EXPERTIZĂ TEHNICĂ - DRUM - cjsibiu.ro · Conform normativului NP 074/2014 "Normativ privind...

JUDEŢUL SIBIU EXPER1 TEHNIC ATESTATIng. POPESCU CĂTĂLIN

0742-100276

SC 2ENJT PROIECT & CONSULI SRLStr. Becaş, nr.28, Cluj-Napoca, ClujTe l.0744-677335; Ro22049625; J 12/2982/2007

EXPERTIZĂ TEHNICĂ - DRUM„CONSOLIDARE DRUM JUDEŢEAN D J106A, SIBIU-PĂLTINIŞ, KM 17+200"

Expert Tehnic: Ing. Popescu Cătălin

PROIECTANT: SC ZENIT PROIECT & CONSULT SRL

JUDEŢUL SIBIU EXPERT TEHNIC ATESTAIlng. POPESCU CĂTĂLIN

0742-100276

SC ZENIT PROIECT & CONSULT SRLStr. Becaş, nr.28, Cluj-Napoca, Cluj Tei:0744-677335; RO22049625; U2/2982/2007

CUPRINS

Capitolul 1. Introducere 2

Capitolul 2. Date generale.......................................1.1 Denumirea obiectivului expertizat........................1.2 Amplasamentul obiectivului..................................1.3 Beneficiarul expertizei.............................................

Capitolul 3. Date tehnice ale drumului expertizat 3.1. Date despre amplasament......................................

3.1.1 Morfologia şi topografia.................................3.1.2 Geologia...........................................................3.1.3 Studiu Geotehnic.............................................3.1.5 Date privind Hidrologia......... .........................3.1.6 Clima................................................................3.1.7 Seismicitate.....................................................3.1.8 Terenul de fundare..........................................

3.2 Date tehnice ale drumului expertizat..................3.2.1 Clasificarea tehnică a drumului......................3.2.2 Situaţia existentă a reţelelor de utilităţi........3.2.3 Categoria de importanţă a lucrării................3.2.4 Utilitatea publică..............................................

44

99999

Capitolul 4. Starea tehnică actuală a drumului............................................................................ 114.1 Elementele generale............................................................................................................................... 11

4.1.1 Traseul în plan şi profil longitudinal..........................................................................................114.1.2 Profilul transversal..................................................................................................................... 114.1.3 Sistemul rutier existent...............................................................................................................11

4.2 Lucrări existente auxiliare.....................................................................................................................124.2.1 Scurgerea apelor, poduri şi podeţe.............................................................................................124.2.2 Parcări şi staţii de autobuz existente.........................................................................................124.2.3 Lucrări de consolidare................................................................................................................ 13

4.3 Siguranţa circulaţiei................................................................................................................................ 134.4 Trafic......................................................................................................................................................... 134.5 Intersecţii cu drumuri laterale..............................................................................................................13

Capitolul 5. Recomandări privind soluţiile de proiectare pentru consolidarea sectorului dedrum si aducerea acestuia la parametrii optimi de funcţionare.........................................................14

5.1 Elementele geometrice în plan, lung şi profil transversal..............................................................145.1.1 Traseul în plan............................................................................................................................ 145.1.2 Traseul în profil longitudinal..................................................................................................... 145.1.3 Profilul transversal..................................................................................................................... 15

5.2 Soluţii de consolidare recomandate.....................................................................................................155.4 Dimensionarea structurilor rutiere......................................................................................................205.6 Colectarea si evacuarea apelor pluviale..............................................................................................215.7 Siguranţa circulaţiei................................................................................................................................225.8 Lucrări de mutări şi protejări instalaţii...............................................................................................22

Capitolul 6. Concluzii......................................................................................................................... 23

Capitolul 7. Recomandări generale 26

Capitolul 8. Documente de referinţă 27

„CONSOLIDARE DRUM JUDEŢEAN DJ 106A, SJBJU-PALT1NIŞ, KM 37-1 200' 1

Co

CO

NiM

^^

^U

lin

JUDFtUL SIBIU St ZENIT PROIECT & CONSULI SRLStr. Becaş, nr.28, Cluj-Napoca, ClujTel:0744-677335; Ro22049625; .112/2982/2007

