EXPUNERE DE MOTIVE

Secţiunea 1

TITLUL PROIECTULUI DE ACT NORMATIV Legea cadastrului și a cărții funciare

Secţiunea a 2-a

MOTIVUL EMITERII ACTULUI NORMATIV

1. Descrierea situaţiei

actuale

Cadrul normativ în domeniul cadastrului şi publicităţii imobiliare, a

cunoscut de la momentul adoptării Legii cadastrului și a publicității

imobiliare nr. 7/1996, până în prezent, numeroase modificări şi

completări, ultima modificare fiind adusă prin Legea nr. 150/2015.

La acest moment, legea a fost republicată, dându-se articolelor o

nouă renumerotare.

Modificările aduse legii speciale în domeniu în decurs de 20 de ani,

au generat prevederi disparate, multiple trimiteri încrucişate la texte

din cuprinsul său şi dispoziţii finale şi tranzitorii dificil de

interpretat, precum şi dificultăţi în aplicare şi interpretarea neunitară

în practica judecătorească, astfel că s-a impus realizarea unei

reforme legislative complete în acest domeniu.

Deşi legiuitorul a fost preocupat permanent de îmbunătăţirea acestei

materii, totuşi reglementările în materie sunt percepute ca fiind

dificil de interpretat şi necesită corelări şi armonizări cu actele

normative incidente, precum Codurile de procedură civilă, penală,

fiscală, etc., care să asigure eficienţă reglementării speciale.

Codul civil, în vigoare din 1 octombrie 2011, constituie sediul primar

al materiei atât prin raportare la regimul bunurilor imobile, cât și la

regulile și principiile de funcționare a cărții funciare. Principiile și

regulile sale de carte funciară, cel mai important fiind efectul

constitutiv al înscrierilor în cartea funciară, au fost redactate pentru a

se aplica de îndată ce sunt finalizate lucrările de cadastru și de

deschidere a cărților funciare, iar proprietățile imobiliare sunt trecute

în evidența acestora. De aceea, înregistrarea imobilelor în sistemul

integrat de cadastru și de carte funciară, în special prin accelerarea

procesului de înregistrare sistematică reprezintă un obiectiv vital

pentru aplicarea corespunzătoare a prevederilor Codului civil, scopul

final fiind reprezentat de crearea unui sistem unitar, coerent, complet

şi modern (informatizat) de evidenţă a proprietăţilor şi a celorlalte

drepturi reale, ca fundament al unui mediu de afaceri şi social

sănătos.

Legea nr.7/1996 a cadastrului și publicității imobiliare și legislația

secundară emisă în aplicarea sa reprezintă actualul cadru normativ de

reglementare a procedurilor pe care le implică procesul de finalizare

a lucrărilor de cadastru și de deschidere a cărților funciare la nivelul

întregii țări, precum și de efectuare a operațiunilor de carte funciară,

pentru punerea în aplicare în special a acelor reguli din Codul civil

privitoare la cartea funciară și înregistrările în aceasta.

În considerarea efectului constitutiv de drepturi al înscrierilor în

cartea funciară reglementat de Codul civil, şi aplicabil, conform

2

Legii nr. 71/2011, ulterior finalizării lucrărilor de cadastru pentru

fiecare unitate administrativ-teritoriala, precum şi importanţei

acordată înregistrării tuturor imobilelor din România într-un registru

unic, prin Rapoartele Băncii Mondiale şi Memorandumul tehnic de

înţelegere între Uniunea Europeană şi România, ratificat prin Legea

nr. 31/2014, se impune crearea unui cadru normativ care să conţină

reglementări eficiente, simplificate şi care să asigure accelerarea

procedurii de înregistrare sistematică a imobilelor.

Codul civil, care a consacrat un întreg Titlu Cărţii funciare a instituit,

de asemenea, prin dispoziţiile ar. 884 obligativitatea stabilirii

procedurii de înscriere în cartea funciară prin lege specială, astfel că

se impun norme detaliate cu privire la procedura de înscriere, în

aplicarea acestor dispoziţii şi în considerarea importanţei acestei

materii.

Măsuri prioritare în domeniul înregistrării imobilelor au fost

identificate în Aide Memoire-ul Misiunii de pregătire a

Împrumutului privind Politicile de Dezvoltare (DPL1), document

care identifică deficienţele sistemului şi propune modalităţi de

îmbunătăţire, luând în considerare bune practici europene.

Astfel, s-a constatat că ANCPI trebuie să-şi restabilească

independenţa operaţională şi financiară conform celor mai bune

practici europene, şi să-şi consolideze capacitatea de management de

proiect pe principii eficiente de management, în scopul

implementării proiectului multi-anual de înregistrare sistematică a

imobilelor şi a dezvoltării și urmăririi de strategii pe termen lung, în

conformitate cu cele mai bune practici europene.

Prin OUG nr. 8/2014, s-a schimbat regimul de finanţare al ANCPI

prin finanţare din venituri proprii şi subvenţii de la bugetul de stat,

veniturile obţinute de ANCPI din serviciile prestate devenind

venituri proprii care se utilizează pentru implementarea Programului

naţional de cadastru şi carte funciară.

Posibilitatea conferită ANCPI de a utiliza veniturile proprii în scopul

implementării Programului naţional de cadastru şi carte funciară este

necesar a fi susţinută de o organizare instituţională pe principii

eficiente de management, prin asigurarea unei structuri stabile de

conducere, după modelul managementului corporativ modern şi pe

baza unei strategii moderne, care să administreze cele mai bune

practici în domeniul cadastrului şi a publicităţii imobiliare pentru a

se asigura obiectivul ca unica autoritate în domeniu să furnizeze

servicii dedicate cetăţenilor şi să asigure obiectivul înregistrării

rapide a tuturor imobilelor din România în sistemul integrat de

cadastru şi carte funciară.

