f-crtt-Á' IÁ/VMSV^- ./ [/AAA, CULTURA...

f-crtt-Á' I Á / V M S V ^ - ./ [ / A A A ,

CULTURA CREŞTINĂ REVISTĂ LUNARĂ.

Anul IX. Iulie—Septemvrie 1920 Nr . 7—9.

S U M A R U L :

ACTUAL1TÂŢ!: Dr. V i c t o r M a c a v e i u : La congresul „Astrei". PAGINI DE FILOSOFIE: Dr. A u g u s t i n T a t a r : Existenta lui Dum

nezeu în faţa filozofiei moderne (I.) CAZURI DE DREPT CANONIC: Dr. I s i d o r M a r c u : Validă e i t e

căsătoria între greco-catolici şi unitari? PAQ1N1 DE ISTORIE: Dr. I o a n ' F e r e n ţ : Istoria catolicismului

în Moldova (II.) ÎNSEMNĂRI: Raporturile noastre diplomatice cu Vaticanul (Dr. loan

Bălan). ' CRONICĂ: Cătră abonaţii noştri (Red.). Primul Nunţiu, papal ( ib )

Jurământul de fidelitate al episcopilor catolici unguri ívni.). „Constituanta" bisericească ortodoxă (v.). Serbările delà Oradea-Mare (vm.). Chiesa di San-Salva-tore délie Coppellë (ib.)

CĂRŢI, REVISTE, ZIARE: „Lumina femeii" (x.).

Gr1 '• — = 0

B l a j . Tipografia Seminariului teologic gr.-cat. 483 - 20.

•Preţul acestui număr: 6 Lei.

© B.C.U. Cluj

Anul IX. Nr . 7—9. Iulie—Septemvrie.

Cultura Creştina 9

a p a r e lunar.

ABONAMENTUL : Redacţ ia şi Admin i s t r a ţ i a :

Pe şease luni . . . 20 lei. Blaj (Trans i lvania) .

Comitetul de editură si redacţie. Dr. loan Bălan, Dr. G e o r g e B o b , loan Boroş , Dr. N i -co lae Brînzeu, Dr. Alexandru Ciplea, -Dr loan Coltor, Dr. Elie Dăianu, Dr. loan Ferenţ, Dr. Anton Gabor, Dr. loan Georgescu , Dr. Victor Macaveiu , Dr. Tit Malaiu, Dr. Dumitru Manu, Dr. Isidor Marcu, Dr. l o a n Marienescu (Magyar) , Dr. Gheorghe Miculaş , Dr. Ale -^ xandru Nico l e scu , Dr. Zenovie Pâcl i şanu, Dr. Gri-gorie P o p , Septimiu Popa , Dr. l acob Radu, Ştefan jRoşianu, Dr. Alexandru Rusu, Dr. loan Sâmpăleanu,

Dr. Augustin Tatar.

© B.C.U. Cluj

Anul IX. Iulie—Septemvrie 1920 . ' Nr. 7 - 9 .

CULTURA CREŞTINĂ revistă lunară

Redacţia şi Admini Abonamentul: Redacfor responzabil: straţia: Pe an . . . 40 lei. Dr. Victor Macave iu

B aj (Transilvania). Pe şase luni . 20 lei. BLAJ.

Actualităţi,

La congresul „Astrei". Pr in t r e inst i tuţ i i le , cari le-a avut poporu l r o m â n e s c în

veche-a Ungar i e şi cari au a juns , să t r eacă p ragu l r ă sbo iu lu i celui mare şi să-ş i r e g ă s e a s c ă locul în n o u a aşeza re a ' g r a n i ţ e l o r poporu lu i r o m â n e s c , es te şi Astra, Asoc ia ţ iunea pen t ru l i te ra tura şi cul tura poporu lu i român , od in ioa ră având şi a t r i b u t u l de „ t rans i lvană" , de ca re a fost despo ia t ă a tunci când o c â r m u i r e a a î ncepu t să vadă în aces t a t r ibu t o pr imejdie de i r eden t i sm ori un a ten ta t la un i t a t ea Ungar ie i , în care vechia T r a n s i l v a n i e fusese, pr in legile lor, contopită.*

Alături de biser ic i le româneş t i si a lă tur i de scoală con-fes ională su s ţ i nu t ă cu a t â t e a jertfe, cu preţul sânge lu i p ropr iu , de căt ră b i ser ice le româneş t i , As t ra a fost al .treilea mentor al culturii româneşti din aceste părţi, contriteuind şi ea la p ă s t r a rea şi desvo l t a rea conşt i inţ i i na ţ iona le , p r egă t ind sufletele pr in un i t a t ea cul tur i i sp re cea la l tă un i ta te — spre un i rea p o litică a neamulu i în t reg.

Pr in „ D e s p ă r ţ ă m i n t e l e " şi „Agen tu r i l e" sale, prin confe-renţe le delà sa te şi o ra şe , prin contac tu l cu poporul nos t ru delà ţa ră , ce se făcea la a d ă p o s t u l ch ia r al s t a tu t e lo r a p r o b a t e de guvernu l unguresc , prin rev is ta şi publ ica ţ i i le sale, prin su te le de mii de broşure le d i s t r ibu i te popula ţ ie i , prin bibl io-tece le înfi inţate la ţară , prin bu r se l e ce le-a da t t ineri lor dor nici de î n v ă ţ ă t u r a cărţii ori a meseri i lor , prin expoziţ i i le e t no grafice şi de altă na tu ră , în u r m ă , prin ace lea mari prilejuri — o*e a se în t runi , an de an si în diferite cen t re , toti in te lectual i i Ardealu lu i şi ai păr ţ i lor vecine, — pri lejuri , cari erau adunările generale, cong re se l e a c e s U i socie tă ţ i pent ru cu l tu ra şi l i t e ra tu ra poporu lu i românesc , — Astra ş i -a înscr is pagini n e -

© B.C.U. Cluj

Pag. 180. CULiTUKA CKKŞTINA , Nr. 7-9.

pe r i toa re în is toria zilelor, pe cari D u m n e z e u ne-a î n v r e d n i c i t să le a jungem.

Fără de a călca s t a tu te le vechi , cari opr iau discuţ i i le p o litice şi confesionale, Ast ra a făcut t o tu ş pol i t ică : pol i t ică cultu ra l ă na ţ iona lă , care s'a dovedi t că es te cea adevărată şi s p r e b inele neamulu i r o m â n e s c . Iar în locul rivalităţi i confesionale am v ă t u t t o t d e a u n a , în t recut , pe arhierei i şi preoţi i celor două biser ic i r omâneş t i delà noi, alăturea, în front, împot r iva d u ş manu lu i comun, i-am văzut , cu adevă ra t : „preoţ i cu c r u c e * în f runte!"

In n o u a aşeza re a lumii şi a poporu lu i românesc , s'a părut,, o clipă, că Astra ş i -a r fi p ie rdu t rostul ei de a fi. O instituţie,, ca rea slujise cu a tâ ta c redin ţă cauza neamulu i , pu tea să d i s p a r ă a tunci , când a înce ta t sila desnaţ ional izăr i i noas t re , când în clădirile, r id icate tot din s u d o a r e a noas t ră , pen t ru s c o p u r i l e unei ş t i inţe şi ale unei cul tur i s t ră ine , a î ncepu t să r ă s u n e graiul nostru s t r ă moş e s c , când aces t graiu a înce ta t a mai fi bat jocori t , fie de pe t r i b u n a j u d e c ă t o r u l u i , fie delà gh i şeu l poş te i ori al căii ferate, a tunci când soldatul român- în avânt de vu l tu r a î m p l â n t a t s teagul t r ico lor tocmai în trufaşa cap i ta lă a asupr i to r i lo r noş t r i .

Dar nu! După aceas tă clipă de şovăi re , Astra n o a s t r ă îşi r egăse ş t e cărarea cea bună şi dreaptă.

Nu o soc ie ta te de ş t i in ţă îna l t ă — a cărei cul t ivare o p u t e m lăsa în grija Academie i şi a Univers i tă ţ i lo r noas t r e , — nici o tovă răş ie de pol i t ică mi l i tan tă , cu a tâ t mai puţ in o inst i tuţ ie confes ională , ci o a soc i a ţ i e a tu tu ro r celor cu d r a g o s t e s ineeră pen t ru p r o p ă ş i r e a sa te lo r şi a o raşe lor noas t re , unde na este nevoie de ş t i inţă înal tă , de certe pol i t ice , de p r o s e -litism confesional , ci este n e c e s a r cultul dragostei de neam şi de lege, a dragostei de muncă, de ordine, de solidă cultură sufletească, clădită pe temeliile moralităţii creştineşti. Asocia ţ ia t r ebu ie să devină o Academie a satelor noastre, împrăş t i ind şi mai depa r t e car tea r o m â n e a s c ă şi c reş t inească , ţ inând viu contac tu l între in te lectual i i buni şi în t re c l a sa poporu lu i m u n citor, ori a meser iaş i lo r , pe cari nu e pe rmis să- i l ăsăm în bra ţe le apos to l i lo r in te rna ţ iona l i smulu i d u ş m a n idealur i lor şi n izuinte lor neamulu i nos t ru .

Ori cât de b inevo i toa re ar fi o rgane le s ta tu lu i de as tăz i faţă de cu l tura na ţ iona lă , ceeace ne pot da aces te o rgane e s t e

© B.C.U. Cluj

Nr. 7 9 CULTURA CREŞTINA. Pag. 181

s iumai un sprijin, fie mater ia l , fie moral . Şi d e ' a c e s t sprijin^ a v e m l ipsă şi îl p re t indem ch ia r ! Dar , la greul munci i t r ebu ie s ă ne angajăm toţi , ca şi în t recut , toţi cei ce se n u m e s c inte lec tua l i şi p re t ind a avea d r agos t e faţă de ţara a c e a s t a ş t l a ţ ă de poporu l ei. In pr imul rând , preoţii şi învăţătorii, car i t ră iesc în mijlocul s a t e l o r şi cari sunt chemaţ i să fie pioner i i aces te i asoc ia ţ i i , cari t r ebu ie să fie conducăU rii şi f runtaşi i D e s p ă r ţ ă m i n t e l o r şi Agenturi lor , ai C a s e l o r Naţ iona le , ai b i -b l io t ece lo r p o p u l a r e etc. Şi, în al doi lea rând, noi toţi ceilalţi, cu punga noas t ră , cu vorba, cu scr i su l n o s t r u !

Amănunte le , de o rgan iza re a aces te i munci , t ac t ica , co lab o r a r e a cu asocia ţ i i le s imilare (ca d. p. Liga cu l tu ra l ă etc.) , c o n d u c e r e a ş. a. revin în sarc ina comi te tu lu i central , care îşi •va a d u c e a m i n t e t o t d e a u n a că cea mai f rumoasă şi mai r e c u n o s c ă t o a r e operă , ce se p o a t e şi t r ebu ie să se facă şi în •viitor, es te opera culturii na ţ iona le .

Cu D u m n e z e u îna in te ! Dr. Victor Macave iu .

Pagini de filozofie.

E x i s t e n ţ a l u i D u m n e z e u î n f a ţ a

filozofiei m o d e r n e . ( i ) •

In t racta te le , de filozofie s e p u n e î n t r e b a r e a : ex i s t ă o a r e atei t eore t ic i? Şi se r ă s p u n d e în acord , că nu, r e c u r g â n d şi la au to r i t a t ea lui Cicero , ca re .z ice ; „Deum esse n e m o n e g a t " . JRăspunsul e a d e v ă r a t , da r n u m a i în pa r te . E adevăra t , dacă voeş te să zică, că a te i smul n i c i când nu s'a r id ica t la demn i - , «tatea. de doct r ină , ci a r ă m a s o nega ţ iune pură , fără nici un mot iv se r ios , ca re să-l au to r i seze s au să-1 just if ice. Nu e a d e vă ra t însă, dacă voeş te s i zică, că n 'au ex i s t a t şi că nu ex i s tă şi as tăz i oameni , car i n e a g ă e x i s t i n ţ l lui D u m n e z e u , şi cari nu sun t numa i ateiş t i prac t ic i , adecă , de ace ia , cari t r ăesc ca şi c ând n ' a r ex i s ta D u m n e z e u .

In adevăr , a te i smul , cu d e o s e b i r e în zilele noas t r e , a ce rca t -să se p rgan i seze în mod s i s t ema t i c , l uându- ş i d iverse forme, « e au p re ten ţ i a de a fi ş t ienţif ice. Pe când ex i s t en ţ a D u m n e z e u l u i . un ic şi p e r s o n a l e a f i rmaţ iunea fundamen ta l ă a creşti—

© B.C.U. Cluj

Pag. 182. CULTURA CREŞTINA. Nr. 7—9.

nismulu i , pe a tunci , negarea exis tenţe i Lui es te s u p r e m a deviză a ş t i inţei zise m o d e r n e sau laice.

Puţ in t imp după ma te r i a l i smul d o g m a t i c al lui Büchner , . Haecke l , Moleschot t , ca re zicea c in ic : „Nu es te D u m n e z e u ; mater ia şi mişca rea sunt suficiente pent ru a exp l ica un iversu l " , u rmaş i i aceste i ştiinţe au a juns la o conc lus iune în apa r in ţă mai puţ in rad ica lă , da r pent ru aceea mai suges t ivă . Convin-g â n d u - s e , că vorbele materie şi mişcare sun t a ievea mai puţ in clare de cum li-se p ă r e a mater ia l i ş t i lo r autent ic i , au zis cu S p e n c e r : „Nu se şt ie, că nu exis tă D u m n e z e u , dar nici că exis tă nu se ş t ie ; es te un ce necunoscu t , ba ch ia r n e c u n o s c u t u l per exce l l en t i am" .

Iată agnos t i c i smul , care în u l t ima anal iză se rezolvă în a te i sm, pen t rueă z icând: nu ştiu de există sau nu Dumnezeu , , prin u rmare nu ştiu, de sun t da to r să-1 r e c u n o s c şi să-1 onorez , implici t se afirmă.: nu exis tă Dumnezeu , prin u r m a r e nu sun t da to r să-1 r e cunosc si să-1 onorez .

Pen t ru a ajunge la concluzia aceas t a a te i smul a t recu t prin două faze, a d e c ă prin cr i t ic ismul lui Kant şi prin pos i t i -v ismul lui Comte . Când Augus t Comte , pub l i cându - ş i „Cursu l de filozofie pozi t ivă" , a p roc lamat , pr in r enumi ta sa lege de spre cele trei p é r i o d e 1 ) , a p u n e r e a definitivă a gândi re i t eo logice şi metafizice şi vii torul şt i inţei pozit ive, mulţi au crezut, , că filozofia m o d e r n ă a s c ă p a t cu totul de sa rc ina de a se ocupa cu p r o b l e m a exis t in ţe i lui Dumnezeu .

Cu atât mai vâr tos , că î n s u ş Comte zicea, că î m b ă t r â -nitul C rea to r poa t e t rece la od ihnă , ne mai a v â n d ş t i in ţa l ipsă de El. Şi a ievea e de pr i sos orice sc ru ta re despre originea şi

») Baza filozofiei Iui Comte e aşa zisa „Legea celor trei perioade" Neamul omenesc în desvoltarea inteliginţei sale ar fi trecut prin trei période. In periodul prim — numit teologic - , oamenii, cercând explicarea fenomenelor naturale, acestea le atribuie9c cauzelor supranaturale sau divinităţii. Aşa s'au născut credinţele religioase, începând delà fetişism până la monoteism, care este forma cea mai desăvârşită a religiunei.

Periodului teologic i-a urmat cel metafizic, în care oamenii mai înaintaţi în cultură nu s'au mulţămit cu credinţele religioase, ci au început a atribui fenomenele naturale entităţilor abstracte şi oculte, cum sunt esenţa, cauza, cvalitatea, substanţa etc. In periodul al treilea geniul omenesc deplin format părăseşte entităţile deşarte metafizice şi se îndestu-leşte cu observarea şi experienţa. Scopul acum nu este aflarea cauzelor şi a esen{ei lucrurilor, ci observarea faptelor şi succesiuaea lor. Este periodul pozitiv.

© B.C.U. Cluj

_Nr ._7-9 CULTURA CREŞTINA. Pag. 183.

des t inu l universulu i , dacă min tea o m e n e a s c ă nu poa te s t r ă b a t e mai d e p a r t e de faptele exper in ţe i . Aceas ta concep ţ iune s t ă p â n e a Ia î ncepu tu l părţ i i a doua a veacului ai XlX-lea sufletele m u l tora, s u b im-presiunea spi r i tu lu i p 'uternic al lui Comte . Şi împre jurăr i le încă favorizau a c e a s t ă s tare . Sp i r i tua l i smul ec lec t ic al Iui Cous in , care a a t r a s a s u p r a sa a ten ţ ia cugetă tor i lor , a fost l ipsit de o bază solidă. Teor i i i e în to r toch ia te ale idea l i s mului ge rman , în frutrte cu Hegel , au d e s g u s t a t spir i te le , a run -cându- le în o s ta re de nes iguran ţă . De altă par te p rog re su l u imi to r S\ ş t i in ţe lor expe r imen ta l e n'a făcut a l tceva decâ t a p r e d i s p u s şi mai mult sufletele la p r imi rea pozi t iv ismului , având ca efect, e l imina rea comple tă a or icăre i p rob leme m e tafizice din p reocupă r i l e învăţa ţ i lor . Astfel ma te r i a l i smul şi pozi t iv ismul au pu tu t să p redomineze în t reaga ins t ruc ţ i e p u blică şi au pu tu t să s t r ăba tă toa te ins t i tu ţ iuni le vieţii soc ia le .

La sfârş i tul veaculu i al XlX-lea şi la începutu l veacu lu i nos t ru , şi dacă nu în vieaţa pub l i că , — care de a l tcum nici când nu ţ ine p a s cu ideile —, dar în cuge t a r ea filozofică, lucrurile s ' a u ' î n t o r s spre bine. î nc rede rea abso lu tă , a şaz i când oarbă , în ş t i in ţe le exc lus iv pozi t ive, a î ncepu t a se c lă t ina a scădea . Spir i tul o m e n e s c a î ncepu t a-şi r e lua ap t i t ud in i l e născu te , a î ncepu t a s t r ăba t e dincolo de fenomene şi legi le or, In cont ra t u tu ro r nega ţ iun i lo r , spir i tul din fire veşn ic m e tafizic a î ncepu t cu insis t inţă a cerca natura şi originea l u cruri lor . Cu atât mai puţin s'au p u t u t mul ţ ămi a sp i r a ţ iun i l e inimei omeneş t i cu r ă s p u n s u r i l e şi rezul ta te le şt i inţei pozi t ive . Prin una din aces te două căi, sau ca specu l a ţ i une filozofică, sau ca ex igen ţă a vieţii mora le s'a înfăţ işat îna in tea c u g e t ă to r i lo r : p r o b l e m a exis t in ţe i lui D u m n e z e u .

Cuge tă to r i adânc i , desamăgi ţ i de rezul ta te le pozi t ivismului , , se n izuesc din răspute r i să înd rep te min tea oamen i lo r sp r e ideale , ce nu încap în cadre le î ngus t e ale mater ie i . D i s t i n s u l ps iho log amer ican Wil l iam l a m e s î n s u ş r e c u n o a ş t e , că n u m a i s tud ia rea impar ţ ia lă a tu tu ro r consec in ţe lo r metafizice e î s s ta re să sa t i s facă asp i ra ţ iun i le legi t ime ale sp i r i tu lu i şi in imei omeneş t i . To t în sensu l aces ta vo rbesc Rudolf Eucken , Emi l Bou t roux , losif Rens i si alţii .

