EXPLICAREA SEMNELOR DE PUNCTUAȚIE

1) Virgula a) Ca semn ortografic

Ex: „ Vedeau pe ici, pe colo câteva lucruri “

*În structura …………. , virgula este semn ortografic și are rolul de a indica folosirea unei structuri simetrice, adică marchează utilizarea unei locuțiuni adverbiale în cadrul căreia virgula realizează trecerea de la prima construcție la a doua, acestea formând împreună o structură cu sens unitar.

Ex: „ Cioc, cioc... “ „ Încet, încet“ „ Ușor, ușor “

*În structura …………. , virgula este semn ortografic și are rolul de a indica folosirea unei părți de vorbire compuse, adică marchează utilizarea unor cuvinte care se repetă și care sunt delimitate prin virgulă, dar care din punct de vedere morfologic constituie o singură structură.

b) Ca semn de punctuație

Ex: „ Stăpâne, zise atunci calul.... “

*În structura ..................., virgula este semn de punctuație și are rolul de a delimita o construcție incidentă de restul enunțului. Astfel, prin folosirea virgulei se marchează trecerea de la vorbirea directă la vorbitea indirectă, de la replica personajului la intervenția naratorului.

Ex: „ Corbule, adu-mi tu mie.... “

*În structura ..................., virgula este semn de punctuație și are rolul de a delimita un substantiv (un pronume) în cazul vocativ de restul enunțului. Astfel, prin folosirea virgulei se marchează introducerea unei adresări directe.

Ex: „ A venit fata aceea, Ioana, care..... “

*În structura .................., virgula este semn de punctuație și are rolul de a delimita un atribut substantival apozițional de restul enunțului. Astfel, prin folosirea virgulei se marchează introducerea unei explicații suplimentare a substantivului.......(fata).

Ex: „Tot e alb, pe câmp, pe dealuri, împregiur, în depărtare... “

*În structura ...................., virgula este semn de punctuație și are rolul de a delimita termenii unei enumerații. Astfel, prin folosirea virgulei se marchează utilizarea mai multor termeni în cadrul enumerației care prezintă....(peisajul peste care pune stăpânire iarna).

Ex: „ A cumpărat mai multe cărți, le-a ambalat frumos, apoi ni le-a oferit “

*În structura ...................., virgula este semn de punctuație și are rolul de a indica un raport de coordonare între două propoziții principale ( secundare de același fel). Astfel, prin folosirea virgulei se marchează stabilirea unui raport de coordonare prin virgulă (juxtapunere).

Ex: „ Deci, lucrurile nu stăteau chiar așa ……“

*În structura ...................., virgula este semn de punctuație și are rolul de a indica folosirea conjuncției coordonatoare conclusive deci ( așadar / locuțiunii conjuncționale prin urmare, în concluzie) . Astfel, prin folosirea virgulei se delimitează conjuncția coordonatoare conclusivă (locuțiunea coordonatoare conclusivă) de restul enunțului.

Ex: „ L-am strigat, dar nu mi-a răspuns“

*În structura ...................., virgula este semn de punctuație și are rolul de a indica un raport de coordonare adversativă . Astfel, prin folosirea virgulei se marchează utilizarea conjuncției coordonatoare adversative dar (iar, însă, ci), care delimitează cele două propoziții aflate în raport de coordonare.

Ex: „ Ai reușit să uiți ce a fost, deoarece nu te-a afectat prea tare.....“

*În structura ...................., virgula este semn de punctuație și are rolul de a indica folosirea conjuncției subordonatoare deoarece ( întrucât, fiindcă / locuțiunii conjuncționale pentru că) . Astfel, prin folosirea virgulei se delimitează o propoziție circumstanțială de cauză introdusă prin conjuncția subordonatoare deoarece ( întrucât, fiindcă / locuțiunea conjuncțională pentru că) de propoziția regentă.

Ex: „ Astfel, totul devenise foarte clar....“

*În structura ...................., virgula este semn de punctuație și are rolul de a indica folosirea adverbului de mod astfel. Prin folosirea virgulei se marchează introducerea unei explicații, izolând adverbul astfel de restul enunțului.

Ex: „ Sora mea pleacă azi la munte și eu, abia luni“

*În structura ...................., virgula este semn de punctuație și are rol de substituție. Astfel, prin folosirea virgulei se marchează elipsa predicatului plec pentru a se evita repetarea cuvântului și pentru a da coerență și cursivitate frazei.

2) Punctul

*În structura ........................, punctul este semn de punctuație și are rolul de a marca încheierea unei propoziții enunțiative, adică finalizarea unui enunț prin care se dă o informație.

*În structura .......................... punctul este semn ortografic și are rolul de a marca folosirea unei prescurtări, adică apariția unei abrevieri.

3) Semnul întrebării

*În structura .................., semnul întrebării este semn de punctuație și are rolul de a marca încheierea unei propoziții interogative, adică finalizarea unui enunț prin care se cere o informație.

*În structura ......................., semnul întrebării este semn de punctuație și are rolul de a marca încheierea unei interogații retorice, adică finalizarea unui enunț prin care se adresează o întrebare de la care nu se așteaptă răspuns (sau o întrebare adresată propriei persoane).

