antipiretice, antiinflamatoarenesteroidiene TBL + multimedia 2

13. Analgezice morfinomimetice prezentare orală +multimedia 2

14. Analgezice morfinomimetice prezentare orală +multimedia 2

Semestrul II

1. Medicaţia sistemului nervos vegetativ:parasimpatomimetice


2. Medicaţia sistemului nervos vegetativ:parasimpatolitice


3. Medicaţia sistemului nervos vegetativ:simpatomimetice TBL + multimedia 2

4. Medicaţia sistemului nervos vegetativ:simpatolitice, blocante neuromusculare


5. Anestezice locale prezentare orală +multimedia 2

6. Antialergice – Antihistaminice H1 prezentare orală +multimedia 2

6. Antialergice – Antihistaminice H1 multimedia 2

7. Medicaţia aparatului cardiovascular: cardiotonice,antiaritmice, antianginoase


8. Medicaţia aparatului cardiovascular:antihipertensive TBL + multimedia 2

9.Substanţe cu acţiune asupra sângelui şiaparatului hematopoetic: anticoagulante,antihemoragice, înocuitori de plasmă


10. Medicaţia aparatului digestiv prezentare orală +multimedia 2

11. Medicaţia aparatului urinar prezentare orală +multimedia 2

12. Medicaţia aparatului respirator prezentare orală +multimedia 2

13. Substanţe utilizate în medicaţia antidiabetică:insulina şi antidiabetice orale


14. Hormoni prezentare orală +multimedia 2

Bibliografie:Cursuri1. Gyéresi Á., Hancu G., Székely P.: Substanţe medicamentoase anorganice, Litografia U.M.F., Tg.Mureş, 2008, 122 p.Cărţi specialitate:1. Haţieganu Elena, Stecoza Camelia: Chimie terapeutică, vol.2 , Editura Medicală, 2008, 252 p.2. Mureşan Ana, Mariana Palage: Medicaţia în bolile cardiovasculare, Editura Accent ClujNapoca,2000, 245 p.3. Palage Mariana, Mureşan Ana: Medicaţia afecţiunilor sistemului nervos central, Editura MedicalăUniversitară „Iuliu Haţieganu” ClujNapoca, 2006, 348 p.4. Profire Lenuţa, Tauşer RoxanaGeorgiana, Lupaşcu Dan: Aspecte chimico farmaceutice în uneleclase terapeutice: anestezice locale şi medicamente asupra sistemului nervos vegetativ, EdituraJunimea Iaşi, 2006, 295 p.5. Hancu G. Aproape totul despre benzodiazepine. Editura University Press Tîrgu Mureş, 2013, 137p.6.* * * Farmacopeea Română ed.X, Ed. Medicală, București, 1993.7. *** European Pharmacopoeia 8th edition, Council of Europe, Strasburg, 2014.8. * * * Memomed 2016 Memorator de Medicamente Ghid Farmacoterapic, Ed. Minesan,București, 2016.Materiale facultative:1. Kleemann A., J. Engel: Pharmaceutical substances, G. ThiemeVerlag, Stuttgart, 2001, 2488 p.2. Pachaly P.: DCAtlas – Dunnschicht Chromatographie in die Apotheke,Wissenschaftliche mbH,Stuttgart, 2010.3. Cazes J.: Encyclopedia of Chromatography, 3rd edition, CRC Press, Florida, 2009.4. Cristea AN.: Farmacologie ed. I., Editura Medicală, 2011, 1332 p.5. * * * Index Nominum International Drug Drirectory, volume 1 Drug monographs, volume 2 –Indexes, 20th edition, MedPharm, Stuttgart, 2011. Nr.crt. 8.1 Seminar / Laborator / Lucrări practice / Stagii Metode de predare Nr.


1.Principii şi standarde privind calitatea substanţelormedicamentoase; prevederile FarmacopeeiRomâne ed. a X a. Prepararea soluţiilor dereactivi şi pentru titrare


2. Analiza apei distilate lucrare practică delaborator 3

3. Analiza bromurilor oficinale în FR X lucrare practică delaborator 3

4. Analiza unor sedatohipnotice (derivaţi de uree) lucrare practică delaborator 3

5. Analiza derivaţilor barbiturici oficinali in FR X lucrare practică delaborator 3

6. Analiza antiepilepticelor (fenitoina,carbamazepina)


6. carbamazepina) laborator 3

7. Analiza neurolepticelor fenotiazinice(clorpromazina)


8. Analiza unor anxiolitice benzodiazepinice lucrare practică delaborator 3

9. Analiza unor derivaţi xantinici (cafeina şi săruri) lucrare practică delaborator 3

10. Analiza unor derivaţi xantinici (teobromina,teofilina şi sărurile acestora)lucrare practică delaborator 3

11.Analiza unor derivaţi ai acidului salicilic (acid acetilsalicilic, salicilat de sodiu, salicilamidă, salicilat demetil)


12. Analiza unor derivaţi de anilină (fenacetină,paracetamol)lucrare practică delaborator 3

13.Analiza unor derivaţi pirazolinici (fenazonă,aminofenazonă, metamizol sodic) şi afenilbutazonei


14. Identificarea şi diferenţierea substanţelormedicamentoaselucrare de verificarea cunoştinţelor 3

Semestrul II

1.Analiza substanţelor medicamentoase:parasimpatomimetice, parasimpatolitice,simpatomimetice, simpatolitice


2. Analiza anestezicelor locale (benzocaină,procaină, lidocaină)


3.Analiza compuşilor oficinali în FR X: tiosulfat desodiu, nitrit de sodiu, sulfat de dihidralazină,gluconat de calciu


4.Analiza unor substanțe cu acțiune diuretică(hidroclortiazida, furosemid). Analiza unorsubstanțe normolipeminate (statine)


5.Analiza unor substanțe cu acțiune asupraaparatului cardiovascular: betablocante, 1,4dihidropiridine


6. Analiza compuşilor oficinali în F.R.X.: acid citric,citrat de sodiu, sulfat de fier (II


7.naliza unor oxiacizi şi săruri oficinale în F.R. X.:acid tartric, tartrat de sodiu şi de potasiu, tartratacid de potasiu, acid lactic şi lactat de calciu.


8.Analiza substanţelor oficinale în F.R. X.: cărbunemedicinal, carbonat acid de sodiu, carbonat decalciu, oxid şi carbonat de magneziu


9. Analiza substanţelor oficinale în F.R. X.: sulfprecipitat, sulfat de sodiu, sulfat de magneziu


10. Analiza substanţelor oficinale în F.R. X: iodură depotasiu, clorură de amoniulucrare practică delaborator 3

11.Analiza acidului ascorbic; a unor zaharideoficinale (glucoză, fructoză, zaharoză, lactoză) şia sorbitolului




14. Verificarea cunoştinţelor practice verificare practică 3Bibliografie:Îndrumătoare:1. Kelemen H. Hancu G. Rusu A. Chimie farmaceutică. Aspecte practice, volumul II. EdituraUniversity Press Tîrgu Mureş, 20162. Gyéresi Á., Kelemen H., Hancu G., Székely P. Analize monografice commentate – Lucrăripractice de chimie farmaceutică, Litografia UMF Târgu Mureş, 2008, 211 p.3. Gyéresi Á., Kelemen H., Hancu G., Székely P. Culegere de analize monografice (Substanţemedicamentoase oficinale în Farmacopeea Română ed. a Xa, Litografia UMF Târgu Mureş, 2008,

medicamentoase oficinale în Farmacopeea Română ed. a Xa, Litografia UMF Târgu Mureş, 2008,202 p.Cărţi:1. Imre Silvia, Muntean Daniela Lucia : Principii ale analizei medicamentului, editura University PressTg. Mureş, 2006, 225 p.2. Muntean Daniela Lucia, Bojiţă M.: Controlul medicamentelor. Metode spectrale, cromatografice şielectroforetice de analiză, Editura Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu” ClujNapoca, 2004. 9. Coroborarea conținuturilor disciplinei cu așteptările reprezentanților comunității,asociațiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent programuluiCunoaşterea caracterelor structurale, fizicochimice respectiv a caracteristicilor analitice alesubstanţelor medicamentoase.Ponderea deosebită în terapie a unor clase de compuşi este în strânsă legătura cu aspectelechimice respectiv analitice.Importanţa deosebită a concordanţei dintre structura chimică a unor substanţe medicamentoase şiaspectele farmacologice ale acestora. 10. EvaluareTip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de



La curs Verificarea cunoștințelor dobândite la curs Lucrări de verificare +TBL 20%


Evaluarea activității practice din timpulsemestrului

Rezultate activitatepractică 5%Verificarea practicăfinală 5%

10%

10.5Evaluarefinală

Examenteoreticfinal

Conform speciificului disciplineiAspecte caracteristice privind studiul complex alsubstanţei farmaceutice din punct de vederechimic şi farmacologic şi a legăturilor dintreacestea

Examen teoretic scris 70%

Examenpracticfinal

10.6 Standard minim de performanță promovarea examenului teoretic de la finalul semestrului (nota 5). promovarea verificării cunoştinţelor practice (nota 5). efectuarea lucrărilor de verificare din timpul semestrului (2 verificări scrise) media acestor lucrărireprezentând 20% din nota finală. efectuarea tuturor lucrărilor practice din timpul semestrului. recuperarea tuturor laboratoarelor la care studentul a absentat. îndeplinirea tuturor obligaţiilor şcolare conform regulamentului disciplinei



1.2 Facultatea DE FARMACIE1.3 Departamentul DE ŞTIINŢE FARMACEUTICE DE SPECIALITATE (DSFS)1.4 Domeniul de studii SĂNĂTATE1.5 Ciclul de studii LICENŢĂ1.6 Programul de studii FARMACIE 2. Date despre disciplină2.1 Denumirea disciplinei DERMOFARMACIE ȘI COSMETOLOGIE2.2 Titularul activităților de curs Conf. dr. Todoran Nicoleta2.3 Titularul activităților de lp Conf. dr. Todoran Nicoleta2.4 Anul de studii IV 2.5 Semestrul II 2.6 Tipul de evaluare C 2.7 Regimul disciplinei OBL 3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităților didactice)3.1 Număr de ore pe săptămână 2 3.2 din care curs 1 3.3 laborator (lp) 13.4 Total ore din planul de învățământ 28 3.5 din care curs 14 3.6 laborator (lp) 14


Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 1,2Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate și pe teren 0,4Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri 2Tutorial 2Examinări 2Alte activități 3.7 Total ore de studiu individual / săpt 1,63.8 Total ore pe semestru 50.43.9 Număr de credite 2 4. Precondiții (acolo unde este cazul)4.1 de curriculum

4.2 de competențe cunoştinţe de: anatomie/fiziologie, chimie/biochimie, biofizică,botanică/farmacognozie, tehnologie farmaceutică.

5. Condiții (acolo unde este cazul)5.1 de desfășurare a cursului Respectarea regulamentului disciplinei (ROI)

5.2 de desfășurare a laboratoruluiRespectarea normelor de protecţia muncii (PM), paza şistingerea incendiilor (PSI) şi a intervenţiilor în situaţii de urgenţă(ISU)



Formularea, prepararea și condiționarea dermocosmeticelor. Analiza, controlul de calitate și asigurarea stabilității preparatelordermocosmetice. Utilizarea rațională a dermocosmeticelor, recomandări terapeutice,cunoașterea modului de eliberare din farmacie.


Activităţi în echipă, stabilirea de responsabilităţi individuale în cadrulunor proiecte și activități privind alegerea și utilizarea eficientă adermocosmeticelor.

Competențe transversale dermocosmeticelor.Utilizarea eficientă a surselor informaţionale şi a resurselor decomunicare.



Studiul modului de formulare raţională și acţiune amedicamentelor utilizate în tratamentul dermatologic extern, apreparatelor şi tehnicilor curente folosite în tratamentul cosmetical tegumentului cutanat, a principiilor de asigurare a sănătăţii şiesteticii corporale.


Cunoaşterea acţiunii produselor şi principiilor procedurilordermatocosmetice. Utilizarea noţiunilor care permit farmacistului să recunoascăpatologiile cutanate curente şi a preparatelor necesare pentruprofilaxia şi tratamentul acestora.Cunoaşterea principalelor categorii de produse destinateîngrijirilor cosmetice, a componentelor acestora, a modului corectde utilizare şi a principiilor pentru formularea produselorcosmetice în corelaţie cu utilizarea acestora.Cunoaşterea aspectelor legislative referitoare la produselecosmetice.Aprofundarea tehnologiilor de preparare a produselordermatofarmaceutice, a metodelor de control şi asigurare acalității acestor preparate, în vederea facilitării recomandăriiacestora la eliberarea din farmacie.



1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.

Semestrul II

1.

Introducere în dermofarmacie: scurt istoric,definiţii, terminologie, clasificarea preparatelor.Aspecte de legislaţie a produsului cosmetic.Compoziţia produselor cosmetice şiNomenclatorul internaţional pentru produsecosmetice (INCI).


2.Forme dermofarmaceutice, criterii de formulare şiconsideraţii de selecţie a excipienţilor. Controlulinocuităţii şi eficacităţii produselor cosmetice.


3.Noţiuni privind structura tegumentului cutanat,funcţiile pielii, factorii naturali de protecţie a pieliişi implicaţiile clinice. Bariera cutanată şi căileabsorbţiei transepidermice.


4.Diagnosticul cosmetic al pielii: metode deexaminare, tipuri de ten şi caracteristici. Metodede îngrijire cosmetică a pielii în funcţie de tipul de


4. de îngrijire cosmetică a pielii în funcţie de tipul deten. Masajul şi tehnici de masaj.

multimedia 1

5.Cosmetice pentru îngrijirea pielii (I): hidratareapielii şi factori care afectează mecanismelenaturale; ingediente cosmetice şi produsecosmetice hidratante.


6.Cosmetice pentru îngrijirea pielii (II): evoluţianaturală şi procesele ce însoţesc îmbătrânireafiziologică; ingrediente cosmetice regeneratoareşi produse cosmetice antirid.


7.

Cosmetice pentru îngrijirea pielii (III): influenţaexpunerii la soare, ingrediente cosmetice şiproduse fotoprotectoare, autobronzante şicalmante în arsuri solare; influenţa expunerii lafrig şi tratamentul degerăturilor.


8.

Cosmetice pentru curăţarea pielii şi asigurareaigienei la nivelul feţei şi al corpului: funcţiile şicalitatea preparatelor cosmetice, preparatedemachiante, preparate descuamante. Produseantiperspirante şi deodorante.


9.

Cosmetice pentru curăţare şi îngrijire capilară:produse cosmetice în funcţie de tipul părului;alopecia şi produse împotriva căderii părului.Produse pentru îndepărtarea pilozităţii nedorite:epilarea/depilarea, produse cosmetice pentrubărbierit.


10.Produse cosmetice de îngrijire pentru femeiagravidă, nounăscuţi şi copii. Îngrijirea unghiilor, amâinilor şi picioarelor. Îngrijirea dinţilor şi a gurii.


11.Produse şi tehnici de machiaj decorativ/corector.Parfumuri şi aromaterapia. Tipuri de tehnici şiprincipii de acţiune în medicina estetică.


12.Patologii cutanate. Leziuni cutanate elementare.Psoriazis. Patologia glandei sebacee: acneea,dermatita seboreică (aspecte clinice, cauze,tratament şi recomandări).


13.

Afecţiuni dermatologice ce necesită consultmedical şi tratament dermatologic pe bază deprescripţie medicală (aspecte clinice elementare):dermatoze infecţioase; dermatoze mediateimunologic; dermatoze datorate tulburărilormetabolice; leziuni cutanate precanceroase saucanceroase.


14. Verificarea cunoştinţelor 1Bibliografie:Bibliografie obligatorie:1.Barel AO, Paye M, Maibach HI Handbook of Cosmetic Science and Technology, 3rd edition,Informa HealthCare, 2009.2.Dragomirescu A Actualități în dermatofarmacie și cosmetologie, Ed. V. Babes, Timișoara, 2012.3.Dragomirescu A, Dehelean C Dermatopharmacie et cosmetology, Ed. Brumar, Timisoara, 2002.4.Martini MC Introduction à la dermatopharmacie et à la cosmetology, Ed. Tec&DocLavoisier,Paris, 2006.5.Legea nr. 178 din 18 octombrie 2000 privind produsele cosmetice, publicată în M.Of. nr. 525/25oct. 2000 (şi modificările ulterioare).Bibliografie facultativă:1.Dumitrescu A Dermatologie, Ed. Naţional, Bucureşti, 2011.2.Baumann L Cosmetic dermatology: principles and practice, 2nd edition, McGrawHill Inc., 2009.3.Burghess CM Cosmetic Dermatology, Ed. Springer, New York, 2005. 4.Draelos ZD, Thaman LA Cosmetic formulation of skin care products, Ed. Taylor&Francis, 2006. Nr.crt. 8.1 Seminar / Laborator / Lucrări practice / Stagii Metode de predare Nr.ore Observații

Corelarecu ICS

Semestrul I

1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.

Semestrul II

1.

Identificarea rolului ingredientelor din compoziţiide produse cosmetice prin utilizareaNomenclatorului international de produsecosmetice. Diferenţierea tipurilor de preparatecosmetice după forma de prezentare şicomponente asociate. Testarea potenţialuluialergizant.

Demonstrațiipractice + fişă delucru cu cerinţeconcret formulate.

2


2.

Evaluarea vizuală şi pe bază de chestionar atipului de ten şi identificarea imperfecţiunilor pielii.Măşti cosmetice şi produse destinate exfolieriipielii. Prepararea şi caracterizarea măştilorcosmetice. Recomandări la aplicarea compreselorşi băilor de aburi.


2


3.Formularea şi prepararea produselor cosmetice:emulsii, creme, loţiuni tonice. Alegerea în funcţiede starea tegumentului cutanat şi scopul urmărit.


2


4.

Tehnici de masaj în funcţie de scop: relaxare,demachiere, aplicarea tratamentului cosmetic.Recomandări pentru aplicarea tratamentelorcosmetice la domiciliu. Aplicarea acestora încabinetul cosmetic: discuţie cu un specialist şidemonstraţie practică.


2


5.

Preparate cosmetice pentru cavitatea bucală:paste de dinţi, ape de gură. Prepararea şievaluarea şampoanelor. Produse de curăţare şidemachiere: preparare, caracterizare, alegere înfuncţie de tipul tenului.


2


6.Produse de machiaj şi farduri cosmetice. Produsepentru vopsirea părului. Principii de armonizare aformelor şi culorilor: discuţie cu un specialist şidemonstraţie practică.


2


7. Studiu de caz. Verificarea cunoştinţelor. 28.9.10.11.12.13.14.Bibliografie:Bibliografie obligatorie:

Bibliografie obligatorie:1.Barel AO, Paye M, Maibach HI Handbook of Cosmetic Science and Technology, 3rd edition,Informa HealthCare, 2009.2.Dragomirescu A Actualități în dermatofarmacie și cosmetologie, Ed. V. Babes, Timișoara, 2012.3.Legea nr. 178 din 18 octombrie 2000 privind produsele cosmetice, publicată în M.Of. nr. 525/25oct. 2000 (şi modificările ulterioare).Bibliografie facultativă:1.Ștefan M Curs practic de cosmetică, Ed. Didactică și Pedagogică, București, 2013.2.Roman IA Lecţia de machiaj, Ed. Paralela 45, Piteşti, 2005.3.Jianu D et al Ghidul practic al sănătăţii şi frumuseţii dumneavoastră, Ed. Jad, Bucureşti, 2005. 9. Coroborarea conținuturilor disciplinei cu așteptările reprezentanților comunității,asociațiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent programuluiEste necesar ca farmacistul practician să cunoască compoziția, prepararea și utilizareadermopreparatelor și cosmeticelor în vederea recomandării și, dacă este cazul, preparării corecte aproduselor din această categorie. 10. EvaluareTipactivitate



La cursCunoaștereanoțiunilorActivitate însistem TBL

Test grilă individuală Discuții 5%


Cunoaștereanoțiunilorpredate şiabilităţiacumulate

Proiect de evaluare şi recomandare a unui produscosmetic Activitatea din timpul semestrului (activitate lalucrări practice, participarea la discuții, la activităţi degrup de pe parcursul semestrului).

25%

10.5Evaluarefinală

Examenteoreticfinal

Cunoaștereanoțiunilorpredate

Evaluare scrisă prin test grilă 70%

Examenpracticfinal

10.6 Standard minim de performanțăCunoasterea dermopreparatelor și cosmeticelor în ceea ce privește: formularea, prepararea,controlul de calitate, asigurarea stabilității, recomandarea și eliberarea acestora.



1.2 Facultatea DE FARMACIE1.3 Departamentul DE ȘTIINȚE FARMACEUTICE DE SPECIALITATE (DSFS)1.4 Domeniul de studii SĂNĂTATE1.5 Ciclul de studii LICENŢĂ1.6 Programul de studii FARMACIE 2. Date despre disciplină2.1 Denumirea disciplinei FARMACOGENOMICĂ2.2 Titularul activităților de curs Kolcsar Melinda2.3 Titularul activităților de lp2.4 Anul de studii V 2.5 Semestrul I 2.6 Tipul de evaluare C 2.7 Regimul disciplinei OPŢ 3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităților didactice)3.1 Număr de ore pe săptămână 1 3.2 din care curs 1 3.3 laborator (lp) 3.4 Total ore din planul de învățământ 14 3.5 din care curs 14 3.6 laborator (lp)


Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 1Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate și pe teren 0.5Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri Tutorial Examinări 0.5Alte activități 3.7 Total ore de studiu individual / săpt 1.53.8 Total ore pe semestru 353.9 Număr de credite 1 4. Precondiții (acolo unde este cazul)4.1 de curriculum 4.2 de competențe 5. Condiții (acolo unde este cazul)5.1 de desfășurare a cursului 5.2 de desfășurare a laboratorului 6. Competențe specifice acumulate

Competențe profesionaleDefinirea şi descrierea profilului farmacodinamic şi farmacocinetic aunui medicament în funcţie de particularităţile individualeElaborarea unor planuri de monitorizare a pacienţilor şi a răspunsuluila terapie, de prevenire a intoxicaţiilor


Executarea responsabilă a sarcinilor profesionale, în condiţii aautonomie restrânsă şi asistenţă calificată (capacitatea de a alege oprescripţie medicală conform particularităţilor individuale) Utilizarea eficienţă a surselor informaţionale şi a resurselor decomunicare şi formare profesională asistată (portaluri internet, aplicaţiisoftware de specialitate, baze de date, cursuri online etc)


7.1 Obiectivul general al disciplineiAsiguarea şi însuşirea noţiunilor de bază ale farmacogenomicii învederea formării unor competenţe referitoare la tratarea bolilor înfuncţie de particularităţile individuale

7.2 Obiectivele specificeFurnizarea noţiunilor importante de farmacogenomică, ţinândseama de competenţele farmacistuluiRealizarea unor punţi de legătură cu alte ştiinţe biomedicale înscopul formării cu caracter integrat a viitorilor farmacişti



Semestrul I

1. Introducere noţiuni genetice de bază. prezentare orală+multimedia 2 la 2

săptămâni

2.Polimorfismul genetic baza variaţiilorinterindividuale în răspunsul terapeutic. Relaţiegenotipfenotip.

prezentare orală+multimedia 2 la 2

săptămâni

3.Polimorfismele genetice care ating metabolizareamedicamentelor: metabolizatori lenţi, intermediari, rapizi şi ultrarapizi Polimorfismul enzimelor CYP.


săptămâni

4. Polimorfismele genetice care ating transportulmedicamentelor: glicoproteinele P


săptămâni

5. Polimorfismul genetic şi medicaţia bolilorcardiovasculare.

TBL din materiapredată +prezentareorală și multimedia

2 la 2săptămâni

6. Polimorfismul genetic şi neuropsihofarmaconii. prezentare orală+multimedia 2 la 2

săptămâni

7. Polimorfismul genetic in farmacoterapia durerii şimedicaţia antitumorală.


săptămâni8.9.10.11.12.13.14.

Semestrul II1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.Bibliografie:1. AnkleHilse Maitlandvn der Zee, Ann K. Daly: Pharmacogenetics and Individualized Therapy,WileyBlackwell, 20122. Loralie J. Langman and Amitava Dasgupta: Pharmacogenomics in Clinical Therapeutics, WileyBlackwell, 2012

Blackwell, 20123. Bernard Lerer: Pharmacogenetics of Psychotropic Drugs, Cambridge University Press, 2004 Nr.crt. 8.1 Seminar / Laborator / Lucrări practice / Stagii Metode de


Semestrul I1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.

Semestrul II1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.Bibliografie: 9. Coroborarea conținuturilor disciplinei cu așteptările reprezentanților comunității,asociațiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent programuluiCrearea discernământului necesar pentru individualizarea terapiei medicamentoase Furnizarea noţiunilor importante de farmacogenomică ţinând seama de competenţele farmacistului 10. EvaluareTip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de



La cursCunoașterea noțiunilor de bazî dinfarmacogenetică polimorfisme importanteprivind metabolizarea și transportulmedicamentelor

TBL 10 întrebări dinmateria pimelor 2cursuri

30%



finalăExamenteoreticfinal

Evaluarea principalelor cunostinte legate degenetica moleculară si polimorfism genetic cuimplicaţie terapeutică

Colocviu 10 întrebărisub formă de test cuexplicații descriptive

70 %

Examenpracticfinal

10.6 Standard minim de performanțăCunoaştere celor mai frecvente polimorfisme genetice care pot influenţa efectele medicamentelor



1.2 Facultatea DE FARMACIE1.3 Departamentul DE ȘTIINȚE FARMACEUTICE DE SPECIALITATE (DSFS)1.4 Domeniul de studii SĂNĂTATE1.5 Ciclul de studii LICENŢĂ1.6 Programul de studii FARMACIE 2. Date despre disciplină2.1 Denumirea disciplinei FARMACOLOGIE2.2 Titularul activităților de curs Prof. dr. Maria T. Dogaru

2.3 Titularul activităților de lp Conf. dr. Kolcsar Melinda, Asist. dr. Bianca Osz, Asist drd. GalZsolt



Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 2/2Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate și pe teren 2/2Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri 1/1Tutorial Examinări 2/2Alte activități 3.7 Total ore de studiu individual / săpt 5/53.8 Total ore pe semestru 154/1543.9 Număr de credite 7/6 4. Precondiții (acolo unde este cazul)4.1 de curriculum 4.2 de competențe 5. Condiții (acolo unde este cazul)5.1 de desfășurare a cursului 5.2 de desfășurare a laboratorului 6. Competențe specifice acumulate


Definirea şi descrierea medicamentelor, a altor produse pentrusănătate sub aspect farmacocinetic, farmacologic şi farmacoterapic înactivitatea de asistenţă farmaceutică a populaţiei; Realizarea unui proiect privind controlul unei substanţemedicamentoase/forme farmaceutice, probe biologice, toxicologicesau de mediu, întro aplicaţie practică (inclusiv întrun experimentfarmacologic utilizând un model patologic pe animale de experienţă); Elaborarea unor planuri de monitorizare a pacienţilor şi arăspunsului la terapie, de prevenire a intoxicaţiilor; Interpretarea principiilor de asistenţă farmaceutică în bazaproprietăţilor farmacologice şi a criteriilor legale în asigurarea calităţii

proprietăţilor farmacologice şi a criteriilor legale în asigurarea calităţiiprivind activitatea de eliberare a medicamentelor.


Executarea responsabilă a sarcinilor profesionale, în condiţii deautonomie restrânsă şi asistenţă calificată (capacitatea de a efectuaun experiment pe model patologic animal, sub coordonare ;respectarea regulilor de etică privind experimentul pe animalevertebrate vii); Executarea unor activităţi practice în echipă, stabilirea deresponsabilităţi individuale în cadrul unor proiecte pluridisciplinare; Utilizarea eficientă a surselor informaţionale şi a resurselor decomunicare şi formare profesională asistată (portaluri Internet, aplicaţiisoftware de specialitate, baze de date, cursuri online etc.)