T rebu i e însă să no tăm, că r enaş t e rea a c e a s t a a p r o b l e melor metafizice sau rel igioase nu in t en ţ ionează t o t d e a u n a r e c u n o a ş t e r e a exis t inţei unui D u m n e z e u pe r sona l şi t r a n s c e n den ta l , to tuş , prin in teresul ee-1 a ra tă faţă de lumea afară de

© B.C.U. Cluj

Pag. 184 CULTURĂ CREŞTINA. Nr. 7 - 9 . '

mater ie , dovedeş t e insuficienţa şi astfel r ă s t u r n a r e a a f i rma | iu -nilor p recon iza te de Comte . Şi f i indcă cent ru l p reocupă r i lo r^ metafizice sau rel igioase îl formează D u m n e z e u , să vedem cunrá a cons ide ra t p r o b l e m a acea 's ta filozofia veche t r ad i ţ iona lă ş i j i «ub ce r apor t o cons ideră filozofia modernă . Filozófia t r a d h 1 ţ iona lă îşi p u n e a p r o b l e m a în t e r m i n a u rmă to r i : Arată oare J l umea vizibilă atar i însuş i r i ca rac t e r i s t i ce , cari să ne î n d r e p » 1 | t ă ţ e a s c ă a admi te de cauza u l t imă a exis t in ţe i lor o F i in ţă r i i primă, n e c e s a r ă şi infinită, adecă p« D u m n e z e u ? R ă s p u n s u l . - ! e ra af i rmativ, din mai mul te cons idé ran te . Şi a n u m e ? m i ş c a r e * á ce se obse rvă în u n i v e r s p r e s u p u n e un prim moto r ; însaş-vl f i inţa lucrur i lo r : o cauză p r imă ; con t igen ţa lor: o fiinţă Hece-'-a « a r i ; perfecţ iuni le lor l imi ta t e : o perfecţ iune infinită; ord ine»,qj a r m o n i a : s in te l ig inţă cel puţin c o r e s p u n z ă t o a r e g radu lu i d e j j a r m o n i e ce de fa"2. o c o n s t a t ă m . Din ana l i za rea ace s to r c o n - : | cepte se deducea d u p ă pu t in ţă în saş n a t u r a lui D u m n e z e u . Mo-?; dul a c e s t a de a resolvi p r o b l e m a p r e s u p u n e a oa reca r i p r i n c i p i i , ; f u n d a m e n t a l e adever i te , şi r e c u n o s c u t e -de toţi . P remise le a c e s t e a a c c e p t a t e de toţi e r a u : obiectivitatea simţurilor şi prin u r m a r e J | a cunoş t in ţe i s i m ţ u a l e ; obiec t iv i ta tea primelor pr incipi i şi cu d e o s e b i r e a principiului cauzalităţii; va loarea reală incontestabilă a raţionamentului. -̂J

Filozofia modernă p re t inde , că prin inven ta rea princi--lf piu lu i relativităţii cunoştinţei a d i s t ru s chiar punc t e l e de m â - ú necare ale filozofiei t rad i ţ iona le . Kant a t r a s la î ndo i a l ă ' cele j | i r e l pos tu l a t e ale filozofiei t r ad i ţ iona le şi a afirmat, că e x p e - | x ien ţa câş t iga tă prin mijlocirea s imţur i lor nu c o r e s p u n d e , a d e c ă ^ nu e ech iva len tă cu real i ta tea , ci e o t r an s fo rmare a ace le ia , f i i nd mode la t ă d u p ă condi ţ iuni le noas t r e sub iec t ive , după ?Ş fo rme a priori ( neces i t a t ea şi un iversa l i t a tea ) . P r inc ip iu l cauza- A uitaţii nu e nici el decâ t o sinteză a priori, fiind exclus iv efectul i l legii spir i tului nos t ru şi nici d e c u n r o neces i t a t e i m p u s ă de J t n s a ş n a t u r a real i tăţ i i ex te rne şi i n d e p e n d e n t e de min tea n o a s t r ă . Sau cu alte cuv in te : noi nu vedem lucrur i le cum sun t în •ine şi pr in u r m a r e nici r apor tu r i l e d in t re ele, ci t o a t e a t â r n ă : d e l à modul nos t ru sub iec t iv de a perc ip ia , a d e c ă de a a p r e c i a lucrur i le şi r apor tu r i l e ex i s ten te în t re ele. Şi în u rmă , f i indcă r a ţ i o n a m e n t u l se b a s e a z ă pe cunoş t in ţe l e n o a s t r e e x p e r i m e n - -f t a le , se î m p ă r t ă ş e ş t e şi t l de a c e e a ş t o a r t e , in ce p r iveş te v a - 7 " l oa rea lui. Pr in u rmare toa te rezul ta te le noas t re şt ienţif ice, prinV însaş n a t u r a lor, se mărgines-c la ceeace- i f enomenic a d e c ă 1* ^

© B.C.U. Cluj

Nr 7-9. CUI.Tl'KA CKEŞT1NA Pag 185

lucrur i cum rîe apar nouă. A deduce din aces te la înseş i lui crur i le , cum sunt în sine, î n s e a m n ă a voi să măsur i l ung imea cu g ramul , său pondu l cu metrul . Şi da".ă e aşa , în v i r tu tea cărei legi poţi c o n s t a t a con t ingen ţa lucruri lor c rea t e? Sau, în v i r tu tea p r inc ip iu lu i de cauza l i ta te , cum poţ i af i rma ex i s t i n ţ a lui D u m n e z e u ? Din p a r t e a sa .poz i t iv i smul , ce-i d rep t p e al te căi, a ajuns la ace la ş rezul ta t . Deş i nu admi te nici un e lement a priori în cunoş t in ţa noas t r ă , t o tu ş , pr in faptul, că l imitează câmpu l cunoş t in ţe i la exper ien ţa sensibi lă , închide calea la p rob l ema exis t in ţe i lui D u m n e z e u .

E învedera t din cele e x p u s e , că p rob l ema exist inţei lui D u m n e z e u , cum o con templează filozofia t rad i ţ ională , nu a r e nici un în ţe les pen t ru cei îmbiba ţ i cu teori i le filozofiei m o d e r n e .

Şi dacă to tuş — precum s'a zis — p rob l ema exis t in ţe i lui Dumnezeu , ba te cu inzis t inţă la poa r t a filozofiei m o d e r n e , a c e a s t a se în tâmplă m â n e c â n d din al te p u n c t e de vedere , con form teor i i lor noui d e s p r e cunoş t in ţă . Dacă c u n o ş t i n ţ e l e n o a stre sun t l imi ta te la fenomene adecă în rea l i t a te la modificările spiritului nostru, punc tu l de m â n e c a r e pent ru rezolvirea p rob lemei , ce ne p r eocupă , nu va fi lumea externă, ci însăş i r ep rezen ta ţ iun i l e noas t re sau în genera l activitatea subiectivă. Dacă în a c e a s t a ac t iv i ta te sub iec t ivă se prezintă idea lui D u m nezeu, a tunci ea va avea loc în filozofia mode rnă . Am a juns a d e c ă la principiul imanenţei, care după zisa lui E d u a r d Le Roy, es te rezul ta tul esenţ ia l al filozofiei m o d e r n e şi pe ca r e c ine nu-1 admi t e , nu meri ta să se numere în t re filozofi şi c ine nu-1 pr icepe, dovedeş te , că nu are simţ filozofic. Drep t u r m a r e t r ac t a t e l e recen te desp re a r g u m e n t u l nost ru au două însuş i r i ca rac te r i s t i ce şi a n u m e în ele p r e d o m i n e a z ă a spec tu l ps ihologic şi un agnos t i c i sm învedera t . Şi aevea ele t r a t ează mai mu l t d e s p r e re l ig iune şi faptele re l ig ioase , decâ t d e s p r e D u m n e z e u . Se î n t â m p l ă chiar, că aflăm in te rp re tă r i ale fap te lor re l igioasei p r e s c i n z â n d cu te tul delà Dumnezeu sau esc ludându- I d e a d r e p t u l .

Următor i i fideli ai poz i t iv ismului — a m ă s u r a t crezulu, lor d e s p r e va loarea cunoş t in ţe i — t r a t ează idea lui D u m n e z e u în legă tură cu fenomenul re l ig ios de care e însoţ i tă .

Urmaşi i lui Kant şi Spence r , l ă sând o port i ţă de ieş i re că t ră metafizică, se încearcă să dee o exp l ica re metafizica d e sp re univers , care îşi conse rvă ca rac te ru l său agnos t i c .

La grupul pr im aflăm teoria sociologică a refîgiunii, psihologia religioasă şi pragmatismul religios, iar la urmaşi i lu-

. 7 © B.C.U. Cluj

Kant filozofia imanenţei în diferitele s a l e f o r m e , şi o apl icare a metoade lor aces te i teori i la te izmul creşt in , ce se poa t e numji metodul imanenţei.

Vom e x p u n e fidel toa te aces te teorii , f ăcându-ne în u r m ă observăr i l e noas t re . . • »

- M Teoria socioiogică a religiunii. : | |

După pă re rea lui Comte , în ie rarh ia ş t i inţelor locul prim \ i îl o cupă sociologia , pe care el o def ineş te : ş t i inţa ce are d e / ; i ob i ec t s tud ia rea fenomene lor sociale, ce sun t s u p u s e legilor.s'2 invar iab i le ale na tu re i . Dint re legile aces te însă Comte nu a" | s tabi l i t decâ t „legea celor trei pé r iode" . Grupu l acela de in-'-fiŞ te lectual i , cari ş i -au p ropus de ţ intă con t i nua rea a d e c ă rea l izarea visului lui Comte ş i -a luat nume ie de : „şcoa lă sociologica" , a J cărei menire ar fi dec i : cons t ru i r ea şt i inţei pozi t ive a soc ie tă ţ i i . ^ F i indcă maes t ru l nu a lăsat nici o no rmă stabilă , căreia con- H f o r m â n d u - s e , învă ţăce i i să s t a t o r e a s c ă legile fenomenelor s o - ' " . | ciale, s'a născu t între ei d i s ens iune cu privire la metodul de .[$ urmat . Unii erau de pă re rea , că s tudiu! fenomenelor soc ia le t r ebu ie în t repr ins cu criterii biologice, după ana log ia orga-n i s m e l o r v ie ţu i toare . Alţii c redeau , că ar fi mai potr ivi t u r -m a r e a cri ter i i lor ps ihologice , d e d u c â n d adecă n a t u r a f enome- ^ melor colect ive din s tudiul s ingura t ic i lor indivizi, cari formează- Í colect ivi ta tea . A învins însă pă re rea corifeului lor, a lui D u r k - 3 îieim, care a s tabi l i t criterii propr i i şi i n d e p e n d e n t e de o r i ş i - . % c a r e altă şt i inţă.

După pă r e r ea Iui Dürkhe im , g rupu l format de indivizii a soc ia ţ i este o rea l i ta te cu totul de altă na tu ră decât , pur şi > s i m p l u , s u m a indivizilor, şi în consecinţă , faptele socia le au 7 '• iun s u b s t r a t şi o na tură , diferită de faptele ps ih ice . I

Intre fenomenele ce în t imp inăm în soc ie ta te , afaiă de faptele economice , jur id ice , mora le , cu l tu ra le etc., aflăm şi un / ; g rup de fenomene rel igioase, cari învoalvă în s ine cultul unei Fiinţe supe r ioa re . Şi aces te din urmă, deoarece în t runesc carac te re le fenomenelor sociale, t r ebu ie expl ica te cu me todu l p ropr iu al sociologiei . Prin u rm a re , nu re l ig iunea indivizi lor , dă naş te re fenomenului rel igios social ci acesta se ref lectează -în conş t i in ţa indivizilor. Cu alte cuvinte , cauza de t e rmină toa re . a fenomenelor re l ig ioase t.u este na tu ra o m e n e a s c ă în general ci es te natura societăţii căreia ele apar ţ in . Oameni i nu se înch ină ... îna in tea unor forţe, energii fizice, ci îna in tea energi i lor socia le . , P e cum se vede, Dürkhe im personif ică noţ iunea societăţ i i , d e - '.-

© B.C.U. Cluj

Mr 7 9 CULTURA CREŞTINA Hag. 187.

« l a r â n d u - o de o rea l i ta te obiect ivă — nu logică —̂ şi o î nze s t rează cu p re roga t ive , cari în t rec s u m a energii lor s ingura t i c i lo r indivizi , cari formează soc ie ta tea . A t r a d u s în termini soc io lo-gici, no ţ iunea creş t ină d e s p r e „au to r i t a t ea " s u p r e m ă în s ta t , afirm â n d to tuş mor ţ i ş , că el nu iasă afară din sfera exper ien ţe i !

In adevăr , — con t inuă D ü r k h e i m — fenomenele rel igioase a l t cum nu se pot explica. D e o a r e c e , toa te rel igiunile — a b s t r ă -gând delà câ teva par t icu la r i t ă ţ i — se unesc în aceea , că îşi î m p u n membr i lo r în mod obl iga tor c redin ţe le lor. Şi chiar pr in faptul , că sun t obl iga toare , nu pot p roven i delà individ. Sun t pr in u rmare de or igină ex te rnă , dar, în concep ţ i a empir ică , un i ca fiinţă inteligentă s upe r ioa r ă omului este societatea. De a l t cum, luând în socot in ţă binefaceri le n e n u m ă r a t e ce p r imeş t e individul delà colect iv i ta te , adecă delà soc ie ta te , nu- i greu de p r i cepu t , cum se naş t e în el s imţemân tu l de iubi re , de v e n e -ra ţ iune , de confidenţă, comun tu tu ro r religiunilor. Ac ţ iunea a c e a s t a b ine făcă toa re şi ne în t r e rup tă în decur su l veacur i lor a făcut să se n a s c ă în in ima oameni lo r un avân t de en tuz iasm, un s i m ţ ă m â n t de ado ra ţ i une . Divin i ta tea nu e a l tceva, decâ t s o c i e t a t e a t ransf igurată şi c u p r i n s ă in mod s imbolic .

Şi is tor ia — spun ei — confirmă a c e a s t a expl icare al f enomene lo r re l igioase . D o v a d ă d e s p r e acea s t a es te rel igia pr imi t ivă , numi tă totemism a t r ibur i lor să lba t ice din America de Nord. Urmaş i l a cestei rel igiuni p r e s t ează cult totentru\\\\, sub ce se înţe lege o plantă sau un anima) , mai rar ch ia r şi ceva mineral , delà care p lantă sau an ima l îşi ia apoi numele t r ibul î n t r e g 4 ) .

Pe aces t totem îl înzes t rează cu însuşir i s u p r a o m e n e ş t i şi delà el aşteaptă ' ajutor în năcazur i şi p ro tec ţ ie în î n t r ep r in deri le lor. Cultul ce-1 p res t ează aces te i divini tăţ i su igener i s e colectiv, a tâ t ce pr iveş te obiectul cu l tu lu i , cât şi practicarea lui. E colectiv cu privire la obiect , pen t rucă cultul nu pr iveşte o p lan tă sau an imal de terminat , ci spec ia în t reagă , fiind indivizii numa i man i fes t a ţ iunea ei. E colectiv cultul şi ce pr iveş te p r a c t icarea lui, fiind to temul onora t cu cult public. împre ju ra rea a c e a s t a o fo loseş te Dt i rkheim pent ru conf i rmarea tezei sa le . F i indcă to t emul e lipsit de însuş i r i , ce ar pu t ea da exp l i ca re • »

Ti Despre totemism să se consulte: La Religion des Primitifs par Mgr. A, Le Roy. Paris. Edit :a XII, p. 110 şi urm.; precum şi Ditu et L'Agnosticisme Contemporain par öeorges Michelet, Paris, ediţia XIII, p. 40 41 Pe aceşti autori i-am conzultat in scrierea prezentă.

© B.C.U. Cluj

.Hag. 188 CULTURA CREŞTINA. Nr. 7 9

cul tului ce i -se , p r e s t a , t r ebu ie să zicem, că motivul , cauza-- , ' .pentruce i-se dă cultul,«este în împre ju ra rea , că to temul e s i n i - - 1 bolul unei a l te real i tăţ i , adecă a tribului ce-i poartă numele* | Ojnul pr imit iv a t rebui t să obse rve deoseb i r ea mare , ce e x i s f à o f în t re vieaţa indiv iduală şi v iea ţa colect ivă, p recum se arată , în a d u n ă r i l e s g o m o t o a s e ale t r ibulu i . Şi n e c u n o s c â n d c a u z * puter i i t a i a i ce ce-1 s t ă p â n e ş t e în adunăr i le publice, a c e a s t a a a t r i bu i t -o icoanei t o t emulu i , pe care o avea îna in tea o c h i l o r 3 săi în adună r i . ji

Atât e des tu l pen t ru Dürkhe im, ca să a t r ibuie socie tă ţ i i or ig inea fenomenelor rel igioase. — Pozit ivişt i i şcolii sociolo-Ulf gice admi t impor t an ţ a rel igiunii şi o r e c u n o s c de un fac tor :"^ social de mare valoare, ce exerc i tă influinţă b inefăcă toare ş i a s u p r a celorlalţi factori sociali , economic i , politici şi culturaliV

E învede ra t ă ana log ia între re l ig iunea Umani tă ţ i i a lui C o m t e şi între exp l i ca rea ce o dă şcoala soc io log ică despre* re l ig iune. Difer inţă e numai cu privire la ce remon i i .

E clar, că în concep ţ iunea a c e a s t a d e s p r e re l ig iune, p r o - ^ b l ema exist inţei lui D u m n e z e u es te comple t e l iminată , n e g â n - | j d u - s e orice re la ţ iune reală între re l ig iune şi ex is t in ţa unu* D u m n e z e u pe r sona l şi t r a n s c e n d e n t a l .

Psihologia religioasă. *

Şcoa l a soc io logică c o n s i d e r ă şi pune în relief n u m a i í p a r t e a sec ia lă a rel igiunii , n e g â n d u - i d i rec t pa r t ea in- *| d ividuală . Omul însa e din firea sa re l ig ios şi nu n u m a i îr> -Jj r apor t cu semeni i săi, sau faţă de tr ibul din care face p a r t e , ci şi îh s a n c t u a r u l sec re t al cdtişt i inţei sale . Ch ia r de aceea , Jg p e lângă expl icarea socio logică a rel igiunii , mai aflăm una, z i s ă : M psihologia religioasă. In fond şi exp l i ca rea aceas ta e ca şi' i% cea expusă . E x c l u d â n d „a p r io r i " exis t in ţa rea lă a unei fiinţe,. că t ră care sunt î n d r e p t a t e ac ţ iun i le re l ig ioase , îşi p r o p u n e de >•£ ţ in tă să expl ice , cum se nasc în spiritul nos t ru fenomenele , ce á| se zic re l ig ioase . R ă s p u n s u r i l e da te la a c e a s t a î n t r e b a r e sun t {| diferite. Cu ches t i unea a c e a s t a s'a ocupa t mai nou şi, aşa z icând , B e x professo" , congresu l de ps ihologie , ţ inut în Augus t 1910s ; J în Ginevra (Geneva) . J

Cei doi referenţi au da t r ă spunsu r i diferite. Hara ld Hoff- ş ding, profesor la un ive r s i t a t ea din C o p e n h a g a , e de păre rea , c i , J re l ig iunea nu e o concepţiune**speculat ivă ce dă expl icare une i *»| real i tă ţ i afară de noi, ci e t r a d u c e r e a în idei şi concep te a

. va © B.C.U. Cluj

Nr. 7 - 9 . CUl.TUUA CREŞTINA Pag.'189

increderei, ce o avem în „ c o n s e r v a r e a valor i i" , a d e c ă a î n c r e d e r i i ce avem, că lucruri le , ce au un in te res pent ru noi, din punc t de vedere organic , es te t ic , in te lectual şi moral , c o r e i -p u n d real i tă ţ i i .

Profesoru l J a m e s Leuba sus ţ ine , că rel igia îşi are o r i g i n e a din credin ţa omenimi i în ex i s t in ţ a spir i te lor delà cari a ş t e a p t ă ajutor. Baza aces te i c red in ţe este împre ju ra rea , că

o a m e n i i au sp i r i tua l iza t energii le na tu ra l e , cari au influinţă a s u p r a lor şi le-au socot i t de fiinţe conş t i en te .

Intre aceia, cari au încerca t să expl ice pe bază p s i h o l o gică or ig inea rel igiunei, şi a câş t iga t mulţi aderen ţ i Wi l l i am J a m e s prin ipoteza inven ta ta de dânsu l şi n u m i t ă : ipoteza sub conştiinţei. Conform aces te i învă ţă tur i , d in v iea ţa suf le tească a omulu i fac par te şi a n u m i t e idei, s en t imen te şi amint i r i d e s p r e cari omul nu-ş i dă s eama , nu-i conş t i en t — acte , ce cad afară de pragul comun al conşt i in ţe i omeneş t i . S u m a a c e s t o r i enom'ene se n u m e ş t e conştiinţă subliminala sau subconştiinţă. E l e m e n t e l e aces tea , de a l tcum reale , în u r m a unor even imen te n e a ş t e p t a t e — cum ar fi o c i rcula ţ ie a b u n d e n t ă de sânge , o i r i ta ţ ie ne rvoasă vie — se ivesc în c â m p u l ob i şnu i t al cori-ş t i in ţe i , t r ave r sând d iaf ragma ps ih ică pe rmeab i l ă — p ragu l î n ch ipu i t , ce d e s p a r t e conş t i in ţa de subconş t i i n ţ ă . — S c h i m b ă rile r epen t ine , n e a ş t e p t a t e ale act ivi tăţ i i omeneş t i — spre ex. î n t o a r c e r e a sf. Paul pe calea Damascu lu i — le a t r ibu ie e r u p -ţ iun i i în conş t i in ţă a ideilor e l abora t e în subconş t i i n ţ ă ! Astfel exp l i că mis t ic i smul , ex tazul şi alte mani fes tă r i aie vieţii re l i g i o a s e . Ch ia r dacă s 'ar pu tea pr imi a c e s t e expl icăr i ale î n c e pu tu lu i vieţii re l ig ioase , se naş te în m o d n e c e s a r î n t r e b a r e a : care este or iginea e lemente lo r amin t i t e în s u b c o n ş t i i n ţ ă i n s a ş ? J a m e s p r i c epe bine insuf ic ienţa expl icăr i i da te de el şi s p u n e , că e lemente le re l ig ioase , ce ne nobi l i tează , se p r o d u c în s u b conş t i in ţă în u r m a unei legă tur i ce a c e a s t a o a re cu o realitgte vastă, ce cade afară de senza ţ iuni le şi de min tea noas t ră şi c ă a c e a s t a rea l i ta te es te obiec t ivă , p e n t r u c ă p r o d u c e efecte r ea l e . Rea l i t a tea a c e a s t a creşt ini i o n u m e s c D u m n e z e u . E x i s t ă r a p o r t î m p r u m u t a t între om şi D u m n e z e u . Şi eul n o s t r u , ce •este o fă rămi tură a real i tă ţ i i un iversa le , p r o g r e s e a z ă sp re b ine s a u spre rău , d u p ă cam se confo rmează sau rezis tă voinţe i 3ui -Dumnezeu . Afirmaţiuni le a c e s t e — c o n t i n u ă J a m e s — t r ec marg in i l e eper ienţe i , deci nu sun t ş t ienţ if ice.

Dr. August in Ta tar .

© B.C.U. Cluj

Pag 190 CULTURA CREŞTINA Nr. 7 — 9.

Cazuri de drept canonic.

Validă este căsătoria între gr.-cat. si unitari ?