4) Semnul exclamării

*În structura ......................., semnul exclamării este semn de punctuație și are rolul de a marca încheierea unei propoziții exclamative, adică finalizarea unui enunț prin care se comunică o stare deosebită a naratorului /a personajului și anume......(surpriză, indignare, revoltă, mirare, tristețe, dezaprobare etc).

*În structura ......................, semnul exclamării este semn de punctuație și are rolul de a marca încheierea unei propoziții exclamative, adică finalizarea unui enunț prin care se comunică o poruncă (un îndemn, un ordin, o rugăminte etc).

*În structura ......................, semnul exclamării este semn de punctuație și are rolul de a marca introducerea unei interjecții, adică folosirea unui cuvânt care redă sunete din natură (o chemare, un îndemn).

5) Punctele de suspensie

*În structura...................., punctele de suspensie constituie semn de punctuație prin care se indică o anumită stare a eului liric/ a naratorului/ a personajului și anume tristețe (îndoială, ezitare, nesiguranță, dezamăgire, nemulțumire, reproș, revoltă, surprindere etc.). Astfel, prin folosirea punctelor de suspensie se marchează întreruperea temporară (sau definitivă) a cursului firesc al vorbirii și de aceea ele apar pentru a evidenția o trăire deosebită a eului liric (a naratorului/ a personajului).

6) Punctul și virgula

*În structura ...................., punctul și virgula constituie semn de punctuație prin care se delimitează două enunțuri care se continuă din punct de vedere logic, dar care nu se finalizează prin punct și nu se constituie în construcții total independente. Astfel, punctul și virgula marchează apariția unor comunicări prin care naratorul/ personajul/ eul liric transmite idei cu o anumită legătură de sens între ele, cu o legătură logică evidentă și care nu se finalizează printr-o pauză ca cea redată prin punct.

7) Linia de dialog

*În structura ......................, linia de dialog este semn de punctuație și are rolul de a marca introducerea replicii unui personaj, adică a vorbirii directe ce urmează după vorbirea indirectă, replica personajului fiind introdusă fie prin verb de comunicare, fie direct. Astfel, prin linia de dialog se marchează introducerea cuvintelor spuse de un personaj.

8) Linia de pauză

Ex: „ Tatăl meu – Serghe Stan – era un bărbat adevărat “

*În structura ......................., linia de pauză este semn de punctuație și are rolul de a delimita un atribut substantival apozițional de restul enunțului. Astfel, prin folosirea liniei de pauză se marchează introducerea unei explicații suplimentare a substantivului....... (tatăl).

Ex: „ Fata era o frumusețe, băiatul – cam urâțel “

* În structura ......................, linia de pauză este semn de punctuație și are rol de substituție. Astfel, prin folosirea liniei de pauză se marchează elipsa verbului era pentru a se evita repetarea cuvântului și pentru a da coerență și cursivitate frazei.

Ex: „ Ce ai, Costache? – continuă ea - ...... “

*În structura ..................., linia de pauză este semn de punctuație și are rolul de a delimita o construcție incidentă de restul enunțului. Astfel, prin folosirea liniei de pauză se marchează trecerea de la vorbirea directă la vorbitea indirectă, de la replica personajului la intervenția naratorului.

9) Apostroful

*În structura...................., apostroful este semn de ortografie și are rolul de a marca trunchierea unui cuvânt. Astfel, prin folosirea apostrofului este evidențiată o anumită caracteristică a vorbirii unui personaj și anume oralitatea (incultura, lipsa de educație)

*În structura...................., apostroful este semn de ortografie și are rolul de a marca trunchierea unui cuvânt. Astfel, prin folosirea apostrofului este evidențiată intenția poetului de a da cursivitate exprimării și de a păstra ritmul și măsura versului, în acest sens, apostroful având rol prozodic.

10) Două puncte

*În structura ..................., două puncte constituie semn de punctuație care urmează după un verb de declarație și prin care se indică trecerea de la vorbirea indirectă la vorbirea directă, introdusă prin linia de dialog. Astfel, prin folosirea celor două puncte se marchează finalizarea intervenției naratorului și începerea replicii personajului.

*În structura ..................., două puncte constituie semn de punctuație prin care sunt introduși termenii unei enumerații (ai unei explicații, precizări sau lămuriri). Astfel, prin folosirea celor două puncte se marchează fixarea unui punct de vedere (a imaginii unui obiect, a relatării unui fapt, a expunerii unei idei).

11) Cratima

*În structura....................., cratima are rolul de a marca rostirea în aceeași silabă a cuvântului..... și a începutului cuvântului........... . Astfel, folosirea cratimei duce la elidarea vocalei .... și la pronunțarea în tempo rapid a celor două cuvinte.

Mai mult, apariția cratimei are rol prozodic, menținând ritmul și măsura versului și creând o anumită muzicalitate.

*În structura.................., cratima are rol ortografic, legând pronumele personal/ reflexiv cu formă neaccentuată....... de verbul......... . Astfel, folosirea cratimei impune scrierea corectă a celor două cuvinte.