7.1 Obiectivul general al disciplineiAsigurarea şi însuşirea noţiunilor de bază ale farmacologiei învederea formării biomedicale şi biofarmaceutice generale astudenţilor;


Furnizarea noţiunilor importante de farmacodinamie şifarmacoterapie, ţinând seama de competenţele farmacistului; Legarea farmacologiei de disciplinele fundamentale ale primilor 3ani de studiu, îndeosebi anatomia, fiziologia, biochimia,patologia, terminologia medicală şi chimia farmaceutică. Realizarea unor punţi de legătură cu disciplinele de farmacieclinică şi toxicologie, în scopul formării cu caracter integrat aviitorilor farmacişti;


Metode depredare

Nr.ore Observații

Corelarecu ICS

Semestrul I

1.FARMACOLOGIA SISTEMULUI NERVOSPERIFERIC (Anestezice locale. Tipuri deanestezie. Anestezice locale cu structură amidicăşi esterică)


3

2.FARMACOLOGIA SISTEMULUI NERVOSCENTRAL. SNC generalităţi, baze fiziopatologiceneurotransmiţători, receptori. Barierea hematoencefalică,


3

3. Stimulante SNC (amfetamina şi derivaţii, cafeina).Medicaţia nootropă.


3

4.

Anestezicele generale. Mecanismeneurofiziologice şi celulare ale narcozei.Narcoticele inhalatorii şi narcoticeinjectabile..Hipnotice, sedative, anxiolitice.Benzodiazepine, barbiturice, compuşi cu structuridiferite.


3

5.Medicaţia antiepilepticăanticonvulsivantă(clasificare, mecanism de acţiune, exemple).Miorelaxante centrale. Antidepresive şiantimaniacale


3

6.

Psihofarmaconii: Neuroleptice. Bazefiziopatologice şi farmacologice; mecanism deacţiune. Neuroleptice, fenotiazinice, tioxantenice,butirofenone, difenilbutilpiperidine, derivaţi debenzamidă etc.


3

7.Bolile neurodegenerative (Parkinson,Alzheimer).ntidepresive. Baze farmacologice.Mecanism de acţiune. Clasificare. IMAO, IMAOA. selective. Litiul.

TBL 3TBL 50 minutestudiu individual, 10minute test, 90minute discuţii

FARMACOLOGIA INFLAMAŢIEI ŞI ADURERII.Medicaţia analgezică. Analgeziceopioide. Baze anatomofiziologice. Mecanismul Prezentare

8.opioide. Baze anatomofiziologice. Mecanismulde acţiune, clasificare, efecte. Analgeziceleopioide naturale, compuşi semisintetici, sinteticicu caracter agonist (puternic sau slab) agonistantagonist, antagonist pur; clasificare, proprietăţi.


3

9.

Analgezice antipiretice: Mecanism de acţiune.Clasificare, reprezentanţi. Antiinflamatoarenesteroidiene: Mecanism de acţiune. Clasificare:AINS neselective şi COX2 selective. Proprietăţi,exemple.


3

10.

Glucocorticoizi: relaţii structurăactivitate.Compuşinaturali, semisintetici, sintetici. Preparate.Mineralcorticoizii şi ACTHul. Antireumatice defond. Generalităţi. Medicaţie: săruri de aur,imunodepresanate şi imunomodulatoare.Antigutoase: Uricoinhibitoare, uricozurice


3

11.Medicaţia antireumaticăî de fond: bazele terapiei,imunosupresoare, imunomodulatoare, alţicompuşi.


3

12.AUTACOIZI. Histamina. Antihistaminice. H1blocante: clasificare, proprietăţi, indicaţiiterapeutice; Alte antialergice.


3

13.Serotonina şi medicaţia ei. Receptoriiserotoninergici. Agonişti şi antagonişti aiserotoninei de interes terapeutic.peptide


14. Mediatori peptidici cu efecte tisulare: kinine,neuropeptidePrezentareorală

Semestrul II

1.MEDICAŢIA ANTIINFECŢIOASĂ. Principiigenerale. Sulfonamide antimicrobiene. Chinoloneşi fluorochinole


2.Antibiotice cu structură betalactamică. Macrolide,azalide, strreptogramine. Lincosamide.Oxazolidinone


3

3. Aminoglicozide. Glicopeptide. Antibiotice cuspectru larg. Antibiotice polipeptidice.


3

4. Medicaţia antituberculoasă. Medicaţia antivirală.Prezentareorală +multimedia

3

5.Chimioterapia antimicotică. Medicaţiaantiparazitară. Medicaţia antiprotozoarică,antimalarică.


3

6. MEDICAŢIA ORGANOTROPĂ. Medicaţiaaparatului digestiv. Medicaţia hepatobiliară. TBL 3

TBL 50 minutestudiu individual, 10minute test, 90minute discuţii

7. Medicaţia aparatului respirator. Medicaţiaaparatului cardiovascular. Tonicardiacele


3

8. Antiaritmice cardiace. Medicaţia antianginoasăPrezentareorală +multimedia

3

9. Medicaţia antihipertensivăPrezentareorală +multimedia

3

10. Medicaţia sindroamelor periferice şicerebrale.AntihipotensivePrezentareorală +multimedia

3

11. Medicaţia hipolipidemiantă, antiaterogenă.Diuretice, antidiureticePrezentareorală +multimedia

3

Diuretice, antidiuretice multimedia

12.Farmacologia substanţelor cu acţiune asuprasângelui. Medicaţia hemostatică. Medicaţiaantianemică.


13.Medicaţia antitrombotică (Medicaţiaanticoagulantă. Antiagregante plachetare.Fibrinolitice. Antifibrinolitice)


3

14. Diuretice. Antidiuretice. Medicaţia contracţieiuterine (Ocitocice, tocolitice, spasmolitice uterine)Prezentareorală +multimedia

3

Bibliografie:BibliografieI. Bibliografia obligatorie 1. Cristea AN, Tratat de farmacologie, Ed. Medicală, Bucureşti, 20052. Dogaru MT, Vari CE, Compendiu de farmacologie generală, University Press, Tg. Mureş, 2003 II. Bibliografie facultativă 1. Fürst Zs, Farmakológia, Medicina, Budapest, 20012. Goodman and Gilman, The Pharmachological Basis Of Therapeutics, McGraw Hill, 20063. Katzung B, Basic and Clinical Pharmacology, International Edition, 20074. Stroescu V, Farmacologie, Ed. All, Bucureşti, 1995 (2001, 2005, 2007) Nr.crt. 8.1 Seminar / Laborator / Lucrări practice / Stagii Metode de predare Nr.


1.Canale ionice. Neurotransmiţători la nivel SNV şiSNCStudiul anestezicelor locale (Modeleexperimentale: studierea anesteziei de suprafaţăşi de conducere)

Prezentaremultimedia. Lucru ingrup

3

2. Studiul anestezicelor locale. Demonstraţii practice 3

3.

Studiul acţiunii substanţelor stimulantepsihomotorii (Hipermotilitatea şi convusliileprovocate de cafeină la şoarece. Demonstrareasediului de acţiune a stricninei. Studiul efecteloramfetaminei. Efectul de trezire a unor substanţe)

Demonstraţii practice 3

4.

Studiul anestezicelor generale (Rolulconcentraţiei eterului. Demonstrarea lipotropieisubstanţelor narcotice. Studiul narcozeichirurgicale şi biologice pe broască)Analizafarmacodinamică a unor specialităţi cu acţiuneasupra SNC (Demonstrarea efectului sedativ,hipnotic şi narcotic al amobarbitalului. Potenţareaefectului narcotic al eterului de către diazepam)


5.

Studiul acţiunii substanţelor hipnosedative,anxiolitice, convulsivante şi anticonvulsivante.Antagonizarea acţiunii substanţelor excitantecentrale şi deprimante centrale (Teste deincapacitatea motorie. Potenţarea narcozei decătre anxiolitice. Provocarea crizeiconvulsivante).Studiul acţiunii neurolepticelor,substanţelor antidepresive (Efectulneurolepticelor asupra motilităţii şicomportamentului la animale. Testarea capacităţiide explorare. Efectul hipotermizant alneurolepticelor. Testul înotului forţat)


6. Studiul acţiunii anticonvulsivante Demonstraţii practice 3

7. Analiza farmacodinamică a unor specialităţi cuacţiune antidepresivă, subst. psihomotorii Demonstraţii practice 3

Analiza farmacodinamică a unor specialităţi cuacţiune neuroleptică. (Acţiunea clorpromazinei

8.

acţiune neuroleptică. (Acţiunea clorpromazineiasupra comportamenului şi motilităţii spontane.Efectul cataleptogen al neurolepticelor. Influenţaneurolpeticelor asupra excitaţiei provocate deamfetamină. Interacţiunea imipraminei cureserpină şi amfetamină).


9.

Medicaţia bolilor neurodegenerative.Parkinsonismul medicamentos şi medicaţiacorectivăAnaliza farmacodinamică a unorspecialităţi cu acţiune analgezică. Efectulanalgezic al codeinei şi metamizolului.Compararea efectului codeinei şi morfinei.

CBT 3

10.Studiul acţiunii substanţelor analgezice(euforizante şi neeuforizante). Modeleexperimentale: testul contorsiunii, testul plăciiîncălzite.

DDemonstraţii pra 3

11.Studiul substanţelor cu acţiune antiinflamatoare.Modele experimentale: Inflamaţia acută provocatăde formalină, carragenină şi histamină. Inflamaţiaprovocată prin noxa termică. Pletismografia


12.

Analiza farmacodinamică a unor specialităţi cuacţiune antiinflamatoare. Acţiunea histamineiasupra permeabilităţii capilare. Efectul protectoral antihistaminicelor. Acţiunea fenilbutazonei şi ahidrocortizonului asupra inflamaţiei.


13. Analiza unor specialităţi cu acţiune asuprainflamaţiei Seminar 3

14. Examen practic Examen 3Semestrul II

1.Antibiotice. Chimioterapice (Principiul determinăriiacţiunii antimicrobiene a unor preparate. Testareaacţiunii antimicrobiene)

Prezentare orală.Discuţii. Calcule 3

2.Analiza farmacodinamică a unor specialităţiantimicrobiene (Analiza farmacodinamică şifarmacoepidemiologică a specialităţilor cu acţiuneantimicrobiană.)

Prezentariindividuale. Discuţii 3

3. Antimicrobiene de elecţie şi de alternativă înprincipalele boli infecţioase. Ghiduri terapeutice

Prezentare orală.Discuţii. Calcule 3

4. Analiza unor prescriptii cu antibiotice CBT 3

5. Studiul acţiunii substanţelor medicamentoaseantifungice şi antivirale. Seminar 3

6.

Studiul acţiunii medicamentelor asupra aparatuluidigestiv (Metoda Shay pentru cercetarea secreţieigastrice. Producerea ulcerelor gastrice prinmetoda Rossi, prin administarea alcoolului, prinadministrarea fenilbutazonei)Analizafarmacodinamică a unor preparate cu acţiuneasupra aparatului digestive (Determinarea acţiuniilaxative, purgative şi antidiareice. Efectul H2blocanţilor şi a inhibitorilor pompei de protoniasupra ulcerului provocat experimental. Efectulantisecretor al anticolinergicelor)

Demonstraţiipractice. Discuţii 3

7. Studiul acţiunii unor substanţe cu acţiune asupraaparatului respirator. Spirometrie


8.

Studiul acţiunii substanţelor medicamentoaseasupra activităţii cardiace pe cordul izolat. Studiulacţiunii tonicardiacelor asupra cordului izolat debroască (metoda Straub). Interacţiunea cu ioniide calciu şi potasiu. Acţiunea deprimantă achinidinei aspura cordului izolat. Efectulizoprenalinei şi al cafeinei.


9.Studiul electrofiziologic al antiaritmicelor.Demonstrarea acţiunii nitriţilor pe urechea deiepure


iepure practice. Discuţii

10. Studiul acţiunii substanţelor medicamentoaseasupra activităţii cardiace pe cordul in situDemonstraţiipractice. Discuţii 3

11.

nfluenţarea medicamentoasă a tensiunii arteriale.Screening farmacidinamic privind efectul uneisubstanţe necunoscute X asupra tensiuniiarteriale.Studiul acţiunii substanţelorvasodilatatoare şi vasoconstrictoare (pe broască)


12. Monitorizarea terapiei hipolipemiante. CBT 3

13.

Studiul substanţelor medicamentoase cu acţiunehemostatică şi anticoagulantă. Modificareatimpului de coagulare sub acţiune diferitelorsubstanţe şi a heparinei. Modificarea timpului desângerarea sub acţiunea acenocumarolului


14. Examen practic Examen 3Bibliografie:BibliografieI. Bibliografia obligatorie 1. Dogaru T. Maria (sub redacţia), Farmacologie experimentală, University Press, TârguMureş,20092.*** Farmacopeea Română, ediţia a Xa, Editura Medicală, Bucureşti, 2003 9. Coroborarea conținuturilor disciplinei cu așteptările reprezentanților comunității,asociațiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent programuluiCrearea discernamântului necesar pentru selecţionarea judicioasă a medicamentelor, ţinând seamade raportul eficienţăriscuricost;Furnizarea noţiunilor importante de farmacodinamie şi farmacoterapie, ţinând seama decompetenţele farmacistului şi de atribuţiile acestuia ca furnizor de servicii de sănătate pentrucomunitate 10. EvaluareTip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de



La curs 20%În timpulactivităţiipractice

10%

10.5Evaluarefinală

Examenteoreticfinal

Cunoşterea principalelor medicaţii studiateCapacitatea de a integra noţiunile însuşite anterior(de farmacologie generală şi medicaţie SNV) încadrul medicaţiei SNC, antiinflamatoare şi tisularactive

Examen scris 70%

Examenpracticfinal

90 teste (45complementsimplu, 45complementmultiplu)

10.6 Standard minim de performanțăCunoaşterea principalelor medicamente din grupa medicaţiei SNC, antiinfecţioase şi a specialităţilorcu acţiune asupra diferitelor organe şi sisteme.



1.2 Facultatea DE FARMACIE1.3 Departamentul DE ȘTIINȚE FARMACEUTICE DE SPECIALITATE (DSFS)1.4 Domeniul de studii SĂNĂTATE1.5 Ciclul de studii LICENŢĂ1.6 Programul de studii FARMACIE 2. Date despre disciplină2.1 Denumirea disciplinei MARKETING FARMACEUTIC2.2 Titularul activităților de curs Dr Kelemen László József2.3 Titularul activităților de lp Sef lucr. dr Finta Hajnal2.4 Anul de studii IV 2.5 Semestrul I 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei OBL 3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităților didactice)3.1 Număr de ore pe săptămână 2 3.2 din care curs 1 3.3 laborator (lp) 13.4 Total ore din planul de învățământ 28 3.5 din care curs 14 3.6 laborator (lp) 14


Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 1Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate și pe teren 0.5Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri 1Tutorial 1Examinări 0.5Alte activități 0.53.7 Total ore de studiu individual / săpt 2.53.8 Total ore pe semestru 633.9 Număr de credite 2 4. Precondiții (acolo unde este cazul)4.1 de curriculum4.2 de competențe 5. Condiții (acolo unde este cazul)5.1 de desfășurare a cursului videoproiector5.2 de desfășurare a laboratorului videoproiector 6. Competențe specifice acumulate

Competențe profesionaleIdentificarea oportunităţilor de piaţă, recunoaşterea din timp aprovocărilor şi ameninţărilor din piaţa. Abilităţi de interpretare afenomenelor de piaţă, dezvoltare de obiective şi strategii.Cunoaşterea tehnicilor specifice cercetărilor cantitative şi calitative.

Competențe transversaleDezvoltarea abilităţilor de a gândi economic, de rezolvarea aproblemelor economice şi de luarea deciziilor corecte. Va deţineabilităţi de comunicare şi va înţelege importanţa acestuia în stabilireade relaţii de parteneriat.


Formarea studenților din anul IV farmacie în principalele idei şi

7.1 Obiectivul general al disciplinei Formarea studenților din anul IV farmacie în principalele idei şiteorii de marketing farmaceutic.


Însuşirea de către studenţi principalilor concepte şi teorii demarketing general, respectiv de marketing farmaceutic.Prezentarea tendinţelor pieței farmaceutice mondiale şi a celeidin România. Dezvoltarea unei gândirii a studenţilor, axat peînţelegerea fenomenelor de piaţă, a medicamentului ca produs şimetodelor de distribuire şi promovare a acestuia. Formareastudenţilor în diferite metode de cercetare a pieţei, segmentareaacestuia şi identificarea segmentului de piaţă target. Înţelegereacomportamentului consumatorilor şi importanţa comunicării atâtîn interiorul întreprinderii cât şi în relaţia cu piaţa.



1. 1. Conceptul de marketing. Definiţii alemarketingului.

Prezentare orala +multimedia 2 ore

2. 2. Piaţa, cererea și oferta. Studiul pieţei. Piaţafarmaceutică din România.


3. 3. Metode de cercetare a pieţei. Segmentareapieţei. Poziționarea.


4. 4. Mixul de marketing. Politica de produs, preț,distribuție, promovare.


5. 5. Marketing strategic. Protecția invențiilor.Legislația în domeniul marketingului farmaceutic.


6. 6. Comportamentul consumatorului. Prezentare orala +multimedia 2 ore TBL

7. 7. Comunicarea. Particularitățile comunicării îndomeniul farmaceutic.


8.9.10.11.12.13.14.

Semestrul II1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.Bibliografie:I. Bibliografia obligatorie 1. Voitcu M, Carauşu E M Marketingul medicamentelor, Editura Gr. T. Popa U.M.F. Iasi, 2004.2. Ana Carata Management, marketing și legislație farmaceutică, vol.II., Editura

2. Ana Carata Management, marketing și legislație farmaceutică, vol.II., EdituraTehnoplast,București, 20093. Bucurescu S T, Cuparnecu B – Marketing pentru industria farmaceutică, Editura Dacia, ClujNapoca, 1999.4. Voitcu M – Elemente de management şi marketing farmaceutic, Editura Cerni, Iaşi , 1999.5. Ordin nr. 194 din 2015 privind aprobarea Normelor pentru evaluarea și avizarea publicității lamedicamentele de uz uman, publicat în Monitorul Oficial cu nr.168 din data de 11 martie 2015 II. Bibliografie facultativă1. Kotler P, Saundere J, Armstrong G, et al. – Principiile marketingului, Editura Teora, Bucureşti,1998. 2. Kotler P – Managementul marketingului , Editura Teora, Bucureşti, 1998. Nr.crt. 8.1 Seminar / Laborator / Lucrări practice / Stagii Metode de predare Nr.


1.1. Noţiuni şi teorii fundamentale ale marketinguluifarmaceutic. Mediul intern şi extern (micro şimacromediul).

Demonstratii practice, 2 ore

2. 2. Cercetarea de piaţă – Metode calitative,Metode cantitative. Chestionarul.

Demonstratii practice,prezentari de caz, etc. 2 ore

3.

3. Analiza pieţei farmaceutice. Studiul consumuluide medicamente la nivel național, regional, local.Metode de urmărire a consumului și necesaruluide medicamente ăn farmacia cu circuit deschis șiîn farmaciile de spital.


4. 4. Mixul de marketing – Produsul, Pretul Demonstratii practice,prezentari de caz, etc. 2 ore

5. 5. Mixul de marketing – Distribuţia, Promovarea Demonstratii practice,prezentari de caz, etc. 2 ore

6.6. Comportamentul consumatorului – Procesuldecizional de cumpărare. Influenţe de naturăendogenă şi exogenă asupra comportamentuluiconsumatorului


7. 7. Evaluarea cunoștințelor. 2 ore8.9.10.11.12.13.14.

Semestrul II1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.Bibliografie:I. Bibliografia obligatorie

1. Voitcu M, Carauşu E M Marketingul medicamentelor, Editura Gr. T. Popa U.M.F. Iasi, 2004.2. Ana Carata Management, marketing și legislație farmaceutică, vol.II., EdituraTehnoplast,București, 20093. Bucurescu S T, Cuparnecu B – Marketing pentru industria farmaceutică, Editura Dacia, ClujNapoca, 1999.4. Voitcu M – Elemente de management şi marketing farmaceutic, Editura Cerni, Iaşi , 1999.5. Ordin nr. 194 din 2015 privind aprobarea Normelor pentru evaluarea și avizarea publicității lamedicamentele de uz uman, publicat în Monitorul Oficial cu nr.168 din data de 11 martie 2015 II. Bibliografie facultativă 1. Kotler P, Saundere J, Armstrong G, et al. – Principiile marketingului, Editura Teora, Bucureşti,1998. 2. Kotler P – Managementul marketingului , Editura Teora, Bucureşti, 1998. 9. Coroborarea conținuturilor disciplinei cu așteptările reprezentanților comunității,asociațiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent programuluiDezvoltarea abilităţii de a analiza deciziile de cumpărare a produselor medicamentoase prin prismamotivaţiei individuale, precum şi a factorilor interni şi externi (medici, farmacişti etc.) careinfluenţează comportamentul efectiv. 10. EvaluareTip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere


La curscunoasterea notiunilor debaza, capacitatea deanaliza si de sintetizare

TBL test grila 10 %


efectuarea temelor primitesi corespunderea lorconform celor studiate

culegeri date din piata si prelucrarea lor inechipe mici,evaluarea materialelorpromotionale pregatite de studenti

20 %


Examenteoreticfinal

Să răspundă corect laîntrebările formulate întestul grilă.

Test grila 70 %

Examenpracticfinal

10.6 Standard minim de performanță promovarea verificării cunoştinţelor practice (nota 5). cunoaşterea noţiunilor generale de marketing îndeplinirea tuturor obligaţiilor şcolare conform regulamentului disciplinei.



1.2 Facultatea DE FARMACIE1.3 Departamentul DE ȘTIINȚE FARMACEUTICE DE SPECIALITATE (DSFS)1.4 Domeniul de studii SĂNĂTATE1.5 Ciclul de studii LICENŢĂ1.6 Programul de studii FARMACIE 2. Date despre disciplină2.1 Denumirea disciplinei MEDICAMENTE HOMEOPATE2.2 Titularul activităților de curs Conf.dr. EŞIANU SIGRID2.3 Titularul activităților de lp2.4 Anul de studii IV 2.5 Semestrul I 2.6 Tipul de evaluare C 2.7 Regimul disciplinei OPT 3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităților didactice)3.1 Număr de ore pe săptămână 1 3.2 din care curs 1 3.3 laborator (lp)3.4 Total ore din planul de învățământ 14 3.5 din care curs 14 3.6 laborator (lp)


Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 0,75Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate și peteren 0,25

Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri

Tutorialconformoraruluidisciplinei

ExaminăriAlte activități3.7 Total ore de studiu individual / săpt 13.8 Total ore pe semestru 283.9 Număr de credite 2 4. Precondiții (acolo unde este cazul)4.1 de curriculum4.2 de competențe 5. Condiții (acolo unde este cazul)5.1 de desfășurare a cursului5.2 de desfășurare a laboratorului 6. Competențe specifice acumulate


În urma asimilării informaţiilor primite studenţii vor înţelege şi cunoaşte− principiile homeopatiei, patogeneziile, modul în care se desfăşoarăconsultaţia homeopatică,− modul de preparare a medicamentelor homeopate,− să elibereze medicamente homeopate şi să furnizeze informaţiinecesare privind modul de administrare, contraindicaţii, modul deconservare a remediilor homeopate. Executarea responsabilă a sarcinilor profesionale, respectiv


Executarea responsabilă a sarcinilor profesionale, respectivconsilierea pacienţilor privind modul de utilizare a medicamentelorhomeopate. Familiarizarea cu munca în echipă, respectiv cu colegii de la locul demuncă şi cu medicii. Utilizarea eficientă şi critică a surselor de informare în limba românăşi engleză (internet, baze de date, cărţi de specialitate) pentrudezvoltarea personală şi profesională.

7. Obiectivele disciplinei (reieșind din grila competențelor specifice acumulate)7.1 Obiectivul general al disciplinei Familiarizarea studenţilor cu homeopatia terapie ce se bazeazăpe principii specifice, şi cunoaşterea medicamentelor homeopate.


Cunoştinţele dobândite permit viitorilor farmacişti să înţeleagăprincipiile homeopatiei, patogeneziile, modul în care sedesfăşoară consultaţia homeopatică, modul specific de prepararea medicamentelor homeopate şi să fie capabili să eliberezemedicamente homeopate cu informaţiile necesare privind modulde administrare şi conservare.



1.

INTRODUCERE. Definiţia homeopatiei. Istoric –evoluţie. Locul homeopatiei în terapeuticamodernă Alopatia – Homeopatia. Terminologiaspecifică homeopatiei. PRINCIPIILE DE BAZĂALE HOMEOPATIEI. Principiul similitudinii,principiul diluţiei infinitezimale, principiuldinamizării, principiul strictei individualizări.

Prezentare oralăînsoţită de videoproiectare

2

2.

CONCEPŢIA HOMEOPATICĂ ASUPRABOLILOR CRONICE. Diatezele. Biotipurile şiutilitatea lor în homeopatie. Corespondenţa cudiatezele. Condiţiile valorificării legii similitudinii.PATOGENEZIILE. Înregistrarea simptomelorbolnavului. Suprapunerea tabloului simptomaticcu patogenezia.


2

3.

PREZENTAREA MATERIEI MEDICALE.Prezentare pe sindroame clinice, repertorizarea.Îndreptare de terapeutică homeopată. Fişesintetice. Repertorii. CONSULTAŢIABOLNAVULUI. Semiologia homeopatică. Foaiade observaţie. Ierarhizarea simptomelor.


2

4.

METODE DE TRATAMENT: pluralistă, unicistă,complexistă. Drenajul în homeopatie.STABILIREA DOZELOR ŞI DILUŢIILOR.STABILIREA RITMULUI DE ADMINISTRARE.Cauzele lipsei acţiunii. Cauzele agravării. Limitelehomeopatiei. Indicaţiile homeopatiei.


2 SesiuneTBL

5.

MEDICAMENTUL HOMEOPAT. Materia primăvegetală, animală, minerală. Solvenţi folosiţi laprepararea remediului homeopat. Prelucrareamateriei prime. Deconcentrarea: triturarea,diluarea. Forme farmaceutice.


2

6.

MONOGRAFII referitoare la medicamentehomeopate în farmacopeea română şieuropeană. REMEDII homeopate indicate îndiferite sindroame. Analiza unor medicamentehomeopate complexiste din punct de vedere alindicaţiei.


2 SesiuneTBL

7. Colocviu 28.9.

10.11.12.13.14.

Semestrul II1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.Bibliografie:Bibliografie obligatorie1. EŞIANU S – Medicamente homeopate, curs, format electronic 20162. EŞIANU S Medicamente homeopate, suport de curs (sliduri)*pdf, 20163. xxx Farmacopeea Română4. xxx European Pharmacopoeia 8.0 Bibliografie facultativă1. JURJ GH: Breviar de homeopatie. Ed. FarmaMedia Tg. Mureş, 20052. DOBRESCU D: Farmacologie homeopată. Ed. Minesan, Bucureşti, 20073. MOLDOVAN M: Compendiu de homeopatie. Ed. Med. Univ.„Iuliu Haţieganu” Cluj Napoca, 20074. www.societatea română de homeopatie Nr.crt. 8.1 Seminar / Laborator / Lucrări practice / Stagii Metode de


Semestrul I1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.

Semestrul II1.2.3.4.