Nr. 129/AUG.2018

Privind Expertiza Tehnică pentru lucrarea: "CONSOLIDARE DRUM JUDEŢEAN DJ 106A, SIBIU-PĂLTINIŞ,

KM 17+200"

Capitolul 1. Introducere

în vederea îmbunătăţirii condiţiilor de circulaţie rutieră pe drumul judeţean DJ 106A între municipiul Sibiu şi staţiunea Păltiniş, Consiliul Judeţean Sibiu în calitate de ordonator de credite şi administrator al drumului judeţean a iniţiat proiectul de consolidare a corpului drumului prin realizarea unei documentaţii tehnice de specialitate.

Sectorul km 17+200, aferent drumului judeţean DJ 106A propus pentru consolidarea corpului drumului face parte din domeniul public al judeţului Sibiu, realizând legătura între localitatea Păltiniş şi reşedinţa de judeţ.

Expertiza tehnică va evalua starea actuală a corpului drumului judeţean DJ 106A la km 17+200, în scopul stabilirii cauzelor şi soluţiei necesare consolidării corpului drumului conform temei de proiectare întocmită de către Beneficiar, care pe lângă platforma carosabilă, include şi acostamentele, sistemul de colectare şi evacuare a apelor de suprafaţă (şanţuri şi podeţe).

Documentele care au stat la baza expertizei tehnice sunt următoarele:

• Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, republicată în data de 30.09.2016;

• H.G. nr. 925/20.11.1995 privind aprobarea Regulamentului de verificare şi expertizare tehnică de calitate a proiectelor, a execuţiei lucrărilor şi a construcţiilor;

• îndrumătorul privind aplicarea prevederilor "Regulamentului de verificare şi expertizare tehnică de calitate a proiectelor, a execuţiei lucrărilor şi a construcţiilor", aprobat de MLPAT cu ordinul nr. 77/N din 28 oct. 1996.

La baza întocmirii raportului de expertiză au stat inspecţiile în teren (concretizate prin fotografii relevante asupra stării actuale ale drumului), măsurători privind lăţimea platformei, măsurători privind lăţimea părţii carosabile, grosimii structurii rutiere existente etc., precum şi studiul geotehnic întocmit de SC GEOFOR SRL, Cluj-Napoca.

„CONSOLIDARE DRUM JUDEŢEAN DJ J06A, S ie iU -PÂLIlN lŞ , KM 37-t 200" 2

JUDEŢUL SIBIU EXPERT TEHNIC ATESTATIng. POPESCU CĂTĂL IN0742-100276

SC ZENIT PROIECT & CONSULT SRLStr. Becaş, nr.28, Cluj-Napoca, ClujTel:0744-677335; P<o22049625; J12/2982/2007

Plan amplasament

Ocna Sibiu i.

Ham ba

poldu^df» Sus ■Amna'Şura M ica

Aciliu

Husciori

'Soliste*

,Cr stianVBuxjard

H S Ş c* in b iiSib e î— —̂ I

f ânl jne le ParcjiJ N ;(uralM ̂Durril avo Ă*

s>t uiuitf&r Mohu

GurajRâulu

.CtsnâdieC<snâdoara,

. Coj3ii aTălrnaciu _ \ *

Tămacit

Comun o Torrîşani Tâlmacel /A

Boi{a? >T urru Ri

Râu Sado l

Drumul judeţean DJ 106A are o lungime de 37,200 km, o lăţime a părţii carosabile de 2,00x3,00=6,OOm, este un drum important care face legătura între municipiul Sibiu şi staţiunea Păltiniş. Porneşte din centrul municipiului Sibiu, traversează localităţile Răşinari, Păltiniş şi Santa şi face legătura între DN1 şi DJ 106N.

Geografic, drumul judeţean DJ 106A este situat în partea de sud-vest a judeţului Sibiu, la poalele Munţilor Cindrel, la lOkm vest de municipiul Sibiu.

