Extragere de agregate minerale din albia minoră a râului Olt ...

STUDIU DE EVALUARE ADECVATA

proiectul

„Extragere de agregate minerale din albia minoră a râului Olt, perimetrul

Giuvărăști – Hidroconstrucția, comuna Giuvărăști, județul Olt ”

Beneficiar: S.C. Hidroconstrucția S.A. București, Sucursala “Olt Inferior” Slatina

Evaluator: Cornel Meilescu

I.1.Informaţii privind proiectul propus:

I.1.a. Denumirea: Obiectul prezentei documentații este proiectul „Extragere de

agregate minerale din albia minoră a râului Olt, perimetrul Giuvărăști –

Hidroconstrucția, comuna Giuvărăști, județul Olt ” şi este evaluat în continuare privind aspectele de mediu.

• Beneficiar: S.C. Hidroconstrucția S.A. București, Sucursala “Olt Inferior” Slatina

• Forma de proprietate : societate pe acțiuni cu capital integral privat

• Profil de activitate : Construcții hidrotehnice - cod CAEN 4291 Pentru activitatea solicitata la autorizare : cod CAEN 0812 - extracția nisipului şi pietrișului

• CUI : nr. J 28/426/1991

• CIF : RO 1556820

• Adresa sediu sucursala : str. Tudor Vladimirescu nr 153, Slatina, cod poştal 23008, jud. Olt, tel 0249431289, fax 0249433695,email : [email protected]

• Denumire balastiera : Giuvărăști - Hidroconstructia, albia minora a

râului Olt (cuveta lacului de acumulare Rusănești ), localitatea Băbiciu, jud. Olt.

I.1.b. Descrierea:

Scopul şi importanta obiectivului de investiție

Proiectul „Extragere de agregate minerale din albia minoră a râului Olt,

perimetrul Giuvărăști – Hidroconstrucția, comuna Giuvărăști, județul Olt”

Scopul lucrărilor: lucrări de exploatare nisipuri şi pietrișuri (care

constituie material aluvionar acumulat în chiuveta lacului de acumulare

Rusănești) pentru asigurarea scurgerii optime în albie.

I. Informaţii privind proiectul supus aprobării:

In incinta acumulării Giuvarasti s-au acumulat în timp depozite de

material detritic care au ca efect nefavorabil colmatarea raului. Prin excavarea

zonei conform tehnologiei stabilite se creează o regularizare şi lărgire a albiei

cursului de apa rezultând o reducere a eroziunii malurilor. Totodată se asigura o

zona tampon capabila sa preia partea de material care se depune la ape mari sau

viituri .

Materialul extras va fi utilizat pentru lucrările în execuție sau pentru

lucrări noi ceea ce va conduce la atragerea forței de munca din zona.

Investiția propusă constituie o necesitate pentru modernizarea

infrastructurii locale si regionale ştiindu-se ca agregatele de balastiera intra in

componenta betoanelor, asfalturilor bitumice, societatea deținând o stație de

mixturi asfaltice, şi ca atare in pietruirea ulitelor si a drumurilor comunale.

Valorificarea potenţialului:

Forma simplă a depozitelor, grosimea lor relativ constantă, cât şi lipsa

intercalatiilor sterile permit exploatarea eficientă şi rațională a zăcământului

prin metoda fâşiilor longitudinale.

Necesitatea creării de noi locuri de muncă pentru populația activă neangajată,

în scopul reducerii şomajului, dar şi pentru a stopa migrarea din zonă a fortei de

muncă tinere, spre centrele urbane.

Perimetrul de exploatare va fi amplasat astfel încât sa respecte sensul de

extracție în cuprinsul fâşiilor va fi dinspre larg spre mal şi dinspre aval spre

amonte, pentru a se asigura protecția şi refacerea resurselor.

Fâşiile vor avea o lungime egală cu lungimea porțiunii de zăcământ propusă a fi

exploatată în cursul anilor 2013 şi 2014, o lățime de circa 10,00 m şi o adâncime

variabilă, până la cota limită de exploatare.

Date privind perimetrul de exploatare : Perimetrul de exploatare este situat

în incinta lacului de acumulare Giuvarasti, bazin hidrografic Olt, cod cadastral

VIII-1, albia minora a râului Olt, la distanta de 3km de CHE Izbiceni, pe teritoriul

administrativ al comunei Giuvarasti , jud Olt.

Terenul este bun imobil proprietatea publica a statului aflat în administrarea AN Apele Romane –Administrația Bazinală de Apa Olt pentru care s-a încheiat cu Administrația Bazinală de Apa Olt Contract de închiriere teren nr 14586/12.11.2012 .

♦ Suprafața perimetrului de exploatare= 32,118 ha ,

♦ Lungime =290 m

♦ Lățime medie = 114 m

♦ Adâncime de exploatare =3,80 m pana la cota 25,50

♦ Volum de material estimat a se extrage =122 900 mc

I.1.c. Descrierea constructiva, funcţională şi tehnologica

Principalele faze ale activității : - decoperta - excavare - încărcare - transport

Metoda de exploatare este metoda lucrărilor miniere la zi, cu excavarea de pe uscat, descendent, utilizându-se ca mijloc de taiere şi evacuare a masei miniere din frontul de lucru un excavator cu echipament de draglina. Lungimea fâşiilor este data de lungimea câmpului minier dezvoltata în lungul perimetrului.

Exploatarea se face prin extracția de fâşii cu lățimea de 4 m, intr-o singura treapta pe o adâncime maxima de 3,80 m pana la cota 25,50, iar panta excavației va fi de 1:3.

Lucrări de decoperta sunt necesare în zona amonte a perimetrului unde grosimea copertei ajunge la 0,2 m, în zona aval nefiind necesara decopertarea. Materialul rezultat din decoperta (cca 900 mc ) va fi utilizat la întreținerea drumului tehnologic de acces la perimetrul de exploatare .

Având în vedere nivelul variabil al cotelor în lacul de acumulare determinat de exploatarea acumulării se va amenaja în zona aval a perimetrului de exploatare un drum de acces cu înălțimea de 1m şi cu lățimea de 4 m pentru circulația în

siguranță a utilajului de excavat, care va fi dezafectat odată cu retragerea excavatorului.

Materialul rezultat din excavare se depozitează temporar în fata excavatorului şi de aici, după eliminarea prin scurgere a excesului de apa, este

încărcat în autobasculante de 16 t cu ajutorul autoîncărcătorului Wolla.

Autobasculantele transporta materialul extras (nisip şi pietriș în stare bruta ) pe drumul tehnologic amenajat în incinta acumulării. Circulația mijloacelor de transport nu se desfăşoară pe digurile acumulării fiind utilizate drumurile tehnologice care au fost amenajate în zona pentru execuția șenalului

navigabil al ecluzei şi regularizării aval mal drept. Nisipurile şi pietrișurile vor fi transportate în incinta platformei tehnologice Izbiceni, situata la circa 3 km de punctul de extracție unde se afla baza de producție a șantierului care desfăşoară

activitatea de exploatare. I.1.d. Informaţii despre materiile prime:

° Volum resursa în perimetru = 122 900 mc nisip şi pietriș

° Pierderi estimate la exploatare = 900 mc (steril din decoperta )

° Pierderi la transport = 0

° Volum de nisip şi pietriș exploatat în stare bruta = 122 000 mc;

Lista utilajelor şi mijloacelor de transport care deservesc balastiera :

� draglina pasitoare 6,5 mc/cupa, acționată electric

� autobasculante de 16 t - la terminarea programului sunt parcate în incinta

platformei tehnologice a șantierului Izbiceni.

Mijloacele de transport şi utilajele acționează perioade scurte de timp şi în

număr redus, maxim 2 unități simultan.

° Personal : 2 persoane

° Regim de lucru : 5 zile /săptămâna ; 8-10 ore/zi , 260 zile /an

° Durata proiectului: lucrările de decolmatare se vor desfăşura pe o

perioada de minim trei ani.

Capacitate anuala de producție circa 40 000 mc/an

° Modul de asigurare a utilităţilor : nu este cazul

Lucrări de refacere a amplasamentului în zona afectata de execuția

investiției : După finalizarea exploatării pentru zona din care s-a extras agregatul

mineral nu vor fi necesare lucrări suplimentare de refacere a amplasamentului deoarece prin excavarea zonei conform tehnologiei stabilite se creează o

regularizare şi lărgire a albiei cursului de apa rezultând o reducere a eroziunii malurilor. Totodată se asigura o zona tampon capabila sa preia partea de material care se depune la ape mari sau viituri. La finalizarea activitatii de exploatare se vor nivela malurile, aducandu-se la panta de 1:3.

Cai de acces : DJ 642 Stoenesti -Islaz pana la ieşirea din comuna Izbiceni, peste

Nodul hidrotehnic Izbiceni de unde se desprinde in lateral un drum de exploatare pe

malul drept al râului Olt pe o distanta de 3km pana la perimetrul de exploatare .

I.2. Localizarea geografică şi administrativă cu precizarea coordonatelor Stereo 70:

In zona obiectivului, relieful de câmpie are ca suport depozite aluvio- proluviale intr-o succesiune de niveluri acumulative. în acest relief de câmpie Oltul si-a creat o albie larga mărginită de multe trepte de terasa. Nivelurile treptelor inferioare sunt racordate spre sud către cele ale teraselor Dunării.

Amplasamentul cuprinde nivelul ultimei terase din albia majora a Oltului şi albia minora. Altitudinea este în medie de 65 mdMB.

Clima are caracteristicile unui climat temperat continental cu temperaturi medii anuale de 10º C-11º C şi precipitații anuale de 500 mm. Adâncimea de îngheț este de 0,8 m , iar vanturile predominante au direcția vest-est cu viteze medii de cca 2 m/s.

Clasa de importanta pentru apărarea de inundații

• conform HGR 766/1997, categoria de importanta globala a lucrărilor este „D”

( importanta redusa)

• conform STAS 4273/1983, construcția se încadrează în clasa IV de

importanta specifica ( construcții provizorii de importanta secundara ). Din punct de vedere al criteriilor : social economice - categoria de importanta este 4, durata de exploatare –construcție provizorie , rol funcțional – importanta secundara balastiera este amplasata în zona inundabila – albia râului Olt.

Perimetrul de exploatare este situat în incinta lacului de acumulare

Giuvarasti, bazin hidrografic Olt, cod cadastral VIII-1, albia minora a râului Olt, la

distanta de 3km de CHE Izbiceni pe teritoriul administrativ al comunei Giuvarasti ,

jud Olt.

Perimetrul aparține administrativ de localitatea Giuvărăști-Olt .

Vecinătatea : la nord nodul hidrotehnic Izbiceni, la vest comuna Giuvarasti, la

sud râul Olt si la est păşunea comunala Giuvarasti si De 123 A.

Accesul în zona se face din DJ 642 Stoenesti -Islaz pana la ieşirea din comuna

Izbiceni, peste Nodul hidrotehnic Izbiceni de unde se desprinde in lateral un drum

de exploatare pe malul drept al râului Olt pe o distanta de 3km pana la perimetrul de

exploatare .

Balastiera funcționează intr-o zona de protecție speciala avifaunistică ca

parte integranta a rețelei ecologice europene Natura 2000, aria RO SPA 0106

Confluenta Olt-Dunare.

1. Localizarea perimetrului 2.Date privind perimetrul

1.1. Coordonatele de delimitare a perimetrului 2.1. Denumirea perimetrului: Giuvărăști, județul Olt

Punct X Y 2.2. Număr topo :

1 478 374,00 255 576,00 2.3. Substanţa : nisip şi pietriş 2 478 470,00 255 636,00

3 478 576,00 255 374,00 2.4. Faza lucrărilor : exploatare 4 478 486,00 255 302,00

1.2. Sistem de referinţa : "Stereo '70" Observații:

1.3. Limita în adâncime : z = 3,80 m; cota 25,50

1.4. Suprafaţa =0,321 kmp

1.5. Localizarea administrativ - teritoriala : Comuna Giuvărăști, județul Olt

ÎNCADRARE IN ZONA Conf. Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării Lucrărilor de construcții, aplicata in MO, partea I, nr. 797 bis din 23.11.2009, art. 19, al. 1, lit.b, pct.l.

I.3. Modificările fizice ce decurg din PP (din excavare, consolidare, dragare etc.) şi care vor avea loc pe durata diferitelor etape de implementare a proiectului:

I.3.a.Modificările fizice care decurg din proiect în perioada de amenajare:

Lucrările de Exploatare de nisipuri şi pietrișuri care fac obiectul prezentei documentații nu necesita racord la utilități.

In faza de execuție a lucrărilor, racordarea la utilitățile necesare pe

perioada execuției intra în sarcina beneficiarului, atât din punct de vedere al stabilirii necesarului şi a soluției cat şi din punct de vedere al costului. Pentru asigurarea cu utilități (apa, energie electrica), beneficiarul poate utiliza rețeaua de utilități existenta în zona, cu obligația de a avea toate avizele necesare în acest scop.

I.3.b.Modificările fizice în perioada de exploatare: Proiectul determină modificări fizice la nivelul albiei minore a râului Olt

prin aplicarea tehnologiei de exploatare care se concretizează în final cu exploatarea unui volum de 122 900 mc balast pe perioada valabilității

Permisului de exploatare. Metodologia de excavare este cea a fâşiilor longitudinale, de-a lungul

axului dinamic al văii, orientate paralel cu direcția de curgere a râului Olt.

Modificările fizice produse prin implementarea proiectului, pe fiecare fază

Nr.

crt.

Etapele tehnologiei de

exploatare

Modificările fizice produse

1. Trasarea fâşiilor de

exploatare

Nu se produc modificări fizice la nivelul

râului Olt

2. Excavarea în cadrul fâşiilor

Se produc modificări fizice prin derocarea depozitelor de agregate minerale

3. Încărcarea materialului depozitat modificări fizice

Îndepărtarea de pe suprafața perimetrului de exploatare a agregatelor

excavate nu produce modificări fizice

4. Nivelarea cu buldozerul Această etapă are ca efect nivelarea concavităților rezultate prin excavarea agregatelor minerale şi refacerea malului

drept

5.

Transportul nisipului şi pietrişului

Nu se produc modificări fizice deoarece drumul de exploatare este suficient atât ca lungime cât şi ca lățime

I.3c. Modificări fizice în etapa lucrărilor de închidere a exploatării

După finalizarea exploatării, în etapa de închidere a balastierei secțiunea de curgere a râului pe acest tronson va fi eliberată de aluviunile acumulate. La finalizarea exploatării, S.C. HIDROCONSTRUCTIA S.A. va nivela eventualele

depozite de steril, în zona amplasamentului balastierei, aducându-l la un aspect cât mai apropiat de cel natural şi va elibera amplasamentul de utilaje şi WC-ul ecologic.

I.4. Resurse naturale necesare implementării proiectului

I.4.a. Utilizarea resurselor regenerabile

Pentru implementarea proiectului Extragere de agregate minerale din albia

minoră a râului Olt, perimetrul Giuvărăști – Hidroconstrucția, comuna

Giuvărăști, județul Olt, nu se utilizează resurse naturale regenerabile.

I.4.b. Utilizarea resurselor neregenerabile

Pentru activitatea de Exploatare de nisipuri şi pietrișuri din albia râului Olt

se utilizează următoarele resurse neregenerabile:

° 122 900 mc agregate minerale de râu;

° 236 tone combustibil (motorină pentru alimentarea mijloacelor de transport şi a utilajelor terasiere).

Extracția nu va depăşi volumul de agregate minerale aprobat prin Avizul de Gospodărie a Apelor.

I.5. Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale

protejate de interes comunitar pentru a fi utilizate la implementarea

proiectului

I.5.a. Utilizarea resurselor regenerabile Pentru implementarea proiectului Extragere de agregate minerale din

albia minoră a râului Olt, perimetrul Giuvărăști – Hidroconstrucția, comuna

Giuvărăști, județul Olt, nu se utilizează resurse naturale regenerabile.

I.5.b. Utilizarea resurselor neregenerabile

Amplasamentul proiectului Extragere de agregate minerale din albia

minoră a râului Olt, perimetrul Giuvărăști – Hidroconstrucția, comuna Giuvărăști,

județul Olt fiind în perimetrul ROSPA 0106„Confluenta Olt-Dunare”, reprofilarea

şi recalibrarea albiei minore a râului Olt, în acest perimetru se va realiza prin exploatarea a 122 900 mc de pietriş şi nisip de pe suprafața acestui amplasament. Extracția nu va depăşi volumul de agregate minerale aprobat prin Avizul de Gospodărie a Apelor.

I.6. EMISII ŞI DEŞEURI GENERATE DE PP (ÎN APĂ, ÎN AER, PE SUPRAFAŢA

UNDE SUNT DEPOZITATE DEŞEURILE) ŞI MODALITATEA DE ELIMINARE A ACESTORA

I.6.a. CARACTERISTICILE FACTORULUI DE MEDIU AER

Localizarea geografica, în partea de sud a tarii, împreună cu relieful de lunca constituie unul din factorii importanți care trasează nota caracteristica a climatului acestui teritoriu. Particularitățile climatice şi topoclimatice ale Oltului în acest sector se înscriu pe fondul climatului temperat de tranziție în care pendulează influente de ariditate din partea de sud a teritoriului.

Procesul de extragere a balastului este un proces „umed”, deci nu ridica

probleme legate de emisii în atmosfera. Sursele principale de emisii în atmosfera sunt motoarele cu ardere interna de la utilajele şi mijloacele de transport folosite în procesul de producție. Activitatea desfășurata conduce la evacuarea unor efluenți gazoși de la țevile de eșapament ale utilajelor care conțin poluanți ca : SOx, NOx, CO2. Se apreciază ca poluanții emiși în atmosfera de aceste surse ca debite masice şi concentrații, sunt nesemnificativi deoarece mijloacele de transport şi utilaje acționează perioade scurte de timp şi în număr redus, maxim 2 unități simultan.

Menționam că Hidroconstrucția are în dotare autobasculante TATRA şi MAN echipate cu motor EURO III; Verificarea încadrării emisiilor de noxe de la mijloacele de transport auto în limitele maxime admise se va face prin inspecții

ITP. Prognoza impactului : Activitatea desfășurata în cadrul proiectului nu

prezintă impact asupra mediului din punct de vedere al poluării aerului.

Măsuri de reducere a emisiilor în aer

Măsurile pentru controlul emisiilor de particule rezultate ca urmare a antrenării pulberilor de către autobasculante sunt măsuri de tip operațional specifice acestui tip de surse.

Hidroconstrucția va lua următoarele măsuri pentru reducea emisiilor în atmosferă:

° stropirea drumului de exploatare pentru a împiedica antrenarea unei

cantități mari de pulberi în aer, în sezonul cald când precipitațiile sunt reduse;

° deplasarea autobasculantelor pe drumul de exploatare să se facă cu viteza

de maxim 30 km/h.

° să asigure în permanență o bună întreținere a utilajelor şi mijloacelor de transport pentru a se evita depăşirile LMA;

° achiziționarea carburanților corespunzători d.p.d.v. calitativ;

° efectuarea regulată a reviziilor tehnice la mijloacele auto şi utilajelor pentru ca emisiile să se încadreze în prevederile NRTA 4/1998.

Emisiile generate de utilajele terasiere şi de autobasculante nu pot fi eliminate, ele provin din arderea combustibililor în motoare şi se evacuează sub formă de gaze de eşapament. Pentru a reduce impactul asupra factorului de

mediu aer, autobasculantele şi utilajele terasiere evaluate odată cu inspecția tehnică, trebuie să respecte prevederile legale în vigoare.

În etapa de construcție poluanții generați sunt din surse punctuale şi surse difuze.

Emisiile punctuale sunt gazele de ardere de la utilajele tehnologice: CO2, CO, SO2, NOx, particule.

Emisiile difuze sunt gazele de eşapament (hidrocarburi, CO2, CO, SO2, NOx

, particule) de la cele 4 autobasculante. Monitorizarea privind emisiile în aerul atmosferic nu este necesară.

Datorită numărului redus de utilaje şi mijloace auto folosite şi

configuraţiei zonei care favorizează dispersia emisiilor în aer, se poate

estima că, impactul emisiilor în atmosferă, asupra florei şi faunei din zonă

va fi neutru.

I.6.b. Zgomot şi vibraţii

Extracția agregatelor minerale şi transportul acestora sunt activității generatoare de zgomot şi vibrații prin funcționarea motoarelor utilajelor şi mijloacelor de transport folosite.

Amplasamentul proiectului Extragere de agregate minerale din albia

minoră a râului Olt, perimetrul Giuvărăști – Hidroconstrucția, comuna

Giuvărăști, județul Olt este la o distanţă de peste 850 m faţă de zona locuită,

astfel că, zgomotul şi vibrațiile produse pe amplasament nu vor avea nici un impact asupra zonei locuite.

Zgomotele şi vibrațiile provocate de funcționarea utilajelor sunt de 61,5 dB atât pentru excavator cât şi pentru autobasculante. Datorită distanței de

peste 650 m până la zona locuită şi ținând cont de direcția N-S a curenților de aer pe culoarul Oltului, rezultă că intensitatea zgomotului produs de utilaje nu va

depăşi valoarea de 50 dB şi nu va polua fonic localitățile, emisiile de zgomot încadrându-se în limitele admise de STAS 100009/88.

Pe tronsonul de drum care străbate parțial zona locuită din localitățile Giuvarasti şi Izbiceni cele 4 autobasculante care vor transporta materialul extras

din perimetrul Giuvarasti îşi vor limita viteza de deplasare până la 20 km/h, iar circulația lor în timpul nopții va fi interzisă.

Măsuri de reducere a zgomotului şi vibraţiilor

Pentru a reduce zgomotul şi vibrațiile, şi deci impactul acestora asupra faunei zonei, locuitorilor şi caselor de pe traseul pentru transportul balastului, S.C. Hidroconstrucția SA va trebui să ia următoarele măsuri:

° deplasarea autobasculantelor pe drumurile din zona locuită să se facă cu

viteze de maxim 20 km/h;

° deplasarea autobasculantelor pe drumurile de pământ sau balastate să se facă cu viteze de maxim 30 km/h;

° să asigure în permanență o bună întreținere a utilajelor şi mijloacelor de transport pentru a se evita depăşirile LMA;

° efectuarea regulată a reviziilor tehnice la mijloacele auto şi la utilaje pentru ca emisiile să se încadreze în prevederile NRTA 4/1998. Circulația utilajelor şi a mijloacelor de transport folosite se va face în

conformitate cu legislația în vigoare pentru fiecare categorie de drum.

Datorită numărului redus de utilaje şi mijloace auto folosite, se poate estima că, impactul zgomotului şi vibraţiilor asupra faunei din zonă va fi nesemnificativ.

I.6.c. Emisii în apă

Extracția şi transportul agregatelor minerale din perimetrul Giuvărăști – Hidroconstrucția amonte nu generează emisii de ape uzate industriale sau menajare. Sigurele cantități de apă care se elimină în mediu ca urmare a exploatării nisipurilor şi pietrişurilor sunt cele existente în depozitele litologice şi care se infiltrează în substrat sub formă de levigat. Apa din depozitele de agregate care se elimină sub formă de levigat, din agregatele excavate din condiții submerse, pe suprafața plajei de exploatare, provine din râul Olt, putând

fi considerată astfel nepoluantă pentru mediu. În cazul excavațiilor agregatelor în condiții submerse, în zona

amplasamentului balastierei şi aproximativ 200 m în aval de aceasta, pe râul Olt, va creşte turbiditatea apei.