5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.Bibliografie: 9. Coroborarea conținuturilor disciplinei cu așteptările reprezentanților comunității,asociațiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent programuluiMedicamentele homeopate sunt foarte solicitate de populaţie, în multe cazuri fără recomandare dinpartea unui medic cu competenţă în homeopatie. 10. EvaluareTip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere


La cursCorectitudinea şi completitudineacunoştinţelor, capacitatea de a operacu acestea în mod corect şi adecvat.

Evaluare în cadrul sesiunilor TBL(scris – prin teste grilăindividuale/în echipă şi oral prindiscuţii).

30%


10.5Evaluarefinală

Examenteoreticfinal

Corectitudinea şicompletitudineacunoştinţelor, capacitatea de a operacu acestea în mod corect şi adecvat.

Colocviu scris test grilă 70%

Examenpracticfinal

10.6 Standard minim de performanțăCunoaşterea modului de conservare şi administrare a medicamentelor homeopate.



1.2 Facultatea DE FARMACIE1.3 Departamentul DE ȘTIINȚE FARMACEUTICE FUNDAMENTALE (DSFF)1.4 Domeniul de studii SĂNĂTATE1.5 Ciclul de studii LICENŢĂ1.6 Programul de studii FARMACIE 2. Date despre disciplină2.1 Denumirea disciplinei METODOLOGIA CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE FARMACEUTICE2.2 Titularul activităților de curs Prof. dr. Silvia Imre (LR), Conf. dr. DonathNagy Gabriella (LM)2.3 Titularul activităților de lp Prof. dr. Silvia Imre, Asist. drd. Valentin Ion2.4 Anul de studii IV 2.5 Semestrul II 2.6 Tipul de evaluare C 2.7 Regimul disciplinei OBL 3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităților didactice)3.1 Număr de ore pe săptămână 3 3.2 din care curs 1 3.3 laborator (lp) 23.4 Total ore din planul de învățământ 42 3.5 din care curs 14 3.6 laborator (lp) 28


Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 0,5Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate și pe teren 1Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri 0,5Tutorial 0,5Examinări 0,25Alte activități3.7 Total ore de studiu individual / săpt 23.8 Total ore pe semestru 703.9 Număr de credite 3 4. Precondiții (acolo unde este cazul)4.1 de curriculum Cunoaşterea noţiunilor elementare de statistică4.2 de competențe 5. Condiții (acolo unde este cazul)5.1 de desfășurare a cursului

5.2 de desfășurare a laboratoruluiCunoaşterea de către studenţi a temei care urmează a fiabordată la laborator. Îndeplinirea obligaţiilor legate de proiecte,referate (predarea acestora la termenele stabilite).



Aprofundarea noţiunilor generale care stau la baza metodelor decercetare care vizează proiectarea şi formularea medicamentelor, suplimentelor alimentare şi a altorproduse pentru sănătate, analiza şi controlul acestora. Definirea şiinterpretarea modelelor şi metodelor utilizate în ştiinţele farmaceutice.


Competenţele dobândite asigură absolventului capacitatea derealizare de proiecte sub coordonare în care sunt vizate probleme de cercetare din domeniul medicamentului.Elaborarea, tehnoredactarea şi susţinerea în limba română şi întro

Elaborarea, tehnoredactarea şi susţinerea în limba română şi întrolimbă de circulaţie internatională a unei lucrări ştiinţifice în domeniu,utilizând instrumente şi surse diverse de informare.

7. Obiectivele disciplinei (reieșind din grila competențelor specifice acumulate)7.1 Obiectivul general al disciplinei Formarea gândirii privind metodologia de cercetare ştiinţifică


Metodologia cercetării ştiinţifice constituie astăzi un instrument deinvestigare, organizare şi comunicare a experimentelor şirezultatelor acestora şi operează cu noţiuni specifice care trebuieînsuşite şi aplicate eficient în domeniul cercetării. Disciplina deMetodologia Cercetării Ştiinţifice Farmaceutice îşi propunefurnizarea datelor necesare orientării studentului farmacist aflatîn faţa unui experiment nou sau a unui proiect de cercetare îndomeniul medicofarmaceutic. Această orientare vizează:documentarea bibliografică, înţelegerea unui articol ştiinţific,proiectarea unui studiu ştiinţific, scrierea unui proiect decercetare, susţinerea unei comunicări ştiinţifice orale, întocmirealucrării de licenţă.



Semestrul I1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.

Semestrul II

1.

NOŢIUNI FUNDAMENTALE DE METODOLOGIEA CERCETĂRII ŞI INSTRUMENTELECERCETĂRII ŞTIINŢIFICE FARMACEUTICE caracteristicile cercetării ştiinţifice etapelecercetării ştiinţifice metodologia cercetării aspecte particulare în cercetarea farmaceutică instrumentele generale ale cercetării cercetareabibliografică de specialitate

Prezentări multimedia.Teme de cursinteractive.

4

2.

PLANIFICAREA ŞI DESIGNUL UNUI STUDIUDE CERCETARE alegerea unui subiect decercetare: importanţa temei, rezolvareaproblemei, rezultate anterioare, validareainformaţiei, teorie formularea unei probleme decercetare ipoteze de lucru: nule, alternative,direcţionale, nondirecţionale alegereavariabilelor de studiu: dependente şiindependente, categorice şi continue, cantitativeşi calitative consideraţii etice ale cercetării întocmirea unui proiect de cercetare


2

3.

NOŢIUNI DE PRELUCRARE ŞI ANALIZĂ AREZULTATELOR EXPERIMENTALE tabele,diagrame reprezentarea datelor experimentaleprin ecuaţii matematice interpretarea statistică a


2 TBL (1ora)

prin ecuaţii matematice interpretarea statistică arezultatelor experimentale

interactive.

4.

CONTROLUL CALITĂŢII REZULTATELOREXPERIMENTALE ŞI VALIDAREA grafice decontrol; procedee statistice de control adesfăşurării probelor experimentale procesul devalidare


4 TBL (1ora)

5.

DISEMINAREA REZULTATELOR CERCETĂRII prezentarea rezultatelor cercetării Prezentărimultimedia. Teme de curs interactive. fondul,forma, prezentarea textului prezentarearezultatelor cercetării sub formă de articol ştiinţificde specialitate, poster, brevet de invenţie elaborarea şi redactarea unei lucrări de licenţă întocmirea unui raport de cercetare


2

6.7.8.9.10.11.12.13.14.Bibliografie:I.Bibliografie obligatorie: 1. Imre S., Popa L., Muntean D.L., Vari C.E., Ghica M.V.: Metodologia Cercetării ŞtiinţificeFarmaceutice – Bază de curs, Litografia Universităţii de Medicină şi Farmacie din TârguMureş,2008. 2. Popa L.: Elemente de metodologia cercetării ştiinţifice în domeniul farmaceutic, Ediţia a IIarevizuită şi adăugită, Editura Printech Bucureşti, 2005.3. Dehelean C.A., Danciu C., Simu G.M., Şoica C.M: Elemente de metodologia cercetării ştiinţifice,Editura Hippocrate, Timişoara, 2013.4. Majoros P.: Kutatásmódszertan, Nemzeti Tankönyvkiadó, Budapest, 2003 II. Bibliografie facultativă: 1. Marczyk G., De Matteo D., Festinger D.: Essentials of Research Design and Methodology, JohnWiley and Sons, 2005. 2. Chan C.C., Lam H., Lee Y.C., Zhang X.: Analytical method validation and instrument performanceverification, Wiley Interscience, 2004. 3. Ermer J., Miller J.H.McB.: Method Validation in Pharmaceutical Analysis, WileyVCH, 2005. 4. Roman L., Bojiţă M., Săndulescu R., Muntean D.L.: Validarea metodelor analitice, EdituraMedicală, 2007. 5. Kumar R.: Research Methodology. A StepbyStep Guide for Beginners, Sage Publications, 2005.6. Csermely P., Gergely P., Koltay T., Tóth J.: Kukaktás és közlés a természettudományokban, OsirisKiadó, Budapest, 1999 Nr.crt. 8.1 Seminar / Laborator / Lucrări practice / Stagii Metode de predare Nr.


Semestrul I1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.

10.11.12.13.14.

Semestrul II

1.

PREZENTAREA SPECIFICULUI DISCIPLINEIREGULAMENTUL DISCIPLINEI PROTECŢIAMUNCII DOCUMENTARE BIBLIOGRAFICĂ a)Tipuri de documente bibliografice (articole, cărţi,lucrări de licenţă, teze de doctorat, lucrări dedisertaţie) b) Surse de documentare (bibliotecafizică, biblioteca virtuală – prin internet) c) Datelede identificare ale unui articol (autori, titlu, cuvintecheie, revistă) şi ale unei reviste ştiinţifice (titlu,editură, volum, număr, an, ISSN). d) Conţinutulunui număr al unei reviste ştiinţifice (editorial,articole experimentale originale, studii de caz,referate bibliografice) e) Conţinutul unui articolştiinţific experimental

Activitate individuală,demonstraţii pecalculator, aplicaţiinumerice, discutareaunor cazuri practice

3

2.f) Analiza unui articol ştiinţific experimental g)Scrierea rezumatului unui articol ştiinţific h) Bazede date de documentare electronică


3

3.

PRELUCRAREA REZULTATELOREXPERIMENTALE a) Generalităţi privindprelucrarea, analiza şi interpretarea primară arezultatelor experimentale b) Tratamentul statistical rezultatelor experimentale. Mărimi de bază.Noţiuni generale. Aplicaţii.


3

4. c) Teste statistice de semnificaţie (testele t , F, C).Aplicaţii.


6

5. Teste statistice de semnificaţie (testul Q) d)Liniaritate şi corelare


3

6. VALIDAREA METODELOR ANALITICE –TEORIE ŞI EXERCIŢII


6

7.DISEMINAREA REZULTATELOR CERCETĂRII.Comunicări orale. Analiza unei comuncări oraleprezentată la o manifestare ştiinţifică.

Activitate individuală,demonstraţii pecalculator, aplicaţiinumerice, discutareaunor cazuri practice.

3

8. Verificare cunoştinţe 19.10.11.12.13.14.Bibliografie:1. Imre S., Popa L., Muntean D.L., Vari C.E., Ghica M.V.: Metodologia Cercetării ŞtiinţificeFarmaceutice – Bază de curs, Litografia Universităţii de Medicină şi Farmacie din TârguMureş, 2008.

Litografia Universităţii de Medicină şi Farmacie din TârguMureş, 2008. 2. Popa L.: Elemente de metodologia cercetării ştiinţifice în domeniul farmaceutic, Ediţia a IIarevizuită şi adăugită,Editura Printech Bucureşti, 2005. 3. Achimaş C.A.: Metodologia cercetării ştiinţifice medicale, Editura Medicală Universitară „IuliuHaţieganu” ClujNapoca, 1998. 4. Majoros P.: Kutatásmódszertan, Nemzeti Tankönyvkiadó, Budapest, 2003 5. Dehelean C.A. şi col.: Elemente de metodologia cercetării ştiinţifice, Editura "Victor Babeş"Timişoara, 2013.6. Marczyk G., De Matteo D., Festinger D.: Essentials of Research Design and Methodology, JohnWiley and Sons, 2005. 7. Chan C.C., Lam H., Lee Y.C., Zhang X.: Analytical method validation and instrument performanceverification, Wiley Interscience, 2004. 8. Ermer J., Miller J.H.McB.: Method Validation in Pharmaceutical Analysis, WileyVCH, 2005. 9. Roman L., Bojiţă M., Săndulescu R., Muntean D.L.: Validarea metodelor analitice, EdituraMedicală, 2007. 10. Kumar R.: Research Methodology. A StepbyStep Guide for Beginners, Sage Publications,2005. 11. Csermely P., Gergely P., Koltay T., Tóth J.: Kukaktás és közlés a természettudományokban,Osiris Kiadó, Budapest, 1999.12. Imre S.: Metodologia cercetării ştiinţifice farmaceutice. Suport didactic de laborator, 2016. 9. Coroborarea conținuturilor disciplinei cu așteptările reprezentanților comunității,asociațiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent programuluiAbsolventul va avea cunoştinţele de bază care să îi permit abordarea ştiinţifică a unor probleme noicu care se poate întâlni în practică. 10. EvaluareTipactivitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere


La curs

Note evaluări scrise pe parcurs.Întelegerea semnificaţiei / importanţeifiecărei etape de cercetare. Capacitateade a identifica etapele de cercetare încazul unui studiu ştiinţific real.

Evaluare scrisă (fişe deanaliză studii de caz). 10


Note seminarii. Note teste. Note proiecte.

Lectura critică a unui articolştiinţific. Fisa de analiză aunei comunicări orale.Aplicaţii numerice privindaplicarea unui test statistic.

20

10.5Evaluarefinală

Examenteoreticfinal

Nota referat şi susţinerea acestuia.Capacitatea de sintetiză a informaţiilorştiinţifice în cadrul unui referat de studiubibliografic.

Evaluare scrisă (referat destudiu bibliografic). Susţinereaorală a unei lucrări de studiubibliografic.

70

Examenpracticfinal

10.6 Standard minim de performanțăCunoaşterea metodologiei generale de cercetare şi întelegerea semnificaţiei fiecărei etape decercetare. Prelucrarea statistică a datelor experimentale (teste statistice des întâlnite în cercetareaştiinţifică şi practica farmaceutică).



1.2 Facultatea DE FARMACIE1.3 Departamentul DE ŞTIINŢE FARMACEUTICE DE SPECIALITATE (DSFS)1.4 Domeniul de studii SĂNĂTATE1.5 Ciclul de studii LICENŢĂ1.6 Programul de studii FARMACIE 2. Date despre disciplină2.1 Denumirea disciplinei PRACTICA DE SPECIALITATE2.2 Titularul activităților de curs

2.3 Titularul activităților de lp Conf. dr. Croitoru Mircea Dumitru, Asist. univ. dr. Cârje AncaGabriela

2.4 Anul de studii IV 2.5 Semestrul II 2.6 Tipul de evaluare C 2.7 Regimul disciplinei OBL 3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităților didactice)3.1 Număr de ore pe săptămână 30 3.2 din care curs 3.3 laborator (lp) 303.4 Total ore din planul de învățământ 120 3.5 din care curs 3.6 laborator (lp) 120


Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate și pe teren Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri Tutorial Examinări 2Alte activități 3.7 Total ore de studiu individual / săpt 3.8 Total ore pe semestru 1203.9 Număr de credite 1 4. Precondiții (acolo unde este cazul)4.1 de curriculum4.2 de competențe 5. Condiții (acolo unde este cazul)5.1 de desfășurare a cursului5.2 de desfășurare a laboratorului 6. Competențe specifice acumulateCompetențe profesionale Cunoașterea principalelor grupe de medicamente.


Cunoașterea principalelor grupe de medicamente, a efectelorsecundare și a interacțiunilor medicamentoase. Cunoașterea preparatelor farmaceutice sub formă de sistemedisperse eterogene (fluide, solide și semisolide) și a celor cu eliberaremodificată. Cunoașterea produselor homeopate și a produselor dermocosmetice.




Prin practica de specialitate studentul dobândeşte noţiuni legatede: principalele grupe de medicamente, interacţiunimedicamentoase; modul de eliberare a medicamentelor; formularea medicamentelor; medicamente homeopate; produse dermocosmetice.



Semestrul I1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.



Semestrul I1.2.3.4.5.6.7.

7.8.9.10.11.12.13.14.

Semestrul II

1.

CUNOAŞTEREA CĂILOR DE ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR ŞI A SPECIALITĂŢILORFARMACEUTICE: cunoaşterea principalelorgrupe de medicamente în concordanţă cudiagnosticul prescris, efectelor secundare alemedicamentelor și reacţiilor adverse ale acestora,cunoaşterea principalelor interacţiunimedicamentoase cu relevanţă clinică, consiliereaşi modul de eliberare a medicamentelor,cunoaşterea medicamentelor eliberate în regimOTC, respectiv interacţiunile acestora cu altegrupe terapeutice, medicamente cu regim special(toxice, stupefiante, droguri de risc, psihotrope).

2.

IMPLICAȚII TEHNOLOGICE ÎN FORMULAREAȘI PREPARAREA MEDICAMENTELOR.CUNOAȘTEREA PREPARATELORPARENTERALE: formularea, prepararea șicunoașterea emulsiilor și suspensiilorfarmaceutice, compoziția și condiționareaaerosolilor medicamentoși inhalatorii și de uzextern, formularea, prepararea și cunoaștereaunguentelor și supozitoarelor, formularea,prepararea și cunoașterea formelor farmaceuticesolide: pulberi, capsule, granule, comprimate,comprimate acoperite, cunoașterea preparatelorfarmaceutice cu cedare modificată.

3.CUNOAȘTEREA PREPARATELORHOMEOPATE: forme homeopate întâlnite înpractica farmaceutică.

4. CUNOAȘTEREA PRODUSELOR DERMOCOSMETICE: compoziție și recomandări .

5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.Bibliografie:1.Ciurba A., Activitatea în farmacie, Ed. University Press, Târgu Mureş, 2010.2.*** Farmacopeea Română, ediţia a Xa, Ed. Medicală, Bucureşti, 1993. 3.*** Farmacopeea Română, ediţia a Xa, Supliment 2000, Ed. Medicală, 2000. 4.*** Farmacopeea Română, ediţia a Xa, Supliment 2001, Ed. Medicală, 2002. 5.*** Farmacopeea Română, ediţia a Xa, Supliment 2004, Ed. Medicală, 2004. 6.*** Farmacopeea Română, ediţia a Xa, Supliment 2006, Ed. Medicală, 2006.7.Chiriţă C., Marineci C. D., Agenda Medicală, Ed. Medicală, Bucureşti, 2013.8.Cristea A. N.,Farmacologie generală, Ed. Didactică şi Pedagogică,Bucureşti, ediţia a IIa, 2009.

9. Coroborarea conținuturilor disciplinei cu așteptările reprezentanților comunității,asociațiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent programuluiEste necesar ca studentul practicant să aibă cunoştinţe legate de principalele grupe demedicamente, interacţiuni medicamentoase, modul de eliberare a medicamnetelor în regim OTC sauîn regim special, cunoaşterea preparatelor parenterale, a celor homeopate şi a celor dermocosmetice. 10. EvaluareTip activitate 10.1 Criterii de





Examenteoreticfinal


Examenpracticfinal



100%

10.6 Standard minim de performanță cunoaşterea modului de consiliere a pacienţilor şi de eliberare a medicamentelor; formularea şi prepararea diferitelor forme farmaceutice(emulsii, suspensii,aerosoli,unguente,supozitoare,pulberi, capsule, granule, comprimate, comprimate acoperite); cunoaşterea formelor homeopate întâlnite în practica farmaceutică; cunoaşterea produselor dermocosmetice: compoziţie şi recomandări



1.2 Facultatea DE FARMACIE1.3 Departamentul DE ȘTIINȚE FARMACEUTICE DE SPECIALITATE (DSFS)1.4 Domeniul de studii SĂNĂTATE1.5 Ciclul de studii LICENŢĂ1.6 Programul de studii FARMACIE 2. Date despre disciplină2.1 Denumirea disciplinei TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ2.2 Titularul activităților de curs Prof. dr. Ciurba Adriana2.3 Titularul activităților de lp Conf. dr. Todoran Nicoleta, Șef lucr. dr. Rédai Emöke2.4 Anul de studii IV 2.5 Semestrul I/II 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei OBL 3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităților didactice)3.1 Număr de ore pe săptămână 5/5 3.2 din care curs 2/2 3.3 laborator (lp) 3/33.4 Total ore din planul de învățământ 70/70 3.5 din care curs 28/28 3.6 laborator (lp) 42/42

Distribuția fondului de timp/săpt 5/6ore

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 2,5/2,5Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate și pe teren 1/1Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri 0,5/1,5Tutorial 0,5/0,5Examinări 0,5/0,5Alte activități 3.7 Total ore de studiu individual / săpt 10/113.8 Total ore pe semestru 140/1543.9 Număr de credite 5/6 4. Precondiții (acolo unde este cazul)4.1 de curriculum 4.2 de competențe 5. Condiții (acolo unde este cazul)5.1 de desfășurare a cursului

5.2 de desfășurare a laboratoruluiCunoaşterea şi respectarea regulamentului disciplinei (ROI), anormelor de protecţia muncii în laboratoare (NPM), prevenirea şistingerea incendiilor (PSI) şi a intervenţiilor în situaţii de urgenţa(ISU).


Semestrul I:Preformularea, formularea și tehnologiile de obţinere a preparatelorsemisolide cu aplicație cutanată și a supozitoarelor. Formularea șiprepararea pulberilor medicamentoase de uz intern și extern.Prepararea granulelor, peletelor și capsulelor gelatinoase. Exemple de preparate farmaceutice și dermocosmetice sub formă deunguente, geluri, creme. Exemple de pulberi, granule, pelete șicapsule medicamentoase. Modul de eliberare a acestora din farmacie.Consiliere privind modul de administrare.


Consiliere privind modul de administrare. Reguli de Bună Practică Farmaceutică privind prepararea acestorcategorii de preparate și conservarea acestora. Semestrul II:Preformularea, formularea și tehnologiile de obţinere a preparatelordin categoriile: comprimate, forme acoperite, preparate cu acţiuneprelungită, cu viteză de cedare controlată, sisteme bioadezive şiflotante, sisteme terapeutice de transport la ţintă. Exemple de preparate farmaceutice, cinetici de cedare, modul deeliberare din farmacie şi consiliere privind modul de administrare.Reguli de Bună Practică Farmaceutică privind prepararea acestorcategorii de produse, asigurarea stabilităţii, condiţionarea șiconservarea corespunzătoare a acestora.Cunoașterea influenței parametrilor de formulare și tehnologiciasupra caracteristicilor și calității preparatelor medicamentoase.Aprofundarea cunoștințelor legate de controlul de calitate al tuturorformelor farmaceutice studiate anterior. Studentul parcurge atâtmetodele oficinale de control, cât și pe cele neoficinale. Cunoașterea modalităților de rezolvare a incompatibilitățilorfarmaceutice.


Semestrul I:Identificarea problemelor de formulare și preparare a unguentelor,supozitoarelor, pulberilor, granulelor, peletelor și capsulelor. Stabilireametodelor de preparare și identificarea dificultăţilor care pot să aparăla preparare. Activitate în echipă în vederea găsirii soluțiilor optime de formulare șipreparare a acestor medicamente. Argumentare în raport cu diferitelesoluții propuse de formulare și preparare. Utilizarea eficientă a surselor informaționale. Semestrul II:Activitate în echipă similară activității de cercetare în domeniultehnologiei farmaceutice prin studierea influenței parametrilor deformulare și tehnologici asupra caracteristicilor și calității preparatelormedicamentoase. Utilizarea eficientă a surselor informaționale.



Semestrul I:Cunoaşterea aspectelor teoretice şi practice care stau la bazaformulării, preparării, conservării şi condiţionării preparatelorsemisolide cu aplicație cutanată sau pe mucoase, supozitoarelor,pulberilor de uz intern și extern, granulelor, peletelor și capsulelormedicamentoase. Aprofundarea metodelor de control a acestorforme farmaceutice. Semestrul II:Cunoaşterea aspectelor teoretice şi practice care stau la bazaformulării, preparării, conservării şi condiţionării preparatelor dincategoriile comprimate, forme acoperite, preparate cu acţiuneprelungită, cu viteză de cedare controlată, sisteme bioadezive şiflotante, sisteme terapeutice de transport la ţintă. Cunoaşterea aspectelor teoretice şi practice privindcaracterizarea tuturor formelor farmaceutice. Aprofundareametodelor de control de calitate ale acestor forme farmaceutice.Semestrul I:Disciplina are ca scop iniţierea primară şi în profunzime astudenţilor cu profilul specific al activităţii de formulare șipreparare a formelor farmaceutice semisolide cu aplicațiecutanată, supozitoarelor, pulberilor de uz intern și extern,granulelor, peletelor și capsulelor medicamentoase, atât înfarmacie cât şi în industria farmaceutică.Se expun noţiuni despre excipienți, metode și aparatură pentrupreparare, asigurarea stabilității preparatelor și controlul de


preparare, asigurarea stabilității preparatelor și controlul decalitate. Se pune accent pe alegerea judicioasă a componentelor unuipreparat corelat cu calea de administrare și indicația terapeutică,pe tehnologiile specifice de preparare a acestora ţinânduse contde influenţa diferitelor variabile asupra stabilității și eficienţeiterapeutice a preparatelor. Semestrul II:Disciplina are ca scop iniţierea primară şi în profunzime astudenţilor cu profilul specific al activităţii de formulare șipreparare a formelor farmaceutice din categoriile: comprimate,forme acoperite, preparate cu acţiune prelungită, cu viteză decedare controlată, sisteme bioadezive şi flotante, sistemeterapeutice de transport la ţintă, atât în farmacie cât şi înindustria farmaceutică. Se expun noţiuni despre excipienți, metode și aparatură pentrupreparare, asigurarea stabilității preparatelor și controlul decalitate. Se pune accent pe alegerea judicioasă a componentelor unuipreparat corelat cu calea de administrare și indicația terapeutică,pe tehnologiile specifice de preparare a acestora ţinânduse contde influenţa diferitelor variabile asupra stabilității și eficienţeiterapeutice a preparatelor.Se urmăreşte corelarea informațiilor acumulate şi cunoaștereainfluenței parametrilor de formulare și tehnologici asupracaracteristicilor și calității tuturor preparatelor medicamentoase,aprofundarea cunoștiințelor legate de preparare cu evitareaincompatibilităţilor de asociere în formulare, precum şi controlulde calitate al tuturor formelor farmaceutice studiate anterior. Studentul parcurge atât metodele oficinale de control, cât și pecele neoficinale. Sunt abordate: principiul metodei de control,condițiile de lucru, aparatura utilizată, se realizează determinareapropriuzisă, se fac calculele matematice, se prezentă rezultateleobținute. După interpretarea rezultatelor se trasează concluziilereferitoare la calitatea și caracteristicile produsului farmaceutic.



1.

Preparate semisolide cu aplicaţie cutanată şi pemucoase: Tipuri de preparate semisolide şicaracterizarea lor, absorbţia percutanată amedicamentelor. Baze de unguente:hidrocarburigeluri, lipogeluri, hidrogeluri,polietilengeluri, geluri cu cu silicone, baze emulsiiA/U şi baze emulsii U/A.


2.

Utilizarea raţională a bazelor de unguente.Tehnologia de preparare a unguentelor,aparatura de laborator şi industrială, condiţii decalitate, controlul fizicochimic şi biologic.Unguente sterile, unguente de protecţie şicosmetice. Exemple de unguente oficinale şiindustriale.


3. Norme GMP pentru unguente. Conservareaunguentelor.


4.

Supozitoare: Generalităţi. Absorbţia rectală amedicamentelor din supozitoare. Caracteristici alebiodisponibilităţii medicamentelor la nivel rectal şivaginal. Baze liposolubile, hidrosolubile şiemulsionante pentru supozitoare.


5.

Tehnologia de obţinere a supozitoarelor rectale,vaginale şi uretrale în farmacie şi în producţiaindustrială. Condiţii de calitate şi controlul Prezentare orală + 2 TBL

5. industrială. Condiţii de calitate şi controlulfarmacotehnic al supozitoarelor. Exempleoficinale şi tipizate.


6.

Pulberi medicamentoase: Operaţii generale laprepararea pulberilor. Uscarea factori interni şiexterni care influenţează uscarea, teoria uscării.Uscarea produselor solide: metode, etape şiaparatură. Uscarea produselor lichide.Pulverizarea mecanisme de fragmentare asolidelor, aspecte energetice ale pulverizării.Factori care influenţează pulverizarea. Mori şimicronizatoare. Cernerea.


7.

Amestecarea pulberilor: teoria amestecării,mecanisme ale amestecării, factori careinfluenţează amestecarea. Amestecătoareindustriale. Divizarea pulberilor și sterilizareaacestora


8.Analiza granulometrică a pulberilor. Proprietăţilede coeziune şi adeziune. Proprietăţile reologiceale pulberilor. Ameliorarea curgerii.


