Extindere Alimentare Cu Apa in Satul Pietriceaua-Brebu

SC WATER SUPPLY SRLIntrarea Patinoarului nr 23, sector 3, Bucuresti +40760.952.646e-mail: [email protected]

EXTINDERE ALIMENTARE CU APA IN SATUL PIETRICEAUA, COMUNA BREBU, JUDETUL

PRAHOVA

Beneficiar: Serviciul public de alimentare cu apa si canalizare Brebu, judetul Prahova

Proiect nr. 01 WS/2013

Faza de proiectare: Studiu de fezabilitate

PIESE SCRISE SI DESENATE

PROIECTANT GENERAL: S.C. WATER SUPPLY S.R.L.

Director general: Ec. Tudor Matei

PROIECTANT DE SPECIALITATE: S.C. ROMEXIM PLUS S.R.L.

Ing. Ovidiu Mateescu

Ing. Monica Mateescu

Ec. Gabriela Nistor

Ec. Veronica Mateescu

Director Dr. Ing. Ioan Mateescu

mailto:[email protected]


BUCURESTI 2013

Proiect: EXTINDERE ALIMENTARE CU APA IN SATUL PIETRICEAUA, COMUNA BREBU, JUDETUL PRAHOVA

Faza: STUDIU DE FEZABILITATE

Numar proiect: 01 WS / 2013

A. Partea scrisa

I. Date generale

I.1. Denumirea obiectivului de investitii

I.2. Amplasamentul

I.3. Titularul investitiei

I.4. Beneficiarul investitiei

I.5. elaboratorul studiului

II. Informatii generale privind proiectul

II.1. Situatia actuala si informatii despre entitatea responsabila cu implementarea proiectului

II.2. Descrierea investitiei

II.2.a. Concluziile studiului de prefezabilitate (in cazul in care a fost elaborate in prealalbil) privind situatia actuala, necesitatea si oportunitatea promovarii investitiei, precum si scenariul tehnico-economic selectat.



II.2.b. Scenarii tehnico-economice analizate (scenario propuse-minimum doua; scenario recomandat cu descrierea avantajelor).

II.2.c. Descrierea constructive, functionala.

II.3. Date tehnice ale investitiei

a) Zona si amplasamentul

b) Statutul juridic al terenului care urmeaza a fi ocupat

c) Situatia ocuparilor de teren

d) Studii de teren

e) Caracteristicile principale ale constructiilor din cadrul obiectivului

f) Situatia existenta a utilitatilor si analiza de consum

g) Concluzii asupra impactului asupra mediului

II.4. Durata de realizare si etapele principale; graficul de realizare a investitiei

III. Costurile estimative ale investitiei

III.1. Valoarea totala cu detalierea pe structura a devizului general.

III.2. Esalonarea costurilor corroborate cu graficul de realizare a investitiei.

IV. Analiza cost-beneficiu

IV.1. Identificarea investitiei si definirea obiectivelor, inclusive specificarea perioadei de referinta.

IV.2. Analiza optiunilor

IV.3. Analiza financiara



IV.4. Analiza economica

IV.5. Analiza de sensivitate

IV.6. Analiza de risc

V. Sursele de finantare a investitiei

VI. Estimari privind forta de munca acupata prin realizarea investitiei

VI.1. Numar de locuri de munca create in faza de executie

VI.2. Numar de locuri de munca create in faza de operare

VII. Principalii indicatori tehnico-economici ai investitiei

VII.1. Valoare toatala

VII.2. Esalonare investitie

VII.3. Durata de realizare (luni)

VII.4. Capacitati – in unitati fizice si valorice

VII.5. Alti indicatori specifici

VIII. Breviar de calcul (extras)

Anexe:

A. Bibliografie selectiva

B. Ridicari topometrice + studio geotehnic

C. Evaluari lucrari de investitii si deviz general

B. Partea desenata



Plan incadrare in zona

Plan urbanistic

Plan retea alimentare cu apa sat Pietriceaua, comuna Brebu

Profile longitudinale

A. Partea scrisa

I. DATE GENERALE

I.1 Denumirea obiectivului de investitii

EXTINDERE ALIMENTARE CU APA IN SATUL PIETRICEAUA, COMUNA BREBU, JUDETUL PRAHOVA

I.2. Amplasamentul

Localitatea pietriceaua

Comuna Brebu, Judetul Prahova

I.3. Titularul investitiei

Serviciul public de alimentare cu apa si canalizare Brebu

Judetul Prahova

I.4. Beneficiarul investitiei

Serviciul public de alimentare cu apa si canalizare Brebu

Juetul Prahova

I.5. Elaboratorul studiului

Proiectant general: SC WATER SUPPLY SRL



Str. Patinoarului nr.23, sector 3, Bucuresti

Proiectant de specialitate: SC ROMEXIM PLUS SRL

Calea Vitan nr.199, sector 3, Bucuresti

II. INFORMATII GENERALE PRIVIND PROIECTUL

II.1. Situatia actuala si informatii despre entitatea responsabila cu implementarea proiectului

Lucrarile preconizate in prezenta documentatie, aferente extinderii retelei publice de alimentare cu apa in comuna Brebu, judetul Prahova prin infiintarea retelei de alimentare cu apa in satul Pietriceaua, vor fi realizate pe domeniul public al localitatii.

Comuna Brebu este situate in partea de nord-est a judetului Prahova, la 7 km nord fata de municipiul Campina si la 40 km fata de municipiul Ploiesti, resedinta de judet.

Comuna este alcatuita din 4 sate: Brebu Manastiresc, Brebu Megiesec, Pietriceaua si Podu Cheii.

Cele mai mari sunt Brebu Manastiresc si Brebu megiesec; ele sunt aglutinate si functioneaza ca un singur organism urban. Exista o delimitare conventionala, administrative intre aceste sate pe un drum (o axa longitudinala N-S).

In documentatie, cele doua sate sunt tratate ca un singur organism urban sub denumirea de <Brebu>.

Satul Pietriceaua este a treia asezare ca ordin de marime in cadrul comunei si este amplasata la nord fata de satele Brebu.

Teritoriul administrative al comunei Brebu are suprafata de 5852 ha si urmatorii vecini:



NORD: Comunele Valea Doftanei si Bertea

EST: Comunele Alunis si Cosminele

SUD: Comuna Telega

VEST: Municipiul Campina si Comuna Sotrile.

Populatia comunei Brebu – Anul 2010

Brebu Manastiresc 3186 locuitori

Brebu Megiesec 2673 locuitori

Podu Cheii 194 locuitori

Pietriceaua 1153 locuitori

Total comuna 7206 locuitori

Conform STAS 10101/20-90 comuna Brebu se incadreaza din punct e vedere al actiunii vantului in zona A.

Cu privire la incadrarea data de zapada (STAS 10101/21-92) comuna se afla in zona B, cu o incadrare de referinta gz= 1,2 kN.m cu perioada de revenire de 10 ani si gz= 2,0 kN/m cu o perioada de revenire de 50 de ani.

Situatia existent

In prezent, situatia alimentarii cu apa a comunei Brebu se prezinta astfel:



-Satele Brebu Manastiresc si Brebu Megiesesc (partial) beneficiaza de alimentare cu apa potabila in sistem centralizat.

Din conducta de aductiune apa potabila, recordata la conducta magistrala care vine de la Paltinu, apa este preluata intr-un rezervor de inmagazinare de unde este trimisa cu ajutorul unei statii de pompare la statia de colorinare amplasata in zona central in apropierea Ansamblului Manastiresc Brebu. Aici exista si un rezervor de inmagazinare apa pentru consumul populatiei si pentru incendiu. De aici, printr-o statie e pompare, apa tratata este trimisa la un alt rezervor situat in zona de nord a satului Brebu. De la rezervoare apa se distribuie gravitational prin conducte catre gospodariile consumatorilor.

-Satele Pietriceaua si Podu Cheii nu beneficiaza de alimentare cu apa in system centralizat.

Apa potabila este preluata din fantani si puturi forate la mica adancime si nu corespunde calitativ conditiile de potabilitate prevazute de normativele in vigoare. In plus, in perioadele de seceta nivelul apei freatice scade, pana la lipsa apei potabile din fantanile individuale.

In ceea ce piveste canalizarea, in momentul de fata nu exista retea de canalizare menajera; evacuarea apelor pluviale se face prin santuri de-a lungul strazilor.

Gospodariile particulare sunt dotate cu latrine uscate, iar institutiile si agentii economici utilizeaza fose vidanjabile.

Situatia proiectata

Consiliul Local al Comunei Brebu, prin specificul activitatii se ocupa de rezolvarea tuturor problemelor socio-administrative si edilitar-gospodaresti la nivelul intregii comune, iar conservarea mediului natural este o problema de prim ordin si trebuie sa constituie o preocupare permanenta a administratiei locale, drept care obiectivul de investitie a fost incadrat in planul de urbanism si amenajarea teritoriului, aprobat.



Pentru asigurarea unor conditii superioare de viata pentru toti locuitorii comunei, precum si asigurarea protectiei mediului, Primaria comunei Brebu, prin Serviciul public de alimentare cu apa si canalizare Brebu, a prevazut in planul de masuri aprobat extinderea retelei publice de alimentare cu apa in comuna Brebu prin infiintarea retelei de apa in satul pietriceaua care se va racorda la sistemul microzonal de alimentare cu apa potabila Brebu, Alunis, Varbilau si Slanic.

II.2 Descrierea investitiei

II.2.a. Concluziile studiului de prefezabilitate (in cazul in care a fost elaborate in prealabil) privind situatia actuala, necesitatea si oportunitatea promovarii investitiei, precum si scenariul tehnico-economic selectat.

Nu a fost efectuat un studiu de prefezabilitate anterior prezentei documentarii.

Prin tema de proiectare s-a cerut sa se realizeze extinderea retelei publice de alimentare cu apa care sa deserveasca o parte a locuitorilor satului pietriceaua, comuna Brebu, judetul Prahova.