Raveca , de re l igiunea gr.-cat . din c o m u n a X, jude'ţuî Tu rda -Ar i e ş , s'a măr i ta t la 1912 după Samui l , de c o n f e s i u n e » un i ta ră . D u p ă c e S. a denega t învoi rea de a-şi bo teza şi c r e ş t e toţi prunci i în re l igiunea gr.-cat., cunun ia s'a î n t â m p l a t d u p ă r i tualul unitar . N ă s c â n d u - s e în aceea căsă tor ie o p runcă , a fost: bo teza tă de că t ră preotul gr . -ca tol ic din local i ta te , P. Arnos. Is ma t r i cu lă a inferit p runca , ca nelegiui tă . Anume cet ind P . Arnos î n -dec re t e l e Cone . prov. I. titl. V, cap . II, nr. 2, că b o tezul conferit de uni tar i es te dubiu , nu 1-a cons ide ra t de val id bo teza t nici pe S. şi de aici a dedus , că între S. şi R. s u b -versează p iedeca ma t r imonia lă d ă r î m ă t o a r e a d i spar i tă ţ i i de cult. Aşa a poftit de là S., ca el să se reboteze şi să renoiască^ consensu l mat r imonia l , ca să-ş i legi t imeze p runca . Se naş te în t r eba rea , că corect a p u r c e s P. Arnos?

Spre a resolvl ches t iunea vom re.capitulà doct r ina b i se r ic i t d e s p r e i m p e d i m e n t u l ma t r imon ia l al d i spar i tă ţ i i de cult.

S u b d i spa r i t a t ea de cult se în ţe lege deoseb i rea de re l i g iune î a t re ceice vor să se c ă s ă t o r e a s c ă , cum ar fi între c r e dincioş i şi în t re secred inc ioş i ori eret ici . In sens s t r ins însă s u b d i spa r i t a t ea de cult în ţe legem p iedeca d ă r î m ă t o a r e de căsă to r i e în t re boteza ţ i şi neboteza ţ i (iijdei, m o h a m e d a n i , păgân i etc.) .

D i spa r i t a t ea de cult în s ine c o n s i d e r a t ă nu se o p u n e Ia s u b s t a n ţ a şi scopu l căsă tor ie i , p u t â n d u - s e obl iga conjugii Ia convie ţu i re conjugală , c r e ş t e r e* prunci lor etc., deci d u p ă d r e p t u l na tu ra l ea nu cons t i tue p iedeca dă r îmă toa re de căsă tor ie . In L. V. aflam cazuri de căsă to r i e în t re iudei şi păgâa i . Aşa M o i s e a luat pe fiica lui Iotor, Iosif pe a lui Put i far , Es t i r a s'a m ă ritat după Asver. To t aşa aflăm atar i căsă tor i i şi în Legea N o u ă în secoli i pr imi ai erei c reş t ine . S. Ceci l ia s'a m ă r i t a t d » p ă păgânul Valer ian, S. Monica d u p ă Pat r ic iu etc. Biser ica însă, având în vedere relele, cari de comun u r m e a z ă din a tar i căsător i i , a dec l a ra t de p iedeca ma t r imon ia l ă d ă r î m ă t o a r e d i s p a r i t a t e a de cult, opr ind căsă to r i a în t re boteza ţ i şi n e b o t e z a ţ L

© B.C.U. Cluj

Nr 7 - 9 CULTURA CREŞTINA Pag. 191

C â n d s'a i n t rodus p iedeca aceas ta , nu' ş t im. Bened ic t XIV. sus ţ ine că d i spa r i t a t e a de cult nu s'a In t rodus prin v re -un canon specia l , ci pr in da t ină . El scrie „ Q u a qu idem in re (cu l tus d i spa r i t a s ) o m n e s sent iunt , ob cu l tus d i spa r i t a t em irr i ta mat r jmonia esse , non qu idem iure sac ro rum canonum, sed general i Ecc les iae more, qui p lu r ibus abh inc saecu l i s viget ac vim legis obţin uit". Că se pot crea legi b iser iceş t i şi prin dat ina l eg i t imă , ' n ime nu va t rage la îndoială . Concil i i le p rov inciale ale Bisericii r o m â n e un i te încă n u m ă r ă d i spa r i t a t ea de cult între imped imen te l e d â r î m ă t o a r e de căsă to r i e (Cone . prov. I. tit/. V, cap . VIII, lit. i) ; C®nc. II, titl. IV, Sect. 1, cap . II, §. 10). Bazat pe aces te concilii a t r as la îndoia lă P. Arnos c ă s ă t o r i a lui S. cu R. şi a zis, că d u p ă r ebo teza rea lui S., ei au să r eno i a scă consensu l ma t r imonia l , cons iderându-1 pe S. ca nebo teza t .

• In a d e v ă r Biser ica între nebo teza ţ i n u m ă r ă nu numai pe iudei , m o h a m e d a n i , păgân i , ci şi pe c a t e c h u m e n i şi pje toţi ereticii , cari nu se se rvesc la admin i s t r a r ea bo tezu lu i de m a ter ia şi forma ins t i tu i tă de Domnu l Nos t ru Isus Hr is tos . O a r e n u m ă r ă în t re aceşfia şi pe un i t a r i ? Având în vedere , că ei a t acă mis te r iu l sfintei Tre imi şi prin u rmare ; că ei ar confe r i -bo tezu l în consonan tă cu credinţa lor, ar fi să deducem, că botezul conferit de unitari nu e valid. In a d e v ă r b i se r ica t rage la î n doială va l id i ta tea botezului un i ta r i lo r şi d i spune , să se bo teze , s u b condi ţ iune , cei veniţi delà uni tar i sau soc in ian i în s inul bisericii noas t r e (Coric, prov. I, titl. V, cap . II, nr. 2). Mot ivu l însă . pentru care b i se r ica dub i t ează d e s p r e va l id i t a tea b o t e zului conferit de uni tar i , nu es te c red in ţa aces to ra — (căci c red in ţa minis t rului nu poa te î m p i e d e c a va l id i t a t ea botezului, , dacă are in ten ţ iunea de a bo teza ) , ci n e î n t r e b u i n ţ a r e a formei ins t i tu i te de Domnu l Hr i s tos , adecă invocarea exp re să a s i n gura t ic i lor p e r s o a n e din sf. T re ime . Dacă acea s t a nu se în t âmplă , botezul este inval id; dacă se invoacă, botezul este val id . Deci din caz în caz avem să Inves t igăm, de ce formă s'au servit la confer i rea botezului . P . Arnos nepu t ând c o n s t a t a forma, d u p ă care a fost botezat Samui l , cu dreptu l a dub i t a t despre val idi ta tea botezăr i i lui, şi a p re t ins să se reboteze s u b condi ţ iune , a greş i t însă, când i-a cons ide ra t căsă to r i a de invalidă pent ru d i spa r i t a t ea de cult şi a p r e t i n s re înoi rea consensu lu i ma t r imonia l . I m p e d i m e n t u l d ispar i tă ţ i i de cult, p r ecum am amint i t , e s te de ins t i tu ţ iune ecc les ias t i că . La în t rebarea , că

© B.C.U. Cluj

Pag. 192 CULTURA CREŞTINA Nr 7 - 9 .

oa re calvinişt i i , luteranii şi pes te tot ereticii , al căror botez e s t e dubiu sau suspec t , sunt a se cons ide ra de necred inc ioş i (infidèles), aşa cât între ei şi catolici să se s o c o t e a s c ă a s u b -ve r sa imped imen tu l d i r iment al d ispar i tă ţ i i de cult , Biser ica pr in S. C. Officii la 17 Nov. 1838 a da t u rmătoru l r ă s p u n s :

a) „ Q u o a d haere t icos quorum sec tae Ritualia p r a e s c r i b u n t co l l a t ionem bap t i smi a b s q u e n e c e s s a r i o usu mate r i ae et formae es sen t i a l i s , debe t examinăr i c a sus p a r t i c u l a r s .

b) Q u o a d i I los, qui jux ta eorum ri tual ia bap t i zan t val ide , va l idum c e n s e n d u m est b a p t i s m a . Quod si dub ium pe r s i s t a t e t iam in pr imo casu , c e n s e n d u m est va l idum b a p t i s m a in 01-d ine ad va l id i ta tem mat r imoni i (cazul de mai sus) .

c) Si au t em cer te c o g n o s c a t u r nul lum bap t i sma , ex con-a u e t u d i n e actual i illius sec tae , nul lum est m a t r i m o n i u m " . -

Asemenea a dec la ra t S. C. Off. şi în 9 Sept . 1868 la dubiul p r o p u s : „u t rum si d u b i u m de valore bap t i smi r e m a n e a t e t non visum sit o p p o r t u n u m solvere dub ium de his , qui sic dub ie bapt iza t i sunt , in r ebus , q u a e ad ma t r imon ium spec tan t , h a b e n d i sint, ac si vere et va l ide bap t iza t i fuerint, r e spond i t : c e n s e n d u m val idum b a p t i s m a in ord ine ad va l id i ta tem mat r imoni i" .

La d i f icu l ta tea : cum de Biser ica declară de validă c ă s ă toria în t re catolici şi uni tar i , a tunci , când cons ide ră de dub iu , prin u rmare , probabi l , invalid botezul aces to ra , r ă s p u n d e m , că : i m p e d i m e n t u l ma t r imon ia l al d ispar i tă ţ i i de cul t fiind de ins t i tu ţ iune b i se r i cească , Biser ica în cazul aces ta , s u b v e r s â n d dubiul , d i spensează delà acel imped imen t . Aceasta o face pen t ru s anc t i t a t ea s a c r a m e n t u l u i şi pent ru l iniş t i rea conşt i inţe i celor căsă tor i ţ i şi în in teresul prunci lor , cari a l t cum ar t rebui so cotiţi de i legit imi. (Cfr. I. Mansel la , De imped imen t i s ma t r i -mon ia l i bus d i r iment ibus , Romae , 1881, cap . IV, art. I.) Fi ind val idă căsă to r ia lui S. cu R. este evident , că a greşi t P. Arnos inferind ca nelegiui tă p r u n c a ace lora . Altcum chiar şi dacă era P. A. convins de inva l id i t a t ea căsător ie i în ches t iune , tot • u - i era permis a înmat r icu la ca nelegiui tă p runca lor, înain te de ce au to r i t a t ea b i se r i cească c o m p e t e n t ă nu ar fi d e c l a r a t de inval idă şi nulă aceea căsă tor ie .

Dr. Isidor Marcu .

© B.C.U. Cluj

Nr. 7—9 CU LTUKA CU F.ŞT1NA, Pag. 193.

Pagini de istorie.

Istoria catolicismului în Moldova. Epoca teutonă.

di.) VII. Cetăţi teutone în Muntenia şi Moldova.

Am văzut în alt loc că Teu ton i i , încă îna in te de a fl t r e c u t Carpa ţ i i , r id icaseră cinci cas te le pu te rn i ce — quinque casira fortia — p e a t r u c a din aces te burg-ur i să-ş i a p e r e p ă mântu l împot r iva Cumani lo r şi să-ş i admin i s t r eze p rov inc ia p r imi tă delà regele Ungar ie i . Ele se înăl ţau m â n d r e la Braşov (Krons tad t ) , la Râşnov (Rosenau ) , la Codlea (Ze iden) , la Fel-dioara (Mar i enbu rg ) şi la Te l iu (Nyén, l ângă Pre jmer) , a r ă t ând lumii spir i tu l de în t r ep r inde re şi o rgan izare , p r ecum şi m u n c a ur iaşă des făşura tă de aceş t i călugări neobos i ţ i , în făşuraţ i în mant ia de cavaler i ai Cruci i . C u r â n d d u p ă aceea , ei mai îna l ţă la g ran i ţa ţării l o r -un al ş a se l ea burg , Cetatea Brunului(Törzburg, T ö r c s v á r ) , ca re se mai vede şi astăzi „pe o s t âncă d e a s u p r a s t râmtor i i , unde párae le cele multe, ce cu rg d in t re Bucegi şi P i a t r a Craiul»i , a d u n â n d u - s e în râul T u r c o , s p a r g ca t ena munţ i lor , ieş ind la la rg să se î m p r e u n e cu râul Bâ r sa" 1 ) - S t â n c a însăş poa r t ă nume le maes t ru lu i t eu ton din Ţ a r a Bârse i : ,-Lapis Tyder ic i " , P i a t r a lui Teodor i c , S tânca lui Die t r ich . Ce ta t ea lui T e o d o r i c se înă l ţa ca o sent ine lă p u t e r nică la de sch i ză tu r a d i n s p r e Ardeal a pa su lu i Bran , care era „cel mai uşor de t r ecu t şi deci mai f recventat în vremi le a c e l e a " 2 ) .

D u p ă c e au t recu t Carpaţ i i , c o b o r â n d u - s e în păr ţ i le de nord ale Munten ie i , cavaler i i încep să ridice şi aici burg-ur i , d u p ă chipul celor c lădi te d incolo de „Munţi i Zăpezi lor" . C u n o a ş t e m d o u ă cas te le munteneş t i r id ica te de cavaler i i t eu toni . Cel d in -tàiu a fost clădi t la desch iză tu ra de d incoace a pasu lu i Bran , mai sus de C â m p u l u n g ; de dealul Oreţ ie i , d e a s u p r a sa tu lu i P o d u l - D â m b o v i ţ i i . El se cheamă p â n ă astăzi „Cetatea Ntam-

M !. Puşcariu, Cetatea Neamţului delà Podul-Dâmboviţei in Muscel, în Anal. Acad. Rom , Ser. II, tom. XXX, Mem. secţ. ist. (Bucureşti 190S) 112.

'•) Alex. Lăpedatu, Două vechi cetăţi româneşti, Poenarii şi Dâmboviţa, in Bui. Com. Mon. ist. III (Bucureşti 1910) 177. - R Rosctti, Ungurii si episcopiile catolice din Moldova, în Anal. Acad. Rom,, Ser. II, tom XXVII, Mem. sect. ist. (Bucureşti 1905) 263'.

8 _ © B.C.U. Cluj

Pag. 194. CULTURA CREŞTINA. Nr. 7—9

ţului", sau , sp r e deoseb i re de ce ta tea cu ace laş n u m e din M o l dova , Cetatea Neamţului delà Podul-Dâmboviţii1). A d o u a c e t a t e t eu tonă în Mun ten i a e a c e e a ale cărei ruine se mai văd p e dealul numi t al Cetăţuiei, în c o m u n a Calvinii , jude ţu l Buzău , ma i sus de v ă r s a r e a Bâscă i -Chio jdulu i în Buzău. Cetăţuia sau Cetatea delà Calvini „ închide valea Bâşcă i -Chio jdu lu i , ca re duce la pasu l T ă t a r u l u i " 2 ) .

Dar Teu ton i i au t r ecu t nu numa i în M u n t e n i a de nord , ci şi în Moldova p â n ă la ho ta re le Prodnic i lor , ocupân"d astfel o p a r t e î n s e m n a t ă din Moldova noas t r ă în t re Carpa ţ i şi S i re t r D u p ă ce au cucer i t a ceas t ă pa r t e a Cuman ie i , n ' aveau oare nevo ie ş[ aici de © reşed in ţă în tăr i tă , de un b u r g din care s i s u p r a v e g h e z e pe C u m a n i ? Să nu »e uite,, apoi, că burg-ul teuton nu era numai o cetate de apărare, dar şi un centra administrativ, dupûcum ne arată .cetăţile din Ţara Bârsei. Bu rg uri le erau mănăs t i r i l e a ce s to r călugări şi din burg-u r i s t ă p â n e a u şi admin i s t r au c i r cumscr ip ţ i i l e provinc ie i lor. Aşa aiT făcut în Ţ a r a Bârsei , a şa în ţ inutul Kreuzburg -u lu i , a ş a în p a r t e a cucer i tă din M u n t e n i a ^ aşa vor face î n c u r â n d şi în> P rus i a . Şi p re tu t inden i au r ă m a s cel puţ in ruine din pu te rn i - , ce l e lor cetăţ i . In Moldova n o a s t r ă n 'avem nici o s t âncă , nici o ce ta te în ru ine , care să ne v o r b e a s c ă d e s p r e s t ă p â n i r e a d e o d i n i o a r ă a T e u t o n i l o r ? N e d u m e r i r e a noas t r ă pa r e a d i spă rea , d a c ă ne gândim la Cetatea Neamţului din nord -ves tu l Moldovei . Aici , îri aces t colţ de p ă m â n t mo ldovenesc , u n d e vom întâlni în a c e a s t ă epocă mai multe colonii săseş t i , la Baia şi î m p r e ju r imi , se înal ţă pu te rn icu l cas te l pe care Moldoveni i l-au numit Cetatea Neamţului, p robabi l sp r e amin t i r ea cava ler i lo r t eu ton i , că ro ra se a t r ibuie r id icarea cetăţ i i . 3 ) Din bu rg -u l a c e s t a t eu ton , ei pu t eau a p ă r a , ocrot i şi a d m i n i s t r a colonii le s ă se ş t i , d e s c ă l e c a t e în aee le păr ţ i s u b ocro t i rea lor. Dar Ce t a t ea N e a m ţu lu i era p r ea d e p a r t e de centrul b â r s a n , deşi a p r o a p e de co- . îoniile săseş t i din acele părţ i . Mai a p r o a p e de Ţ a r a Bârsei , în

1 ) Alex. Lăpedatu, op. cit. pag. 178. — I. Puşcariu, op. cit. pag. 112. 2 ) Alex. Lăpedatu, op. şi loc. cit. , 8 ) I. Puşcariu, op. cit. p. 111 — 112. — D. Onciul, op. cit. p. 93. —

A. D. Xenopol, Istoria Românilor, I (Iaşi 1888) 563. — Locot. 1.1. Anastasia, Cetatea Neamţ (Galaţi, fără indicarea anului, prefaţa poartă 1893). Cărticica aceasta e plină de greşeli istorice şi, pe deasupra, foarte pretenţioasă. Am citat-o pentrucă păstrează tradiţia despre originea teutonă a Cetăţii Neamţului.

© B.C.U. Cluj

Nr. 7 - 9 CULTURA CREŞTINA. Pag. 195.

j u d e ţ u l P u t n a , Ia poa le le munţ i lo r Vrance i , pe râul Milcov, se mai văd şi până as tăz i ru inele unei vechi cetăţi cunoscu t e s u b n u m e l e de Crăciuna, care ne amin t e ş t e de Cruceburg-vxWt t e u t o n e . Sun tem de pă re re , cu dl O n c i u l 1 ) , că şi aici avem a face c u ru inele unei cetăţ i r id ica te de cavaler i i teutoni .

Aces tea ar fi cele zece cas te le t e u t o n e c u n o s c u t e p â n ă a c u m . Ele „erau aşeza te la p u n c t e s t ra teg ice dqminan t e , mai cu s a m ă pe s tânci îna l te , şi se aflau nu numai în Ţ a r a Bârse i , ci se înş i rau pes te a m b e l e coas t e ale Carpaţ l lor , î n c e p â n d •delà C e t a t e a Neamţu lu i delà P o d u l - D â m b o v i ţ e i p â n ă lâ C e t a t ea Neamţu lu i din no rd -ves tu l M o l d o v e i " 2 ) . Ruinele lor „se mai văd_şi astăzi ca niş te sche le t e ale evului mediu , car i ne d a u măr tur ie desp re i m p o z a n t a şi ar t i f ic ioasa lor s t ruc tu ră , cu ziduri g roase de p ia t ră , pe s tânci îna l te , cu şanţur i şi m e t e reze , apeduc tu r i şi fântâni adânc i p a n ă la nivelul ape lor cu r g ă t o a r e , ch ia r şi cu s u b t e r a n e pen t ru a s c u n d e r e şi refugiu d e s c ă p a r e " 3 ) .

Din t re cetăţile r id ica te d incoace de Carpa ţ i , d o c u m e n t e l e vremii ne vo rbesc îndeoseb i d e s p r e una, pe care o n u m e s c Castrum munitissimum, ce ta tea foarte î n t ă r i t ă 4 ) . Ele ne i s tor i s e s c c i ' maes t ru l şi fraţii t eu toni , d u p ă c e au t recut Munţi i Zăpez i lo r „au clădit în pa r t ea Cuman ie i un Castrum munitissimum. Cumani i , sper ia ţ i că prin a c e a s t a l i -se ia pu t in ţa de a p ă t r u n d e în Ungar ia şi de a ieşi d io t r ' însa , a d u n a r ă o mu l ţ ime eno rmă de luptă tor i şi se a r u n c a r ă cu î nve r şuna re a s u p r a fraţilor cari se aflau în aceea ce ta te . Dar Dumnezeu avù milă d e aceş t ia din urmă. învinşi , zăpăci ţ i şi îngroziţ i , Cumani i înce t a r ă atacul; , ba mai mult, o par te se p redară fraţilor şi p r i - . miră sfântul botez î m p r e u n ă cu soţiile şi copiii l o r " 5 ) .

Deearece documen te l e nu ne dau numele aces tu i Castrum munitissimum, se naş te delà s ine î n t r e b a r e a : care dintre ce t ă -ţile t eu tone t r ebu ie identif icată cu acel b u r g foarte î n t ă r i t ? î n t r e b a r e a se re s t r ânge numai la cetăţ i le r idicate dincoace de Carpaţi, în Cuman ia . De ace^a c redem că e numai un lapsus calami când dl Iorga scrie că „ce t a t ea foarte în tă r i tă — Cas t r u m mun i t i s sum — e unul din cele cinci Burg -u r i " d e s p r e

') D. Onciul, op. cit., p. 93. ') I. Puşcariu, op. cit., p. 112. ') I. Puşcariu, op. cit., p. 114. 4 ) Hurmuzaki-Densuşianu, Documente 1 1, p. 118, 122, 123. 6 ) Idem ibid. pag. cit.

