Expertiza tehnica d.p.d.v. structural si functional a unei statii de pompare

I. Expertizarea preliminara :

1. Definirea obiectului expertizei:

Statia de pompare a laboratorului de Irigatie si drenaje a Facultatii de Hidrotehnica , Geodezie si Ingineria Mediului .

2. Studiul documentatie de proiectare:

Documentatia de proiectare lipseste.

Date privind proiectul:

Proiectul a fost realizat in anul 1970 si aplicat in anul 1972-1973.

Statia de pompare este realizata in cuva deschisa pentru inecarea pompelor de aspiratie.

Dotarea statiei de pompare este realizata astfel :

a) Linia tehnologica de joasa presiune si debit mare este formata din urmatoarele pompe:

2 electropompe Brates 350 b cu parametri Q=800 mc/h, H=13,0 mca, P=33,0 kw, n=1600 rot/min;

O electropompa CMA 12 cu electromotor Ganz cu parametri Q=540 mc/h, H=7,0 mca.

b) Linia tehnologica de presiune mare si debit mic este formata din urmatoarele pompe:

2 electropompe Sadu 65x4b cu parametri Q=15mc/h, H=60,0 mca, p=7,50 kw, n=2900 rot/min;

O electropompa Lotru 125 a cu parametri Q= 15mc/h, H=55,0 mca, p=37,0 kw, n=2900 rot/min.

c) Un hidrofor vertical de volum 5000l.

Punerea sub presiune a hidroforului se realizeaza prin intermediul unui compressor amplasat langa pompa Sadu nr.1

Fiecare grup de pompare are o linie de aspiratie proprie. Aceasta preia apa din rezervorul amplasat subteran pe latura N-V a halei. Toate cele 6 pompe functioneaza cu aspiratie inecata . liniile de aspiratie prezinta urmatoarea structura :

Pompa de debit mare cu aspiratie realizata dintr-o conducta de otel Dn 600, care face legatura intre statia de pompare cu rezervorul de alimentare . in interiorul statie de pompare , conducta Dn 600 trece la diametru de Dn 1000 pentru a realize un distribuitor la care se racordeaza fiecare aspiratie a pompelor de debit mare. Pe aspiratie sunt montate robinete de tip sertar cu corp plat Dn 600. La intrarea in rezervor este montat un confuzor asimetric.

Aspiratia pompelor de debit mic si presiune mare se realizeaza printr-o conducta de otel Dn 250 racordata la rezervorul subteran. Dupa intrarea in statie , conducta de aspiratie se ramifica prin intermediul a 3 teuri in aspiratiile individuale a fiecarei pompe . Pompele Sadu au conducta de aspiratie realizata din otel Dn 100. Pompele Lotru are conducta de aspiratie realizata din otel Dn 100.

Fiecare grup de pompare are linia de refulare proprie determinata de modul de folosire a apei si parametrii hidraulici solicitati . Modul de structurare a refularii este urmatorul:

Pompele de debit mic si presiune mare refuleaza intr-o conducta din otel Dn200 care trece prin peretele statie de pompare in demisolul ultimei traveei a halei ( standul de studio a pluviometriei aspersoarelor ). Din demisolul ultimei traveei , conducta de refulare Dn200 se ramifica si alimenteaza circuitele de medie si inalta presiune ale laboratorului ( la interior si exterior ). Pe refularea fiecarei pompe Sadu sunt montate difuzoare Dn 50/100, robinete tip sertar cu corp oval Pn 10 cu Dn 80 si clapet de retinere Dn 100. Pe refularea pompei Lotru este montat un difuzor Dn 80/100, un robinet tip sertar cu corp oval pn10, Dn 100 si clapet de retinere Dn 100.

Pe refularea comuna a pompelor de inalta presiune este montat un robinet cu sertar si corp oval Pn 10, dn 250.

Refularea pompelor de presiune este legata in paralel , prin intermediul unei conducte cu Dn 250 la hidrofor.

Pompele de debit mare si presiune mica ( 2 pompe Brates si pompa CMA ).

Refuleaza dintr-o conducta din otel Dn 600 care se racordeaza la rezervorul de preaplin ce alimenteaza circuitul cu nivel liber al laboratorului la interiorul si platformelor exterioare . Pe refulare sunt montate robinete tip sertar plan cu Dn 600 difuzoare Dn 400/600.

Pe linia de refulare a pompelor mari sunt montate robinete Dn 600.

Liniile de refulare au fost prevazute cu manometre cu contact pentru controlul si verificarea presiunilor maxime .

Actionarea electrica a pompelor se realizeaza in mod direct prin unitatea de pornire montata la fiecare pompa .