Pe suprafața amplasamentului se pot produce doar poluării accidentale ale factorului de mediu apă prin scurgerea în mediu a uleiurilor minerale şi/sau hidrocarburilor de la mijloacele de transport şi/sau utilajele folosite în procesul tehnologic.

Pentru a putea asigura o intervenție rapidă în caz de poluare accidentală generată de pierderi de carburanți şi/sau lubrifianți, executantul lucrărilor are obligația să aibă în dotare materiale absorbante şi/sau substanțe

neutralizatoare.

Măsuri de reducere a emisiilor în apă

Deoarece singurele emisii pe factorul de mediu apă sunt cele accidentale,

pentru a preveni aceste situații nedorite, S.C. Hidroconstrucția SA va menține utilajele şi autobasculantele în stare optimă de funcționare iar orice defecțiune va fi semnalată de personalul care le deserveşte şi remediată în cadrul unităților de service specializate.

Cantitățile de hidrocarburi şi uleiuri minerale care pot ajunge în mod accidental în apă provenind de la utilajele de pe amplasament sunt reduse, astfel încât, nu vor provoca impurificări semnificative ale factorilor de mediu.

S.C. Hidroconstrucția SA va îndepărta utilajele de pe amplasament când există riscul producerii de viituri, în momentul emiterii atenționării privind depăşirea cotei de atenție.

I.6.d. Emisii pe sol

Suprafața perimetrului de exploatare (12.000 mp) nu este acoperită de vegetație, dar, pe aproximativ 15% din acesta trebuie îndepărtat stratul de aluviuni argiloase, strat cu grosime variabilă, între 2 şi 20 cm.

Dacă se interceptează zone care nu pot fi folosite, ca de exemplu depuneri de mâl, material levigabil, bolovani mari, etc., materialul din aceste zone va fi exploatat, încărcat în autobasculantă şi depozitat ca material de umplutură

pentru drumurile tehnologice Deşeul inert (cca. 900 mc) rezultat va fi transportat şi depozitat de către

S.C. Hidroconstrucția SA, cu mijloace proprii, în locul stabilit de către Primăria

comunei Giuvarasti. Dacă se vor respecta prevederile legale în domeniul protecției mediului,

apreciem că prin exploatarea agregatelor de nisip şi pietriş nu se va produce poluarea solului, atât pe amplasament cât şi în vecinătăți.

Accidental, solul poate fi afectat prin scurgeri de carburanți şi/sau lubrifianți, de la utilajele terasiere şi de la mijloacele de transport.

Cantitățile de hidrocarburi şi uleiuri minerale care pot ajunge în mod accidental în sol provenind de la utilajele de pe amplasament sunt reduse, astfel încât, nu vor provoca impurificări semnificative ale factorului de mediu sol.

Pentru a putea asigura o intervenție rapidă în caz de poluare accidentală,

generată de pierderi de carburanți şi/sau lubrifianți, S.C. Hidroconstrucția SA

lucrărilor are obligația să aibă în dotare materiale absorbante şi/sau substanțe neutralizatoare.

Modalităţi pentru prevenirea emisiilor pe sol

Pentru prevenirea poluărilor accidentale care pot să afecteze factorul de mediu sol S.C. Hidroconstrucția SA va lua următoarele măsuri operaționale:

° activitățile care implică întreținere şi eventuale reparații ale utilajelor şi

mijloacelor auto folosite pe amplasamentul studiat vor fi executate în cadrul operatorilor economici specializați;

° personalul care deserveşte utilajele şi mijloacele auto va verifica funcționarea acestora

° şi va anunța administratorul S.C. Hidroconstrucția SA asupra oricărei

defecțiuni apărute;

° utilajele care s-au defectat în timpul etapelor de implementare ale proiectului vor fi îndepărtate de pe amplasament.

I.6.e. Deşeuri generate

Pentru gestionarea corespunzătoare a tuturor categoriilor de deşeuri generate, S.C. Hidroconstrucția SA are următoarele obligații:

° să respecte prevederile legale în domeniu, cu scopul evitării daunelor aduse mediului, biodiversității şi oamenilor;

° să țină evidența tuturor categoriilor de deşeuri generate şi a modului de eliminare a acestora;

° să instruiască angajații care vor deservi perimetrul de exploatare Giuvarasti, în vederea gestionării în mod corespunzător a tuturor categoriilor de deşeuri rezultate. Din activitatea de decolmatare şi reprofilare a albiei minore a râului Olt, în

perimetrul supus analizei, pot rezulta următoarele tipuri de deşeuri:

° deşeuri tehnologice provenite din activitatea de exploatare;

° deşeuri menajere provenite de la personalul care exploatează utilajele şi

autobasculantele;

° deşeuri de ambalaje (PET-uri).

Deşeuri tehnologice

Ca urmare a folosirii utilajelor terasiere şi a autobasculantelor rezultă următoarele deşeuri tehnologice: - uleiuri uzate pentru mijloacele auto şi pentru utilaje – 20 l, pentru toată

perioada derulării proiectului; - baterii uzate - 2 bucăţi pentru toată perioada derulării proiectului;

- anvelope uzate – 4 bucăţi, pentru toată perioada derulării proiectului; - deşeu inert – 900 mc. Deşeul inert rezultă de la îndepărtarea stratului de aluviuni argiloase, strat cu grosime variabilă, între 2 şi 20 cm, de pe aproximativ 15% din suprafața amplasamentului Giuvărăști – Hidroconstrucția, şi din materialul levigabil, bolovani care pot fi interceptați în anumite zone. Deşeuri menajere

Deşeurile menajere organice care rezultă de la personalul care asigură exploatarea şi transportul agregatelor minerale – 8 kg/lună X 8 luni de lucru efectiv = 64 kg. Deşeuri de ambalaje

PET-uri - 2 kg/lună X 8 luni de lucru efectiv = 16 kg.

I.6.f. Modalităţi de eliminare a deşeurilor

I. 6.f. 1. Deşeuri tehnologice

Uleiuri uzate

Aceste deşeuri fac parte din categoria deşeurilor periculoase – cod – 13 02 05* Uleiuri minerale neclorurate de motor, de transmisie şi de ungere.

Uleiul uzat rezultat ca urmare a schimbului de ulei la utilaje va fi colectat într-un recipient metalic, amplasat pe o suprafață betonată şi acoperită, la sediul

S.C. Hidroconstrucția SA şi va fi predat unui operator economic care este autorizat d.p.d.v. al protecției mediului să achiziționeze acest tip de deşeu. Schimbul de ulei la utilaje se va face pe o suprafață impermeabilizată, fără a

afecta solul, apele de suprafață sau freatice. Schimburile de ulei la mijloacele auto se va face în unități de profil

autorizate d.p.d.v. al protecției mediului să achiziționeze acest tip de deşeu. Conform legislației în domeniu, generatorii de uleiuri uzate au

următoarele obligații:

� să asigure predarea uleiurilor uzate operatorilor economici autorizați să desfăşoare activități de colectare, valorificare şi/sau de eliminare;

� să livreze uleiurile uzate însoțite de declarații pe propria răspundere, operatorilor economici autorizați să desfăşoare activități de colectare,

valorificare şi/sau de eliminare a uleiurilor uzate; � să păstreze evidența privind cantitatea, proveniența, localizarea şi

înregistrarea stocării şi predării uleiurilor uzate;

� să asigure colectarea separată a întregii cantități de uleiuri uzate generate şi stocarea corespunzătoare până la predare;

� să raporteze semestrial şi la solicitarea expresă a autorităților publice teritoriale pentru protecția mediului competente, informațiile solicitate.

Este interzisă: � deversarea uleiurilor uzate în apele de suprafață, apele subterane, apele

mării teritoriale şi în sistemele de canalizare; � evacuarea pe sol sau depozitarea în condiții necorespunzătoare a

uleiurilor uzate, precum şi abandonarea reziduurilor rezultate din valorificarea şi incinerarea acestora;

� valorificarea şi incinerarea uleiurilor uzate prin metode care generează

poluare peste valorile limita admise de legislația în vigoare; � amestecarea diferitelor categorii de uleiuri uzate cu alte tipuri de uleiuri

conținând bifenili policlorurați sau alți compuşi similari şi/sau cu alte tipuri de substanțe şi preparate chimice periculoase;

� amestecarea uleiurilor uzate cu motorina, ulei de piroliză, ulei nerafinat tip P3, solvenți, combustibil tip P şi reziduuri petroliere, şi utilizarea acestui amestec drept carburant;

� amestecarea uleiurilor uzate cu alte substanțe care impurifică uleiurile; � incinerarea uleiurilor uzate în alte instalații decât cele prevăzute în HG nr.

128/2002 privind incinerarea deşeurilor, cu modificările şi completările ulterioare;

� colectarea, stocarea şi transportul uleiurilor uzate în comun cu alte tipuri de deşeuri;

� utilizarea uleiurilor uzate ca agent de impregnare a materialelor.

Acumulatori şi baterii uzate

Aceste deşeuri fac parte din categoria deşeurilor periculoase - cod - 16 06 01* Baterii şi acumulatori.

Acumulatorii şi bateriile uzate rezultați ca urmare a schimbării lor la mijloacele auto vor fi colectați pe o suprafață impermeabilizată (betonată), într–

un spațiu acoperit, la sediul S.C. Hidroconstrucția SA şi vor fi predați unui operator economic autorizat d.p.d.v. al protecției mediului să achiziționeze acest tip de deşeu.

Modul de gestionare a deşeurilor de baterii şi acumulatori este

reglementat de HG nr. 1132 din 18 septembrie 2008 privind regimul bateriilor şi acumulatorilor şi al deşeurilor de baterii şi acumulatori.

Anvelope uzate

Anvelopele uzate sunt deşeuri reciclabile, rezultate ca urmare a schimbării anvelopelor uzate la mijloacele auto, vor fi predate o dată cu achiziționarea celor noi, în caz contrar, anvelopele uzate vor fi colectate pe o suprafață impermeabilizată la sediul S.C. Hidroconstrucția SA şi vor fi predate unui operator economic autorizat d.p.d.v. al protecției mediului să achiziționeze acest tip de deşeu. Modul de gestionare a anvelopelor uzate este reglementat de:

� OUG nr. 16 din 26 ianuarie 2001 privind gestionarea deşeurilor industriale reciclabile, actualizată şi republicată, şi care este în vigoare începând cu data de 21 ianuarie 2007;

� HG nr. 170 din 12 februarie 2004 privind gestionarea anvelopelor uzate.

Deşeuri din decopertare şi excavare

Deşeul inert (cca. 900 mc) rezultat de la îndepărtarea stratului de aluviuni argiloase, strat cu grosime variabilă, între 2 şi 12 cm, de pe aproximativ 15% din suprafața amplasamentului Giuvărăști – Hidroconstrucția, şi din materialul levigabil, bolovani care pot fi interceptați în anumite zone, va fi transportat şi depozitat cu mijloacele S.C. Hidroconstrucția SA, în locul stabilit de către Primăria comunei Giuvarasti.

Deşeul inert (care poate rezulta ca urmare a interceptării unor zone care nu pot fi folosite, ca de exemplu depuneri de mâl, material levigabil, bolovani

mari, etc.) este definit ca fiind deşeul care nu suferă nici o transformare semnificativă fizică, chimică sau biologică, nu se dizolvă, nu arde ori nu reacționează în nici un fel, fizic sau chimic, nu este biodegradabil şi nu afectează

materialele cu care vine în contact într-un mod care să poată duce la poluarea mediului ori să dăuneze sănătății omului. Cantitatea totală de levigat şi conținutul de poluanți ai deşeului, precum şi ecotoxicitatea levigatului trebuie să fie nesemnificative şi, în special, să nu pericliteze calitatea apelor de suprafață şi/sau subterane.

Sol nepoluat - solul care este îndepărtat din stratul superior al unei suprafețe de teren în perioada activității extractive desfăşurate în suprafața respectivă şi care nu este considerat poluat conform Ordinului ministrului apelor,

pădurilor şi protecţiei mediului nr. 756/1997 pentru aprobarea Reglementării

privind evaluarea poluării mediului, cu modificările şi completările ulterioare. Modul de gestionare al deşeurilor rezultate din excavare şi/sau

decopertare este reglementat de HG nr. 856 din 13 august 2008 privind

gestionarea deşeurilor din industriile extractive, act normativ care reglementează gestionarea deşeurilor rezultate din activitatea de prospecțiune, explorare, extracție din subteran sau de exploatare a carierelor, tratare şi stocare a resurselor minerale, denumite în continuare deşeuri extractive.

I. 6.f.2. Deşeuri menajere

Deşeurile menajere organice rezultate de la personalul care deserveşte amplasamentul Giuvărăști – Hidroconstrucția vor fi colectate într-un sac de polietilenă, transportate zilnic şi depozitate temporar la sediul S.C.

Hidroconstrucția SA într-un recipient acoperit şi fără scurgere pe sol

(europubelă), pus la dispoziția personalului de către beneficiar, şi eliminate printr-un operator economic autorizat d.p.d.v. al protecției mediului să desfăşoare acest tip de activitate.

1. 6.f.3. Deşeuri de ambalaje

PET-urile vor fi colectate într-un sac de polietilenă, transportate zilnic şi depozitate temporar la sediul S.C. Hidroconstrucția SA şi vor fi predate unui operator economic care este autorizat d.p.d.v. al protecției mediului să achiziționeze acest tip de deşeu.

I.7. CERINŢELE LEGATE DE UTILIZAREA TERENULUI, NECESARE PENTRU EXECUŢIA PP (CATEGORIA DE FOLOSINŢĂ A TERENULUI, SUPRAFEŢELE DE TEREN CE VOR FI OCUPATE TEMPORAR/PERMANENT DE CĂTRE PP, DE EXEMPLU, DRUMURILE DE ACCES, TEHNOLOGICE, AMPRIZA

DRUMULUI, ŞANŢURI ŞI PEREŢI DE SPRIJIN, EFECTE DE DRENAJ ETC.)

Conform Certificat de urbanism nr 19/11.02.2013 emis de C.J. Olt în

scopul: exploatare nisipuri şi pietrișuri, perimetrul de exploatare Giuvărăști – Hidroconstrucția.

Clasa de importanta pentru apărarea de inundații � Conform HGR 766/1997, categoria de importanta globala a lucrărilor este

„D” ( importanta redusa)conform STAS 4273/1983, construcția se încadrează în clasa IV de importanta specifica ( construcții provizorii de importanta secundara ).

� Din punct de vedere al criteriilor : social economice - categoria de importanta este 4, durata de exploatare –construcție provizorie, rol funcțional – importanta secundara balastiera este amplasata în zona inundabila – albia râului Olt.

I.7. 1. Suprafeţe de teren care vor fi ocupate permanent

Nu sunt suprafețe ocupate permanent. I.7. 2. Suprafeţele de teren care vor fi ocupate temporar

Suprafața de teren utilizată pentru implementarea proiectului Extragere

de agregate minerale din albia minoră a râului Olt, perimetrul Giuvărăști –

Hidroconstrucția, comuna Giuvărăști, județul Olt este de 32118 mp şi va fi ocupată temporar, doar pe perioada exploatării agregatelor minerale (36 luni calendaristice, 24 luni efectiv). Pe aceeaşi perioadă vor fi folosite şi drumurile de exploatare.

Zona propusă pentru exploatarea agregatelor minerale reprezintă o plajă naturală, inundabilă la ape mari, din albia minoră a râului Olt.

Pe sectorul de râu studiat nu există lucrări de regularizare sau de artă. Prin extragerea balastului se realizează o mărire a secțiunii de scurgere

care favorizează curgerea la debite medii şi mari. Excavațiile se fac la o adâncime medie de 3,80 m, fără a depăşi nivelul

talvegului râului Olt.

Pe suprafața amplasamentului nu se vor realiza nici un fel de construcții. După terminarea perioadei de extracție a cantității de 122 900 mc balast,

S.C. Hidroconstrucția SA va proceda la:

� închiderea exploatării prin îndepărtarea utilajelor şi a WC-ului ecologic de pe amplasament;

� va nivela perimetrul aducându-l la un aspect cât mai apropiat de cel natural, secțiunea de curgere a râului pe acest tronson va fi eliberată de aluviunile acumulate.

I.7. 3. Drumuri de acces

DJ 642 Stoenesti -Islaz pana la ieşirea din comuna Izbiceni, peste Nodul hidrotehnic

Izbiceni de unde se desprinde in lateral un drum de exploatare pe malul drept al

râului Olt pe o distanta de 3km pana la perimetrul de exploatare .

I.7. 4. Alte amenajări

Pentru implementarea proiectului supus analizei nu sunt necesare alte amenajări.

I.8. Servicii suplimentare solicitate de implementarea proiectului

Pentru implementarea proiectului Extragere de agregate minerale din

albia minoră a râului Olt, perimetrul Giuvărăști – Hidroconstrucția, comuna

Giuvărăști, județul Olt nu sunt necesare servicii suplimentare.

I.9. Durata proiectului

Proiectul Extragere de agregate minerale din albia minoră a râului Olt,

perimetrul Giuvărăști – Hidroconstrucția, care va fi implementat cu scopul decolmatării, reprofilării albiei, regularizării curgerii apei şi valorificării agregatelor de râu, implică excavarea unui volum de 122.900 mc nisip şi pietriş pe parcursul a 36 luni calendaristice, 24 luni de lucrări efective.

Lucrările de excavare şi transport a agregatelor minerale vor fi urmate de lucrări de nivelare a suprafeței excavate şi refacere a malului stang, în zona amplasamentului balastierei, pentru aducerea la o formă cât mai apropiată de cea naturală.

I.10. Activităţi care vor fi generate ca rezultat al implementării proiectului

Extragerea agregatelor minerale din albia minoră a râului Olt, în perimetrul Giuvărăști – Hidroconstrucția este necesară pentru asigurarea

scurgerii la ape mari, cu efect benefic asupra folosinței actuale. Exploatarea agregatelor minerale pe amplasamentul propus are efect

benefic asupra regularizării râului Olt, pe porțiunea respectivă realizându-se: � secțiune transversală mai mare care va permite tranzitarea aceluiaşi debit

la viteze mai mici, reducându-se nivelul energiei specifice în secțiunea vie; � reducerea eroziunii malurilor.

Proiectul Extragere de agregate minerale din albia minoră a râului Olt, perimetrul

Giuvărăști – Hidroconstrucția, propus de către S.C. Hidroconstrucția SA,

generează în mod direct următoarele activități: � excavarea agregatelor minerale de râu din perimetrul Giuvărăști –

Hidroconstrucția; � încărcarea agregatelor în autocamioane; � transportul agregatelor la terți, în funcție de solicitări.

Prin implementarea proiectului, în mod secundar, sunt generate şi următoarele activități:

� furnizarea de materie primă pentru fabricarea betonului; � furnizarea agregatelor de balastieră pentru realizarea coperților asfaltice; � furnizarea de pietriş pentru balastarea drumurilor; � crearea unor locuri de muncă atât la nivel local cât şi la nivel general, în

industria construcțiilor.

I.11. Descrierea procesului tehnologic

Sistemul de exploatare - descriere generală

Lucrările de pregătire din cadrul balastierei Giuvarasti-Hidroconstructia

constau în:

Lipsa copertei sterile nu necesită executarea de lucrări de deschidere.

Existența drumurilor de acces la balastieră asigură accesul la resurse fără lucrări

speciale de pregătire.

Pe parcursul exploatării, singurele lucrări de pregătire vor fi menținerea în

funcțiune a drumurilor de acces şi eventual realizarea altor accese către resurse

prin noi drumuri de şantier

Situaţia existentă pentru exploatarea nisipului si pietrişului

Acumularea de agregate naturale este cantonată în albia minoră a râului Olt.

Perimetrul este caracterizat de următoarele elemente geometrice:

lungime (în sensul de curgere al râului) 290 m

lățime medie 114m

grosime maximă a zăcământului 3,80 m

suprafață perimetru 32,118 ha

Adâncimea maximă de exploatare în cuprinsul perimetrului (cota „0") este

reprezentată de cota talvegului conform avizului de gosp[odarire a apelor.

Resursele au fost estimate volumetric, prin metoda blocurilor geologice.

Pentru aceasta, întregul perimetru a fost asimilat unui bloc geologic (pentru că

resursa este omogenă, iar grosimile au variații mici) şi au fost determinate

suprafața perimetrului şi grosimea medie.

Perioada de executie propusa:

Durata de realizare a proiectului va dura 3x12 luni.

Recomandări :

° respectarea perimetrului aprobat;

° respectarea adâncimii de excavare astfel încât sa nu coboare sub cota talvegului natural;

° excavarea uniforma a perimetrului pentru a nu lăsa în urma forme capabile sa creeze la viitura direcții preferențiale /periculoase pentru curentul de apa ( epiuri, insule , diguri imerse parțial excavate, etc.);

° excavarea materialului astfel încât sa se realizeze o şenalizare a albiei, exploatarea urmând sa se facă dinspre ax spre mal; Prognoza impactului : respectarea masurilor stabilite prin avizul de

gospodarire a apelor .

Masuri de diminuare a impactului : respectarea pilierilor de siguranța

impuși prin Avizul de gospodărirea apelor .

° agregatele minerale extrase se vor încărca direct în autobasculante şi transportate la locul de prelucrare sau utilizare, astfel încât, la sfârşitul

fiecărei zile de lucru întreaga cantitate excavată să fie îndepărtată din albia minoră;

° dacă în zonă se promovează lucrări hidrotehnice, regularizări şi consolidări de diguri, apărări împotriva inundațiilor, exploatarea de agregate minerale va fi oprită, acestea fiind considerate cazuri de forță majoră.

Tehnologia de extracție constă în:

° trasarea fâşiilor de exploatare cu lățimea de 10 m şi lungimi variabile, conform planului de situație;

° materialul extras va fi încărcat direct în autobasculantă;

° adâncimea de exploatare nu va depăşi cota talvegului în zonă;

° săparea agregatelor situate sub nivelul apei se face cu draglina cu cupă, în

câmp continuu, din aval spre amonte şi de la firul apei spre mal;

° deplasarea prin autopropulsie şi fixarea excavatorului în prima fâşie de exploatare;

° excavarea în cadrul fâşiilor cu ajutorul excavatorului, din aval spre amonte şi de la firul apei către maluri;

° încărcarea balastului în cele 4 autobasculante se va face cu mijloace

terasiere (excavator şi încărcător frontal tip WOLLA) ;

° transportul nisipului şi pietrişului către beneficiari cu cele 4 autobasculante. Pe suprafața perimetrului este interzisă realizarea de depozite

intermediare în albie. Numărul fâşiilor longitudinale şi lungimea acestora va fi stabilit în funcție

de volumul care va fi extras în fiecare trimestru, luând în calcul adâncimea de excavare stabilită prin Autorizația de Gospodărire a Apelor.

Dacă se interceptează zone care nu pot fi folosite, ca de exemplu depuneri de mâl, material levigabil, bolovani mari, etc., materialul din aceste zone va fi exploatat, încărcat în autobasculantă şi depozitat ca material de umplutură, în

zonele indicate de reprezentanții Primăriei Giuvarasti. În perioadele cu precipitații importante şi în cele de îngheț nu se

excavează. Suprafaţa de exploatare nu este acoperită cu vegetaţie.

În cazul în care în timpul excavării sau din alte refuzuri vor rezulta deşeuri

inerte, acestea vor fi depozitate în afara perimetrului de exploatare, în locuri indicate de către Primăria comunei Giuvarasti.

Transportul agregatelor minerale se va face cu cele 4 autobasculante din dotare.