© B.C.U. Cluj

Pag. 196. CULTUKA CKICŞTINA. Nr. 7 - 9 .

car i ne vorbesc documen te l e ! ) . E s igur doa r că ace le quinqut castra. fortia e rau toate în Ardeal , iar d e s p r e Castrum muni-tisslmum se s p u n e lămur i t că e d i n c o a c e de Carpa ţ i , în C u -

" mania . De a l tminter i nici dl Iorga nu-1 caută în Ardeal , î n t r e cele cinci burg-ur i , ci în Munten ia şi c rede a-l fi găs i t l a Câmpulung.* 2 ) Documente l e mai s e m n a l e a z ă faptul că ce ta t ea fn ches t ie , î n c h i d e a un p a s prin care Cumani i ob i şnu iau s ă să n ă v ă l e a s c ă în Ardea l . ^

D u p ă h ipo teza dlui Iorga, acel Castrum munitissimum „nu-poa te fi al tul decâ t acel din Câmpulung , l ângă care , după_ obiceiul lor, ei [cavaleri i t eu toni ] î n t eme ia ră şi un Kloster , a cărui amin t i r e se păs t r a p â n ă foarte t â r z i u " 3 ) . Nu vedem Insă ce al t s c o p ar fi avu t o a s e m e n e a ce ta te la C â m p u l u n g în Muscel , decâ t a p ă r a r e a pasu lu i Bran ; dar pasul aces t a e r à des tu l de a p ă r a t prin Ce t a t ea Branului şi prin Ce ta t ea N e a m ţului delà P o d u l Dâmbovi ţ i i , a şa că n 'avem nevofe să recur-r gem la o ce ta te din C â m p u l u n g , a cărei or igine delà "cavalerii t eu ton i es te nes igură . Cu privire la Kloster-ul din Câmpulung , , a f i rmarea că Teu ton i i ar fi ob i şnu i t să c lădească şi câte un Klos ter lângă hu rg -u l lor, nu se mai poa te sus ţ inea . E ş t iu t d o a r că mănăs t i r e a sau Klos te r -u l cavaler i lor t eu ton i e r à , bu rg -u l însuş . „Ce ar fi făcut oare cavaler i i cu k l o s t e r - u l ? E i -erau to toda tă oşteni şi că lugăr i ; t ră iau în burgur i le pe*cari le" c lădeau şi n'au clădit k los ter nici la Bran, nici la Mar i enbu rg , -nici la Zeiden , nici la Râşnov , nici la K r e u z b u r g " 4 ) . Din acestet mot ive , h ipo teza dlui Iorga e pă ră s i t ă as tăz i de învăţaţ i i noş t r i , ^ ca r i nici nu se mai g â n d e s c la o ident i f icare a acelui Castrum munitissimum cu o ce ta te din Câmpu lung .

To t a tâ t de improbab i l ă ne pare şi h ipoteza lui A. D. X e -nopol , care identif ică acel Castrum munitissimum cu C e t a t e a , Neamţu lu i din Moldova, „r id icată pent ru a a p ă r a pasu l T u l -g h e ş u l u i " 6 ) . Nu se poa te dovedi că acel p a s ar fi fost a tâ t de f recventa t de Cumani , î ncâ t cavaler i i să fie nevoiţ i a s r i d i ca în> r

l ) N. Iorga, Studii şi documente cu privire la Istoria Românilor* -I—II (Bucureşti) 19011 XI 2. — Documentele (Hurmuzaki-Densuşianu, op. şi pag. cit.) ne spun lămurit că acele „quinque castra fortia" sunt „ibi.. . in-terra Borze", adecă în Ţara Bârsei, iar „Castrum munitissisnum" se afla „ultra Montem Nivium, in parte Cumaniae".

ä ) N. Iorga, op. cit, p. XI s şi XII. ») N. Iorga, op. c it , p. XII. *) Radi: Rosetti, op. cit , p. 264, nota. • 6) A. D. Xenopol, Istoria Românilor I (Iaşi 1888) 563.

© B.C.U. Cluj

Nr. 7 9 CUI .TURA CREŞTINA Pag^l97^_

î i o r d - v e s t u l Moldovei cel mai p u t e r n i c din toa te bu rg -u r i l e lo r : •Castrum mun i t i s s imum. De a c e e a şi pă r e r ea lui A. D. X e n o p o l •e p ă r ă s i t ă as tăz i .

Din ace l a ş motiv ne pa re puţin p robab i l ă şi h ipoteza dlui R a d u Roset t i , după care Castrum munitissimum e Ce tă ţu ia sau •Cetatea delà Calvini, î nch izând valea Bâscă i Chiojdului , ca re d u c e Ia pasu l T ă t a r u l u i 1 ) - Afirmarea colonelului G. I annescu , p e care-1 ci tează dl Radu Roset t i , nu cons t i tue o dovadă , i a r - toponimia s ă s e a s c ă şi u n g u r e a s c ă a local i tăţ i i se exp l ică din -faptul că Cetate'a delà Calvini a fost r id ica tă de cavaleri i t e u toni şi loca l i ta tea co loniza tă şi Saşi şi Ungur i .

D u p ă c u m re iese din descr ie rea aces tu i Castrum munitissimum, el eră înă l ţa t la pasul cel mai f recventa t de C u m a n i ; de aceea a şi fost cel mai în tă r i t : m u n i t i s s i m u m . Acest p a s 1nsă pa re a nu fi aitul decâ t pasu l B ranu lu i ; dovadă e făptui •că Teu ton i i au r idicat aici două b u r g - u r i : Ce ta t ea Branulu i { T ö r z b u r g ) şi Ce ta tea Neamţu lu i delà P o d u l - D â m b o v i ţ i i . Pr in u r m a r e se pa re că aici t r ebu ie cău ta t acel Castrum munitissimum. Aces ta însă nu poa te fi T ö r z b i r g - u l din Ardeal, r ă m â n e "•deci Ce ta t ea Neamţu lu i delà P o d u l - D â m b o v i ţ i i . Aceas ta - i as tăz i ^ i p ă r e r e a o b ş t e a s c ă a învă ţa ţ i lo r noş t r i . 2 )

VIII. Jurisdicţia bisericească în ţara cavalerilor t e u t o n i delà 1222-1225.

Cum am dovedi t mai sus , ţ a r a cavaler i lor t eu ton i , delà î n c e p u t până Ia conflictul în tâ iu cu regele Ungariei (1211—22), s t ă t e a sub jur i sd ic ţ ia b i s e r i cească a ep i s copu lu i T rans i lvan ie i . D u p ă a p l a n a r e a conflictului , cavalerii se g â n d e s c la o r eo rga n i z a r e b i s e r i c e a s c a , în ca re să se c u p r i n d ă şi coloni i le c a t o l ice din pa r t ea cuce r i t ă a Cuman ie i . In a c e a s t ă pr ivinţă , nu s e poa te t ăgădu i t ead in ţa lor de a se face i ndependen ţ i de o r i c e ep i scop ie ungară , p recum i-am văzut r âvn ind şi la ind e p e n d e n ţ ă pol i t ică .

Spre attest s cop , maes t ru l şi fraţii se î n d r e a p t ă că t ră Pont i f i ce le Roman încă la sfârşitul anu lu i 1222, a d u c â n d u - i -aminte că, d u p ă un privi legiu a c o r d a t o rd inulu i lor din pa r t ea

l ) Radu Rosetti, op. cit. p. 263, vezi ţi nota 2; 264. Numele de „drumul Tătarului" e posterior năvălirii tătare din 1241.

») Alex. Lăpedatu, op . c i t , p. 178. — I. Puşcariu, op. cit., p. 114.— C. Auner, Episcopia Milcoviei, în Revista catolică, Aa. 1012 (Bucureşti) 536.

© B.C.U. Cluj

Pag. 198. CULTURA CREŞTINA Nr. 7 - 9 .

Sfântului Scaun , ţ a ra cavaler i lor teu toni e s u p u s ă ju r i sd ic ţ iun i s nemij loc i te a ep i scopu lu i Romei , n e a v â n d alt ep i scop s a u pre la t afară de dâns.ul. D r e p t a c e e a îl r oagă să le numească : un locţ i i tor în Ţa ra Bârsei şi a n u m e un a rh ip resb i t e r sau decan, .-p â n ă când popula ţ ia va fi des tu l de mare spre a se putea , numi un ep i scop . Decanu l să fie capul sp i r i tua l al p o p o r u l u i -s u p u s cavaler i lor teu toni , p r ecum şi al clericilor, „cari a c u m ' sun t în n u m ă r des tu l de mare în T a r a B â r s e i " 1 ) - H o n o r i u al I lI- lea (1216—1227), a p r o b â n d cererea lor, î n să rc inează , l a 12 I anuar i e 1223, pe ep i scopu l de Agria (Eger ) , a les p r ima t de Str igoniu (Esz t e rgom) , să le n u m e a s c ă , în numele papi i , un. decan des to in ic , p rezen ta t de fraţii cavaler i . - )

In e x e c u t a r e a ordinului papa l , a lesul a i h i e p i s c o p de S t r i goniu se lovi de î n c ă p ă ţ i n a r e a ep iscopulu i T rans i lvan ie i , R e g n a l d u s , 3 ) care nu voia în ruptul capului ,să s c a p e de s u b j u r i sd ic ţ ia sa pe cavaleri i din Ţ a r a Bârse i . Aproape un a n ' î n t r eg a pe r s eve ra t Regna ldus în îndârj i rea sa, sil ind prin p e d e p s e biser iceşt i pe clericii şi laicii din ţara ordinului la r e c u n o a ş t e r e a jur isdic ţ iuni i sa le . Astfel preoţ i i şi clericii e r au chemaţ i la t r ibuna lu l lui; a tâ t clerul cât şi poporul t r e b u i a să-i p lă tească dijmele biser iceş t i şi al te taxe ep i s copa l e ; i a r în caz de n e s u p u n e r e , Regna ldus a l -Transi lvanie i îi fulgera c u t e l e mai a s p r e p e d e p s e , ca e x c o m u n i c a ţ i a şi i n t e rd i c tu l 4 ) .

Comed ia t rebu ia să se t e rmine oda tă . La 12 Decemvrie-1223, p a p a îi ad re sează o sc r i soa re severă , în care-1 dojeneşte-a sp ru pent ru n e a s c u l t a r e a lui, p o r u n c i n d u - i să nu se m a t a m e s t e c e în afacerile b iser iceş t i ale ordinului t eu ton , căci ţ a r * cava ler i lo r n 'are nici un ep i scop sau pre la t afară de Pontif i cele Roman. T o t o d a t ă i-se i m p u n e r e t r age rea t u tu ro r p e d e p - "•' selor b iser iceş t i , ca fiind da t e de că t ră un supe r io r i n c o m p e tent , a d u c â n d u - i - s e la cunoş t in ţă ca, în caz de nesupune re , , p r imatu l Ungar ie i , a rh iep i scopu l de Str igoniu , e î m p u t e r n i c i t

') Hurmuzaki-Densuşianu, Documente I 1, p. 80, Nr. 58: in terra,. quae dicitur Boza . . . est iám non parvus numerus clericorum.

») Idem, ibid., p. 8 0 - 8 1 , Nr. 58. 3) La 1221 episcop al Transilvaniei eră tot Guilelm (Idem ibid. p. 73r

Guilelmus Transilvanieasis); la 1222 e votba episcop „ales" al Transilvaniei (Idem ibid, p 76, Nr. 54); la 1223 e dat şi numele noului ep i scopi Regnaldus (Idem ibid., p. 80, Nr. 57).

4 ) Idem ib id , p. 82.

© B.C.U. Cluj

Nr. 7 9 CULTURA CREŞTINA.

să le dec la re de nu le 1 ) - Ziua u r m ă t o a r e , 13 D e c e m v r i e 1223, p a p a şi scr ie pr imatu lu i în sensu l a c e s t a 2 ) .

E greş i t a af irma că ep i scopu l de Agria, vi i torul a r h i e p i scop de Str igoniu, n 'ar fi e x e c u t a t ordinul papa l din 12 Ianuar ie-1223, cu privire ia numi rea unui a rh ip re sb i t e r s'au d e c a n pent ru ţara cavaler i lor teu toni . El a împlini t voinţa papi i , cu cu toată împot r iv i rea ep i scopulu i t rans i lvan. D o v a d ă e bula pontificală „Grata Deo et h o m i n i b u s " , din 30 Aprilie 1224 ! ) , în care Honor iu al III-lea întăreşte nt imirea făcuta în n u m e l e său de că t ră ep i s copu l de Agria, d i s p u n â n d ca clerul şi p o porul din ţ a ra ord inulu i să r ecu rgă în cele b iser iceş t i la „a rh i -p resb i te ru l pe care l-am făcut m a i - m a r e pes te acea ţară prin venerabilul ' nostru frate, arhiepiscopul de Strigoniu, atunci episcop de Agria"4). In ace la ş s ens şi în a c e e a ş zi scr ie p a p a căt ră poporu l şi clerul d i n ţ a r ă o rd inu lu i , 6 ) şi î ndeoseb i că t ră a rh ip resb i t e ru l deja existent, pe. care nu-1 numeşte a c u m mai în tâ iu , dar îl întăreşte numa i în oficiul pe care-1 p r imi se delà ep i scopu l de A g r i a 0 ) . Aşadar , Ţ a r a Bârse i şi Ţ a r a T r a n s a l p i n ă s t ă t ea , de drept , sub jur isdic ţ ia b i se r i cească a decanu lu i încă delà începutu l anulu i 1223, pe când Torna, mai pe u r m ă a r h i e p i s c o p de Str igoniu, erà numai ep i s cop de Agria, „a les" însă pent ru scaunul p r imaţ ia l . Pr in Ţ a r a T r a n s a l p i n ă se î n ţ e lege, în documen te l e noas t r e , aceea pa r t e a Munten ie i şi Moldovei pe care o de ţ ineau cavaler i i t eu ton i .

Se pare că ep iscopul Trans i lvan ie i nu se a s t â m p ă r a nici în u r m a aspre i a d m o n e s t ă r i p r imi te delà papa . Afară de a c e a s t a , tocmai acum se mai iscă o nouă ne în ţe legere , de a s t â d a t ă

') Hurmuzaki-Deasuşianu, Documente I 1, p. 82. s ) Idem ibidem, p. 83, Nr. 61: nisi dicíus episcopus iuxta mandátum

nostrum curaverit revocare sententias, si quas in saepeçjictos incolas pro-mulgavit, tu illas, tamquam, a non suo iudice promulgatas, denuatie» nuilas esse.

a ) Idem ibid., p. 8 5 - 8 6 , Nr. 63. 4) Idem ibid., p. 86: ad archipresbiterum, quem per venerabilem fra-

trem nostrum Strigoniensem archiepiscopum, tune episcopum Agriensem, praefici feeimus ipsi terrae, habeat clerus eiusdem populusque recursus.

M Idem ibid., p. 88—89, Nr. 66: ad archipresbiterum vestrum, quem ad hoc ipsum praefici fecimus, recuratis.

6 ) idem ibid., p. 88, Nr. 65: te ipsis [populo et clero] praefici fecimus in archipresbiterum. — Titlul pus de Densuşianu e greşit: papa nu „numeşte" un protopop, ci confirmă numai pe unul numit de mult. Greşeala s'a strecurat şi în Revista catolică, an. 1912 (Bucureşti) 539.

© B.C.U. Cluj

Pag. 200. CUI-TUKA CU ESTING Sr. 7 9

în t re p r imatu l Ungar ie i şi ep i scopu l Trans i lvanie i , cu pr ivi re la ju r i sd ic ţ i a b-isertcească în ţa ra cavaler i lor t eu toni . Temeiu l intrăr i i în ac ţ iune a p r imatu lu i erà faptul că „după o lege v e c h e , toa te bunur i l e a şa zisului Fundus rcgius, cari e rau împ r ă ş t i a t e în toa tă U n g a r i a şi de cari se ţ inea şi domen iu l c a valeri lor, e rau s u b ju r i sd i c ţ i unea nemij loci tă a p r imatu lu i din E s z t e r g o m " 1 ) - T o r n a 2 ) , ep i scopu l de Agria, a juns p r imat în s c a u n u l ' a r h i e p i s c o p a l de Str igoniu (Esz t e rgom) , îşi r idică înd a t ă pre tenţ i i le sale de jur isd ic ţ ie ep i s copa l ă în ţa ra ord inulu i t eu ton , c e r ând ca a rh ip re sb i t e ru l , c lerul şi poporu l să- l r e c u n o a s c ă de supe r io r al lor, şi p e d e p s i n d cu cenzuri b iser iceş t i p e ceice rru voiau să-i r e c u n o a s c ă jur i sd ic ţ ia . De aici o n o u ă grijă, n e s i g u r a n ţ ă şi nel inişte în clerul şi p o p o r u l . s b u c i u m a -tu lu i d e c a n a t ( a rh ip re sb i t e r a t ) t eu ton . Cine era păs to ru l lor leg i t im: decanu l , ep i scopul Trans i lvan ie i sau a rh iep i scopu l de S t r i g o n i u ? Astfel s t ând lucrur i le , p a p a t r ebu ia să in tervină djn nou , sp r e a l ămur i s i tua ţ ia şi a linişti conş t i in ţe le t u rbu ra t e .

EI şi in tervine , la 30 April ie 1224, t r imi ţând pa t ru scr isor i cu a c e e a ş da tă , una cavaler i lor t eu ton i , alta ep iscopi lor din Ungar ia , a t re ia a rh ip re sb i t e ru lu i şi a pa t ra c lerului şi p o p o rului din provinc ia t e u t o n ă 3 ) . Ches t i a de care ne o c u p a m , fiind t r a t a t ă la fel în toa te a c e s t e pat ru scr isor i , ajunge să e x p u n e m u n a din ele. In sc r i soa rea a d r e s a t ă m a e s t r u l u i şi fraţi lor ca valeri ,*) Honor iu al Il l- lea re levează ia răş pr ivi legiul , deven i t lege canon ică , în v i r tu tea căYuia toa te poses iuni le o rd inu lu i t e u t o n sun t s u p u s e , în cele b iser iceş t i , imedia t Scaunulu i Apos to l ic , sau, ca să ci tăm cav in te l e pap i i : „Ţara cavaler i lor t e u toni n 'are nici un e p i s c o p sau prela t , afară de Pont i f ice le R o m a n " . De aici u r m e a z ă : „ P o r u n c i m sever, ca nici un a r h i e p i s c o p 6 ) sau e p i s c o p 6 ) să nu î n d r ă z n e a s c ă a p r o n u n ţ a s e n t i n ţ a interdictului sau a excomunică r i i a s u p r a aces te i ţăr i s au a locui tor i lor ei, fără învoirea spec ia lă a Scaunu lu i Apos to l ic , ori să exe rc i t e o jur i sd ic ţ ie oare care In acea ţ a ră" . D u p ă

• l ) C Auner, Episcopia Milcoviei, în Revista catolică, An. 1912 (Bucureşti) 538.

») Hurmuzakl-Densuşianu, Documente I 1, p. 80, Nr. 57 „Thomas Agriensis".

3 ) Idem ibid., p. 85, Nr. 63 - 89, Nr. 66. 4 ) Idem ibid., p. 85, Nr. 6 3 - 8 6 . 5 ) Avis la adresa primatului-irhiepiscop de Strigoniu. °) Avis la adresa episcopului Regnaldus al Transilvaniei.

© B.C.U. Cluj

Nr. 7 9. CULTURA CREŞTINA Fag. 201.

-această p o r u n c ă formală, p a p a î n t ă r e ş t e în oficiul său pe a r h i -p resb i t e ru l , „pe care-1 numise el, prin a rh iep i scopu l de S t r i gon iu , a tunci ep i scop de Agria" . In toa te afacerile biser iceşt i» clerul şi poporu l din ţ a ra ord inulu i să a lerge la aces t a r h i -presbifer , care- i s u p e r i o r u l lor legi t im, având ju r i sd ic ţ i e ca non ică a sup ra lor. „Iar pen t ru acele funcţiuni s ac re cari cer sfinţire ep i scopa lă , cum e sf inţ irea hr i smei , a sfintelor u n t d e -lemnuri , h i ro toni rea clericilor, ded ica ţ i a b iser ic i lor si a a l t a -re lor" , fraţii pot chema pe orice ep i s cop In legă tură canon ică cu Sfântui Scaun , p â n ă când n u m ă r u l c red inc ioş i lor va permite înf i inţarea unei ep i scop i i în ţa ra lor. Astfel se s tabi l i definit iv ju r i sd ic ţ ia b i s e r i c ea scă a decanu lu i din piovincia. o rd inu lu i teuton.. r ( e .

Din cele d i s cu t a t e re iese cu ev iden ţă că până Ia 30 Apr. 1224, d a t a celor pa t ru scr isori p a p a l e , cavaleri i teutoni n'au înfiinţat nici o episcopie; iar delà a c e a s t ă da tă p â n ă la a l u n g a r e a lor, Sep temvr i e 1225; le era cu nepu t in ţă să se g â n d e a s c ă la a şa ceva, cum se va a ră ta mai la vale. T r e b u i e da r să d i s p a r ă oda t ă fabula despre o ep i scop ie în temeia tă de cavaleri i t eu ton i , fabulă ce se r epe tă p â n ă şi în manua le le de şcoa lă , ca de pildă în „Istoria Români lo r" de Th. Aur. Agu-letti , edi ţ ia XIII-a (Bucureş t i 1919) pag . 4 3 : „Cavaler i i Teu ton i au fost dărui ţ i (1211) cu Ţ a r a - B â r s e i din s u d - e s t u l T r a n s i l vanie i , de unde se înt ind sp re sud şi sp re est (până la Şiret) . In această parte ei înfiinţează un episcopat catolic la Milcov, pentru creştinarea Cumaniior". Ep i scop ia de Milcov a fost înf i inţată de a l tc ineva şi mai târz iu .