9.Exemple de pulberi orale divizate, nedivizate şiefervescente. Pulberi de uz extern. Condiţionareaşi conservarea pulberilor. Controlul de calitate.


10.

Granule. Particularități și formulare. Procesul degranulare şi obiective ale granulării. Metode degranulare: Granularea pe cale uscată, pe caleumedă, prin extrudare şi sferonizare şi altemetode de granulare.


11.Aparatura de granulare: Granulatoare cu vitezăredusă, granulatoare de mare viteză,granulatoare în pat fluidizat, granulatoare uscate,extrudere şi sferonizatoare.


12.Particularități ale peletelor. Caracterizareagranulelor: proprietăţile şi controlul de calitate algranulelor. Exemple.


13.Capsule amilacee. Capsule gelatinoase tari.Capsule gelatinoase moi. Capsule gelatinoasegastrorezistente şi cu eliberare modificată.


14.Formularea, prepararea și condiţionareacapsulelor medicamentoase. Controlul de calitateal capsulelor. Exemple de capsulemedicamentoase.


Semestrul II

1. Comprimate. Categorii. Excipienţi folosiţi lacomprimarea directă și prin intermediul granulării.


2.Tipuri de maşini de comprimat. Tehnologii decomprimare. Controlul interfazic și final alcomprimatelor.


3.Comprimate cu cedare accelerată a substanţeiactive: efervescente, sublinguale șiorodispersabile.


4. Comprimate speciale. Pastile, acadele, gume șiciocolate medicamentoase.


5.Aparatura necesară acoperirii granulelor șicomprimatelor. Condiţii de calitate şi control lapreparatele acoperite. Exemple de comprimateacoperite oficinale.


6.Forme farmaceutice cu acţiune prelungită:Modalităţi tehnologice de prelungire a acţiuniimedicamentelor bazate pe principiul încorporăriiîn masă şi a învelirii.


7.Preparate farmaceutice solide perorale cu cedareprelungită. Alte categorii de preparate Prezentare orală +

multimedia 2

7. prelungită. Alte categorii de preparatefarmaceutice cu cedare prelungită. Exemple. multimedia 2

8. Preparate farmaceutice solide perorale cu cedareprelungită. Categorii și exemple.


9. Sisteme farmaceutice de uz oral cu cedarecontrolată


10.Sisteme terapeutice transdermice, oftalmice şi cuaplicaţii în ginecologie cu cedare controlată.Exemple.


11. Sisteme bioadezive şi flotante. Prezentare orală +multimedia 2

12.Sisteme farmaceutice de transport la ţintămicroparticulate. Structură, obţinere,biodisponibilitate. Exemple.


13. Sisteme farmaceutice de transport la ţintănanometrice. Categorii, obţinere, exemple.


14.

Condiţionarea medicamentelor. Stabilitateaformelor farmaceutice: Factori care influenţeazăstabilitatea medicamentelor. Conservanţi.Antioxidanţi. Stabilizanţi. Metode de stabilire aduratei de valabilitate a medicamentelor


Bibliografie:Semestrul I:Bibliografie obligatorie:1.Popovici I, Lupuleasa D Tehnologie farmaceutică, vol.3, Ed. Polirom, Iaşi, 2009.2.Leucuţa SE Tehnologie farmaceutică industrială, Ed. Dacia ClujNapoca, 1999.3.***European Pharmacopoeia, 8rd Edition, Strasbourg, 2016 4.***Farmacopeea Română, ediţiile aIXa (1976), aXa (1993) şi Suplimentele FR X (2000, 2002,2004, 2006).Bibliografie facultativă:1.Popovici A, Ban I Tehnologie farmaceutică, Ed. Tipomur, TârguMureş, 2004.2.***Ordin nr.75/03.02.2010 privind aprobarea Regulilor de bună practică farmaceutică.3.***Memomed memorator comentat al medicamentelor de uz uman înregistrate în România, Ed.Minesan, Bucureşti.4.***Nomenclatorul Medicamentelor de uz uman, Ed. Medicală, Bucureşti (sau ediţia electronicăpublicată de siteul Agenţiei Naţionale a Medicamentului http://www.anm.ro/anm/anm_list.asp) Semestrul II:Bibliografie obligatorie:1.Popovici I, Lupuleasa D Tehnologie farmaceutică, vol.1, ediţia aIIIa, Ed. Polirom, Iaşi, 2011.2.Popovici I, Lupuleasa D Tehnologie farmaceutică, vol. 2, Ed. Polirom, Iaşi, 2008.3.Popovici I, Lupuleasa D Tehnologie farmaceutică, vol.3, Ed. Polirom, Iaşi, 2009.4.Leucuţa SE Tehnologie farmaceutică industrială, Ed. Dacia ClujNapoca, 1999.5..***European Pharmacopoeia, 8rd Edition, Strasbourg, 2016.6.***Farmacopeea Română, ediţiile aIXa (1976), aXa (1993) şi Suplimentele FR X (2000, 2002,2004, 2006).Bibliografie facultativă:1.Hillery AM, Lloyd AW, Swarbrick J Drug delivery and targeting for Pharmacists andPharmaceutical Scientists, Taylor and Francis, London, 2001.2. Popovici A, Ban I Tehnologie farmaceutică, Ed. Tipomur, TârguMureş, 2004.3.***Ordin nr.75/03.02.2010 privind aprobarea Regulilor de bună practică farmaceutică.4.***Memomed memorator comentat al medicamentelor de uz uman înregistrate în România, Ed.Minesan, Bucureşti.5.***Nomenclatorul Medicamentelor de uz uman, Ed. Medicală, Bucureşti (sau ediţia electronicăpublicată de siteul Agenţiei Naţionale a Medicamentului http://www.anm.ro/anm/anm_list.asp) Nr.crt. 8.1 Seminar / Laborator / Lucrări practice / Stagii

Metode depredare

Nr.ore Observații

Corelarecu ICS

Semestrul I

1.

Aspecte organizatorice. Unguente farmaceutice:Operaţii tehnologice specifice,aparaturăcondiţionare şi etichetare. Baze deunguente: Aplicarea prevederilor oficinale în

Prezentareorală +multimedia +demonstrațiipractice + fişă 3

Aplicaţii practiceefectuateindividual de

unguente: Aplicarea prevederilor oficinale încazuri concrete de preparare.

practice + fişăde lucru cucerinţe concretformulate.

individual destudenţi.

2.

Unguente medicamentoase: Realizareadispersiilor prin dizolvarea, emulsionarea şirespectiv prin suspendarea unei substanţe activeîn baze de unguente. Aplicarea prevederiloroficinale în cazuri concrete de preparare.

Prezentareorală +multimedia +demonstrațiipractice + fişăde lucru cucerinţe concretformulate.

3Aplicaţii practiceefectuateindividual destudenţi.

3.Formulări de unguente cu substanţemedicamentoase asociate. Stabilirea tipuluidispersiilor de realizat. Aplicarea prevederiloroficinale în cazuri concrete de preparare.



4.Unguente sterile: Prepararea unguentelor pe caleaseptică în boxă sterilă. Exersarea abilităţilor delucru în echipă prin atribuire de responsabilităţiindividuale întro activitate complexă de grup.



5.

Supozitoare farmaceutice: Verificarea dozelorprescrise în reţete pentru produse de tip „dozeunitare”. Metode de preparare. Determinareafactorului de dislocuire la tipare pentrusupozitoare.



6.

Supozitoare preparate prin topire şi turnare înforme: Tipare metalice şi mod de pregătire. Etapede lucru şi tehnici de realizare a maseisupozitoarelor. Prepararea supozitoarelor rectaleşi ovulelor.



7.Supozitoare preparate prin modelare şi presare:Stabilirea cantităţilor de substanţe necesarepreparării. Presa de supozitoare. Etape de lucru.Condiţionarea şi etichetarea supozitoarelor.



8.Pulberi farmaceutice: Tehnici şi aparatură pentrurealizarea operaţiilor de uscare a pulberilor,pulverizare, amestecare şi cernere. Preparareapulberilor nedivizate de uz intern.



9.

Pulberi divizate de uz intern: Tipuri de formulări şiverificarea dozelor prescrise în reţete magistrale.Tehnici şi aparatură pentru realizarea operaţiei dedivizare a pulberilor. Prepararea, condiţionarea

Prezentareorală +multimedia +demonstrațiipractice + fişă 3

Aplicaţii practiceefectuateindividual de

divizare a pulberilor. Prepararea, condiţionareapulberilor.

practice + fişăde lucru cucerinţe concretformulate.

individual destudenţi.

10.

Pulberi de uz extern (pudre), Pulberi sterile:Tehnici de asigurare a sterilităţii, metode desterilizare a pulberilor, prepararea pe caleaseptică, condiţionarea, etichetarea şiconservarea pulberilor sterile.



11.Granule şi pelete: Prepararea granulatelor caformă farmaceutică cu preparare în farmacie.Prepararea peletele ca formă farmaceuticăindustrială.



12.

Capsule farmaceutice: Principii la utilizareacapsulelor de hârtie şi caşetelor amilacee.Prepararea capsule gelatinoase şi consiliereaprivind administrarea. Pilule farmaceutice:Prepararea prin modelare. Condiţionarea,etichetarea şi conservarea pilulelor



13.Aprofundarea unor tehnici de calcul, formulare şipreparare prin discuţii şi consultaţii. Rezolvareaunor provocări concrete de formulare și preparare

Fişă de lucru cucerinţe concretformulate.


14.

Probă practică de evaluare a competenţelordobândite: Studentul întocmeşte un referat înscris şi prepară individual (conform metodelordescrise în referat), două produse (formularemagistrală/formulare elaborată) cu structurieterogene, sub formă semisolidă şi solidă.

3

Bilet deexaminare cudouă subiecteclar formulate şibarem denotare.

Semestrul II

1.

Aspecte organizatorice: În cele ce urmează, prin„aplicaţie experimentală” * se înţelege: efectuareaexperimentului conform unei metodologii clarexprimată în formă scrisă, consemnarea,prelucrarea şi interpretarea rezultatelor, cufinalizare prin enunţarea de concluzii. Testepentru controlul calităţii Controlul formelor custructuri microeterogene: organizarea modulelorde lucru. Incompatibilităţi farmaceutice Metodede evitare sau prevenire.


3Aplicaţii practiceefectuate înmod individualde studenţi.

2.

Controlul calităţii emulsiilor Aplicaţiiexperimentale*: tipul de emulsie; influenţafactorilor tehnologici asupra stabilităţii emulsiilor.Incompatibilităţi (I): Analiza prescripţiei şienunţarea tehnicii de preparare prin respectareaordinii de dizolvare şi/sau de amestecare.


3

Aplicaţii practiceefectuateindividual destudenţi încadrul unormodule, curotaţiasăptămânală atemelor.

3.

Controlul calităţii unguentelor Aplicaţiiexperimentale*: pH; curba penetrometrică, curbaextensometrică, curba de cedare/difuzie invitro.Incompatibilităţi (II): Analiza prescripţiei şienunţarea tehnicii de prepararare prin înlocuirea

Prezentareorală +multimedia +demonstrațiipractice + fişăde lucru cu

3

Aplicaţii practiceefectuateindividual destudenţi încadrul unormodule, curotaţia

enunţarea tehnicii de prepararare prin înlocuireasubstanţelor.

de lucru cucerinţe concretformulate.

rotaţiasăptămânală atemelor.

4.

Controlul calităţii supozitoarelor Aplicaţiiexperimentale*: uniformitatea masei,comportamentul la topire/dizolvare; curba decedare/difuzie invitro. Incompatibilităţi (III):Analiza prescripţiei şi enunţarea tehnicii depreparare prin intermediu.


3


5.

Controlul calităţii suspensiilor lichide Aplicaţiiexperimentale*: mărimea particulelor; influenţafactorilor de formulare asupra stabilităţiisuspensiilor. Incompatibilităţi (IV): Analizaprescripţiei şi enunţarea tehnicii de preparare prinînlocuirea solventului/ excipientului.


3


6.

Controlul calităţii formelor fluide: Aplicaţiiexperimentale*: viscozitatea şi caracterele decurgere la sistemele structural viscoase.Incompatibilităţi: Exersarea metodelor IIV deevitare utilizând reţete cu particularităţi deformulare sau administrare.


3


7.

Teste pentru controlul calităţii Controlul formelorcu structuri macroeterogene: organizareamodulelor de lucru. Incompatibilităţi farmaceuticeVerificarea abilităţilor de preparare a reţetelor cuparticularităţi de formulare sau administrare.



8.

Controlul calităţii sistemelor pulverulente Aplicaţiiexperimentale*: parametrii reologici carecaracterizează curgerea. Incompatibilităţi (V):Analiza prescripţiei şi enunţarea tehnicii depreparare prin schimbarea cantităţii solventului/excipientului.


3


9.

Controlul calităţii sistemelor pulverulente Aplicaţiiexperimentale*: influenţa variabilelor tehnologiceîn operaţia de pulverizare; gradul de fineţe;mărimea particulelor. Incompatibilităţi (VI):Analiza prescripţiei şi enunţarea tehnicii depreparare prin asigurarea pHului în soluţie.


3


10.

Controlul calităţii comprimatelor Aplicaţiiexperimentale*: prepararea probelor (pregătireagranulatului, reglarea maşinii de comprimat prinevaluarea rezistenţei comprimatelor,comprimarea). Incompatibilităţi (VII): Analizaprescripţiei şi enunţarea tehnicii de preparare prinemulsionare sau prin suspendare.


3


formulate. temelor.

11.

Controlul calităţii comprimatelor Aplicaţiiexperimentale*: dozarea; friabilitatea.Incompatibilităţi (VIII): Analiza prescripţiei şienunţarea tehnicii de preparare sub o formăpotrivită, alta decât cea prescrisă, sau eliberareaseparată a unor componente.


3


12.

Controlul calităţii formelor solide Aplicaţiiexperimentale*: dezagregarea formelorfarmaceutice; testul de dizolvare. Incompatibilităţifarmaceutice: Exersarea metodelor VVIII deevitare utilizând reţete cu particularităţi deformulare sau administrare.


3


13.

Verificarea rezultatelor prin analize comparative.Verificarea abilităţilor de preparare a reţetelor cuparticularităţi de formulare sau administrare.Aprofundarea unor tehnici de calcul şi de controlal calităţii prin discuţii şi consultaţii.



14.

Probă practică de evaluare a competenţelordobândite: Studentul întocmeşte un referat înscris în care stabileşte şi argumenteazăprepararea unei prescripţii magistrale; şi respectivstabileşte metodologia unui test de control alcalităţii, cu executarea practică, finalizând prinînscrierea rezultatelor, interpretării şi concluziilorîntrun formular pretipărit.

3

Bilet deexaminare cudouă subiecteclar formulate şibarem denotare.

Bibliografie:Semestrul I:Bibliografie obligatorie:1.Todoran N, Redái E, Antonoaea P, Ciurba A Ghidul activităţilor practice de Tehnologiefarmaceutică, vol.3, Prepararea produselor medicamentoase semisolide și solide, Ed. University Press Tîrgu Mureș, 2016.2.***Farmacopeea Română, ediţiile aIXa (1976), aXa (1993) şi Suplimentele FR X (2000, 2002,2004, 2006)3.***Ordin nr.75/03.02.2010 privind aprobarea Regulilor de bună practică farmaceutică4. ***Legea nr.339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante şipsihotrope.5. ***Hotărarea Consiliului Ştiinţific al Agenţiei Naţionale a Medicamentului nr. 7/7.01.2003referitoare la modificarea încadrării unor preparate farmaceutice din categoria Separanda sauVenena din Farmacopeea Română, ediţia a Xa.Bibliografie facultativă:1.Leucuţa SE, Preda M, Achim M: Prepararea medicamentelor îndrumător pentru studenţii defarmacie, Ed. Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu”, ClujNapoca, 2001.2.Leucuţa SE, Achim M, Tomuţa I Tehnologie farmaceutică industrială Procedee de laborator, Ed.Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu”, ClujNapoca, 2005.3.Şaramet G, Lupuleasa D Forme farmaceutice solide, Ed. Printech, Bucureşti, 2013. 4.***European Pharmacopoeia, 8rd Edition, Strasbourg, 2016. Semestrul II:Bibliografie obligatorie:1.Todoran N, Rédai E, Sipos E, Ciurba A Ghidul activităţilor practice de Tehnologie farmaceutică,vol.4, Controlul calităţii formelor farmaceutice. Rezolvarea incompatibilităţilor farmaceutice, Ed.University Press Tîrgu Mureş, 2016.2.***Farmacopeea Română, ediţiile aIXa (1976), aXa (1993) şi Suplimentele FR X (2000, 2002,2004, 2006)3.***Ordin nr.75/03.02.2010 privind aprobarea Regulilor de bună practică farmaceutică

3.***Ordin nr.75/03.02.2010 privind aprobarea Regulilor de bună practică farmaceutică4. ***Legea nr.339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante şipsihotrope.5. ***Legea nr.300/2002 privind regimul juridic al precursorilor folosiţi la fabricarea ilicită a drogurilor.Bibliografie facultativă:1.Leucuţa SE, Preda M, Achim M: Prepararea medicamentelor îndrumător pentru studenţii defarmacie, Ed. Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu”, ClujNapoca, 2001.2.Leucuţa SE, Achim M, Tomuţa I Tehnologie farmaceutică industrială Procedee de laborator, Ed.Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu”, ClujNapoca, 2005.3.Şaramet G, Lupuleasa D Forme farmaceutice solide, Ed. Printech, Bucureşti, 2013. 4. Vlaia L, Lupuleasa D et al. Prepararea medicamentelor Baze practice, vol.I, Ed. Mirton,Timişoara, 2009.5.***European Pharmacopoeia, 8rd Edition, Strasbourg, 2016. 6.***Hotărarea Consiliului Ştiinţific al Agenţiei Naţionale a Medicamentului nr. 1/27.03.2009referitoare la aprobarea Ghidului privind bună practică de fabricaţie pentru medicamentele sterile. 9. Coroborarea conținuturilor disciplinei cu așteptările reprezentanților comunității,asociațiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent programuluiSemestrul I:Farmacistul trebuie să cunoască compoziția medicamentelor din farmacie sub formă de preparatesemisolide cu aplicație cutanată, supozitoare, pulberi de uz intern și extern, granule, pelete șicapsule medicamentoase, tehnologia de preparare, condiționarea și conservarea acestora. Seimpune cunoașterea modului de administrare, corelat cu indicația terapeutică. În industria farmaceutică, farmacistul trebuie să cunoască modul de formulare și preparare aproduselor mai sus menționate, precum și controlul de calitate al acestora.Cunoaşterea fomulării şi metodelor de obţinere a formelor farmaceutice semisolide şi solide custructuri complexe conferă farmacistului fundamentul abilităţii de a urmări stabilitatea preparatelor şide a consilia corect administrarea unor astfel de produse, la eliberarea acestora din farmacie. Semestrul II:Farmacistul trebuie să cunoască compoziția, tehnologia de preparare, condiţionarea şi conservareamedicamentelor din farmacie prezentate în formă de comprimate, forme acoperite, preparate cuacţiune prelungită, cu viteză de cedare controlată, sisteme bioadezive şi flotante, sisteme terapeuticede transport la ţintă. Se impun abilităţi de preparare a produselor medicamentoase cu evitarea eventualelorincompatibilităţi farmaceutice, cunoașterea principiilor de condiţionare corectă şi de asigurare astabilităţii medicamentelor, cunoaşterea modului de administrare, corelat cu indicația terapeutică. În industria farmaceutică, farmacistul trebuie să cunoască modul de formulare și preparare aproduselor mai sus menționate, precum și controlul de calitate al acestora. Este necesară cunoașterea de către farmacist a protocoalelor de cercetare științifică în ceea ceprivește caracteristicile și calitatea formelor farmaceutice. În formularea și preparareamedicamentelor este obligatorie urmărirea influenței diferiților parametrii tehnologici asupracaracteristicilor și calității medicamentelor. Farmacistul trebuie să cunoască direcţiile moderne în dezvoltarea formelor farmaceutice destinateunor terapii deosebite, cum sunt de exemplu: terapiile cu anticorpi monoclonali, terapia genică etc. Cunoaşterea formulării şi metodelor de obţinere a formelor farmaceutice, precum şi abilitatea de adeosebi formele farmaceutice în funcţie de cinetica de eliberare conferă farmacistului capacitatea dea urmări stabilitatea preparatelor şi de a consilia corect administrarea preparatelor farmaceutice,corelat cu calea de administrare şi forma de prezentare. 10. EvaluareTipactivitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere


La cursCunoașterea noțiunilorprezentate Activitate însistem TBL



Cunoașterea metodelorde formulare șipreparare. Îndemânareși abilități practice. Abilităţi de lucru în

Activitatea din timpul semestrului (activitate lalucrări practice, participarea la discuții, laactivităţi de grup, rezultatele obținute laevaluările de pe parcursul semestrului).

25%

practice Abilităţi de lucru înechipă.

evaluările de pe parcursul semestrului).Examinare individuală prin proba practică.

10.5Evaluarefinală

Examenteoreticfinal

Cunoașterea noțiunilorprezentate

Evaluare periodică prin teste grilă (secuantifică în ponderea din nota finală acordatăpentru activitatea din timpul semestrului). Evaluare finală scrisă sub formă de test grilă.

70%

Examenpracticfinal

10.6 Standard minim de performanțăSemestrul I:Cunoaşterea formulării, preparării, controlului farmacotehnic şi condiţiilor de conservare alemedicamentelor din categoria unguentelor, supozitoarelor, pulberilor, granulelor și capsulelor.Cunoașterea operațiilor generale și specifice preparării acestor forme farmaceutice. Abilitatea de a înţelege o formulare, de a stabili o tehnologie de preparare prin alegerea corectă aoperaţiilor specifice şi a ordinii de desfăşurare a acestora. Consilierea pentru administrarea corectă a preparatelor farmaceutice semisolide şi solide custructuri eterogene complexe. Semestrul II:Cunoaşterea formulării, preparării, condiţiilor de calitate şi condiţiilor de conservare alemedicamentelor din categoriile: comprimate, forme acoperite, cu acţiune prelungită, cu viteză decedare controlată, sisteme bioadezive şi flotante, sisteme terapeutice de transport la ţintă. Cunoaşterea principiilor fundamentale în terapia cu anticorpi monoclonali şi terapia genică. Cunoaşterea principiilor de condiţionare corectă şi de asigurare a stabilităţii medicamentelor. Abilitatea de a prepara produse medicamentoase cu evitarea eventualelor incompatibilităţifarmaceutice de formulare şi preparare. Cunoașterea influenței factorilor de formulare și preparare asupra caracteristicilor preparatelormedicamentoase.Cunoașterea metodelor de control de calitate pentru toate formele farmaceutice. Abilitatea de a deosebi formele farmaceutice în funcţie de cinetica de cedare şi consilierea pentruadministrarea corectă a preparatelor farmaceutice, corelat cu calea de administrare şi forma deprezentare.



1.2 Facultatea DE FARMACIE1.3 Departamentul DE ȘTIINȚE FARMACEUTICE DE SPECIALITATE (DSFS)1.4 Domeniul de studii SĂNĂTATE1.5 Ciclul de studii LICENŢĂ1.6 Programul de studii FARMACIE 2. Date despre disciplină2.1 Denumirea disciplinei TOXICOLOGIE2.2 Titularul activităților de curs Conf dr. Croitoru Mircea Dumitru (S1) (tit.)

2.3 Titularul activităților de lpConf dr. Croitoru Mircea Dumitru (tit. + plata cu ora, intern);Conf. dr. Fülöp Ibolya (tit. + plata cu ora, intern); drd. FogarasiErzsébet (tit.+plata cu ora, intern)



Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 1/1Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate și pe teren 2/2Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri 1/1TutorialExaminări 3/3Alte activități3.7 Total ore de studiu individual / săpt 4/43.8 Total ore pe semestru 126/1263.9 Număr de credite 5/4 4. Precondiții (acolo unde este cazul)4.1 de curriculum4.2 de competențe 5. Condiții (acolo unde este cazul)5.1 de desfășurare a cursului5.2 de desfășurare a laboratorului 6. Competențe specifice acumulate

cunoaşterea modului în care substanţele toxice pătrund înorganismul uman şi înţelegerea posibilităţii acestora de a ajunge laorganele sau ţesuturile ţintă însuşirea de principii generale ale acţiunii substanţelor toxice înorganism cunoaşterea categoriilor de persoane cu sensibilitate crescută laanumite acţiuni toxice studiul mecanismului de acţiune toxică asupra diferitelor organe şiţesuturi (SNC, ficat, inimă, plamâni, aparat reproducător, piele, etc) identificarea substanţelor cu care individul uman poate intra în

Competențe profesionale identificarea substanţelor cu care individul uman poate intra încontact în mod obişnuit şi care prezintă riscuri asupra sănătăţii(medicament, produs cosmetic, supliment alimentar, aliment, poluanţi) înţelegerea modului în care afectarea sănătăţii poate fi monitorizatăprin teste medicale (în special biochimice). Identificarea situaţiilor încare astfel de teste ar îmbunătăţii calitatea terapiei din punct devedere toxicologic cunoaşterea tratamentului diferitelor tipuri de intoxicaţii folosirea de metode biochimice utile în monitorizarea siguranţeiterapiei cunoaşterea metodelor analitice disponibile pentru identificareasubstanţelor toxice din diferite medii (mediu biologic, aliment,supliment alimentar, aer, apă, sol)


în cadrul unor lucrări practice studenţii sunt împărţiţi în subgrupecare efectuează prin rotaţie anumite experimente asigurând oconlucrare în echipă şi interechipă înaintea efectuării lucrărilor practice care se desfăşoară prin rotaţiese tine un seminar prin care studenţii explică principiul metodei la carevor lucra şi rezultatele aşteptate aisgurând astfel dezvoltarea deabilităţi de comunicare orală în cadrul unor lucrări practice studenţiisunt împărţiţi în subgrupe care efectuează prin rotaţie anumiteexperimente asigurând o conlucrare în echipă şi interechipă înaintea lucrărilor practice care se desfăşoară prin rotaţie se tine unseminar prin care studenţii explică principiul metodei la care vor lucraşi rezultatele aşteptate aisgurând astfel dezvoltarea de abilităţi decomunicare orală


7.1 Obiectivul general al disciplineiAsigurarea unor cunoştinţe despre toxici din domenii relevantepentru sănătatea publică (medicament, supliment alimentar,aliment, mediu). Cunoştinţele asigurate includ: toxicinetică,toxicodinamie şi toxicologie analitică.


predarea de informaţii referitoare la pătrunderea diferitelorsubstanţe toxice în organism prezentarea mecanismelor prin care o substanţă toxică poateafecta un tip sau mai multe tipuri de celule şi efectul observatasupra organismului prezentarea substanţelor capabile să afecteze sănătateaindividului şi posibile surse de expunere la astfel de substanţe informarea studenţilor asupra modurilor de evitarea saureducere a contactului cu substanţe ce prezintă riscuri asuprasănătăţii (medicamente, cosmetice, suplimente alimentare) prezentarea de metode care pot pune în evidenţă substanţeletoxice din diferite medii şi a metodelor biochimice de evaluare agradului de intoxicare al individului (importanţă şi înmonitorizarea siguranţei terapiei)



1. Obiectul toxicologiei. Scurt istoric. Prezentare orală +multimedia 2

2. Definiţia toxicului. Clasificarea substanţelor toxice.Clasificarea intoxicaţiilor.


3. Factori de care depinde toxicitatea: doza, factorifizicochimici.


4. Factori de care depinde toxicitatea: specia şisensibilitatea individuală.


5.Utlimul metabolit toxic. Livrarea substanţelor laţinta moleculară. Creşterea/reducerea toxicităţiisubstanţelor în organism. Radicalii liberi: formareşi neutralizare.