Pe durata apelor mari, utilajele şi mijloacele de transport vor fi asigurate în afara zonelor inundabile, cu obligativitatea prevenirii poluării pânzei freatice, apelor de suprafață şi solului.

Din punct de vedere al constituției litologice, zăcământul este alcătuit din nisipuri şi pietrişuri care aparțin albiei minore a râului Olt.

Nu este necesară racordarea la utilități (apă, canal, telefonie, energie electrică, etc.).

Lucrări de refacere a amplasamentului în zona afectata de execuția investiției :

După finalizarea exploatării pentru zona din care s-a extras agregatul mineral nu vor fi necesare lucrări suplimentare de refacere a amplasamentului

deoarece prin excavarea zonei conform tehnologiei stabilite se creează o regularizare şi lărgire a albiei cursului de apa rezultând un volum util în lac. Totodată se asigura o zona tampon capabila sa preia partea de material care se

depune la ape mari sau viituri. La finalizarea activității de exploatare se vor nivela malurile, aducându-se la panta de 1:3.

Protecţia zăcământului

� Volumul rezervei de agregate minerale estimat Volum resursa în perimetru = 122 900 mc nisip şi pietriș

� Pierderi estimate la exploatare = 900 mc (steril din decoperta ) � Pierderi la transport = 0 � Volum de nisip şi pietriș exploatat în stare bruta = 122 000 mc;

I.12. Impactul cumulativ al proiectului cu alte PP asupra sitului

Se poate spune că impactul produs de activitatea desfăşurată în zona este

deja consumat.

Activitățile principale identificate în zona de amplasament sunt legate de:

• activități hidrotehnice specifice ;

• (agrement de weekend), în special, în sectoarele silvice limitrofe

• Pescuit

• Vânătoare

Activitățile de extragere şi transport a agregatelor minerale produc disconfort pentru fauna din zonă deoarece sunt activități generatoare de:

• zgomot şi vibrații produse de utilajele folosite şi de autovehiculele care

transportă agregatele minerale;

• emisii de gaze arse în atmosferă de la motoarele utilajelor şi autovehiculelor care transportă agregatele minerale. Activitățile hidrotehnice din zona au modificat complet albia râului Olt,

modul de curgere, inclusiv transportul aluvionar fapt ce ducea la o primenire a resurselor de agregate minerale.

Agrementul de weekend influențează prin deranj continuu asupra pasărilor cantonate în acest sit Natura 2000, poate fi contracarat prin stabilirea unor zone unde poate fi permis accesul persoanelor aflate atât la recreere cat şi la pescuit sau vânătoare.

Prezența umană în zonă influențează distribuția speciilor de păsări reducând densitatea populațiilor în zonele cu aglomerări umane. De asemenea

se modifică şi componența specifică a avifaunei în ecosistemele supuse presiunii antropice, cum sunt zonele locuite.

Cele mai sensibile specii la zgomotul produs de traficul utilajelor sunt

păsările deoarece aceste sunete interferează în mod direct cu comunicarea interspecifică prin intermediul sunetelor şi în acest mod afectează indirect comportamentul de teritorialitate şi rata împerecherii. Numeroase studii au documentat densitatea redusă a populațiilor de păsări din zonele cu trafic intens. Pe pajiştile din zona de trafic intens s-a observat declinul populațional acolo unde zgomotul de fond depăşeşte 50 dB.

Cu toate acestea particularitățile terenului precum şi tipurile de habitate pot influența propagarea zgomotului şi implicit densitatea populațiilor de păsări. Zona studiată este o zonă deschisă, astfel că sunetul se propagă în toate direcțiile fără a fi condus către un anumit culoar. Astfel, morfologia regiunii permite o disipare rapidă a zgomotului.

I.13. Justificarea dacă proiectul propus are legătură directă cu, sau este necesar pentru managementul privind protecţia şi conservarea sitului

Extragerea agregatelor minerale din albia minoră a râului Olt, în perimetrul Giuvărăști – Hidroconstrucția este necesară pentru asigurarea scurgerii la ape mari, cu efect benefic asupra lucrărilor hidrotehnice

Proiectul, Extragere de agregate minerale din albia minoră a râului Olt,

perimetrul Giuvărăști – Hidroconstrucția, comuna Giuvărăști, județul Olt, propus de către S.C. Hidroconstrucția SA, nu are legătură directă cu managementul SPA

“Confluenta Olt-Dunare”, dar, după încheierea lucrărilor de exploatare a

balastului, beneficiarul SC Hidroconstrucția SA va realiza ostroave din drumul

tehnologic şi din materialul steril pe care va planta sălcete .

II. Informații privind aria naturală protejată de interes comunitar/aria de protecţie specială avifaunistică afectată de implementarea PP: II.1. Date generale privind situl Natura 2000

Aspecte generale privind reţeaua ecologică Natura 2000

Rețeaua "Natura 2000" reprezintă principalul instrumentul al Uniunii Europene

pentru conservarea naturii în statele membre. Natura 2000 reprezintă o rețea de

zone desemnate de pe teritoriul Uniunii Europene în cadrul căreia sunt

conservate specii şi habitate vulnerabile la nivelul întregului continent.

Programul Natura 2000 are la bază două Directive ale Uniunii Europene

denumite generic Directiva Păsări şi Directiva Habitate, directive transpuse în

legislația națională prin OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale

protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice.

La ora actuală, rețeaua Natura 2000, formată din Arii Speciale de Conservare

(SCAs) desemnate pentru protecția speciilor şi habitatelor amenințate, listate în

anexele Directivei Habitate şi Arii de Protecție Specială Avifaunistică (SPA)

desemnate pentru protecția speciilor de păsări sălbatice în baza Directivei

Păsări, acoperă aproximativ 20% din teritoriul Uniunii Europene. Trebuie

menționat faptul că până la validarea Ariilor Speciale de Conservare, aceste zone

propuse pentru rețeaua Natura 2000 sunt etichetate ca Situri de Importanță

Comunitară.

Siturile de Importanță Comunitară şi Ariile de Protecție Specială, incluse în

rețeaua Natura 2000, acoperă 17% din suprafața României. Lista siturilor

incluse în rețeaua Natura 2000 a fost transmisă Comisiei Europene, care le va

aproba până în 2010. Ulterior, autoritățile din România vor trebui să elaboreze

planurile de management pentru fiecare sit din Natura 2000, planuri care vor

include măsurile speciale care trebuie îndeplinite pentru conservarea

habitatelor şi speciilor protejate.

Datorită capitalului natural deosebit de valoros pe care îl deține România (două

bioregiuni noi pentru rețeaua ecologică, populații mari şi viabile de carnivore

mari, habitate neantropizate, etc.) şi având în vedere faptul că țara noastră

conservă o biodiversitate mult mai ridicată în raport cu alte state membre ale

Uniunii Europene, aportul României la rețeaua Natura 2000 este unul

semnificativ.

Obiectivul principal al rețelei Europene de zone protejate NATURA 2000 -

desemnate pe baza Directivei Păsări respectiv Directivei Habitate - este ca aceste

zone să asigure pe termen lung „statutul de conservare favorabilă” a speciilor

pentru fiecare sit împarte care a fost desemnat.

Deşi definiția exactă a termenului „statut de conservare favorabilă” nu este bine

definit, România va trebui să raporteze periodic către Comunitatea Europeană,

cu privire la îndeplinirea acestui obiectiv. Singurul indicator obiectiv şi cantitativ

cu privire la statutul unei specii într-o anumită zonă este mărimea populației

respectiv schimbarea mărimii populațiilor.

Este deci esențial ca impactul unor investiții asupra acelor specii pentru care

zona a fost desemnată ca sit Natura 2000, să fie evaluat complet prin metode

ştiințifice. În majoritatea cazurilor impactul poate fi minimalizat sau sensibil

micşorat prin selectarea atentă şi implementarea corectă a metodelor de

diminuare a impactului.

3.1. Date privind aria de Protecţie Specială Avifaunistică “ ROSPA0024

Confluenţa Olt-Dunăre.

Situl Natura 2000 SPA “Confluența Olt-Dunăre” a fost propus de către Societatea

Ornitologică Romană “S.O.R.”, este în suprafață de 21285 ha şi se întinde pe

teritoriile administrative ale județelor Olt, Teleorman.

Situl “Confluența Olt-Dunăre” desemnat ca IBA conform următoarelor criterii

elaborate de BirdLife International: C1, C2, C3, C4, C6.

Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de păsări

protejate. Conform datelor avem urmatoarele categorii:

a) numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 15

A229 Alcedo atthis

A133 Burhinus oedicnemus

A196 Chlidonias hybridus

A197 Chlidonias niger

A231 Coracias garrulus

A038 Cygnus cygnus

A238 Dendrocopos medius

A131 Himantopus himantopus

A023 Nycticorax nycticorax

A393 Phalacrocorax pygmeus

A234 Picus canus

A034 Platalea leucorodia

A195 Sterna albifrons

A193 Sterna hirundo

A166 Tringa glareola

b) numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor

migratoare (Bonn): 81

c) numar de specii periclitate la nivel global: 2

Situl este important in perioada de migratie pentru speciile: Ayțya nyroca,

Ciconia ciconia, Ixobrichus minutus, Burhinus oedicnemus, Coracias garrulus,

Mergus albellus, Cygnus cygnus, Phalacrocorax pygmeus, Philomachus pugnax.

Situl este important pentru iernat pentru urmatoarele specii: Pelecanus

crispus, Mergus albellus, Cygnus cygnus, Phalacrocorax pygmeus, Anser

albifrons şi toate speciile de rațe. În perioada de migrație situl gazduieste mai

mult de 20.000 de exemplare de pasari de balta, fiind posibil canditat ca sit

RAMSAR.

Vulnerabilitățile la care este supus SPA “Confluența Olt-Dunăre” sunt

următoarele:

1. - managementul forestier general, 2. - creşterea animalelor, 3. - pescuit

profesionist(industrial) 4.- pescuit sportiv, 5.- vânătoare, 6 - extragere de nisip

şi pietriş, 7.- drumuri, drumuri auto, 8.- linii electrice, 9.- diguri, îndiguiri, plaje

artificiale, 10. – Fabrici, 11 - depozitarea deşeurilor industriale, 12.- depozitarea

deşeurilor menajere, 13 - stocuri de materiale, 14.- cultivare, 15.- păşunatul, 16.

vânătoarea in timpul cuibăritului prin deranjul şi zgomotul cauzat de către

gonaci; 17. vânătoarea în zona locurilor de cuibărire a speciilor periclitate; 18.

împăduririle zonelor naturale sau seminaturale (păşuni, fânațe etc.); 19.

industrializarea şi dezvoltarea zonelor urbane; 20. lucrări îndelungate în

vecinătatea cuibului în perioada de reproducere.

3.2. Descrierea speciilor posibil afectate de proiect din SPA “Confluenţa

Olt-Dunăre”

Arii naturale protejate, de interes comunitar, posibil afectate de implementarea proiectului

Zona în care urmează a se realiza proiectul a fost inclusă în situl „ROSPA

0024 Confluența Olt – Dunare” pentru care a fost instituit regim de arie naturală

protejată, prin HG 1284 / 24 octombrie 2007 (privind “ declararea ariilor de

protectie speciala avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene

Natura 2000 în Romania”) publicată în M.O. 739 / 31.10.2007.

Custode Asociatia Echilibru, în urma încheierii conventiei de custodie nr.

0003/19.02.2010 cu Ministerul Mediului şi Pădurilor – Direcția Generala

Protecția Naturii şi Managementul Ariilor Naturale Protejate.

ROSPA0024 CONFLUENŢA OLT – DUNĂRE

• Localizare-lunca inferioara a Dunării, judetele Olt (29,6%) şi Teleorman (70,4%) • Suprafata -21285.4 ha • Regiunea biogeografică – continentală • Altitudine - (max. 53m, min. 3m, medie 29m)

Acest sit găzduieşte efective importante ale unor specii de păsări protejate:

- un număr de 17 specii din anexa 1 a Directivei Păsări, - un numar de 66 alte specii migratoare listate în anexele Conventiei asupra

păsărilor migratoare - un numar de 3 specii periclitate la nivel global. Situl este important pentru populatiile cuibaritoare ale speciilor

Phalacrocorax pygmaeus şi Coracias garrulus. În perioada de migrație şi iernat

este important pentru speciile: rațe, gaşte, pelicani şi lebede.

Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE

A229 Alcedo atthis A133 Burhinus oedicnemus A196 Chlidonias hybridus A197 Chlidonias niger A231 Coracias garrulus A038 Cygnus cygnus A238 Dendrocopos medius A131 Himantopus himantopus A023 Nycticorax nycticorax A393 Phalacrocorax pygmeus A234 Picus canus A034 Platalea leucorodia A195 Sterna albifrons A193 Sterna hirundo A166 Tringa glareola Conform Studiului de “Evaluare adecvată pentru planul de amenajare a teritoriului

zonal interjudețean aferent” AHE a râului Olt pe sectorul lzbiceni-Dunare, CHE lzlaz, există în

sit şi alte specii de pasări:

Gavia stellata - Cufundar mic OI Gavia arctica - Cufundar polar OI Gavia immer - Cufundar mare Er Tachybaptus ruficollis - Corcodel mic OV, OI Podiceps cristatus - Corcodel mare OV, OI l Podiceps grisegena - Corcodel cu gat rosu P Podiceps auritus - Corcodel de iarna Er Podiceps nigricollis - Corcodel cu gat negru RI Phalacrocorax carbo- Cormoran mare OV, OI Pelecanus onocrotalus - Pelican comun Er Pelecanus crispus - Pelican cret OV Ixobrychus minutus - Starc pitic OV Egretta garzetta - Egreta mica OV Ardea cinerea - Starc cenusiu OV RI Ardea purpurea - Starc rosu P Ciconia nigra - Barza neagra P Plegadis falcinellus Tiganus P, Er Cygnus olor- Lebada cucuiata MP Cygnus bewickii - Lebada mica OI Anser albifrons - Garlita mare OI

Anser anser - Gasca de vara P, OI Tadorna ferruginea - Califar rosu Er Tadorna tadorna - Califar alb Er Anas Penelope – Rata fluieratoare OI Anas strepera - Rata pestrita OV Anas crecca - Rata mica P OI Anas platyrhynchos - Rata mare MP OI Anas acuta - Rata sulitar P OI Anas querquedula - Rata caraitoare OV P Anas clypeata - Rata lingurar P, OI Aythya ferina - Rata cu cap castaniu Netta rufina - Rata cu ciuf P, OI Aythya nyroca - Rata rosie OV Aythya fuligula - Rata motata OI Aythya marila - Rata cu cap negru OI Clangula hyemalis - Rata de gheturi Er Melanitta fusca - Rata catifelata Er Bucephala clangula - Rata sunatoare OI Mergus serrator – Ferestras motat OI Mergus merganser - Ferestras mare OI Pernis apivorus - Viespar OV Haliaeetus albicilla - Codalb OI Circus aeruginosus - Herete de stuf OV

Circus macrourus - Herete alb P Circus pygargus - Herete sur P Accipiter gentilis - Uliu porumbar S Accipiter nisus - Uliu pasarar S OI Accipiter brevipes - Uliu cu picioare scurte OV Buteo buteo - Sorecar comun MP Buteo rufinus - Sorecar mare P Buteo lagopus- Sorecar incaltat OI Aquila pomarina- Acvila tipatoare mica OV Aquila clanga - Acvila tipatoare mare Er Aquila heliaca - Acvila de camp Er Pandion haliaetus - Uligan pescar P Falco tinnunculus - Vanturel rosu MP Falco vespertinus - Vanturel de seara P Falco columbarius - Soim de iarna OI Falco subbuteo - Soimul randunelelor OV Falco peregrinus - Soim calator Er Perdix perdix - Potarniche S Coturnix coturnix - Prepelita OV Phasianus colchicus - Fazan S Rallus aquaticus - Carstel de balta MP Porzana porzana - Crestet pestrit P Porzana parva - Crestet cenusiu P Gallinula chloropus Gainusa de balta OV Fulica atra - Lisita MP Haematopus ostralegus - Scoicar OV Glareola pratincola - Ciovlica ruginie Er Charadrius dubius – Prundaras gulerat mic OV Charadrius hiaticula – Prundaras gulerat mare P Charadrius alexandrines - Prundaras de saratura Er Pluvialis apricaria - Ploier auriu Er Pluvialis squatarola - Ploier argintiu Er Vanellus vanellus - Nagat OV Calidris minuta - Fugaci mic P Calidris temminckii - Fugaci pitic P Calidris ferruginea - Fugaci roscat P Calidris alpina - Fugaci de tarm P Philomachus pugnax - Bataus P Lymnocryptes minimus - Becatina mica Gallinago gallinago – Becatina comuna P Limosa limosa - Sitar de mal Numenius phaeopus - Culic mic P Numenius arquata - Culic mare P Tringa erythropus - Fluierar negru P Tringa tetanus - Fluierar cu picioare rosii P Tringa stagnatilis - Fluierar de lac P Tringa nebularia- Fluierar cu picioare verzi

P Tringa ochropus - Fluierar de zavoi P Tringa glareola - Fluierar de mlastina P Actitis hypoleucos - Fluierar de munte P Arenaria interpres Pietrus P Larus ichthyaetus – Pescarus asiatic Er Larus melanocephalus - Pescarus cu capul negru Er Larus ridibundus - Pescarus razator P Larus canus - Pescarus sur OI Larus fuscus – Pescarus negricios OI Larus cachinnans – Pescarus argintiu S Gelochelidon nilotica – Pescarita razatoare Sterna caspia - Pescarita mare P Chlidonias hybridus - Chirighita cu obraji albi P Chlidonias leucopterus - Chirighita cu aripi albe P Columba oenas - Porumbel de scorbura P Coumba palumbus Porumbel gulerat P Streptopelia decaocto - Gugustiuc S Streptopelia turtur - Turturica OV Cuculus canorus - Cuc OV Otus scops - Cius OV Athene noctua - Cucuvea S Asio otus - Ciuf de padure S Apus apus – Drepnea neagra OV Merops apiaster - Prigorie P Upupa epops - Pupaza OV Jynx torquilla - Capintortura P Picus viridis - Ghionoaie verde S Dendrocopos major - Ciocanitoare pestrita mare S Dendrocopos syriacus - Ciocanitoare de gradini S Dendrocopos minor - Ciocanitoare mica S Galerida cristata - Ciocarlan S Alauda arvensis - Ciocarlie de camp MP Riparia riparia - Lastun de mal OV Hirundo rustica - Randunica OV Delichon urbica - Lastun de casa OV Anthus campestris - Fasa de camp OV Anthus trivialis - Fasa de padure P Anthus pratensis - Fasa de lunca P Anthus cervinus - Fasa rosiatica P Anthus spinoletta - Fasa de munte P Motacilla flava flava - Codobatura galbena OV Motacilla citreola - Codobatura cu cap galben Er Motacilla alba - Codobatura alba OV

Troglodytes troglodytes – Ochiu boului OV Prunella modularis - Brumarita de padure P Erithacus rubecula - Macaleandru OV Luscinia megarhynchos - Privighetoare roscata OV Phoenicurus ochruros - Codros de munte OV Saxicola rubetra - Maracinar mare OV Saxicola torquata - Maracinar negru OV Oenanthe oenanthe - Pietrar sur OV Turdus merula - Mierla MP Turdus pilaris - Cocosar MP Turdus philomelos - Sturz cantator OV Turdus iliacus - Sturz de vii P Turdus viscivorus - Sturz de vasc P Locustella fluviatilis - Grelusel de zavoi P Locustella luscinioides - Grelusel de stuf OV Acrocephalus melanopogon - Privighetoare de balta P l Acrocephalus shoenobaenus - Lacar mic OV Acrocephalus palustris - Lacar de mlastina OV Acrocephalus scirpaceus - Lacar de stuf OV Acrocephalus arundinaceus - Lacar mare OV Hippolais icterina - Frunzarita galbena OV Sylvia curruca - Silvie mica OV Sylvia communis - Silvie cu cap sur OV Sylvia borin - Silvie de zavoi OV Sylvia atricapilla - Silvie cu cap negru OV Phylloscopus sibilatrix - Pitulice sfaraitoare P Phylloscopus collybita - Pitulice mica P Phylloscopus trochilus - Pitulice fluieratoare P Regulus regulus - Ausel cu cap galben OI Muscicapa striata - Muscar sur OV Panurus biarmicus - Pitigoi de stuf Er Aegithalos caudatus - Pitigoi codat S Parus palustris - Pitigoi sur P Parus ater - Pitigoi de bradet P Parus caeruleus - Pitigoi albastru P Parus major - Pitigoi mare S Sitta europaea - Ticlean S Certhia familiaris - Cojoaica de padure S Certhia brachydactyla - Cojoaica cu degete scurte S 1 Remiz pendulinus - Boicus P Oriolus oriolus - Grangur OV Lanius collurio - Sfrancioc rosiatic OV

Garrulus glandarius - Gaita S Pica pica- Cotofana S Corvus monedula - Stancuta S Corvus frugilegus - Cioara de semanatura S OI Corvus corone cornix - Cioara griva S Corvus corax - Corb S Sturnus vulgaris - Graur MP Passer domesticus - Vrabie de casa S Passer hispaniolensis - Vrabie negricioasa OV Passer montanus- Vrabie de camp S Fringilla coelebs - Cinteza MP Fringilla montifringilla - Cinteza de iarna OI Carduelis chloris - Florinte S Carduelis carduelis - Sticlete S OI Carduelis spinus - Scatiu P Carduelis cannabina - Canepar P Pyrrhula pyrrhula- Mugurar P Coccothraustes coccothraustes - Botgros S Emberiza citronella - Presura galbena S Emberiza cirlus - Presura barboasa P Emberiza hortulana - Presura de gradina OV Emberiza schoeniclus - Presura de stuf MP Emberiza melanocephala - Presura cu cap negru OV Miliaria calandra - Presura sura MP

STUDIUL DE EVALUARE ADECVATA

Extragere de agregate minerale din albia minora a râului Olt, perimetrul Giuvărăști -Hidroconstructia, Comuna Giuvărăști, județul Olt

35 | P a g i nă

Prescurtări utilizate: S – pasăre sedentară, prezentă pe tot parcursul anului (implicit clocitoare); OV – oaspete de vară – cuibăritoare; MP – categorie intermediară între cele de mai sus, o parte a populatiei migrează; P – specie de pasaj; OI – oaspete de iarnă; Er – specie eratică, mai putin de 5 observații în 10 ani; WBD – Wild Birds Directive – Directiva de păsări; Ben – Conventia de la Berna cu numărul anexelor unde specia figurează; Bonn – Conventia de la Bonn cu numărul anexelor unde specia figurează

Pe teritoriul situl „ROSPA 0024 Confluența Olt – Dunare” se află Situl Ramsar Confluența Olt – Dunăre (nr. 2065), desemnat în 2012, acoperind 46.623 hectare.

Situl cuprinde și Ostrovul Mare înconjurat de apele danubiene, precum și lacurile de acumulare Izbiceni și Frunzaru, situate pe Olt. Conform Formularului Standard al sitului (SPA) cuibăresc aici 4-6 perechi de pescărel albastru (Alcedo atthis), 4-10 (30-60) perechi de pasărea ogorului (Burhinus

oedicnemus), 16-20 perechi dumbrăveancă (Coracias garrulus), 6-10 perechi ciocănitoare de stejar (Dendrocopus medius), 6-10 perechi ghionoaie sură (Picus canus), 12-20 perechi stârc de noapte (Nycticorax nycticorax), 350-450 perechi cormorani mici (Phalacrocorax pygmeus).