Adoptarea unei noi legi în domeniul cadastrului și a publicității

imobiliare, care să înlocuiască Legea nr. 7/1996, reprezintă şi o

condiţionalitate impusă României în cadrul negocierii cu Banca

Mondială a Acordului de Împrumut dintre România și Banca

Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD), aferent

3

celui de-al doilea împrumut pentru dezvoltare de politici (DPL 2).

2.Schimbăripreconizate Proiectul legii cadastrului și cărții funciare se dorește a fi un

instrument adecvat de modernizare a procedurii de înscriere a

proprietății imobiliare de pe teritoriul României, prin care se

urmăreşte, în principal, asigurarea acurateţei şi exactităţii

informaţiilor privind proprietăţile imobiliare, securitatea drepturilor

reale, transparenţa şi siguranţa sistemului de înregistrare a

proprietăţilor imobiliare, stabilitatea socială, dezvoltarea economică

şi încurajarea investiţiilor naţionale şi străine, dezvoltarea

infrastructurii, alinierea cu celelalte sisteme de înregistrare a

proprietăţilor din statele vecine, stabilirea unei baze de impozitare

echitabile.

Proiectul legii cadastrului și cărții funciare propune o viziune

integratoare, incluzând într-un singur corpus normativ legislaţia

specială și preluând normele incidente din actele normative

superioare, precum Codurile civil, penal, de procedură civilă, penală,

fiscală, etc., legislaţia instituţiilor de credit şi societăţilor comerciale,

cu privire la imobile etc.

Structura propusă a noului act normativ de reglementare a sistemului

de cadastru și de carte funciară are în vedere 7 titluri, structurate pe

capitole, secțiuni și subsecțiuni conţinând reglementări

cuprinzătoare, care să asigure obiectivul simplificării.

Ca element de noutate, proiectul dedică câte un titlu special cadrului

instituțional al sistemului integrat de cadastru și carte funciară,

deschiderii cărților funciare care reprezintă o condiție fundamentală

pentru existența și funcționarea sistemului, precum și răspunderii și

sancțiunilor aferente sistemului integrat de cadastru și de carte

funciară.

Cele 7 titluri urmează o succesiune logică, după cum urmează:

TITLUL I – Dispoziții generale

TITLUL II – Cadrul instituțional

TITLUL III – Componentele sistemului integrat de cadastru și

de carte funciară

TITLUL IV – Deschiderea cărților funciare și înregistrarea în

sistemul integrat

TITLUL V – Procedura de recepție și de înscriere ulterioară

deschiderii cărții funciare

TITLUL VI - Răspundere și sancțiuni

TITLUL VII – Dispoziții finale și tranzitorii

TITLUL I este dedicat prevederilor cu caracter general, care vor

reflecta cadrul legal de bază al existenței și funcționării sistemului

integrat de cadastru și de carte funciară în România, reprezentând

materializarea unui serviciu public de importanță națională –

organizarea, funcţionarea şi administrarea în condiții optime a unei

4

baze tehnico-juridice complexe de date referitoare la teritoriul

României, respectiv totalitatea suprafețelor imobilelor și ale

construcțiilor, precum și la titularii de drepturi reale asupra

imobilelor.

Se vor reitera obiectivele sistemului integrat de cadastru și de carte

funciară, punându-se accent pe cele trei mari funcții deținute de

acesta: tehnică, juridică și, respectiv, economică.

Ca element de noutate, proiectul de lege cuprinde un capitol separat

dedicat definițiilor unor termeni tehnico-juridici care sunt utilizați

în prezent în domeniul cadastrului și al cărții funciare. Motivația

introducerii unui astfel de capitol este multiplă. În primul rând, se

impune clarificarea sensului unor termeni utilizați în limbajul

cotidian, care însă dobândesc un anume înțeles în contextul special

al activității de cadastru și de carte funciară. În al doilea rând, este

nevoie de o sincronizare a termenilor tehnici respectivi în situația în

care există un polisemantism al acestora (care ar putea avea sensuri

şi interpretări multiple). Nu în ultimul rând, este necesară

eliminarea confuziilor terminologice care pot influența negativ

înțelegerea sensului real al unor importanți termeni din activitatea

de cadastru și de carte funciară și care pot conduce la practici

neuniforme și cu efect dăunător asupra performanței sistemului

integrat de cadastru și de carte funciară. Practica definirii în textele

de lege a unor termeni și expresii nu reprezintă o noutate absolută,

aceasta regăsindu-se din ce în ce mai des din cauza creșterii

complexității reglementării și a nevoii de distingere între sensul

unor termeni ce pot fi utilizați în limbajul cotidian, ca și în

cuprinsul mai multor acte normative cu sensuri diferite.

Au fost definite astfel noţiuni esenţiale precum sistemul integrat de

cadastru şi de carte funciară, cartea funciară, cadastrul,

înregistrarea, înscrierea, documentaţia cadastrală, înregistrarea

sistematică, lucrările sistematice şi documentele tehnice ale

cadastrului, înregistrarea sporadică, extrasul de carte funciară,

deschiderea cărţii funciare şi prima înregistrare.

În primul rând, faţă de lipsa unei definiţii în reglementarea

anterioară, a apărut ca necesară definirea noţiunii de „sistem

integrat de cadastru şi de carte funciară”, ca domeniu de

reglementare a legii, plecând de la componentele sale şi, de

asemenea, având în vedere scopul şi funcţiile sale.

Proiectul de lege defineşte astfel „sistemul integrat de cadastru şi

de carte funciară” ca fiind sistemul de importanţă naţională, unitar

şi obligatoriu de evidenţă tehnică şi juridică, bazată pe informaţii

grafice şi textuale, a imobilelor la nivel naţional.

O importanţă specială o reprezintă şi definirea noţiunilor de

5

„înscriere” şi, respectiv, de „înregistrare”. Dacă în ce priveşte

noţiunea de „înscriere”, proiectul de lege defineşte termenul în

strânsă legătură cu procedura de carte funciară, cu referire strictă la

tipurile de înscriere prevăzute de Codul civil, noţiunea de

„înregistrarea”, este definită ca operaţiunea de consemnare în

evidenţele sistemului integrat de cadastru şi de carte funciară a

diferitelor cereri şi/sau operaţiuni, fiind avute în vedere în acest caz

atât operaţiunile de cadastru, cât şi cele de carte funciară.