Instalatia de epuisment a statiei de pompare este formata dintr-o pompa cu piston montata pe peretelele cuvei cu scopul de a evacua volume mici de apa. Pentru evacuarea volumelor mari se utilizeaza o pompa mobila alimentata electric.

Instalatia electrica este formata din tablourile electrice de distributie care alimenteaza fiecare pompa . Pornirea pompelor se realizeaza printr-un dispozitiv montat pe sasiul fiecarei pompe ( pompele mari ) si pe perete ( pompe mici ).

3. Analiza fenomenelor care au survenit in viata instalatiei , de la punerea in functiune si pana in prezent, cu evidentierea factorilor de risc.

In perioada 1974-2011, au avut loc 5 cutremure ce au produs fisuri in peretii constructiei si deplasari ale conductelor de otel, precum si modificarea rezistentei peretilor.

Infiltratiile din exterior au adus la accentuarea fisurilor si scurtarea duratei de viata a oteluluisi betonului.

In perioada 1974-2011 nu au existat lucrari de reparatii a instalatiei de pompare.

Din cauza exploatarii necorespunzatoare, s-a evidentiat prezenta apei pe radierul cuvei in care sunt montate pompele.

Pe parcursul functionarii statiei de pompare nu s-au realizat lucrari de intretinere a echipamentelor fapt ce a dus la scoaterea din functiune a pompelor.

4. Inspectia in teren:

Inspectia in teren s-a realizat pe data de 24.02.2011 insotita de analiza pe componente structurale si functionale ( intocmirea releveelor foto-video, studii complementare topo-geodezice ) de unde au rezultat urmatoarele aspecte:

A. Aspect privind starea structural a constructiei (Anexa A):Starea pardoselii:

Deoarece sistemul de evacuare a apei este nefunctional, pardoseala este inundata complet fiind intr-o stare avansata de degradare (fig A1).

Fig.A.1. Starea pardoselii

Starea peretilor nu este buna, acestia prezentand numeroase fisuri provocate de cutremure, iar stratul de tencuiala este degradat in totalitate in urma infiltratiei si a condensului (fig A.2).

Fig.A.2. Peretii

B. Aspectele privind starea actuala a instalatie hidrotehnice:

B1. Linia tehnologica de debit mare si presiune mica Electropompele Brates 350 b. Deoarece nu au fost protejate cu un strat de vopsea

acestea prezinta urme de rugina, garniturile sunt uzate iar din cauza acestor factori electropompele au fost scoase din functiune . In cazul ambelor pompe lipsesc robinetii pentru refulare , iar pompele pentru aspiratie sunt blocate ( fig B.1.1).

Fig.B.1.1. Electropompele Brates 350 b

Conducta de aspiratie din otel Dn 1000. Deoarece partea de jos prezinta o stare avansata de degradare prin rugina iar in cazul punerii in functiune ar avea pierderi de apa, aceasta a fost golita si scoasa din uz (fig. B.1.2).

Fig.B.1.2. Conducta de aspiratie

Electropompa CMA12 este nefunctionala deoarece garniturile nu au fost schimbate la temen, iar robinetii sunt blocati. Cu toate ca la suprafata electropompa CMA 12 este intr-o stare buna aceasta nu indeplineste conditiile pentr a putea fii utilizata (fig B.1.3).

Fig.B.1.3. Electropompa CMA 12

Observatie : lipsa lubrifiantilor a dus la griparea pompelor.

B2. Linia tehnologica de debit mic si presiune mare: Electropompa Sadu 65x4b. O parte din aceasta electropompa lipseste, nefiind

imbinate la aceasta conductele de aductiune si refulare. Robinetii sunt blocati (fig. B.2.1) .

Fig. B.2.1 Electropompa 1 SADU 65x4b

A doua electropompa Sadu 65x4b lipseste (fig. B.2.2).

Fig B.2.2 Postamentul electropompei SADU 65x4b care lipseste

Electropompa Lotru 125 si conductele de legatura prezinta urme de coroziune, nefiind protejate prin vopsire. Garniturile si suruburile sunt uzate si intepenite. (fig. B.2.3).

Fig. B.2.3 electropompa LOTRU 125a

Hidroforul vertical de volum 5000 l prezinta fisuri si este scos din functiune (fig. B.2.4).

Fig. B.2.4 Hidroforul vertical

Compresorul care asigura presiunea in hidrofor prezinta urme de coroziune si se afla intr-un proces de degradare avansata.

Rezervorul ce inmagazineaza apa rezultata din refularea pompelor cu debit mare si presiune mica, se afla intr-o stare avansata de degradare si prezinta fisuri, fisuri ce se pot observa si pe stalpii de sustinere ai rezervorului. (fig. B.2.5.).

Fig. B2.5 Rezervorul de inmagazinare

C. Aspecte privind starea actuala a instalatie de masura si control (Anexa C).

Instalatie de masura si control este nefunctionala, manometrele si vacumetrele fiind distruse in totalitate (fig. C.1.).