În timpul pasajului, situl este utilizat de 80-150 chirighițe cu obraz alb (Chlidonias hybridus), 50-150 chirighițe negre (Chlidonias niger), 1-5 lebede de iarnă (Cygnus cygnus), 2-10 picioroange (Himantopus himantopus), 30-60 lopătari (Platalea leucorodia), 70-140 chire mici (Sterna albifrons), 200-400 chire de baltă (Sterna hirundo), 500-1.000 fluierari de mlaștină (Tringa

glareola). În perioadele de migrație apar mari efective de rațe sălbatice din variate

specii, gâște sălbatice, pelicani, lebede, astfel că situl are peste 20.000 de exemplare de păsări de baltă în timpul migrației.

Arii naturale protejate, de interes comunitar, învecinate cu perimetrul ce urmează a fi exploatat

Prin HG 1284 / 24 octombrie 2007 pentru zona situată în amonte, care

include lacurile de acumulare de pe Olt (Rm. Vâlcea - Izbiceni) a fost instituit, de asemenea, regim de arie naturală protejată – situl „ROSPA 0106 Olt inferior”. Zona în care urmează a se realiza proiectul se învecinează cu acest sit.



36 | P a g i nă

ROSPA0106 VALEA OLTULUI INFERIOR

Tip: SPA Localizare: Albia Oltului şi se suprapune peste 3 județe: Olt (63.3), Teleorman (18.5%) şi Vâlcea (17.9%) Suprafața: 54074.8 ha, - 32 071 ha pe teritoriul jud. Olt Regiunea biogeografică: continental Altitudine: max.286m, min. 21m, medie 95m Custode S.C. Compania de Servicii şi Consultanță S.A., în urma încheierii Convenției de custodie nr. 191/14.07.2010 cu Ministerul Mediului şi Pădurilor – Direcția Biodiversității.

Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului

79/409/CEE

A021 Botaurus stellaris A133 Burhinus oedicnemus A031 Ciconia ciconia A082 Circus cyaneus A231 Coracias garrulus A038 Cygnus cygnus A027 Egretta alba A022 Ixobrychus minutus A339 Lanius minor A177 Larus minutus A068 Mergus albellus A151 Philomachus pugnax A132 Recurvirostra avosetta

Acest sit găzduieşte efective importante ale unor specii de păsări protejate. Conform datelor există urmatoarele categorii:



37 | P a g i nă

- un numar de 14 specii din anexa 1 a Directivei Păsări - un numar de 81 alte specii migratoare, listate în anexele Convenţiei

asupra speciilor migratoare (Bonn)

- un numar de 2 specii periclitate la nivel global Situl este important în perioada de migrație pentru un număr de 78 de

specii de păsări cu migrație neregulată nemenționate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC, printre care speciile: Aythya nyroca, Ciconia ciconia, Ixobrichus minutes, Burhinus oedicnemus, Coracias garrulous, Mergus albellus, Cygnus cygnus, Phalacrocorax pygmeus, Philomachus pugnax. În această perioadă gazduieşte mai mult de 20.000 de exemplare de păsări de balta.

Situl este important pentru iernat pentru urmatoarele specii: Pelecanus

crispus, Mergus albellus, Cygnus cygnus, Phalacrocorax pygmeus, Anser

albifrons, toate speciile de rațe.

Metodologia de evaluare

Metodologia de evaluare a urmat două direcții: - investigarea speciilor vegetale şi animale şi a habitatelor de interes

comunitar - evaluarea populațiilor de păsări în ariile de protecție specială

avifaunistică (SPA). A. Metodologia generală de investigare a speciilor şi habitatelor de

interes comunitar

- Metodologia care respecta Ghidul metodologic privind evaluarea

adecvata a efectelor potentiale ale planurilor sau proiectelor asupra

ariilor natural protejate de interes comunitar (OM nr. 19/2010): a presupus colectarea, verificarea şi analiza datelor privind arealul, suprafața, populația, distribuția, evoluția, habitatul speciei, starea de conservare, perspectivele viitoare, pentru siturile Natura 2000 intersectate de plan, menționate anterior.

Surse de informare - Inventarieri naționale, regionale, locale, atlase, diferite studii şi

publicații: o Formularul standard Natura 2000 din HG 1284/2007, pentru

Siturile ROSPA0024 CONFLUENTA OLT – DUNARE, ROSPA0106 VALEA OLTULUI INFERIOR

o Studiul de biodiversitate întocmit de expertul atestat în conservarea biodiversității Jozsef Szabo, pentru Siturile ROSPA0024 CONFLUENTA OLT – DUNARE, ROSPA0106 VALEA OLTULUI INFERIOR,



38 | P a g i nă

o Raport de mediu pentru planul de amenajare a teritoriului zonal interjudețean aferent " AHE a râului Olt pe sectorul lzbiceni-Dunare, CHE lzlaz " - Editie Draft

o Evaluare adecvată pentru planul de amenajare a teritoriului zonal interjudețean aferent " AHE a râului Olt pe sectorul lzbiceni-Dunare, CHE lzlaz.

- Specii cheie (tipice) pentru tipul de vegetatie/habitat. Pentu ca statutul de conservare a habitatului respectiv să fie favorabil trebuie ca statutul de conservare a speciilor cheie (tipice) să fie favorabil.

Metode de evaluare:

- opinia expertului, - observațiile in teren, - fotografiile, - inventarieri naționale, - colectarea în sit a probelor pentru determinare şi date din Lista Roşie

şi/sau Cartea Roşie pentru speciile de interes conservativ, - pentru habitatele incluse în Natura 2000 s-a consemnat

prezența/absența habitatelor de interes conservativ şi a habitatelor prioritare. Pentru aceasta s-a folosit lucrarea Habitatele din Romania (2005, 2006) şi Manualul de interpretare a habitatelor (2008) În cadrul studiului de EA este evaluat în mod corespunzător impactul

asupra fiecărei specii şi fiecărui habitat de interes comunitar din fiecare arie naturală protejată de interes comunitar posibil afectată de implementarea PP, astfel încât să se asigure obiectivele de conservare a acesteia şi integritatea rețelei Natura 2000 (menținerea şi restaurarea statutului favorabil de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar).

La evaluarea semnificaţiei impactului proiectului preconizat asupra speciilor şi habitatelor de interes comunitar s-a ținut seama de următorilor indicatori: 1. procentul din suprafața habitatului/habitatelor care va fi pierdut; 2. procentul ce va fi pierdut din suprafețele habitatelor folosite pentru necesitățile de hrană, odihnă şi reproducere ale speciilor de interes comunitar; 3. fragmentarea habitatelor de interes comunitar (exprimată în procente); 4. durata sau persistența fragmentării; 5. durata sau persistența perturbării speciilor de interes comunitar, distanța față de aria naturală protejată de interes comunitar; 6. schimbări în densitatea populațiilor (nr. de indivizi/suprafață); 7. indicatorii chimici-cheie care pot determina modificări legate de



39 | P a g i nă

resursele de apă sau de alte resurse naturale, care pot determina modificarea funcțiilor ecologice ale unei arii naturale protejate de interes comunitar.

B. Prezentarea rezultatelor

Perimetrul de exploatare este descris după următoarele cerințe: - amplasament, - climat, - vecini, - căi de acces către amplasament, - acvtivități desfăşurate în vecinătăți, - integrarea în SIT Natura 2000 şi descrierea acestuia: identificarea

sitului; locația sitului; descrierea sitului; statutul de protecție a sitului şi relațiile cu alte zone de protecție internaționale şi naționale; informațiile ecologice: despre tipul de habitat (cod, acoperire în procente, reprezentativitate, suprafață relativă, statut de conservare, evaluare globală); despre specii (cod, nume, mărimea populației, evaluarea sitului pentru populația speciei, conservare, izolare şi aspect global); impact şi activități în sit şi în împrejurul sitului: impact general (codul activității, intensitate, acoperire în procente, influență);

- managementul perimetrului (responsabil, planuri). - hartă, fotografii.

REZULTATE

Descrierea amplasamentului

Amplasament: Jud Olt, Bazin hidrografic Olt (pe malul drept al raului

Olt, albia minoră a râului), cod cadastral VIII-1, la distanța de 3 Km de CHE Izbiceni, pe teritoriul administrativ al comunei Giuvarăşti, la limita cu judetul Telorman. Teritoriul localității Giuvarăşti, în suprafață de 32 Km pătrați, este amplasat în Câmpia Română, subunitatea Câmpia Romanaților, având altitudine ce variază între 36 m în est şi 30 m în vest. Microrelieful este reprezentat de Valea Oltului şi zona de terasă, ambele făcând parte din Lunca Oltului, în marea lui majoritate, plan, presarat cu mici zone de terase provenite din tasarea stratului de loess.

Climatul temperat cu slabe influențe mediteraneene, specific sudului Câmpiei Române.

Vecinii localității Giuvarăşti sunt reprezentați la nord localitatea Izbiceni, la sud satul Moldoveni, la vest de satul Ursa, iar la est de Valea Oltului, care o desparte de localitatea Brundu din județul Telorman; aici se află păşunea comunală Giuvarăşti şi Dc 123 A.

Față de oraşele din apropiere se află de 17 Km de Corabia, la 18 km de



40 | P a g i nă

Turnu Măgurele, iar față de oraşul Slatina la cca100 Km. Căi de acces către amplasament: DJ 642 Stoeneşti – Islaz până la

ieşirea din comuna Izbiceni, peste Nodul hidrotehnic Izbiceni de unde se desprinde în lateral un drum de exploatare pe malul drept al râului Olt pe o distanta de 3km până la perimetrul de exploatare.

Activităţi desfăşurate în vecinătăţi: zona este clasificată ca teren neproductiv. În zonă nu sunt terenuri agricole sau păduri. Altitudinea maximă în albia majoră se situează în jurul cotei 27,10-30,50 mdMB.

Date obţinute în urma deplasării în teren

Flora În vecinătatea perimetrului terenul este inundabil, se acoperă cu apă

în timpul viiturilor, iar pe durata apelor mici este uscat, acoperit de sol aluvionar şi resturi organice. Apropierea de mlaştini permite extinderea biocenozelor acestora atât timp cât uscăciunea nu este excesivă. Pe substrat nisipos s-au format asociații vegetale caracteristice, alcătuite din specii de rogoz prin acumularea şi turbificarea materialului organic mort, astfel încat să permită supraviețuirea speciei în condițiile alternative dintre uscat şi apa.

Vegetaţia terestră erbacee: Fitocenozele de pajişti xerofitice reprezintă asociațiile reunite în Cl.

Festuco – Brometea şi au în structura lor floristică specii adaptate la un regim de xerofitism deosebit de accentuat. Aceste fitocenoze se întâlnesc în vecinătatea perimetrului, însă la distanță destul de mare. În perimetrul pe care se va efectua exploatarea se întâlnesc doar câteva specii care nu se pot organiza într-un covor vegetal închegat, reprezentativ pentru anumite asociații vegetale.

Lista speciilor de plante: Anthemis ruthenica M. Bieb. Bromus sterilis L. (Obsigă) Carex hirta L. Carex ovalis (Gooden) Chondrila juncea L. (Răsfug) Datura stramonium L. (Ciumăfaie) Equisetum fluviatile L . em Ehrh. (Pipirig) Euphorbia cyparissias L. (Alior, Laptele câinelui, Laptele cucului) Holosteum umbellatum L. (Cuişorița) Oenothera glazioviana Micheli (Luminiță) Phragmites australis (Cav.) Steud. (Stuf, Trestie) Poa annua L. (Hiruşor) Poa bulbosa L. var. vivipara Koeler (Firuță bulboasă, Firicea) Populus nigra L. (Plop negru) (juvenil, exemplare răzlețe)



41 | P a g i nă

Rumex sp. Tamarix ramosissima Ledeb. (Cătină roşie) Typha latifolia L. (Papură) Verbascum phlomoides L. (Lumânărică, Coada vacii) Vicia tenuifolia Roth (Măzăriche) Xantium strumariu L. (Scaietele popii, Cornuți) Pe marginea drumului de acces şi zonele învecinate: Achillea setacea Waldst. et Kit. (Coada şoricelului) Anthemis arvensis L. (Romaniță de câmp) Anthemis sustriaca Jacq. Arenaria serpyllifolia L. (Studenişă) Bromus sterilis L. (Obsigă) Cardaria draba (L.) Desv. (Urda vacii) Carex hirta L. Carex ovalis (Gooden) Chondrila juncea L. (Răsfug) Cichorium intybus L. (Cicoare) Cynodon dactylon (L.) Pers. (Pir gros) Daucus carrota L . subsp. carrota (Morcov) Descurainia sophia (L.) Webb. Ex Prantl (Voinicică) Erodium cicutarium (L.) L.’Herit (Pliscul cocoarei) Eryngium campestre L (Scaiul dracului) Erysimum diffusum Ehrh. Festuca pulchra (Schur) (Păiuşca) Festuca valesiaca (Schleich.) (Păiuş de stepă) Geranium pussilum Burm.f. (Buchet) Hordeum murinum L. (Orzul şoarecilor) Lepidium virginicum L. Medicago lupulina L. (Trifoi mărunt) Onopordum acanthium L. (Scai măgăresc) Plantago lanceolata L. (Pătlaginăcu frunze înguste) Plantago scabra Moench Poa annua L. (Hiruşor) Polygonum aviculare L. (Troscot) Populus alba L. (juvenil) Populus nigra L. (juvenil) Rorippa austriaca (Crantz)Besser (Boghița) Senecio vernalis Waldst. et Kit. (Spălăcioasă) Silene conica L. Tamarix ramosissima Ledeb. (Cătină roşie) Tamarix tetrandra Pall. Ex M.Bieb. (Cătină roşie) Verbascum phlomoides L. (Lumânărică, Coada vacii)



42 | P a g i nă

Vicia cracca L. (Măzăriche) Xantium strumariu L. (Scaietele popii, Cornuți) Comunităţi vegetale acvatice şi palustre din vecinătatea perimetrului

Acest tip de ecosistem cuprinde vegetația instalată pe malurile şi în apele râului Olt în imediata apropiere a malurilor. Patul albiei este constituit din depozite de aluviuni argiloase şi nisipoase, provenite din rocile parentale amestecate. Însă, mare parte din malurile râului Olt sunt betonate.

– în lungul malurilor râului Olt, ori în bălțile din lungul râului sau pe brațe moarte, acolo unde adâncimea apei este scăzută (30-50 cm), s-au instalat comunități de papură (Typha latifolia, Typha angustifolia) sub formă de benzi înguste; acolo unde apa este mai adâncă sau uneori chiar pe malurile Oltului există comunități de stuf (Phragmites australis), uneori pe suprafețe mai extinse. Pe suprafețe restrânse există comunități de țipirig (Schoenoplectus tabernaemontani, Schoenoplectus lacustris), de mană de apă (Glyceria maxima), de rogoz sau şovar (Bolboschoenus maritimus), de sălcii cu plopi (Salix triandra, Salix alba, Populus nigra). În apele Oltului pe alocuri apar comunități acvatice de Potamogeton trichoides, Potamogeton lucens, Lemna

minor. – în canale ale râului Olt există comunități palustre de păpură (Typha

latifolia, Typha angustifolia), stuf (Phragmites australis), dar şi comunități acvatice cu Lemna minor, Lemna minuta, Spirodela polyrhiza, Ceratophyllum

demersum, Nasturtium officinale, Polygonum hydrolapathum etc. Fauna: Zooplanctonul reprezintă o componentă esențială a

ecosistemelor acvatice, reprezentând o verigă de legatură între producatorii primari, respectiv specii de peşti şi păsări cu valoare biologică şi conservativă.

Vertebrate Mamalia Rodenţia

Arvicola amphibius (Linnaeus, 1758) – şobolanul de apă

Aves – situl este important pentru speciile de păsări pe care le găzduieşte.

Tabel. Nr. 1: Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE

Cod Specia Habitat SPA Confluenţa Olt-Dunăre

SPAValea Oltului Inferior

Impact Prezenţa în

perimetru

A229 Alcedo atthis Cuibăreşte pe malurile înalte ale râurilor.

În interiorul sitului cuibăresc 4-6 perechi, iar

Nesemnificativ

Nu



43 | P a g i nă

pe insula de pe Dunăre 350-400.

A133 Burhinus oedicnemus

Cuibăreşte pe sol, în regiuni deschise, pe izlazuri, terenuri agricole, păşuni, eventual cu tufişuri şi arbori izolaţi

30-60 perechi.

Nesemnificativ

Nu

A196 Chlidonias hybridus

Preferă apa curată dulce sau semi-sărată, cu o adâncime de 1-2 m şi vegetaţie acvatică densă, plutitoare. În afara perioadei de cuibărit poate fi întâlnit de-alungul coastelor, râurilor, în golfuri, lacuri mari. Cuibăreşte în colonii în mlaştini şi lacuri de şes.

Efective de până la 150 indivizi în perioada de migraţie

Nesemnificativ

Nu

A197 Chlidonias niger Preferă apa curată dulce sau semi-sărată, cu o adâncime de 1-2 m şi vegetaţie acvatică densă, plutitoare. În afara perioadei de cuibărit poate fi întâlnit de-alungul coastelor, râurilor, în golfuri, lacuri mari. Cuibăreşte în colonii în mlaştini şi lacuri de şes.

Aprox. 100 indivizi în perioada de migraţie.

Nesemnificativ

Nu

A231 Coracias garrulus Preferă pădurile bâtrâne şi rare, cu arbori scorburoşi, din zonele de câmpie şi luncă, dar poate fi întâlnită şi în livezi. Populează şi malurile lutoase şi zonele cu acumulări de teren.

Aprox. 16-20 de perechi cuibăritoare.

Aprox. 10-30 de perechi cuibăritoare.

Nesemnificativ

Nu

A038 Cygnus cygnus Preferă lacurile înconjurate cu stuf sau pădure, dar este întâlnită şi pe râuri, în lagune, estuare. Pentru iernat preferă habitate umede. Deseori se hrăneşte pe terenuri arabile. Cuibăreşte în lacuri cu vegetaţie acvatică densă şi mlaştini. Populaţia mondială este în declin.

1-5 indivizi indivizi în timpul migraţiei şi iernii

240-310 indivizi în timpul migraţiei şi iernii

Nesemnificativ

Nu

A238 Dendrocopos medius

Păduri, parcuri sau păşuni împădurite, cu exemplare bâtrâne de stajar sau gorun. Este o specie extrem de specializată, cuibăreşte doar în habitatele cu arbori bătrâni însă, uneori, şi pe terenuri agricole cu zone de vegetaţie naturală (tufărişuri, arbori izolaţi).

Situl nu prezintă importanţă pentru această specie.

Nesemnificativ

Nu

A131 Himantopus himantopus

Este oaspete de vară pe valea Dunării; toamna migrează.

Aprox. 10 exemplare în perioada migraţiei.

Nesemnificativ

Nu

A023 Nycticorax nycticorax

Se întâlneşte în zone cu mlaştini, bălţi de apă dulce sau sărată, râuri, canale, stufărişuri, sălcii. Cuibăreşte în colonii mixte sau simple, în sălcii, stufăriş vechi.

cuibăresc aprox. 12-20 perechi.

Nesemnificativ

Nu

A393 Phalacrocorax pygmeus

Preferă iazurile pline de vegetaţie, lacurile şi deltele râurilor, arii inundate în care sunt prezente tufişuri şi copaci. Pe timpul iernii frecventează şi ape cu o salinitate mai ridicată, estuare sau lacuri de acumulare. Poate trăi solitar sau în grupuri şi este, oarecum, familiarizată cu prezenţa umană. Îşi construieşte cuibul din beţe şi stuf, în vegetaţia deasă, în copaci, tufişuri, sălcii şi mai rar în stuf (în special pe ostroave mici plutitoare).

Cuibăresc 350-450 perechi

cormorani mici

Nesemnificativ

Nu



44 | P a g i nă

La sfârşitul lunii mai, începutul lunii iunie, depune în cuib între 4-6 ouă a căror perioadă de incubaţie durează 28 de zile. Frecvent, împarte acelaşi tip de habitat cu egrete, stârci şi lopătari.

A234 Picus canus Păduri de foioase (în special fag şi stejar) din regiuni colinare şi muntoase. Multe populaţii cuibăresc şi în pădurile de luncă. Habitat secundar – păşunile împădurite. Ocazional cuibăresc şi pe terenuri agricole cu vegetaţie naturală.

Aprox. 6-10 perechi cuibăritoare

Nesemnificativ

Nu

A034 Platalea leucorodia

Preferă lacurile şi bălţile puţin adânci, cu stufăriş compact, întinse ca suprafaţă. Cuibăreşte în regiuni de baltă, smârcuri, lunci umede. Cuibul este ascuns în stuf, dar poate fi aşezat în copaci sau pe stânci în colonii lângă pescăruşi care fură ouă sau pui de lopătari.

Foloseşte lunca inundabilă a SPA Confluenţa Olt -Dunăre pentru hrănire.

Rară şi în SPA Valea Oltului inferior (cuibărşte într-o colonie de stârci), aprox. 3 perechi.

Nesemnificativ

Nu

A195 Sterna albifrons Preferă ţărmurile apelor dulci sau sărate, mlaştini cu vegetaţie palustră. În apropierea lacurilor, râurilor chiar şi mărilor.

Populaţia cuibăritoare este estimată la 4-6 perechi, iar cea de pasaj de 70-140 indivizi.

De regulă nu cuibăreşte aici, dar în 2009, 2010 au cuibărit aprox. 60 de perechi.

Nesemnificativ

Nu

A193 Sterna hirundo Habitate acvatice naturale şi semi-naturale din regiuni costale şi lacuri continentale până la cele semi-aride şi tropicate.

Aprox. 10-12 perechi cuibăritoare şi în perioada de pasaj aproximatix 200-400 indivizi.

De regulă nu cuibăreşte aici, dar în 2009, 2010 au cuibărit aprox. 260 de perechi.

Nesemnificativ

Nu

A166 Tringa glareola Specie comună în mlaştinile cu rogoz, unde şi cuibăreşte.

Există aproximativ 500-1000 exemplare carese opresc în SPAConfluenţa Olt-Dunăre pentru hrană în timpul migraţiei.

Nesemnificativ

Nu

În vecinătatea perimetrului ce urmează a fi exploatat s-au identificat speciile: Merops apiaster - Prigoria (Anexa 3 OUG 57/2007, Anexa 4B OUG 57/2007) şi Riparia riparia - Lăstunul de mal (Anexa II Convenția de la Berna).