„CONSOLIDĂRI DRUM JUDKŢEAN DJ 106A. S1D1U-PALHNJŞ, KM 17h 200 3

JUDEŢUL SIBIU EXPERT TEHNIC ATESTATIng. POPESCU CĂTĂLIN 0742-100276

SC ZENIT PROIECT & CONSULT SRLStr. Becaş, nr.28, Ctuj-Napoca, ClujTel:0744-677335; Ro22049625; J 12/2982/2007

Capitolul 2. Date generale

1.1 Denumirea obiectivului expertizat

„CONSOLIDARE DRUM JUDEŢEAN DJ 106A, SIBIU-PĂLTINIŞ, KM 17+200"

1.2 Amplasamentul obiectivului

Sectorul de drum judeţean DJ 106A pe care se impun consolidări ale corpului drumului, străbate unitatea administrativ teritorială Răşinari şi se regăseşte la km 17+200.

Comuna Răşinari este situată în partea de sud-vest a judeţului Sibiu, la poalele Munţilor Cindrel, la cca. 12km vest de municipiul Sibiu.

1.3 Beneficiarul expertizei

JUDEŢUL SIBIU

„CONSOLIDARE DRUM JUDEŢ LAN DJ 106A, SIBIIM ’ALTINIŞ, KM 17-1200' 4


0742-100276

SC ZENIT PROIECT & CONSULT SRLStr. Becaş, nr.28, Cluj-Napoca, ClujTel:0744-677335; Ro22049625; J 12/2982/2007

Capitolul 3. Date tehnice ale drumului expertizat

3.1. Date despre amplasament

Sectorul de drum judeţean DJ 106A pe care se impun consolidări ale corpului drumului, străbate unitatea administrativ teritorială Răşinari şi se regăseşte la km 17+200.

Drumul judeţean DJ 106A este un drum important care face legătura între municipiul Sibiu şi staţiunea Păltiniş. Porneşte din centrul municipiului Sibiu, traversează localităţile Răşinari, Păltiniş şi Santa şi face legătura între DN1 şi DJ 106N.

Drumul judeţean DJ 106A are o importanţă turistică, economică şi socială prin legătura pe care o realizează între staţiunea Păltiniş şi reşedinţa de judeţ, precum şi cu toate localităţile învecinate.

Răşinari este satul de reşedinţă al comunei cu acelaşi nume din judeţul Sibiu, Transilvania, România. Localitatea Răşinari este situată în sud-vestul oraşului Sibiu, la 12km de acesta, în direcţia staţiunii Păltiniş. Comuna se află la contactul munţilor Cindrel cu depresiunea Sibiului. Răşinariul este cea mai mare comună mărgineană situată la confluenţa râului Şteaza cu pârâul Sibişel, la o altitudine de 573m.

Staţiunea Păltiniş este situată pe coasta de nord-est a Munţilor Cindrel (Carpaţii Meridionali), în mijlocul unei păduri de conifere, la 32km de Sibiu. O şosea modernizată, permanent deschisă, leagă staţiunea de municipiul Sibiu, iar pe un drum judeţean nemodernizat (DJ 106N) se poate ajunge, prin Şaua Ştefleşti (1725 m), la Tărtărău şi pe şoseaua alpină, Transalpina.

3.1.1 Morfologia şi topografia

Din punct de vedere al cadrului geomorfologic general, amplasamentul este situat în zona Munţilor Cindrel, în Carpaţii Meridionali. Acesta prezintă un relief muntos-coliniar, fiind străbătut de apele pârâurilor Şteaza şi Sibişel. Munţii Cindrel acoperă 9873ha cuprinse la sud-vest de Valea Frumoasei, continuată apoi spre vest de Valea Sebeşului, iar în sud-est de Valea Sadului. Numai spre nord-est culmile muntelui scad în depresiunile colinare ale Sibiului, Săliştei şi Apoldului, risipite succesiv sub „pridvorul" localităţilor Mărginimii Sibiului între Jina şi Râu Sadului. în acest spaţiu domină rocile dure, de şisturi cristaline, un relief accidentat, parcurs de văi cu versanţi puternic înclinaţi, care formează între Şugag şi Tău Bistrei un defileu.