Lucrarile au drept scop cresterea conditiilor de viata a locuitorilor, dezvoltarea turismului, imbunatatirea conditiilor de mediu.

Existenta unui system centralizat de alimentare cu apa si canalizare menajera cu statie de epurare ar duce la dezvoltarea in continuare a comunei, prin avantajele generate si anume:

- eliminarea factorilor de risc pentru sanatatea oamenilor;

- asigurarea protectiei mediului;

- crearea unor conditii mai bune de trai ce ar duce la stabilizarea definitive a populatiei;

- atragerea unor potentiali investitori;



- posibilitatea dezvoltarii economice prin reactivarea unor indeletniciri mai vechi sau declansarea unor noi activitati cum ar fi dezvoltarea turismului;

- dezvoltarea sectorului de prestari servicii populatiei ceea c ear duce la ocuparea fortei de munca disponibilizata.

Lucrarile preconizate in proiect cuprind extinderea retelei publice de apa pe o lungime de 3570 metri, precum si 150 metri racorduri laterale in satul Pietriceaua, comuna Brebu, judetul Prahova.

II.2.b. Scenarii tehnico-economice analizate; scenariul recomandat cu descrierea avantejelor

In prezent, nu exista un system centarlizat de alimentare cu apa la nivelul intregii commune. In localitatea Pietriceaua apa potabila este preluata din fantani si puturi forate la mica adancime si nu corespunde calitativ conditiilor de potabilitate prevazute de normativele in vigoare. In plus, in perioadele de seceta nivelul apei freatite scade, pana in lipsa apei potabile din fantanile individuale.

In vederea respectarii normelor sanitare si de pompieri privind alimentarea cu apa a comunitatilor e oameni (I 22/1999, P28/1984, NP 028/1998, P66/2001, GP 087/2003, GE 106/04, Legea 485/2001 modificata cu Legea 310/2004, Normativ PSI/2005), precum si cerintele prezente si de perspectiva ale locuitorilor, se impune extinderea retelei de alimentare cu apa in satul Pietriceaua, comuna Brebu, judetul Prahova.

Lucrarile preconizate in proiect cuprind extinderea retelei publice de apa pe o lungime de 3750 metri, precum si 150 metri racorduri laterale in satul Pietriceaua, comuna Brebu, judetul Prahova.

In aceasta etapa, in satul Pietriceaua se vor racorda circa 500 locuitori.



In vederea extinderii retelei de alimentare cu apa a comunei brebu, prin infiintarea unei retele de alimentare cu apa a satului Pietriceaua, s-au realizat doua scenario, si anume:

Scenariul 1 – Retea de distributie din OL Zn.

Scenariul 2 – Retea de distributie din polipropilena

Comparand cele doua variante analizate s-a constatat ca in primul caz costurile de investitie sunt cu circa 20 % mai mari decat in al doilea caz.

De asemenea in primul scenario exista si alte dezavantaje: manipularea si montarea mult mai grea a tevilor din OL Zn, durata de viata mai scurta decat in cazul tevilor din propilena, etc.

Astfel, s-a propus ca reteaua de distributie a apei in satul Pietriceaua sa se realizeze cu tevi din propilena.

Scenariul propus:

Principiul care a stat la baza dimensionarii sistemului de alimentare cu apa, propus pentru localitatea Pietriceaua, comuna Brebu, a fost respectarea datelor de tema in contextul situatiei existente, a configuratiei terenului si a datelor din studiile topometrice si geologice intocmite.

Amplasarea retelelor de distributie s-a stability cu acordul reprezentatilor Consiliului Local astfel incat sa nu fie afectate terenuri proprietate private si in acelasi timp sa acopere toti consumatorii din zona vizata.

Se propune a se realiza extinderea retelei de distributie a apei pe o lungime de 3570 ml plus 150 m racorduri laterale care se va realiza cu tevi din plastic (polipropilena) pentru uz alimentar si se vor dota cu camine de golire si aerisire.

Solutia aleasa are urmatoarele avantaje:

- usor de executat si exploatat;

- flexibilitate;

- tehnici de imbinare simple si rapide;



- costuri reduse in procesul investitional;

- cost minim de intretinere;

- durata de viata a tevilor din plastic peste 50 de ani, fata de cele din otel care au o durata medie cca. 30 ani.

Retele de distributie ale sistemului de alimentare cu apa se vor realiza astfel:

Nr. Crt. Traseu conducta Diametrul interior

Tipul conductei

Lungimea ml

0 Punct de racordare la system microzonal

Brebu,Alunis,Varbalau,Slanic (Dn 300 mm) – Gospodaria de apa GAP (cota+635) DC4

DN 125 mm PEHD PN 10 bari

1270

1 GAP (cota+635) – COTA + 785

DN 100 mm PEHD PN 15 bari

800

2 GAP (+635) – COTA + 785 DN 100 mm PEHD PN 20 bari

1500

Caminele de apa s-au montat la fiecare intersectie de drumuri, acolo unde configuratia terenului necesita, in caz de interventie, golirea instalatiei sau aerisirea acestora si in imediata apropiere a locurilor publice.

Subtraversarile drumului judetean se fac prin foraje orizontale, fara a se afecta structura drumului.



S-a considerat ca lungimile totale ale racordurilor sunt de 150 ml cu DN 32 mm.

Se vor prevede camine pentru golire, aerisire, interventii si hidranti de incendiu, conform normelor PSI.

Pentru stingerea incendiului s-au prevazut montarea a 8 hidranti subterani amplasati la o distanta de 400ml.

De asemenea s-au prevazut realizarea a 3 cismele stradale care vor fi amplasate la scoala, gradinita si biserica.

Retelele de apa se vor monta pe drumurile comunale care dupa executarea lucrarilor se vor adduce la forma initiala.

Consumatori

Principalii consumatori de apa considerati sunt:

- locuinte

- animalele din gospodarii

- societati comerciale

- unitati administrative si socio-culturale

Debitele caracteristice rezultate:

Necesarul de apa pentru satul Pietriceaua este:

Debitul mediu zilnic:

Q zi mediu = 1,80 l/sec

Debitul zilnic maxim:

Q zi max = 2,40 l/sec

Debitul orar maxim:



Q or max = 17,31 mc/h = 4,81 l/sec

Schema de alimentare cu apa in faza finala

Schema de alimentare cu apa a satului Pietriceaua, comuna Brebu se va compune din:

- reteaua de distributie a apei pentru satul Pietruceaua avand o lungime totala de 3570 ml;

- realizarea unor rezervoare de apa 2 x 40 mc;

- doua statii de pompare de presiuni diferite : 7 bari si 15 bari;

- o statie de pompare pentru hidrantii de incendiu situati la cotele inalte.

II.3. Date tehnice ale investitiei

a) Zona si amplasamentul

Comuna Brebu este situata in partea de nord-est a judetului Prahova, la km nord fata de municipiul Campina si este alcatuita din 4 sate: Brebu Manastiresc, Brebu Megiesec, Pietriceaua si Podu Cheii.

Satul Pietriceaua este a treia asezare ca ordin de marime in cadrul comunei si este amplasata la nord fata de satele Brebu.

Teritoriu administrativ al comunei Brebu este suprafata de 5852 ha si urmatorii vecini: la nord: comunele Valea Doftanei si Bertea, la est: comunele Alunis si Cosminele, la sud: comuna Telega si la vest: Municipiul Campina si comuna Sotrile.

Populatia comunei Brebu este de 7757 locuitori, din care in localitatea Pietriceaua sunt circa 1153 locuitori.

b) Statutul juridic al terenului care urmeaza a fi ocupat



Terenul unde se vor monta conductele face parte din domeniul public.

c) Situatia ocuparilor de teren

Pentru realizarea retelei de apa in satul Pietriceaua se vor folosi temporar la executie cca. 3570 ml din domeniul public la care se adauga 150 ml pentru racorduri laterale.

In timpul executiei lucrarilor, terenul folosit temporar va fi cca. 4000 mp.

d) Studii de teren

S-au realizat ridicari topometrice pentru a amplasa cat mai judicious retelele de apa si s-au folosit studiile geothenice realizate.

e) Caracteristicile principale ale constructiilor din cadrul oiectivului

Obiectivul de investitie se incadreaza in planul de urbanism si amenajarea teritoriului.

Principiul care a stat la baza dimensionarii aferente obiectelor sistemului preconizat de alimentare cu apa potabila a fost respectarea datelor din studiile existente cat si a normelor in vigoare.

Lungimea totala a retelei de alimentare cu apa in satul Pietriceaua este de 3570 ml care se va racorda la sistemul microzonal de alimentare cu apa Brebu-Alunis-Virbalau-Slanic.

Din punctul de record la sistemul microzonal de alimentare Brebu-Alunis-Virbalau-slanic, apa potabila va curge gravitational pe o lungime de 1270 ml pana la cota + 635 aflata pe DC 4 a satului Pietriceaua, unde se va acumula intr-un rezervor de apa de cca 2x40 mc.

Din rezervor, apa va fi transportata catre statiile de pompare situate in imediata apropiere a rezervorului de apa.

Datorita conditiilor de livrare a apei si necesarul maxim de apa cat si datorita amplasarii gospodariilor la altitudini mari, pentru reducerea consumurilor energetice s-a propus realizarea a doua statii de pompare cu presiuni diferite:



a) Statia de pompare SP1 va asigura transportarea apei catre locuitorii aflati in zonele cu altitudini mici; I acest caz, lungimea retelei de alimentare cu apa pe acest tronson va fi de 800 m, cu diametrul DN 100 mm, PN 15 bari;

b) Statia de pompare SP2 va asigura transportarea apei catre locuitorii aflati in zonele cu altitudini mari; reteaua de alimentare cu apa pe acest tronson va fi de 1500 ml, cu diametrul DN 100 mm, PN 20 bari.

Alimentarea cu apa a hidrantiilor situati la cotele inalte se va realiza cu ajutorul unei statii de pompare SPH; statia de pompare pentru hidrantii de SPH va fi racordata la conducta de alimentari cu apa DN 100,PN 20.