Vulnerabilitate Principalele activități cu impact asupra speciilor de păsări protejate

sunt:



45 | P a g i nă

- practicarea păşunatului pe pajiştile şi culturile agricole din zona învecinată;

- incendierea anuală pe suprafețe variabile a stufarişului şi, în general, a vegetației uscate;

- practicarea pescuitului şi a braconajului cinegetic, care conduc la penetrarea vegetației şi realizarea cărărilor în stuf, având ca rezultat fragmentarea habitatelor speciilor de păsări protejate. Impact. În perimetrul analizat nu există habitate pentru speciile de păsări protejate, astfel încât impactul este nesemnificativ. Reptilia

Ophidia (Serpentes) Colubridae

Natrix tessellata (Laurenti, 1768) - Şarpele de apă - statut: Cartea Roşie a Vertebratelor din România (specie aproape amenințată); Directiva Habitate (Anexa 4); Convenția de la Berna. Amphibia

Anura Pelobatidae Pelophylax ridibundus (Pallas, 1771) - Broasca mare de lac – statut LC

(IUCN) Pelophylax lessonae × Pelophylax ridibundus [Pelophylax

esculentus (Linnaeus, 1758), Rana esculenta Linnaeus, 1758] - Broasca mica de lac - Anexa 5A (OUG 57/2007); statut LC (IUCN)

Pelobates fuscus (Laurenti, 1768) - Broasca brună de pământ - statut LC (IUCN)

Oltul a fost un râu natural cu apa curată în care trăiau 50 de specii

autohtone şi sedentare depeşti din totalul de 68 de specii din râurile de pe teritoriul României. În prezent, compoziția ihtiofaunei în râul Olt se prezintă astfel:

Cypriniformes Cyprinidae

Abramis brama Linnaeus, 1758 – Plătica Alburnus alburnus Linnaeus, 1758 - Oblete, Albişoară,

Aspius aspius – Avat (V) Anexa II Barbus barbus Linnaeus, 1758 – Mreană Blicca bjoerkna Linnaeus, 1758 – Batca – statut LC (IUCN) Carassius gibelio Bloch, 1782 – Caras Cyprinus carpio Linnaeus, 1758 - Crapul comun

Gobio albipinnatus– Porcuşor de nisip - (o) Anexa II Hypophthalmichthys molitrix Valenciennes, 1844 - Fitofag, Crap



46 | P a g i nă

chinezesc Hypophthalmichthys nobilis Richardson, 1845 - Novac, Sânger -

specie invazivă Rhodeus sericeus amarus Bloch, 1782 - Boarța Rutilus rutilus Linnaeus, 1758 - Babuşca Scardinius erythrophthalmus Linnaeus, 1758 - Roşioara

Telestes souffia A. Risso, 1827 - Clean - (o) Anexa II Zingel zingel – (Pietrar) - Anexa II Cobitidae Cobitis taenia - (Zvârlugă) - (o) Anexa II Misgurnus fossilis - (Ţipar)- (o) Anexa II Perciformes

Centrarchidae Lepomis gibbosus Linnaeus, 1758 – Biban soare, Regina bălților Percidae Gymnocephalus baloni Holčík & Hensel, 1974 - Ghiborț - Anexa II Gymnocephalus schraetzer Linnaeus, 1758 - Răspăr - (V) Anexa II

Perca fluviatilis Linnaeus, 1758 – Bibanul european Stizostedion lucioperca Linnaeus, 1758 - Şalăul

Siluriformes

Silurus glanis Linnaeus, 1758 - Somn

Nevertebrate Arthropoda

Crustacea Decapoda Astacidae Astacus astacus Linnaeus, 1758

Bivalvia Unionoida Unio pictorum (Linnaeus, 1758) – Scoica de râu NOTĂ - abrevieri: Ex- dispărută, CR – în marea pericol, EN – amenințată, NT – potențial ameninşată, VU – vulnerabilă, R – rară, LR:nt – risc redus: aproape amenințată, LR:lc – risc redus:cea mai mică preocupare, LC – fără interes pentru lista roşie – neamenințată.

Măsuri de reducere a impactului:

- respectarea programului de lucru declarat; - menținerea zonei din punct de vedere peisagistic fară modificări majore de la peisajul natural al habitatului, balastul extras se va depozita provizoriu în apropierea drumului tehnologic într-o singura zona de incarcare ;



47 | P a g i nă

- menținerea curățeniei în zona de exploatare; - efectuarea reviziilor şi înterținerilor planificate la echipamentele tehnice astfel încât să nu apară defecțiuni care să conducă la ceşterea nivelului de zgomot şi vibrații sau scurgeri accidentale de produse petroliere pe sol.

Prognoza impactului - Nesemnificativă

Concluzii

În zona studiată (perimetrele care vor fi afectate de amplasarea balastierei) nu au fost identificate tipuri de vegetație care să poată fi încadrate în tipurile corespunzatoare de habitate Natura 2000.

- Habitate în baza cărora a fost declarată aria naturala protejată - Nu este

cazul - Specii de floră şi faună pentru care a fost declarată aria naturală

protejată o Plante inferioare - Nu este cazul o Plante superioare - Nu este cazul o Nevertebrate - Nu este cazul o Ihtiofaună - Nu este cazul o Herpetofaună - Nu este cazul o Avifaună – Nu este cazul

Alcedo atthis (pescăruş albastru)

(18 cm) Este prezent tot timpul anului. Are penajul corpului verde-albastru,

iar partea inferioară este cărămizie. Când apele bălților îngheță, îl întâlnim în

lungul pâraielor de munte. Cuibăreşte atât în ținuturile joase, cât şi pe văile

râurilor de munte. Cuibul este săpat în maluri şi se află în fundul unor galerii

pe care păsările şi le sapă singure, cuibăreşte din aprilie până în iunie; femeia

depune 4-6 ouă albe, lucioase, pe care le clocesc ambele sexe. Iernează în

sudul Europei, nordul Africii şi sud-vestul Asiei, populațiile care vin din

nordul arealului de cuibărit.

In zona ocupată de investiție nu a fost observată specia

Himantopus himaotopus

Pasăre semiacvatică de talie medie, cu cioc şi cu aripi lungi, cu picioarele roşii,



48 | P a g i nă

lungi, şi cu penaj brun-cenuşiu. şi picioare lungi.

In zona ocupată de investiție a fost observată specia în teritoriul de hrănire

Picus canus (ghionoaie sura, ciocanitoare verzuie)

(33 cm). Este întâlnită mai frecvent decât cea verde, fiind comună în pădurile

de foioase, dar se urca şi pe văile râurilor. Femela depune ponta prin mai-

iunie, constând din 5—6 ouă albe, lucioase, care sunt clocite 17—18 zile de

către ambii parteneri. Seamănă cu ciocănitoarea verde, dar capul, gâtul şi

partea inferioară sînt cenuşiu-deschise. Masculul are roşu pe frunte. Este o

specie sedentară.

In zona ocupată de investiție nu a fost observată specia.

Cygnus cygnus

Cuibăreşte în nordul Europei şi în Siberia. Are penajul complet alb. Vine în

cârduri adesea numeroase ca să ierneze mai ales în ținuturile din Delta

Dunării şi din zona complexului lacustru Razelm. Se deosebeşte de lebăda de

vară prin gâtul ei drept, cu poziție verticală şi nu în formă de S. Ciocul este

galben cu vârful negru şi nu portocaliu-roşcat. De la baza ciocului lipseşte

acea umflătură cornoasă, caracteristică lebedei de vară. Primăvara se

reîntoarce spre locurile nordice de cuibărit. Este ocrotită prin lege.

In zona ocupata de investiție nu există tipul de habitat necesar ecologiei

speciei. Specia fiind prezentă numai în perioada de iarnă când activitatea este

întreruptă.

Nycticorax nycticorax

Se întâlneşte în ținuturi cu bălți, stufărişuri şi sălcii, unde îşi instalează

coloniile de cuiburi. Cuibăreşte în colonii simple sau mixte, în sălcii sau

stufăriş vechi. Cuibul cuprinde 3—5 ouă verzi-albăstrui; clocitul este asigurat

de ambii parteneri; incubația durează 21— 22 de zile. Schimbarea soților la



49 | P a g i nă

clocit se face cu un ritual deosebit. Puii se cațără pe crengi înainte de a deveni

capabili de zbor. Coloritul corpului este cenuşiu, creştetul şi spatele fiind

negre. Puii au penajul uniform cafeniu, cu pete mărunte albicioase. Vânează şi

pe întuneric şi-în amurg. Toamna migrează pentru iernare spre continentul

african, ocolind pustiurile Sahara şi Kalahari.

In zona ocupata de investiție nu există tipul de habitat necesar ecologiei

speciei.

Egretta garzetta

Este pasăre de rară cuibărind în special în Delta Dunării, în colonii mixte,

îndeosebi în sălciile pitice, presărate în masa stufului. Cele 3—5 ouă verzui-

albăstrui sunt clocite începând din lunile aprilie-mai, clocitul fiind asigurat de

ambii soți. Incubația durează 22— 24 de zile. Puii părăsesc cuibul înainte de a

putea zbura, cățărându-se cu multă abilitate printre crengi. Coloritul egretei

mici este alb imaculat.

în perioada reproducerii îşi dezvoltă frumoasele pene ornamentale pe cap şi

în regiunea spatelui, mult căutate în trecut ca podoabe vestimentare. în

prezent, specia s-a înmulțit foarte mult mai ales în urma încetării urmăririi ei

de către om pentru penele ei ornamentale. Toamna migrează spre ținuturile

de iernare din jurul Mării Mediterane.

In zona ocupată de investiție a fost observată specia în teritoriul de hrănire.

Pelecanus crispus

Soseşte în acelaşi timp cu pelicanul comun, având aceleaşi unice locuri de

cuibărit în Delta Dunării, fiind însă într-un număr mult mai mic decât

pelicanul comun. Cuibăreşte în grupuri mai mici decât pelicanul comun,

uneori chiar în perechi izolate.

Ouăle sunt asemănătoare celor ale pelicanului comun. Clocitul, care are loc de

regulă în luna mai, durează 35—37 de zile. împreună cu pelicanul comun



50 | P a g i nă

constituie adevărate comori faunistice nu numai pentru avifauna țării noastre,

dar şi pentru cea a întregii Europe.In zona ocupata de investiție ne există tipul

de habitat necesar ecologiei speciei. Specia fiind prezentă numai în perioada

de iarnă când activitatea este întreruptă.

Nycticorax nycticorax

Se întâlneşte în ținuturi cu bălți, stufărişuri şi sălcii, unde îşi instalează

coloniile de cuiburi. Cuibăreşte în colonii simple sau mixte, în sălcii sau

stufăriş vechi. Cuibul cuprinde 3—5 ouă verzi-albăstrui; clocitul este asigurat

de ambii parteneri; incubația durează 21— 22 de zile. Schimbarea soților la

clocit se face cu un ritual deosebit. Puii se cațără pe crengi înainte de a deveni

capabili de zbor. Coloritul corpului este cenuşiu, creştetul şi spatele fiind

negre. Puii au penajul uniform cafeniu, cu pete mărunte albicioase. Vânează şi

pe întuneric şi-în amurg. Toamna migrează pentru iernare spre continentul

african, ocolind pustiurile Sahara şi Kalahari.

In zona ocupata de investiție ne există tipul de habitat necesar ecologiei

speciei.

Pelecanus crispus

Soseşte în acelaşi timp cu pelicanul comun, având aceleaşi unice locuri de

cuibărit în Delta Dunării, fiind însă într-un număr mult mai mic decât

pelicanul comun. Cuibăreşte în grupuri mai mici decât pelicanul comun,

uneori chiar în perechi izolate.

Adulții au coloritul alb-cenuşiu deschis, iar puii cenuşiu deschis; sânt creți pe

cap şi gât. Toamna se îndreaptă, zburând în cârduri, spre cartierele de iernare

din sudul Greciei, valea Nilului, Regiunea Golfului şi ținutul de coastă din

sudul Asiei până-n vestul Indiei.

In aceasta zona a fost observat sporadic si nu este cuibăritor.



51 | P a g i nă

Phalacrocorax pygmeus

Este întâlnit numai ca pasăre de vară, cuibărind îndeosebi în Delta Dunării, în

sălciile pitice din marile întinderi ale stufărişurilor. Penajul este negru cu

nuanțe arămii pe aripi, capul fiind negru-cafeniu. Cuibul şi-l face împreună cu

alte specii între stârcii galbeni, egretele mici, țigănuşii etc. constituind aşa-

numitele colonii mixte.

Cuiburile pot fi foarte apropiate unu! de altul întâlnindu-se câte 12—14 într-o

singură salcie pitică. Cele 4—5 ouă puse în mai-iunie sunt clocite timp de 27—

28 de zile. Toamna, cormoranul mic se retrage spre locurile de iernare din

sudul Mării Negre şi nord-vestul Mării Mediterane.

Măsuri de conservare – Specia este protejată prin asigurarea liniştii în

zonele de cuibărit şi de asemenea prin conservarea stufărişului unde îşi

instalează cuiburile.

Prezența masivă a speciei a fost observată în perioada de iarnă.

Platalea leucorodia

Aripa la mascul 360 - 398 mm, la femelă 360 - 375 mm; tarsul 120-145 mm;

ciocul 183 - 223 mm.

Penajul este alb curat, cu un brâu gălbui împrejurul guşii. Ochiiroşii - carmin,

cercul achilor cerde - gălbui. Gâtul este galben verzui. Ciocul este negru, iar la

vârf este galben. Picioarele sunt negre. Adulții au pe cap un moț de pene moi

Răspândit în ținuturile sudice palearctice şi în părțile orientale ale Asiei.

în România, oaspete de vară, din aprilie până în octombrie, obişnuit în deltă,

mai rar în luncile Dunării şi ocazional în restul țării.

Măsuri de conservare – Specia este protejată prin asigurarea liniştii în

zonele de cuibărit şi de asemenea prin conservarea stufărişului unde îşi

instalează cuiburile.



52 | P a g i nă

Barză albă (Ciconia ciconia)

Distribuţia speciei. Barza albă este o specie palearctică, răspândită cu

precădere în Europa (în afară de insulele britanice, țările scandinavice,

Europa de vest şi Italia), Africa de nord şi Asia Mică. Populația europeană a

suferit un declin pronunțat în cursul secolului XX, în majoritatea țărilor

continentului, dar s-a extins în țările Baltice şi în Rusia europeană.

În Bazinul Carpatic cuibăreşte în general în zona de câmpie şi în zona de deal

până la poalele munților. În această regiune altitudinea cea mai mare unde

cuibăreşte este reprezentată de zona Bilbor (aproximativ 800 m altitudine).

Este răspândită în toată țara, dar populații mai însemnate se regăsesc în

partea de vest a țării (județele Satu-Mare, Timiş, etc.) şi în sud-estul

Transilvaniei (județele Sibiu, Braşov şi Harghita). Prezența speciei este

exclusive în localități.

În ultimile decenii, la nivel național, odată cu asanarea unor întinse zone

umede de câmpie, s-a constatat o preferință a berzelor albe față de ținuturile

pericarpatice, relative umede.

Efective populaţionale. Populația mondială se estimează la aproximativ

185.000 de perechi, iar populația europeană la circa 180.000 de perechi.

În România, conform ultimului recensământ, există aproximativ 5500 perechi.

Specia a dispărut sau populațiile s-au diminuat în multe țări din vestul

Europei în ultimii 100 de ani. În unele țări (de exemplu Spania) populațiile

speciei sunt în creştere. În România, mai ales datorită desecării excesive a

zonelor umede în multe părți ale țării, populația a suferit o diminuarea

accentuată. În ultimii 15 ani se consideră că populația la nivel național este

stabilă, existând unele fluctuații la nivel local.

Habitate preferate. Specia cuibăreşte aproape în exclusivitate în apropierea

omului, pe şură, case, coşuri, claie de fân, pomi, ruine sau pe stânci. În ultimele

4 decenii au început să-şi construiască cuibul pe stâlpi de joasă tensiune.

Supraviețuirea pe termen lung a speciei depinde de menținerea în stare cât



53 | P a g i nă

mai naturală a locurilor de hrănit preferate de berze, şi anume: fânețe, păşuni

şi zone umede situate în apropierea locurilor de cuibărit (aproximativ 800-

3.000 m în jurul cuibului).

Ecologie şi comportament. Specia cuibăreşte aproape în exclusivitate în

apropierea omului, pe şură, case, coşuri, claie, pomi, ruine sau pe stânci. În

ultimele 4 decenii au început să-şi construiască cuibul pe stâlpi de joasă

tensiune. Această schimbare comportamentală s-a putut observa prima dată

în anul 1958 în Germania, Cehia şi Slovacia, iar în Ungaria în 1963. În România

acest proces a început în anul 1971, iar în prezent 70% din cuiburile de berze

albe sunt construite pe stâlpi. În Europa Centrală şi de Est există în prezent

aproximativ 34.000-40.000 de cuiburi situate pe stâlpi electrici de joasă

tensiune. În zonele cu hrană abundentă poate forma colonii în localități (de

exemplu 29 de perechi în Cristian, județul Sibiu şi 28 cuiburi în Sânsimion,

județul Harghita). Berzele se întorc la locurile lor de cuibărit pe la sfârşitul

lunii martie - începutul lunii aprilie. De obicei masculul soseşte primul. Acesta

îşi alege partenera pentru un an. Aceeaşi pereche poate cuibări împreună mai

mult decât un sezon, partenerii fiind atraşi probabil mai mult de acelaşi cuib,

decât unul de celălalt. Femela depune 2-7 (în general 3-4) ouă albe. Masculul

şi femela clocesc alternativ, iar schimbul părinților la cuib este precedat

întotdeauna de o ceremonie însoțită de clămpănit. În România, puii ies din

ouă la începutul verii, în iunie, după aproximativ 32 de zile de clocit. Eclozarea

ouălor nu are loc în acelaşi timp ci se petrece în treptat, în general la intervale

de două zile. Numărul mediu al puilor este de trei. În unii ani, acesta poate să

ajungă în mod excepțional şi la şase pui/cuib. Puii părăsesc cuibul la mijlocul

sau sfârşitul lunii iulie. De la începutul lunii august berzele albe se adună în

stoluri mari şi se pregătesc de migrație. În această perioadă indivizii

înnoptează în copaci sau pe stâlpi de medie şi înaltă tensiune, astfel foarte

multe exemplare cad victimă electrocutării. Păsările pleacă la sfârşitul lunii

august sau începutul lunii septembrie şi migrează în stoluri mari care pot



54 | P a g i nă

aduna mii de exemplare (aproximativ 40.000 berze în migrație pe Grindul

Chituc în anul 1996).

Barza albă foloseşte curenții ascendenți pentru a se înălța, iar apoi zboară

planat, economisind energie. Ocoleşte Marea Mediteraneană prin două

direcții: populațiile din estul Europei prin Bosfor, iar cele din vestul Europei

prin Gibraltar. Populația din România utilizează drumul estic de migrație şi

ajunge în Africa de Sud în luna decembrie.

Barza albă se hrăneşte exclusiv cu animale. Hrana este foarte variată şi

cuprinde insecte (lăcuste, greieri), larve, râme, amfibieni, mamifere mici, şerpi

şi şopârle, etc. Berzele se hrănesc singure sau în grupuri, pe terenuri umede şi

în zonele arabile aflate pe o rază de 800-3000 metri de la locul cuibului.

Necesarul zilnic de hrană al unei berze adulte se ridică la 500 g (un echivalent,

spre exemplu, a 16 şoareci de câmp).

În perioada de maximă creştere a puilor aceştia au nevoie de o cantitate şi mai

mare de hrană (aproximatic 1.200 g). Acest lucru înseamnă că o pereche de

berze cu patru pui adună într-o singură zi circa 5,8 kg de hrană. Pentru a

putea asigura această cantitate de hrană, habitatul de hrănire al unei perechi

trebuie să aibă o suprafață cuprinsă între 100 şi 800 de hectare.

Măsuri de conservare.Un alt impact major asupra populației de barză albă îl

constituie reducerea şi dispariția habitatelor de hrănire. Supraviețuirea

berzelor depinde în mare măsură de existența unor zone propice hrănirii, în

mod special a zonele umede, fânețelor şi păşunilor.

Râul Olt între Mărunţei şi Turnu Măgurele (ROSCI0376)

1. IDENTIFICAREA SITURILOR

Tip K

• Codul siturilor ROSCI0376



55 | P a g i nă

Legături cu alte situri Natura 2000:

• ROSPA0024 (Confluența Olt - Dunăre) • ROSPA0106 (Valea Oltului Inferior)

Responsabili Grupul de lucru Natura2000

2. LOCALIZAREA SITURILOR

Longitudine 24.683889 Latitudine 43.890278 Suprafață (ha) 12146.00

Altitudine (m)

Minimă 16.00 Maximă 126.00 Medie 50.00

Regiunea administrativă

Judeţ Pondere (%)

RO044 - Olt 58.00

RO037 - Teleorman 42.00

Regiunea biogeografică

Continentală

3. INFORMATII ECOLOGICE

Specii de mamifere enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populație): A - 15,160 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populație ne-izolată, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C - considerabilă

Cod Nume Populaţie Evaluarea siturilor

Rezide Migratoare Popula Cons Izolar Evaluare



56 | P a g i nă

ntă Reproducer

e Iernat Pasaj

ţie ervare

e globală

1355

Lutra lutra C C B C B

1335

Spermophilus citellus

P C B C B

Specii de amfibieni și reptile enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE


Cod Nume

Populaţie Evaluarea siturilor

Rezidentă

Migratoare Populaţi

e Conserva

re Izolar

e

Evaluare

globală Reproduce

re Ierna

t Pasa

j

1166

Triturus cristatus

C C B C B

1188

Bombina bombina

C C B C B

1220

Emys orbicularis

P C B B A

1993

Triturus dobrogicus

P C B B A

Specii de pești enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE




57 | P a g i nă

Cod Nume

Populaţie Evaluarea siturilor

Rezidentă

Migratoare Popul

aţie Conserv

are Izolare

Evaluare globală Reproducer

e Ierna

t Pasa

j

1124

Gobio albipinnatus

C C B C B

1134

Rhodeus sericeus amarus

P C B C B

4. DESCRIEREA SITURILOR

Caracteristici generale ale siturilor

Clase de habitat pondere în %

N04 - Dune de coastă, plaje cu nisip, machair 11.00

N06 - Ape dulci continentale (stătătoare, curgătoare) 7.00

N12 - Culturi cerealiere extensive (inclusiv culturile de rotație cu dezmiriștire)

15,16.00

N14 - Pajiști ameliorate 55.00

N16 - Păduri caducifoliate 15.00

N26 - Habitate de păduri (păduri în tranziție) 2.00

TOTAL SUPRAFATA HABITAT Alte caracteristici ale siturilor: Zonă umedă din regiunea biogeografică

continentală reprezentând habitat specific pentru speciile de interes

conservativ Spermophilus citellus şi Lutra lutra alături de 4 specii de reptile şi

smfibieni şi două specii de peşti de asemenea de interes conservativ.

Calitate şi importanță: Este printre puținele situri desemnate pentru Lutra

lutra, Spermophillus citellus, Emys orbicularis şi Triturus dobrogicus. De

importanță ridicată şi pentru speciile Triturus cristatus şi Bombina bombina.

Vulnerabilitate: Pierderea si distrugerea habitatului ca rezultat al activităților

de agricultură, a suprapăşunatului, a lipsei păşunatului, a dragării şi drenării

habitatului umed, al activităților industriale, al exploatării miniere de

suprafață, al dezvoltării teritoriale, a circulației, depozitare de deşeuri



58 | P a g i nă

menajere sau industriale.

6. ACTIVITĂțILE ANTROPICE ȘI EFECTELE LOR ÎN SIT ȘI ÎN JURUL ACESTUIA

Activități antropice, consecințele lor generale și suprafața din sit afectată

Activități și consecințe în interiorul siturilor

Intensitatea influenței: A – mare, B - medie, C - scăzută Influență: (+) - pozitivă, (0) - neutră, (-) - negativă

Cod Intensitate % din

sit Influenţă

952 - Eutrofizare A 60.00 -

421 - Depozit de deşeuri menajere A 40.00 -

890 - Alte schimbări ale condițiilor hidraulice provocate de om

A 90.00 0

Managementul siturilor

Organismul responsabil pentru managementul siturilor: Nu exista structura

de administrare.