Totodată, faţă de importanţa noţiunii de „primă înregistrare”,

aceasta fiind strâns legată de efectul constitutiv al înscrierilor în

cartea funciară prevăzut de Codul civil, proiectul de lege defineşte

noţiunea de „primă înregistrare” ca operaţiunea de recepţie a

documentaţiei cadastrale specifice şi de deschidere a cărţii funciare

pentru fiecare imobil, în cadrul înregistrării sistematice. Proiectul de

lege leagă astfel trecerea la efectul constitutiv de prima înregistrare

a imobilelor, urmând ca aceasta să opereze după finalizarea

lucrărilor sistematice la nivelul unităţii administrativ-teritoriale, de

la data efectuării înscrierii ulterioare ordinului directorului general

al autorităţii naţionale competente prin care se constată finalizarea

lucrărilor sistematice.

TITLUL II prezintă atributele instituționale ale serviciului public

național pe care sistemul integrat de cadastru și de carte funciară îl

prestează, identificând, în principal, autoritatea publică în sarcina

căreia sunt stabilite administrarea și operarea sistemului integrat de

cadastru și carte funciară, precum și relațiile instituționale pe care

această autoritate le are și dezvoltă cu alți participanți (externi) ai

acestui sistem, precum: celelalte autorități publice; notarii;

executorii judecătorești, persoanele autorizate (experții cadastrali)

etc.

Cadrul instituțional din domeniul sistemului integrat de cadastru și

de carte funciară comportă păstrarea și dezvoltarea structurii unitare

a celor două componente principale ale acestuia cadastrul și,

respectiv, cartea funciară, conform modelului implementat de

majoritatea sistemelor similare din alte state, precum și opiniei

majoritară a celor intervievați în acest sens, care recomandă cu tărie

păstrarea sistemului unificat de cadastru și carte funciară, organizat

sub auspiciile unei singure autorități de interes public național.

Acest titlu este împărțit în mai multe capitole care reglementează

diferite aspecte ale vieții instituționale ce urmează o succesiune

logică, după cum urmează:

Capitolul I reglementează funcțiile și atribuțiile autorității

naționale, structura centrală și finanțarea.

Capitolul II reglementează structurile aflate în cadrul și în

subordinea autorității naționale, respectiv oficiile teritoriale și

Centrul de Pregătire Profesională;

6

Capitolul III cuprinde prevederi referitoare la personalul de

specialitate din cadrul autorității naționale, iar

Capitolul IV se ocupă de relațiile instituționale de colaborare.

- Proiectul de lege propune organizarea autorității naționale

autorităţii naţionale competente, ca autoritate administrativă

autonomă, cu personalitate juridică, în coordonarea Ministerului

Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, condusă de un

consiliu de administraţie al cărui Preşedinte este directorul general

al autorităţii naţionale competente. Membrii consiliului de

administraţie şi directorul general beneficiază de stabilitate în

funcţie şi deţin prerogative detaliate menite să asigure

implementarea direcţiilor principale de activitate şi de dezvoltare, a

strategiilor şi proiectelor autorităţii naţionale competente şi ale

instituţiilor subordonate.

Finanţarea autorităţii naţionale competente este asigurată din

venituri proprii şi subvenţii de la bugetul de stat.

Veniturile proprii ale autorităţii naţionale competente vor fi utilizate

în principal pentru finanţarea Programului național de cadastru şi

carte funciară, astfel încât să se asigure stabilitatea și capacitatea

instituțională de implementare a Programului naţional, iar subvenţia

de la bugetul de stat în scopul finanţării cheltuielilor de personal,

altele decât cele aferente Programului naţional de cadastru şi carte

funciară, pentru cheltuielile curente şi de capital ale autorităţii

naţionale competente şi ale unităţilor subordonate, precum şi pentru

cheltuielile aferente proiectelor finanţate din fonduri externe

rambursabile şi nerambursabile.

Proiectul de lege propune ca directorul general al autorităţii

naţionale competente să fie ordonator secundar de credite.

Avantajele organizării sub forma autorității administrative

autonome, în coordonarea Ministerului Dezvoltării Regionale şi

Administraţiei Publice se vor reflecta atât pe plan decizional, cât și

pe plan financiar-bugetar, întrucât autoritatea națională va fi în

măsură să gestioneze eficient fondurile pe care le va aloca în

vederea finalizării lucrărilor sistematice de cadastru şi să utilizeze

cu eficienţă subvenţiile de la bugetul de stat pentru asigurarea

bunei funcţionări.

În ceea ce priveşte organizarea pe plan decizional, proiectul de lege

propune un mandat de 6 ani pentru cei 9 membri ai consiliului de

administraţie, alături de directorul general conducerea autorităţii

naţionale competente.

În vederea respectării criteriilor de guvernanţă corporativă şi a

7

asigurării unor criterii de performanţă profesională, proiectul de

lege prevede obligativitatea numirii membrilor consiliului de

administraţie pe criterii de competenţă profesională şi propune

reglementarea cazurilor de încetare ori de revocare a mandatului

acestora.

Proiectul de lege întăreşte rolul consiliului de administraţie, ca

organ decizional şi propune reglementarea atribuţiilor principale

ale acestuia, precum şi a obligativităţii actelor emise în exercitarea

atribuţiilor pentru organul executiv al autorităţii naţionale

competente. Astfel, prin proiectul de lege se realizează o delimitare

mai clară a organului decizional reprezentat de consiliul de

administraţie faţă de organul executiv al autorităţii naţionale

competente, reprezentat de către directorul general.