IX. Pregătirea dezastrului teuton în Ţara Bârsei şt Ţara T r a n s a l p i n ă .

P r ă p a s t i a ce se desch i sese în t re regele Ungar ie i şi c a v a lerii teutoni , nu s'a a s t u p a t cu totul prin p a c e a delà 1222. Acel „furor r eg iu s " care p r ic inu ise a t â t ea p a g u b e cruc ia ţ i lor

•din Ţ a r a Bârse i , va i sbucnî din nou cu pu te re mai mare şi nu se va pu tea potol i prin nici o in tervenţ ie împăc iu i t oa re . Nour i negri se r id ică pe orizontul Bârse i , l â s â n d u - s e s in i s t ru pe c o a s t a „munţ i lor înzăpezi ţ i " , până d incoace în văile C u m a -nie i . Vijelia se p regă tea din mai multe păr ţ i , s p r e a se d e s -lăn ţu i apo i în dep l ină furie a s u p r a mult înce rca tu lu i ordin al -cavaler i lor t eu toni . S c u m p vor plăti Teu ton i i sp i r i tu l de iri-

© B.C.U. Cluj

Pag. 202 CULTURA CREŞTINA Xr. 7 9.

d e p e n d e n ţ ă pol i t ică şi b i se r i cească , de ca re se lăsau conduş i 1

faţă de c o r o a n a şi ep i scopa tu l ungar . Regnaldus, ep i scopu l Trans i lvan ie i , nu pu tea da ui tăr i i

nici f rumoase le veni tur i din Ţ a r a Bârse i , nici p r e t i n se l e s a l e d rep tur i a s u p r a ţ ifiuturilor t eu tone , nici lovi tura pr imi tă d e l à ' Roma din p r ic ina cava ler i lo r teu toni . Ne mai p u t â n d u - s e împotrivi porunci i a tâ t de severe a papi i , de a nu-ş i uzurpa nici o ju r i sd ic ţ ie a sup ra lor, p r e t en ţ i o su l ep i scop nu .vedea alt. mij loc pent ru r e d o b â n d i r e a provinc ie i p ie rdu te , decât i sgon i rea cava le r i lo r a tâ t din Ţ a r a Bârse i , cât şi din p a r t e a o c u p a t a a Cuman ie i . Cu î n d e p ă r t a r e a urgisi ţ i lor musafir i , locuitori i r ă maş i vor t rebu i s ' a tá rne b i se r i ce s t e de r ; u n i i n u l T r a n s i l v a n i e i , ne mai p u t â n d u - s e invoca, în cazul a c e s t a , r j n i c i un privilegiu t eu ton . Nu mai r ă m â n e a , prin u rmare , a l tceva , d e c â t - s ă hi-creze din r ă spu te r i la a l u n g a r e a nep lăcu tu lu i ordin teuton.-M u n c a lui erà u ş u r a t ă prin faptul că erà omul curţi i , favori tul regelui şi al reginei . El se folosi de aceas t ă influenţă, p e n t r u a dobând i delà rege i sgonirea c a v a l e r i l o r 1 ) .

Un alt bă rba t pr imejdios , cu s i tua ţ ie b i s e r i c e a s c ă ma i înal tă , erà Torna, a rh i ep i scopu l de Str igoniu , p r ima tu l U n g a riei. Şi el aveà pre tenţ i i a s u p r a provincie i t eu tone , care se ţ inea de Fundus regius şi, prin u rmare , d u p ă o lege v e c h e , cădea s u b jur i sd ic ţ ia scaunu lu i de St r igoniu . Şi el se s imţia lovit prin acel privi legiu papa l , în v i r tu tea căru ia poses iuni le -eavaler i lor teutoni cădeau sub ju r i sd ic ţ iunea nemij loci tă a Scaunu lu i Apostol ic . Şi el p r imise o a d m o n e s t a r e des tu l d e l ămur i t ă din par tea papi i din pr ic ina ace loraş i cavaler i . Şi el erà convins că pretenţ i i le sa le nu se pot real iza, decâ t p r in î n d e p ă r t a r e a ord inulu i t eu ton , privilegiul p a p a l nepu tându- se^ desfi inţa în alt chip . Nu mai r ă m â n e a deci a l tceva , decâ t s ă lucreze şi el la i sgoni rea cavaler i lor din Ţ a r a Bârse i şi d in păr ţ i l e o c u p a t e de ei d incoace de „munţi i zăpez i lo r" .

O a t reia pr imejdie se r idica din p a r t e a magnaţilor m a ghiar i , d in t re cari cei mai a m e n i n ţ ă t o r i pen t ru Teu ton i e rau cei doi fii ai regelui Andrei , pr incipi i Coloman şi Béla. S ta rea înf lor i toare a provincie i t eu tone , pu te rea ordinului care c reş t ea din zi ce merge , cas te le le în tă r i te cari se r id icau p r o v o c a t o a r e pe culmile Bârse i şi ale Cuman ie i , i n d e p e n d e n ţ a b i s e r i cească

*) Radu Rosetti, Despre Unguri şi episcopiile catolice din Moldova,-în Anal. Acad. Rom. Ser. II. tom. XXVII. Mem. sect. ist. (Bucureşti 1905)267.

© B.C.U. Cluj

Nr. 7—9. CULTURA CREŞTINA. Pag. 203.

de ep i scopa tu l unga r : toa tă aceas tă pozi ţ iune pr iv i leg ia tă a cava le r i lo r t eu ton i s t â rn ià p izma şi îngr i jorarea pu t e rn i c i l o r magna ţ i î na in t ea cărora t r emura chiar nepu t inc iosu l lor r e g e . D o c u m e n t e l e ne spun lămuri t că „ s t a rea înf lor i toare la c a r e a junsese ţara pr in m u n c a ur iaşă a fraţi lor", a s tâ rn i t p i zma şi poftele m a g n a ţ i l o r 1 ) ; ele mai a d a u g ă că lui Béla şi C o -loman, p recum şi celorlalţ i magna ţ i nu le p lăcea mai ales în t inderea te r i to r ia lă a cavaler i lor ' ' ) . Nu pu tem t ăgădu i că şi pa t r io t i smul lor îi împ ingea la măsur i împot r iva pr imejdie i t eu tone .

Nu î n c a p e îndoieală că bărba tu l ce! mai pr imejdios p e n t r u ordinul cavaler i lor teutoni era energicul moş ten i to r al t ronului ungar , Béla, care d o m n i a . î m p r e u n ă cu ta tă l sau, ca un al doi lea rege. î ndure ra t la vederea nepu t in ţe i la care era o s â n dită ce roana , el se ho tă r î să lucreze din răspu te r i pent ru a-i redă pres t ig iul şi puterea , fără ca re Ungar ia era în p r imejd ie de a deveni o r epub l i că c o n d u s ă de magna ţ i . El era c o n v i n s că s l ăb ic iunea cojfoanei provine, In mare p a r t e , - d i n d o n a ţ i u -nile nech ibzu i te ale poses iun i lo r ce se ţ ineau de domen iu l coroanei , si că numa i o r evoca re a aces to r danii va fi în s ta re să r id ice t ronul la vaza, pres t igiul şi pu te rea t e i -se cuv ine . Béla se s imţeş t e chema t să r idice Ungar ia „din sc lav ie la l iber ta te , res tab i l ind demni t a t ea r egească şi l ibert a t ea coroane i , prin desf i inţarea dona ţ iun i lo r nefolosi toare şi-superf lue, cari pe ned rep t se nurnesc v e ş n i c e ' 3 ) . P r inc ip iu l aces ta lovea fără milă şi în cavaler i i teutoni , te r i tor iu l lor fiind socot i t ca apa r ţ i nă to r la Fundus' regius. I n î n t i n d e r e a te r i to r ia lă şi în c reş te rea puteri i t e a t o n e , pr incipele moş t en i t o r vedea o pr imejdie p e r m a n e n t ă pent ru co roana Ungar ie i . T r e buia deci revoca tă dona ţ i unea , t r ebu ia isgonit ordinul din Ţ a r a Bârsei şi din părţ i le Cumâ'niei, t r ebu ia recucer i tă aceas t ă Car tag ine p r ime jd ioasă pentru Ungar ia . Béla î n suş vrea să s t ă p â n e a s c ă ter i tor iul cava ler i lo r t eu toni .

In ce rce t a rea pr ic ine lor dezas t ru lu i t eu ton , nu p u t e m t rece cu vederea ura î n v e r ş u n a t ă a nobilimei maghiare î m p o tr iva a tot ce pu r t ă numele de g e r m a n . Spre a 'n tăr i s cep t ru l

') Hurmuzaki-Densusianu, Documente I. 1, p. 92, sus. s ) Idem ibid. p. 123: la 123-' ragele aducea, drept motiv pentru care-

nu putea restitui Teutonilor tara luată, faptul că „restitutio ipsius terrae,, pro eo quod magna est, mi s filiis et baronibus displiceret".

3 ) Hurmuzaki-Densusianu, Documente I. 1, p. 120- 121 N. 94.

© B.C.U. Cluj

Pag, 204 CULTUKA CREŞTINA. Nr. 7 - 9 .

în mani le bă rba tu lu i ei şi spre a micşura pu te rea nobi l imei magh ia re , care devenea tot mai pr imejd ioasă pen t ru coroană , G e r t r u d a din Meran , cobor î toa re in linie d r eap t ă din Carol cel M a r e 1 ) , soţ ia regelui Andrei , m a m a sfintei E l i sabe te , o femeie cu enerpie de bă rba t , a crezut de cuvi inţă să cheme o mulţ ime de neamur i de ale ei în Ungar ia , mai ales la cur te , î n c r e d i n ţ â n d u - l e funcţiunile c e l e mai î n s e m n a t e şi î nzes t r ându- l e cu diferite dani i . Cu acea s t a , ura magna ţ i lo r maghiar i î m p o tr iva Germani lo r c rescu in aşa măsu i ă că, pe când regele erà într 'o expedi ţ ie în Gali ţ ia , nob i l imea s e resvrât i împot r iva G e r m a n i l o r delà cur te şi-i uc i se a p r o a p e până la unul. Regina î n s ă ş fu omor î tă , iar Béla, moşteni torul t ronului , abia a pu tu t fi mân tu i t din măcelul delà cur tea r e g a l ă 2 ) . To t magnaţ i i s i lesc mai pe u rmă, la 1222, p e Andrei al H-lea să p r imească în „bulla a u r e a " ar t icolul prin care se ho t ă r e ş t e că regele nu poa t e face unui strein nici o danie în bani sau poses iun i fără învoi rea m a g n a ţ i l o r 3 ) . Astfel, din toa te păr ţ i le s e ridică d u ş man i puternic i împot r iva cavaler i lor teu toni , s i l ind prin sfaturile şi pu te rea lor pe rege le Andrei la revocarea donaţ iuni i şi la a l u n g a r e a ordinului t e u t o n 1 ) .

In faţa a t â to r primejdii cari amen in ţau ord inu l şi toa tă o p e r a fui, precum şi p lanul de a c reş t ina pe Cuman i , ma re l e -maes t ru He rmann de Salza recurge la ocro t i rea Pontif icelui R o m a n , rugându-1 să p r imească Ţa ra Bârsei şi Ţ a r a T r a n s a lp ină în „drep tu l şi p rop r i e t a t ea Sfântului S c a u n " 6 ) . Drep t r e c u n o a ş t e r e a aces te i închinăr i , îi ö f t r e câ te două mărci de aur pe f iecare an. Fiind vorba de î nch ina rea unui te r i to r iu d ă r u i t legal unui ordin rel igios, Honor iu al III-lea ii împl i n e ş t e dor in ţa prin bula c u n o s c u t ă „Gra ta Deo et h o m i n i b u s " din 30 apri l ie 1224, pr imind ţara ord inulu i teu ton „în drep tu l şi p rop r i e t a t ea Sfântului Pet ru şi s a n c ţ i o n â n d ca ea să fie în

• ') Montalembert, Histoire de Sainte Elisabeth de Hongrie 1 (Pari»

1876) 198. a ) Dr. I. B. Weiss, Lehrbuch der Weltgeschichte 111. 2. Die christ

liche Zeit II, 1. Häifte, Das Zeitalter der Kreuzzüge (Graz 1879) 402. s ) Idem ibid. p. 403. 41 Papa erà bine informat la 1225, când, dojenind pe Andrei II. că

a năvălit în ţara ordinului, spune că regele a făcut aceasta „quorumdam malignorum instinctu" şi „pravis suggestionibus malignorum", Hurmuzaki-Densusianu, Documente I. 1, p. 91 - 9 2 Nr. 69.

°i „Petistis siquidem, ut terrain Boze et ultra montes nivium... in ius * t proprietatem Apostolicae Sedis recipére dignaremur" (Bula citată).

© B.C.U. Cluj

Nr 7 - 9 CULTURA CK ESTIN A. I'ag. 20.5.

veci sub ocrotirea specială a Sfântului S c a u n 1 ) - Cele d o u a màrci se vor plăti în fiecare an la P a ş t i 2 ) . M a r e l e - m s e s t r u a. mot iva t ce re rea sa prin faptul că, ţara a c e a s t a fiind s u b o c r o t i rea spec ia lă a Sfântului Scaun , c red inc ioş i i se vor a ş e z a mai b u c u r o s în t r ' însa , sp re g roaza păgâni lor , s i g u r a n : a c reş t i ni lor şi folosul c ruc ia te lo r din Ţ a r a Sfântă. Adevăra tu l m o t i v însă erà, d u p ă cum reiese din con tex tu l is toric, pr imejdia în care se aflà ordinui t eu ton în Unga r i a ; D e a l t m i n t e p , paf>a vorbeş te lămur i t d e s p r e „apărarea şi ocrotirea specială"' a ter i tor iului teuton din par tea Scaunulu i A p o s t o l i c PeBtru ace la care cunoaş t e dreptu l canon ic şi o b s e r v a r e a lui s e v e r ă în evul mediu , t lămuri t că pasul m a r e i u i - m a e s t i u erà bine-chibzui t . E c u n o s c u t doa r că, d u p ă legile b iser iceş t i , a tâ t d e r e spec t a t e în acea epocă , bunur i l e imobi le date prin danie-unui ordwţ) re l igios — pia causa —, deveniau eo ipso b u n u r i b i se r i ceş t i — b&na acclesiastica — şi cadeau s u b legea c a n o nică, d u p ă care orice a l i enare a lor erà opri tă , iar o r e v o c a r e a daniei se cons idera ca o a l ienare şi u s u r p a r e a a c e s t o r bunur i . Te r i to r iu l cavaler i lor teu toni erà o a s e m e n e a d a n i e , după cum d o v e d e s c cele două d ip lome regale din 1211 şi 1222. Deaceea , când regele r evocase , la 1221, dania , legea b i se r i cească îl s i leà la res t i tuire . P a p a - i s p u n e v e r d e : „Le-a i luat ţara , dar după aceea le-ai da t -o înapoi , d u p ă cum îţ i erà datoria".*). Spre a p reveni o a doua revocare , , H e r m a n n de Salza ce ruse şi dobândi delà papa confirmarea d ip lomei , p r in care Andrei al II-lea res t i tu ia ţa ra cavaler i lor şi Ie r e p a r a p a g u b e l e s u f e r i t e 4 ) . D e a c u m a , regele nu mai pu t ea r e v o c a dona ţ ia , fără a lovi în au to r i t a t ea Sfântului S c a u n 6 ) .

Când însă mare l e -maes t ru văzu că nici confirmarea nu ofere chezăş ie destul de s igură împotr iva pu tern ic i lo r d u ş m a n i

') „Vestris ergo piis precibus bénignius annuentes, praefatam terram in iu» et proprietatem beati Petri suscipimus et earn sub speciali Aposto-licae Sedis protectionê ac defensione perpetuis temporibus permanere sancimus" (ibid.).

! ) Hurmuzaki-Densusianu, op. cit. p. 8 5 - 8 6 N. 63: bula „Grata D e o et hoininibus". m

3 ) Hurmuzaki-Densusianu, Documente 1 I, p. 118: ipsam tandem: restituisti postmodum, ut debtbas.

4 ) Bula confirmării „Quum a nobis petitur" d:n 16 fevr.1222, Hurm. op. cit. p 76 77 N. 65.

') Id. ibid. p. 77: Nulii ergo ornnino hominum liceat hanc paginam, nostrae confirmationis infringere, vel ei ausu temerario contraire.

© B.C.U. Cluj

Pag. 206. CULTURA CREŞTINA. Nr. 7 - 9 .

ai ord inulu i , el r e c u r se la un nou mijToc de ^apăra re , unicul mijloc ce-i mai r ă m â n e a : el închină Scaunulu i Apostol ic ţ a ra p r imi tă în danie delà regele Ungar ie i . Efectul jur idic al a c e stei închinăr i era in tang ib i l i t a t ea teri toriului t eu ton , care cădea s u b ocro t i rea şi a p ă r a r e a specia lă şi nemij loci tă a Scaunu lu i Apostol ic . Nici dona to ru l nu mai pu tea revoca dan ia , fără a lovi în „drep tu l şi p r o p r i e t a t e a " Sfântului Scaun , care era cons ide ra t ca cea mai mare au tor i t a te din lume. Pasu l lui H e r m a n n de Salza era , deci , b ine chibzui t , mai a les în comb ina re cu sub t r age rea de s u b jur i sd ic ţ ia ep i scopa tu lu i ungar .

Dar tocmai aces t pas al mare lu i -maes t ru ho tă r î definitiv s o a r t a cavaler i lor teu toni . B ă n u i a l a m a g n a ţ i l o r şi a regelui cum că ordinul ar năzui la nea t â rna re , pă rea în tă r i t ă prin a c e s t e măsur i luate de Teu ton i . Duşmăn i i l e înteţ i te prin a tâ tea uneltiri , t r ebu iau să i s b u c n e a s c ă oda tă pe faţă; ura şi ambi ţ i a magnaţ i lor magh ia r i , p r ecum şi spec t ru l independen ţe i t e u t o n e în creierii Carpaţ i lor , t r ebu iau să d u c ă n e a p ă r a t la o î ncă i e ra re făţ işă; vijelia p regă t i t ă de a tâ ta v reme , t rebuia să se d e s c a r c e oda tă .

X . Al d o i l e a c o n f l i c t t e u t o n o - m a g h i a r . A l u n g a r e a c a v a l e r i l o r t e u t o n i .

Alea iada est. Cavaler i i t eu toni t rebuie să p ă r ă s e a s c ă Ardealu l şi Ţ a r a T r a n s a l p i n ă . Andrei al 11-lea începe prin a le face. diferite greu tă ţ i , a le cere îndator i r i necupr inse în actul danie i , a-i in t imida , a-i a m e n i n ţ a 1 ) . Moles tă r i le din pa r t ea regelui şi samovoln ic i i l e din pa r t ea s lu jbaş i lor săi se r epe tau des , cu toa tecă p a p a , informat d e că t ră p r ecep to ru l cava le rilor, i n t e rvenea adesea pent ru a a p ă r a o r d i n u l 2 ) . Andrei cău t a să se justifice îna in tea lui Honor iu , p l â n g â n d u - s e că ord inul teu ton a t r ecu t pes te grani ţe le ter i tor iului dăruit , „ o c u p â n d câ te -va din poses iun i le s a l e " 3 ) . Atunci p a p a dă ordin cavaler i lor să res t i tue regelui tot ce au o c u p a t fără

l ) Hurmuzaki-Densusianu, Documente I. J, p. 89 N. 67. *) Idem ibid. p. 91 scrisoarea papii către rege, Tivoli 12 iunie 1225:

Frequenter autem ipsorum fratrum recepimus querimoniam, quod ipsos super terra eadem indebiteÄiquietas, ef frequenter tibi super hoc direxi-mus scripta nostra, rogantes et exhortantes, ut super hoc ab eorum inquiétât one de'iisteres.

3j Idem ibid. p. 91: Egressi fines posseasionum... quasdam ex tuis possessionibus occuparant.

© B.C.U. Cluj

Ni\_ 7 J :_9^ CULTURA CKKŞTINÂ Fag_ 1jo7 1

d a n i e ş i . s ă nu mai o c u p e nici o pose s iune r e g a l ă 1 ) . C u r â n d însă Honoriu al III-lea se putu convinge , că e numa i o mis t i f icare la mijloc: regele vrea să le re t ragă dona ţ ia şi să-i a lunge din t a r ă 2 ) .