Planuri de management al siturilor: Nu exista plan de management.

7. HARTA SITURILOR



59 | P a g i nă

Vidra - Lutra lutra

Specia aparține subclasei Eutheria, supraordinului Laurasiatheria, ordinului Carnivora, subordinului Canoideafamiliei Mustelidae şi genului Lutrinae. Este mustelid acvatic adaptat vieții acvatice. Răspândirea: vidrei atât ȋn Europa cât şi în România depinde de posibilitatea procurării hranei ei de bază: peştele. Ȋn apele intens poluate, fără peşte, nu vor exista vidre. în țara noastră există peste tot acolo unde sunt ape populate cu peşte. Lungimea: trunchiului împreună cu capul este de 63-83 cm; coada 37-55 cm deci mai mult de jumătate din lungimea restului corpului. Are înălțimea la greabăn de 30 cm iar greutatea 6-15 kg. Femela este mai mică decât masculul.



60 | P a g i nă

Simţurile:văzul, mirosul, auzul sunt foarte dezvoltate în egală măsură. Culoarea blănii este castanie închis pe spate, cap şi laturile corpului şi mai deschisă pe gât, piept şi abdomen. Membrele: îi sunt scurte în raport cu corpul, au câte 5 degete unite prin membrană și sunt adaptate la funcțiile pe care le îndeplinesc, cele anterioare servesc la săpat şi la înot, cele posterioare numai la înot. Locomoţia: Pe uscat, vidra se mişcă greoi prin salturi. Cu toate acestea reuşeşte să străbată distanțe mari când trece dintr-un bazin hidrologic într-altul în căutare de ape mai bogate ȋn peşte. La înot: se foloseşte atât de picioarele dinapoi, la care resfiră degetele spre a avea o suprafață de sprijin mai mare, cât şi de coadă. Sub apă poate rezista 6-7 minute, fără să iasă la suprafață. Urechile şi ochii: sunt mici, botul turtit. Coada: mult mai groasă la rădăcină decât în rest şi este îmbrăcată în păr des. Glasul:vidrei adulte este un fluierat caracteristic; atacată scoate un sunet strident, amestecat cu un mârâit. Urmele: sunt uşor de identificat, datorită faptului că cele 5 degete ale fiecărui picior sunt unite printr-o membrană. Excrementele proaspete:au culoare verzuie, cele uscate sunt cenuşii, în ele se cuprind oase şi solzi de peşte, eventual şi resturi din corpul tare al racilor Longevitatea:15-18 ani. Adăpostul: de regulă nu îşi construieşte galerie, ci ocupă o galerie de vulpe sau viezure, sau se mulțumeşte cu adâncituri naturale de sub țărmuri, rădăcini de arbori de pe mal, pe care şi le adânceşte şi le amenajează după nevoile ei. Hrana vidrei constă, în principal, din peşti şi raci. Dintre speciile de peşti, preferă păstrăvul, lipanul, crapul dar mai consumă broaşte, rațe sălbatice, lişițe, rozătoare acvatice, inclusiv bizam. Este animal de amurg şi de noapte. Uneori însă poate fi văzut şi ziua. Cauzează pagube efectivului piscicol. Reproducerea: Maturitatea sexuală o atinge la vârsta de 18-30 luni; perioada de împerechere este în februarie, iar perioada de gestație este de 60-63 zile, în aprilie. Este cea mai sociabilă dintre mustelide. Vânează adeseori în grup. Biotopul: Vidrei îl constituie țărmurile împădurite ale apelor curgătoare şi stătătoare, fie de munte sau şes. Trăieşte şi în ape sălcii. Are nevoie de adăpost (pădure sau stuf). Duşmani. În apă nu are. Pe uscat, duşmanii sunt omul şi răpitoarele mari, când ea trece, pe uscat, dintr-un bazin în altul. Degradarea apelor prin deversarea de reziduuri determină dispariția peştelui şi implicit a vidrei.



61 | P a g i nă

Popândăul (Spermophilus citellus)

Cunoscut şi sub denumirile de suita sau tastar, popândăul este o specie aparținând familiei veverițelor - Sciuridae şi singurul reprezentant european al genului Spermophilus. La fel ca toate veverițele, acest animal face parte din ordinul rozătoarelor. Numele de popândău sau poponete i se trage de la poziția pe care o adopta deseori: sprijinirea pe membrele posterioare şi pe coada, în poziție verticala. Popândăul are corpul suplu şi alungit, fără a depăși 22 cm., capul ușor teșit în regiunea frontala, botul scurt şi obtuz, pavilioanele urechilor mici şi rotunjite, ca niște cute tegumentare acoperite de peri scurți. Coada are 5,5-7,5 cm lungime şi este bine îmbrăcată în blana. Greutatea corpului este cuprinsa intre 230 şi 340 g. Membrele sunt scurte, cele anterioare având cate 4 degete, iar cele posterioare cate 5, prevăzute cu gheare lungi, puternice, mai mult sau mai puțin ascuțite, adaptate pentru săpat. Blana are peri scurți şi aspri; culoarea de fond pe fata superioara a corpului este canusie-gălbuie-brună, cu reflexe negre şi ruginii, insulare, închise la culoare, cu aspect de pete fine. Pe părțile laterale ale corpului blana prezintă nuanțe sulfurii. Pe cap culoarea este uniforma şi fără pete, iar în jurul ochilor se conturează un inel galben deschis; bărbia şi gatul sunt albe, pieptul, abdomenul şi fata interna a membrelor sunt galben sulfuriu. Coada este mai deschisa pe partea ventrala şi prezintă peri mai întunecați la culoare pe partea terminala. Ochii popândăului sunt mari, proeminenți si, în comparație cu mărimea capului, sunt mult distanțați intre ei. Aceasta poziție a ochilor reprezintă rezultatul unei adaptări la mediu, permițând animalului sa observe întinderile din jur, fără a scoate complet capul din galerii. Buza superioara este crestata adânc. La baza cozii are 3 papile perianale, care secreta un lichid mirositor, cu rol în găsirea partenerilor de împerechere şi în delimitarea teritoriului. Populează zona de stepa, neîmpădurita, fiind prezent în biotopuri foarte diferite: izlazuri, pajiști, terenuri cultivate sau înierbate, grădini, livezi, râpe, diguri etc. în tara noastră, popândăul are o răspândire discontinua, lipsind total din podișul Transilvaniei. Spre deosebire de alte zone ale arealului, în Romania nu a fost întâlnit la altitudini mari, urcând numai pana la 450 m. (dealul Pietricica din Piatra Neamț). Îl găsim în afara arcului carpatic, pana la granițele tarii, în Moldova, Muntenia, Oltenia, Crișana, Maramureș, densitatea populației putând atinge 13-17 indivizi/ha în Bărăgan şi Dobrogea. Traiste în colonii, însă fiecare individ are o galerie proprie. Deși este un animal sociabil, cea mai mare parte a timpului o petrece în galeriile sale,



62 | P a g i nă

destul de complicate, unele fiind folosite permanent, altele ocazional. Galeriile ocazionale sunt folosite pe timp rece şi umed şi sunt construite fie la suprafață, fie la o adâncime maxima de 120 cm., fiind prevăzute cu 1-2 cuiburi. Galeriile permanente, utilizate pentru hibernare, au o structura mai complicata şi ating o adâncime de peste 2 m. Cuibul este amplasat în profunzime şi adăpostit intr-o camera ale cărei dimensiuni sunt variabile. Acesta este confecționat din resturi vegetale, frunze uscate de graminee, tulpini, fire de lâna, bucăți de hârtie sau de pânza şi alte materiale. Cuibul le servește atât pentru hibernare, cat şi pentru creșterea puilor. Arhitectonica galeriei variază în funcție de sol, condițiile climaterice sau caracteristicile indivizilor (vârsta, de ex.). Perioada de hibernare este determinata de condițiile de temperatura. în general, începe în luna septembrie şi durează pana în luna martie; în mod excepțional, când apar condiții climatice nefavorabile, cu temperaturi scăzute sub 15 gr. C, intrarea în hibernare poate avea loc chiar în luna august. Popândăii hibernează fie în grupuri mici de 2 pana la 5 indivizi, de regula mama şi pui, fie solitari. Indivizii tineri intra ultimii în aceasta stare. Nu îşi fac provizii, starea de hibernare fiind profunda şi continua. Trezirea şi ieșirea la suprafața se face eșalonat: întâi masculii adulți, după care femelele si, în ultima etapa, indivizii tineri. Hrana poate fi atât vegetala, cat şi animala. Popândăul este un animal diurn, hemofil şi îşi desfășoară activitatea de căutare a hranei în prima parte a zilei şi dupa-amiaza, înainte de asfințitul soarelui. Consuma, în general, părțile verzi ale plantelor, rădăcini şi semințe, dar şi insecte, miriapode, melci, rame sau vertebrate mici. Perioada de reproducere începe la câteva zile de la ieșirea din hibernare. în aceasta perioada masculii au un comportament agresiv unii fata de alții. Femelele nasc 2 pana la 9 pui (cel mai frecvent 4 sau 5), după o perioada de gestație de 25-28 de zile. Alăptatul durează 6 săptămâni, iar puii ating maturitatea sexuala la un an de la naștere, după perioada de hibernare. Tritonul cu creasta (Triturus cristatus) Subordinul Salamandroidea cuprinde familii extrem de răspândite, fiind reprezentate de diverse forme, cu feluri diferite de viața. Toate aceste familii au în comun doua caracteristici: dinții palatini dispuși în rânduri longitudinale şi fecundarea internă. Cele mai cunoscute specii din familia Salamandridae sunt așa-numitele „broaște cu coada”: salamandrele şi tritonii. Este cea mai mare specie de triton din



63 | P a g i nă

România. Masculul 13 - 14 cm, femela 16 - 18 cm. Corpul este robust, oval în secțiune, capul puțin mai lung decât lat, botul rotunjit, fără şanțuri longitudinale. Lungimea cozii este mai mică sau egală cu a corpului. Cuta gulară este prezentă. În timpul reproducerii, femela are un şanț longitudinal dorsal, iar masculul o creastă dorsală înaltă, zimțată, întreruptă brusc printr-o şa la baza cozii; coada turtită lateral, cu o muchie superioară şi una inferioară. Pielea mai mult sau mai puțin aspră; capul şi parotidele cu pori evidenți; pliul gâtului clar distinct. Dinții vomero-palatini pe două rânduri paralele, foarte rar uniți. Când se întind membrele de-a lungul corpului degetele se ating (spre deosebire de T. dobrogicus). Masculii au o colorație vie, specifică: dorsal cafenie-măslinie sau cafenie până la negricioasă, cu pete de un negru intens. Capul, în timpul reproducerii, cu negru şi alb. Irisul auriu, pătat închis, cu margine aurie în jurul pupilei. Laturile corpului şi gâtul negru, punctat cu alb şi cafeniu-roşu. abdomenul roşu-gălbui, pătat cu negru. Degetele gălbui întunecat, inelate cu negru. Umflătura cloacală negricioasă. Laturile cozii cu benzi longitudinale albăstrui-argintii, mai clare în timpul rutului. Femelele au aceiaşi colorație, dar fără creastă dorsală; muchiile cozii înguste şi fără benzi longitudinale pe laturi, iar cloaca, şi muchia inferioară a cozii galbene-portocalii, fără pete. De obicei, pe mijlocul spatelui, o linie longitudinală galbenă, evidentă şi la tineri. La masculi, cloaca este umflată şi neagră. La femele cloaca nu este umflată iar deschiderea cloacală este colorată în galben. Larvele sunt mari, având la eclozare o lungime de 8-15,16 mm, iar înainte de metamorfoză 50-85 mm. Creasta dorsală este înaltă, începe din dreptul inserției membrului anterior şi se continuă cu un filament caudal lung până la 6 mm. Coloritul este variabil, de la maro-închis la gri-deschis, cu pete negre mari în special în zona cozii. degetele sunt extrem de lungi şi de subțiri. Trăieşte prin bălțile şi iazurile din regiunile de câmpie până în zona subcarpatică, ascunsă prin printre tulpinile plantelor acvatice. Intră în apă în martie şi, în funcție de nivelul acesteia, poate rămâne până în mai-iunie. Reproducerea prin aprilie-mai în bălți şi băltoace. Deşi depune numeroase ouă (peste 15,160), multe nu se dezvoltă datorită unor frecvente mutații cromozomiale. Ouăle sferice, albe-gălbui, cu diametrul de 2-4 mm. După 13 zile, larvele ies din ouă şi rămân în apă 3 luni, atingând 50 - 85 mm. Către iarnă se retrag (adulți şi tineri) pe sub pietre, rădăcini şi scoarța arborilor. Este o specie extrem de vorace; consumă râme, limacşi, artropode, mormoloci şi tritoni mai mici (în special T. vulgaris). Are numeroşi duşmani: peşti, țestoase, păsări. Pe uscat poate fi găsit în vecinătatea apei. În pofida dimensiunilor mari se deplasează repede, atât în mediul acvatic cât şi în cel terestru. În captivitate a trăit 30 de ani. Este o specie vulnerabilă, în anumite zone chiar periclitată. Reducerea locurilor de reproducere a afectat mult această specie, mai pretențioasă decât



64 | P a g i nă

celelalte specii de tritoni. Este o specie predominat acvatică, preferând ape stagnante mari, cu vegetație palustră. Deseori poate fi întâlnită în bazine artificiale (locuri de adăpat, iazuri, piscine). Este întâlnit la altitudini cuprinse între 15,160-15,1600 m. Este răspândit în mare parte din Europa, din nordul Franței şi Marea Britanie până în munții Urali. În nord, în Scandinavia, ajunge până la paralela 65. Lipseşte din peninsula Iberică, Italia şi, începând cu Austria la sud de Dunăre. În România este răspândit aproape pretutindeni. Lipseşte din Dobrogea şi lunca Dunării unde este înlocuit de Triturus dobrogicus. Bombina bombina (buhai de baltă cu burta roşie) Corpul este îndesat, turtit, de dimensiuni mici, lungimea 4 - 5 cm. Capul este relativ mic, având lungimea egală cu lățimea, cu botul rotunjit. Ochii sunt foarte proeminenți, având pupila triunghiulară. Dorsal tegumentul este foarte veruculos, acoperit cu numeroşi negi, rotunzi sau ovali, având un punct negru central. Cuta gulară este distinctă. Masculul are doi saci vocali interni, care nu se deschid în gură; când sunt umflați, guşa devine globulară şi mai mare decât capul. Calozitățile nupțiale sunt prezente la mascul pe partea internă a antebrațului, inclusiv pe tuberculul metacarpian intern. Dorsal este colorat cenuşiu-deschis, măsliniu, mai rar gri-închis. O parte din negii glandulari sunt grupați, colorați în negru, conferind un model caracteristic. Uneori pot fi parțial sau chiar total colorați în verde. Procentul indivizilor cu verde este sub 15,16% din populație. Caracteristic pentru această specie este abdomenul viu colorat. Desenul ventral, marmorat, prezintă pete portocalii până spre roşu, pe un fond negru. Sunt de asemenea prezente puncte albe mici, relativ uniform distribuite. Culoarea neagră este predominantă. Coloritul ventral este de avertizare, specia fiind deosebit de toxică. Vârfurile degetelor negre. La eclozare larva are 5-6 mm. Mormolocul cu membre posterioare prezente are 2-4 cm. Spiraculum este situat pe linia mediană, spre spatele corpului. Anusul este tot median, cu diametrul mai mare decât spiraculul. Coada mai lungă decât înaltă, având cam de 1,5 ori lungimea corpului. Ochii situați



65 | P a g i nă

dorsal. Gura triunghiulară cu un cioc cornos alb, tivit cu negru. Coloritul dorsal brun, cu dungi deschise longitudinale. Este o specie diurnă, predominant acvatică. Intră în apă primăvara devreme, în martie şi se retrage pentru hibernare în octombrie. Iernează pe uscat în ascunzişuri. Reproducerea prin aprilie-mai; în condiții favorabile de mediu se poate repeta în august. În timpul reproducerii, masculii orăcăie, în special seara şi noaptea, în cor, într-un tempo caracteristic ("unk-unk" sau "un-un" repetat cam o dată la 1-4 secunde); femelele răspund prin sunete uşoare, slabe. Amplexul este lombar. Ouăle (între 15,16-15,160 la o pontă) sunt depuse izolat sau în grămezi mici, fixate de obicei pe plante. Oul are 2 mm diametru, iar capsula 7-8 mm şi este brun închis la un pol şi alb-gălbui la celălalt. După 8 - 9 zile apar mormolocii, care prin septembrie - octombrie devin broscuțe cu picioare dezvoltate, pierd coada şi branhiile; după 1-3 ani devin maturi sexual. O femelă poate depune mai multe ponte pe an. Înoată cu uşurință. Pe sol înaintează prin sărituri mici. Se hrăneşte cu insecte, melci mici şi viermi. Datorită glandelor veninoase din piele, are puțini duşmani. Dacă este surprins pe uscat, se întoarce cu abdomenul în sus, o face pe mortul. Deşi este foarte uşor de crescut în captivitate, nu se reproduce niciodată fără stimulare hormonală. Specia este vulnerabilă în special datorită dispariției a numeroase habitate prielnice. Nepretențioasă, trăieşte în orice ochi de apă, permanent sau temporar, în bălți de la şes şi câmpie, urcând şi în regiunea dealurilor, la altitudini între 0-400. În lacurile din lunca şi Delta Dunării, pe maluri, în zonele cu vegetație, deşi cel mai frecvent ocupă bălțile temporare inundate. Răspândită în estul Europei, din Danemarca şi sudul Suediei în vest, Cehia, fosta Iugoslavie şi Dunărea în sud, în Rusia până aproape de Urali. Lipseşte în peninsula Crimeea. În România este prezentă pretutindeni în zonele de şes: Câmpia Română, Bărăganul, Dobrogea inclusiv delta, Crişana, Podişul Transilvaniei şi Podişul Moldovei. Broasca ţestoasa de apa europeana sau emys orbicularis Broasca țestoasa europeana este de talie mica spre mijlocie, prezentând varietăți cuprinse intre 15-25 cm. Formatul corporal este diferit în funcție de



66 | P a g i nă

categoria de vârsta, evoluând de la o forma relativ rotunda la tineret, la o forma ovala la materialul adult. Membrele țestoasei de apa sunt foarte puternice, în forma de coloana, cu labe puternice şi palmate, prevăzute cu gheare lungi şi puternice, în număr de 5 la membrele anterioare şi 4 la cele posterioare. Ca particularitate, putem menționa ca ghearele sunt unite printr-o membrana interdigitala, care le permite deplasarea ușoară în apa. Corpul este bine închis într-o carapace dura, osificata, acoperita cu placi de natura cornoasa. Placa anala a carapacei este întreaga, nedevizibilă, coada scurta, fără terminație cornoasa. De ambele părți ale cozii, pe partea interna a coapselor, sunt prezenți cate un tubercul conic cornos. Culoarea este foarte variabila, cu țesutul de nuanța ce se extinde de la brun pana la negru, pe suprafața căreia se găsesc răspândite mici pete sau linii de culoare galbena. Pe regiunea capului, a gatului şi a membrelor se găsesc de asemenea pete de culoare galbena. Broasca țestoasa de apa este răspândita pe un areal mare, ce cuprinde Europa, Asia Occidentala şi Africa de Nord-Vest. în Romania, ea a fost răspândita pe aproape tot cuprinsul tarii, dar în efective relativ reduse, iar astăzi este tot mai puțin întâlnita. Locurile preferate ale acestei broaște țestoase sunt malurile lacurilor cu vegetație acvatica bogata, precum şi zonele mlăștinoase, greu de străbătut de alte animale. Ii place foarte mult sa stea pe marginea apei, dar la cea mai mica alarma se arunca în apa şi dispare . Este o specie foarte agila, deplasându-se ușor în apa, unde de altfel în mod obișnuit se şi hrănește. Carnivor feroce, isi așteaptă prada plutind printre vegetația acvatica. Prada care se apropie este prinsa prin destinderea fulgerătoare a gatului şi omorâta rapid prin mișcările repetate ale maxilarelor. După aceea, broasca țestoasa se retrage sub apa, unde prada este sfâșiata în bucăți. Hrana acestor broaște o constituie: crustaceele, nevertebratele terestre, rozătoarele, chiar pasările tinere, pești, insecte, viermi şi foarte rar, unele componente vegetale. Prin octombrie se retrage în mâlul de pe fundul sau marginea bălților, iazurilor, de unde reapare primăvara, prin februarie-martie, când are loc şi reproducerea (cel mai adesea sub apă), care se repetă toată vara. Femela depune, prin mai-iunie, 4-16 ouă mai mult sau mai puțin cilindrice; clocirea durează, în funcție de temperatura solului, 3-5 luni. Puii apar, cel mai adesea, în primăvara anului următor; masculii sunt capabili de reproducere după 12-13 ani, excepțional între 6 şi 8 ani; femelele devin mature după 15-20 ani. Se comportă bine în captivitate. Trăieşte 15,160-120 ani. Triturus dobrogicus Este cea mai mare specie de triton din Romania. Masculul 13 - 14 cm, femela 16 - 18 cm. Trăieşte prin bălțile şi iazurile din regiunile de câmpie pana în zona subcarpatica, ascunsa prin printre tulpinile plantelor acvatice. Intra în apa în martie si, în funcție de nivelul acesteia, poate rămâne pana în mai-iunie.



67 | P a g i nă

Reproducerea prin aprilie-mai în bălți şi băltoace. Desi depune numeroase oua (peste 15,160), multe nu se dezvolta datorita unor frecvente mutații cromozomiale. După 13 zile, larvele ies din oua şi rămân în apa 3 luni, atingând 50 - 85 mm. Către iarna se retrag (adulți şi tineri) pe sub pietre, rădăcini şi scoarța arborilor. Este o specie extrem de vorace; consuma rame, limacși, artropode. Are numeroși dușmani: pești, țestoase, pasări. Pe uscat poate fi găsit în vecinătatea apei. în pofida dimensiunilor mari se deplasează repede, atât în mediul acvatic cat şi în cel terestru. Este o specie vulnerabila, în anumite zone chiar periclitata. Reducerea locurilor de reproducere a afectat mult aceasta specie, mai pretențioasă decât celelalte specii de tritoni. Este o specie predominat acvatica, preferând ape stagnante mari, cu vegetație palustra. Deseori poate fi întâlnita în bazine artificiale (locuri de adăpat, iazuri, piscine). Este întâlnit la altitudini cuprinse intre 15,160-15,1600 m. In Romania este răspândit aproape pretutindeni. Triturus cristatus dobrogicus (Triturus dobrogicus), în bălțile din Delta Dunării. Masculul 13 cm, femela 15 cm; aspectul zvelt, capul turtit şi îngust, creasta dorsala relativ mica. Spatele rosu-cafeniu sau gălbui-roșcat, nepătat sau cu pete rare, cafenii; gatul roşu-cafeniu-închis, cu mici puncte portocalii; abdomenul galben-deschis, cu pete mari negre, adesea aproape contopindu-se, net separate de rosul-cafeniu sau portocaliul părților laterale, colorație ce se păstrează neschimbata şi după reproducere. Porcul de nisip sau Gogbio albipinnatus Porcul de nisip face parte din supraclasa osteichthyes, clasa actinopterygii, subclasa neopterygii, infraclasa teleostei, supraordinul ostariophysi, ordinul cypriniformes, genul gobio.