Din perspectiva obligaţiilor de raportare şi în vederea asigurării

transparenţei instituţionale şi a verificării competenţelor

profesionale, proiectul de lege stabileşte în sarcina consiliului de

administraţie obligaţia întocmirii unui raport anual de activitate

detaliat, precum şi a unui raport financiar privind veniturile şi

cheltuielile din anul bugetar precedent, care identifică modul în

care activităţile şi rezultatele financiare ale autorităţii naţionale

competente au respectat bugetul anual de venituri şi cheltuieli

aprobat, precum şi prevederile Programului naţional de cadastru şi

carte funciară.

Având în vedere caracterul de ordonator secundar de credite

bugetare al conducătorului autorității naționale, se impune ca

oficiile teritoriale şi celelalte instituţii subordonate de la nivel

județean să dețină, prin conducătorul acestora, calitatea de

ordonator terțiar de credite bugetare.

Este necesar a se reconfirma caracterul instituțional unitar al

activității de cadastru și publicitate imobiliară în ceea ce privește

efectuarea, verificarea și recepționarea lucrărilor de cadastru atât la

nivel urban, cât și rural, pentru evitarea scăderii sau rămânerii

insuficiente a volumului de resurse necesare pentru lucrările în

mediul rural.

Sub aspectul pregătirii profesionale, a specializării şi a

independenţei decizionale a personalului de specialitate din cadrul

autorităţii naţionale competente şi a structurilor subordonate şi în

vederea asigurării unor standarde de calitate în realizarea

serviciilor de cadastru şi de carte funciară, este necesară înfiinţarea

unui Centru de pregătire profesională care asigure atât servicii de

formare profesională continuă, cât şi servicii de pregătire iniţială a

personalului de specialitate, precum şi adoptarea unui statut

profesional aplicabil întregului personal de specialitate care să

8

reglementeze drepturile, obligaţiile şi răspunderea personalului de

specialitate, în aplicarea dispoziţiilor legale.

Totodată, faţă de acest deziderat, proiectul de lege propune ca

personalul de specialitate să fie angajat pe bază de contract

individual de muncă, în urma unui concurs sau examen organizat

în condiţiile legii. De asemenea, în vederea asigurării transparenţei

instituţionale, proiectul de lege reglementează condiţiile care

trebuie îndeplinite pentru ocuparea funcţiei de registrator, precum

şi incompatibilităţile aplicabile personalului de specialitate. Sub

aspectul independenţei decizionale necesare în vederea realizării

serviciilor de cadastru şi de carte funciară, proiectul de lege

propune consacrarea independenţei decizionale a registratorului în

raport cu încheierea emisă, respectiv a independenţei consilierului

de cadastru cu privire la recepţia documentaţiei cadastrale.

TITLUL III are drept scop descrierea celor două componente

integrate și inseparabile ale activității de publicitate imobiliară,

respectiv cadastrul reglementat în Capitolul I și cartea funciară,

reglementată în Capitolul II, care descrie părţile şi cuprinsul cărţii

funciare. Se menţine structura actuală a cărţii funciare, cu

precizarea că, având în vedere unele probleme ivite în practică,

noua reglementare va cuprinde şi unele precizări suplimentare

privind cuprinsul cărţii funciare. De asemenea, în cadrul acestui

titlu se reglementează aspectele privind administrarea şi

consultarea bazei de date, luând în considerare necesitatea de a

avea un sistem informatizat modern şi performant de evidenţă şi

prelucrare automată a datelor, care să asigure în timp util

înregistrarea şi exactitatea datelor, precum şi consultarea situaţiei

cadastral juridice a unui imobil.

În ceea ce priveşte consultarea cărţilor funciare, noile texte

clarifică aspectele semnalate în practică, legate de interpretarea şi

aplicarea art. 883 C.civ. în raport cu Legea nr. 667/2011 privind

prelucrarea datelor cu caracter personal.

TITLUL IV Deschiderea cărților funciare și înregistrarea în

sistemul integrat Deschiderea cărților funciare pentru toate imobilele aflate pe

teritoriul României reprezintă premisa esențială pentru constituirea

și funcționarea adecvată a sistemului integrat de cadastru și de

carte funciară.

Articolul 56 din Legea 71/2011 pentru punerea în aplicare a Codul

Civil conferă caracter constitutiv înscrierilor în cartea funciară

numai după finalizarea lucrărilor de cadastru pentru fiecare unitate

administrativ-teritorială și deschiderea, la cerere sau din oficiu, a

cărților funciare pentru imobilele din respectiva unitate

administrativ-teritorială.

9

Experiența dată de aplicarea Legii nr. 7/1996 arată că înregistrarea

sporadică a imobilelor nu este suficientă pentru a crea un sistem

funcțional în care aplicarea principiilor prevăzute de Codul Civil să

aibă acoperire în realitate. Legea în versiunea actuală nu cuprinde o

reglementare coerentă a etapelor lucrărilor sistematice de cadastru

si de carte funciară. Evitarea diverselor practici şi blocaje

administrative care pot apărea în cadrul lucrărilor de înregistrare

sistematică se poate realiza prin gruparea normelor juridice care

reglementează lucrările sistematice de cadastru în cadrul unui

capitol separat.

Proiectul de lege propune, în Capitolul 1, având în vedere și

experiența pozitivă dobândită în cadrul lucrărilor efectuate până

acum, o sistematizare a reglementărilor până la nivel de

subsecțiune, astfel încât, descrierea logică a fiecărei etape şi

reliefarea clară a soluţiilor practice să permită ca procesul de

înregistrare sistematică a imobilelor să se desfăşoare cât mai

eficient şi rapid, în scopul constituirii sistemului integrat de

cadastru și de carte funciară. Importanța înregistrării sistematice

este reliefată de amploarea reformei în această materie, noua lege

dedicând acesteia o reglementare mult mai întinsă care să acopere

toate aspectele esențiale pe parcursului derulării înregistrării

sistematice. Actorii implicați în acest proces își vor cunoaște mult

mai în detaliu competenţele, atribuţiile şi obligațiile ce le revin, iar

în ceea ce îi privește pe titularii drepturilor reale asupra imobilelor

supuse înregistrării sistematice, legea prevede măsuri de informare

corespunzătoare a acestora, atât înainte de începerea lucrărilor, cât

mai ales pe perioada afișării documentelor tehnice ale cadastrului.