şi neutralizare.

6.Reacţia toxicului final cu moleculele ţintă. Tipuride reacţii cu moleculele ţintă; modificări adusemoleculelor ţintă.


7. Metabolizarea substanţelor în organismul uman. Sesiune TBL 2 sesiuneTBL

8. Toxicitate non organ direcţionată: cancerul,genotoxicitatea si teratogeneza. Sesiune TBL 2 sesiune

TBL

9. Toxicitate organ direcţionată: ficatul. Prezentare orală +multimedia 2

10. Toxicitate organ direcţionată: inima. Prezentare orală +multimedia 2

11. Toxicitate organ direcţionată: sistemul vascular. Prezentare orală +multimedia 2

12. Toxicitate organ direcţionată: plamânul, ochiul. Prezentare orală +multimedia 2

13. Toxicitate organ direcţionată: pielea, aparatullocomotor.


14. Toxicitate organ direcţionată: sângele. Prezentare orală +multimedia 2

Semestrul II

1. Toxicitate organ direcţionată: sistemul imunitar. Prezentare orală +multimedia 2

2. Toxicitate organ direcţionată: rinichiul. Prezentare orală +multimedia 2

3.Toxicitate organ direcţionată: sistemul nervoscentral. Neuropatia, efecte degenerative la nivelSNC.


4.Toxicitate organ direcţionată: sistemul nervoscentral. Dependenţa, substanţe cu efectpsihotrop.


5. Droguri legale: alcoolul, nicotina şi cafeina. Sesiune TBL 2 SesiuneTBL

6. Droguri ilegale: excitante centrale, Prezentare orală +multimedia 2

7. Droguri ilegale: alcaloizi fenantrenici,halucinogene. Medicamente cu efect psihotrop.


8. Evaluarea toxicologică a medicamentelor. Prezentare orală +multimedia 2

9. Toxici gazoşi: exemple, clasificare, inotxicaţii,măsuri de prim ajutor.


10. Toxici minerali: exemple, clasificare, intoxicaţii,măsuri de prim ajutor.


11.Substanţe toxice prezente în alimente şi produsecosmetice: micotoxine, substanţe cedate dinambalaje.


12. Substanţe toxice prezente în alimente şi produsecosmetice: aditivi alimentari şi cosmetici.


13. Pesticide agricole şi de uz uman: piretrine,compuşi organocloruraţi, compuşi organofosforici.


14. Zoo şi fitotoxine. Radiotoxicologie. Prezentare orală +multimedia 2 sesiune

TBLBibliografie:I. Bibliografie obligatoriee1. Croitoru MD, Fulop I, Fogarasi E Principii generale ale toxicologiei, Ed. University Press, TîrguMureș, 20142. Bălălău D Toxicologia substanţelor medicamentoase organice de sinteză. Lito. UMF, București,19973. Bălălău D, Baconi D Toxicologia substanţelor naturale şi înrudite. Ed. Technoplast, Bucureşti,20014. Butnaru E, Proca M Toxicologie, vol I. Ed. Timpul, Iaşi, 20005. Butnaru E, Proca M Toxicologie, vol II. Ed. Timpul, Iaşi, 2001

5. Butnaru E, Proca M Toxicologie, vol II. Ed. Timpul, Iaşi, 20016. Cotrău M și colab Toxicologie. Ed. Didactică şi Ped., Bucureşti, 1991 II. Bibliografie facultativă6. Klaasen CD – Casarett and Doull’s Toxicology. The basic science of poisons. McGrawHill, NewYork, 20087. Loghin F Toxicologie generală. Ed. Med. Univ. „Iuliu Haţegan”, ClujNapoca, 20028. Stahr HM Analytical Methods in Toxicology. Wiley Publication, New York, 1994 Nr.crt. 8.1 Seminar / Laborator / Lucrări practice / Stagii

Metodedepredare

Nr.ore Observații

Corelarecu ICS

Semestrul I

1. Norme de protecţie a muncii în laboratorul detoxicologie.

prezentăriorale 3

2. Metode de izolare a toxicilor din diferite medii. prezentăriorale 3

3. Determinarea arsenului din urină şi din aer. prezentăriorale 3

se verificacunoastereaprincipiului metodeiinaintea inceperiilucrului

4. Determinarea mercurului din urină şi din aer. prezentăriorale 3


5. Determinarea amoniacului şi a oxizilor de azot dinaer.

prezentăriorale 3


6.Determinarea acidului clorhidric, a fluorului şi aclorului din aer. Determinarea bismutului dinurină.

prezentăriorale 3


7. Determinarea hidrogenului fosforat, a acetilenei, ahidrogenului sulfurat şi a plumbului din aer.

prezentăriorale 3


8. Identificarea benzodiazepinelor princromatografie în strat subţire.

prezentăriorale 3


9. Determinarea clorului din apa de robinet. prezentăriorale 3


10. Determinarea cocainei din urină cu ajutorulimunotestelor.prezentăriorale 3


11. Determinarea monoxidului de carbon din sângeuman.prezentăriorale 3


12.Identificarea metanolului, etanolului, acetonei şi aacetatului de etil din aer prin tehnica prezentări 3

12. acetatului de etil din aer prin tehnicagazcromatografică.

prezentăriorale 3

13. Determinarea concentraţiei metanolului dinbăuturi alcoolice şi sucuri de fructe.prezentăriorale 3

14. Verificare practică. 3Semestrul II

1. Determinarea DNOC din urină. Identificarea dinurină a cafeinei prin tehnica TLC.

prezentăriorale 3


2. Determinarea fenobarbitalului din urină.Determinarea acetonei din aer.

prezentăriorale 3


3.Determinarea etanolului din sânge sau urină prinmetoda Widmark. Determinarea metanolului dinaer prin metoda colorimetrică

prezentăriorale 3


4. Determinarea fenolului liber şi conjugat din urină. prezentăriorale 3


5.Determinarea paracetamolului din urină.Identificarea derivaţilor barbiturici prin tehnicaTLC.

prezentăriorale 3


6. Determinarea cafeinei şi a efedrinei dinsuplimente alimentare prin tehnica HPLC.

prezentăriorale 3

7.Determinarea cantitativă a înduclitorilor artificialidin produse dietetice prin tehnica HPLC.Estimarea posibilităţii de depăşire a ADI.

prezentăriorale 3

8.Determinarea din produse vegetale a ionului nitratprin tehnica HPLC. Estimarea posibilităţii dedepăşire a ADI.

prezentăriorale 3

9.Detreminarea prin tehnica HPLC a cantităţilor deglutamat monosodic prezente în anumitealimente.

prezentăriorale 3

10. Determinarea fluorului din apa de băut. Estimareautilităţii suplimentelor cu fluorură în Târgu Mureş.prezentăriorale 3


11. Identificarea substanţelor psihotrope folosindtehnici colorimetrice.prezentăriorale 3

12. Identificarea compuşilor minerali. prezentăriorale 3

13. Recapitulare. Recuperări absenţe. prezentăriorale 3

14. Verificare practică 3Bibliografie:I. Bibliografie obligatorie 1. Croitoru M, Fulop I, Kincses Ajtay M Ghid practic de analiză a toxicilor gazoşi şi volatili.University Press, Târgu Mureş, 20082. Kincses Ajtay M Îndrumător de lucrări practice de toxicologie, vol. II. Litografia UMF, TârguMureş, 1984 II. Bibliografie facultativă

II. Bibliografie facultativă 3. Stahr HM Analytical Methods in Toxicology. Wiley Publication, New York, 1994 9. Coroborarea conținuturilor disciplinei cu așteptările reprezentanților comunității,asociațiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului farmacistul trebuie să cunoască bine efectele toxice ale produselor comercializate în farmacie(medicament, produse cosmetice, suplimente alimentare) pentru a asigura o informare corectă apacientului referitor la riscurile pe care le implică terapia medicamentoasă sau folosirea unorproduse cosmetice sau aditivi alimentari în industrie farmacistul trebuie să cunoască substanţele cu efect nociv dovedit sau presupusasupra organismului pentru a evita aceste substanţe în compoziţia noilor produse medicamentoase,cosmetice sau suplimente de a căror dezvoltare este responsabil. 10. EvaluareTipactivitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de



La cursverificarea insuşirii pe parcursul semestrului anoţiunilor de bază predate, acestea urmând afi aprofundate în sesiune

test grilă + întrebăridescriptive 30%


verificarea la începutul lucrărilor a însuşirii decătre student a principiului metodei folosite verificarea rezultatului obţinut de către student

verificare orală acunoştinţelor verificarearezultatelor din fisa delucrări practice evaluarea se va face cucalificativuladmis/respins

0%

10.5Evaluarefinală

Examenteoreticfinal

Se va evalua abilitatea studentului de aînţelege riscurile prezentate de substanţele cucare organismul uman vine în contact şiefectele acestor toxici supra diverselor organeşi sisteme. Se va pune accent pemedicamente,aditivi cosmetici şi alimentari.

examen scris însesiunea din sem II 70%

Examenpracticfinal

Se va evalua abilitatea studentului de aextrage şi determina cantitativ şi calitativ osubstanţă dintro matrice complexă: materialbiologic, aliment, etc.

lucrare scrisă + probăpractică la sfârşitul semII evaluarea se vaface cu calificativuladmis/respins

0%

10.6 Standard minim de performanță studentul trebuie să fie capabil a efectua dozarea unei substanţe toxice urmărind o metodologie delucru dinainte stabilită (LP) pentru a promova examenul de curs studentul trebuie să cunoască următoarele: modurile prin care o substanţă exogenă poate contamina organismul uman afectarea toxică a diferite organe şi sisteme din organismul uman substanţele medicamentoase a căror utilizare presupune riscuri speciale şi modurile demonitorizare a pacienţilor trataţi excipineţi din medicamente, produse cosmetice care este preferabil să se evite datorită unui risctoxicologic suplimente alimentare ce pot avea efecte nedorite asupra organismului uman (dependenţa dedoză a astfel de produse)



1.2 Facultatea DE FARMACIE1.3 Departamentul DE ŞTIINŢE FARMACEUTICE FUNDAMENTALE (DSFF)1.4 Domeniul de studii SĂNĂTATE1.5 Ciclul de studii LICENȚĂ1.6 Programul de studii FARMACIE 2. Date despre disciplină2.1 Denumirea disciplinei ANALIZA MEDICAMENTULUI

2.2 Titularul activităților de curs Prof. dr. Daniela Lucia Muntean (LR), Conf. dr. Kelemen Hajnal(LM) (plata cu ora)

2.3 Titularul activităților de lpProf. dr. Daniela Lucia Muntean (plata cu ora), Asist. drd.Valentin Ion, Şef lucr. dr. Anca Cârje (plata cu ora), Asist. dr.Alina Balint (plata cu ora)

2.4 Anul de studii V 2.5 Semestrul I 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei OBL 3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităților didactice)3.1 Număr de ore pe săptămână 6 3.2 din care curs 3 3.3 laborator (lp) 33.4 Total ore din planul de învățământ 84 3.5 din care curs 42 3.6 laborator (lp) 42


Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 1Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate și pe teren 0.5Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri 1Tutorial 1Examinări 0.5Alte activități 3.7 Total ore de studiu individual / săpt 2.53.8 Total ore pe semestru 1193.9 Număr de credite 7 4. Precondiții (acolo unde este cazul)4.1 de curriculum Cunoașterea noțiunilor de bază de chimie și analiză instrumentală4.2 de competențe 5. Condiții (acolo unde este cazul)5.1 de desfășurare a cursului5.2 de desfășurare a laboratorului Cunoașterea temei de aplicații practice, a temei de seminar 6. Competențe specifice acumulate


Absolventul va avea cunoştinţele necesare: explicării şi interpretării factorilor care influenţează calitateamedicamentului, suplimentelor alimentare şi a altor produse pentrusănătate; rezolvării unor situaţii practice apelând la criterii şi metode standardde evaluare în legătură cu analiza şi controlul medicamentelor.− Cunoştinţele dobândite permit absolventului ca, în calitate de analist,să realizeze proiecte din domeniul analizei medicamentului: stabilirea

Competențe transversalesă realizeze proiecte din domeniul analizei medicamentului: stabilireascopului în baza unor premise, planificarea etapizată, ţinând cont deresurse (umane, logistice, financiare) şi de normele deontologice şi desecuritate în muncă.



− Analiza medicamentului poate fi definită ca o aplicaţie pemedicament a cunoştinţelor din domenii foarte variate, este oştiinţă pluridisciplinară „de transfer” a informaţiilor dobândite la chimie analitică, chimiefizică, chimie organică, chimie farmaceutică, metodologiacercetării, statistică în studiul comportamentului chimic şi fizic alsubstanţei medicamentoase în stare pură, respectiv în formăfarmaceutică.


− Asigurarea calităţii medicamentului în conformitate cuexigenţele moderne, un deziderat devenit realitate în ultimuldeceniu, include ca parte integrantă Analiza medicamentului întoate etapele parcurse, de la producţie la utilizare. − Absolvenţii Facultăţii de Farmacie, pe baza cunoştinţelordobândite la disciplina de Analiza medicamentului, auposibilitatea să abordeze competent problemele de calitate şilegislaţie din domeniul medicamentelor. Tematica cursului deAnaliza medicamentului are drept scop formarea gândirii înmetodologia de control a medicamentelor cuprinzând întroformă condensată: conceptele teoretice de bază; principaleletehnici instrumentale utilizate; numeroase exemple de aplicaţii practice menite să orienteze viitorulfarmacist întro abordare corectă şi competentă a problemelorprivind natura, compoziţia şi structura produsului medicamentos.În cadrul lucrărilor practice de Analiza Medicamentului, studentulasistent de farmacie dobândeşte abilităţile practice de control alformelor farmaceutice din punct de vedere al dozării şi cel alcalităţii ambalajului, controlul impurităţilor. De asemenea,studentul ia la cunoştinţă şi aplică reguli ce ţin de asigurareacalităţii întrun laborator de analiză şi control de medicamente. După absolvire, acestecunoştinţe îi permit să se integreze rapid în laboratoarele deanaliză şi control de medicamente.



Semestrul I

1.

INTRODUCERE ÎN ANALIZA FARMACEUTICĂ.FARMACOPEI INTERNAŢIONALE. REGULI.GHIDURI. Noţiuni. Definiţii. Concepte. Aplicaţii.Calitatea medicamentului. Legislaţia privindreglementarea calităţii medicamentului.Medicament. Substanţă medicamentoasă.Farmacopei. GxP. Agenţii ale medicamentului:EMA (Uniunea Europeană), FDA (Statele Uniteale Americii), PFSB/PMDA (Japonia), ANMDM(România).

Prezentări multimedia.Teme de cursinteractive

3

2.

FUNDAMENTE ALE ANALIZEIFARMACEUTICE. Proprietăţi chimicefundamentale (pH, pKa, Kd, stereochimie,stabilitate chimică şi fizică). Prepararea soluţiilor,diluţii. Calibrarea metodelor analitice. Noţiuni destatistică. Erori. Raport analitic.


3

3.PREPARAREA PROBEI. Proba: definiţie,prelevare, păstrare. Strategii de lucru. Metode deextracţie: extracţia lichidlichid, extracţia în fazasolidă, precipitarea proteinelor.


2

METODE DE ANALIZĂ ÎN CONTROLULMEDICAMENTELOR. Calitatea şi cuantificarea

4.

MEDICAMENTELOR. Calitatea şi cuantificareadatelor analitice. Înălţimea şi aria unui pic. Metodede calibrare. Validare. A) Metode titrimetrice.Introducere. Titrări acidobazice în mediuapos/neapos. Titrări redox. Alte tipuri de titrări. B)Metode spectrale. Introducere. Spectrometria înUVVIS: principii ale identificării şi determinăriicantitative, consideraţii practice, dezvoltarea uneimetode, domeniul de utilizare. Spectrofotometriaîn IR şi NIR: generalităţi, instrumente, aplicaţii.Spectrometria atomică: spectrometria atomică deabsorbţie, instrumente, aplicaţii şi performanţă,spectrometria atomică de emisie. C)Cromatografia: principii generale, retenţie,eficacitatea unei coloane, selectivitatea, simetriapicului, rezoluţia, tehnici cromatografice. Principiiale separării cromatografice: cromatografia înfază normală, în fază inversă, chirală, deexcludere, prin schimb ionic, cu perechi de ioni.Cromatografia în strat subţire. Aplicaţii.Cromatografia de lichide de înaltă performanţă.Aplicaţii. Cromatografia de gaze. Aplicaţii. D)Electroforeza capilară: principiu şi teorie. Fluxulelectroosmotic, capilaritate, instrumente. Aplicaţii.E) Spectrometria de masă: teoria de bază, tipuride ionizări. Instrumente. Cromatografia cuplată cuspectrometria de masă. Areal de utilizare şiperformanţă.


16 TBL (1oră curs)

5.

PURITATEA MEDICAMENTELOR. Impurităţi.Definiţie. Surse de contaminare. Impurităţi înmateriile prime. Impurităţi în produsul finit.Impurităţi anorganice şi organice. Identitatea şipuritatea materiilor prime. Studii de caz. Controlulcalităţii produsului finit. Studii de caz


6

6. MONOGRAFII ŞI TESTE APLICATEPrezentări multimedia.Teme de cursinteractive

9 TBL (1oră curs)

7.CONTROLUL AMBALAJELOR. NOŢIUNI DEBIOANALIZĂ. Matricea biologică. Metodebioanalitice. Proba. Prepararea probei. Exemple.Determinarea cantitativă. Exemple


3

8.9.10.11.12.13.14.

Semestrul II1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.

12.13.14.Bibliografie:1. Imre S., Muntean D.L.: Principii ale Analizei medicamentului, Editura University Press, 2006. 3. Muntean D.L., Bojiţă M.: Controlul medicamentelor. Metode spectrale, cromatografice şielectroforetice de analiză. Editura Medicală Universitară “Iuliu Haţieganu” ClujNapoca, 2004. 4. Muntean D.L.: Controlul Medicamentelor. Metode volumetrice. Note de curs, Litografia UMF Tg.Mureş, 2004. 5. Farmacopeea Română, ediţia a Xa, Editura Medicală, 1993. Suplimente.6. Hansen S, PedersenBjergaard S, Rasmussen K: Introduction to Pharmaceutical ChemicalAnalysis, Wiley, 2012.7. Bojiţă M., Roman L., Săndulescu R., Oprean R.: Analiza şi Controlul Medicamentelor. Volumul 2.Metode instrumentale în analiza şi controlul medicamentelor. Editura Intelcredo, Deva, 2003 8. Bojiţă M., Roman L., Săndulescu R., Oprean R.: Analiza şi Controlul Medicamentelor. Volumul 1.Editura Intelcredo, Deva, 2002.9. Watson D.G.: Pharmaceutical analysis, 3rd edition, Elsevier, 2012.10. Duşa S.: Chimie analitică instrumentală. Editura University Press, TârguMureş, 2007. Nr.crt. 8.1 Seminar / Laborator / Lucrări practice / Stagii Metode de predare Nr.


Semestrul I

1.

Profilul laboratorului. Reguli de protecția muncii.Noțiuni introductive privind normele de calitateîntrun laborator de analiză. Sistemul de calitateintern al laboratorului (protocoale de lucru, jurnalede aparat, caiet analist, instrucțiuni folosireaparatură ). Norme GLP. Aplicații numerice

Seminarii interactive,demonstraţii practice,prezentări multimedia

3

2.

Prelevarea probei. Pregătirea probeireprezentative pentru analiză. Teste și procedeespeifice de analiză. Sistemul de calitate întrunlaborator de analiza medicamentului. QC (Qualitycontrol). QA (Quality assurence)


3

3.

Controlul siropurilor și pulberilormedicamentoase. Siropul simplumetodarefractometrică. Siropul cu dextrometorfanmetoda spectrofotometrică UVVIS. Pulbereasuspendabilă de AmpicilinăMetoda iodometrică


3

4.

Controlul soluțiilor medicametoase. Soluția de iodiodurat. Dozarea ioduluimetoda redoxometrică.Dozarea iodurii de potasiumetodaargentometrică. Aplicații numerce, probleme decalcul.


3

5.

Controlul soluțiilor parenterale. Soluția injectabilăde metoclopramid clorhidratmetodaspectrofotometrică UVVIS. Soluția perfuzabilă demetronidazolmetoda spectrofotometrică UVVIS.Soluția perfuzabilă de glucozămetodapolarimetrică


3

6. Controlul capsulelor. Capsule cu tetraciclinăclorhidratmetoda spectrofotometrică


3

7.Controlul supozitoarelor și unguentelor.Supozitoare cu paracetamolmetodaspectrofotometrică UVVIS. Unguentul cufenilbutazonămetoda titrimetrică


3

8.Controlul comprimatelor. Comprimate cumetamizol sodicmetoda titrimetrică. Comprimatecu Bromhexinmetoda spectrofotometrică UVVIS


3

9.Controlul comprimatelor compuse. Comprimatecu Acid acetilsalicilic, Paracetamol, Cafeinămetoda spectrofotometrică UVVIS


3

Analiza sistematică, evaluarea și interpretarea Seminarii interactive,

10.Analiza sistematică, evaluarea și interpretareaunei/unor monografii din FarmacopeeaEuropeana


3

11. HPLCmetodă de analiză a unor produsemedicamentoase, impurități (substanțe înrudite)Seminarii interactive,demonstraţii practice,prezentări multimedia

3

12. Identificarea materiilor prime pe baza analizeispectrale în IR.Seminarii interactive,demonstraţii practice,prezentări multimedia

3

13. Recapitulare şi recuperări lucrări practice Exerciții și probleme 314. Verificare cunoştinţe practice 3

Semestrul II1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.Bibliografie:Bibliografie obligatorie: 1. Muntean D.L., Imre S.: Analiza medicamentului. Ghid practic, Editura University Press, 2007. 2. Iuga C., Bojiţă M., Rus L., Maier C., Curea E: Analiza medicamentului. Aplicaţii practice. EdituraMedicală Universitară “Iuliu Haţieganu” ClujNapoca, 2005. 3. Farmacopeea Română, ediţia a Xa, Editura Medicală, 1993. Suplimente.4. Balint A., Kun Cs., Cârje A.G.: Analize instrumentale. Lucrări practice. Editura University Press,2011. 9. Coroborarea conținuturilor disciplinei cu așteptările reprezentanților comunității,asociațiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Absolventul va avea cunoştinţele de bază care să îi permit abordarea unor probleme practiceprivind controlul analitic al medicamentelor. 10. EvaluareTipactivitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere


La curs Capacitatea de însuşire a noţiunilornoi prin studiu individual. Test evaluare de tip TBL 10%


Prezentarea logică a rezultatelor şiinterpretarea acestora în cazul uneisituaţii practice date.

Test scris. 20%

10.5Evaluarefinală

Înţelegerea metodologiei generalede control analitic al unuimedicament. Înţelegerea fenomenologiei care stă

Examenteoreticfinal

Înţelegerea fenomenologiei care stăla baza unei analize instrumentalesau chimice din domeniul analizeimedicamentului. Rezolvarea unor probleme de calculcare vizează situaţii experimentale. Înţelegerea rolului şi a modului deorganizare a controlului de calitate întrunlaborator decontrol analitic almedicamentului.

Test scris combinat (întrebări cumai multe variante de răspuns,subiect redacţional – studiu de caz,aplicaţii numerice)

70%

Examenpracticfinal

10.6 Standard minim de performanță− Înţelegerea rolului şi a modului de organizare a controlului de calitate întrun laborator de controlanalitic al medicamentului. Înţelegerea metodologiei generale de control analitic al unui medicament.Capacitatea de a interpreta un rezultat care vizează controlul analitic al unui medicament.



1.2 Facultatea DE FARMACIE1.3 Departamentul DE ȘTIINȚE FARMACEUTICE DE SPECIALITATE (DSFS)1.4 Domeniul de studii SĂNĂTATE1.5 Ciclul de studii LICENŢĂ1.6 Programul de studii FARMACIE 2. Date despre disciplină2.1 Denumirea disciplinei CONSILIERE ŞI ÎNGRIJIRI FARMACEUTICE2.2 Titularul activităților de curs Prof. dr. CamilEugen Vari2.3 Titularul activităților de lp Şef lucrări Mathe Lehel2.4 Anul de studii V 2.5 Semestrul II 2.6 Tipul de evaluare C 2.7 Regimul disciplinei OBL 3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităților didactice)3.1 Număr de ore pe săptămână 3 3.2 din care curs 2 3.3 laborator (lp) 13.4 Total ore din planul de învățământ 42 3.5 din care curs 28 3.6 laborator (lp) 14


Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 1Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate și pe teren 1Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri 1Tutorial Examinări 0,5Alte activități 0,53.7 Total ore de studiu individual / săpt 33.8 Total ore pe semestru 843.9 Număr de credite 4 4. Precondiții (acolo unde este cazul)4.1 de curriculum 4.2 de competențe 5. Condiții (acolo unde este cazul)5.1 de desfășurare a cursului 5.2 de desfășurare a laboratorului 6. Competențe specifice acumulate


Interpretarea principiilor de asistenţă farmaceutică în bazaproprietăţilor farmacologice şi a criteriilor legale în asigurarea calităţiiprivind activitatea de eliberare a medicamentelor şi a altor produsepentru sănătate. Elaborarea unor planuri de monitorizare a pacienţilor şi arăspunsului la terapie, de prevenire a intoxicaţiilor; Interpretarea principiilor de asistenţă farmaceutică în bazaproprietăţilor farmacologice şi a criteriilor legale în asigurarea calităţiiprivind activitatea de eliberare a medicamentelor; Realizarea asistenţei farmaceutice şi a activităţii de farmacovigilenţă. Executarea responsabilă a sarcinilor profesionale, în condiţii de


Executarea responsabilă a sarcinilor profesionale, în condiţii deautonomie restrânsă şi asistenţă calificată (capacitatea de a analizacritic o prescripţie medicală); respectarea regulilor de etică şideontologie profesională; Executarea unor activităţi practice în echipă, stabilirea deresponsabilităţi individuale în cadrul unor proiecte pluridisciplinare; Utilizarea eficientă a surselor informaţionale şi a resurselor decomunicare şi formare profesională asistată (portaluri Internet, aplicaţiisoftware de specialitate, baze de date, cursuri online etc.)


7.1 Obiectivul general al disciplineiAsigurarea şi însuşirea noţiunilor de bază ale farmacoterapiei învederea formării unor competenţe referitoare la consiliereapacientului cu privire la medicaţia prescrisă;

7.2 Obiectivele specifice Furnizarea noţiunilor importante referitoare la terapiamedicamentoasă, în scopul consilierii pacientului.


Metode depredare

Nr.ore Observații

Corelarecu ICS

Semestrul I1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.

Semestrul II

1.Conceptul de asistenţă farmaceutică. Asistenţafarmaceutică în farmacia de spital şi farmacia decomunitate


2. Principalele grupe de medicamente OTC (I) –Antiinflamatoare nesteroidiene


3. Principalele grupe de medicamente OTC (II) –Expectorante, antitusive


4. Principalele grupe de medicamente OTC (III) –Antiacide, antiulceroase


5. Medicaţia afecţiunilor dermatologice. Consiliereapacientului


6. Vitamine şi suplimente minerale. Consiliereapacientului. TBL


20 de minute studiuindividual, 20 deminute test grila, 20de minute discutii

7. Vitamine şi suplimente nutritive pentru femeiagravidă şi pentru sportivii de performanţă


8. Preparate de uz oftalmologic. Consiliereapacientului

Prezentareorală +

8. pacientului orală +multimedia

9. Preparate pentru nas şi urechi. Consiliereapacientului


10. Interacţiuni medicamentoase ce implică produseeliberate fără prescripţie medicală (OTC)Prezentareorală +multimedia

11. Interacţiuni medicamentaliment. TBLPrezentareorală +multimedia

20 de minute studiuindividual, 20 deminute test grila, 20de minute discutii

12. Administrarea medicaţiei în funcţie de orarulmeselor. Principii generalePrezentareorală +multimedia

13. Medicaţia OTC – noţiuni recapitulativePrezentareorală +multimedia

14. Verificarea cunoştinţelorPrezentareorală +multimedia

Bibliografie:I. Bibliografia obligatorie 1. Cristea AN, Farmacie clinică, Ed. Medicală, Bucureşti, 20102. Cristescu C, Farmacie clinică generală, Editura Mirton, Timişoara, 20053. Vari CE, Dogaru MT, Medicamentul, sarcina şi alăptarea, University Press, 2007 Nr.crt. 8.1 Seminar / Laborator / Lucrări practice / Stagii Metode de predare Nr.