Fără a a ş t ep t a j u d e c a t a Pontific%lui Roman, regele, sfăt u i t de magnaţ i i s ă i 3 ) , se ho t ă r e ş t e a da lovi tura f inală. El re t rage dona ţ i a şi s o m e a z ă ordinul să p ă r ă s e a s c ă de b u n ă voie ţara,* dacă nu vo ieş te să fie co t rop i t de oşt ir i le regale-Maes t ru l local , numi t şi p recep tor , îi r ă s p u n d e că, în v i r tu tea a scu l t ă r i i da tor i te ^Pontificelui Roman şi mare lu i -maes t ru , ei nu pot pă răs i s u b nici o a m e n i n ţ a r e pămân tu l hărăzi t lor, p â n ă nu va veni o po runcă în aces t s ens din par tea S c a u nului Apos to l ic sau a m a r e l u i - m a e s t r u *). Atunci regele r idică o a r m a t ă n u m e r o a s ă de pedes t raş i şi călăreţ i , şi năvă l e ş t e în Ţ a r a Bârse i , pe care o o c u p ă toa tă , afară p o a t e de bu rg -u r i , î m p u n â n d u - i dări şi chel tuel i eno rme . Ţ a r a e p răda tă , j ă -fuită şi pus t i i tă ca pe v remea năvăl i r i lor c u m a n e . F o r ţ â n d C e t a t e a - B r a n u l u i , oş t i r i le regeşt i t rec „Munţi i Zăpezi lor" şi s t r ă b a t până la P,odul Dâmbovi ţ i i , unde se r idica, după toa te

' p robabi l i tă ţ i le , cel mai p u t e r n i c din toa te bu rg -u r i l e t e u t o n e , Castrum munitissimum. Ce ta tea e lua tă cu asa l t ; cavaler i i şi oameni i lor sun t a runca ţ i afară din b u r g ; pa r t e d int re ei îşi g ă s e s c moa r t ea s u b ziduri le cetăţ i i , pa r t e sunt răni ţ i , p a r t e a runca ţ i în t e m n i ţ a 5 ) . Aceas ta s'a pe t recut în p r i m ă v a r a anului 1225 e)-

l ) Ibid.: Nosque per litteras nostras mandavimus e s d e m , ut cum eos non deceat invadere aliena, et ipsas possessiones tuae celsitudini restituèrent, et ab oecupatione aliorum bonorum tuorum de cetero absti-nerent.

' 2 ) Id. ibid. p. 9 1 - 9 2 . 8) Idem ibid. p. 91: quorumdam malignorum instinctu. 4 ) Hurmuzaki-Densusianu, Documente I. 1, p. 89 N. 67. 6) Idem ibid. p. 91: terram ipsam in grandi et gravi equitum et pe-

ditum multitudine intravisti, adeoque gravasti ipsos fratres et eorum homines exactionibus et expensis . . . Quoddam q u o q u e Castrum, quod ultra montes nivium multis construxerant laboribus et expensis, cccupasti per violentiam, fratribus eorum ab eodem eiectis; et cum homines tui quosdam fratres et homines eorumdem occiderint, quosdam vulneraverint, et quosdam carceri mancparint, tu ab eis humiliter requis tus, ut super his eis satisfied faceres, querimonias eorum et preces pen tus obaudisti i Honoriu •1 lll-lea către Andrei al II-lea, 12 iunie 12251

*) Papa scrie la i2 iunie 1225 că faptul de mai sus s'a petrecut „nuper", id. ibid. p. 91

© B.C.U. Cluj

fag 208 CULTURA CREŞTINA Nr 7—9. f i

Si tua ţ i a crit ică a cava le r i lo r e a d u s ă imedia t Ia c u n o - ^ ş t in ţa Sfântului Scaun . P a p a se şi g r ă b e ş t e a-i luă în a p ă r a r e ^ In sc r i soa rea din 10 Iunie 1225, Honor iu al III-lea l audă s ta - ' ^ torn ic ia fraţilor caval%ri în mijlocul a t â to r prigoniri şi-i în-«â d e a m n ă să nu p ă r ă s e a s c ă în nici un chip ţa ra dă ru i t ă l o f ^ fără a fi pr imi t mai întăiu învoi rea Scaunu lu i apos to l i c s a u § a m a r e l u i - m a e s t r u , în ş t i in ţ ându- i t o toda tă Că a intervenit la.'J rege în favoarea l o r 1 ) - Bu la prin care Pontif icele Roman jl in te rv ine pent ru a ocrot i ordinul t eu îon , ,e înc red in ţ a t ă lega-Jj tului apos to l i c în Ungar ia , care t r ebu ia să a t ragă a t e n ţ i u n e a ^ regelui că, în caz de îndără tn ic ie , cu t oa t ă s t ima pe care r> j d a t o r e ş t e demni tă ţ i i regale, Sfântul S c a u n se va r idica fărăT • i c i o şovăi re pen t ru d rep tu r i l e ordinului t eu ton , fiind v o t b a %

de a p ă r a r e a unei danii făcute B i se r i c i i 2 ) . In bu l a a d r e s a t ă ' J regelui , p a p a se p lânge de toate moles tăr i le şi nedreptăţ i le- | p r ic inu i te cavaleri lor , p u n â n d în relief invazia t rupe lo r m a - ~J gh ia re în Ţ a r a Bârse i şi cucer i rea unei cetăţ i de d incoace de k Carpa ţ i . Ames t ecând î n d e m n u l şi dojana . pă r in t ească cu a u -to r i t a t ea de c a p sup rem al Bisericii , Pont if icele Suve jan ce re^ j j ca Andrei să 'nceteze oda t ă cu p r igon i rea că lugăr i lor t eu ton i £ să le r epa re toa te pagube le pr ic inui te , să le dea înapoi b u r g - u l i c u c e r i t 3 ) , şi să- i lase a trăi în pace în t re l imitele s tabi l i te în- ~ d i p l o m a donaţ iuni i . D a c ă e a d e v ă r a t — con t inuă înaltul P o n - . tifice — că' ordinul t eu ton a depăş i t ho ta re le s tabi l i te în» actul danie i , pămân tu l ocupafe pe n e d r e p t i se va rest i tui fără. întârziere , căci, p recum nu se p o a t e to lera ca fraţii t eu toni să. fie despu ia ţ i de avutul lor legit im, astfel e de da to r i a papii" să ape re toa te d rep tu r i l e regale . Sp re aces t s c o p a scr i s şi fraţilor, d â n d u - l e po runca severă de a res t i tu i imed ia t r ege lu i or ice p ă m â n t ar fi o c u p a t pes te ho ta re le s tab i l i te . Pen t ru a ' aflà adevăru l în a c e a s t ă pr iv in ţă , Honor iu al III-lea a d u c e la c u n o ş t i n ţ a regelui că a o rându i t o anche t ă la faţa locului , î n să r c inând cu aceas t ă afacere pe abaţi i c is tercieni delà L ine wel t , Eg re s şi Kerz. Regele e invi ta t şi el să t r ima tă de l ega ţ i la a cea s t ă c e r c e t a r e 1 ) -

'1 Hurmuzaki-Densusitflu, Documente I 1, p. 89 - 90 N. 67. *) Idem ibid. p. 90 N. 68 scrisoarea papii către legatul apostolic,, «

Tivoli 12 Iunie 1225. 3 Se yede dar cji celelalte cetăţi n'au fost cucerite. 4) Idem ibid., p. 91 - 93 scrisoarea papii către regele Ungariei, Tivolit

12 Iunie'1325. Aceeaş dată-are şi scrisoarea către cei trei abaţi, ibid p. 93 N. 70. © B.C.U. Cluj

Nr. 7—9. ClILTUKA CKKŞTINÂ. Pag. 209

Cerce t a r ea p resc r i să de p a p a t r ebu ia să se facă d u p ă d i p l o m a donaţ i unii din 1222, în vir tutea . căre ia cavaler i i se pu t eau în t inde d incoace de Carpa ţ i până 'n D u n ă r e şi Şi re t . Aceas t a nu- i p rea conven iä lui Andrei , care , cum vom vedea , nu vrea să ştie nimic, sei puţ in de fapt, d e s p r e o în t indere a cava le r i lo r d incoace de Carpa ţ i . De aceea îl şi vedem a m â nând anche ta şi cău tând să câş t ige pentru s ine pe abaţ i i ciştercieni , însă rc ina ţ i cu ce r ce t a r ea hotarelor . Anche ta fusese po runc i t ă la 12 Iunie 1225, iar Ia sfârşitul lui Augus t nu se făcuse încă nimic. In s ch imb , pe la sfârşitul lui August , s o seş t e la Roma un t r imis spec ia l al regelui , anume** F loren ţ iu , c u s t o d e l e capi tulului de Orod , a d u c â n d cu s ine şi o s c r i soa re de là abaţ i i c iş terc ieni . P e n t r u a a p ă r a îna in tea papi i pe r e -

.gele său, Florenţ iu r idică u r m ă t o a r e l e acuze împo t r iva cava lerilor t e u t o n i : 1. Regele dă ru i s e ordinului un ter i toriu „ n u m a i de 30 de p lugur i " — tr iginta d u m t a x a t a r a t r a —, da r cavaler i i , ^nemulţumiţi cu a tâ ta , au ocupa t mult mai mult din p o s e s i u nile r ega le ; 2. Cavaler i i se poar t ă rău cu oameni i regeiui ,

I pr inzându- i , s to rcându- i pe ned rep t şi moles tându- i în mul te al te chipur i in ju r ioase ; 3. Ei nu o b s e r v ă condi ţ iuni le i m p u s e d e rege ' la in t ra rea lor în Ungar ia , mai a les cu pr ivire la a r t icolul d e s p r e monedă . Astfel s t ând lucruri le , Andrei cere pr in t r imisul său ca Teu ton i i să fie mul ţumiţ i cu cele „ t r e i -,zeci de pluguri* de pământ , şi res tu l să-1 dea înapoi , iar în t re limitele acelui ţ inut să obse rve condi ţ iuni le i m p u s e şi să nu

.se lege de oameni i r e g e l u i 1 ) . Cam a c e l a ş cup r in s îl a re şi s c r i soa rea abâţ i lor c iş terc ieni . cari mai p o v e s t e s c că, la o î n t runi re a lor şi a câ torva fraţi t eu ton i în faţa . regelui , aceş t i a din urmă au af i rmat că nu vor ceda nimic din ţ inutul o c u p a t şi că sunt ga ta a-şi a p ă r a moşia cu armele în m â n ă 2 ) .

E de obse rva t aici că nici solul regesc , nici abaţ i i c i ş terc ieni nu vorbesc desp re intenţia regeiui de a a lunga d in Ungar ia pe cavaleri i t e u t o n i ; in tenţ ia a cea s t a însă se p o a t e bănui din des tă inu i rea făcută la Roma de* că t re informatori i p a p i i : pent ru regele Andrei , Teu ton i i sunt „foc în sân, ş o a

r e c e în t ra is tă , ş ea rpe în p o a l ă " 3 ) . Aceste informaţ iuni fac

') Hurmuzaki-Densusianu, Documente 1. 1, p. 94. ') Id. ibid.: in pugna propter hoc potius mori vtllent, quam resti-

tűére ea. •) Id. ibid.: tamquam ignis in sinu, mus in pera et serpens in

gremio". Mus in pera e tradus d« dl Iorga (Studii şi documente I II, •p. XI) prin „şoarecele în pară!"

© B.C.U. Cluj

Pag 210 CULTURA CREŞTINA Nr. 7 - 9

impres i e a s u p r a Pontif icelui Roman şi-1 ind i spun împotr iva^ Teu ton i lo r . In te rmini c am severi la ad re sa că lugăr i lor t e u toni , Honor iu al III-lea p o r u n c e ş t e , ia 1 Sept . 1225, e p i s c o pului de O r a d e şi celui de R a a b ( I a u r i n ) ' s ă se t r anspo r t e la fa ţa locului şi să cerce teze gramiţele hotÂrîte pr in d a n i a r e gească , p r e c u m şi adevăru l ce lor la l te învinuir i , şi să s i lească pe fraţii cavaleri , chiar pr in p e d e p s e b iser iceş t i , fără d r e p t de apel, să fie mulţumiţ i cu p ă m â n t u l cup r in s în t re ho ta re le s tabi l i te prin actul de danie şi să observe condiţ i i le i m p u s e 4 ) .

Incurând î n s * p a p a t rebui să se convingă de a d e v ă r a t a s t a re a lu i rur i lor . Regele s p u n e a , prin solul său, că a dă ru i t ord inulu i un ţ inut de „30 de p lugur i " , făcând aluzie pr in a c e a s t a la în tă iul act de danie , 1211, prin care le dă ru i a n u m a i Ţ a r a Bârse i . Aceas t a e o taci tă r evocare a actului d e dan ie din 1222, pr in care Ie d ă d e a d r ep tu l de a se ' n t inde d incoace de Carpa ţ i p â n ă la Şiret şi D u n ă r e . E lămuri t doa r că ter i tor iul cup r ins în t re g ran i ţ e le Bârsei p â n ă la D u n ă r e şi Ş i re t în t rece mul t măsu ra de „30 de p lugur i " . Acuza în t â i a deci cupr inde o mist i f icare . Celelal te învinuir i ara tă sp i r i tu l de i ndependen ţ ă şi e m a n c i p a r e a cavaler i lor . Atâta p a r e s igur din aces te acuze că Teuton i i nu voiau să r e c u n o a s c ă s u v e r an i t a t ea regelui mai ales pes te păr ţ i le cucer i te de dânş i i 1

d incoace de Carpa ţ i . De fapt, aces te părţ i ale României d e astăzi nu erau ale coroanei unga re şi regele n'ave'à nici un d rep t a supra lor. Astfel înv inui rea că Teu ton i i au o c u p a t d in coace de munţ i părţi de posesiunile regelui, nu este jur id ică . Adevăra te l e pricini ale confl ictului le-am expus" mai sus .

De da ta a c e a s t a conflictul nu se ap l anează . Soa r t a c a valer i lor e hotăr î tă . Andrei n'a a ş t e p t a t nici m ă c a r î n toa r cerea solului din Roma cu r ă s p u n s u l p a p i i ; nu-i mai t r e b u i a nici ö anchetă , nici o ce r ce t a r e a hotare lor , nici o î m p ă c a r e ; el vrea să s fâ r şească oda tă cu ace ia cari îi erau „foc în sân,, ş o a t e c e 'n t ra is tă , ş e a r p e 'n p o a l ă " . La începu tu l lui S e p t e m vr ie 1225, dan ia e r e t r a să în î n t r e g i m e şi definitiv; cavaler i i sun t a lunga ţ i cu forţa din Ţ a r a Bârsei şi din Ţ a r a T r a n s a l p ină , sp re a nu se mai în toa rce n ic ioda tă . D o u ă sau trei zile d u p ă p l eca rea din Roma a solului regesc Florenţ iu , sosià şi T e o d o r i c la p a p a „despu ia t de ţa ră şi a lunga t d in t r ' însa cu

4 ) Hurmuzaki-Densusianu, Documente I. 1, p. 94.

© B.C.U. Cluj

Nr. 7 - 9 . CULTURA CREŞTINA Pag. 211.

fraţii s ă i " O T o a t e intervenţi i le Pontificelui Suprem la cu r t ea şi magnaţ i i u n g a r i 2 ) au r ă m a s zadarn ice . Cavaler i i s'au d u s şi nu s'au mai în tors nici oda tă .

Dr. loan Ferenţ.

însemnări.

R a p o r t u r i l e n o a s t r e d i p l o m a t i c e c u V a t i c a n u l . Actualul p re şed in te al Republ ic i i F ranceze , luând s u c c e s iunea lui C lemenceau , a declara t , că a tunci , când va c rede eă. a sosi t vremea-, guvernu l va p r ezen t a P a r l a m e n t u l u i un proiec t de lege pent ru re încopc ie rea relaţii lor d ip lomat ice cu Vat icanul . Spre acest scop a t r imis la Roma pe Doulce t , care a pus pr imele baze pent ru în ţe legere , iar pen t ru c a n o n i zarea Ioanei de Arc a t r imis pe fostul minis t ru de e x t e r n e , acel care a sc r i s o a şa de f rumoasă biografie a sfintei, pe Gabr ie l H a n n o t a u x . Tra ta t ive le au îna in ta t în asa m ă s u r ă , încâ t che s t i unea se cons ideră ca rezolvi tă şi comis iunea p a r l a m e n t a r ă a t r ebu i t să d i scu te budge tu l necesa r pent ru a m b a s a d a f ranceză de pe lângă Vat ican. D u p ă lungi d iscuţ i i , comis iunea a vota t pr imirea budge tu lu i şi a p rezen ta t Canaerii un raport , a cărui va loare creş te prin faptul , că însuş i Mille-r and a făcut pa r t e din comis iune . Scoa tem din el câ t eva pasagi i , cari ne pa r mai impor tan te . „ P a p a l i t a t e a " , aice r a por tu l , ţ ine un loc mult mai î n s e m n a t în lume, decâ t ca un Stat , fără o a r e c a r e copi lăr ie , ori fără oa reca re pr imejdie , să p o a t ă p re t inde , că nu o bagă în seamă. . . Cine va îndrăzn i să t ă g ă du iască , că Papa l i t a t ea nu e o pu te re m o r a l ă în t o t d e a u n a c o n s i d e r a b i l ă ? Nu es te oare ea s ingura forţă mora lă , ca rea , e m a n â n d d in t r 'un centru unic şi p e r m a n e n t , lucrează în t oa t a lumea prin mij loace ident ice , coo rdona t e şi desăvârş i t doci le? Mai poa t e fi a b s e n t ă F ran ţa din cercul d ip lomaţ i lor , cari r e -

*) „Praeceptor domorum ipsius hospitalis . . . secundo vel tertio die,, quo nuntius tuus a nobis licentiam ad te redeundi receperat, ad nostram venit praesentfîm, spolistus terra, prout dicebat, eadem et ab ea. cum. fratribus suis violenter eiectus" Scrisoarea papii cătră regele Ungariei,. 17 Februarie 1226, Hurmuzaki Densuşianu, Documente I 1, 98. Vezi şi p. 95, nr. 72.

2 ) Iată lista intervenţiilor cunoscute din colecţia Hurmuzaki-Densusianu, Doc. I 1, p. 95, Nr. 72; 96 Nr. 73; 99 Nr. 74; ibid. Nr. 75; 114 Nr. 90; 117 Nr. 91; 121, Nr. 95; 123 Nr. 96; 129 Nr. 102.

© B.C.U. Cluj

Pag 212. CUL TU KA CK ICS-TINA Nr. 7 9

pre-zintă a p r o a p e toa te s ta te le din lume pe lângă Sfântul S c a u n , unde ei observă , ascul tă , vo rbesc şi l u c r e a z ă ? . . Mai p e sus de toa te , s t a tu tu l cultelor din Alsa ţa şi Lorena ne ob l igă să în t re ţ inem rapor tu r i d i rec te cu guvernu l pontifical... •Când au pu tu t veni a c a s ă Alsaţa şi Lorena , guvernu l îe-a p r o m i s so lemn, că tradiţ i i le , c redin ţe le şi cu l te le lor vor fi r e s p e c t a t e cu scrupulozi ta te . . . Concorda tu l e apl ica t în în t re g i m e în provinci i le redobândite. . . , iar exerci ţ iul lui r ec l amă relaţii pub l i ce oficiale cu Sfântul S c a u n " (Vezi La France et ia Sainte Siège în Documen ta t i on Ca tho l ique Anul II. T o m . 4 Nr. 76 p. 70 şi urr.).

Ce pu te re mare este Sfântul Scaun , a doved i t -o r ăsboiu l . Deş i s'au chel tu i t s u m e enorme, şi s'a lucrat pe s t e măsu ră p e n t r u a p rezen ta pe P a p a ca germanofi l , şi orice p a s făcut d e dânsu l pen t ru împăcarea popoa re lo r era a ră t a t ca p r ie ten ie i a t ă de pu te r i l e centra le , chiar dacă el nu le putea fi de nici un folos, şi mai a les in v remur i , când ele erau încă foarte/ t a r i : nici o pu te re morală nu a dat dovezi în aces t r ă sbo iu , că vrea şi poate să facă ceva, decâ t numai Sfântul S c a u n . Şefi ' locali ai celorlal te religii erau s imple une l te în m â n a guve rne lo r , sau, ceea ce denotă o şi mai mare sărăc ie de d u h : în mâna ocupan tu lu i . Alta a fost p u r t a r e a Pape i . Cei r ămaş i în teri tori i le a junse sub călcâiul v ră şmaşu lu i , femeile r â m a s e s ingure , prizonieri i din toată lumea , de cari s'a şt iut în V a

t i c a n , bolnavi i şi răniiii din toa te ţă ile, regiuni le d i s t ruse şi copii i p ier i tor i de foame pe urma răsbo iu lu i sun t g lasur i le nes t inse , cari vor s p u n e dm neam în neam, ce p u t e r e mare mora lă es te S c a u n u l Apostol ic . Din gura aces to ra va afla o m e n i r e a î n t r eagă , că pe ţ ă rmul d rep t al T ib ru lu i es te un păs to r , ta tă comun şi adevăra t pen t ru toţi oameni i .

T a t ă fiind aces ta pentru toa te popoare le , e lucru firesc, că pe lângă dânsul se învâr tesc r ep rezen tan ţ i din toa te s t a t e l e , nu numai de ai celor ca tol ice , ci şi de ai Rusiei o r t o doxe , şi chiar de ai Japoniei păgâne . Da. căci şi în Vat ican s e face pol i t ică. Numai cât polit ica din Va t i can , ori ' cât ar fi ea de fină, diferă de altă politică. Oameni i Vat icanulu i sun t preoţ i i cei mai buni , cei mai dis t inşi . Un Rampo l l a era pe r fect convins , că slujba ce o aduce biser ic i i , în cal i tate de s e c r e t a r de s tat , t r ebue să fie tot a şa de c u r a t ă , ca şi jer tfa l i turgică , pe ca re o aducea în f iecare d iminea ţă cu o d r a g o s t e î n t i ne r i t oa r e . Diplomaţ i i Vat icanulu i nu î n c u r c ă iţe şi nu

© B.C.U. Cluj

_JJr. *'9^_ CULTURA CŢ_EŞTINA__ ^g-J^JL-

b a g ă intrigi , ci c au t ă să convingă pe om d e s p r e d r e p t a t e a cauzei , ce o sus ţ in . Ei nu au n imic de tâ rguia la , decâ t d o a r ches t iuni de mici a m ă n u n t e , fiind ei perfect conşt i i , că s u n t numa i slugi ai Domnulu i , şi vai loi de nu vor apă ra l i be r t a t ea şi de svo l t a r ea b iser ic i i !