Conditiile care au impus alegerea diametrului conductelor sunt urmatoarele:

- realizarea unei presiuni minime de 6 mCA in toate nodurile de calcul ale retelei la verificare pentru incendiu;

- folosirea diametrului de 100 mm pentru montarea hidrantilor;

- realizarea pe conducte a vitezelor recomandate de prescriptiile tehnice.

Reteaua de distributie este dimensionata conform STAS 4163 – 1/1995.

Conductele component sunt prevazute din polietilena de inalta densitate (PEHD) cu PN 6, PN 15 si PN 20 bari.

Pe intreaga retea au fost prevazuti 8 hidranti subterani pentru combaterea incendiului. Amplasamentul lor a fost stabilite in conformitate cu prevederile normativului.

Hidrantii se amplaseaza lateral fata de conducta retelei, in afara spatiului caroabil, intre conducta si limita proprietatilor sau cladirile din zona. Racordarea hidrantilor la conducta retelei de face prin intermediul unui tronson de teava PEID PN 6 cu De = 110 mm, iar entru hidrantii care se vor racorda la conducta de presiune pozata cu gerenatoarea superioara la limita adancimii de inghet.

Reteaua va cuprinde vane de separare amplasate ingropat, cu camin.



Conductele vor fi pozate la 1,50 m fata de cota terenului, masurati de la gerenatoarea superioara a conductelor.

Patul de pozare va fi realizat dintr-un strat de material selectat cu grosimea minima de 100 mm, pentru care se recomanda compactare manuala. Materialul de umplutura din jurul si deasupra tevilor va fi realizat dintr-un material selectat compact manual.

Grosimea stratului de umplutura situate deasupra conductelor va fi de minim 200 mm compactat manual. Deasupra acestei zone se pot utiliza compactoare mecanice.

In vederea realizarii lucrarilor de alimentari cu apa, se va acorda o atentie deosebita sapaturii, umpluturii si compactarii terenului

lucrari de amenjari si consolodari de teren.

f) Situatia existent a utilitatilor si analiza de consum

In prezent satul Pietriceanu nu dispune de sistem centralizat de alimentare cu apa si canalizare. Prin proiect se propune extiderea retelei de alimentare cu apa in satul Pietriceaua, comuna Brebu. Judetul Prahova.

Lucrarile preconizate conform prezentei documentatii , vor fi amplasate pe teritoriul localitatii Pietriceaua, comuna Brebu, judetul Prahova.

Daca se considera ca cei echivalant 1153 locuitori care se vor racorda la reteaua de apa in urma implementarii proiectului folosesc zilnic in mediul rural cca. 120 l/zi.om, cantitatea de apa anuala cosumata este de circa 50.500 mc.

Satele comunei Brebu sunt racordate la sistemul energetic national prin doua linii electrice aeriene de 20 kV, si anume LEA 20 kV Brebu – Telega cu iesiri din statia 110/20 kV Doftana si LEA 20 kV Slanic cu iesire din statia 110/20 kV



Slanic. Posturile de transformare din satul Pietriceaua sunt racordate la LEA 20 kV Slanic.

In ceea ce priveste alimentarea cu gaze naturale numai satele Brebu Minastirei si Brebu Megiesesc sunt alimentate cu gaz metan, locuitorii satelor Pietriceaua si Podu Cheii asigurandu-si incalzirea cu sobe pe lemne, iar prepararea hranei cu aragaz cu butelii.

g) Concluzii privind impactul asupra mediului.

Prin extinderea retelei de alimtare cu apa in localitatea Pietriceaua, judetul Prahova se va renunta la folosirea fantanilor, strapungerea stratelor acvifere de suprafata,deversarea apelor uzate in panza freatica si folosirea apelor contaminate de suprafata pentru nevoi casnice. Astfel, nu se vor mai contamina diferite straturi ale panzelor freatice, protejandu-se atat apele cat si solul de infestare cu diverse bacterii si substante poluante, iar pentru populatie se reduce riscul de imbolnavire.

Lucrarile cu potential de agresare a mediului (terasamente, instalatii, montaj. Tuburi de PEID, confectii metalice si betoane armate) vor fi intravilan dar nesemnificative, avand in vedere aria lor de dispersie.

Ecosistemele terestre si acvatice din amplasamentul lucrarilor au componente comune, neexistand situri protejate sau in conservare in zonele de extindere a retelelor.

Lucrarile propuse in proiect nu numai ca nu constituie surse de poluare dar in plus ele contribuie la protectia mediului.

In timpul lucrarilor de executie, datorita utilajelor folosite, pot aparea emisii slabe ale unor poluati, care insa sunt nesemnificative, avand in vedere spatiul liber de dispersie, lipsa unor surse similare in vecinatate si perioada de executie relative redusa.

In timpul exploatarii nu exista surse de poluare a aerului.



Nu vor exista surse de vibratii care sa depaseasca nivelul de 60 dB.

Pe parcursul executiei si in timpul exploatarii nu pot aparea surse de radiatii.

Deseurile rezultate din activitatea de santier vor fi colectate corespunzator in containere si pubele si vor fi evacuate la depozitele de deseuri avizate de primarie.

Materialul rezultat in urma excavarii va pute fi folosit ulterior ca material de umplutura daca este adecvat.

Eventualele deseuri menajere rezultate din activitatea de exploatare a sistemului vor fi colectate in recipiente corespunzatoare si evacuate la groapa de gunoi.

Avand in vedere masurile de mai sus si modul de amplasare, activitatea in cadrul investitiei preconizate nu afecteaza apele de suprafata si nici apele subterane.

Se poate aprecia ca proiectul va avea o influenta benefica plurivalenta atat pentru locuitorii spatiului rural cat si pentru ecologia si protectia mediului din zona.

II.4 Durata de realizare si etapele principale

Investitia se poate realiza pe perioada de 8 luni.

In cele 8 luni se vor realiza proiectele de executie, se vor obtine avizele si se vor executa lucrarile privind extinderea retelei publice de apa in localitatea Pietriceaua, comuna Brebu, judetul Prahova.

Etapele principale sunt:

1. Realizarea studiilor de teren, proiectarea si ingineria, obtinerea avizelor si

autorizatiilor, organizarea licitatiei de atribuire a contractului de executie a

lucrarulor de constructie.

2. Asistenta tehnica din partea proiectului.



3. Organizarea de santier.

4. Executia lucrarii de extindere a retelei publice de alimtare cu apa in satul

Pietriceaua, comuna Brebu, judetul Prahova (investitia de baza).

5. Probe tehnologice si teste.

III. COSTURI ESTIMATIVE ALE INVESTITIEI

III.1 Valoarea totala cu detalierea pe structura a devizului general

Devizul general al proiectului intocmit conform HG 28/09.01.2008 este prezentat in continuare.

A fost utilizat cursul de schimb 1 EUR = 4,3780 RON afisat la BNR la data de 22.02.2013.

DEVIZ GENERAL – conf. HG nr. 28/09.01.2008 privind cheltuielile necesare obiectivului de investitii

S.F. “Extindere alimentare cu apa in satul Pietriceaua, comuna Brebu, judetul Prahova”

In mii lei/mii euro la cursul de 4,3780 lei/euro din 22.02.2013

Nr. Crt

.

Denumirea capitolelor si subcapitolelor de cheltuieli

Valoare (fara TVA)

TVA Valoare (inclusive TVA)

Mii lei Mii euro

Mii lei Mii lei Mii euro

1 2 3 4 5 6 7

CAPITOLUL 1Cheltuieli pentru obtinerea si

amenajarea terenuluiObtinerea terenului 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000



Amenajarea terenului 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000Amenajarea pentru protectia mediului

si aducerea la starea initiala0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

TOTAL CAP. 1 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

CAPITOLUL 2Chelt. pt. asig. utilitatilor necesare

obiectivului0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

TOTAL CAP. 2 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

CAPITOLUL 3Cheltuieli pentru proiectare si

asistenta tehnicaStudii de teren 5,000 1,142 1,200 6,200 1,416

Taxe pentru obtinerea de avize,acorduri si autorizatii

2,000 0,457 0,000 2,000 0,457

Proiectare si inginerie 50,747 11,591 12,179 62,926 14,373Organizarea procedurilor de achizitie 1,000 0,228 0,240 1,240 0,283

Consultanta 16,916 3,864 4,060 20,975 4,791Asistenta tehnica 25,373 5,796 6,090 31,463 7,187TOTAL CAP. 3 101,036 23,078 23,769 124,804 28,507

CAPITOLUL 4Cheltuieli pentru investitia de baza

Constructii si instalatii 1.471,961 336,218 353,271 1.825,232 416,910

Montaj utilaj tehnologic 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000Utilaje,echipamente tehnologice si

functionale cu montaj219,600 50,160 52,704 272,304 62,198

Utilaje fara montaj si echip. de transport

0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

Dotari 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000Active necorporale 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

TOTAL CAP. 4 1.691,561 386,378 405,975 2.097,536 479,108

CAPITOLUL 5Alte cheltuieliOrganizare de santier 36,799 8,405 8,832 45,631 10,423Lucrari de constructii 36,799 8,405 8,832 45,631 10,423Cheltuieli conexe organizarii santierului

0.000 0.000 0.000 0.000 0.000



Comisioane,taxe,costul creditului 19,614 4,480 0,000 19,614 4,480Cheltuieli diverse si neprevazute 89,630 20,473 21,511 111,141 25,386TOTAL CAP. 5 146,043 33,358 30,343 176,386 40,289

CAPITOLUL 6Cheltuieli pentru probe tehnologice si teste si predare la beneficiarPregatirea personalului de exploatare 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000Probe tehnologice si teste 14,000 3,198 3,360 17,360 3,965TOTAL CAP. 6 14,000 3,198 3,360 17,360 3,965

TOTAL GENERAL 1952,640 446,012 463,446 2416,086 551,870

Din care C+M 1508,760 344,623 362,102 1870,862 427,333

Devizul pe obiecte:

DEVIZUL

Obiectului: Retea de apa Pietriceaua

La S.F.: “Extindere alimentare cu apa in satul Pietriceaua, comuna Brebu, judetul Prahova”

In mii lei/mii euro la cursul de 4,3780 lei/euro din data de 22.02.2013

Valoare (fara TVA) TVA Valoare (inclusive TVA)Nr. Crt. Denumirea capitolelor si

subcapitolelor de cheltuieliMii lei Mii euro Mii lei Mii lei Mii euro

1 2 3 4 5 6 7I. –LUCRARI DE CONSTRUCTII 894,591 204,338 214,702 1.109,293 253,3791. Terasamente2. Constructii: rezistenta (fundatii,structura de rezistenta) si arhitectura (inchirieri exterioare, compartimentari, finisaje)

328,272 74,982 78,785 407,057 92,978

3. Izolatii4. Instalatii electrice



5. Instalatii sanitare6. Instalatii de incalzire, ventilare, climatizare, PSI, radio-tv, internet7. Instalatii de alimentare cu gaze naturale8. Instalatii de telecomunicatiiTotal 1 1.222,863 279,320 293,487 1.516,350 346,357II. – MONTAJMontaj utilaje si echipamente tehnologice 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000Total II 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000III. - PROCURAREUtilaje si echipamente tehnologice 14,000 3,198 3,360 17,360 3,965Utilaje si echipamente de transport 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000Dotari 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000Total III 14,000 3,198 3,360 17,360 3,965TOTAL (Total I+Total II+Total III) 1.236,863 282,518 296,847 1.533,710 350,322

DEVIZUL

Obiectului: Gospodaria de apa

La S.F.: “Extindere alimentare cu apa in satul Pietriceaua, comuna Brebu, judetul Prahova”

In mii lei/mii euro la cursul de 4.3780 lei/euro din data de 22.02.2013.

Valoare (fara TVA) TVA Valoare (inclusive TVA)Nr. Crt. Denumirea capitolelor si

subcapitolelor de cheltuieliMii lei Mii euro Mii lei Mii lei Mii euro

1 2 3 4 5 6 7I. –LUCRARI DE CONSTRUCTII 69,411 15,854 16,659 86,070 19,6601. Terasamente2. Constructii: rezistenta (fundatii,structura de rezistenta) si arhitectura (inchirieri exterioare, compartimentari, finisaje)

179,687 41,043 43,125 222,812 50,894

3. Izolatii4. Instalatii electrice5. Instalatii sanitare



6. Instalatii de incalzire, ventilare, climatizare, PSI, radio-tv, internet7. Instalatii de alimentare cu gaze naturale8. Instalatii de telecomunicatiiTotal 1 249,098 56,897 59,784 308,882 70,554II. – MONTAJMontaj utilaje si echipamente tehnologice 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000Total II 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000III. - PROCURAREUtilaje si echipamente tehnologice 205,600 46,962 49,344 254,944 58,233Utilaje si echipamente de transport 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000Dotari 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000Total III 205,600 46,962 49,344 254,944 58,233TOTAL (Total I+Total II+Total III) 454,698 103,859 109,128 563,826 128,787

III.2 Esalonarea costurilor corroborate cu graficul de realizare a investitiei

Tabel III.2.1

Investitii totale – mii lei(fara TVA) Anul

1.1. Amenajare teren 1 21.2. Constructii si instalatii 0 01.3. Echipament nou 1,471,961 01.4. Echipament uzat 219,600 01.5. Intretinere neprevazuta 0 01.6. Mijloace fixe 1.691,561 01.7. Licente 0 01.8. Patemte 0 01.9. Alte cheltuieli anterioare productiei (proiectare,as. tehnica,licitatii,etc)

261,079 0

1.10. Cheltuieli anterioare productiei 261,079 01.11. Costurile investitiei (A) 1.952,640 01.12. Numerar 0 01.13. Clienti 0 01.14. Rezerva 0 01.15. Datorii pe termen scurt 0 01.16. Capital de lucru net (1.12.+1.13+1.14.+1.15.)

0 0

1.17. Variatii ale capitalului de lucru (B)

0 0

1.18. Inlocuirea echipamentului cu durata scurta de viata

0 0

1.19. Valoare reziduala 0 01.20. Alte articole de investitii ( C ) 0 01.21. Costurile totale ale investitiei (A) + 1.952,640 0



(B)+(C)

Tabel III.2.1

Investitii totale – mii lei(fara TVA) Anul

1.1. Amenajare teren 1 21.2. Constructii si instalatii 0 01.3. Echipament nou 1.825,232 01.4. Echipament uzat 272,304 01.5. Intretinere neprevazuta 0 01.6. Mijloace fixe 2.097,536 01.7. Licente 0 01.8. Patemte 0 01.9. Alte cheltuieli anterioare productiei (proiectare,as. tehnica,licitatii,etc)

318,550 0

1.10. Cheltuieli anterioare productiei 318,550 01.11. Costurile investitiei (A) 2.416,086 01.12. Numerar 0 01.13. Clienti 0 01.14. Rezerva 0 01.15. Datorii pe termen scurt 0 01.16. Capital de lucru net (1.12.+1.13+1.14.+1.15.)

0 0

1.17. Variatii ale capitalului de lucru (B)

0 0

1.18. Inlocuirea echipamentului cu durata scurta de viata

0 0

1.19. Valoare reziduala 0 01.20. Alte articole de investitii ( C ) 0 01.21. Costurile totale ale investitiei (A) + (B)+(C)

2.416,086 0

Tabel III-2.2 Grafic fizic de esalonare investitie:

Lucrari Luna1 Luna 2 Luna 3

Luna 4 Luna 5 Luna 6 Luna 7 Luna 8

Proiectare,licitatie si avize

-------

Asistenta tehnica din partea proiectantului

------- ------ ------- ------- ------- ------- -------



Organizare de santier

-------- --------

Executie extindere alimentare cu apa in satul Pietriceaua, comuna Brebu, judetul Prahova

-------- ------- -------- -------- -------- --------

Probe tehnologice si teste

--------

Tabel III- 2.2 Grafic valoric de esalonare investitie (in mii lei cu TVA):

Lucrari Luna1 Luna 2 Luna 3 Luna 4 Luna 5 Luna 6 Luna 7 Luna 8Proiectare,licitatie si avize

112,955


4,495 4,495 4,495 4,495 4,495 4,494 4,494


22,815 22,816

Executie extindere alimentare cu apa in satul Pietriceaua, comuna Brebu, judetul Prahova

368,112 368,112 368,112 368,112 368,112 368,117


17,360

IV. ANALIZA COST-BENEFICIU

Evaluarea proiectelor.Date generale si ipoteze de calcul

Principalele documente-suport pentru elaborarea analizei cost-beneficiu sunt:

Regulamentul nr. 1083/2006 (Council Regulation no. 1083/2006) Documentul de lucru nr. 4 al Comisiei Europene: “Orientari privind

Metodologia de Realizare a Analizei Costuri-Beneficii – Noua perioada de programare 2007-2013”, Comisia Europeana, Directia Generala Politica



Regionala, Dezvoltare tematica, impact, evaluare si actiuni inovatoare; Evaluare si aditionalitate – august 2006.

Ghidul Comisiei Europene pentru Analiza Cost-Beneficiu a proiectelor de investitii (EC Guide for Cost-Benefit Analysis of investment projects), Comisia europeana, Directia Generala Politica Regionala – variant actualizata publicata la 16.06.2008.

H.G. nr. 28 din 9 ianuarie 2008 privind aprobarea continutului-cadru al documentatiei tehnico-economice aferente investitiilor publice, precum si a structurii si metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investitii si lucrari de investitii.

Evaluarea proiectelor de investitii, ca etapa se regaseste in cadrul analizei proiectului si trebuie sa respecte urmatoarele criteria uzuale:

Coerenta (interna): logica interventiei, rationalitatea interna si capacitatea de a tine cont de complexitatea problemei de rezolvat;

Pertinenta: adecvarea proiectului (obiectiv specific si rezultat) cu obiectivele si strategiile de dezvoltare ale tarii, in ansamblul ei;

Eficacitate: evaluarea si productivitatii si mijloacelor utilizate; Efiecienta: evaluarea rzultatelor si obiectivului specific al proiectului in

corelatie cu costurile; Impact economic, social si de mediu: evaluarea efectelor globale ale

proiectului asupra actorilor economici, beneficiary directi si ansamblul mediului exterior (analiza economica – naliza de impact) si relationarea proiectului cu obiectivele globale si sectoriale de dezvoltare;

Viabilitate financiara, tehnica si institutionala: problema “dupa proiect” trebuie privita din trei puncte de vedere: institutional,tehnic, financiar;

Sa respecte Legea 10 – a calitatii in constructii, Legea 137/1995 – legea protectiei mediului, Legile 107/1996, NP 048, C 107/2.

Scopul analizei finaciare este Acela de a indentifica si cuantifica cheltuielile necesare pentru implementarea proiectului, dar si a cheltuielilor generate de proiect in faza operationala.

Obiectul analizei noastre financiare il reprezinta evaluarea beneficiilor si cheltuielilor produse de implementarea proiectului de investitii propus, independent de destinatia/sursa lor contabila.

Modelul theoretic aplicat este Modelul DCF – Discounted Cash Flow (Cash Flow Actualizat) – care cuantifica diferenta dintre veniturile si cheltuielile generate



de proiect pe durata sa de functionare, ajustand aceasta diferenta cu un factor de actualizare, operatiune necesara pentru a “aduce” o valoare viitoare in prezent.

Realizarea calculului economico-financiar s-a intocmit in concordanta cu prevederile din “Ghidul analizei cost-beneficiu pentru proiectele de investitii”, aplicabil proiectelor finantate din fonduri europene, ghid intocmit de catre Directia Generala pentru Politici Regionale a Comisiei Europene.

A. Indicatori de evaluare a performantelor; formule de calcul pentru indicatorii din analiza economico-financiara metoda cost-beneficiu (tehnica actualizarii valorilor in timp).