3.1.2 Geologia

Constituţia geologică şi respectiv litologică a Munţilor Cindrel nu diferă de masivele înconjurătoare, datorită apartenenţei la aceeaşi unitate structurală. Astfel, ei sunt constituiţi din şisturile cristaline ale pânzei getice (micaşisturi, gnaise micacee, amfibolite, paragnaise, cuarţite etc), aceleaşi care se găsesc şi în Munţii Şureanu şi Ştefleşti, încălecând formaţiunile mai puţin metamorfozate ale grupei I, autohtone, începând cu şariajul

„CONSOLIDAKt DKWM JUDIŢ1AN DJ lOf.A, SIEJU-PĂLTINIŞ KM 1 7 0 0 0 ' 5

mezocretacic (faza austrică). Absentă în aceşti munţi a formaţiunilor sedimentare explică şi lipsa unei diferenţieri petrografice a reliefului.

Fără a fi străbătuţi de linii tectonice de mare mobilitate în timpul neogenului, Munţii Cindrel au suportat în mod uniform mişcările de ridicare, care i-au afectat. Aceasta este cauza că nu s-au întâlnit nicăieri compartimente sau porţiuni evoluate în mod diferit, în consecinţă se poate considera că evoluţia geomorfologică a acestor munţi s-a desfasurat în mod egal şi unitar pe toată întinderea lor; în acelaţi timp, suprafeţele de netezire - dovada certă a vechii lor modelări şi transformări - se găsesc la altitudini care coboară peste tot în trepte uriaşe spre marginea de nord a acestei zone montane.

în extremitatea nord-vestică, între văile Sebeşului şi Gârbovei, respectiv la sud-est de Căpâlna şi la sud-vest de Cărpiniş, apare la zi, din masa şisturilor cristaline, un strat calcaros îngust, ce culminează în Vârful Piatra Varului (947m). în funcţie de dispoziţia acestui strat calcaros, morfologia îmbracă forma unei creste ascuţite şi zimţate.

3.1.3 Studiu Geotehnic

JUDEŢUL SIBIU EXPERT TEHNIC ATESTAIIng. POPESCU CĂTĂLIN0742-100276

Conform normativului NP 074/2014 "Normativ privind documentaţiile geotehnice pentru construcţii" încadrarea perimetrului studiat în categoria geotehnică se face pe baza următorilor factori de definire ai riscului geotehnic astfel:

FACTORI CORELARE PUNCTAJ TOTALRISC

GEOTEHNICCATEGORIE

GEOTEHNICĂ

Condiţiile de teren

Terenuri dificile 6

13 Moderat 2

Apa subterană Fără epuismente 1

Categoria de importanţă a construcţiei

Normală 3

VecinătăţiFără riscuri 1

Zona seismică ag = 0,20 g Tc = 0,7 s

2

Pe baza acestor parametrii lucrarea de artă se încadrează la categoria geotehnică 2 - risc geotehnic "MODERAT"

Nr. Crt.Riscul geotehnic Categoria

geotehnicăTip Limită punctaj1 REDUS 6....... 9 12 MODERAT 10....... 14 23 MAJOR 15....... 24 3

Sondaje geotehnice : Se regăsesc în studiul geotehnic aferent expertizei tehnice.

SC 2ENIT PROIECT & CONSULT SRLStr. Becaş, nr.28, Cluj-Napoca, Cluj Tcl:0744-677335; Ro22049625; J 12/2982/2007

.CONSOUPARF. DRUM. JUDI] F AN DJ J0GA, SIEUJ-FÂLTINIŞ, KM l ? i 200’' 6


0742-100276

SC ZENIT PROIECT & CONSULT SRLStr. Becaş, nr,28, Cluj Napoca, ClujTel:0744-677335; Ro22049625; J 12/2982/2007

3.1.5 Date privind Hidrologia

Existenţa rocilor cristaline a permis dezvoltarea unei reţele hidrografice extrem de bogate în Munţii Cindrel. Pârâurile şi izvoarele apar la tot pasul înregistrând o maximă abundenţă din etajul montan superior până în zona alpină.