68 | P a g i nă

Porcul de nisip măsoară în medie circa 12 cm. Are pieptul fără solzi, dar se intampla sa fie şi exemplare cu 2-3 solzi izolați. Are gura inferioara şi orizontala. Orificiul anal al porcului de nisip este mai aproape de coada decât de cap şi este sub burta peștelui. Solzii de pe spate au 3 sau 5 striuri longitudinale. Lobii codali sunt neegali. Înălțimea maxima a corpului se cuprinde de 5 ori în lungimea peștelui. Au o culoare în general verzuie-cafenie, cu abdomenul alb-argintiu. Pe laturile corpului au adesea cate 8 pete mici, slab perceptibile. Peşte diurn, trăind în toate râurile din regiunea submontană, în bazinul Dunării şi bălțile ei până în deltă; preferă însă pâraiele de munte cu fund pietros sau nisipos. Se hrăneşte cu viermişori, larve de insecte (chironomidae, efemeride, trichoptere), raci mici (ciclopi, dafnii), resturi vegetale şi chiar cu icrele altor peşti. Se reproduce prin mai-iunie, când urcă în cârduri în cârduri spre pâraiele cu prundiş, puțin adânci, femelele depunând icre albăstrui, pe care le lipesc pe pietre şi plante. Răspândită mai mult în cursul superior al Tisei, în apele din jurul Timişoarei, Mehadiei, Sibiului, în partea superioară a Oltului, Mureşului şi afluenții lor din această zonă, în Prut, Siret şi Suceava.

BOARTA-Rhodeus sericeus amarus

Face parte din familia Cyprinidae, pitica ciprinidelor, este adesea confundata cu puiul de platica. Poarta, în funcție de localnici, diverse denumiri; blehniță, boarcă, chitic lat, lătiță, erdeată, profilează în mai toate apele curgătoare, în bălți, iazuri, japşe şi gârle izolate.

Lungimea 4,5-9 cm obişnuit 7 cm. D (II) III 9-15,16, A (II) III 8-9(15,16); l. lat. necompletă, cu 4-6(7) solzi; dinți faringieni 5-5. Aspectul general al unui pui de plătică cu botul obtuz, gura mică, arcuită şi puțin oblică. Colorația variază mult după sex, şi vârstă; în general, cafeniu-cenuşiu-verzuie pe spate, alb-argintie pe laturi şi abdomen, cu o dungă îngustă longitudinală din dreptul D către baza C. Masculii în timpul reproducerii cu operculele şi spatele violete; laturile, pieptul şi abdomenul roz-argintii sau portocalii. În urma operculelor apare o pată argintie, înconjurată de pete mici, violete. Dunga longitudinală



69 | P a g i nă

trece în verde smarald. A şi D roşii, tivite cu negru; c cu pete negre. Pe marginea botului şi deasupra ochilor apar albe. Femelele mai închise la culoare; papila genitală se alungeşte foarte mult şi se colorează în roşu sau portocaliu.

Peşte de apă stătătoare, preferând fundurile nisipoase şi pietroase. se hrăneşte cu plancton şi detritus vegetal. Înainte de reproducere masculii capătă un colorit viu; operculii şi spinarea devin violete, laturile şi abdomenul roz-argintii, ochii se înroșesc, pe bot apărând butonii dragostei.

Reproducerea în mai-iunie, femelele depunând icrele în orificiul cloacal al scoicii de râu (Unio sp.) sau de lac (Anadonta sp.) cu ajutorul papilei genitale. Masculii însoțesc femelele eliberând lapții în jurul acelorași scoici care, în procesul de respirație şi hrănire absorb apa, realizând astfel fecundarea.

Din icrele fecundate ies larve care folosesc foitele branhiale ale scoicii drept adăpost vremelnic, nu fără a furniza, totodată, un serviciu reciproc scoicii gazda,caci timp de 1-2 luni, alevinii de boarța mențin pe pielea lor larve de moluște care, după ce devin scoici în miniatura se desprind şi cad pe fundul apei pentru a-şi duce viața independent. La noi ssp. R.s. amarus este răspândită în toate bălțile, japşele, lacurile de câmpie, zătoanele râurilor, în iazuri şi în apele curgătoare încete.

3.3. Statutul de conservare a speciilor si habitatelor de interes

comunitar

Habitatele prezente in situl SPA “Confluența Olt-Dunăre” sunt încadrate in

formularul standard Natura 2000 la stadiul de conservare B – conservare

buna.

Luand in considerare gradul de conservare al structurilor si functiile tipului

de habitat precum si posibilitatile de refacere se poate considera ca in zona

studiata situl are structura mediu/partial degradata, dar cu perspective bune

sau excelente si restaurare usoara sau posibila cu efort mediu.

3.4. Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes



70 | P a g i nă

comunitar, acolo unde au fost stabilite prin planuri de management

Pentru siturile de interes comunitar mentionate, respectiv: Confluența Olt-

Dunăre” nu au fost elaborate planurile de management si nu au fost stabilite

obiectivele de conservare ale ariilor naturale protejate.

In aceste conditii, masurile pentru protectia siturilor de interes comunitar

care sunt avute in vedere pentru implementarea proiectului vor avea ca scop

conservarea habitatelor si speciilor existente in zona

3.5. Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale

protejate de interes comunitar pentru a fi utilizate la implementarea

proiectului

In capitolul anterior au fost prezentate resursele materiale necesare

implementarii proiectului. Constatam ca pentru realizarea obiectivelor

proiectului, dintre resursele naturale ale ariei protejate nu se utilizează decât

suprafețe reduse de teren şi agregate minerale extrase din albia minoră a

râului.

3.6. Emisii si deşeuri

Executia lucrarilor proiectate constituie, pe de o parte, o sursa de emisii de

praf, iar pe de alta parte, sursa de emisie a poluantilor specifici arderii

combustibililor (produse petroliere distilate) atat in motoarele utilajelor

necesare efectuarii acestor lucrari, cat si ale mijloacelor de transport folosite.

Emisiile de praf, care apar in timpul executiei lucrarilor proiectate, sunt

asociate lucrarilor de excavații şi de vehiculare, precum si altor lucrari

specifice.

In cadrul unui santier sunt si alte activitati potential poluatoare pentru aer, de

exemplu alimentarea cu carburanti a utilajelor si a mijloacelor de transport,

intretinerea si reparația utilajelor. Aceste activități au o pondere redusa in



71 | P a g i nă

poluarea aerului in perioada de executie.

Efectele concentratiilor ridicate de pulberi in aer se manifesta pentru oameni,

prin senzatii neplacute, de jena, prin iritatii ale cailor respiratorii si, la

expuneri prelungite, chiar prin imbolnaviri. Depunerea pe plante a prafului

conduce la diminuarea fotosintezei, reducerea dezvoltarii si productiilor

acestora.

Zonele de poluare a aerului cu pulberi/praf sunt relativ limitate ca extindere,

in vecinatatea punctelor de lucru si a cailor de transport. Conform aprecierilor

US -EPA/AP - 42, particulele cu diametrul mai mare de 100 µm se depun in

timp scurt, zona de depunere nedepasind 10 m de la marginea drumului de

acces sau frontului de lucru. Particulele cu dimensiunile cuprinse intre 30 µm

si 100 µm se depun pana la 100 m lateral drumului de acces si frontului de

lucru. Particulele mai mici de 30 µm, respectiv pulberile in suspensie, se

depun la distante mai mari de 100 m.

4. Identificarea şi evaluarea impactului

4.1. Analiza impactului posibil asupra speciilor/habitatelor pentru care

au fost propuse SPA “ Confluenţa Olt-Dunăre”

Conform îndrumarului „Managing Natura 2000 sites : The provisions of

Article 6 of the ‘Habitats’ Directive 92/43/EEC”:

Degradarea habitatelor: este o degradare fizică ce afectează un habitat.

Conform art. 1 pct.e). al Directivei 92/43/CEE - Directiva Habitate, statele

membre trebuie să ia in considerare impactul proiectelor asupra factorilor de

mediu mediului (apă, aer sol) şi implicit asupra habitatelor. Dacă aceste

impacturi au ca rezultat modificarea statutului de conservare al

speciilor/habitatelor într-unul mai puțin favorabil față de situația anterioară

impactului, atunci se poate considera ca a avut loc o deteriorare a habitatului.



72 | P a g i nă

Disturbare: disturbarea nu afectează parametrii fizici ai unui sit, aceasta

afectează în mod direct speciile şi de cele mai multe ori este limitată în timp

(zgomot, surse de lumină, etc.). Intensitatea, durata şi frecvența elementului

disturbator sunt parametrii ce trebuie luați in calcul.

Proiectul de „exploatarea agregatelor de balastiera”, Giuvarasti, județul Olt se

află situat în interiorul Ariei de Protecție Avifaunistică „Confluența Olt-

Dunăre”. În Directiva Păsări la Art. 1 se stipulează că “Prezenta Directivă se

aplică pasărilor cât şi la ouă, cuiburi şi la habitate“. În acest sens, regulile

privind degradarea habitatelor, respectiv disturbarea speciilor pentru care au

fost declarată SPA „Confluența Olt-Dunăre” sunt aplicabile pentru proiectul

analizat în prezentul studiu.

Integritatea ariei naturale protejate este legată atât în mod specific de

obiectivele de conservare ale ariei cât şi în general de totalitatea aspectelor

ariei naturale protejate.

Integritatea ariei naturale protejate este asigurată atunci când este menținută

coerența structurii ecologice şi a funcțiilor acesteia, pe întreaga arie, sau a

habitatelor, complexului de habitate şi/sau a populațiilor de specii pentru

care aria naturală protejată a fost constituită.

O arie naturală protejată poate fi definită ca având un nivel ridicat de

integritate atunci când respectarea obiectivelor de conservare este realizată şi

capacitatea de autoregenerare în contextul unor condiții dinamice este

menținută, fiind necesare doar un minimum de intervenții din exterior care

vizează managementul conservării.

Structura şi funcțiile ariilor naturale protejate şi obiectivele acestora de

conservare sunt cele de care trebuie să se țină cont când se evaluează efectele

semnificative ale unui plan, program, proiect.

În cazul siturilor Natura 2000 obiectivele de conservare fac trimitere directă

la speciile şi/sau habitatele pentru care respectivul sit a fost declarat, în cazul



73 | P a g i nă

de față specii de păsări prioritare alături de habitatele folosite de acestea.

Având în vedere că proiectul presupune schimbarea destinației şi folosinței

terenului din teren agricol în teren cu construcții şi ținând cont de definițiile

referitoare la degradare, respectiv disturbare, enunțate anterior, posibilele

impacte pe care proiectul le are asupra integrității sitului sunt următoarele:

• degradarea habitatelor speciilor de interes conservativ;

• disturbarea speciilor de interes conservativ.

4.2. Impactul (direct/indirect, pe termen scurt) a lucrărilor în perioada de

construcție (degradare habitate/disturbare specii)

Avându-se în vedere suprafața mică pe care se va amplasa proiectul în

evaluarea avifaunei s-au folosit următoarele metode :

Metoda nr. 1: Evaluare directă din puncte de observare

Aceastã metoda este folosita pentru evaluarea populațiilor de păsări de talie

mare, cu zbor planat. Aceste păsări folosesc coloane de aer cald pentru a se

înălța, după care se deplasează cu zbor planat. Datorită acestui comportament

tipic sunt uşor de observat şi de identificat de la o distanțã semnificativã. Din

mişcarea lor în perioada de reproducere se pot trage concluzii cu privire la

numărul perechilor, teritoriile şi terenurile de hrănit. Fiindcă aceste păsări

pot fi observate şi identificate de la distanțe mari, este ideal dacă de pe

punctul respectiv se poate vedea la o distanțã de 2-3 kilometrii. Beneficiul

acestei metode constă în faptul cã cu efort relativ mic se poate stabili eficient

populația de păsări cu zbor planat de pe o arie relativ mare.

Metoda nr. 2: Evaluare pe trasee lineare

Această metodă este folosită în terenuri deschise pentru recensământul

păsărilor de talie mică. Dis de dimineață (de la 5 la 9) vor fi parcurse două

trasee cu lungimea de 1 km. Pe ambele părți ale traseelor vor fi stabilite benzi

cu lățimi diferite. În cazul fiecărui specimen observat va fi notatã distanța



74 | P a g i nă

acestuia față de traseu, iar pozițiile exacte ale păsărilor vor fi trecute pe hartã.

Astfel se vor cunoaşte speciile prezente, locația şi numărul teritoriilor lor (a

perechilor cuibăritoare). În timpul lucrărilor se poate veghea de asemenea

mişcarea berzelor pe zona respectivă.

4.3. Masuri de diminuarea impactului in perioada de execuţie

Poluarea atmosferei se datorează manevrării si transportului agregatelor

minerale extrase; din aceasta cauza se recomanda umectarea drumurilor de

acces in perioadele secetoase in vederea limitării degajării pulberilor.

Se recomanda ca utilajele si mijloacele de transport sa aibe facute reviziile

tehnice, iar alimentarea cu combustibil sa se faca cu respectarea conditiilor

pentru protectia factorilor de mediu (sol si aer). Cel mai recomandabil este ca

utilajele de transport sa se alimenteze cu carburanti la statiile PECO.

Sursele de impurificare a atmosferei asociate activitatilor care vor avea loc in

amplasamentul studiat sunt surse libere, deschise, avand cu totul alte

particularitati decat sursele aferente unor activitati industriale sau

asemanatoare. Ca urmare, nu se poate pune problema unor instalatii de

captare - epurare -evacuare in atmosfera a aerului impurificat/gazelor

reziduale.

Problema instalatiilor pentru captare - epurare gaze reziduale si retinerea

pulberilor se pune pentru instalatiile de preparare a betoanelor de ciment,

care trebuie sa se realizeze in fabrici de betoane in afara amplasamentului.

Referitor la emisiile de la autovehicule, acestea trebuie sa corespunda

conditiilor tehnice prevazute la inspectiile tehnice care se efectueaza periodic

pe toata durata utilizarii, tuturor autovehiculelor inmatriculate in tara.

Utilajele si mijloacele de transport vor fi verificate periodic in ceea ce priveste

nivelul de monoxid de carbon si concentratiile de emisii in gazele de

esapament si vor fi puse in functiune numai dupa remedierea eventualelor



75 | P a g i nă

defectiuni.

Se recomanda ca la lucrari sa se foloseasca numai utilaje si mijloace de

transport dotate cu motoare Diesel care nu produc emisii de Pb si foarte putin

monoxid de carbon.

Alimentarea cu carburanti a mijloacelor de transport sa se faca numai in afara

amplasamentului. Pentru utilaje ce sunt dispersate la punctele de lucru de la

grupurile generatoare eoliene alimentarea se poate face cu autocisterne, dar

in puncte care sa fie in afara emisiilor de praf.

Procesele tehnologice care produc mult praf cum este cazul lucrarilor de

terasamente vor fi reduse in perioadele cu vant puternic, sau se va urmari o

umectare mai intensa a suprafetelor.

Depozitele temporare de pamant excavat trebuie limitate la max. 2 m

inaltime.

Drumurile de santier vor fi permanent intretinute prin nivelare si stropire cu

apa pentru a se reduce praful. In cazul transportului de pamant se vor

prevedea pe cat posibil trasee situate chiar pe corpul umpluturii astfel incat

pe de o parte sa se obtina o compactare suplimentara, iar pe de alta parte

pentru a restrange aria de emisii de praf si gaze de esapament. Transportarea

pamantului excavat trebuie efectuata in mijloace de transport acoperite de

prelate.

Specii prezente şi absente în zona lucrărilor



76 | P a g i nă

Nr. crt.

Cod Natura 2000

Nume specie

Absent / Prezent pe suprafaţa de desfăşurare a lucrărilor

Prezent / absent în vecinătatea zonei de desfăşurare a lucrărilor

1 A229 Alcedo atthis A A

2 A133 Burhinus oedicnemus A P

3 A196 Chlidonias hybridus A P

4 A197 Chlidonias niger A P

5 A231 Coracias garrulus A A

6 A038 Cygnus cygnus A A

7 A238 Dendrocopos medius A A

8 A131 Himantopus himantopus A A

9 A023 Nycticorax nycticorax A P

10 A393 Phalacrocorax pygmeus A P

11 A234 Picus canus A A

12 A034 Platalea leucorodia A A

13 A195 Sterna albifrons A A

14 A193 Sterna hirundo A P

15 A166 Tringa glareola A A

În general, în perioada de execuție de lucrări de exploatare, este posibilă

apariția unor efecte negative asupra speciilor şi/sau habitatelor pentru care a

fost declarat situl. Aceste efecte se pot concretiza în tendința de retragere a

faunei în zone limitrofe, motivul fiind zgomotul generat de lucrările de



77 | P a g i nă

construcție.

Factor disturbator: zgomotul şi vibrațiile

În câmp deschis zgomotul utilajelor este influențat de mediul de propagare a

acestuia, respectiv de existența unor obstacole naturale sau artificiale intre

surse (utilajele de constructie) şi punctele de măsurare. Limitele maxim

admisibile, pe baza carora se apreciaza starea mediului din punct de vedere

acustic în arealul unui obiectiv sunt prevazute în STAS 10009/88 (Acustica

urbană - Limite admisibile ale nivelului de zgomot). Acest standard se refera

la limitele admisibile de zgomot în zonele urbane şi pe categorii tehnice de

străzi.

Zgomotul este un agent de disturbare care se disipează mult în mediu, deşi

este foarte greu de măsurat comparativ cu noxele şi praful, acesta este

considerat unul dintre factorii majori de poluare. Păsările par a fi foarte

sensibile la zgomotul, deoarece acesta interferează în mod direct cu

comunicarea intrespecifică prin intermediul sunetelor şi în acest mod

afectează indirect comportamentul de teritorialitate şi rata împerecherii

(Reijinen and Floppen, 1994).

Numeroase studii au documentat densitatea redusă a populațiilor de păsări

din zonele cu trafic intens. Pe pajiştile din zona de trafic intens s-a observat

declinul populațional acolo unde zgomotul de fond depăşeşte 50 db, de

asemenea păsările din păduri manifestă efecte la un nivel de 40 db A. Cu toate

acestea particularitățile terenului precum şi tipurile de habitate de pe

marginea drumului pot influența propagarea zgomotului şi implicit densitatea

populațiilor de păsări. Dacă pe marginea drumului se găsesc habitate rare

care lipsesc din restul sitului, densitățile populaționale ale speciilor pot

rămâne constante chiar dacă poluarea şi disturbarea reduc calitatea

habitatului respectiv (Laursen, 1981, Warner, 1992, Meunier et al. 1999). În

cazul de față, calitatea habitatului pentru speciile de păsări nu va avea de



78 | P a g i nă

suferit, proiectul analizat propune realizarea unei pensiuni turistice pe o

păşune din apropierea localității Cucuieți. Se poate constata că în zona

proiectului, nu sunt prezente habitate rare sau intens utilizate de către

speciile de păsări de interes conservativ pentru care a fost declarat situl,

suprafața studiată precum şi cele aflate în imediata vecinătate sunt utilizate în

scop agricol.

4.4. Impactul lucrărilor în timpul perioadei de operare (disturbare

specii de interes conservativ)

Impactul disturbator asupra speciilor de păsări în perioada de exploatare a

balastului se consideră a fi minim, perimetrul de exploatare are

funcționalitate scurta 3 an de zile si numai in perioada de vara

4.5. Soluţii alternative care să respecte în cea mai mare măsură

integritatea ariei naturale protejate:

1. varianta 0 – proiectul să nu se realizeze;

În acest caz, habitatele şi speciile din cadrul sitului (ROSPA0106 Confluența

Olt-Dunăre) nu sunt afectate, sunt îndeplinite obiectivele de îndeplinirea

obiectivelor de conservare a sitului. Beneficii/costuri sociale nu sunt.

2. varianta 1 – balastiera sa se realizeze în locaţia aleasă de

beneficiar;

În acest caz, habitatele şi speciile din cadrul sitului (ROSPA0106 Confluența

Olt-Dunăre) nu sunt afectate, integritatea ariilor protejate este menținută,

sunt asigurate îndeplinirea obiectivelor de conservare a sitului.

4.6. Evaluarea unor posibile efecte cumulative;



79 | P a g i nă

În imediatea vecinătate a proiectului există alte proiecte, exploatare

agregate, dar prin dimensiunile şi caracteristicile vor induce un efect

cumulativ nesemnificativ.

Concluzie

Proiect evaluat:

- varianta 0 – proiectul să nu se realizeze - nu are impact negativ

semnificativ asupra integrității şi elementelor țintă din situl (ROSPA0106

Confluența Olt-Dunăre);

- varianta 1 – proiectul să se realizeze în locaţia aleasă de beneficiar

- nu are impact negativ semnificativ asupra integrității şi elementelor țintă din

siturile (ROSPA0106 Confluența Olt-Dunăre);

SE RECOMANDA varianta 1 – proiectul să se realizeze în locaţia aleasă de

beneficiar deoarece presupune o dezvoltare durabilă a zonei, în zonă dupa

exploatare se va dezvolta un turism ecologic, prietenos cu mediu, să dezvolte

“birdwatching“, observarea păsărilor pentru care a fost declarat acest sit de

către turişti.

4.7. Identificarea si evaluarea impactului

Pentru identificarea impactului este necesar sa se examineze etapele de

implementare a proiectului începând cu faza de proiectare urmata de faza de

constructie, exploatare si in final de dezafectare

4.8. Procentul din suprafaţa habitatului care va fi pierdut

In aceste conditii procentul din suprafata habitatului continental care va fi

pierdut temporar este 0,00025%.

Constatam ca densitatea speciilor protejate din sit care au fost indetificate si

in zona studiata este foarte redusa.



80 | P a g i nă

Implementarea proiectului nu determina fragmentarea habitatelor de interes

comunitar din zona intrucat nu se produce divizarea habitatului nu se prevad

modificari in densitatea populatiei prin implementarea proiectului.

4.9. Evaluarea impactului cauzat prin implementarea proiectului cu

luarea in considerare a masurilor de reducere a impactului

Proiectul prevede masuri de refacere ecologica a zonei afectate de lucrarile de

constructie si de reducere a supafetelor de teren ocupate care constau in

Refacerea habitatului in zona platformelor tehnologice

Refacerea covorului vegetal

Rezulta ca dupa implementarea masurilor de reducere a impactului prevazute

in proiect, integritatea habitatului continental este afectata temporar pe

0,00025% din suprafata. Dupa finalizarea lucrarilor habitatul se va reface, se

poate aprecia ca impactul proiectului asupra habitatului este nesemnificativ.

5. Masuri de reducere a impactului

Masurile de reducere a impactului implementarii proiectului asupra

habitatelor si speciilor de interes comunitar, au fost stabilite in proiect si prin

studiul de evaluare adecvata. Masurile sunt stabilite pentru fiecare faza de

implementare a proiectului.

5.1. Impactul generat in faza de proiectare

Proiectarea, prin alegerea amplasamentului perimetrului de exploatare, a

traseului drumurilor de acces si a cablurilor electrice, poate genera un impact

mai redus sau mai important asupra ariei protejate. De fapt, primele masuri

pentru reducerea impactului proiectului asupra ariei protejate se iau in

aceasta faza.



81 | P a g i nă

Amplasamentul perimetrului de exploatare a fost ales pe urmatoarele criterii:

Evitarea defrisarilor de vegetatie forestiera valoroasa;

Grosimea materialului de exploatare pentru a evita schimbarea repetata a

amplasamentului;

Sa nu afecteze situri arheologice, monumente ale naturii;

Sa nu necesite demolari, relocari de drumuri, trasee de conducte de gaze,

linii electrice;

Drumurile de acces sa aiba un trase cat mai scurt, drepte si sa nu necesite

lucrari importante de terasamente (sapaturi, rambleieri,etc) pentru a afecta

cat mai putin habitatul continental.