Secțiunea 1 reglementează principiile înregistrării sistematice,

precum și Programul Național de Cadastru și de Carte Funciară

instituit cu observarea directă a principiilor înregistrării

sistematice.

Secțiunea 2 se referă la începerea și la efectuarea lucrărilor

sistematice, reglementând aspecte privind contractarea lucrărilor

sistematice, rolul și implicarea autorităților publice, informarea

prealabilă cu privire la începerea lucrărilor, etapele parcurse în

cadrul înregistrării sistematice, întocmirea și la recepția

documentelor tehnice ale cadastrului.

Secțiunea 3 cuprinde reglementări referitoare la publicitatea

documentelor tehnice ale cadastrului și la rectificarea acestora. În

viziunea legii, publicitatea efectivă a documentelor tehnice ale

cadastrului este instrumentul eficace în vederea realizării

controlului calității informațiilor prezentate în documentele tehnice

ale cadastrului. Legea propune un mecanism de publicitate de

natură să atingă acest scop și, de asemenea, consideră că la nivel

10

local trebuie să existe un sprijin efectiv din partea autorităților,

atunci când persoanele interesate intenționează să formuleze cereri

de rectificare a acestor documente.

Secțiunea 4 reglementează prima înregistrare în sistemul integrat,

respectiv intabularea drepturilor reale, notarea posesiei și

intabularea ulterioară a dreptului real și închiderea vechilor

evidențe.

Cu titlu de noutate, legea propune rezolvarea temporară a unor

situații excepționale întâlnite în practică, respectiv situația

deficitului în tarla în zonele care au făcut obiectul legilor fondului

funciar, precum și reglementarea efectelor juridice ale posesiei

notate în cartea funciară.

Totodată ca elemente de noutate, în vederea flexibilizării

procesului, proiectul de lege prevede:

respectarea principiului realității, astfel că se vor înregistra

și construcțiile pentru care nu există documente justificative și se

vor menționa destinațiile și categoriile de folosință identificate la

fața locului, fără însă a se aduce atingere prevederilor din legile

speciale care nu au fost observate la momentul edificării, respectiv,

schimbării destinației sau categoriei de folosință;

accelerarea procedurii succesorale notariale în scopul

identificării rapide a moștenitorilor persoanelor decedate și a

reprezentării corecte a proprietarilor imobilelor;

întărirea certitudinii legislative prin stabilirea cu exactitate a

momentului de trecere la efectul constitutiv al înscrierilor în

cărților funciare;

Rectificarea documentelor tehnice este mult mai clar reglementată,

prevăzându-se expres că această procedura este una

necontencioasă, neimplicând existența unei pretenții față de o

anumită persoană.

Obligația de a constitui sistemul integrat revine autorității

naționale prin intermediul Programului Național de Cadastru și de

Carte Funciară. În vederea îndeplinirii acestei obligații, sprijinul

altor autorități, în special cel provenit din partea autorităților

administrației publice locale, prezintă importanță fără însă ca legea

să permită ca acest sprijin să fie unul determinant pentru

implementarea Programului Național de Cadastru și de Carte

Funciară.

Înregistrarea sporadică a imobilelor rămâne în sfera de

reglementare a acestui titlu constituind Capitolul 2, dată fiind

perioada medie spre lungă a implementării Programului Național

de Cadastru și Carte Funciară, ca un instrument la îndemâna

persoanelor interesate pentru a înregistra un imobil în sistemul

11

integrat. Cu titlu de noutate este introdusă o procedură detaliată de

notare a posesiei în cadrul înregistrării sporadice, procedură aptă să

confere garanții terțelor persoane care ar putea fi vătămate prin

efectuarea unei astfel de notări. Sfera persoanelor interesate să

solicite notarea posesiei a fost delimitată, ceea ce reprezintă un

progres față de reglementarea actuală.

Ultimul capitol al acestui titlu cuprinde o serie de dispoziții

particulare cu privire la înregistrarea imobilelor din domeniul

public sau privat al statului sau al unităților administrative-

teritoriale și la înscrierea drepturilor reale ce poartă asupra

acestora.

TITLUL V

Procedura de recepție și de înscriere ulterioară deschiderii

cărții funciare

TITLUL V cuprinde prevederi aplicabile după deschiderea cărților

funciare potrivit dispozițiilor din titlul anterior.

În cadrul primului capitol denumit Dispoziții procedurale comune

sunt reunite normele care constituie dreptul comun în ceea ce

priveşte procedura de recepţie a documentaţiei cadastrale şi de

înscriere în cartea funciară. Acest capitol cuprinde 4 secţiuni, dat

fiind caracterul complex al procedurilor de recepţie a

documentaţiei cadastrale şi de înscriere în cartea funciară.

Secţiunea 1 reglementează cererea de recepţie şi/sau înscriere în

cartea funciară şi cuprinde dispoziţii privind persoanele care pot

formula cererea şi cazurile de înscriere la sesizarea altor organe ori

din oficiu, conţinutul cererii şi documentele însoţitoare, cu

precizarea că aceasta nu poate fi modificată sau completată cu noi

capete de cerere. În schimb, este posibilă completarea

documentaţiei care stă la baza cererii, pe baza referatului emis de

registrator. Ca aspect de noutate, faţă de problema înregistrării

drepturilor dobândite în temeiul unui fapt juridic de care legea

leagă un asemenea efect şi faţă de diversitatea normelor cuprinse în

diferite legi care prevăd transmisiunea dreptului în temeiul legii,

cum ar fi transmisiunea dreptului de concesiune prevăzut de Legea

nr. 50/1991 ori a dreptului de proprietate asupra construcţiilor

aflate în proprietatea statului, reglementat de dispoziţiile Legii nr.