Oltul şi Mureşul reprezintă cei doi colectori ai tuturor apelor din Munţii Cindrel. Oltul primeşte Cibinul unit cu Sadu, în timp ce Mureşul strânge apele Sebeşului şi ale numeroşilor săi afluenţi. Un afluent important al Oltului este Cibinul, care se formează în urma confluenţei Râului Mare cu Râul Mic, în dreptul locului numit La Pisc.

Dat fiind marele potenţial hidroenergetic al acestor râuri, este prevăzută construirea unor baraje şi lacuri de acumulare la Crăciuneasa, La Pisc, la confluenţa Pârâului Foltea cu Valea Rudarilor şi la nord de comuna Gura Râului.

Hidrografic, zona aparţine Văii Ştezii, un afluent al râului Cibin care se varsă în Olt pe raza localităţii Turnu Roşu.

Cibinul trece prin localităţile Cristian şi Sibiu. în apropiere de Şelimbăr primeşte Pârâul Seviş, a cărui tributari importanţi sunt: Şteaza, ce trece prin comuna Răşinari şi izvorăşte de sub Vârful Onceşti de lângă Păltiniş şi Sibişelul cu sursa sub Dealul Bârnelor.

în ceea ce priveşte prezenşa apei subterane, aceasta nu a fost identificată în forajul efectuat pe sectorul studiat al drumului judeţean DJ 106A, km 17+200.

Zona aparţine regiunii cu tip climatic II stabilit pe baza indicelui de umiditate Thornthwaite Im conform hărţii de raionare a teritoriului României cuprinsă în STAS 1709/1-90, iar regimul hidrologic este 2b corespunzător condiţiilor nefavorabile.

3.1.6 Clima

Elementele climatice ce caracterizează zona cuprind următoarele valori:

o Clima este de tip continental moderată; o Temperatura medie anuală este cuprinsă între 4 + 6° C; o Temperatura medie lunară maximă se înregistrează în luna iulie (12 + 14° C),

iar cea minimă în luna ianuarie (-5 + -7° C); o Media multianuală a precipitaţiilor este cuprinsă între 800 şi 1400mm; o Numărul mediu al zilelor în care solul este acoperit cu un strat de zăpadă, este

de 186;o Prima ninsoare se semnalează în medie în 14 octombrie, iar ultima ninsoare în

17 aprilie;o Grosimea medie a stratului de zăpadă este cuprinsă între 51 şi 63cm; o Numărul anual al zilelor senine este în medie de 84, al zilelor noroase de 130,

iar al zilelor acoperite de 151;o La Păltiniş, viteza medie anuală a vântului este de l,3m/sec., predominând în

general calmul (57% din cazuri).

„CONSOLIDĂRI DRUM JUDI It AN DJ J06A. SIBIU PĂLTINIŞ, KM 17-» 200' 7

JUDEŢUL SIBIU EXPERT TEHNICI ATESTAIIng. POPESCU CĂTĂLIN

0742-100276

SC ZENIT PROIECT 8. CONSULT SRLStr. Becas, nr.28, Cluj-Napoca, ClujTel:0744-677335; Ro22049625; J 12/2982/2007

3.1.7 Seismicitate

Perimetrul investigat nu a suferit influenţe tectonice de amploare, fiind încadrat la zona stabilă tectonic.

Conform Normativului P100 - 1/2013, privind proiectarea antiseismică a construcţiilor pentru cutremure având un interval mediu de recurenţă IMR = 225 ani, şi 20% probabilitate de depăşire în 50 de ani, zonarea valorii de vârf a acceleraţiei terenului pentru proiectare este ag = 0.20g, iar valoarea perioadei de colţ Tc = 0.7secunde.

3.1.8 Terenul de fundare

Programul de cercetare geotehnică în această fază de proiectare a urmărit stabilirea stratificaţiei terenului natural care este acelaşi atat pentru corpul drumului cât şi la cota de fundare a structurii de sprijin.

Investigaţia a constat dintr-un foraj geotehnic executat pană la interceptarea rocii de bază stâncoase rezultând o adâncime de 9,Om.

La realizarea acestei lucrări s-a utilizat o foreză mecanică Atlas Copco cu avansare percutantă în sistem uscat având diametrul dispozitivului de dislocare a materialului de 4".