1. Valoarea Actualizata Neta (VAN)

VAN indica valoarea actuala – la momentul zero – a implementarii unui proiect ce va genera in viitor diverse fluxuri de venituri si cheltuieli.

Cu alte cuvinte, un indicator VAN pozitiv arata faptul ca veniturile viitoare vor

VAN = ∑t=1 CF

(1+k)+ VR(1+k )

−I

n

❑

excede cheltuielile, toate aceste diferente anuale “aduse” in prezent – cu ajutorul ratei de actualizare – si insumate reprezentand exact valoarea pe care o furnizeaza indicatorul.

2. Rata interna de Rentabilitate (RIR)

RIR reprezinta rata de actualizare la care VAN este egala cu zero. Astfel spus, aceasta este rata interna de renatabilitate minima acceptata pentru proiect, o rata mai mica indicand faptul ca veniturile nu vor acoperi cheltuielile.

Cu toate acestea, o RIR negative poate fi acceptata pentru anumite proiecte datorita faptului ca acest tip de investitii reprezinta o necessitate stringenta, fara a avea insa capacitatea de a genera venituri (sau genereaza venituri foarte mici): drumuri, statii de epurare, retele de canalizare, retele de alimentare cu apa etc. Acceptarea unei RIR financiara negative este totusi conditionata de existent unei RIR economice pozitiva – acelasi concept, dar de data aceasta aplicat asupra beneficiilor si costurilor socio-economice.



3. Raportul Cost-Beneficiu (RCB)

Raportul cost-beneficiu este un indicator complementar al VAN, comparand valoarea actuala a beneficilor viitoare cu costurile viitoare,

RCB=VAN + II

=VANI

+1

incluzand valoarea investitiei:

Singurul neajuns al acestui indicator este Acela ca, atunci cand se compara doua proiecte, este preferat cel care presupune o investitie initiala mai mica, chiar daca celalalt proiect are VAN mai mare.

4. Perioada de recuperare a investitiei

Perioada de recuperare a investitiei este un indicator utilizat pentru comparatia a doua sau mai multe alternative investitionale. Aceasta comparative se realizeaza pe baza perioadei necesare pentru a se stabili echivalenta dintre fluxul de numerar net al proiectului si costul investitiei.

Perioada de recuperare a investitiei este data de urmatoarea formula:

Perioada de recuperare a investitiei = + I−CtC t+1−Ct

, unde

t: este ultimul an in care valoarea prezenta cumulate a cash-flow – ului este mai mica decat valoarea investitiei;

I : reprezinta valoarea investitiei

Ct : reprezinta valoarea prezenta neta a cash-flow –ului in anul t;

Ct +1 : reprezinta valoarea prezenta neta a cash-flow-ului in anul t+1.

Fluxul de numerar (cash-flow) = intrarea si iesirea veniturilor (beneficiilor) respective costurilor care pentru perioada constructiei se face lunar, iar pentru perioada de viata analizata a investitiei calculul acestor intrari si iesiri se face annual.



In general perioada de analiza pentru investitii in infrastructure este de 25 ani sau mai mult, iar pentru investitii in productie sau servicii se face analiza economic ape 10 ani.

Fluxul de numerar actualizat se aplica celui de la punctu “1” facand pe fiecare an actualizarea beneficiilor si costurilor.

Acest lucru se realizeaza prin aducerea banilor la valoarea anului respective (pentru a cuantifica calori cat mai reale si mai comparabile) folosind o rata de actualizare anuala ce se aplica atat la costurile cat si la veniturile (beneficiile) exprimate contabil in fluxul de numerar (pct1). Calculul fluxului de numerar actualizat se face conform celor de mai jos.

Actualizarea costurilor sau beneficiilor in timp pentru anul “t” se calculaeaza cu formula:

Valoarea prezenta P = V

( I+r ) unde V = valoarea viitoare in anul t

Deci in anul “t” atat beneficiile totale pe acel an cat si costurile totale pe anul

respective vor fi inmultite cu factorul de discontare adica I

( I+r ) .

P = valoarea prezenta a costurilor (-) sau a beneficiilor (+)

V = valoarea viitoare din anul “t”

r = rata anuala de actualizare

t = numarul anului la momentul la care se estimeaza ca are loc cheltuiala si beneficiul

Raportul I

( I+r ) se numeste factor de discontare si se aplica atat la costuri cat

si la beneficii (venituri) in fiecare an analizat, se foloseste la calculul fluxului de numerar actualizat pentru toata perioada analizata.

VT t = suma veniturilor (beneficiilor) actualizate

CT t = suma costurilor actualizate

VNA = valoarea neta actualizata = valoarea beneficiilor actualizate – valoarea costurilor actualizate > 0 daca dorim ca investitia sa fie fezabila.



RIR = rata interna de rentabilitate = rata de actualizare pentru care valoarea actualizata a veniturilor (beneficiilor) totale este egala cu valoarea actualizata a costurilor, adica VNA = 0.

Modul de calcul al RIR

Se considera 2 valori consecutive pentru rata de actualizare de ex r max. si r min coeficienti de actualizare cu care se vor calcula VNA 1 pozitiv (rmax) si VNA 2 negativ (rmin) adica se impugn acesti coeficienti, se calculeaza fluxul de numerar corespunzator pentru r = rmin ptr r = rmax si apoi se determina RIR dupa urmatoarele formule:

RIR = rmin + (rmax – rmin) x VNA1

VNA1−VNA2x100

Sau RIR = r pentru care ∑t=1

30VT 1−CT 1

(1+r )=0

Pentru ca un proiect sa necesite interventie financiara nerambursabila, VAN trebuie sa fie negativ, iar RIR mai mica decat rata de actualizare.

IV.1 Identificarea investitiei si definirea obiectivelor, inclusive specificarea perioadei de referinta

Investitia privind extinderea retelei publice de alimentare cu apa se realizeaza in satul Pietriceaua, comuna Brebu, judetul Prahova.

Obiective generale: cresterea calitatii vietii, a nivelului de trai, imbunatatierea starii de sanatate a populatiei si protectia mediului.

Obiectivul specific este extinderea retelei publice de alimentare cu apa in satul Pietriceaua, comuna Brebu, Judetul Prahova pe o lungime de 3570 metri.

In plan general, investitia privind extinderea retelei publice de alimentare cu apa in comuna Brebu, judetul Prahova, contribuie la atingerea obiectivului privind coeziunea economica si sociala si indeplineste politicile de mediu si de dezvoltare durabila pentru care Romania s-a angajat ca urmare a aderarii la Uniunea Europeana.

Ca beneficiu direct pe termen mediu se estimeaza cresterea calitatii vietii, iar pe termen lung – cresterea atractivitatii zonei pentru noi investitii private, turistice.



Analiza cost-beneficiu a acestui proiect privind extinderea retelei publice de apa in satul Pietriceaua, comuna Brebu, judetul Prahova urmeaza recomandarile din “Ghidul pentru analiza cost-beneficiu a proiectelor de investitii finantate prin Fondul European pentru Dezvoltare Regionala, Fondul de coeziune si ISPA”, coordonat de profesorul Massimo Florio.

Ipotezele analizei cost-beneficiu au fost stabilite in urma consultarii studiilor publicate de Institutul National de Statistica, in special Anuarul Statistic al Romaniei, si Comisia Nationala de Prognoza, in lucrarea “Proiectia principalilor indicatori macroeconomici in perioada 2011-2015”.

Efortul investitional nu trebuie sa fie considerat numai ca un consum de resurse financiare, ci trebuie judecat ca un process complex in cadrul caruia se realizeaza conditii de viata la standard europene pentru populatie si se ineplinesc politicile de mediu si de dezvoltare durabila pentru care Romania s-a angajat ca urmare a aderarii la Uniunea Europeana.

Beneficiile generate prin implementarea proiectului sunt descries pe parcursul acestei sectiuni din punct de vedere financiar, pentru a stabili si interpreta indicatorii de performanta ai proiectului.

Conformitatea cu politicile nationale sectoriale: aceasta conformitate este respectata inclusiv din punct de vedere financiar, pentru a stabili si interpreta indicatorii de perforanta ai proiectului.

Conformitatea cu politicile nationale sctoriale: aceasta conformitate este respectata inclusive din punct de vedere a tipului de investitie propus, venind in sprijinul obiectivelor stabilite in documentele privind strategiile de la nivel national si sectorial in domeniul mediului si al dezvoltarii rurale.

IV.2 Analiza optiunilor

Pentru a se putea selection scenariul optim din punct de vedere socio-economic s-au luat in considerare doua variante posibile in ceea ce priveste proiectul de extindere alimentare cu apa in satul Pietriceaua, comuna Brebu, judetul Prahova.



Varianta 0 – fara investitie (scenatiul inertial)

Aceasta varianta corespunde cu situatia actuala. In conditiile in care nu se realizeaza investitia propusa, situatia economico sociala nu numai ca nu se va imbunatati, dar problemele cu care se confrunta mediul rural in general, cum ar fi scaderea numarului populatiei, plecarea tinerilor, se vor adanci si vor contribui la procesul de depopularizarea zonei.

Dimensiunea sociala – Populatie

Numar – populatia va avea in continuare tendinta de a scadea numeric ca urmare a lipsei perspectivelor de dezvoltare.

Structura – diferentierile numerice intre grupele de varsta se vor adanci ca urmare a preocuparilor si cerintelor diferite caracteristice fiecarei grupe. Astfel locuitorii tineri vor avea tendinta sa paraseasca zona in cautarea unor conditii de trai mai bune, iar populatia comunei va fi formata predominant din personae cu varste de peste 35 de ani in timp ce ocupatiile se vor restrange la sectorul 1 de activitate.

Miscare – in cadrul miscarii natural a populatiei se va inregistra o scadere a natalitatii ca urmare a numarului mare de personae de varsta a treia, prin urmare bilantul natural va scadea.