85/2003, proiectul de lege propune introducerea unei norme de

principiu care să reglementeze înregistrarea drepturilor dobândite

în acest mod. În acest sens, se propune ca, în aceste cazuri,

înscrierea în cartea funciară să se realizeze pe baza unei

declaraţii/acte autentice notariale a titularului prin care acesta

declară/îşi exercită dreptul de opţiune sau cere să se înregistreze

dreptul său, a unui act administrativ în cazul autorităţilor şi

instituţiilor publice, afară de cazul în care legea prevede o anumită

12

procedură specială.

Secţiunea a 2-a reglementează procedura de soluţionare a cererii

de recepţie şi/sau înscriere în cartea funciară şi încheierea de carte

funciară. În cadrul acestei secţiuni urmează a fi detaliată procedura

de soluţionare a cererii, cu referire la condiţiile în care se poate

dispune admiterea cererii ori cazurile de respingere.

Un aspect de noutate vizează verificările ce urmează a fi realizate

de registrator la soluţionarea cererii de recepţie şi/sau înscriere în

cartea funciară, în sensul clarificării tipului de verificări ce

urmează a fi efectuate de registrator, precum şi a departajării faţă

de obligaţiile de verificare a condiţiilor de fond stabilite prin lege

în sarcina altor autorităţi competente. Astfel, proiectul de lege

propune ca verificările pe care registratorul le efectuează cu ocazia

soluţionării cererii să aibă în vedere doar condiţiile de formă ale

actelor analizate, această verificare fiind în concordanţă cu

atribuţiile registratorului decurgând din particularităţile procedurii

de înscriere în cartea funciară. Registratorul urmează să verifice

dacă acele condiţii speciale în vederea înscrierii în cartea funciară

sunt îndeplinite, cum ar fi spre exemplu dacă actele sunt încheiate

în forma prevăzută de lege ori emise de organele abilitate, iar nu

condiţiile de fond ale actelor supuse înregistrării. În ce priveşte

condiţiile de fond, acestea urmează a fi verificate de către

autoritatea competentă abilitată potrivit legii cu prerogative

speciale în acest sens.

De asemenea, se va preciza caracterul necontencios al procedurii

de soluţionare a cererii, sub sancţiunea respingerii acesteia în

condiţiile în care există un conflict de drepturi.

În cadrul reglementării căilor de atac împotriva încheierii de carte

funciară, sunt avute în vedere procedura de reexaminare a

încheierii de carte funciară, posibilitatea completării dosarului cu

documente noi, cu precizarea expresă a obligativităţii parcurgerii

procedurii prealabile de reexaminare înainte de introducerea

litigiului la instanţa de judecată, plângerea de carte funciară,

precum şi lipsa calităţii procesuale pasive a oficiilor teritoriale în

cauzele având ca obiect plângerea împotriva încheierii de carte

funciară.

Secţiunea a 3-a este dedicată aspectelor ce ţin de rectificarea

înscrierilor în cartea funciară, dispoziţiile legale urmând a fi emise

în aplicarea dispoziţiilor din Codul Civil.

Secţiunea a 4-a cuprinde dispoziţii privind extrasul de carte

funciară, urmând a fi detaliate noţiunea de extras de carte funciară,

tipurile de extrase şi efectele produse.

13

Capitolul 2 reunește dispoziții particulare privind recepţia

documentaţiei cadastrale şi înscrierea în cartea funciară, acestea

fiind structurate în 6 secţiuni.

Secţiunea 1 conţine dispoziţii privind procedura de înregistrare în

cazul exproprierilor, urmând a fi reglementate obligaţia furnizării

documentelor şi actele pe baza cărora se efectuează înscrierea în

cartea funciară.

Secţiunea a 2-a reglementează dispoziţii particulare privind

ipoteca imobiliară, de interes fiind dispozițiile privind circulația

acesteia, atât pe cale principală, cât și pe cale accesorie.

Secţiunea a 3-a cuprinde dispoziţii particulare privind înscrierea

anumitor categorii de imobile, fiind avute în vedere în special

aspecte ce ţin de înregistrarea construcţiilor.

Alte aspecte din cadrul acestui capitol cuprinse în următoarele

Secţiuni privesc completarea şi reconstituirea cărţilor funciare,

înregistrarea limitelor unităților-administrativ teritoriale,

rectificarea, contestarea și modificarea acestora, precum şi ținerea

registrului electronic al nomenclaturilor stradale.

TITLUL VI Răspundere și sancțiuni

TITLUL VI constituie sediul materiei pentru dispozițiile instituind

răspunderea și, respectiv, sancțiunile aplicabile pentru încălcarea

regulilor juridice referitoare la administrarea și funcționarea

sistemului integrat de cadastru și de carte funciară. Acest titlu este

structurat în două capitole, respectiv Capitolul I dedicat

dispoziţiilor cu caracter general şi Capitolul II cuprinzând

dispoziţii speciale privind răspunderea în cadrul înregistrării

sistematice.

În cadrul Capitolului I, se propune reglementarea cu caracter

general a cazurilor şi condiţiilor de răspundere a personalului de

specialitate din cadrul autorităţii naţionale competente, precum şi a

persoanelor fizice şi juridice care desfăşoară activităţi ce intră în

sfera de competenţă a autorităţii naţionale competente.

Se propune reglementarea cu caracter de principiu a răspunderii

statului pentru activitatea de cadastru și publicitate imobiliară,

sfera acestei răspunderi, limitele răspunderii și excepțiile, împreună

cu determinarea regimului răspunderii autorității naționale și a

personalului acestuia.