Localizarea în teren a forajului este prezentată în planul de situaţie, ataşat studiului geotehnic şi corespunde flancului aval al drumului la baza frontului de rupere pe aliniamentul zidului prăbuşit, unde cota se află la - 2,lm faţă de cea a drumului.

Coloana de stratificaţie completă de la nivelul drumului are în punctul de forare următoarea alcătuire şi este redată în fişa-tabel a forajului:

o 0,00 - 0,20 m mixtură asfaltică mai recentă;o 0,20 - 0,22 m strat subţire de asfalt vechi turnat peste piatra cubică din

pavajul iniţial pentru uniformizarea suprafeţei de rulare prin mascarea rosturilor;

o 0,22 - 0,34 m pavaj cu piatră cubică;o 0,34 - 0,39 m pat de nisip;o 0,39 - 0,55 m balast stabilizat;o 0,55 - 0,60 m piatră spartă;o 0,60 - 8,20 m deluviu nisipos slab argilos îndesat de culoare cafenie-gălbuie cu

fragmente de şisturi cristaline;o 8,20 - 9,00 m şisturi cristaline compacte (rocă stâncoasă).

în foraj nu s-a întâlnit apa subterană.Din terenul interceptat s-au prelevat probe geotehnice pe baza cărora s-au stabilit

principalele caracteristici fizice şi parametrii mecanici utilizaţi în proiectare conform fişei forajului anexată părţii scrise a studiului geotehnic.

Adâncimea de îngheţ în zonă este de 80 - 90cm (conform STAS 6054-77).

CONSOLIDAM t'MJM JUDEŢ LAN tO 106A. SJBIU-LĂLTINIŞ, KM I U 200' 8

JUDEŢUL SIBIU EXPERT TEHNIC ATESTATIng. POPESCU CĂTĂLIN

0742-100276

SC ZENIT PROIECT & CONSULT SRLStr. Becaş, nr.28, Cluj-Napoca; ClujTel:0744-677335; Ro22049625; J12/2982/2007

3.2 Date tehnice ale drumului expertizat

Drumul judeţean DJ 106A propus spre consolidare face parte din domeniul public al judeţului Sibiu şi realizează legătura între municipiul Sibiu şi staţiunea Păltiniş.

Sectorul de drum judeţean DJ 106A pe care se impun consolidări a corpului drumului, străbate unitatea administrativ teritorială Răşinari şi se regăseşte la km 17+200.

3.2.1 Clasificarea tehnică a drumului

Conform OMT nr. 1296/2017 - drumul judeţean DJ 106A este încadrat ca drum judeţean de clasă tehnică IV având două benzi de circulaţie, lăţimea părţii carosabile de 6,00m (două benzi de 3,00m), benzi de încadrare de 0,25m fiecare şi acostamente consolidate cu lăţimea de 0,50m.

Este de menţionat faptul că din alcătuirea profilului transversal existent al drumului judeţean nu sunt evidenţiate benzile de încadrare a părţii carosabile prin marcaje, iar acostamentele sunt consolidate, marcajele rutiere fiind efectuate pe limita exterioară a mixturilor asfaltice.

3.2.2 Situaţia existentă a reţelelor de utilităţi

Utilităţile care pot apărea în cadrul proiectului, nu fac obiectul acestei documentaţii şi se referă exclusiv la organizarea de şantier a viitorului constructor. Acestea vor face parte din oferta pe care constructorul o va înainta în vederea adjudecării lucrărilor de execuţie stabilite prin proiect.

3.2.3 Categoria de importanţă a lucrării

Lucrarea ce face obiectul prezentului proiect se încadrează în categoria „C"- Construcţii de importanţă normală - în conformitate cu HGR nr.766/1997 „Regulament privind stabilirea categoriei de importanţă a construcţiilor" şi cu „Metodologie de stabilire a categoriei de importanţă a construcţiilor", elaborate de ÎNCERC, laborator SCB-BAP în aprilie 1996.

