22 F 23FLuni,23 mai 2011adevărulLuni,23 mai 2011adevărul economie&aFaceriwww.adevarul.roeconomie&aFaceriwww.adevarul.ro

publicitate

Turismul de-a lungul fluviului şi reabilitarea zonelor industriale dezafectate sunt doar câteva proiecte ce ar putea fi dezvoltate în cadrul Strategiei Dunării.

Matei Dobroviematei.dobrovie@foreignpolicy.ro

ll În cadrul Forumului de Afaceri desfăşurat săptămâ-na trecută la Alba Iulia şi de-dicat identificării de proiec-te regionale pentru imple-mentarea Strategiei Dună-

rii, Gerhard Skoff, preşedin-tele Comisiei de Turism a Du-nării, a evaluat potenţialul tu-ristic al regiunii. Unele dintre exemplele sale pot părea de-rizorii, dar până la urmă sunt multe de câştigat din ele.

Comisia de Turism a Du-nării a fost înfiinţată în anii Cortinei de Fier de către orga-nizaţiile turistice din Româ-nia, Bulgaria, Iugoslavia, Re-publica Cehă, Austria şi Ger-mania, care şi-au dorit încă de atunci cooperarea, schim-bul de idei şi de experienţă. Acum, organizaţia este un in-

strument pentru cooperarea în acest domeniu. „Acest or-ganism nu marketează doar fluviul, cei 2.800 de km. Noi vizăm şi o distanţă de 70 km de la albie, adică tot bazinul danubian“, a explicat Ger-hard Skoff.

Cu biCiCleta pe faleză

Diversitatea de naţionalităţi, ca şi multitudinea de religii din spaţiul danubian, toate pot conta pentru turismul riveran. „Ne putem comunica temele unui public larg. Noi colectăm toate informaţiile

legate de ce se întâmplă în acest spaţiu – de exemplu, Festivalul de muzică Exit din Serbia sau Springfestival din Budapesta ori Festivalul Ionesco din România – şi apoi diseminăm informaţia“, detaliază Skoff.

În prezent, Comisia de Turism a Dunării are în plan construirea unui traseu tu-ristic de-a lungul Dunării, din Munţii Pădurea Neagră la Marea Neagră. Itinerariul ar fi alcătuit pe porţiuni. „Pu-ţin în România, puţin în Un-garia... scopul este de a arăta

că astfel de produse turistice pot fi create. Dacă nu le ofe-ri, nu există nici cerere. Dru-

mul există deja în Germania şi Austria, acum trebuie să mergem în aval“, spune pre-şedintele Comisiei Dunărene de Turism.

Un posibil Masterplan pentrU inDUstrie

Un alt proiect este o pistă de biciclete pe ruta Germania-Austria-Slovacia-Ungaria pâ-nă la Marea Neagră, care es-te aproape gata. Există părţi şi în Serbia, Croaţia şi Româ-nia. În Austria, 250.000 de bi-ciclişti călătoresc anual între Passau şi Regensburg şi Unga-

„Cu bicicleta pe Dunăre“ este un proiect care prinde contur din ce în ce mai evident în ţările riverane bătrânului fluviu p Foto: marian iliescu

Exemple de succes cu Strategia DunăriiOPORTUNITĂŢI Românii care vor să se implice în dezvoltarea zonelor riverane se pot asocia unor grupuri de iniţiativă germane în regiunea danubiană, beneficiind astfel de experienţa acestora

ria. Pe drum există pensiuni şi service-uri pentru biciclete. Alfred Ruther Mehlis, profe-sor la Universitatea de ştiin-ţe aplicate din Nürtingen, s-a oferit să contribuie cu know-how în reabilitarea zonelor industriale dezafectate şi ca-ută parteneri pentru imple-mentarea acestui tip de pro-iecte în cadrul Strategiei Du-nării. Urbanistul german con-sideră că „schimbul de expe-rienţă în privinţa dezvoltării urbane şi regionale este foar-te important între ţările rive-rane“, care se află în stadii di-ferite de dezvoltare. „Există pericolul ca ţările din Euro-pa de Est să facă aceleaşi gre-şeli pe care ţările din Euro-pa de Vest le-au făcut în anii 1980 în dezvoltarea regiona-lă. Există multă infrastructu-ră care n-a fost folosită până în ziua de azi, dar care costă foarte mult“, arată Mehlis.

În opinia sa, România „dă impresia de cârpeală, pare că îi lipseşte un masterplan, mai ales în zonele industriale“. Un posibil proiect ar putea fi selectarea de municipalităţi-model din Germania, care sunt şi campioane la coopera-re. România ar putea să bene-ficieze de un asemenea parte-

neriat nemţesc. În opinia lui Mehlis, ţara noastră ar trebui nu să preia însă modele din străinătate, ci doar să le adap-teze. „Nu zic că în Germania totul este perfect, dar cred că trebuie să învăţăm unii de la alţii. De exemplu, românii ar putea învăţa din Programul de reînnoire urbană german. De 40 de ani avem astfel de programe stimulate de autorităţile fe-derale şi de mu-nicipalităţi, care sunt de succes. Pen-tru fiecare euro pe care statul îl inves-teşte în aceste zone, există o investiţie privată de 6-7 euro. Aceşti bani se întorc la stat câţiva ani mai târziu. Statul dă bani pentru a stimula investiţiile priva-te şi pentru a rezolva proble-me precum reabilitarea clă-dirilor vechi, reconstruirea infrastructurii. Cred că acest program ar putea fi folosit şi plasat în contextul strategi-ei Dunării, pentru ca şi une-le municipalităţi din Româ-nia să obţină bani“, recoman-dă urbanistul german. În opi-

nia sa, evaluarea este esenţi-ală pentru a vedea ce merge şi ce nu funcţionează în aces-te procese.