Cu titlu de noutate, faţă de dispoziţiile art. 915 C. civ. care

reglementează răspunderea civilă pentru faptele săvârşite în

păstrarea şi administrarea cărţii funciare, se propune o detaliere a

cazurilor în care răspunderea civilă poate fi angajată, fiind

circumstanţiată în raport cu înscrierile inexacte în cartea funciară,

precum şi în raport cu orice alte nereguli în ţinerea cărţii funciare,

14

în măsura în care, din cauza acestor nereguli, titularul dreptului a

suferit un prejudiciu constând în pierderea, diminuarea, grevarea

dreptului ori în pierderea rangului în favoarea unui terţ sau a

efectului de opozabilitate faţă de terţi. Răspunderea este subsidiară

şi nu poate fi angajată decât dacă prejudiciul nu a putut fi înlăturat

prin exercitarea acţiunilor şi căilor de atac prevăzute de lege. Cu

toate acestea, se propune ca personalul de specialitate să nu

răspundă în cazul în care acesta a respectat dispoziţiile legale,

regulamentele, normele, metodologiile, procedurile de lucru

aplicabile sistemului integrat, urmând ca în acest caz să se angajeze

doar răspunderea oficiului teritorial. Această soluţie realizează un

echilibru între drepturile persoanelor prejudiciate printr-o faptă

prevăzută de lege, cum este cea de ţinere defectuoasă a cărţii

funciare, şi exercitarea atribuţiilor de către personalul de

specialitate în limitele stabilite de lege. În acest caz, răspunderea

va fi a statului, prin autoritatea competentă, respectiv oficiile

teritoriale.

Un aspect de vădită noutate este reprezentat de dispoziţiile privind

răspunderea în cadrul înregistrării sistematice cuprinse în Capitolul

II.

Acest capitol propune stabilirea criteriilor de demarcație între

răspunderea personalului de specialitate, respectiv a autorităţii

naţionale competente şi răspunderea celorlalţi participanţi la

activitatea de înregistrare sistematică. Astfel, răspunderea pentru

corectitudinea întocmirii documentelor tehnice ale cadastrului,

stabilirea amplasamentelor, precum şi identificarea limitelor

imobilelor va reveni persoanei autorizate, urmând ca deţinătorii de

imobile, precum şi emitenţii înscrisurilor puse la dispoziţia

persoanei autorizate să răspundă pentru legalitatea, autenticitatea şi

exactitatea datelor cuprinse în acestea, în condiţiile legii.

Totodată, se statuează, cu titlu de principiu, răspunderea statului

pentru prima înregistrare a imobilelor în sistemul integrat, însă

doar dacă prejudiciul nu a putut fi înlăturat, în tot sau în parte, prin

exercitarea acţiunilor şi căilor de atac prevăzute de lege.

În ce priveşte răspunderea civilă a personalului de specialitate în

cadrul primei înregistrări, se propune exonerarea de răspundere, cu

excepţia cazurilor în care se constată săvârşirea unor fapte grave,

precum fapte de corupţie, fraudă, fals în înscrisuri, care, potrivit

legii penale, constituie infracţiuni. Această soluţie se justifică în

raport cu specificul realizării înregistrării sistematice şi a înlocuirii

controlului de calitate realizat de personalul de specialitate în

cadrul înregistrării sporadice cu informarea prealabilă şi

publicitatea documentelor tehnice ale cadastrului realizate în cadrul

înregistrării sistematice.

Se reglementează, totodată, cu caracter de noutate, şi cazurile de

răspundere contravenţională a participanţilor la procesul de

15

înregistrare sistematică, fiind avute în vedere atât faptele

autorităţilor şi instituţiilor publice centrale şi locale, cât şi cele ale

persoanei autorizate sau a deţinătorilor de imobile.

TITLUL VII Dispoziții finale și tranzitorii

TITLUL VII este dedicat reglementării aspectelor tranzitorii și

finale legate de intrarea în vigoare a legii, fiind structurat în două

capitole, respectiv Capitolul 1 privind Dispoziţiile finale şi

Capitolul 2 privind Dispoziţiile tranzitorii.

Capitolul de dispoziții finale urmează a reglementa modificarea

și/sau abrogarea unor prevederi din alte acte normative incidente,

cu impact asupra activității sistemului integrat de cadastru și de

carte funciară.

După cum sugerează şi titlul, se propune continuarea utilizării

vechilor evidențe de publicitate imobiliară pentru scopuri

informative și pentru efectuarea operațiunilor de notare, în

condițiile prevăzute de lege, până la data finalizării lucrărilor de

înregistrare sistematică aferente fiecărei unități administrativ-

teritoriale în parte. Pentru efectuarea operațiunilor de intabulare

sau înscriere provizorie, urmează a se proceda inițial, în mod

obligatoriu, la efectuarea înregistrării sporadice a imobilului în

sistemul integrat.

Totodată se reglementează aspecte precum aplicarea în timp a

prevederilor din acte normative succesive la situațiile juridice

născute sub imperiul prevederilor legale anterioare, inclusiv în

raport cu Legea nr.7/1996.

3. Alte informaţii Nu este cazul

Secţiunea a 3-a

IMPACTUL SOCIOECONOMIC AL PROIECTULUI DE ACT NORMATIV

1. Impactul

macroeconomic

Proiectul va avea impact macroeconomic pozitiv.

1^1. Impactul asupra

mediului concurenţial şi

domeniului ajutoarelor de

stat

Nu este cazul

2. Impactul asupra

mediului de afaceri

Proiectul va avea impact pozitiv asupra mediului de afaceri

3. Impactul social

4. Impactul asupra

mediului

Nu este cazul

5. Alte informaţii Nu este cazul

16

Secţiunea a 4-a

IMPACTUL FINANCIAR ASUPRA BUGETULUI GENERAL CONSOLIDAT, ATÂT

PE TERMEN SCURT, PENTRU ANUL CURENT, CÂT ŞI PE TERMEN LUNG (PE 5

ANI)