1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.

Semestrul II

1.Discuţii pe temeleprezentate. Studii decaz clinic




5.Discuţii pe temeleprezentate. Studii de

5. prezentate. Studii decaz clinic









14. Verificarea cunoştinţelor Examimare oralăBibliografie:BibliografieI. Bibliografia obligatorie 1. Cristea AN, Farmacie clinică, Ed. Medicală, Bucureşti, 20102. Cristescu C, Farmacie clinică generală, Editura Mirton, Timişoara, 20053. Vari CE, Dogaru MT, Medicamentul, sarcina şi alăptarea, University Press, 2007 9. Coroborarea conținuturilor disciplinei cu așteptările reprezentanților comunității,asociațiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent programuluiCrearea discernamântului necesar pentru selecţionarea judicioasă a medicamentelor, ţinând seamade raportul eficienţăriscuricost;Furnizarea noţiunilor importante de farmacodinamie şi farmacoterapie, ţinând seama decompetenţele farmacistului şi de atribuţiile acestuia ca furnizor de servicii de sănătate pentrucomunitateEvaluarea riscului de interacţiuni medicamentoase în cazul polimedicaţiei. Consilierea pacientului şia medicului prescriptor. 10. EvaluareTip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de





Examenteoreticfinal

Cunoaşterea principalelor medicamente OTC Examen scris 80%

Examenpractic final

Cunoaşterea aspectelor legate de modul deadministrare şi de interacţiunile medicamentoase

Examen practicEvaluare făcută 20%

practic final administrare şi de interacţiunile medicamentoaserelevante clinic ale medicaţiei OTCEvaluare făcutăpe parcurs

20%

10.6 Standard minim de performanțăConsilierea pacientului. Evaluarea interacţiunilor medicamentoase. Eliberarea medicaţiei OTC.



1.2 Facultatea DE FARMACIE1.3 Departamentul DE ȘTIINȚE FARMACEUTICE DE SPECIALITATE (DSFS)1.4 Domeniul de studii SĂNĂTATE1.5 Ciclul de studii LICENŢĂ1.6 Programul de studii FARMACIE 2. Date despre disciplină2.1 Denumirea disciplinei FARMACIE CLINICĂ ŞI FARMACOVIGILENŢĂ2.2 Titularul activităților de curs Prof. dr. CamilEugen Vari2.3 Titularul activităților de lp Șef lucr. dr. Bianca Eugenia Osz, Șef lucr. dr. Gáll Zsolt2.4 Anul de studii V 2.5 Semestrul I 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei OBL 3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităților didactice)3.1 Număr de ore pe săptămână 4 3.2 din care curs 2 3.3 laborator (lp) 23.4 Total ore din planul de învățământ 56 3.5 din care curs 28 3.6 laborator (lp) 28


Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 1Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate și pe teren 1Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri 1Tutorial Examinări 2Alte activități3.7 Total ore de studiu individual / săpt 33.8 Total ore pe semestru 983.9 Număr de credite 5 4. Precondiții (acolo unde este cazul)4.1 de curriculum promovarea examenelor anterioare de farmacologie4.2 de competențe 5. Condiții (acolo unde este cazul)5.1 de desfășurare a cursului 5.2 de desfășurare a laboratorului 6. Competențe specifice acumulate


Definirea şi descrierea medicamentelor, a altor produse pentrusănătate sub aspect farmacocinetic, farmacologic şi farmacoterapic înactivitatea de asistenţă farmaceutică a populaţiei; Interpretarea principiilor de asistenţă farmaceutică în bazaproprietăţilor farmacologice şi a criteriilor legale în asigurarea calităţiiprivind activitatea de eliberare a medicamentelor şi a altor produsepentru sănătate. Realizarea unui proiect privind controlul unei substanţemedicamentoase/forme farmaceutice, probe biologice, toxicologicesau de mediu, întro aplicaţie practică (inclusiv printrun protocol destudiu clinic); Elaborarea unor planuri de monitorizare a pacienţilor şi a

Elaborarea unor planuri de monitorizare a pacienţilor şi arăspunsului la terapie, de prevenire a intoxicaţiilor; Interpretarea principiilor de asistenţă farmaceutică în bazaproprietăţilor farmacologice şi a criteriilor legale în asigurarea calităţiiprivind activitatea de eliberare a medicamentelor; Realizarea asistenţei farmaceutice şi a activităţii de farmacovigilenţă.




7.1 Obiectivul general al disciplineiAsigurarea şi însuşirea noţiunilor de bază ale farmacoterapiei învederea formării unor competenţe referitoare la tratareaprincipalelor boli;


Furnizarea noţiunilor importante de farmacoterapie, ţinândseama de competenţele farmacistului; Realizarea unor punţi de legătură cu disciplina de farmacieclinică, în scopul formării cu caracter integrat a viitorilorfarmacişti;



1. Iatrogenia medicamentoasă. Conceptul de„asistenţă farmaceutică” („pharmaceutical care”)


2.Monitorizarea terapiei conform criteriuluifarmacocinetic şi în funcţie de valorile analizelorde laborator. Medicamente cu potenţialnefrotoxic, hepatotoxic, cardiotoxic.


3.

Interacţiuni medicamentoase – clasificare,mecanism de producere, consecinţe,monitorizare. Izoenzimele citocromului P450implicate în interacţiuni medicamentoaserelevante clinic (CYP1A2, CYP2C9, CYP2C19,CYP2D6, CYP3A4). Substraturi, inductori,inhibitori.


4.Farmacoterapia în timpul sarcinii. Clasificareamedicamentelor în grupe de risc pe perioadasarcinii.


5.

Farmacoterapia în timpul perioadei de alăptare.Clasificarea medicamentelor în grupe de risc peperioada de alăptare conform OMS.Farmacoterapia pediatrică. Calculul dozelor lacopii.


6.

TBL („Team base learning”) – medicaţiaantiifecţioasă (la gravide, în perioada de alăptare,în pediatrie). Tratamentul antiinfecţios. Asocierearaţională a antibioticelor şi chimioterapicelor.Optimizarea tratamentului. Tratamente de elecţieşi de alternativă.

Prezentare orală +multimedia. TBL. 2

7.Evaluarea riscului cardiovascular (diagrameleSCORE şi Framingham). Prevenţia primară şisecundară. Tratamentul dislipidemiilor şi ahipertensiunii arteriale.


Tratamentul anticoagulant (parenteral – heparină,heparine fracţionate, derivaţi de hirudină,

8.heparine fracţionate, derivaţi de hirudină,fondaparinux/oral – cumarine, NOAC).Interacţiuni medicamentoase. Monitorizareaterapiei.


9. Medicaţia pacienţilor transplantaţi. Monitorizareaterapiei imunosupresive posttransplant.


10.Strategii terapeutice în tratamentul diabetuluizaharat. Prevenirea şi tratamentul complicaţiilorinduse de diabet


11.TBL („Team base learning”) – medicaţiadiabetului zaharat şi a sindromului cardiometabolic. Medicaţia pacienţilor transplantaţi.

Prezentare orală +multimedia. TBL. 2

12.

Strategii terapeutice utilizate în cele mai frecventeforme de cancer. Tratamentul paliativ (durerea defond şi puseeele dureroase) şi tratamentulcorectiv al reacţiilor adverse (emeză, aplaziemedulară, infecţii, cardiotoxicitate).


13.Introducerea unui medicament nou medicamentîn terapie. Studii experimentale şi clinice (de fazăI, II, III şi post marketing). Aspecte etice. Regulilede bună practică în studiul clinic.


14.Semestrul II

1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.Bibliografie:I. Bibliografia obligatorie 1. Cristea AN, Farmacie clinică, Ed. Medicală, Bucureşti, 20102. Cristescu C, Farmacie clinică generală, Editura Mirton, Timişoara, 20053. Vari CE, Dogaru MT, Medicamentul, sarcina şi alăptarea, University Press, 2007 Nr.crt. 8.1 Seminar / Laborator / Lucrări practice / Stagii Metode de predare Nr.


1. Fişa pacientului. Validarea prescripţiei medicale exemple

Prezentare orală şimultimedia. Discuţii.Seminar

2.

Adaptarea posologiei în insuficienţa renalăcronică. Calculul clearanceului de creatininăutilizând formulele CockcroftGault şi MDRD.Medicamente contraindicate sau utilizate cuprecauţie în boala cronică renală. Analize delaborator pentru monitorizarea potenţialuluihepatotoxic al medicamentelor.


3.CBT (Case base teaching). Prescripţii medicale –studiul interacţiunilor medicamentoase relevanteclinic


clinic Seminar

4.Monitorizarea siguranţei tratamentuluimedicamentos. Studiul unor prescripţii medicalela femeia însărcinată.


5. Analiza critică a unor prescripţii medicale în timpulalăptării. Calculul dozelor la copii.


6.Antibioterapia – prescripţii medicale, interacţiuni,reacţii adverse. Evaluarea corectă aantibiogramei. CBT (Case base teaching).


7. Criterii de alegere şi optimizare a terapiei înpatologia cardiovasculară.


8.CBT (Case base teaching) – monitorizareaterapiei anticoagulante. Studiul unor prescripţiimedicale, analiza interacţiunilor medicamentoase.


9.Evaluarea eficienţei şi siguranţei tratamentuluiposttransplant. Metode de monitorizare aterapiei. Interacţiuni medicamentoase aleimunosupresoarelor.


10.Tratamentul diabetului zaharat (de tip 1, 2).Optimizarea tratamentului la copil, femeiagravidă, vârstnic. Analiza unor prescripţiimedicale.


11. Analiza şi comentarea unor prescripţii medicale înpatologia cardiovasculară.Prezentare orală şimultimedia. Discuţii.Seminar

12.Tratamentul durerii. Criterii de alegere amedicaţiei. Prescrierea şi eliberareamorfinomimeticelor.


13. Evaluarea şi monitorizarea accidentelor iatrogenedatorate chimioterapiei anticanceroase.Prezentare orală şimultimedia. Discuţii.Seminar

14.Semestrul II

1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.Bibliografie:I. Bibliografia obligatorie 1. Cristea AN, Farmacie clinică, Ed. Medicală, Bucureşti, 20102. Cristescu C, Farmacie clinic generală, Editura Mirton, Timişoara, 20053. Vari CE, Dogaru MT, Medicamentul, sarcina şi alăptarea, University Press, 2007 9. Coroborarea conținuturilor disciplinei cu așteptările reprezentanților comunității,asociațiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent programuluiCrearea discernamântului necesar pentru selecţionarea judicioasă a medicamentelor, ţinând seamade raportul eficienţăriscuricost;

de raportul eficienţăriscuricost;Furnizarea noţiunilor importante de farmacodinamie şi farmacoterapie, ţinând seama decompetenţele farmacistului şi de atribuţiile acestuia ca furnizor de servicii de sănătate pentrucomunitateEvaluarea riscului de interacţiuni medicamentoase în cazul polimedicaţiei. Consilierea pacientului şia medicului prescriptor. 10. Evaluare

Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare10.2Metode deevaluare



La curs TBL 2x 20%În timpulactivităţiipractice



Cunoasterea aspectelor legate de prescriereamedicamentelor in functie de comorbiditati; analizacritica a prescriptiei medicale.

Examen 70%

Examenpractic final Evaluarea medicatiei unui caz clinic. Examen

practic 10%

10.6 Standard minim de performanțăCunoaşterea principalelor medicamente din grupa medicaţiei antiinfecţioase şi a specialităţilor cuacţiune asupra diferitelor organe şi sisteme.



1.2 Facultatea DE FARMACIE1.3 Departamentul DE ȘTIINȚE FARMACEUTICE DE SPECIALITATE (DSFS)1.4 Domeniul de studii SĂNĂTATE1.5 Ciclul de studii LICENŢĂ1.6 Programul de studii FARMACIE 2. Date despre disciplină2.1 Denumirea disciplinei FARMACOLOGIA VÂRSTELOR EXTREME2.2 Titularul activităților de curs Prof. dr. CamilEugen Vari2.3 Titularul activităților de lp2.4 Anul de studii IV 2.5 Semestrul I 2.6 Tipul de evaluare C 2.7 Regimul disciplinei OPT 3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităților didactice)3.1 Număr de ore pe săptămână 1 3.2 din care curs 1 3.3 laborator (lp)3.4 Total ore din planul de învățământ 14 3.5 din care curs 3.6 laborator (lp)


Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 1Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate și pe teren 1Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuriTutorialExaminări 1Alte activități3.7 Total ore de studiu individual / săpt 23.8 Total ore pe semestru 423.9 Număr de credite 1 4. Precondiții (acolo unde este cazul)4.1 de curriculum 4.2 de competențe 5. Condiții (acolo unde este cazul)5.1 de desfășurare a cursului 5.2 de desfășurare a laboratorului 6. Competențe specifice acumulate


Definirea şi descrierea medicamentelor, a altor produse pentrusănătate sub aspect farmacocinetic, farmacologic şi farmacoterapic înactivitatea de asistenţă farmaceutică a populaţielor speciale (vârsteextreme); Realizarea unui proiect privind controlul unei substanţemedicamentoase/forme farmaceutice, probe biologice, toxicologicesau de mediu, întro aplicaţie practică (inclusiv printrun protocolclinic); Elaborarea unor planuri de monitorizare a pacienţilor şi arăspunsului la terapie, de prevenire a intoxicaţiilor;Executarea responsabilă a sarcinilor profesionale, în condiţii de



7. Obiectivele disciplinei (reieșind din grila competențelor specifice acumulate)7.1 Obiectivul general al disciplinei Cunoasterea farmacologiei medicamentului la populatii speciale

7.2 Obiectivele specifice Calculul dozelor, adaptarea posologiei la nou născuţi, copii şivârstnci


Metode depredare

Nr.ore Observații

Corelarecu ICS

Semestrul I

1. 1. Particularităţi farmacocinetice şifarmacodinamice la copii şi nou născuti

Prezentaremultimedia 2

2. 2. Particularităţi farmacocinetice şifarmacodinamice la varstnici


3. 3. Calculul dozelor la copii şi nou nascuti.Medicaţia


4. 4. Calculul dozelor în insuficienţa renală.Formulele MDRD şi CockcroftGault


5. 5. Medicamente contraindicate în insuficienţahepatică. TBL


30 de minute studiuindividual. 15 minuteTBL (test grila), 15minute discutii

6.6. Medicaţia bolilor neurodegenerative (demenţasenila, vasculară, boala Alzheimer, boalaParkinson)


7. 7. Colocviu8.9.10.11.12.13.14.

Semestrul II1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.Bibliografie:

Bibliografie:I. Bibliografia obligatorie 1. Cristea AN, Tratat de farmacologie, Ed. Medicală, Bucureşti, 2005 II. Bibliografie facultativă 1. Fürst Zs, Farmakológia, Medicina, Budapest, 20012. Goodman and Gilman, The Pharmachological Basis Of Therapeutics, McGraw Hill, 20063. Katzung B, Basic and Clinical Pharmacology, International Edition, 2007 Nr.crt. 8.1 Seminar / Laborator / Lucrări practice / Stagii Metode de


Semestrul I1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.

Semestrul II1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.Bibliografie: 9. Coroborarea conținuturilor disciplinei cu așteptările reprezentanților comunității,asociațiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent programuluiCrearea discernamântului necesar pentru selecţionarea judicioasă a medicamentelor, ţinând seamade raportul eficienţăriscuricost;Furnizarea noţiunilor importante de farmacodinamie şi farmacoterapie, ţinând seama decompetenţele farmacistului şi de atribuţiile acestuia ca furnizor de servicii de sănătate pentrucomunitate 10. EvaluareTip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Ponderedin nota finală10.4 Evaluare peparcursul

parcursulsemestrului

La curs Evaluare a raspunsurilorscrise din sesiunea TBL 30%




Cunoasterea patologiei şiparticularităţilor vârstelor extreme.Calculul dozelor

Examen scris 70%

Examen practicfinal În funcție de specificul disciplinei

10.6 Standard minim de performanțăAdaptarea posologiei medicamentoase la copii, nounăscuti şi vârstnici. Respectareacontraindicaţiilor şi precauţiilor



1.2 Facultatea DE FARMACIE1.3 Departamentul DE ȘTIINȚE FARMACEUTICE DE SPECIALITATE (DSFS)1.4 Domeniul de studii SĂNĂTATE1.5 Ciclul de studii LICENŢĂ1.6 Programul de studii FARMACIE 2. Date despre disciplină2.1 Denumirea disciplinei FARMACOLOGIE ŞI FARMACOTERAPIE2.2 Titularul activităților de curs Prof. dr. CamilEugen Vari2.3 Titularul activităților de lp Conf. dr. Kolcsar Melinda, Asist. drd. Gall Zsolt2.4 Anul de studii V 2.5 Semestrul I 2.6 Tipul de evaluare C 2.7 Regimul disciplinei OBL 3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităților didactice)3.1 Număr de ore pe săptămână 4 3.2 din care curs 2 3.3 laborator (lp) 23.4 Total ore din planul de învățământ 56 3.5 din care curs 28 3.6 laborator (lp) 28


Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 1Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate și pe teren 1Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri 1Tutorial Examinări 0,5Alte activități 0,53.7 Total ore de studiu individual / săpt 23.8 Total ore pe semestru 843.9 Număr de credite 4 4. Precondiții (acolo unde este cazul)4.1 de curriculum 4.2 de competențe 5. Condiții (acolo unde este cazul)5.1 de desfășurare a cursului 5.2 de desfășurare a laboratorului 6. Competențe specifice acumulate


Definirea şi descrierea medicamentelor, a altor produse pentrusănătate sub aspect farmacocinetic, farmacologic şi farmacoterapic înactivitatea de asistenţă farmaceutică a populaţiei; Realizarea unui proiect privind controlul unei substanţemedicamentoase/forme farmaceutice, probe biologice, toxicologicesau de mediu, întro aplicaţie practică (inclusiv printrun protocolclinic); Elaborarea unor planuri de monitorizare a pacienţilor şi arăspunsului la terapie, de prevenire a intoxicaţiilor; Interpretarea principiilor de asistenţă farmaceutică în bazaproprietăţilor farmacologice şi a criteriilor legale în asigurarea calităţiiprivind activitatea de eliberare a medicamentelor.

privind activitatea de eliberare a medicamentelor.




7.1 Obiectivul general al disciplineiAsigurarea şi însuşirea noţiunilor de bază ale farmacoterapiei învederea formării unor competenţe referitoare la tratareaprincipalelor boli;


Furnizarea noţiunilor importante de farmacoterapie, ţinândseama de competenţele farmacistului; Realizarea unor punţi de legătură cu disciplina de farmacieclinică, în scopul formării cu caracter integrat a viitorilorfarmacişti;



Semestrul I

1. Farmacologia sistemului hormonal. Vasopresinaşi medicaţia diabetului insipid


2.

Hormonii adenohipofizari. Medicaţia acromegalieişi a tumorilor hipofizareaţia contraceptivă :contracepţia hormonală de urgenţă.Contraceptive estroprogestative. Contraceptivecare conţin numai progestative


3.Medicaţia hormonală : androgeni, steroizianabolizanţi, antiandrogeni..modulatori selectivi aireceptorilor pentru estrogeni (SERM), androgeni,antiandrogeni. Steroizi anabolizanţi


4. Medicaţia hormonală : estrogeni, progestative,modulatori selectivi.


5. Contracepţia hormonală.Tratamentul infertilităţii TBL 2

6. Medicaţia homeostaziei glucidice (Antidiabeticeorale. Insulina. Glucagonul)


7. Medicaţia tiroidiană. Antitiroidiene (Hormoniitiroidieni, iodul, antitiroidiene de sinteză)


8. Medicaţia metabolismului fosfocalcic (calcitonina,hormonul paratiroidian, vitamina D, bifosfonaţii)


9. Imunosupresoare, imunomodulatoare.Prezentare orală +multimediaPrezentareorală + multimedia

2

10. Medicaţia antineoplazică. Citotoxice Prezentare orală +multimedia 2

11. Medicaţia antineoplazică. Terapie hormonală şimedicamente biologicePrezentare orală +multimedia 2

12. itamina A şi analogii ei sintetici şi semisintetici.Retinoizi sintetici. Aplicaţii în farmacoterapie Examen scris 2

13. Prostaglandine. Aplicaţii în farmacoterapie TBL 2

14. Terapia obezităţii: Medicamente cu acţiunecentrală şi perifericăPrezentare orală +multimedia 2

Semestrul II1.2.3.

3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.Bibliografie:I. Bibliografia obligatorie 1. Cristea AN, Tratat de farmacologie, Ed. Medicală, Bucureşti, 2005 II. Bibliografie facultativă 1. Fürst Zs, Farmakológia, Medicina, Budapest, 20012. Goodman and Gilman, The Pharmachological Basis Of Therapeutics, McGraw Hill, 20063. Katzung B, Basic and Clinical Pharmacology, International Edition, 20074. Stroescu V, Farmacologie, Ed. All, Bucureşti, 1995 (2001, 2005, 2007) Nr.crt. 8.1 Seminar / Laborator / Lucrări practice / Stagii Metode de predare Nr.


1. Diabetul insipid. VaptaniiPrezentare orală şimultimedia. Seminar.Discuţii.

2

2. Hormonul de creştere. IGF1Prezentare orală şimultimedia. Seminar.Discuţii.

2

3.Dopajul medicamentos la sportivii de performanţă(I). Aspecte legislative. Excitante centrale, steroizianabolizanţi

Prezentare orală şimultimedia. Seminar.Discuţii.

2

4. Contraceptia hormonală.Prezentare orală şimultimedia. Seminar.Discuţii.

2

5. Tratamentul infertilităţii feminine şi masculine.Fertilizarea in vitro


2

6. Analiza unor prescriptii cu medicamente adresatepatologiei diabetice CBT 2

7. Analiza unor prescriptii cu medicamente adresatepatologiei tiroidiene


2

8. Monitorizarea tratamentului antiosteoporoticPrezentare orală şimultimedia. Seminar.Discuţii.

2

9. Modularea sistemului imun. Aplicaţii terapeuticeîn scleroza în plăci şi hepatite


2

10. Medicamente citotoxice. Aplicaţii în oncologie şialte ariii terapeuticePrezentare orală şimultimedia. Seminar.Discuţii.

2

11. Terapia hormonală a cancerului. Medicamentebiologice CBT 2

12. Preparate cu retinozi existente în RomâniaPrezentare orală şimultimedia. Seminar. 2

12. Preparate cu retinozi existente în România multimedia. Seminar.Discuţii.

2

13. Preparate cu prostaglandine existente înRomânia Prezentare orală

14. Examen practicSemestrul II

1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.Bibliografie:I. Bibliografia obligatorie 1. Dogaru T. Maria (sub redacţia), Farmacologie experimentală, University Press, TârguMureş,20092.*** Farmacopeea Română, ediţia a Xa, Editura Medicală, Bucureşti, 2003 9. Coroborarea conținuturilor disciplinei cu așteptările reprezentanților comunității,asociațiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent programuluiCrearea discernamântului necesar pentru selecţionarea judicioasă a medicamentelor, ţinând seamade raportul eficienţăriscuricost;Furnizarea noţiunilor importante de farmacodinamie şi farmacoterapie, ţinând seama decompetenţele farmacistului şi de atribuţiile acestuia ca furnizor de servicii de sănătate pentrucomunitate 10. EvaluareTip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere


La curs 20%În timpulactivităţiipractice

10%

10.5Evaluarefinală

Examenteoreticfinal

Cunoşterea principalelor medicaţii studiateCapacitatea de a integra noţiunile însuşiteanterior (de farmacologie generală şibiochimie) în cadrul medicaţiei studiate

Examen scris 75 deintrebari (35 complementsimplu, 40 complementmultiplu)

70%

Examenpracticfinal

a

10.6 Standard minim de performanțăCunoaşterea principalelor medicamente din grupa medicaţiei hormonale, a retinoizilor şichimioterapiei



1.2 Facultatea DE FARMACIE1.3 Departamentul DE ȘTIINȚE FARMACEUTICE DE SPECIALITATE (DSFS)1.4 Domeniul de studii SĂNĂTATE1.5 Ciclul de studii LICENŢĂ1.6 Programul de studii FARMACIE 2. Date despre disciplină2.1 Denumirea disciplinei FITOTERAPIE2.2 Titularul activităților de curs Conf.dr. EŞIANU SIGRID2.3 Titularul activităților de lp2.4 Anul de studii V 2.5 Semestrul I 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei OBL 3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităților didactice)3.1 Număr de ore pe săptămână 2 3.2 din care curs 2 3.3 laborator (lp)3.4 Total ore din planul de învățământ 28 3.5 din care curs 28 3.6 laborator (lp)


Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 1Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate și pe teren 1Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuriTutorialExaminăriAlte activități3.7 Total ore de studiu individual / săpt 23.8 Total ore pe semestru 563.9 Număr de credite 2 4. Precondiții (acolo unde este cazul)4.1 de curriculum4.2 de competențe 5. Condiții (acolo unde este cazul)5.1 de desfășurare a cursului5.2 de desfășurare a laboratorului 6. Competențe specifice acumulate


În urma asimilării informaţiilor primite, studenţii vor cunoaşteposibilităţile şi limitele de aplicare ale fitoterapiei în diferite afecţiuni;vor înţelege corect rolul fitoterapiei alături de alte terapii, modul deacţiune al fitopreparatelor, mecanismele de acţiune ale principiiloractive. Studenţii vor şti:− să evalueze valoarea terapeutică afitopreparatelor, a ceaiurilor medicinale multicomponente, pe bazaefectelor farmacologice potenţiale a fiecărui component; − să vină înajutorul pacienţilor cu informaţii documentate ştiinţific privindpreparatele farmaceutice de origine vegetală; − să elaborezefitopreparate sigure şi de calitate; − să recomande, în colaborare cumedicul curant, fitopreparate adecvate afecţiunii; − să indice modul deadministrare şi posologia; − să indice posibilele efecte secundare şi

administrare şi posologia; − să indice posibilele efecte secundare şicontraindicaţii; să atragă atenţia asupra posibilelor interacţiuni ce potapare la administrarea concomitentă cu alte medicamente;


Executarea responsabilă a sarcinilor profesionale, respectivconsilierea pacienţilor privind acţiunileterapeutice şi modul de utilizare a fitopreparatelor. Familiarizarea cumunca în echipă, respectiv cu colegii de la locul de muncă şi cumedicii. Utilizarea eficientă şi critică a surselor de informare în limbaromână şi engleză (internet, baze de date, cărţi de specialitate) pentrudezvoltarea personală şi profesională.



Formarea unei viziuni de ansamblu asupra posibilităţilor şilimitelor de aplicare afitoterapiei în diferite afecţiuni, cu accent deosebit pefitopreparate moderne,standardizate, verificate din punct de vedere al conţinutului înprincipii active, al acţiuniifarmacodinamice şi al toxicităţii.