Conditii de viata

- starea de sanatate a locuitorilor satului Pietriceaua este destul de precara, ca urmare a inexistentei alimentarii cu apa;

- pastrarea unui grad de confort scazut pentru cetatenii localitatii Pietriceaua, judetul Prahova;

- nu se va dezvolta turismul zonal.

Dimensiunea economica

- costuri: - 0 (zero)

- beneficii: inexistente

- reducerea atractivitatii zonei pentru investitii prin reorientarea investitorilor catre zone care dispun de utilitati.



Din punct de vedere al analizei financiare acest scenariu nu presupune cheltuieli pentru realizarea investitiei si nici costuri de intretinere (in localitatea Pietriceaua nu exista in prezent infrastructura de alimentare cu apa).

De asemenea, nici din punctual de vedere al analizei economice, Solutia “fara proiect” nu genereaza costuri de investitii. Apar in schimb costuri ale externalitatilor, cum ar fi cresteri ale numarului de imbolnavire associate problemelor de igiena datorate lipsei instalatiilor de alimentare cu apa. Rezulta o majorare a efectelor negative deja existente.

Varianta maxima – cu investitie propusa

Presupune realizarea investitiei: extindere alimentare cu apa in satul Pietriceaua, comuna Brebu, judetul Prahova.

Denumirea sociala – Populatie

- numar – se vor inregistra cereri demografice datorita unui flux migratoriu invers si cresterii natalitatii.

- structura – diferentierile numerice intre grupele de varsta si de ocupatie se vor atenua si interga comuna datorita cresterii atractivitatii acesteia pentru mediul de afaceri si a diversificarii economiei. Astfel locuitorii tineri nu vor mai avea tendinta sa paraseasca zona in cautarea unor conditii de locuire si de activitate mai attractive, iar structura populatiei atat pe grupe de varsta cat sip e sectoare de activitate se va echilibra.

- miscare – in cadrul miscarii natural a populatiei se va inregistra o crestere a natalitatii ca urmare directa a cresterii atractivitatii comunei pentru tineri si o descrestere a mortalitatii ca urmare a scaderii raportului dintre numarul de tineri si o descrestere a mortalitatii ca urmare a scaderii raportului dintre numarul de tineri si cel al persoanelor de varsta a treia. Bilantul natural va creste. Miscarea tinerilor in localitatea natala si chiar atragerea populatiei tinere si apte de munca din zone mai putin dezirabile si care nu ofera aceleasi posibilitati.

- conditii de viata – starea de sanatate a locuitorilor se va imbunatatii vizibil, se va reduce nivelul de poluare, contribuind astfel si la protectia mediului;



- populatia tanara va beneficia de o sansa in plus de a se instrui si afirma in diverse domenii datorita conditiilor si ambientului propice creat pentru atragerea de noi investitori in zona;

- proiectul va contribui la ridicarea nivelului de constientizare a propriei valori umane si sociale a populatiei din zona, care va percepe ca nu a fost marginalizata sic a poate beneficia si ea de conditii minime pentru a trai decent.

Dimensiunea economica

Costuri:

- 2.416.086 RON , respective 551.870 euro (conform devizului general), valori cu TVA

Beneficii:

- imbunatatirea starii de sanatate a locuitorilor satului Pietriceaua, comuna Brebu, judetul Prahiva

- cresterea nivelului de trai al locuitorilor

- oferirea de noi posibilitati pentru agentii economici si posibilii investitori in diferite domenii; activitatea acestora va genera venituri suplimentare la bugetul local

- asigurarea de locuri de munca pe perioada constructiilor si ulterior crearea unor locuri de munca privind intretinerea sistemului de alimentare cu apa

- cresterea valorii terenurilor in zona sip e aceasta baza, a veniturilor colectate de bugetul local din impozite sit axe

- dezvoltarea turismului.

IV.3 Analiza finaciara

Costul apei include:

- costuri de capital – investitii (sunt valori mai mari pentru investitii in infrastructura sau echipamente si nu se include in cost in momentul in care infrastructura sau echipamente si nu se include in cost in momentul in care au fost



effectuate pentru ca ar deforma acest cost; infrastructurile sau echipamentele sunt utilizate pe o perioada mare de timp, ex: lucrarile principale 40 – 50 ani, echipamentele mecanice 10 ani, cele electrice 5-7 ani)

- costuri recurente: sunt costuri de operare (exploatare) si intretinere (O&M) si include:

o Costuri cu munca vie (salarii si alte onorarii similare)o Cheltuieli material:

Material prima – apa bruta: administratorul tuturor resurselor de apa in Romania: Administratia Nationala a Apelor; tendinta de crestere a pretului pentru apa bruta;

Substantele necesare pentru tratare (reactivi si alte materiale) Energia electrica Cheltuieli de intretinere si reparatii Cheltuieli administrative – pe care incercam sa le reducem la

minimum necesar companiei sa functioneze

Recuperarea costurilor apei:

Costurile O&M se recupereaza prin TARIF.

Tariful include si o cota pentru investitii:

- prin intermediul amortizarii (pentru activele proprii);

sau

- al redeventei pentru utilizarea activelor din patrimoniu public;

sau

- al serviciului imprumutului, daca ele au fost realizate dintr-un imprumut (serviciul imprumutului = rata la imprumut numita principal + dobanda + comisioanele de management)

Acestea sunt pentru a pastra acelasi nivel de investitii (recuperarea investitiilor deja efectuate).

Pentru inlocuiri si dezvoltari se poate prevedea o cota (ex: 3% din total O&M).

Tariful trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:



- sa acopere toate costurile de operare si intretinere a investitiei propuse

- sa fie acceptabil si suportabil de catre populatie; in caz contrar prin practicarea unor tarife mari in conditiile unei cereri cu elasticitate supraunitara se va ajunge la scaderea incasarilor si reducerea numarului de utilizatori

- sa reprezinte un stimulent in promovarea conservarii apei si rationalizarii consumului.

O proasta recuperare a cheltuielilor duce la inabilitatea sectorului de apa de a satisfice cererea care ii este adresata. Recuperarea cheltuielilor este adesea discutabila din punct de vedere social si politic, dar este esentiala.

Cheltuielile pot fi recuperate de la govern, de la consumatori sau printr-o combinatie a celor doua variante (subventionare a unei parti).

Consecintele slabei recuperari a costurilor:

Recuperarea cheltuielilor a fost ignorata in tara noastra astfel ca tarifele erau prea scazute, iar subventiile guvernamentale nu au fost suficiente pentru a acoperi deficitul. In consecinta, infrastructura s-a deteriorate, iar serviciul s-a inrautatit.

Recuperarea inadecvata a cheltuielilor duce la inabilitatea de operare si de a mentine serviciul la un nivel bun si va determina cresterea pierderilor, intreruperi si deteriorari de calitate si cantitate.

De asemenea, recuperarea inadecvata a costurilor impiedica si extinderea serviciului catre zonele nedeservite.

In ceea ce priveste mentinerea facturilor suportabile, conform materialelor OMS:

Costurile trebuie mentinute suportabile pentru toti consumatorii pentru a proteja sanatatea publica

Poate fi folosita subventia incrucisata.

Ghidurile international in ceea ce priveste nivelul de suportabilitate (facture lunara pentru serviciile de apa si apa uzata trebuie sa reprezinte mai putin de 3% in venitul mediu pe locuitor-utilizator.

Premize de calcul:

Investitie totala – 1.952.640 lei (fara TVA), respectiv 2.416.086 lei, valoare cu TVA.



Orizontul de timp de previziune este de 30 de ani.

Rata de actualizare pentru RON: 8%.

Numarul de locuitori luati in calcul ca beneficiary ai investitiei este de 1153 locuitori, din care 200 locuitori consideram ca se vor racorda in primul an, 300 in al doilea, 200 in al treilea, 200 in al patrulea an,iar restul de 253 in cel de-al cincilea an.

Daca se considera ca cei 1153 locuitori folosesc zilnic mediul rural cca. 120 l/zi.om, cantitatea de apa anuala consumata in urma realizarii proiectului este de cca. 50,501 mc.

Se considera ca in primul an cantitatea de apa consumata este de 8.760 mc, in al doilea an 21.900 mc, in al treilea an 30.660 mc, in al patrulea an 39.420 mc, iar in anul 5 cantitatea medie de apa consumata va fi de circa 50.501 mc/an (1153 locuitori).

Cheltuielile cu energia electrica vor fi de circa 28.105 lei/an avand in vedere consumul de: 11 kW * 10 h/zi * 365 zile = 40.150 kWh/an.

Costul unui metro cub de apa in satele comunei Brebu unde exista in prezent alimentare cu apa este de 2,5 lei.

Acest tarif include costurile de operare si intretinere: salarii, reactivi, costuri dezinfectie, analize laborator, intretinere si reparatii, etc precum si o cota pentru dezvoltare si beneficii.

S-a considerat ca ponderea cheltuielilor de dezvoltare si a beneficiilor in total costuri este de 5%.

De asemenea se considera ca din anul 15 atat costurile cat si incasarile raman constante.

Pretul unui metro cub de apa, dupa implementarea investitiei, va fi de 3,1 lei/mc.

Tariful unitar la apa se stabileste, conform Ordinului 65/28.02.2007 privind aprobarea metodologiei de stabilire, ajustare sau modificare a preturilor/tarifelor pentru serviciile publice de alimentare cu apa si canalizare, dupa urmatoarea formula:

P = V/Q (lei/mc), unde:



V: valoarea programata a activitatii la nivelul anului in care se face propunerea;

Q: cantitatea programata la nivelul anului in care se face propunerea.

Veniturilor obtinute acopera cheltuielile materiale si cele cu munca vie l care se adauga o cota e profit precum si o cota de dezvoltare.

In categoria cheltuielilor material intra cheltuielile cu energia, materialele tehnologice, cheltuieli cu protectia calitatii apei si a mediului, valoarea reparatiilor, precum si amortizarea anuala si redeventa anuala (daca este cazul).

Cresterea preturilor productiei industrial (Comisia Nationala de Prognoza): 3%.