Proiectul nu se referă la acest subiect

Indicatori Anul curent Următorii 4 ani Media pe 5 ani

1 2 3 4 5 6 7

1. Modificări ale

veniturilor bugetare,

plus/minus din care:

a) buget de stat,

b) bugete locale,

(i) impozit pe profit

c) bugetul asigurărilor

sociale de stat

Nu este cazul

2. Modificări ale

cheltuielilor bugetare

Nu este cazul

3. Impact financiar,

plus/minus, din care:

a) buget de stat

b) bugete locale

Nu este cazul

4. Propuneri pentru

acoperirea creşterii

bugetare

Nu este cazul

5. Propuneri pentru a

compensa reducerea

veniturilor bugetare

Nu este cazul

6. Calcule detaliate privind

fundamentarea modificării

veniturilor şi/sau

cheltuielilor bugetare

Nu este cazul

7. Alte informaţii Nu este cazul

Secţiunea a 5-a

Efectele proiectului de act normativ asupra legislaţiei în vigoare

1. Măsuri normative

necesare pentru aplicarea

prevederilor proiectului de

act normativ:

a) acte normative în

vigoare ce vor fi

modificate sau abrogate, ca

urmare a intrării în vigoare

a proiectului de act

normativ;

b) acte normative ce

Acte normative ce urmează a fi abrogate:

o Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr.7/1996.

17

urmează a fi elaborate în

vederea implementării

noilor dispoziţii.

11. Compatibilitatea

proiectului de act normativ

cu legislația în domeniul

achizițiilor publice

Nu este cazul

2. Conformitatea

proiectului de act normativ

cu legislaţia comunitară în

cazul proiectelor ce

transpun prevederi

comunitare

Nu este cazul

3. Măsuri normative

necesare aplicării directe a

actelor normative

comunitare

Nu este cazul

4. Hotărâri ale Curţii de

Justiţie a Uniunii Europene

Nu este cazul

5. Alte acte normative

şi/sau documente

internaţionale din care

decurg angajamente

Nu este cazul

6. Alte informaţii Nu este cazul

Secţiunea a 6-a

Consultările efectuate în vederea elaborării proiectului de act normativ

1. Informaţii privind

procesul de consultare cu

organizaţii

neguvernamentale,

institute de cercetare şi alte

organisme implicate

Proiectul de lege a fost elaborat cu sprijinul Băncii Mondiale,

parte din proiectul de Servicii de consultanţă imobiliară –

Fundament al politicilor naţionale şi ale UE („proiectul Banca

mondială”), sub egida Programului de Asistență Operațională

Tehnică al Uniunii Europene, Instrumente Structurale 2007-2013

ce are drept obiectiv înlesnirea implementării în România a

politicilor și proiectelor naționale de investiții în infrastructură.

La elaborarea Proiectului de lege, au fost avute în vedere şi

analizate observaţiile şi propunerile de modificare formulate de

uniunile profesionale şi de ministerele şi autorităţile publice

interesate, fiind rezultatul unor studii, analize şi consultări

multiple.

2. Fundamentarea alegerii

organizaţiilor cu care a

avut loc consultarea,

precum şi a modului în

Nu este cazul

18

care activitatea acestor

organizaţii este legată de

proiectul actului normativ

3. Consultările organizate

cu autorităţile

administraţiei publice

locale, în situaţia în care

proiectul de act normativ

are ca obiect activităţi ale

acestor autorităţi, în

condiţiile Hotărârii

Guvernului nr.521/2005

privind procedura de

consultare a structurilor

asociative ale autorităţilor

administraţiei publice

locale la elaborarea

proiectelor de acte

normative

Nu sunt necesare.

4. Consultările desfăşurate

în cadrul consiliilor

interministeriale, în

conformitate cu

prevederile Hotărârii

Guvernului nr.750/2005

privind constituirea

consiliilor interministeriale

permanente

Nu este cazul

5. Informaţii privind

avizarea de către:

a) Consiliul Legislativ

b) Consiliul Suprem de

Apărare a Ţării

c) Consiliul Economic şi

Social

d) Consiliul Concurenţei

e) Curtea de Conturi

Proiectul de act normativ va fi supus avizării Consiliului

Legislativ

6. Alte informaţii Nu este cazul

Secţiunea a 7-a

Activităţi de informare publică privind elaborarea şi implementarea proiectului de act

normativ

1. Informarea societăţii

civile cu privire la

necesitatea elaborării

proiectului de act normativ

19

2. Informarea societăţii

civile cu privire la

eventualul impact asupra

mediului în urma

implementării proiectului

de act normativ, precum şi

efectele asupra sănătăţii şi

securităţii cetăţenilor sau

diversităţii biologice

Nu este cazul

3. Alte informaţii Nu este cazul

Secţiunea a 8-a

Măsuri de implementare

1. Măsurile de punere în

aplicare a proiectului de

act normativ de către

autorităţile administraţiei

publice centrale şi/sau

locale – înfiinţarea unor

noi organisme sau

extinderea competenţelor

instituţiilor existente

Nu se înfiinţează noi organisme sau instituţii.

2. Alte informaţii Nu este cazul

20

În considerarea celor prezentate, s-a elaborat prezentul proiect de Lege a cadastrului și a cărții

funciare, care, în forma prezentată, a fost avizat de Consiliul Legislativ şi de ministerele

interesate şi pe care îl supunem spre aprobare.

Viceprim ministru

Ministrul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice

VASILE DÎNCU

Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară

Director General

RADU CODRUȚ ȘTEFĂNESCU

Avizăm favorabil:

Secretarul General al Guvernului

SORIN SERGIU CHELMU

Ministrul Afacerilor Interne

PETRE TOBĂ

Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale

ACHIM IRIMESCU

Ministrul Fondurilor Europene

CRISTIAN GHINEA

Ministrul Transporturilor

DAN MARIAN COSTESCU

Ministrul Finanţelor Publice

ANCA DANA DRAGU

Ministrul Afacerilor Externe

LAZĂR COMĂNESCU

Ministrul Muncii, Familiei, Protecției

Sociale și Persoanelor Vârstnice

DRAGOȘ NICOLAE PÎSLARU

Ministrul Justiţiei

RALUCA ALEXANDRA PRUNĂ