Nefiind rep rezen tan ţ i i unei puter i lumeşt i , ca rea c a u t ă t o t d e a u n a in te resu l său în de t r imentu l al teia , ori , dacă v r e - o ţ a r ă are ceva câş t ig din a d e r a r e a la poli t ica al teia , e tot numai un in teres r e s t r âns , cât îl î ngădue cel mai mari", — Sfântul Scaun are şi o influenţă mai mare a s u p r a oameni lor . Scopul lui e să-i facă pe oameni mai buni , mai cinstiţi şi mai harnic i , şi c o n d u c â n d u - i pe calea s igură a a d e v ă r u l u i ^ sâ-i ducă la fericire. De aceea nici o pu te re din lume nu are t r ece rea , ce o are Papa . Acest lircru îl măr tur is i Chiar D o m n u l lorga, înda tă la începutul răsboiu lu i , înv inovă ţ ind pe Sfântul Pă r in te , de ce nu a luat în mână biciul afurisenie» •şi să lovească în cei ce au des lăn ţu i t răsboiu l . Z icând aceas t a , a t r ibue Sfântului Pă r in te au to r i t a t ea s u p r e m ă pes te p o p o a r e l e be l igeran te . — Poa te îi va fi s c ă p a t , D l u i lorga t e l eg rama , ce Piu al X-lea a fost a d r e s a t - o împăra tu lu i F ranc i s e Iosif, în care s tă ru ie din toa te pu te r i l e s'ă împ ied i ce răsboiu l , de ca r e îl face r ă s p u n z ă t o r . Să nu se uite nici împre jurăr i le mor ţ i i Sfântului Păr in te , care a fost cea dintâiu victimă a răsboiu lu i , . pe care in ima lui de ' pă r in te comun al creş t ini lor fratricizi nu 1-a pu tu t supor t a .

Răsboiu l s'a t e rmina t şi a sos i t v remea refacerii . Alcătuitorii t ra ta te lor aşa numi te de pace , au cău ta t să ceară şi p ă r e r e a Sfântului Scaun în în jghebarea operi i lor, şi , deşi nu e suve ran cu ţară l imitată, P a p a încă a fost a d m i s în Liga Naţ iun i lor . Şi ca să vedem, că la ai noştr i i î ncă nu l e -a s c ă p a t i m p o r t a n t a ' s i t u a ţ i e a Sfântului Scaun , Domnu l Vaida , care a p leca t la Par i s cu cel mai cura t g â n d : de a servi pa t r i a cât se p o a t e mai b ine , a dat o deoseb i tă a ten ţ june M o n s e n i o rului Ceret t i , s ec re ta ru l Congrege ţ iun i i pen t ru afaceri le e x t r a o rd ina re a Va t icanu lu i .

România , cum spunea şi un pr ie ten f rancez, a a juns să fie o pu te re mare catol ică, — des igur cea mai mare pu te re c a t o lică din orient , n u m ă r â n d ea a p r o a p e la 4 mi l ioane de catol ic i . Aceştia nu sunt , ca şi puţini i polonezi , nemţi , ungur i , turci şi ch ia r evrei , cari , ca să a runce ţ ă rână în ochii Românilor , se „ romanizau" , luând un n u m e în -escu , şi b o t e z â n d u - s e o r t o -

© B.C.U. Cluj

Pag. 214. CULTURA CREŞTINA. Nr. 7—9.

d o c s i : Ce buni români au fost aceş t ia , s'a văzut în v r emea ocupa ţ i e i şi în lagărele de pr izonier i ! Curţ i le mar ţ ia le nu ş i - a r . i sprăvi lucrul î ncă în mulţi ani de zile, de ar lua pe f i e c a r e v

din aceş t i a la ce rce ta re . România e o ţară na ţ iona lă , ca rac te ru l aces ta t r e b u e să

se obse rve pes te tot în t insul ei şi în toa te ins t i tu ţ iun i le de p e pământu l ţări i . Dar, în afară de Români , z mai lăsat D u m nezeu în ţara a c e a s t a şi alte n e a m u r i de oameni , cari nu sunt veni tur i , ca greci i şi bulgar i i şi evreii , veniţ i cu b o c c e a u a în s p a t e ca să se îmbogă ţ a scă , ci au îngropa ţ i în p ă m â n t u l , ca re azi formează ţa ra r o m â n e a s c ă , pe moşii şi s t r ămoş i i lor, că rora deci nu Ii-se poa t e spune , că sun t s t re ini . Dintre cei de al tă religie decât cea o r todoxă , sunt un milion şi j u m ă t a t e de uniţi , apoi vreo d o u ă . mi l ioane de catol ic i" de rit latin, cari r e c u n o s c de cap văzut al biserici i pe P a p a de là Roma. C h ç - , s t iun i le , cari p r ivesc nu numa i b iser ica , ci şi s ta tu l , t r ebue să se rezolve în cea mai b u n ă în ţe legere între cei doi inte«-resa ţ i . Ca ele să nu sufere a m â n a r e , şi ca in te rese le a m â n -d u r o r păr ţ i lor să fie sa lvgarda te , România a t r imis Ia Vat ican pe Domnu l Dimit r ie Pe i inescu , cu r ang de min i s t ru p l en ipo tenţ iar , iar Sfântul Scaun a .trimis la Bucureş t i pe Esce len ţa Sa F r a n c e s c o Marmagg i , a rh i ep i s cop t i tu lar de Adr ianopol , în ca l i ta te de nunţ iu apos to l i c .

Prezenţa nunţiului apos to l ic e un in teres n a ţ o n a l , s u n u m a i pen t ru aşezarea pe baze s ă n ă t o a s e a chest iuni lor , ce i n t e r e sează în comun biser ica catol ică si s ta tul român , ci si pen t ru a a s tupa gura a t â to r „al iaţ i" , veniţi din Anglia şi Amer ica , pent ru a cerce ta t r a t a m e n t u l , de care se bucură îh ţ a ra n o a s t r ă minor i tă ţ i le e tnice şi rel igioase. Dacă Sfântul P ă r i n t e va fi lndes tu l i t cu poli t ica, ce o u rmează guvernul român fată de catolici , — mino r i t a t ea cea mai n u m e r o a s ă si mai considerabi lă , — glasul a tâ tor mis ionar i angl ican i şi jo int- iş t i va înce ta delà s ine.

Impres ia , ce ne-a făeut-o Domnul ministru Pennescif-dela începu t , a fost toar te bună . Omul aces ta crede, că a d u c e p re ţ ioase servicii Ţăr i i , p u n â n d u - o în cele mai p r ie t inoase re-» la ţ iuni cu Sfântul Pă r in te . Pent ru dânsu l , slujba de minis t ru p l en ipo t en ţ i a r la Vatican nu e numa i o ches t ie de meser ie , ci-şl face din ea o ches t iune de nobilă dator ie . Cât de mul,t p r e ţue ş t e dânsul aşezarea nunţ iului la Bucureş t i , o a ra tă r e -c e p ţ i u n e a ex t r ao rd ina r de impozan tă , ce i-a făcut -o în Grand

V . © B.C.U. Cluj

Nr. 7 '9. CUL'l'UKA CREŞTINA. t'ag 215.

Hotel din Roma, la care a luat par te multa lume din sferele mai îna l te ale Vat icanulu i , în frunte cu Cardinal i i G a s p a r r i si Mar in i .

* Astăzi , t r imisul Sfântului S c a u n e deja la pos tu l său.

D a c ă sos i rea lui r ă s p u n d e unei neces i tă ţ i de s tat , ca Români , uni ţ i nu numa i prin sânge , ci şi pr in credin ţă vie cu Roma, îl p r imim cu cea mai înf lăcăra tă d ragos te . Ni-s 'a s p u s de n e n u m ă r a t e ori, că am făcut unirea cu P a p a numai din m o tive pol i t ice . Chiar dacă ar fi a şa (cel ce ş t ie , ce es te c r e d i n ţ a : d a r de sus delà Dumnezeu , şi vede roade le unir i i , cari în „ n e u n i r e " nu erau, nu poa t e vorbi aşa ! ) , nu am făcut nici o g r e ş a l ă , l egându-ne de s c a u n u l lui Pe t ru , a cărui pr ie tenie o cau tă ţ a ra noas t r ă . P rezen ţa nunţ iu lu i în Capi fa la Românie i e o ga r an ţ i e pen t ru sufletete t imide , că nici unul din d r e p t u rile noas t r e nu vor fi ş t i rb i te ; ele vor fi r e spec t a t e , şi c red in ţa catol ică nu va mai fi expusă unor atacuri ne săbu i t e . Acum se va da ţării aşezarea definitivă a ches t iun i lo r re l ig ioase şi cul tura le , cari după doi ani delà înfăptuirea Românie i mari nici un p a s nu au mers îna in te .

Cu totul devota ţ i Scaunu lu i Papa l , ca Români , car i ne iubim neamul şi sun tem ga ta a face totul pen t ru înă l ţa rea •lui, celui ce reprez in tă în mijlocul nost ru p e * p i a t r a neclăt i tă a convinger i lor şi pe Păr in te le tu turor neamuri lor , îi zicem din tot sufletul :

Bine ai veni t ! Dr. loan Bălan.

Cronica.

Cfttră, «boj ia ţ i i n o ş t r i ! Şi acest număr cumulat se spedează cu oarecare întârziere. Cauza? — Greutăţile, de multe feluri!

Vom mai scoate un număr cumulat, de 3 coli — Oct. şi Nov. — în decursul lui Noemvrie, şi vom fi la curent pe Decemvrie, cu un număr tot de 3 coli.

Ce vom face delà 1 Ianuarie viitor, nu ştim. Atârnă delà sprijinul abonaţilor, delà promptitudinea de a-şi achita abonamentele şi deci de a ne lua din spate grija materială a revistei, ca cu atât mai multă libertate să ne putem preocupa de conţinutul ei. Suntem nevoiţi, după un calcul din cele mai amă-

© B.C.U. Cluj

I Pag. 216. CULTURA CREŞTINA Nr. 7 9.

nuntite, în faţa scumpirii hârtiei, măiestrilor culegători etc., să fixam costul abnoamentului revistei pe acest an în 40 LeL Apelam călduros la bunăvoinţa abonaţilor noştri, ca să ne trimită fără întârziere plata, evenluah restul ori diferenţa de plată. Tipografia ne cere bani şi iară bani. Redactorii şi administratorii cer delà abonaţi numai niţică — bunăvoinţă în achitarea abonamentului.

Căutăm Nr. 1—2 din acest an al revistei. Cine se poate lipsi de ei, să ni-i trimită, eventual chiar pe bani!

P r i m u l N u n ţ i u ps ipal t r imis în Român ia întregită, . E x c e l e n ţ a Sa F r a n c e s c o Maimaggi , a sosi t în ziua de 17 Oct . cu S implonul , la B u c u r e ş t i ; deocamda tă fiind găzdui t la a r h i e p i s cop i a catol ică , în s t r a d a E s c u r t p . In d rum sp re B u c u ţ e ş t i , în ziua de 16 Oct. a fost sa luta t încă în ga ra din Lugo j , de c u r ă c le ru l g remia l . pr in gra iu l 11. Sale B o i o ş v ica i iu l genera»-a l d ieceze i , de cătră- au tor i t ă ţ i l e civile j u d e ţ e n e şi o r ă ş e n e ş t i , p r e c u m şi de că t r ă alţi mulţ i in te lec tual i şi popor adunat .

Noul nunţ iu e unul d in t r e cei mai dis t inşi oameni ai V a t icanulu i . D u p ă c e a luat doc to ra tu l în filozofiia şi t eo log ie . în. dreptu l c a n o n i c şi civil, a fost câ ţ iva ani p r o f e s o r la Semin a r u l Apol l ina re din Roma, apoi a fost numi t in Vat ican, unde, , în v remea din urmă. ocupa postul de s u b s e c r e t a r la C o n g r e gaţ ia pen t ru a facer i le e x t r a o r d i n a r e , în s a r c i n a că re ia sun t ches t iun i l e ce le mai impor tan te , cum sunt conco rda t e l e , r e p r e z e n t a r e a sfântului S c a u n pe lângă g u v e r n e l e difer i te lor ţ ă r i , ş i în g e n e r a l a facer i le po l i t i co -b i se r i ceş t i .

I n s u ş Roman , din T r a s t e v e r e , e o figură din cele m a i Robile , pl in d e in te l igenţă , şi în toa tă fiinţa lui , numai con- ' r i n g é r e şi voinţă . Ascet , cu t r ă să tu r i l e feţei foar te s e v e r c r o i t e , ' om ce te în lănţueş te cu super io r i t a t ea lui de là început .

Roman i i îl r e g r e t ă aşa de mul t , că i-a părăs i t , căci întreg: T r a s t e v e r e îl c unoş t e a . — Studenţ i i d e l à şco l i l e med i i şi de là Unive r s i t a t e p i e r d pe d i r e c t o r u l cel mai i scus i t al soc ie tă ţ i lo r lo r . In sch imb , a v e m noi n o r o c u l de a pu tea avea în mi j locul n o s t r u pe un om din şcoa la lui Rampol la , sfânt şi h a r n i c până-la jer tf i rea sănă tă ţ i i sa le . C u n o s c ă t o r al t r ecu tu lu i nos t ru , m a r e iub i to r al r i tu lui o r i en t a l , el es te pen t ru noi o ga r an t ă s i g u r ă a ce lo r mai nobi le nădejdi , (ib.)

© B.C.U. Cluj

NT 7—9. CULTURA CREŞTINA Pag. 217

J u r ă m â n t u l d e fidelitate a l e p i s c o y i l o r c a t o l i c i m u j a r i a fost, s e p t e m â a i l e t r e c u t e , o temă de p r e o c u p a r e a c r o n i c e i z i a r e l o r din Român ia în t reg i tă .

î n d a t ă după_ o c u p a r e a de fapt a t e r i to r iu lu i pe c a r e R o m â n i a şi l'a a lă tura t , r up t din vechea Unga r i e , nou l s tà t a p r e t i n s j u r ă m â n t u l de fidelitate delà ce tă ţen i i săi , mai a l e s d e l à ace ia car i p r in s i tuaţ ia lo r ocupă locur i de frunte în staf, o r i delà ace ia , ca r i îşi au s e r v i c i u l la inst i tuţ i i a c ă r o r •feună func ţ ionare impl ică buna s t a r e şi bunul m e r s al t r eb i lo r s t a tu lu i .

In diferi te c l auzu le a le t r ac ta tu lu i de p a c e se p r e v e d e •că f iecare c e t â ţ a n al vechei A u s t r o - U n g a r i i poa te să op teze pen t ru ce tă ţen ia , c a r e îi conv ine mai bine. Op tând însă ce t ă ţ e n i a unui s ta t nou, d in t r e ce le r ă s ă r i t e pe t e r i to r iu l A u s t r o -Unga r i e i , el dev ine s u p u s l eg i lo r ace lu i s t a t şi .obl igat la o b s e r v a r e a lor .

E î t e firesc dec i , că S ta tu l r o m â n să cea ră , ca şi ep i scp i i -unguri, s ă p r e s t e e j u r ă m â n t u l de fidelitate, ca unii, car i au gr i ja suf le tească a mu l to r su te de mii c r ed inc ioş i b i ser ic i i i o r şi tot oda t ă supuşi ai s ta tu lui român , ei înşiş i a v â n d să se •bucure şi de anumi te pr iv i leg i i şi d rep tur i spec ia l e -în c a d r e l e noului s ta t .

J u r ă m â n t u l aces ta de fidelitate căt ră căpe ten ia s ta tu lui nu este deci o p r c t e n s i u n e nejust i f icată , mai a l e s în v remi le a c e s t e a de r iva l i t a te şi duşmăn ie î n t i e p o p o a r e . F i e - c a r e s t a t ţ i n e s ă - ş i a s igu re , c h i a r şi pr in j u r ămân t , fidelitatea şi c o l a b o r a r e a s i n c e r ă a t u tu ro r ace lo ra , ca r i v reau să t r ă i a s c ă î n t r e g r a n i ţ e l e sa le . Chia r şi în v r e m u r i mai l inişt i te , a c e s t j u r ă mân t de fidelitate al ep i scop i lo r , în ca l i ta te de supuş i — t a m -q u a t n subd i t i c iv i les — că t ră căpe ten ia s ta tu lui , e ra r e c l a m a t . Însuş i C o n c o r d a t u l A u s t r i a c din 1855 p r e v e d e (în Ar t ie . XX) aces t j u r ă m â n t de fidelitate, în u i m ă t o r i i t e r m i n i : „Jur şi p r o mit, pe sfânta Evanghe l i e , p r e c u m se cuv ine unu i e p i s c o p , a s c u l t a r e şi fidelitate Maiestăţ i i Sa le C e s a r e e - r e g e ş t i - a p o s t o l i c e şi U r m a ş i l o r s ă i ; j u r şi promi t , că nu voiu a v e a nic i o împ ă r t ă ş i r e şi nu vo iu lua p a r t e la n ic i un. sfat, c a i e a r fi s t r i -c ă c i o s l inişt i i pub l i ce şi nu voiu păs t r a nici o l e g ă t u r ă (uniune) s u s p e c t ă , nici în t r e , n ic i afară de g ran i ţ e le Imper iu lu i , p r e c e m •şi dacă a ş şt i că amen in ţă v r e - o p r ime jd i e o b ş t e a s c ă , nu v o i u î în t re lăsa n imica , s p r e a o a b a t e " .

© B.C.U. Cluj

Fag. 218. CULTURA CREŞTINA. Nr. 7 - 9 .

Nici în t t ' un c a z deci , j u r ă m â n t u l de fidelitate ce ru t ş i delà ep i scop i i catol ic i ungur i nu p o a t e fi soco t i t ca un a c t de in to l e ran ţă na ţ iona lă a s ta tu lu i r o m â n .

Ne p a r e bine deci , că ep i scop i i ca to l ic i ungur i , deşi-se p a r e , ă după o a r e - c a r i heai tăr i — până la u n loc , expl i cab i le — totuşi s'au ho tă r î t să-şi aranjeze , în c ad re l e s t a tu lu i , r o m â n , s i tuaţ ia l o r şi a b i s e r i c i l o r în f runtea căi ora stau.

Nici un fel de s c r u p u l i , p r i v i t o r la j u r ă m â n t u l ce l 'au fost făcut oda tă r ege lu i Ungar ie i , c r edem că nu m a r a r e înd r e p t ă ţ i r e as tăzi , când A r e o p a g u l păci i mondia le şi-a spus . c u v â n t u l şi şi-a ros t i t sen t in ţa în ces t iunea de lit igiu na ţ iona l şi t e r i to r i a l d in t r e noi şi Ungar i a veche .

Şi d a c ă — conform ş t i r i l o r din gaze te — episcopi i c a to l ic i ungur i v r e a u să audă şi cuvântu l Păs to r iu lu i s u p r e m ab b i se r ic i i ca to l i ce , cuvân tu l Romei — pot să o facă! — Noi ' sun t em siguri , că la Roma ch ia r şi anumi te velei tă ţ i n t n î ă r t u -r i s i te , de n a t u r ă naţ ională , pe car i l e -a r mai avea poate v r e unu l d in t r e ep i scop i i u n g u r i — v o r fi definitiv în lă tu ra te , (vm.)

* „ C o n s t i t u a n t a " feiserfceaseâ o r t o d o x ă . La s f â r ş i t u l

lui S e p t e m v r i e s'a aduna t în B u c u r e ş t i un m a r e sfat de a r h i e re i , p reo ţ i şi mi ren i , r e p r e z e n t â n d b i se r i ca o r todoxă din toa te t e r i to r i i l e r o m â n e ş t i , din rega tu l vechiu şi păr ţ i le uni te cu eL.

Obiec tu l aces tu i sfat, că ru ia i-s 'a dat nume le de „Cons t i t uan ta b i s e i i c e a s c â " , avea să fie: c ău t a r ea formulei de unificare mai a l e s admin i s t r a t ivă a B i s e r i c e l o r o r t o d o x e din înt r eagă România , p r e c u m şi d i s c u t a r e a că i lo r ş i mijloacelor^, pen t ru a pune b i se r i ca pe temeli i so l ide , s co ţ ându -o de sub-înr iur in ţa , pol i t ic ianismului din vechiul Rega t şi î n d r u m â n d u - o sp re s c o p u r i l e a d e v ă r a t e b i se r iceş t i — cu l tu ra l e , p ropr i i b iser ic i i .

„ C o n s t i t u a n t a " în t runi tă , după discuţ i i de câ te -va zi le , îa car i s'a re l iefa t o pre^i m a r e d e o s e b i r e de concep ţ i i a s u p r a r o s t u r i l o r b i ser ic i i şi a s u p r a că i lo r ce a r fi pot r iv i te pen t ru v i i t oa rea ei de svo l t a r e , şi-a î n t r e rup t , de o cam dată, l u c r ă r i l e

.in pleno, a l egând o comis iune mai r e s t r â n s ă c a r e a , la timp-potr iv i t , să v ină cu studii şi p r o i e c t e concre t i za t e , ca r i să fo rmeze s u b t r a t u l d i scu ţ i i lo r mai depa r t e .