5.2. Masuri de reducere a impactului stabilite din faza de

proiectare

In aceasta faza masurile cu efect important pentru reducerea impactului

asupra ariilor protejate in zona sunt:

Alegerea zonei de amplasare a balastierei unde deja sunt amplasate alte

balastiere;

Fără vegetație forestiera pentru a evita defrişările;

Fara a fi necesare servicii suplimentare cu dezafectare, reamplasare de

conducte, linii de inalta tensiune care ar necesita lucrari de constructii cu

impact asupra habitatului;

Accesul in amplasament sa fie cat mai direct pentru a reduce lungimea

drumurilor interioare si a suprafetelor de habitat ocupate de lucrari;

Drumurile de acces sa fie drepte pentru a ocupa suprafete mai reduse

de teren.



82 | P a g i nă

5.3. Măsuri de diminuare a impactului asupra speciilor/ habitatelor în

perioada de construcţie, respectiv utilizare

Deşi nu este semnalat un impact negativ semnificativ asupra stării de

conservare a habitatelor si speciilor prezente în situl Natura 2000, pentru a

contribui la stabilirea unei stări favorabile de conservare a speciilor prezente,

se recomandă:

• Antreprenorul va delimita zona de lucru pentru a preveni/minimiza

distrugerea suprafețelor vegetale;

• Evitarea afectării de către infrastructura temporară creată în perioada de

desfaşurare a proiectului, a habitatelor naturale şi semi-naturale din incinta

SPA-ului;

• Restrângerea la minimul posibil a suprafețelor ocupate de organizarea de

şantier, amplasarea materialelor de construcție se va realiza doar pe

proprietatea beneficiarului, în perimetrul studiat;

■ nivelul emisiilor si a zgomotului să fie menținut în limitele normale

admisibile;

■ instruirea personalului ce lucrează în cadrul exploatării, ca în cazul în care

se semnalează prezența unor exemplare din speciile supuse regimului de

protecție în perimetrul exploatării, acestea să nu fie deranjate;

■ lucrările de reparații a utilajelor de extracție si de transport balast sa nu se

realizeze in perimetrul de exploatare. Lucrările de reparații vor fi efectuate in

unități specializate;

■ diminuarea cantității de praf rezultata din procesul de transport, prin

stropirea ori de câte ori este nevoie a căilor de acces către punctele de

încărcare - descărcare a balastului;

■ realizarea lucrarilor in afra perioadei migratiei de iarna si in perioada de

reproducere a pestilor;



83 | P a g i nă

■ depozitarea materialelor de extracție a sterilului sau a carburanților sa

nu realizeze în perimetrul de exploatare.

V. Concluzii:

� În vecinătatea amplasamentului se găsesc următoarele specii de interes

comunitar: Nycticorax nycticorax, Sterna hirundo, Burhinus oedicnemus,

Chlidonias hybridus, Chlidonias niger;

� Starea favorabilă de conservare a populațiilor acestor specii nu este

afectată deoarece nu se constată:

- modificarea suprafeței zonelor împădurite produsă din cauza

proiectului (exploatarea agregatelor minerale de balastiera);

- schimbări asupra vârstei, compoziției pe specii şi a tipului fundamental

de pădure;

- distrugerea sau alterarea habitatelor speciilor de plante incluse în

Cartea Rosie;

- distrugerea populației de plante sau animale de interes conservativ

ridicat;

- alterarea semmificativă a habitatelor utilizate de speciile de păsări,

mamifere, amfibieni, reptile şi nevertebrate;

totodată se constată:

- modificări locale şi minore asupra habitatului de păşune prin

exploatarea agregatelor minerale de balastiera;

- deranj minim asupra câtorva specii de păsări, în perioadele de

exploatare ;

- Impactele identificate sunt nesemnificative şi nu au ca rezultat

modificarea statutului de conservare al speciilor/habitatelor de interes

conservativ;



84 | P a g i nă

- Realizarea investitiilor prevăzute prin proiect nu va avea impact

semnificativ direct asupra speciilor de păsări de interes conservativ;

- Pentru eliminarea oricăror impacte accidentale posibil să apară în

perioada de execuție, respectiv operare, a obiectivelor proiectului se impune

respectarea măsurilor identificate în prezentul studiu.

Intocmit,

Cornel Meilescu



85 | P a g i nă

VI. Bibliografie selectivă

1. BOBÎRNAC B., POPESCU M., CÂRŢU D. 1984. Rezervaţii şi monumente ale

naturii din Oltenia. Editura Sport-Turism, Bucureşti. 2. BROWN L.R. 1970. Seeds Of Change: The Green Revolution And

Development In The 1970's. 205 pp. Published by Praeger Publishers. ISBN 0269026886 (ISBN13: 9780269026881)

3. CIOCÂRLAN V. 2009. Flora ilustrată a României - Pteridophyta et Spermatophyta. /Ediția a III-a/. Bucureşti: Edit. Ceres, 1141 pp. ISBN 978-973-40-0817-9.

4. DIHORU G. & NEGREAN G. 2009. Cartea Roşie a plantelor vasculare din

România. Edit. Academiei Române, Bucureşti. 630 pp. 5. DONIŢĂ N,. POPESCU A., PAUCĂ-COMĂNESCU M., MIHĂILESCU S., BIRIŞ I.A. 2005.

Habitatele din România. Editura Tehnică Silvică, Bucureşti 6. DONIŢĂ N., POPESCU A., PAUCĂ-CONSTANTINESCU MIHAELA, MIHĂILESCU SIMONA

& BIRIŞ I.A. (2006). Habitatele din România. Edit. Tehnică Silvică, Bucureşti, 95 pp.

7. GAFTA D. & MOUNTFORD J.O. (coord.). 2008. Manual de interpretare a

habitatelor Natura 2000 din România. Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, România.

8. BirdLife International, 2007 – BirdLife Species Factsheets - www.birdlife.org;

9. Daróczi J. Sz., Zeitz R., 2003 – Guide for protection of diurnal birds of prey in Romania. Methods, recommendation and suggestions, the complete checklist of the species and subspecies. – Published by Milvus Group Association. Tîrgu Mureş;

10. Forsman, D., 1999 – The Raptors of Europe and the Middle East - T.&A.D. Poyser, London;

11. Laursen, K., 1981 - Birds on roadside verges and the effect of mowing on frequency and distribution. Biol.Conserv. 20, 59-68;

12. Meunier, F.D., Verheyden, C. and Jouventin, P., 1999 - Bird communities of highway verges: Influence of adjacent habitat and roadside management. Acta Oecologica-International Journal Of Ecology 20, 1-13;

13. BirdLife International, 2004 – Birds in the European Union: a status assemsent. Wagwninen, The Netherlands: BirdLife International;

14. Reijnen, R. and Foppen, R., 1994 - The effects of car traffic on breeding bird populations in woodland. 1. Evidence of reduced habitat



86 | P a g i nă

quality for willow warblers (Phylloscopus trochilus) breeding close to a highway. J.Appl.Ecol. 31, 85-94;

15. Seiler, A., 2002 - Effects of infrastructure on nature. In: Anonymus, 2003. COST 341. Habitat fragmentation due to transportation infrastructure. The European review. European Commission, Directorate-General for Research, Brussel;

16. Warner, R.E., 1992 - Nest ecology of grassland Passerines on road right-of-ways in central Illinois. Biol.Conserv. 59, 1-7.

17. Jaarsma, C. F. – van Langevelde, F. – Botma, H., 2006 - Flattened fauna and mitigation: Traffic victims related to road, traffic, vehicle, and species characteristics. - Transportation Research Part D 11: 264–276;

18. Munteanu, D. (ed), (2002) – Atlasul păsărilor clocitoare din România – Publ. Soc. Ornitologică Română Nr. 16, Cluj Napoca;

Formularul standard Natura 2000 din HG 1284/2007, pentru Siturile ROSPA0024 CONFLUENTA OLT – DUNARE, ROSPA0106 VALEA OLTULUI INFERIOR Studiul de biodiversitate întocmit de expertul atestat în conservarea biodiversității Jozsef Szabo, pentru Siturile ROSPA0024 CONFLUENTA OLT – DUNARE, ROSPA0106 VALEA OLTULUI INFERIOR, Raport de mediu pentru planul de amenajare a teritoriului zonal interjudețean aferent " AHE a râului Olt pe sectorul lzbiceni-Dunare, CHE lzlaz " - Editie Draft Evaluare adecvată pentru planul de amenajare a teritoriului zonal interjudețean aferent " AHE a râului Olt pe sectorul lzbiceni-Dunare, CHE lzlaz.



87 | P a g i nă

Curriculum vitae

Informaţii personale

Nume / Prenume IOANA CIORTAN

Adresa str. Gheorghe Ţiţeica, nr. 5, Craiova, jud. Dolj, România

Telefon Fix.: (+ 40) 0251413820 Mobil: (+ 40) 0722375805

E-mail [email protected]

Nationalitate română

Data naşterii 26 septembrie 1968

Sex feminin

Locul de muncă vizat / Domeniul ocupaţional

Biolog

Experienţa profesională

Perioada 1. activitate desfăşurată în sectorul sanitar:

- 28 august 1987 - încadrată la Spitalul Comunal Pleniţa. Carnet de muncă seria Bh. Nr.0055624

- 1987 – 1988 - activitate desfăşurată la Spitalul Clinic Judeţean Craiova, Secţia Obstetrică-

Ginecologie în vederea promovării examenului de specializare

- 1988 – 1989 - încadrată la Spitalul Comunal Pleniţa

- 1989 - mai 2001 încadrată la Spitalul Clinic Judeţean Craiova

Funcţia sau postul ocupat 1. Asistentă medicală obstetrică-ginecologie

Numele şi adresa angajatorului 1.

- Spitalul Comunal Pleniţa

- Spitalul Clinic Judeţean Craiova

Tipul activităţii sau sectorul de activitate - asistenţă medicală în sistemul sanitar

Perioada 2. activitate desfăşurată la Grădina Botanică a Univ. din Craiova

- X. 2001 - 1. XII. 2002 - Referent (M) III - şef sector Sistematica Plantelor

- 1. XII. 2002 - 1. X. 2006 - Referent (S) II - şef sector Sistematica Plantelor

- 1. X. 2006 până în prezent Biolog - şef sector Sistematica Plantelor

Funcţia sau postul ocupat 2. Biolog - şef sector Sistematica Plantelor

Numele şi adresa angajatorului 2. Universitate din Craiova, str. A. I. Cuza, nr.13, Craiova, Romania, Cod Postal: 200585

- Grădina Botanică „ Al. Buia” a Universităţii din Craiova

Tipul activităţii sau sectorul de activitate Învăţământ-Cercetare

Grădina Botanică „Alexandru Buia”, str. Constantin Lecca, nr. 32, Craiova, Cod Poştal: 200217



88 | P a g i nă

Principalele activităţi şi responsabilităţi 2. - coordonarea activităţii din sectorul Sistematica Plantelor al Grădinii Botanice „Al. Buia”:

- identificarea, determinarea şi întocmirea fişelor pentru fiecare taxon din sector; - îmbogăţirea colecţiilor de plante existente prin:

o comenzi de seminţe prin intermediul cataloagelor de seminţe oferite de alte instituţii similare din ţară şi străinătate;

o obţinerea de plante din seminţe colectate din flora spontană (uneori şi flora cultivată);

o introducerea în sector a numeroase specii de plante din flora spontană; o înmulţirea plantelor existente în sector ca şi a altor plante din sectoarele

Grădinii; - colectarea şi determinarea seminţelor oferite la schimb cu alte instituţii similare; - cercetări privind înmulţirea plantelor; - urmărirea ontogeniei plantelor obţinute şi întocmirea de fişe de observaţie pentru fiecare

specie. - 2001 - 2008 responsabil cu întreţinerea HERBARULUI Grădinii Botanice; în acest sens am contribuit

la menţinerea şi îmbogăţirea herbarului, asociate cu studii taxonomice.

- asigurarea protecţiei şi conservării active a diversităţii vegetale, prin îmbinarea activităţilor de

conservare in situ cu cele ex situ) (deplasări în teren, în diverse zone ale Olteniei, în vederea

identificării speciilor aflate în diverse stadii de periclitare şi conservarea lor ex situ, ca şi colectarea de

seminţe).

- promovarea educaţiei pentru mediu (educaţie ecologică pentru adulţi şi copii).

- consultanţă în domeniul terapiei vegetale.

- participarea la elaborarea INDEX SEMINUM Universitatis Craiovensis Hortus Botanicus ,,Alexandru

Buia” Craiova nr. 44-53 (2002-2011)

- documentarea permanentă asupra domeniului de activitate (întocmirea de referate, fişe,

tehnoredactarea cărţii „Introducere în botanica filogenetică” – Popescu, 2009)

Educaţie şi formare

Perioada 1.

- 1983-1987 – elevă - Liceul Sanitar Craiova - Diploma de bacalaureat, profil SANITAR,

sesiunea iunie 1987, Seria E, Nr. 195789-nr. 455/03 iulie 1987

- 1987 - 1988 - studii pentru obţinerea Certificatului de calificare în meseria soră medicală,

profil obstetrică-ginecologie. Certificat Seria E, Nr. 129544-nr. 783/03.VI. 1987,

Proces verbal nr. 13.962/02. IX. 1988

- 1992 - studii pentru obţinerea titlului de asistent medical. Diploma nr. 439/21. VI. 1994

- 1993 - Atelier curs - Planificare familială. Certificat Seria A, Nr. 7454/08. X. 1993

- 1998 - obţinerea Autorizaţiei de liberă practică, nr. 1139/30. VI. 1998

Perioada 2.

- 1998 - 2002 - studentă

- 2002 - 2003 - studii aprofundate în domeniul Bazele biologice ale protecţiei plantelor

Calificarea / diploma obţinută 2. Biolog - Diploma de Licenţă Seria U, Nr. 0038146 - nr. 2021/4. IX. 2003.

Discipline principale studiate / competenţe profesionale dobândite

botanică, micologie, fitocenologie, anatomie, genetică

Numele şi tipul instituţiei de învăţământ / furnizorului de formare

- Universitatea din Craiova, Facultatea de Horticultură, Secţia Biologie - Ştiinte Agricole



89 | P a g i nă

Perioada - 1. XI. 2003 – XI. 2010, doctorand în domeniul BIOLOGIE. Titlul tezei: DIVERSITATEA

TAXONOMICĂ, CENOLOGICĂ ŞI ECOLOGICĂ A

MACROMICETELOR DIN MUNŢII CĂPĂŢÂNII

Calificarea / diploma obţinută Doctor în Biologie – Diploma Seria H, Nr. 0003249 - nr. 449/11. VII. 2011

Discipline principale studiate / competenţe profesionale dobândite

micologie

Numele şi tipul instituţiei de învăţământ / furnizorului de formare

- Universitatea Bucureşti, Facultatea de Biologie

Aptitudini şi competenţe personale

Limba maternă română

Limbi străine engleza, franceza Înţelegere Vorbire

Ascultare Citire Participare la conversaţie

Competenţe şi abilităţi sociale - spirit de echipă manifestat cu ocazia desfăşurării diverselor activităţi specifice locului de muncă: - educaţie ecologică pentru adulţi şi copii; - consultanţă în domeniul terapiei vegetale; - furnizarea de date de specialitate şi de referinţă publicului larg; - furnizarea de material vegetal pentru: simpozioane, întruniri, etc.; - implicare în rezolvarea problemelor cu care se confruntă colectivul din care fac parte - colaborare cu cadre didactice ale Catedrei de Botanică la elaborarea de materiale

ştiinţifice de specialitate - participarea ca membru la trei contracte de cercetare (v. CONTRACTE). - -specializarea pe încă un grup de organisme - fungi – care au un rol determinat în biologia

şi ecologia plantelor

Competenţe şi aptitudini organizatorice - coordonarea activităţii muncitorilor din sector. Din anul 2009 instruirea unui tehnician care mi-a fost repartizat la sector. - definirea responsabilităţilor şi obligaţiunilor pe care le are fiecare angajat al sectorului unei grădini botanice privind conservarea şi menegementul resurselor vegetale. - înfiinţarea unei biblioteci personale prin achiziţionare (cumpărare) de cărţi, enciclopedii, reviste, broşuri etc.

Competenţe şi aptitudini tehnice - technoredactare computerizată

- utilizarea echipamentelor specifice de teren, laborator (GPS, reportofon, camere foto, microscop fotonic, lupă etc.)

Competenţe şi cunoştinţe de utilizare a calculatorului

stăpânire a programelor de PC din pachetul Microsoft Office (Word, ArcView GIS 3.1, Power Point, Excel etc.) şi a programelor de prelucrare grafică

Alte competenţe şi aptitudini

Permis de conducere Categoria B, nr. D00130453J



90 | P a g i nă

Anexe

Participarea ca membru la următoarele contracte de cercetare:

1. Contract de cercetare 16C/10.04.2006 „Cercetări privind plantele decorative cu talie redusă,

sortiment, elemente de tehnologie de cultură şi identificarea de specii noi în flora spontană”.

Tema 1, Cod CNCSIS 175. Director proiect - Anton Doina; 17 membri: Conf. dr. Gavrilescu

Elena, Lect. dr. Nicu Carmen, Lect. dr. Costache Iulian, Lect. dr. Costea Dorin, Lect. dr. Mărăcineanu

Cristian, Asist drd. Răduţoiu Daniel, Asist drd. Manda Manuela, Ing. Stoedin Livia, Ing. Cruceru Sonia,

Ing. Osiceanu Silvia, Ing. Magdalina Mihaela, Biolog Boruz Violeta, Biolog Ciortan Ioana, Masteranzi:

Gava Ionela, Cheie Mirela, Anuţa Simion Carmen, Stud. Milici Radu. Durata 3 ani. 2006-2009.

2. "Studiul complex al florei antropofile din oraşele: Craiova, Băileşti, Calafat, Tg. Cărbunesti,

Tg. Jiu”- GRANTURI CONTRACTATE CU C.N.C.S.I.S. – M.E.C. Nr. 23C, Tip A, Tema 33, COD.

CNCSIS 7. Autorii: Director – Prof. G. Popescu; Membrii: Lect. Iulian Costache; Asist. drd. Daniel

Răduţoiu; Asist. drd. George Cătălin Simeanu; Ing. Ion Stan; Biolog Ioana Ciortan & Tehn. Dragoş

Dumitriu. Anii de executie: 2000 – 2003.

3. Cod Proiect: 3240; Nr. Contract : 32150. Titlu proiectului: ,,Evaluarea efectelor poluarii si a

schimbarilor climatice asupra biodiversitatii si starii socio - economice a populatiei in bazinul

mijlociu al Jiului”. Acronimul proiectului: POLMEDJIU; Arie tematica: 3 - Mediu

Directorul de proiect: prof. dr. Corneanu Gabriel

4. Proiect : „Managementul durabil al sitului Natura 2000 Igniş”

Declar pe propria răspundere că datele prezentate sunt conforme cu realitatea. Data: Semnătura, 8 martie 2013 Ioana CIORTAN



91 | P a g i nă

CURRICULUM VITAE

1. Nume: MEILESCU

2. Prenume: CORNEL

3. Data de nastere: 22.07.1963

4. Nationalitatea: ROMANA

5. Stare civila: casatorit

6. Nivelul Educational:

Institutia (de la Data – la Data)

Diploma obtinuta si nivelul de scolarizare:

Universitatea „Babes-Bolyai” – Facultatea de Biologie, Geologie, Geografie

(1982-1987)

Licenţă - Inginer Geolog

Universitatea Tehnică Cluj – Universitatea Minnesota

(2000-2001)

Post-universitar – Diploma Eco-Management – Managementul Administrativ al Mediului

Japan International Cooperation Agency Sapporo

(2000)

Post-universitar – Diploma Administraţie de Mediu

Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de şanse

Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului

(2010)

Certificat de absolvire – Manager de proiect

7. Limbi straine: se indica nivelul de competenta pe scara de la 1 la 5 (1 - excelent; 5 - incepator)

Limba Citit Vorbit Scris Engleza 3 3 3 Franceza 3 2 2

8. Membrii ai unor corpuri profesionale: 2011 – Registrul Naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului

9. Alte aptitudini: (de ex. P.C., etc.): Utilizare programe Word, Excel, Power Point; permis auto cat. B

10. Pozitia profesionala in acest moment: Manager

11. Vechimea in cadrul operatorului economic: 1 an si 2 luni

12. Experienta profesionala

De la Data – pana la Data

Locatia Operatorul economic

Pozitia Descrierea

2011-prezent Drobeta

Turnu Severin SC Aquaseverin

SRL Manager Studii de mediu si gospodarirea apelor



92 | P a g i nă

2008-2011 Drobeta

Turnu Severin

Consiliul Judeţean Mehedinţi

Inspector contractual / Manager

UIP

Coordonarea activitatii de protectie si conservare a Geoparcului Platoul Mehedinti Manager UIP – Managementul integrat al deseurilor in judetul Mehedinţi, proiect de asistenta tehnica promovat de Ministerul Mediului si Padurilor in parteneriat cu CJMh

2007-2008 Alexandria, Romania

JV Teleorman Ecosoil-Geiger

Manager calitate/ Reprezentant adjunct

Coordonarea activitatilor privind executia si calitatea executiei lucrarilor in cadrul proiectului

Managementul integrat al deseurilor in judetul Teleorman

2006-2007 Drobeta Turnu

Severin

Consiliul Judeţean Mehedinţi

Coordonator Geoparc

Coordonarea activitatii de protectie si conservare a Geoparcului Platoul Mehedinţi


Severin STRABAG

ROMANIA SRL

Responsabil asigurarea calităţii /

şef laborator

Coordonarea activitatilor privind calitatea executiei lucrarilor in cadrul proiectului Reabilitarea Drumului National DN 6, Distanta = 34 km

2003 Bucuresti

Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Protecţiei Mediului

Consilier

Coordonarea Conventiilor Internationale: Ramsar si Carpati, Responsabil pentru realizarea Coridorului Verde al Dunarii Inferioare Organizarea retelei de arii protejate in Romania

2001-2003 Bucureşti Mivan Kier

Romania SRL Consilier

Membru al echipei de coordonare a proiectului Alimentarea cu apa in mediul rural, judetele Mehedinti, Dolj, Valcea


Severin

Agenţia pentru Protecţia Mediului Mehedinti

Director

Coordonarea activitatilor de protectie a mediului in judetul Mehedinti. Promovarea sistemului privind calitatea mediului in judetul Mehedinti


Severin Scoala nr 6 si

liceul “Decebal” Profesor Activitate didactica – materia Geografie

1996 West Chester ,

PA USA Bostan Research

Inc. Inginer Cercetari in domeniul avioanelor Micro UAV


Severin Muzeul Regiunii Portile de Fier

Coordonator secţia Ştiinţele Naturii Studii de geologie

1987-1990 Husnicioara, jud

Mehedinti

Intreprinderea Miniera Mehedinţi

Inginer geolog Coordonarea activitatilor geologice- miniere

Declar pe propria răspundere, sub sancţiunea prevederilor referitoare la falsul în declaraţii din Codul penal, ca datele inscrise in prezentul CV sunt corecte şi corespund realităţii

Extragere de agregate minerale din albia minoră a râului Olt ...

Documents

Transcript of Extragere de agregate minerale din albia minoră a râului Olt ...