Fig. C.1 Manometre de contact

D. Aspecte privind instalatia de epuisment (Anexa D).

Conducta de aspiratie prezinta urme de coroziune a otelului si se observa lipsa protectiei prin vopsire.

Instalatia de epuisment este amplasata pe un suport improvizat din bucati de caramida (fig. D.1.si D.2).

Anexa D

Fig.D.1 Instalatia de epuisment

E. Aspecte privind instalatia electrica (Anexa E).

Cablurile instalatie electrice nu sunt izolate, putand duce la scurtcircuitarea intregii instalatiei. De asemenea unele prize lipsesc (fig. E.1).

Anexa E – Instalatia electrica

Fig. E.1

Fig. E.2

Fig. E.3

II. Referat de expertiza preliminara:

In urma inspectiei in teren efectuata in data de 24.02.2011, s-a constatat ca statia de pompare se afla intr-un proces puternic de degradare, nivelul umiditatii din aer fiind ridicat si spatiul neventilat. Se observa pete de igrasie pe utilaje, precum si un avansat process de coroziune a acestora ( aparitia sarurilor pe pereti datorita infiltratiilor ).

Coroziunea instalatiilor fiind intr-un process avansat, pot aparea scurgeri din conducte fapt ce ar conduce la inundarea instalatiei si imminent la distrugerea ei.

La inspectie s-au constatat fisuri in peretii constructiei , iar la partea inferioara radierul prezinta fisuri si discontinuitati in alcatuirea sa. Deasemenea, stalpii de sprijin a intregii hale prezinta fisuri proeminente la baza lor si degradari ale tencuielii pe toata suprafata, aceasta datorandu-se in mare masura umiditatii excessive din incapere.

III. Referatul de preliminare:

Din cauza lipsei documentatiei, referatul preliminar nu a putut fi intocmit.

IV. Intocmirea de studii pentru definirea factorilor de risc si a masurilor de reabilitare si modernizare:

Factorii de risc evidentiati in urma expertizei sunt:

Infiltrarea apei prin peretii constructiei dinspre exterior, putand duce la distrugerea cuvei cat si a electropompelor;

Din cauza proceselor de coroziune prezente pe conductele de aspiratie si refulare, se observa fisuri ale acestora, fapt ce poate duce la inundarea instalatiei si chiar distrugerea ei;

Scurtcircuitarea instalatiei electrice la contactul cu apa din cuva statiei de pompare, izolatia acestorafiind distrusa;

Deoarece stalpii de rezistenta prezinta numeroase fisuri, la o posibila inundare a camerei pompelor pot aparea infiltratii in straturile de sub talpa fundatiei cladirii, punandu-se astfel in pericol stabilitatea constructiei.

V. Masuri de modernizare si reabilitare:

In urma cercetarilor efectuate la statia de pompare, propunem schimbarea pompelor vechi cu altele moderne, deoarece pompele vechi sunt iesite din functiune, fapt pentru care nu s-a putut efectua nici bilantul energetic pe agregate si pe ansamblul statiei de pompare.

VI. Referatul final:

In urma datelor in timpul studiului datelor pe teren, cat si a prelucrarii acestora s-au constatat urmatoarele:

Starea structurala a constructiei este proasta; Liniile tehnologice de debit mic si presiune mare, prezinta un grad de uzura ridicat,

fapt pentru care se cere inlocuirea pompelor existente cu altele moderne, precum si a echipamentelor auxiliare;

Instalatia de masura si control este distrusa in totalitate; Instalatia de epuisment trebuie deasemenea inlocuita cu una moderna Instalatia electrica trebuie reproiectata.

VII. Concluzii:

In urma analizei expertizei preliminare efectuate se constata starea de degradare avansata a statiei pompare din lipsa expertizei tehnice efectuate la timp si a fondurilor necesare inlocuirii componentelor deteriorate. Se pot observa urmatoarele nereguli:

Aparatura invechita - manometrele, robineti, vacumetrele sunt deteriorate sau incomplete

Conductele din fonta si otel sunt ruginite sau perforate in proportii mari intrucat nu au fost schimbate la termenul stabilit pentru fiecare material in parte.

Pompele nu sunt in stare de functionare datorita degradarii instalatiei adiacente ( conducte de refulare si de aspersiune ).

Peretii prezinta igrasie si fisuri, iar in lipsa lucrarilor de intretinere si-au pierdut proprietatea de impermeabilitate.

Referitor la instalatia electrica este nefunctionala si ar trebui reabilitata si modernizata.

Din pricina nefunctionarii instalatiei de epuisment ce are rolul de a evacua apa din statie pe pardoseala se observa infiltratii de apa.