Rata de crestere a salariilor (Comisia nationala de Prognoza): 4%.

Durata de viata a retelelor de apa peste 30 ani.

Ipotezele de calcul in evaluarea alternativelor se bazeaza pe urmatoarele previziuni macroeconomice: evolutia preturilor si a cursului de schimb, evolutia preturilor productiei industrial; evolutia veniturilor pe gospodarie atat la nivel national cat si la nivel regional; evolutia costului cu energia si combustibilul; evolutia costului muncii.

Previziunile macroeconomice se bazeaza pe raporturile Comisiei Nationale de Prognoza – proiectia principalilor indicatori macroeconomici in perioada 2012-1016 (Prognoza toamna 2012), Prognoza pe termen lung 2009 – 2020 varianta de primavera 2009 si ale BNR.

Proiectia dinamicii inflatiei (rata de crestere anuala %)

2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 si urmatorii

5.59 6.09 5.79 3,4 4,9 3,3 2,8 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2

Rata de schimb valutar

2009 2010 2011 2012

2013

2014

2015

2016

2017

2018

2019

2020

2021 si urmatorii

4,2373

4,2099

4,2379

4,45 4,50 4,45 4,40 4,40 4,40 4,40 4,40 4,40 4,40



Calucului indicatorilor financiari: valoarea neta actualizata, rata interna de rentabilitate si inicele de profitabilitate (raportul beneficiu-cost), la nivelul intregii valori de investitie, de 2.416.086 lei (inclusive TVA).

Costuri din exploatare – mii lei

COSTURI/AN 1 2 3 4 5 6Cheltuieli exploatare curente

0 20,849 53,581 76,889 101,329 133,058

Cheltuieli energie electrica

0 4,875 12,529 17,979 23,694 31,113

Costuri exploatare totale

0 25,724 66,111 94,869 125,023 164,172

Venituri incasate 0 27,010 69,416 99,612 131,274 172,380

7 8 9 10 11 12 13 14136,385 139,794 143,289 146,871 150,543 154,307 158,164 162,11831,891 32,689 33,506 34,343 35,202 36,082 36,984 37,909168,276 172,483 176,795 181,215 185,745 190,389 195,149 200,027176,690 181,107 185,635 190,276 195,032 199,908 204,906 210,029

15 16 17 18 19 20 21 22162,118 162,118 162,118 162,118 162,118 162,118 162,118 162,11837,909 37,909 37,909 37,909 37,909 37,909 37,909 37,909200,027 200,027 200,027 200,027 200,027 200,027 200,027 200,027210,029 210,029 210,029 210,029 210,029 210,029 210,029 210,029

23 24 25 26 27 28 29 30162,118 162,118 162,118 162,118 162,118 162,118 162,118 162,11837,909 37,909 37,909 37,909 37,909 37,909 37,909 37,909200,027 200,027 200,027 200,027 200,027 200,027 200,027 200,027210,029 210,029 210,029 210,029 210,029 210,029 210,029 210,029



In anul de baza (I) avem doar costul investitiei de 2.416.086 lei.

Analiza financiara (mii lei):

Tabelul sustenabilitatii financiare mii lei

1 – an baza

2 3 4 5 6

Venituri incasate

0 27,010 69,416 99,612 131,274 172,380

Costuri de exploatare

0 25,724 66,111 94,869 125,023 164,172

Total costuri investitii

2.416,086 - - - - -

Total cheltuieli

2.416,086 25,724 66,111 94,869 125,023 164,172

Flux de numerar

-2.416,086 1,286 3,306 4,743 6,251 8,209

VANF -2.329,98RIRF Negativ

Raportul C/B 0,03

7 8 9 10 11 12 13 14176,690 181,107 185,635 190,276 195,032 199,908 204,906 210,029168,276 172,483 176,795 181,215 185,745 190,389 195,149 200,027- - - - - - - -168,276 172,483 176,795 181,215 185,745 190,389 195,149 200.0278,414 8,624 8,840 9,061 9,289 9,519 9,757 10,001

15 16 17 18 19 20 21 22210,029 210,029 210,029 210,029 210,029 210,029 210,029 210,029200,027 200,027 200,027 200,027 200,027 200,027 200,027 200,027- - - - - - - -200,027 200,027 200,027 200,027 200,027 200,027 200,027 200,02710,001 10,001 10,001 10,001 10,001 10,001 10,001 10,001



23 24 25 26 27 28 29 30210,029 210,029 210,029 210,029 210,029 210,029 210,029 210,029200,027 200,027 200,027 200,027 200,027 200,027 200,027 200,027- - - - - - - -200,027 200,027 200,027 200,027 200,027 200,027 200,027 200,02710,001 10,001 10,001 10,001 10,001 10,001 10,001 10,001 FNPV/C = - 2.329,98 lei

FIRR/C = negativ

Indicele de profitabilitate = 0,03

Din analiza acestei variante rezulta ca, desi proiectul demonstreaza durabilitate si sustenabilitate, prin cash-flow-ul cumulate pozitiv pe fiecare an din perioada de analiza, toti indicatorii sunt ‘stabili’, deci proiectul are nevoie de finantare (nu poate fi suportat integral din contributia beneficiarului).

Proiectul poate beneficia de interventie financiara nerambursabila daca VANF (valoarea actuala neta finaciara) este negative si RIRF (rata interna de rentabilitate financiara) este mai mica decat rata de actualizare.

Obtinerea unei valori negative a valorii actualizate nete financiare a investitiei si a unei valori a ratei de rentabilitate financiara inferioara valorii ratei de actualizare reprezinta o situatie normal in conditiile realizarii unor investitii cu character preponderant social, efectele/rezultatele resimtindu-se la nivelul altor categorii de beneficiari (utilizatori) decat la nivelul beneficiarului direct (Serviciul public de alimentare cu apa si canalizare Brebu).

IV.4 Analiza economica – nu e cazul conf. HG. 28/09.01.2008

IV.5 Analiza de sensitivitate

Pentru a stabili viabilitatea deciziilor din punct de vedere al eficientei economice in conditii de risc si incertitudine se utilizeaza analiza de tip “ce se intampla daca…? (what if…?) denuita analiza de sensitivitate.



Analiza de sensitivitate reprezinta o tehnica de studiu a modificarilor unor concluzii, rezultate in urma unor cercetari, fata de variatiile posibile ale valorilor factorilor sau fata de erorile diferitelor marimi continue in estimarile facute.

Analiza de sensitivitate permite indentificarea variabilelor care au cel mai mare impact asupra principalilor indicatori calculati in cadrul analizei financiare. Aceasta actiune, cat si a stabilitatii deciziei pentru care am optat.

Ca avantaje ale metodei se pot enumera:

- Ajuta decidentii in luarea deciziei si in formularea de recomandari deoarece:

- testeaza robustetea solutiei optimale;

- identifica valorile critice sau valorile punctului critic cand au loc schimbari ale strategiei;

- identifica variabilele sensibile;

- Faciliteaza comunicarea prin faptul ca : face recomandarile mai credibile, usor de inteles; ajuta decidentul sa incorporeze si alte perspective asupra problemei, precum cele culturale, politice, psihologice etc in recomandarile manageriale stiintifice, ajuta managerii sa isi selecteze o anumita abordare a problemelor decizionale.

- Creste puterea de intelegere a sistemelor intrucat: estimeaza relatiile intre variabilele de intrare si de iesire; dezvolta testarea ipotezelor.

- Ajuta la dezvoltarea modelelor, prin faptul ca: testeaza acuratetea si validitatea modelelor; identifica erorile in model, simplifica si calibreaza modelul.

Metoda analizei de sezitivitate descrie riscul proiectelor de investitii, dar nu ofera criteria de decizie. Aceasta nu indica daca trebuie sau nu acceptat un proiect pentru care indicatorii de eficienta sunt foarte sensibili la modificarile variabilelor determinate I pot lua chiar valori neadmise. Analiza de senzitivitate expliciteaza evolutiile posibile ale indicatorilor, dar decizia este dependenta de functia de utilitate a investitorului sau, mai concret, de atitudinea sa fata de risc.

Pentru analiza de senzitivitate variabilele cheie ale proiectului sunt:

Costul investitiei

VANF RIRF B/C



Scade cu 5% -2.209,18 Negativ 0.04Costul investitiei de baza -2.329,98 Negativ 0,03Creste cu 5% -2.450,79 Negativ 0,03

Cheltuieli energie

VANF RIRF B/CScade cu 5% -2.330,79 Negativ 0,03Nivelul de baza -2.329,98 Negativ 0,03Cresc cu 5% -2.329,18 Negativ 0,03

Rata de actualizare

VANF RIRF B/CRata de actualizare de 7% -2.319,52 Negativ 0,04Rata de actualizare de 8% -2.329,98 Negativ 0,03Rata de actualizare de 9% -2.338,89 Negativ 0,03

IV.6 Analiza de risc

Riscul ca indicatorii calculate mai sus sa nu se ideplineasca poate aparea in urma executiei defectuoasa a investitiei, care se poate elimina printr-o urmarire calificata a fazelor de executie a proiectului.

Un alt risc il constituie neracordarea unor locuinte la reteaua de apa din diferite cauze; riscul se poate elimina printr-o legislatie adecvata, popularizare a avantajelor efectuata de primarie, ajutorarea in primii ani a familiilor cu venituri mici, etc., acesta fiind un proiect de protejare a mediului inconjurator si de imbunatatire a conditiilor de viata pentru populatia comunei Brebu, ridicarea nivelului de trai si atragerea de noi investitori in zona.

In abordarea clasica, prin risc se intelege posibilitatea de a integra o pierdere din cauza aparitiei unor evenimente neprevazute in derularea unei anumite activitati.