„Cultura dezbaterii din Ro-mânia este diferită de cea din Germania. Noi suntem obiş-nuiţi cu o abordare foarte ţin-tită, identificăm repede par-teneri cu care stabilim cine ce face, până când, cu ce mijloa-

ce, apoi începe mun-ca. În România

durează mult mai mult pâ-nă-i aduni pe participanţi, formezi co-aliţii şi con-vingi politi-

cul să creeze cadrul. Deci este

un drum lung pâ-nă la proiecte. Nemţii

sunt câteodată prea rapizi“, susţine Mehlis. Institutul pe care-l conduce elaborează în Germania proiecte de con-sultanţă pentru comunităţi-le locale.

„Există investitori privaţi, chiar bănci, care finanţează construcţia de case. Noi dis-cutăm ideea proiectului cu municipalitatea, căutăm in-vestitori, dar consultăm şi po-pulaţia“, explică Mehlis. ;

ll

PLAN

Dan Străuţdan.straut@adevarul.ro

ll Strategia Dunării va fi implementată de fiecare stat membru în parte (rive-ran al bătrânului fluviu) şi se adresează în special autorită-ţilor publice locale şi regio-nale. Desigur, şi organizaţii-le din cadrul societăţii civile pot aplica pentru implemen-tarea strategiei, însă acestea din urmă vor dezvolta pro-iecte de mai mică anvergură. Indiferent de natura benefi-ciarului, acesta are la dispozi-ţie mai multe surse de finan-ţare pentru proiectele cu im-pact în zona Dunării. În actu-alul cadru financiar comuni-tar, aceste surse pot fi:

• Fondurile structurale şi de coeziune. Deşi Strate-gia Dunării nu are un cont distinct în bugetul Uniunii Europene, proiectele pot do-bândi o oarecare prioritate la finanţare dacă beneficiarul

face dovada că acestea au re-levanţă pentru dezvoltarea spaţiului dunărean. De ase-menea, este esenţială coope-rarea transfrontalieră între entităţile din două sau mai multe state riverane.

• Fondul de solidarita-te al UE. Această sursă poa-te fi activată în special pen-tru reducerea efectelor unor calamităţi naturale sau pen-tru rezolvarea unor proble-me sociale, dar în cazul Stra-tegiei Dunării poate fi invo-cat dezideratul reducerii de-calajelor dintre diversele re-giuni riverane.

• Programul FP7 pentru cercetare şi dezvoltare teh-nologică. Transferul de teh-nologii şi de experienţă între ţările vizate de Strategia Du-nării este una dintre priori-tăţile programului, astfel că FP7 poate fi apelat în finan-ţarea proiectelor.

• Instrumentul LIFE+. Pentru proiectele de mediu şi conservarea naturii – o altă

axă de implementare a Stra-tegiei Dunării – se poate uti-liza inclusiv această sursă, cu recomandarea ca beneficia-rul să amintească de posibi-lul impact dunărean al pro-iectului său.

• Fondul European de Garantare în Agricultu-ră. Un instrument destinat cultivatorilor mai „îndrăz-neţi“, dispuşi să-şi diversifi-ce oferta.

• Fondul European Agri-col pentru Dezvoltare Ru-rală.

• Împrumuturi din Ban-ca Europeană pentru Recon-strucţie şi Dezvoltare (BERD) sau din Banca Europeană de Investiţii (BEI). ;

Puteţi accesa noi surse de finanţare

llÎnfiecarean,laînceputulverii,BudapestagăzduieşteCarnavalulDunării,unuldintrecelemai potrivite momente pentrutoţieuropeniidea-şiprogramaovacanţăîn capitala ungariei. În acestan,evenimentulsevadesfăşuraînperioada12-20iunie.BudaşiPesta,celedouăpărţidistinctealeoraşului,reuşescsăcaptivezeturiştiiprincaracteristiciuniceşiatracţiidiferite.Dinacestmotiv,ovacanţăînBuda-pestaseanunţăincitantă,spectaculoasăşi,nuînultimulrând,relaxantă.Laevenimentsuntchemaţişireprezentanţiaialtorţări,carevordaunplusdediversitatesărbătorii.carnavalul este cu atât mai interesant cu cât nu are un singur loc de desfăşuraresauunnumărlimitat de momente artis-tice.Dimpotrivă,totoraşulparticipălasărbătoare,iar cele mai importante spaţiipublicealeBudapes-tei sunt transformate în scene.InsulaMargareta,PodulcuLanţuri,PiaţaVorosmartyşiMuzeuldeEtnografieauunrolspecial pe harta eveni-mentului.

În curând, Carnavalul Dunării

“În România durează mult mai mult să-i aduci împreună pe toţi cei interesaţi. Noi nemţii suntem câteodată prea rapizi.alfred Ruther Mehlisprofesor la universitatea de ȘtiinţeAplicatedinNürtingen

250.000de biciclişti călătoresc anual,

în Austria, între Passau, Regensburg şi Ungaria.

Anual se va organiza un forum dedicat Strategiei Dunării