Însuşirea şi aprofundarea cunoştinţelor privind prevenirea,ameliorarea şi vindecareabolilor şi tulburărilor funcţionale cu ajutorul preparatelorfarmaceutice de origine vegetală. Înţelegerea necesităţiicombaterii automedicaţiei cu fitopreparate şi suplimentealimentare cu conţinut în extracte vegetale. Însuşireacunoştinţelor privind posibilele efecte secundare, contraindicaţii şiinteracţiunice pot apare la administrarea concomitentă a fitopreparatelor cumedicamente de sintezăte secundare, contraindicaţii şi interacţiunice pot apare la administrarea concomitentă a fitopreparatelor cumedicamente de sinteză.



1.

Introducere. Definiţia fitoterapiei. Rolul fitoterapieiîn terapeutică. Progrese şi tendinţe alefitopreparatului. Autorizaţia de punere pe piaţă aunui produs fitoterapeutic sau fitopreparat.Produse vegetale – Preparate extractive – Formefarmaceutice.


2

2. Calitatea produselor fitoterapeutice. Principaleleclase de principii active


2

3. ANTIOXIDANŢI VEGETALI. Rolul antioxidanţilor.Surse vegetale de antioxidanţi.


2

4.FITOTERAPIA BOLILOR APARATULUIDIGESTIV (I). 1) Afecţiuni ale cavităţii bucale. 2)Afecţiuni gastrice. a) Gastrita hiperacidă si boalaulceroasă.


2

5.FITOTERAPIA BOLILOR APARATULUIDIGESTIV (II). 2) Afecţiuni gastrice. b)Hipoaciditate gastrică (anorexie, dispepsiehipoacidă). 3) Afecţiuni intestinale. a) Diareea.


2

6.FITOTERAPIA BOLILOR APARATULUIDIGESTIV (III). 3) Afecţiuni intestinale. b)Constipaţia, c) Greaţă şi vărsături, d) Meteorisme,e) Colici abdominale.


2 SesiuneTBL

FITOTERAPIA BOLILOR APARATULUIDIGESTIV (IV). 3) Afecţiuni intestinale. f) Prezentare orală

7.DIGESTIV (IV). 3) Afecţiuni intestinale. f)Helmintiaze. 4) Afecţiuni hepatobiliare. a)Afecţiuni hepatice acute si cornice. b) Tulburărifuncţionale ale vezicii si căilor biliare.


2

8.FITORERAPIA ÎN AFECŢIUNI ALEAPARATULUI RESPIRATOR. a)Imunostimulatoare vegetale. b) Răceala şi gripa.c) Antitusive vegetale centrale şi periferice.


2

9.FITORERAPIA ÎN AFECŢIUNI ALEAPARATULUI RESPIRATOR. d) Expectorantevegetale. e) Astmului bronşic.


2

10.

FITOTERAPIA ÎN AFECŢIUNI ALEAPARATULUI UROGENITAL. a) Afecţiuniinflamatorii ale tractului urinar. b)Diuretice/acvaretice vegetale. c) Antibacterieneurinare. d) Urolitiaza. e) Vezica iritabilă. f)Hiperplazia benignă a prostatei.


2

11.

FITOTERAPIA ÎN AFECŢIUNI GINECOLOGICE.a) Sindromul premenstrual . b) Tulburări demenopauză. c) Menoragii, metroragii. d).Dismenoree. e) Amenoree. FITOTERAPIA ÎNBOLI ALE APARATULUI CARDIOVASCULAR.a) Afecţiuni cardiace cu substrat nervos. b)Angina pectorală. c) Insuficienţa cardiacă. d)Antiaritmice. e) Hipertensiunea arterial.


2 SesiuneTBL

12.

FITOTERAPIA ÎN AFECŢIUNIDERMATOLOGICE. a) Boli cutanate inflamatoriisau degenerative cu evoluţie acută sau cronică(acneea, eczema, micoza, verucoza, vitiligo,psoriazis, furunculoza). b) Afecţiuni cutanateaccidentale (arsuri, degerături, contuzii, plăgicutanate).


2

13.

FITOTERAPIA ÎN AFECŢIUNI ALEAPARATULUI LOCOMOTOR. Entorse,reumatismul părţilor moi, artroza, artritareumatoidă. FITOTERAPIA ÎN TULBURĂRI ALESISTEMULUI NERVOS. a.) Sedative vegetale. b)Excitante vegetale. d) Antidepresive. e) Disfuncţiiale sistemului nervos vegetativ.


2

14.FITOTERAPIA ÎN DIABET. FITOTERAPIA ÎNGERIATRIE. Fitopreparate indicate în afecţiunilevârstnicilor.


2

Semestrul II1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.Bibliografie:Bibliografie obligatorie1. EŞIANU S, ŞTEFĂNESCU E.R.: Fitoterapie Curs, Ed. University Press Tg. Mureş, 20162. Eşianu S: Fitoterapie, suport de curs în format electronic (slideuri, *pdf), 2016

2. Eşianu S: Fitoterapie, suport de curs în format electronic (slideuri, *pdf), 2016 Bibliografie facultativă1. STĂNESCU U, MIRON A, HĂNCIANU M, APROTOSOAIE C: Bazele farmaceutice,farmacologice şi clinice ale fitoterapiei. Ed. “Gr.T.Popa” UMF Iaşi, vol I şi II, 20022. HĂNCIANU M, STĂNESCU U, APROTOSOAIE C: Bazele farmaceutice, farmacologice şi cliniceale fitoterapiei. Ed.“Gr.T.Popa” UMF Iaşi, vol III, 20083. ISTUDOR V – Fitoterapia bolilor metabolice, Ed. Tehnoplast Company, 2008 Nr.crt. 8.1 Seminar / Laborator / Lucrări practice / Stagii Metode de


Semestrul I1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.

Semestrul II1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.Bibliografie: 9. Coroborarea conținuturilor disciplinei cu așteptările reprezentanților comunității,asociațiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent programuluiNumărul mare de monografii de produse vegetale medicinale noi introduse în FarmacopeeaEuropeană şi tendinţa în creştere pe plan mondial de a utiliza fitopreparate/preparate pe bază deplante medicinale, impune un studiuaprofundat în acest domeniu. 10. EvaluareTip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere


semestrului

La cursCorectitudinea şi completitudineacunoştinţelor, capacitatea de a operacu acestea în mod corect şi adecvat.

Evaluare în cadrul sesiunilor TBL(scris – prin teste grilăindividuale/în echipă şi oral prindiscuţii).

30%


10.5Evaluarefinală

Examenteoreticfinal

Corectitudinea şicompletitudineacunoştinţelor,capacitatea de a operacu acestea în modcorect şi adecvat.

Examen scris test grilă şiîntrebări descriptive. 70%

Examenpracticfinal

10.6 Standard minim de performanțăCunoaşterea indicaţiilor terapeutice ale principalelor produse vegetale/fitopreparate şi modul corectde utilizare.



1.2 Facultatea DE FARMACIE1.3 Departamentul DE ȘTIINȚE FARMACEUTICE DE SPECIALITATE (DSFS)1.4 Domeniul de studii SĂNĂTATE1.5 Ciclul de studii LICENȚĂ1.6 Programul de studii FARMACIE 2. Date despre disciplină2.1 Denumirea disciplinei INDUSTRIA ŞI BIOTEHNOLOGIA MEDICAMENTULUI2.2 Titularul activităților de curs Prof. dr. Adriana Ciurba,2.3 Titularul activităților de lp Prof. dr. Sipos Emese, asist. drd. Szabó Zoltán2.4 Anul de studii V 2.5 Semestrul I 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei OBL 3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităților didactice)3.1 Număr de ore pe săptămână 6 3.2 din care curs 3 3.3 laborator (lp) 33.4 Total ore din planul de învățământ 84 3.5 din care curs 42 3.6 laborator (lp) 42


Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 3Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate și pe teren 2Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri 1Tutorial 0,5Examinări 0,5Alte activități 3.7 Total ore de studiu individual / săpt 63.8 Total ore pe semestru 1683.9 Număr de credite 6 4. Precondiții (acolo unde este cazul)4.1 de curriculum4.2 de competențe 5. Condiții (acolo unde este cazul)5.1 de desfășurare a cursului

5.2 de desfășurare a laboratoruluiCunoașterea materiilor prime și a substanțelor active (sinteza,impurități posibile). Cunoașterea modului de formulare și atehnologiilor de preparare a formelor farmaceutice.



Acumularea de cunoştinţe teoretice şi practice: pentru proiectarea, formularea, obţinerea şi condiţionarea la scarăindustrială a diferitelor forme farmaceutice;pentru definirea, descrierea şi interpretarea principiilor la proiectarea,formularea şi prepararea formelor farmaceutice pe scară industrială;pentru cercetarea unor noi molecule, pentru a studia relaţia destructurăproprietăţi terapeutice ale acestora în vederea realizăriimedicamentelor noi;pentru aplicarea normelor de calitate impuse de FarmacopeeaRomână X, respectiv Farmacopeea Europeană;

Română X, respectiv Farmacopeea Europeană;pentru implementarea şi respectarea Regulilor de Bună Practică deFabricaţie în conformitate cu standardele internaţionale; privind cadrul legislativ, cerinţele referitoare la întocmirea uneidocumentaţii necesare pentru obţinerea autorizaţiei de punere pepiaţă a unui medicament


dobândirea abilităţii de lucru prin identificarea obiectivelor de realizat,prin executarea responsabilă a sarcinilor profesionale individual sauconform rolului pe care îl va avea întro echipă; identificarea rolului şi responsabilităţiilor întro echipă pentrurezolvarea unor probleme specifice unei fabrici de medicamente; conştientizarea că este necesară dezvoltarea cunoştinţele teoreticeşi practice prin utilizarea eficientă a diferitelor surse şi tehnici deînvăţare;dobândirea abilităţii de comunicare orală şi în scris prin elaborarea şisusţinerea unei lucrări de specialitate pe o temă actuală din domeniulindustriei farmaceutice.


7.1 Obiectivul general al disciplineiAprofundarea cunoştinţelor legate de etapele pe care leparcurge un medicament de la cercetare, dezvoltare până lapunerea pe piaţă a acestuia. Cunoştinţe de bază privindmedicamentele obţinute prin biotehnologie


Studiul şi cunoaşterea modului de preparare a medicamentelorîn industrie, precum şi condiţiile de calitate a acestora, respectivverificarea acestuia în faza preformulării, în timpul fluxuluitehnologic şi de produs finit. Cunoaşterea noţiunii de validare aproceselor tehnologice. Să confere o imagine completă asupraetapelor pe care le parcurge un medicament atât inovativ cât şigeneric din faza de studiu în laborator până la faza de prepararepe scară industrială. Cunoaşterea legislaţiei, a cerinţelor pentruîntocmirea unei documentaţii în vederea obţinerii avizului depunere pe piaţă. Noţiuni despre forme farmaceutice obţinute prinbiotehnologie, categorii de astfel de produse.



1. Evoluţia şi dezvoltarea industriei de medicamente Prezentare orală şimultimedia 3

2. Concepţia /cercetarea şi dezvoltarea produselororiginale (inovative)

Prezentare orală şimultimedia 3

3. Dezvoltarea produselor generice. Preformulareaşi formularea medicamentelor

Prezentare orală şimultimedia 3 TBL

4. Realizarea în fază pilot a unui nou medicament Prezentare orală şimultimedia 3

5. Producţia la scară industrială a medicamentelor.Organizarea unei fabrici de medicamente.


6. Asigurarea calităţii la fabricarea medicamentelor.Norme GMP

Prezentare orală şimultimedia 3 TBL

7. Studii clinice la dezvoltarea medicamentelor.Farmacovigilenţă


8. Autorizarea de punere pe piaţă (APP) amedicamentelor


9. Aspecte de patentare Prezentare orală şimultimedia 3

10.Biotehnologiile farmaceutice în industria demedicamente. Procese de biosinteză generalităţi. Metaboliţi primari şi secundari


11. Tehnologia proceselor de biosinteză. Aparatura şiutilajele folosite în tehnologiile de biosinteză.


utilajele folosite în tehnologiile de biosinteză. multimedia

12.Biotehnologiile preparării antibioticelor,substanţelor antimicotice, anticanceroase,antituberculoase


13.Biotehnologia preparării medicamentelorhipocolesterolemiante, a vitaminelor, acizilororganici şi a aminoacizilor


14.

Medicamente biologice obţinute prin tehnologiaADNului recombinant. Tehnologia obţinerii prininginerie genetică a insulinei, a hormonului umande creştere, a somatostatinei, a factorilor decoagulare, anticoagulantelor şi fibrinoliticelor, ainterferonilor, a interleukinelor, a eritropoietinei şia vaccinurilor.


Semestrul II1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.Bibliografie:1. Popovici I, Lupuleasa D – Tehnologie farmaceutică, vol 3, Ed. Polirom, Iaşi, 20092. Leucuţa SE Tehnologie farmaceutică industrială, Ed. Dacia, ClujNapoca, 20013. Crommelin DJA, Sindelar RD, Meibohm B Pharmaceutical Biotechnology, Third edition, InformaHealthcare, London, 2008 Nr.crt. 8.1 Seminar / Laborator / Lucrări practice / Stagii Metode de


Semestrul I

1.

Măsuri de tehnica securităţii muncii în locurile demuncă din industria medicamentului. Documenteutilizate pentru caracterizarea materialelor primeutilizate în industria farmaceutică(Drug MasterFile, Material Safety Data Sheet, ProductSpecification, Pharmaceutical Bulletins, TechnicalData Sheets, Technical Information)

Prezentareorală 3

2.Caracteristicile procesului tehnologic de obţinereindustrială a substanţelor farmaceutice: procestehnologic, faze de fabricaţie, schemetehnologice. Sinteza acidului acetilsalicilic

Prezentareorală 3

3. Controlul calităţii acidului acetilsalicilic Prezentareorală 3

4. Bilanţul de material: exemple de calcul Prezentareorală 3

5.Etapele de dezvoltare a unui produs generic:evaluarea substanţei activeacid acetilsalicilic –faza I

Prezentareorală 3

6.Etapele de dezvoltare a unui produs generic:evaluarea substanţei activeacid acetilsalicilic –faza II

Prezentareorală 3

7. Etapele de dezvoltare a unui produs generic: Prezentare 3

7. Etapele de dezvoltare a unui produs generic:evaluarea excipienţilor, alegerea excipienţilor

Prezentareorală 3

8.Etapele de dezvoltare a unui produs generic:evaluarea produsului după literatura despecialitate

Prezentareorală 3

9. Etapele de dezvoltare a unui produs generic:dezvoltare farmaceutică: alegerea compoziţiei

Prezentareorală 3

10.Etapele de dezvoltare a unui produs generic:stabilirea etapelor procesului tehnologic, stabilireaetapelor şi a parametrilor de control interfazic

Prezentareorală 3

11. Validarea procedeelor tehnologice: întocmireaunui Protocol de validare

Prezentareorală 3

12. Validarea procedeelor tehnologice: întocmireaunui Raport de validare

Prezentareorală 3

13. Vizitarea unei unităţi de producţie demedicamente

Aplicaţiepractică 3

14. Verificarea cunoştinţelor 3Semestrul II

1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.Bibliografie:1.Leucuţa SE, Achim M, Tomuţa I – Tehnologie farmaceutică industrială. Procedee de laborator, Ed.Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu”,ClujNapoca, 20052.Dudutz Gy, Molnár J – Sinteza şi biosinteza substanţelor farmaceutice. Principii de bază aleobţinerii industriale, Ed. University Press, TârguMureş, 20083.Dudutz Gy, Molnár J, Székely P, Csép K – Industria şi biotehnologia medicamentului. Îndrumătorde lucrări practice, UMF Tg. Mureş, 20094.Farmacopeea Română, Ed. A Xa, Ed. Medicală, Bucureşti, 1993, Suplimente 2001, 2002, 2004,2006 9. Coroborarea conținuturilor disciplinei cu așteptările reprezentanților comunității,asociațiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent programuluicreşterea ponderii produsului farmaceutic fabricat în industrie, apariţia unor noi medicamente obţinute prin biotehnologie 10. EvaluareTipactivitate



La cursActivitatea însistem TBLActivitatea dintimpul anului


În timpul Cunoasterea Evaluare scrisă/Test+Problema Activitatea din timpulsemestrului (activitate la lucrări practice, participarea la


Cunoastereanotiunilorprezentate

semestrului (activitate la lucrări practice, participarea ladiscuții, la activităţi de grup, rezultatele obținute laevaluările de pe parcursul semestrului).

25%

10.5Evaluarefinală

Examenteoreticfinal

Cunoastereanotiunilorprezentate

Evaluare scrisă/Test 70%

Examenpracticfinal

10.6 Standard minim de performanțăObligativitatea de a participa la toate lucrările practice, de a întocmi un protocol şi un raport devalidare. Nota minima de promovare a examenului practic este 5, iar la testul grilă din tematicacursurilor este necesară obţinerea minim a notei 5.



1.2 Facultatea DE FARMACIE1.3 Departamentul DE ȘTIINȚE FARMACEUTICE DE SPECIALITATE (DSFS)1.4 Domeniul de studii SĂNĂTATE1.5 Ciclul de studii LICENŢĂ1.6 Programul de studii FARMACIE 2. Date despre disciplină2.1 Denumirea disciplinei MANAGEMENT ŞI LEGISLAŢIE FARMACEUTICĂ2.2 Titularul activităților de curs Dr Kelemen László József2.3 Titularul activităților de lp Sel lucr. dr. Finta Hajnal2.4 Anul de studii V 2.5 Semestrul I/II 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei OBL 3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităților didactice)3.1 Număr de ore pe săptămână 4/2 3.2 din care curs 2/1 3.3 laborator (lp) 2/13.4 Total ore din planul de învățământ 56/28 3.5 din care curs 28/14 3.6 laborator (lp) 28/14


Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 2/2Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate și pe teren 1/1Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri 1/1Tutorial 2/2Examinări 1/1Alte activități 1/13.7 Total ore de studiu individual / săpt 4/43.8 Total ore pe semestru 98/703.9 Număr de credite 3/2 4. Precondiții (acolo unde este cazul)4.1 de curriculum4.2 de competențe 5. Condiții (acolo unde este cazul)5.1 de desfășurare a cursului5.2 de desfășurare a laboratorului Sala de calculatoare 6. Competențe specifice acumulate


Însuşirea cunoştinţelor de management privind rolul şi importanţaacestuia în activităţile de conducere, tipuri de management, buclamanagerială, organizarea resurselor umane etc. Viitorul farmacist vadeţine cunoştinţe de organizare şi funcţionare a unităţilor de profil(farmacie comunitară, farmacie de spital, depozit de medicamente,laborator farmaceutic, fabrică de medicamente). Drumul parcurs desubstanţa activă de la cercetare dezvoltare până la produs final(medicament). Cunoaşterea a principiilor şi proceselor demanagement, a noţiunilor de evidenţă farmaceutică, însuşirea practicăa programelor de evidenţă farmaceutică (eliberarea medicamentelordin farmacie vânzare liberă, reţete simple, reţete compensate ,recepţia mărfii, întocmirea de facturi, urmărirea mişcării produselor

recepţia mărfii, întocmirea de facturi, urmărirea mişcării produseloretc. )Cunoaşterea condiţiilor de fabricaţie, depozitare, transport amedicamentelor, conform reglementărilor din domeniu. Cunoaşterea normelor de eliberare a produselor cu substanțestupefiante şi psihotrope, respectiv consilierea adecvată a pacienţilorîn legătură cu aceste substanţe.Organizarea şi conducerea unităţilor de profil după cerinţele legislativeîn vigoare. Cunoştinţe de bază în managementul resurselor umane.


Înţelegerea interconexiunii între teorie şi practică, aplicareacunoștințelor esenţiale de management în soluţionarea sarcinilor şi aproblemelor. Dezvoltarea de instrumente pentru eficientizareaconducerii unităţilor de profil. Viitorul farmacist va cunoaşte importanţacomunicării, atât cea ce priveşte aspectele verbale, cât şi nonverbale,în relaţia cu farmacist clienţi, farmacist medic şi cu colegi.Cunoaşterea importanţei feedbackului în procesul de comunicare.Soluţionarea problemelor apărute în timpul eliberării medicamentelorpe reţete compensate şi gratuite, prin comunicare eficientă cu mediciişi cu Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate. Competenţă necesară pentru rezolvarea problemelor apărute înconformitate cu normele legislative.Capacitatea de a organiza şi a comunica eficient în echipă. Capacitatea de evaluare a periculozităţii substanţelormedicamentoase şi mânuirea acestora în condiţii de siguranţă şiprecizie.


7.1 Obiectivul general al disciplineiFormarea studenţilor din anul V în management farmaceutic,formarea aptitudinii pentru conducerea unei unităţi de profil. Disciplina are ca obiectiv aprofundarea cunoştinţelor legate delegislaţia farmaceutică în vigoare din România.


Însuşirea modelelor eficiente de conducere a unităţilor cu profilfarmaceutic. Organizarea şi funcţionarea unităţilor de profil.Organizarea sistemului sanitar din România. Însuşireacunoștințelor de farmacoeconomie. Cunoaşterea legislaţieifarmaceutice în vigoare din România. Disciplina are ca obiectiv studierea legislaţiei privind depozitarea,conservarea, distribuţia medicamentelor în România. Urmăreştecadrul legislativ a exercitării profesiei de farmacist. Se studiazăreglementarea eliberării plantelor, produselor şi substanţelor cuconţinut de substanţe stupefiante şi psihotrope. Studiazănormele şi regulile de îndeplinit pentru asigurarea calităţii înactivitatea farmaciei comunitare. Dobândirea cunoștințelor privindnormele de securitate la locul de muncă, precum şi a cunoaşteriidrepturilor angajaţilor la locul de muncă.



1.Introducere în management. Managementfarmaceutic ca disciplina de învăţământ. Rolul şiimportanţa managmentului în sistemulfarmaceutic.


2ore

2. Organizarea sistemului sanitar din România Prezentare orala +multimedia

2ore

3. Funcţiile procesului managerial. Buclamanagerială.


2ore

4. Analiza mediului de afaceri în domeniulfarmaceutic


2ore

5. Analiza mediului extern. Analiză SWOT Prezentare orala +multimedia

2ore TBL

multimedia ore

6. Analiza mediului intern. Analiză SWOT Prezentare orala +multimedia

2ore

7. Tipologii de decizii Prezentare orala +multimedia

2ore

8. Structura organizatorică a unităților de profil.Sistemul de management.


2ore

9. Managementul resurselor umane. Specificuldomeniului farmaceutic


2ore TBL

10. Stiluri de management. Sisteme de management Prezentare orala +multimedia2ore

11. Controlul managerial și controlling în domeniulfarmaceutic


2ore

12. Managementul financiar în farmacia comunitară.Evaluarea riscului


2ore

13. Introducere în farmacoeconomie. Prezentare orala +multimedia

2ore

14.Politica națională a medicamentului:organisme șiinstituții implicate, evaluare, autorizare,înregistrare. Nomenclator


2ore

Semestrul II

1. Cadrul legislativ al dezvoltării, introducerii şi aînregistrării medicamentelor noi în terapeutică.


2ore

2. Organizarea activităţii de producţie și a controluluicalităţii al medicamentelor.


2ore

3.Organizarea activităţii de depozitare amedicamentului. Reguli de bună practică dedepozitare (RBPD).


2ore

4. Organizarea activităţii în farmacia comunitară. Prezentare orala +multimedia

2ore

5.Regimul produselor şi substanțelor stupefiante şipsihotrope. Regimul produselor şi substanţelortoxice.


2ore

6.Personalul farmaciei şi atribuţii specifice.Organizarea şi funcţionarea ColegiuluiFarmaciştilor din România.


2ore

7.Protecţia muncii în farmacie. Drept de muncă.Reglementarea activităţilor de muncă specificesectorului farmaceutic.


2ore

8.9.10.11.12.13.14.Bibliografie:1. Burdus E Fundamentele managementului organizaţiei, Editura Economică, Bucureşti, 2007.2. Cornescu V, Mihăilescu I, Stanciu S Managementul organizaţiei, Editura ALL BECK, Bucureşti,2004.3. Farkas E Curs de sănătate publică şi management sanitar, Editura U.M.F. TG. Mureş, 2005.4. Legea nr. 95/2006, privind reforma în domeniul sănătăţii. M.O. nr.372 din 28 apr. 2006.5. Legea nr. 339/2005 privind regimul al plantelor substanțelor si preparatelor stupefiante sipsihotrope. M.O. nr.1095 din 05 dec.20056. Legea nr. 360/2003, privind regimul substanțelor si preparatelor chimic periculoase. M.O. nr.635din 05 sept. 2003.7. Legea 263/2005 pentru modificarea si completarea Legii nr. 360/2003 privind regimul substanțelorsi preparatelor chimice periculoase. M.O. nr.899 din 7 oct. 2005.8. Ordinul Ministerului Sănătăţii nr.75/2010 pentru aprobarea Regulilor de bună practicăfarmaceutică. M.O. nr. 91 din 10 feb. 2010.9. Decizie nr.1 din 2011 privind aprobarea procedurilor de evaluare a farmaciilor cu privire larespectarea Regulilor de bună practică farmaceutică. M.O. nr. 170 din 10 mart. 2011.

respectarea Regulilor de bună practică farmaceutică. M.O. nr. 170 din 10 mart. 2011.10. Ordinul Ministerului Sănătăţii nr.1602/2010 pentru aprobarea Normelor privind clasificareapentru eliberare a medicamentelor de uz uman. M.O. nr. 27 din 12 ian. 2011.11.Ordinul Ministerului Sănătăţii nr.761/2015 pentru aprobarea Ghidului privind buna practică dedistribuție angro a medicamentelor. M.O. nr. 483 din 2 iul. 2015.12. Ordinul Ministerului Sănătăţii nr.131/2016 pentru aprobarea Normelor privind autorizareaunităților de distribuție angro de medicamente de uz uman, certificarea de bună practică dedistribuție și înregistrarea brokerilor de medicamente de uz uman. M.O. nr. 108 din 11 feb. 2016. Nr.crt. 8.1 Seminar / Laborator / Lucrări practice / Stagii Metode de predare Nr.


1. Studiu de piață. Urmărirea fabricilor, depozitelor,farmaciilor d.p.v.nr., statut, cifră de afaceri Demonstratii practice, 2ore

2.Metode de urmărire a consumului și necesaruluide medicamente la nivel national, în farmacii cucircuit deschis

Demonstratii practice 2ore

3. Noțiuni de bază RU. Intocmirea unui CV, simularede interviuri de angajare.

Demonstratii practice,prezentari de caz, etc.

2ore

4. Tipuri de societăţi comerciale. Înregistrareasocietăţilor comerciale. Demonstratii practice 2

ore

5. Procedeul de deschidere unei farmaciicomunitare. Demonstratii practice 2

ore

6. Program de evidenţă farmaceutică.Noțiunigenerale. Aplicații practice.

Demonstratii practicepe calculator

2ore

7. Introducerea documentelor de provenienţă amărfii (facturi, avize).


2ore

8. Eliberarea medicamentelor pe reţete şi vânzareliberă. Eliberarea facturilor.


2ore

9.

Tipuri de reţete: reţete compensate şi gratuite,Programe naţionale. Relaţia între farmaciacomunitară şi Casa Judeţeană de Asigurări deSănătate. Întocmirea raportului lunar, borderouri,facturi.