Din câ t au r a p o r t a t gaze te le , se p a r e că delegaţ i i A r d e a - - , lu lu i şi ai Bucov ine i a r dor i ca o r g a n i z a r e a d e m o c r a t i c ă , da tă b i s e r i c i i a r d e l e n e de că t r ă S ta tu tu l Organ ic a lui Ş a g u n e , să> fie es t insă , cu modif icăr i le r e c e r u t e , a s u p r a b iser ic i i o i t e c c x e t

© B.C.U. Cluj

Nr. 7 - 9 . CULTURA CREŞTINA Pag. 219.

de pe în t r eg t e r i t o r iu l Românie i în t regi te . — F ă r ă î ndo i a l ă că aces t s ta tu t a lui Şaguna, — deş i el nu c o n g l ă s u e ş t e cu. p r inc ip i i l e legis la ţ ie i vechi b i se r i ceş t i o r ien ta le oarea nu a d mite m i r e n i în c â r m u i r e a b i se r ice i , ci se a seamănă foa r te mul t cu anumi te cons t i tu ţ iuni b i se r iceş t i p r o t e s t a n t e (chiar ş i pen t ru a m ă n u n t e ! — vez i : S c h u l e r v. L ib loy , P ro te s t an t i sohes K i r c h e n r e c h t vornehml ich , das de r evange l i s chen A n g s b u r g e r ^ B e k e n n t n i s s e s in"S iebenb i i igen ed. Sibiiu 1871! )— totuş i e s t e fapt, că el a con t r ibu i t nespus de mult la î n t ă r i r e a b i se r i ce i neuni te delà noi şi p r in asemănarea cu democra t i smu l p a r l a m e n t e l o r m o d e r n e , p r in putiDţa ce se dă şi m i r en i l o r de a pa r t i c i pa act iv, ş i în m a r e a publ ic i ta te , la c â r m u i r e a b i se r ic i i , a ştiut să a t r a g ă i n t e r e s a r e a mi ren i lo r o r todox) s p r e idea le le b iser ic i i lor.

Că va t r iumfa, la r e î n t r u n i r e a , ;Const i tuantei" or todoxe^ dor in ţa Arde l en i lo r , or i că în ce alt chip se va aranja a cea s t a ces t iune a unificări i b i se r ic i lo r o i t o d o x e d i n Român ia în t reg i tă — se va vedea a tunci . Din p a r t e - n e , vom u rmăr i cu i n t e r e s d e s v o l t a r e a p rob lemei .

De o cam dată se puate cons t a t a şi aci , că nici un fel de „un i f ica re" nu m e r g e , decâ t numai după s tudi i s e r ioase , făcute cu r ăgaz şi de oameni competenţi! (v.)

{ S e r b ă r i l e d e l à O r a d e a - M a r e . In oraşu l unde a c u m câţiva ani (în 1916) cu de-a sila au fost puşi „la adăpos t şi în s i g u r a n ţ ă " căpe ten i i l e b i s e r i c e l o r î o n i â n t ş t i din Ardeal , c u Cons i s toa re l e lor, cu o par te a şco l i lo r româneş t i — în t re ca r i şi ale Blajului — aco lo , de unde abia câ ţ iva ch i lomet r i m a i d e p a r t e î ncepe f ront iera s tatului na ţ iona l un i ta r magh ia r (mai n a ţ i o n a l şi mai uni ta r , de cum şi-1 v i sau ungur i i până îna in te cu 2,—3 ani!), in o raşu l în ca re , în afara de z i le le de m ă r t u r i e , se î nvâ r t e sc şi as tăzi ce l puţ in 70% s t ră in i şi ab ia r e s tu l R o mâni , în G r o s s w a r d e i n - u l bine amena ja t ca munic ipa l i t a te , cu t r a m v a i u şi lumină e lec t r ică , apaduc t , astfalt e tc . al m a r i l o r c o m e r c i a n ţ i evrei — s'au în t runi t de rlou, în z i le le de 1 6 — Î S Oc tomvr ie toţi (afară de unul dus în s t r ă ină ta te ! ) a ih ie re i i b i s e r i c i l o r n o a s t r e , r eprezen tan ţ i i a rmate i n o a s t r e , ch ia r 2 m e m bri ai guve rnu lu i , p r e c u m şi o samă de in te lec tua l i d in t re c e i mai f runtaş i a i neamului , în f runte cu Dl N. Iorga , şi apoi r> m u l ţ i m e m a r e de ţ ă r an i şi p o p o r din j u r u l Orâzi i mar i .

S'a făcut, Sâmbă ta , a l e g e r e a celui dintâiu ep i s cop al e p a r hiei o r t odoxe , r e s t a u r a t e — z i c e - s e — dopa 225 de ani de v ă -

© B.C.U. Cluj

Pag. 220 CULTURA CREŞTINA Nr. 7 9

•duvie. I. P. C. Sa Păr . Roman C io roga r iu a fost c h e m a t p r in /vo tu l ce lo r 54 de lega ţ i de faţă ai s inodulu i eparh ia l , p rez ida t -de insuş Mi t ropol i tu l Sibi iului I. P . S. S. Nicu lae Bălan, sà fie u r m a ş u l lui E t re ra Beniamin , d e s p r e c a r e i s tor ia adevă ra t ă nu « ţ i e însă să fi avut soaun ch i a r în ce t a t ea Oràzi i Mar i .

Ca un omagiu rege lu i l i be r a to r , oaspeţ i i Orăzi i au fost "Dumineci m i r t o r i i desvă l i r i i s o l e m n e a bus tu lu i în b ronz a R e g e l u i , înăl ţa t în Curtea C o m a n d a m e n t u l u i "de azi al Corpu lu i V â n ă t o r i l o r de sub c o m a n d a genera lu lu i v i teaz T r a i a n Moş'oiu.

I a r în două zile, Duminecă şi Luni , Asocia ţ iunea şi-a ţ inut - adunarea sa g e n e r a l ă , sub auspie i i de ce le mai bune pen t ru v i i to ru l ei.

P r ezen ţ a minis t ru lui <le răsbo iu R ă ş c a n u şi a o mul ţ ime d e gene ra l i , defi larea supe rbă a t r u p e l o r din ga rn i zoană (Vân ă t o r i din Vechiul Regat , divizia 17 a rde leană , C ă l ă r a ş i , Ar

t i l e r i e şi ş c o a l a de j a n d a r m i ) au avut de s igur şi o semnifica ţ i e pol i t ică, iar a l e g e r e a nou lu i ep i s cop de O i a d t a şi adul a r e a Ast re i o semnif icaţ ie cu l tu ra lă . F r o n t u l mi l i ta r şi frontul c u l t u r a l , a m b i l e s'au desfăşura t în t r 'unul din ce le mai ex t r eme •colţuri ale pământu lu i r o m â n e s c , ca un mement© pen t ru vec in i i -din ţa ra m a s s a c r e l o r şi a t roc i t ă ţ i lo r , a c ă r o r v e s t e r e sba t e c h i a r a c u m şi pes te g ran i ţ e le lor .

D.nt re c u v â n t ă r i l e mai puţin oficiale, ce s'â*u ros t i t în a c e s t e zile la Oradea Mare , r e m a r c ă m d iscursu l c ă t i ă p o p o r al

"păr. Agâ rb iceanu . d e s p r e România în t regi tă , al DIui N. l o i g a , la banche tu l dat pen t ru ca. 300 oaspe ţ i dist inşi , din p a r t e a

-primăriei , d e s p r e sufletul a r d e l e n e s c genuin, c a r ac t e r i za t p t i n t ' o d e s i n t e r e s a t ă jer t f i re de sine, p r in t t ' o l a rgă to le ran ţă re l ig ioasă î i na ţ ională şi, la masa mai r e s t r â n s ă de Luni , dată de 1. P. S. e p i s c o p u l Radu, d e s p r e energ ia , c a r e t r ebu ie desvo l t a t ă pen t ru r e a l i z a r e a i de a lu r i l o r mar i . — Cele două confe ren ţe ţ inute tn s a l a de ş ed in ţ e a consi l iului comuna l , au avut ca t e m ă : t r e c u t u l O r ă z i i mar i şi al Bihorului din punc t de v e d e r e cul tura l , e t no g r a f i c (Dl N. lo rga) şi f ront iera n o r d - v e s t i c ă de astăzi a R « -"mâniei î n t r eg i t e , tot sub r e s p e c t u l e tnograf ic (Dl Al. Lăpeda tu ) .

Dl N. l o rga a re leva t , î n t r e a l te le , r o lu l cu l tu ra l ce 1-a -avut ep i scop ia unită delà Oradea Mare , unde , în t r 'o v r e m e , la c u r t e a lui Samui l Vu lcan mai a l e s , e ra o a d e v ă r a t ă «Academie r o m â n e a s c ă de s tudi i i s t o r i c e şi l imbis t i ce . D o v a d ă m a n u s c r i p t e l e ce au r ă m a s şi se p ă s t r e a z ă cu c ins te în b ibl io teca a c e s t e i ««piscopii, m a n u s c r i s e p r o v e n i t o a r e delà mar i i învăţa ţ i P e t r u

© B.C.U. Cluj

Nr. 7 9. CULTURA CREŞTINA Pag. 221.

Maior, Şincai etc . Dl "N Io rga a găs i t şi o potr iv i tă a p o s t r o fare a a ce lo r a , pen t ru car i b i se r i ca uni tă es te un sp ine în* ochi i — confes iona l i !

Un c o n c e r t dat de cân tă re ţ i d e ai noş t r i , o c o m e m o t a r e a lui Vas i le Alexandr i , r e p r e z e n t â n d u - s e , în t ea t ru l o r â ş ă n e s c ; „Regina Mar ia" , Pea t ra din casă şi F â n t â n a B l a n d t z i e i de c â t r ă t rupa Tea t ru lu i naţ ional din Cluj , un n u m ă r festiv al „ G l a s u l u i B ihoru lu i , o rganu l pa r t idu lu i na ţ iona l r o m â n din B iho r" — c u i n t e r e san tÊ con t r ibu ţ i i la t r ecu tu l vieţii româneş t i din Oradea , , cu d i scu r su l p r e s ă r a t cu r ep r iv i r i i s to r i ce al Păr . C io roga r iu , . delà de sch ide rea s inodu lu i epa rh i a l - e l ec to ra l , cu bir grafii le c â t o r v a fruntaşi con t imporan i , car i t rât-sc în Oradea m a r e — în sfârşi t , o expozi ţ ie de a r tă — p ic iu ra şi s c u l p t u r ă in te r -t e rna ţ iomt lă , c r e s t ă tu r i şi ţ e să tu r i româneş t i , — aran ja tă de R e u n i u n e a „Ce lo r t re i C r i şu r i " , r e u n i u n e iniţ iată şi povă ţu i t ă , de un en tuz i a s t co lonel (G. BacaJoglu) şi, la u rmă de tot — deşi ar t r ebu i pomen i t înainte de toa te , càci a fost p r e t u t i n d e n i în frunte — ua comi te t a ran ja tor , cu Dl Dr. A. Laza r ca prez iden t : şi Vasile Ch i rva iu s e c r e t a r , la a . c ă r u i d ispozi ţ ie s'au p u s cu toa tă d ragos tea p re fec tu l judeţului Dr. G. Popa, prefectul regional de po l i ţ i e C o r n e l Ba rdoş i , p r ima ru l o raşu lu i Dr. C. B u -ciço e t c , — toate laolal tă au făcut ca lumea aduna tă la O r a d e a , , s ă fie depl in mu l ţ ămi t ă de -zilele p e t r e c u t e aco lo .

La r evede re , anul viitor, în alt colţ al Român ie i : la S i -ghe tu l Marmaţ ie i ! (vm.)

C h i e s a d i S a n - S a l v a t o e d e l l e C o p p e l l e , d r ăgu ţa n o a s t r ă b i s e r i c ă din Roma, e din când în când ob i ec tu l une i d i s t inse atenţ iuni a g a z e t e l o r ca to l i ce f r anceze şi i ta l iene . Ţara n o a s t r ă fiind m a r e , ia r b i se r i ca aceas ta fiind d e c l a r a t ă n a ţ i o na lă şi oficială a c e l o r două legaţ iuni din Roma, — c e e a c e a putu t fi de a juns pen t ru v remea , când e ram s u b Ungur i , azi nu mai e sufiaient. De aceea oamenii noş t r i s e g â n d e s c să câş t ige o b i se r ică mai mare , San ta S u s a n n a al le T e r m e , u n d e am p u t e a avea şi un s e m i n a r na ţ iona l . — E l v e ţ i a a re m a i pu ţ in i catol ic i , d e c â t sun tem noi din România , şi acum s e ocupă eu înf i inţarea unui co leg iu na ţ iona l la Roma. Pen t ru , noi a r fi de un m a r e in te res na ţ iona l , ca nici în a cea s t a p r i vinţă să nu fim în u rma a l t o ra . (it>.)

© B.C.U. Cluj

Pag. 222. CULTURA CREŞTINA Nr. 7 - 9 .

Cărţi, ziare, reviste. Nö l ipseş t e incă c i r cu l a ţ i a pos i a i a no rma la , in R o m a n i a

M a r e , — p e n t r u ca să poţ i avea, c â n d îţi p l a c e , o c a i te sau un n u m â r de r e v i s t ă ce t e - a r i n t e re sa . — Ne l ip seş t e o c e n t r a l ă a l i b r a r i l o r r o m â n i , c a r e a r avea m e n i r e a să c o n c e n t r e z e s i i ' gura t ioe le ed i tu r i şi să u şu reze şi a c c e l e r e z e de a s e m e n e a , p r o c u r a r e a că r ţ i lo r , Şi n e - a r ü de şi mai m a r e t r ebu in ţă o „Bibliografie r o m â n e a s c ă " , a d e c â o î n t r e p r i n d e r e s au o casă d e editată, c a r e a din când in când sâ- ţ i a d u c ă ş t i r ea , că a a p ă r u t c u t a r e o r i c u t a r e ca r t e sau al ta publ ica ţ ie , s ch i ţ ându- ţ i în câ t e -va cuv in te c u p r i n s u l e', md icându- ţ i ed i tura , p re ţu l , e tc .

Să nu mai vorb im de l egă tu r a ş t ienţ i r ică cu s t r ă ină t a t ea , c ă c i impor tu l ştienţific, c u l t u r a l or i de l i t e r a tu r ă f rumoasă d in s t r ă ină t a t e u rmează abia după impor tu l ce lor la l ţ i a i t i c h de lux : mâtâsăr i i , ş ampan ie , p u d r ă şi p a r f u m u r i ! Şi încă Ja Bucu re ş t i tot se mai găseş t e ceva din b r a n ş a a c e a s t a , mai a l e s din l i t e ra tu ra francez-â, pe când nouă c e l o r din p rov in ţ ă n e a junge n u m a i aceea ce nu se mai t r e c e la B u c u r e ş t i .

De aceea r u b r i c a că r ţ i l o r şi r e v i s t e l o r es te aşa de puţin complec t ă la r ev i s t e le noas t re , niai a les d i n c o a c e de Carpaţ i .

Ne r e s t r â n g e m şi noi să s emna lăm numai aceea ce ne a junge , ocazional , in mâni , — până la v r e m i mai bune. — De asta d i t ă s e m n a l ă m apa r i ţ i a unei r ev i s te femenine: Lumina femeii, oe a p a r e lunar la Cluj , î ncepând cu 1 O c t o m v n e , sub d i r ec ţ i unea Dnei Sanda I. Mateiu. Abonamen t anual 80 lei , format 8°, n ru l pe 3 coli de t inar . Dăm aci s u m a r u l n ru lu i 1: Pr imul cuvân t de Sanda I. Mateiu. — O forţă nouă de Constanţa Hodoşiu. — Pagina fetelor de Leliţa Sanda. — Cum s ă pro te jăm a r t a p o p u l a r ă de G. Ofrescu. — 0 bună lecţ ie de loan Paul. — Rolul femeii în na tu ră de Dr. Const. Stanca. — Cerşe to r i i n o ş t r i de P. Moruşca. — Din c a r t e a în ţe lept c iun i i e t e r n e . — Act iv i ta tea feminină. — Cercu l pen t ru a p ă r a r e a femeii şi a copi lu lui . — Ol tea -Doamna de Alex. Lăpă-datn. — Viaţa de familie. — Pagina pen t ru toţi . — O car ie ră n o u ă pent ru fete. — Cuvin te desp re neces i ta tea rev is te i noastre.- — Cron ica modei . — De-a le case i . — C r o n i c a cu l tu ra lă -feminină. — V e ş t i din lume . — Cron ica din Cluj . — Ştiri delà Redacţ ie .

Cum se vede , rev is ta se prez in tă va r ia tă si i n t e r e san t ă ! ' ( X )

Posta Redacţiei . L. Sima, Szilágypaptelke, Nr. 17 - 20 vi s'au trimis la rândul său.

Acum nu vi-i putem trimite. Nu-i mai avem! , R. R. Stoica, V. Crişan, Mărgineni. Nrii ceruţi nu vi-i putem trimite A. Lupan, Rona de jos. Revista vi se trimite regulat G Spincan, Răvăşel. » Suma de 50 cor. trimisă în 14—II. 1920 nu

o am primit încă.

* Blaj. Tipografia Seminarului teologic greco-catolic. - Cenzurat: Dr. T^aian Dcngbel, primpretor.

© B.C.U. Cluj

P o s t a A d m i n i s t r a ţ i e i .

%

Chităm următoarele abonamente: Gavr i lá M h a l y i s u b p r e f e c t S a r a s e u 50 cor . — loan Maior cons , ag r i co l Blaj 50 c o r . — Mihail C h e r e b e ţ p r e o t Bogata (jud. Dej) 25 cor . — D r . ' I a c o b Radu canon ic O r a d e a mare 30 cor. — Dr. Ka rá -c son i J á n o s O r a d e a m a r e 25 cor . — Nicu lae Z u g r a v protopop Lupen i 50 cor . — Maiorul Vas i l e Popa B r a ş o v 20 cor . — Iosif Lita p r o t o p o p Hususău 25 cor. — G a v r i l Bich igean p r e o t Maie r 25 cor . — Eftitniu P a n d r e a s tud. un iv . Cluj 50 cor . — I e r o n i m Man p reo t Băgau 25 co r . — S o c . de l ec tu ră a e lev . şco l i i n o r m a l e Blaj 50 cor. — AUx. Rusu p reo t Ţ a g u l - m a r e 75 cor. — L a u r e a n S ima S z i l á g y p a p t e l e k 50 cor . — loan Bal int p a r o h Bunea română 20 cor . — G e o r g e Kávásy p reo t E r s e l é n d 25 cor . — Aneta Tufan p ro fe soa ră D. s t . -mar t in 50 cor, — Aure l H o r v á t h p reo t H id i ş 100 cor. — Aure l H ă r ş a n p reo t Cenade 75 cor . pe 1918 şi 1919; 50 co r . pe 1920. — A l e x a n d r u Donescu . p r eo t Gurgh iu 50 c o r . — loan P o p p r o t o p o p M o r l a c a 50 cor. — Ar temiu Boer iu p r o t o p o p C a s o n u l - m a r e 25 lei. — Vic to r Ghit ta p r o t o p o p Siria 50 cor . — Simiön An-d e r c o p r o t o p o p I ioba 50 cor . — Dr. Constant in-Mois i l N ă s ă u d 25 cor . — Romul Sto ica paroh ' V ă r ă d i a 30 cor . — Iosif Stu-p inean p r o t o p o p Gioagiu 50 eor. — Stefan Lita p i e o t L u n c a 25 cor. — Dr. Aure l Rusu j u r i s consu l t T . -Murăş 50 cor . — Dr. Lauren ţ iu Lech in ţan med ic T . -Murăş 50 cor . — G e o i g e B o a c ă preo t Hor l e ş t i 50 cor . — loan B o g l e s p reo t R â t h i t t n i 50 cor . — Nicu lae Roman preo t I e r n e a Săsascâ 50 cor . — Dr . Vas i l e -B ian Cluj 50 cor.. — loan D o r o s p i o t o p o p F;-lusz-la t ina 87 cor . — Dr. Ştefan Pop p a r o h Izvini 25 cor . — loar. Pop p reo t E r c e a 50 cor. — Alexiu V a r n a p r o t o p o p Asuajul de s u s 50 lei . — Dr. Alexandru Borza prof. univ. Cluj 40 lei. —-Maio ru l Vas i le Popa Braşov 10 lei. — Of. par. Rafina 15 le r e s t an ţ ă din 1919, 30 lei pe 1920 iar 55 lei s'au t r a n s p u s adm „Un i r e i " ca r e s t an ţ ă pe anul 1919.

© B.C.U. Cluj

O (!) (!)

(!) (!)

(!) (!) (!) (!) (!) (!) (!) (!) (!) (!) 9 (!) (!) (!) (!) (!) O (!) (!) (!)

A u a p ă r u i ! A u a p ă r u t !

!9 9 9 9 (!)

ale lui

B o u r d a l o u e , S. I. t r a d u s e din originalul f r a n c e z d e

Dr. Mellaril ii sanonic niifropoliian.

Blaj, 1920.

N u m e l e m a r e l u i pre* ——— ^ica tor francez, pre*

Uf S cum şi numele t radu* fH II cătorului ; care şi p â n ă

fel Bl acum şi*a cucerit un • p. loc de frunte în lite*

r a t u r a n o a s t r ă biseri* P [|| ceaşcă, sunt des tu lă

• g a r a n t ă pen t ru succe* sul acestei noue opere .

Pfp** O recomandăm cu căldură tuturor, dar mai ales preoţimii.

Se poate procura delà

Librăria Semin. teol. din Blaj. P r e ţ u l : 1 8 L e i .

(!) (!) (!) (!) 9 (!) (!)

9 9 9 o (!) (!) (!) 9 (!) o (!) (!) (!) (!) (!) (!) 9 (!)

© B.C.U. Cluj

f-crtt-Á' IÁ/VMSV^- ./ [/AAA, CULTURA...

Documents

Transcript of f-crtt-Á' IÁ/VMSV^- ./ [/AAA, CULTURA...