In cadrul diferitelor domenii, riscul este definit in mod diferit, unul dintre elementele de diferentiere fiind unitatea de analiza, adica entitatea pentru care riscul este analizat si evaluat. In cazul proiectelor de investitii unitatea de analiza este proiectul, iar organizatia (care realizeaza si implementeaza proiectul) este



entitatea care suporta riscul. In cazul acesta unitatea de analiza este reprezentata de proiectul de extindere a retelei publice de alimentare cu apa in localitatea Pietriceaua, comuna Brebu, judetul Prahova.

Evolutia cercetarilor asupra riscului, a trecut de la o abordare axata pe dimensiunea negativa a riscului la una complexa, in care riscul este vazut, atat ca o amenintare cat sic a o oportunitate.

Cea mai recenta publicatie, care include, explicit, dimensiunea pozitiva in definirea riscului, este Ghidul managementului de proiect, publicat de Project Mnagement Institute. In acesta, riscul este considerat ca “un eveniment sau o conditie incerta care, daca apare, are un efect pozitiv sau negativ asupra obiectivului proiectului. Riscul proiectului include atat amenintarile asupra obiectivelor proiectului cat si oportunitatile de a imbunatatii aceste obiective”.

Drept criteriu general, Comisia Europeana recomanda sa se ia in considerare acei parametric pentru care o variatie (pozitiva sau negativa) de 1 % provoaca cresterea cu 1 % a ratei interne de rentabilitate sau cu 5 % a valorii actuale nete.

In cazul lucrarii de fata, riscul este mic deoarece populatia a cerut ca sa se efectueze reteaua de alimentare cu apa pe drumurile localitatii, iar reteaua de apa existent in satele Brebu Manastiresc si Brebu Megiesec la care se va racorda reteaua de apa propusa a se executa in satul Pietriceaua poate prelua debitul suplimentar cerut.

V. SURSELE DE FINANTARE A INVESTITIEI

Realizarea fizica a investitiei se va efectua cu finantare din fonduri de la Bugetul de Stat si alte surse legal constituite.

VI. ESTIMARI PRIVIND FORTA DE MUNCA OCUPATA PRIN REALIZAREA INVESTITIEI

VI.1 Numar de locuri de munca create in faza de executie

In faza de executie a lucrarii se vor folosi un numar de 1 inginer, 1 maistru, 12 muncitori calificati si 10 muncitori necalificati; in total se vor folosi 24 oameni.

VI.2 Numar de locuri de munca create in faza de operare

In timpul exploatarii se va folosi personalul care deserveste in prezent instalatiile de apa in comuna Brebu, judetul Prahova.



VII. PRINCIPALII INDICATORI TEHNICO-ECONOMICI AI INVESTITIEI

VII.1 Valoare totala

Conform devizului general anexat in partea economica, valoarea totala a investitiei este de 1.952.640 lei sau 446.021 euro valoare fara TVA, respectiv 2.416.086 lei sau 551.870 euro, valoare cu TVA, din care C+M: 1.508.760 lei (344.623 euro), valoare fara TVA, respective 1.870.862 lei (427.333 euro), valoare cu TVA.

VII.2 Esalonare investitie

Investitia se propune a se executa pe o perioada de 8 luni.

Lucrari Luna 1 Luna 2 Luna 3 Luna 4

Luna 5

Luna 6

Luna 7

Luna 8

Proiectare, avize si licitatie executie

--------


------- ------- ------- ------- ------- ------ -------


-------

Extinderea retelei de apa in satul Pietriceaua, comnuna Brebu, jud Prahova

-------- -------- ------- ------- ------- -------


--------

Valoarea totala (INV), inclusiv TVA 2416,086 mii lei

(in preturi -22.02.2013; 1 euro= 4,3789 lei)

Din care

- constructii- montaj (C+M) 1870,862 mii lei



Esalonarea investitiei (INV/C+M):

- anul I=investitii totale

C+M=2416,086

1870,862

- anul II = 0

VII.3 Durata de realizare (luni)

Investitia se propune a se executa pe o perioada de 8 luni.

Etapele principale sunt:

1. Proiectare, avize, precum si organizarea licitatiei de atribuire a contractului de executie a lucrarilor de constructie.

2. Asistenta tehnica din partea proiectantului.

3. Organizarea de santier.

4. Executia lucrarii de extindere a retelei de apa in satul Pietriceaua.

5. Probe tehnologice si teste.

VII.4 Capacitati – in unitati fizice si valorice

- Lungimea retelei de apa 3270 ml in satul Pietriceaua

- Debit annual de apa consumata: circa 50.500 mc.

VII.5 Alti indicatori specifici: nu e cazul.



VIII. BREVIAR DE CALCUL (extras) SAT PIETRICEAUA, COMUNA BREBU, JUDETUL PRAHOVA

Prezentul breviar de calcul s-a calculat pe baza prescriptiilor din normativul P66-2001 si SR1343/1,3-2006.

INFORMATII GENERALE

Denumire localitate: Sat Pietriceaua, comuna Brebu, judetul Prahova.

Numar actual de gospodarii: Ng = 1153 persoane

DETERMINAREA NUMARULUI DE UTILIZATORI AI RETELEI DE APA

Numarul de locuitori prognozati peste 25 ani (an 2038):

Nprognozat= N * (1+0,01*p)

unde : N= numarul actual al locuitorilor

p= procentul mediu de crestere a populatiei in mediu rural

n= numarul de ani pentru care se proiecteaza proiectul

Nprognozat= 1490 locuitori

ETAPE DE CALCUL

Debitul de apa specific pentru nevoi gospodaresti: q (i) = 120 l/om, zi (SR 1343/1, TABEL 1)

Coeficientul de variatie zilnica: kzi (i) = 1,30 (SR 1343/1, TABEL 1)

Coeficientul de variatie orara: kor (i) = 2,00 (SR 1343/1, TABEL 1)



FORMULE DE CALCUL

Debite caracteristice ale necesarului de apa

a) Debitul mediu zilnic – reprezinta media volumelor de apa utilizate zilnic in decursul unui an:

Qzi med = 1/ 1000 ∑ ¿¿= 178,80 m3/zi

calculat pentru orizontul de 25 ani

b) Debitul zilnic maxim – reprezinta volumul de apa utilizat in ziua de consum maxim in decursul unui an:

Q zi max=1/1000 x ∑ ¿¿=232,44 m3/zi

calculat pentru orizontul de 25 ani.

c) Debit orar maxim – reprezinta valoarea maxima consumului orar din ziua (zilele) de consum maxim:

Q orar max = 1/1000 x 1/24 x ∑ ¿¿

Q orar max = 19,37 m3/h = 5,38 l/s

Calculul cerintei de apa:

Cerinta de apa reprezinta cantitatea de apa de trebuie preluata dintr-o sursa pentru satisfacerea necesarului rational de apa ale unui utilizator.

Qzi med = kp x ks x Q zi med

Unde:

Kp - coeficient pentru pierderi de apa tehnic admisibil in reteaua de distributie Kp = 1,1

Ks – coeficient de servitude pentru acoperirea necesitatilor proprii ale sistemului de alimentare cu apa k s = 1,05

C zi med = kp x ks x Q zi med = 1,1 x 1,05 x 7,45 = 8,60 m3/h = 2,39 l/sec

C zi med = kp x ks x Q zi med = 1,1 x 1,05 x 9,68 = 8,60 m3/h = 3,10 l/sec



Cs orar max = kp x ks x Qs orar max = 1,1 x 1,05 x 19,37 = 22,37 m3/h = 6,21 l/sec

Acestea au fost calculate pentru orizontul de 25 ani.

Intocmit, Ing Mateescu Ovidiu

DUPA Normativ P 66/2001

TABEL ANALITIC AL VOLUMULUI DE COMPENSARE PENTRU CONSUM MENAJER

POPULATIE 1490 LOCUITORI (PENTRU ORIZONT 25 ANI)Ora Repartitia zilnica a

debitului de consumConsumul Debit de retea ∑Qr−∑ Qc(mc)

Orar (%)

Cumulat (%)

Qc

(mc/h)∑Qc (mc) Qr

(mc/h)∑Qr (mc)

2 3 4 5 6 7 81 0,80 0,80 1,85856 1,85856 9,68 9,68 7,822 0,80 1,60 1,85856 3,71712 9,68 19,36 15,643 1,00 2,60 2,3232 6,04032 9,68 29,04 23,004 1,00 3,60 2,3232 8,36352 9,68 38,72 30,365 3,00 6,60 6,9696 15,33312 9,68 48,40 33,076 5,50 12,10 12,7776 28,11072 9,68 58,08 29,977 5,50 17,60 12,7776 40,88832 9,68 67,76 26,878 5,50 23,10 12,7776 53,66592 9,68 87,12 25,329 3,50 26,60 8,1312 61,79712 9,68 87,12 25,3210 3,50 30,10 8,1312 69,92832 9,68 96,80 26,8711 5,90 36,00 13,70688 83,6352 9,68 106,48 22,8412 7,70 43,70 17,88864 101,5238 9,68 116,16 14,6413 8,50 52,20 19,7472 121,271 9,68 125,84 4,5714 5,90 58,10 13,70688 134,9779 9,68 135,52 0,5415 5,00 63,10 11,616 146,5939 9,68 145,20 -1,3916 5,00 68,10 11,616 158,2099 9,68 154,88 -3,3317 3,50 71,60 8,1312 166,3411 9,68 164,56 -1,7818 3,50 75,10 8,1312 174,4732 9,68 174,24 -0,2319 5,90 81,00 13,70688 188,1792 9,68 183,82 -4,2620 6,00 87,00 13,9392 202,1184 9.68 193,60 -8,5221 5,90 92,90 13,70688 215,8253 9,68 203,28 -12,5522 3,40 96,30 7,89888 223,7242 9,68 212,96 -10,76



23 2,40 98,70 5,57568 229,2998 9,68 222,68 -6,6624 1,30 100,00 3,02016 232,32 9,68 232,32 0,00

100,00232,32

V comp = 33,07+12,55 = 45,62 mc


Extindere Alimentare Cu Apa in Satul Pietriceaua-Brebu

Documents

Transcript of Extindere Alimentare Cu Apa in Satul Pietriceaua-Brebu