2ore

10. Rulaj produse. Fişa produse. Demonstratii practice 2ore

11. Inventar. Rapoarte de inventar. Demonstratii practice 2ore

12. Bazele evidenței contabile. Noțiunigenerale.Întocmirea documentelor contabile. Demonstratii practice 2ore

13. Particularitățile unei farmacii de spital, studiul șinecesarul de medicamente Demonstratii practice 2ore

14. Verificarea cunoștințelor. Examen practic. Examinare 2ore

Semestrul II

1. Legea 95/2006 privind reforma în domeniulsănătăţii, subtitlul XVIII. Medicamentul

Seminar. Prezentareorala + Discuții

2ore

2. Reguli de bună practică de distribuție (Ordinnr.761/2015, Ordin nr.131/2016)

Seminar.Prezentareorala + Discuții

2ore

3.Legea 266/2008 Legea Farmaciei, republicată.Normele privind înfiinţarea, organizarea şifuncţionarea farmaciilor şi drogheriilor (Ordin nr.962 din 29 iulie 2009)


2ore

4.

Legea 95/2006 privind reforma în domeniulsănătăţii, republicată, subtitlul XIV. Exercitareaprofesiei de farmacist. Organizarea şifuncţionarea Colegiului Farmaciştilor dinRomânia.


2ore

5.Manualul calității. Reguli de bună practicăfarmaceutică (RBPF).Ordinul 75/2010 alministrului sănătăţii. Decizia nr.1. CFR)


2ore

ministrului sănătăţii. Decizia nr.1. CFR) orala + Discuții ore

6.Legea 339/2005, privind regimul al plantelor,substanțelor si preparatelor stupefiante sipsihotrope. Legea 360/2003, privind regimulsubstanțelor si preparatelor chimic periculoase.


2ore

7. Verificarea cunoștințelor. Examen practic. Examinare 2ore

8.9.10.11.12.13.14.Bibliografie:1. Legea nr. 95/2006, privind reforma în domeniul sănătăţii. M.O. nr.372 din 28 apr. 2006.2. Legea nr. 339/2005 privind regimul al plantelor substanțelor si preparatelor stupefiante sipsihotrope. M.O. nr.1095 din 05 dec.20053. Legea nr. 360/2003, privind regimul substanțelor si preparatelor chimic periculoase. M.O. nr.635din 05 sept. 2003.4. Legea 263/2005 pentru modificarea si completarea Legii nr. 360/2003 privind regimul substanțelorsi preparatelor chimice periculoase. M.O. nr.899 din 7 oct. 2005.5. Ordinul Ministerului Sănătăţii nr.75/2010 pentru aprobarea Regulilor de bună practicăfarmaceutică. M.O. nr. 91 din 10 feb. 2010.6. Legea 31/1990, actualizata 2011, privind societățile comerciale M.O. nr.316 din 13 mai 2010.7. Legea nr. 266/2008 Legea Farmaciei. M.O. nr.765 din 13/11/20088. Legea nr. 236/2009, pentru modificarea si completarea Legii farmaciei nr. 266/2008. M.O. nr.404din 15/06/2009.9. Dima E Bazele contabilităţii. Editura Naţional, Bucureşti, 2009.10. Ana Carata Management, marketing și legislație farmaceutică, vol.I., Editura Didactică șipedagogică,București, 2008 9. Coroborarea conținuturilor disciplinei cu așteptările reprezentanților comunității,asociațiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului cunoștințe de organizare şi conducere a unităţilor de profil, cunoștințe de utilizare a programelor de gestiune farmaceutică, cunoaşterea documentelor contabile şi a tipurilor de reţete. cunoștințe de legislaţie farmaceutică, cunoştinţe generale de managementul resurselor umane. 10. EvaluareTipactivitate



La curs

cunoastereanotiunilor debaza,capacitatea deanaliza si desintetizare

TBL TEST GRILĂ 10 %


efectuareatemelor primitesicorespunderealor conformcelor studiate

pregătire prezentări din temele lucrărilor practiceindividual și în grup. prezentări orale individual și în grupad hoc în timpul lucrărilor

20 %

10.5Evaluare

Evaluarefinală

Examenteoreticfinal

Să răspundăcorect laîntrebărileformulate întestul grilă.

Examen sub formă de test grilă, 30 de întrebări, cu 5variante de răspuns, cu un singur sau multiplerăspunsuri corecte. Testele se corectează după ”legeatotul sau nimic”. Fiecare întrebare valorează trei puncte,în total 90 de puncte +10 puncte in oficiu.

50 %

Examenpracticfinal

capacitatea defolosire a celorînvățate înpractică

Examen practic, pe calculator din programul de evidențăfarmaceutică 20 %

10.6 Standard minim de performanță promovarea verificării cunoştinţelor practice (nota 5). cunoaşterea noţiunilor generale de management, cunoaşterea noţiunilor generale de legislaţie farmaceutică. cunoștințe de bază în evidenţă farmaceutică. îndeplinirea tuturor obligaţiilor şcolare conform regulamentului disciplinei.



1.2 Facultatea DE FARMACIE1.3 Departamentul DE ŞTIINŢE FARMACEUTICE DE SPECIALITATE (DSFS)1.4 Domeniul de studii SĂNĂTATE1.5 Ciclul de studii LICENŢĂ1.6 Programul de studii FARMACIE 2. Date despre disciplină2.1 Denumirea disciplinei STAGIU DE SPECIALITATE2.2 Titularul activităților de curs

2.3 Titularul activităților de lp Prof dr Vari Camil Eugen, Conf.dr. Hancu Gabriel, Şef lucr.dr.Varga Erzsébet

2.4 Anul de studii V 2.5 Semestrul II 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei OBL 3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităților didactice)

3.1 Număr de ore pe săptămână2414săpt/3512 săpt

3.2 din care curs 3.3 laborator (lp)2414săpt/3512 săpt

3.4 Total ore din planul de învățământ 756 3.5 din care curs 3.6 laborator (lp) 756


Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate și peteren

Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri Tutorial Examinări 2Alte activități 3.7 Total ore de studiu individual / săpt 3.8 Total ore pe semestru 7563.9 Număr de credite 24 4. Precondiții (acolo unde este cazul)4.1 de curriculum4.2 de competențe 5. Condiții (acolo unde este cazul)5.1 de desfășurare a cursului5.2 de desfășurare a laboratorului 6. Competențe specifice acumulate


consiliere terapeutică; eliberarea medicamentelor în regim OTC(posologie, indicaţii,contraindicaţii, reacţii adverse); formularea medicamentelor în oficină; controlul calitativ al substanţelor medicamentoase în farmacii; modul de raportare a neconformităţilor de calitate la un produs; cunoașterea programului informatic de gestiune cantitativvalorică.


Studentul practicant în timpul stagiului practic îşi aprofundeazăanumite noţiuni cu privire la: formularea medicamentelor în oficină; medicaţia în sarcină şi alăptare; normele legislative în vigoare.



Integrarea învăţământului universitar românesc în cel europeanpresupune ca absolvenţii de profil să fie din ce în ce mai creativi,să poată soluţiona probleme, să fie capabili să lucreze în echipemultidisciplinare şi să fie motivaţi pentru aşi aduce aportul lasuccesul sectorului de activitate în care profesează. Îndeplinireaacestui deziderat necesită manifestarea întro manieră foarteclară a unui parteneriat între învăţământul farmaceutic şidomeniul practicii farmaceutice.


Practica farmaceutică comunitară şi clinică, rolul farmacistului însectorul de îngrijire a bolnavului au suferit reconsiderări în ultimaperioadă. La activitatea desfăşurată în mod tradiţional defarmacistul practician de preparare şi distribuire corectă amedicamentului sau adăugat responsabilităţi şi în ceea cepriveşte comunicarea cu pacientul, cu medicul, furnizarea deservicii farmaceutice, participarea la programe de educaţiesanitară.



Semestrul I1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.

Semestrul II1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.

14.Bibliografie: Nr.crt. 8.1 Seminar / Laborator / Lucrări practice / Stagii Metode de


Semestrul I1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.

Semestrul II

1.

ASPECTE ESENŢIALE ALE PRACTICII ÎN FARMACIE: consiliereterapeutică, eliberarea medicamentelor în regimOTC (posologie, indicaţii, contraindicaţii, reacţiiadverse), controlul dozelor maxime pentruprodusele industriale, interacţiunimedicamentoase cu semnificaţie clinică,medicaţia femeii gravide, medicaţia în timpulperioadei de alăptare, medicaţia vârstelorextreme, medicamente cu regim special (toxice,stupefiante, droguri de risc, psihotrope).

2.

IMPLICAŢII TEHNOLOGICE ÎN FORMULAREAMEDICAMENTELOR: formulareamedicamentelor în oficină, implicaţii aletehnologiei farmaceutice industriale asupraformulării medicamentelor, condiţii de calitatepentru formele farmaceutice.

3.

SUPRAVEGHEREA CALITĂŢII PRODUSELORMEDICAMENTOASE LA NIVELUL UNITĂŢILORDE DISTRIBUŢIE: cadrul legislativ actual privindcalitatea medicamentului şi aplicabilitateaacestuia în unităţiile de distribuţie, controlulcalitativ al substanţelor medicamentoase înfarmacii, modul de raportare a neconformităţilorde calitate la un produs.

4.CUNOAȘTEREA PROGRAMELORINFORMATICE: cunoașterea programuluiinformatic de gestiune cantitativvalorică.

5. NORME LEGISLATIVE : legi, ordonanţe, normelegislative actuale în domeniul medicamentului.

6.7.8.9.10.11.12.13.

13.14.Bibliografie:1.Ciurba A., Activitatea în farmacie Ghid pentru desfăţurarea stagiului practic în farmacie destinatstudenţilor anului V , Ed. University Press, Târgu Mureş, 2010.2.Cristea A. N.,Farmacologie generală, Ed. Didactică şi Pedagogică,Bucureşti, ediţia a IIa, 2009.3.Dogaru M.,Vari E.C., Medicamentul,sarcina şi alăptarea, Ed. University Press, Tg Mureş,2007.4.Chiriţă C., Marineci C. D., Agenda Medicală, Ed. Medicală, Bucureşti, 2013.5.*** Farmacopeea Română, ediţia a Xa, Ed. Medicală, Bucureşti, 1993. 6.*** Farmacopeea Română, ediţia a Xa, Supliment 2000, Ed. Medicală, 2000. 7.*** Farmacopeea Română, ediţia a Xa, Supliment 2001, Ed. Medicală, 2002. 8.*** Farmacopeea Română, ediţia a Xa, Supliment 2004, Ed. Medicală, 2004. 6.*** Farmacopeea Română, ediţia a Xa, Supliment 2006, Ed. Medicală, 2006.7.***Nomenclatorul medicamentelor de uz uman, Ed. Medicală, București, 2013. 9. Coroborarea conținuturilor disciplinei cu așteptările reprezentanților comunității,asociațiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent programuluiStagiul de specialitate ajută studenţii practicanţi să fie din ce în ce mai creativi, să poată soluţionaprobleme, să fie capabili să lucreze în echipe multidisciplinare. 10. EvaluareTip activitate 10.1 Criterii deevaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere



30

10.5Evaluarefinală

Examenteoreticfinal

În funcție despecificuldisciplinei

Examenpracticfinal

Cunoaştereanoţiunilorsolicitate înprogramaanalitică.

Test grilă Evaluarea caietului de practică divizat pesubtemele din programa analitică. Fişa de evaluarea studentului completată de către farmacistulîndrumător.

70%

10.6 Standard minim de performanță cunoaşterea modului de consiliere a pacienţilor şi de eliberare a medicamentelor; cunoaşterea interacţiunilor medicamentoase cu semnificaţie clinică; cunoaşterea condiţiilor de calitate pentru formele farmaceutice; cunoaşterea modului de raportare a neconformităţilor de calitate la un produs; cunoaşterea normelor legislative în vigoare.



1.2 Facultatea DE FARMACIE1.3 Departamentul M3 CLINICE MEDICINĂ INTERNĂ1.4 Domeniul de studii SĂNĂTATE1.5 Ciclul de studii LICENŢĂ1.6 Programul de studii FARMACIE 2. Date despre disciplină2.1 Denumirea disciplinei URGENŢE MEDICALE2.2 Titularul activităților de curs Şef lucr. Dr.Corina Ureche2.3 Titularul activităților de lp2.4 Anul de studii V 2.5 Semestrul I 2.6 Tipul de evaluare C 2.7 Regimul disciplinei OBL 3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităților didactice)3.1 Număr de ore pe săptămână 2 3.2 din care curs 2 3.3 laborator (lp) 03.4 Total ore din planul de învățământ 28 3.5 din care curs 28 3.6 laborator (lp) 0


Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 14Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate și pe teren 7Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri 0Tutorial 0Examinări 2Alte activități 03.7 Total ore de studiu individual / săpt 13.8 Total ore pe semestru 513.9 Număr de credite 2 4. Precondiții (acolo unde este cazul)4.1 de curriculum4.2 de competențe 5. Condiții (acolo unde este cazul)5.1 de desfășurare a cursului5.2 de desfășurare a laboratorului 6. Competențe specifice acumulate


Intelegerea notiunilor fundamentale de patologie clinica de urgenta, asemnelor si simptomelor acestora ,caracteristicile acestora pentruorientarea si consilierea pacientului Integrarea notiunilor clinice medicale de urgenta cu cele despremecanismele de actiune ale medicamentelor,indicatiile,contraindicatiile si efectele adverse ale acestora

Competențe transversaleIntelegerea rolului si responsabilitatilor in relatia medic –farmacist inasigurarea atitudinii diagnostice si terapeutice la pacientul cu urgentemedical

7. Obiectivele disciplinei (reieșind din grila competențelor specifice acumulate)7.1 Obiectivul general al disciplinei Principalul obiectiv il constituie largirea orizontului medical introprofesiune strict corelata cu conditiile medicale umane.


Obiectivele specifice ale disciplinei de urgente medicale leconstituie:dezvoltarea capacitatii farmacistului de a recunoaste ourgenta,dezvoltarea unei intelegeri mai bune a conditiilormedicale care necesita interventia farmacologica, sa ajute viitorulfarmacist sa acorde primul ajutor in viata reala.


ore Observații Corelare cu ICS

Semestrul I

1. Durerea toracica –anginapectorala,infarctul miocardic

prezentare orala simultimediaprezentareorala si multimedia

Patologia cardiaca ischemica,durere inpiept

2. Durerea toracicaaritmiicardiace,embolia pulmonara

prezentare orala simultimedia

Patologia cardiacaischemica,palpitatii,boalatriomboembolica,tulburari deconducere,ritm

3. Dispneeaedem pulmonaracut,criza hipertensiva

prezentare orala simultimedia Dispneea,hipertensiune,encefalopatie

4. Dispneeacriza astmbronsic,pneumonia,pleurezia

prezentare orala simultimedia Dispneea,astm,pleurezie,

5.Durerea acuta a membrelorischemia acuta, trombozavenoasa profunda

prezentare orala simultimedia Tulburari vasculare periferice

6. Durerea abdominala acutacolica biliara,colica renala

prezentare orala simultimediaprezentareorala si multimedia

Durere abdominala

7. Durerea abdominalaulcergastro duodenal,pancreatita

prezentare orala simultimedia Durere abdominala,ulcer peptic

8. Soculanafilactic,septic prezentare orala simultimedia Tulburari alergice,soc,

9. Socul cardiogen,hipovolemic prezentare orala simultimedia Soc

10.Sangerareahemoptizia,hemoragiadigestive superioara siinferioara

prezentare orala simultimedia Hemoptizia,hematemeza,hematurie

11.Come netraumaticeintoxicatii acutemedicamentoase sinemedicamentoase

prezentare orala simultimedia Reactii medicamentoase,otravire

12.Dezechilibre metabolice sihidroelectrolitice tulburarimetabolism apa si electroliti

prezentare orala simultimedia Dezechilibru acido bazic

13. Diabet zaharat dezechilibrat prezentare orala simultimedia Hipoglicemie,hiperglicemie

14. Tulburari comportamentaleprezentare orala simultimediaprezentareorala si multimedia

Ameteli,anxietate/fobie,malnutritie,tulburaride somn

Semestrul II1.2.3.4.5.6.7.

7.8.9.10.11.12.13.14.Bibliografie:1.Manual Merck,2010,Ed.All2.HarrisonPrincipiile medicinei interne, editia a 14a, vol 1 si 2 ,2002, Ed.Teora3.www.emedicine.medscape.com4.C.UrecheUrgente medicale pentru Farmacisti,Ed.Estfalia,2016 Nr.crt. 8.1 Seminar / Laborator / Lucrări practice / Stagii Metode de


Semestrul I1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.

Semestrul II1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.Bibliografie: 9. Coroborarea conținuturilor disciplinei cu așteptările reprezentanților comunității,asociațiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent programuluiFarmacistul vine in contact direct cu pacientul ,uneori inainte de prezentarea acestuia la medic,trebuie sa poata acorda ajutor medicofarmaceutic in situatii de urgenta si sa poata consilia pacientulin legatura cu aceste situatii. 10. Evaluare

10. EvaluareTip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de


10.4 Evaluare peparcursul semestrului

La curs Testare cunostinte Chestionar 20În timpul activităţiipractice


Examen teoretic final Raspuns corect la minim 50% dinintrebari pt nota 5

Evaluare scrisa inafara sesiunii 80

Examen practic final În funcție de specificul disciplinei10.6 Standard minim de performanțăPentru nota 5 – min 50% din cunostinte Recunoasterea situatiilor de urgenta medicale ( mai ales cardiace si respiratorii),formularea uneisuspiciuni de diagnostic si acordarea primului ajutor ca manevra si medicatie.

FIȘA DISCIPLINEI1. Date despre program 1.1 Instituția de învățământsuperior UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE TÎRGU MUREȘ

1.2 Facultatea FARMACIE

1.3 Departamentul DEPARTAMENTUL DE ȘTIINȚE FARMACEUTICE DESPECIALITATE

1.4 Domeniul de studii SĂNĂTATE1.5 Ciclul de studii LICENȚĂ1.6 Programul de studii FARMACIE 2. Date despre disciplină2.1 Denumirea disciplinei MEDICAMENTE DE UZ VETERINAR2.2 Titularul activităților de curs Conf. dr. HANCU GABRIEL2.3 Titularul activităților de lp 2.4 Anul de studii III 2.5 Semestrul II 2.6 Tipul de evaluare C 2.7 Regimul disciplinei OPT 3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităților didactice)3.1 Număr de ore pe săptămână 1 3.2 din care curs 0 3.3 laborator (lp) 03.4 Total ore din planul de învățământ 14 3.5 din care curs 14 3.6 laborator (lp) 0


Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 0,5Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate și pe teren 0,5Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri 0,5Tutorial Examinări 0,5Alte activități 3.7 Total ore de studiu individual / săpt 23.8 Total ore pe semestru 423.9 Număr de credite 2 4. Precondiții (acolo unde este cazul)4.1 de curriculum Cunoașterea noțiunilor de bază în cea ce privește specifului medicației

veterinare4.2 de competențe 5. Condiții (acolo unde este cazul)5.1 de desfășurare a cursului5.2 de desfășurare a laboratorului 6. Competențe specifice acumulate

Competențe profesionale sinteza și prepararea medicamentelor de uz veterinar cunoașterea aspectelor chimice și farmacologice specificemedicamentelor de uz veterinar consultanța și expertiza în domeniul medicamentelor de uz veterinar

Competențe transversale utilizarea cunoștințelor specifice în rezolvarea unor problemespecifice calificării profesionale dezvoltarea gândirii și analizei specifice activității farmaceutice


7. Obiectivele disciplinei (reieșind din grila competențelor specifice acumulate)7.1 Obiectivul general al disciplinei Studiul substanțelor farmaceutice utilizate în domeniul veterinar

7.2 Obiectivele specifice Însuşirea cunoştinţelor privind particularităţile medicamentelor deuz veterinar



1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.

Semestrul II

1. Bolile animalelor și posibilitățile de tratament aleacestora

prezentare orală +prezentaremultimedia

1

2. Bolile animalelor și posibilitățile de tratament aleacestora


1

3. Zoonozeprezentare orală +prezentaremultimedia

1

4. Zoonoze TBL + prezentaremultimedia 1

5.Reglementări specifice privind înregistrarea,asigurarea calității și utilizarea medicamentelorveterinare

prezentare orală 1

6. Forme farmaceutice utilizate în medicinaveterinară


1

7. Forme farmaceutice utilizate în medicinaveterinară


1

8. Antisepticedezinfectante TBL + prezentaremultimedia 1

9. Chimioterapia antibacterianãprezentare orală +prezentaremultimedia

1

10. Antihelminticeprezentare orală +prezentaremultimedia

1

11. Antiparazitareprezentare orală +prezentaremultimedia

1

12. Medicaţia aparatului digestivprezentare orală +prezentaremultimedia

1

prezentare orală +

13. Medicaţia hormonalăprezentare orală +prezentaremultimedia

1

14. Terapia stimulantă nespecificăprezentare orală +prezentaremultimedia

1

Bibliografie:1. Gyéresi Á et al. Medicamente specifice de uz veterinar, Editura Didactică și Pedagogică EdituraStudium, 2016, 429 p. 2. ***, European Pharmacopoeia, 8th edition, European Council, Strasbourg, 2014.3. Cristina RT, Teusdea V. Ghid de farmacie și terapeutică veterinară, Editura Brumar, Timișoara,2008. Nr.crt. 8.1 Seminar / Laborator / Lucrări practice / Stagii Metode de


Semestrul I1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.

Semestrul II1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.Bibliografie: 9. Coroborarea conținuturilor disciplinei cu așteptările reprezentanților comunității,asociațiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent programuluiLa disciplina de Medicamente de uz veterinar, studenţii dobândesc cunoştinţe privind particularitățileformelor farmaceutice și a produselor de uz veterinar, cunoştinţe care completează pregătireaprofesională a viitorilor farmacişti, făcȃndui mai competitivi pe piața muncii 10. EvaluareTip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de


10.4 Evaluare pe parcursul


La curs Testare în timpulsemestrului TBL 30%

În timpul activităţii practice10.5 Evaluare finală

Examen teoretic final Rezultat colocviu Întrebări grilă 70%Examen practic final

10.6 Standard minim de performanță



1.2 Facultatea Facultatea de Farmacie1.3 Departamentul DSFF1.4 Domeniul de studii SĂNĂTATE1.5 Ciclul de studii LICENŢĂ1.6 Programul de studii FARMACIE 2. Date despre disciplină2.1 Denumirea disciplinei PROTECTIA MEDIULUI2.2 Titularul activităților de curs Prof. pozitia 1 Vacant Conf.dr. Augustin Curticapean2.3 Titularul activităților de lp2.4 Anul destudii II 2.5

Semestrul II 2.6 Tipul deevaluare Verificare 2.7 Regimuldisciplinei OPT

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităților didactice)3.1 Număr de ore pe săptămână 1 3.2 din care curs 1 3.3 laborator (lp) 3.4 Total ore din planul de învățământ 14 3.5 din care curs 14 3.6 laborator (lp)


Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 3Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate și pe teren 7Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri 4Tutorial Examinări Alte activități 3.7 Total ore de studiu individual / săpt 143.8 Total ore pe semestru 283.9 Număr de credite 1 4. Precondiții (acolo unde este cazul)4.1 de curriculum chimie anorganica, chimie organica, chimie analitica, biochimie, biologie

moleculara, toxicologie, tehnologie farmaceutica, industrie farmaceutica4.2 de competențe 5. Condiții (acolo unde este cazul)5.1 de desfășurare a cursului Prezenta obligatorie (minim 5 din 7 cursuri)5.2 de desfășurare a laboratorului 6. Competențe specifice acumulate

Competențe profesionaleCursul urmăreşte, prin conţinut şi abordare, transmiterea şi însuşireade către studenţi a principiilor, structurilor si caracteristicilor esentialeprivind factorii si indicatorii care sunt urmariti in vederea stabiliriinivelului de contaminare a mediului (aer, apa, sol).

Competențe transversaleAplicarea unor tehnici relationale in vederea utilizarii eficiente ametodologiilor si procedurilor de determinare si cuantificare acontaminantilor.


7. Obiectivele disciplinei (reieșind din grila competențelor specifice acumulate)7.1 Obiectivul general al disciplinei Constientizarea si implicarea directa a studentilor farmacisti inprotectia mediului prin prisma dezvoltarii industriei farmaceutice.

7.2 Obiectivele specifice Organizarea pregatirii profesionale si instruirea studentilorfarmacisti.



Semestrul I1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.

Semestrul II

1.1. Factori fizicochimici si biologici asociatiimpactului substantelor chimice in poluareamediului. Compusii chimici cu impact in poluareamediului.

Prelegere oralainsotita de prezentaremultimedia

2 ore/C1

2. 2. Surse punctuale si continue de poluare.Prelegere oralainsotita de prezentaremultimedia

2 ore/C2

3. 3.Clasificarea riscurilor privind poluarea cusubstante chimice.


2 ore/C3

4. 4.Stabilirea nivelelor de risc pentru contaminareachimica privind poluarea mediului


2 ore/C4

5.5.Metode de evaluare rapida nedistructiva afactorilor si caracteristicilor pentru monitorizareapoluarii.


2 ore/C5

6. 6.Metode instrumentale distructive de cuantificarea factorilor si caracteristicilor privind poluarea.


2 ore/C6

7. 7.Metodele de evaluare a contaminariiradiochimice.


2 ore/C7

8.9.10.11.12.13.14.Bibliografie:Bibliografie obligatorie:1.Lupea A., Ardelean A., Gharibeh Branic A., Ardelean D., Fundamente de chimia mediului, Ed.Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2008, ISBN 9789733020158.

Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2008, ISBN 9789733020158.2.Hura C., Studii toxicologice ale substantelor chimice, Ed. CERMI, Iasi, 2005 ISBN 9736671437.3.Yu M., Environmental toxicology: biological and health effects, CRC Press, London, 2004, ISBN9780203495469.4.Ramade F., Introduction a l’ecotoxicologie, Ed. TEC & DOC, Lavoisier, 2007, ISBN 9782743009441.5.Osan A., Chimia sanitara a factorilor de mediu, Ed. University Press, TgMures, 2004, ISBN 97377881846.Sara A., Borbil S., Miceti si micotoxine, Ed. Risoprint, Cluj, 2007, ISBN 9789737515438.Bibliografie facultativa:1.Hura C., Contaminarea chimica a alimentelor in Romania 2005, Ed. CERMI, Iasi, 2007 ISBN 9738188903.2.Gocan S., Cobzac S., Metode moderne de prelucrare a probelor organice, Ed. Risoprint, Cluj,2006, ISBN 9737511166.3.Ionuţ Carmen şi colab., Compendiu de Igienă, Ed. Medicală Universitară ClujNapoca, 2004, ISBN:9736930378, pag. 507552.4.Marcu Gh., Marcu T., Elemente radioactive. Poluarea mediului şi riscurile iradierii, Ed. TehnicaBucureşti, 1996.5.Hura C., Ghid de laborator Metode de analiza pentru produse alimentare, Ed. CERMI, Iasi, 2006ISBN 9789736671944 Nr.crt. 8.1 Seminar / Laborator / Lucrări practice / Stagii Metode de


Semestrul I1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.

Semestrul II1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.Bibliografie: 9. Coroborarea conținuturilor disciplinei cu așteptările reprezentanților comunității,asociațiilor profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului relationarea tuturor informatiilor privind contaminatii chimici si posibilele surse de contaminare.

relationarea tuturor informatiilor privind contaminatii chimici si posibilele surse de contaminare. 10. EvaluareTip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere

din nota finală10.4 Evaluare pe parcursulsemestrului

La cursÎn timpul activităţiipractice


Examen teoretic final Evaluarea cunostintelor,intocmire referat.

Examinare scrisa,prezentare referat. 100%

Examen practic final10.6 Standard minim de performanță cunoasterea si corelarea minima a informatiilor privind surse de contaminare chimica si biologica

F I Ș A D I S C I P L I N E I - umfst.ro · 8. Allan Pease and Barbara Pease. The Definitive Book...

Documents

Transcript of F I Ș A D I S C I P L I N E I - umfst.ro · 8. Allan Pease and Barbara Pease. The Definitive Book...