3.2.4 Utilitatea publică

Prin consolidarea corpului drumului judeţean DJ 106A la km 17+200 se va asigura desfăşurarea traficului în condiţii optime, de siguranţă şi confort care se vor concretiza într- o serie de avantaje economice, precum:

o reducerea costurilor de exploatare a vehiculelor;o viteza de parcurs sporită, deci o reducere a timpilor de parcurs şi a pierderilor

Consolidarea corpului drumului judeţean DJ 106A va avea impact favorabil întrucât se vor realiza următoarele deziderate:

aferente acestuia

„CONSOLIDĂRI DRUM JUDEŢEAN Dj 106A, SIE1U-PÂLTÎNIS, KM 200' 9


0742-100276

SC ZENIT PROIECT & CONSULT SRLStr. Becaş, nr.28, Cluj-Napoca, Cluj Tel:0744-677335; Ro22.049625; J12/2982/2007

o sporirea capacităţii de circulaţie; o realizarea unui confort sporit pentru participanţii la trafic; o sporirea siguranţei circulaţiei;o reducerea numărului de accidente, ca urmare a readucerii drumului la

parametrii optimi de funcţionare; o reducerea consumului de carburanţi;o reducerea semnificativă a poluării mediului prin reducerea noxelor şi a

zgomotului;o sporirea vitezei de parcurs şi implicit a timpului afectat transportului de mărfuri

şi călători;

o condiţiile de rulare corespunzătoare reduc uzura mijloacelor de transport şi degradarea acestora.

Concluzie:

Lucrările propuse a se executa pe drumul judeţean DJ 106A la km 17+200, vor conduce la îmbunătăţirea condiţiilor de circulaţie şi a fluenţei traficului şi vor influenţa benefic zona atât din punct de vedere ambiental cât şi din punct de vedere socio-economic.

CONSOLIDARE DRUM JUDEŢEAN DJ JOC-A, SIE1U-PĂLT1NIŞ, KM 1 200" 10

JUDEŢUL SIBIU EXPERT TEHNIC ATESTATing. POPESCU CĂTĂLIN

0742-100276


Capitolul 4. Starea tehnică actuală a drumului

4.1 Elementele generale

Având în vedere că sectorul de drum judeţean DJ 106A, km 17+200, solicitat a fi expertizat, este un sector de drum existent precum şi datorită faptului că pe acest sector există o structură rutieră modernă, conform legislaţiei specifice în vigoare se impune întocmirea unui raport de expertiză tehnică specialitatea - drum

4.1.1 Traseul în plan şi profil longitudinal

Drumul judeţean DJ 106A are o lungime de 37,200km şi o lăţime a părţii carosabile de 2x3,00=6,OOm.

Configuraţia profilului longitudinal este determinată de topografia zonei străbătute care este una complexă existând numeroase forme de relief separate prin văi astfel că acest drum are sectoare caracterizate prin declivităţi în rampă sau în pantă.

Racordarea dintre aliniamente se face prin intermediul arcelor de cerc sau a curbelor de racordare progresivă.

4.1.2 Profilul transversal

Drumul judeţean analizat are un sistem rutier semirigid cu o stratificaţie conform studiului geotehnic aferent proiectului, iar lăţimea medie a platformei drumului este de aproximativ 7,50m.

Din alcătuirea profilului transversal existent al drumului judeţean nu sunt evidenţiate benzile de încadrare a părţii carosabile prin marcaje, iar acostamentele sunt consolidate, marcajele rutiere fiind efectuate pe limita exterioară a mixturilor asfaltice, motiv pentru care putem observa: fisuri radiale, fisuri longitudinale şi rupturi de margine.

4.1.3 Sistemul rutier existent

în prezent drumul judeţean are un sistem rutier ce conţine un covor din mixturi asfaltice cu o grosime medie de aproximativ 22cm care manifestă o serie de defecţiuni în îmbrăcămintea bituminoasă (fisuri radiale si longitudinale, denivelări, rupturi de margine) dar şi defecţiuni ale complexului rutier (avariere prin ruperea efectiva a corpului drumului), determinate în urma eroziunii taluzului de pe flancul stâng al drumului judeţean, la km 17+200.

Lăţimea părţii carosabile este de 6,OOm, iar circulaţia se desfăşoară, în prezent, pe o singură bandă de circulaţie, în mod alternativ, cu evitarea zonei rupte a corpului drumului.

Denivelările apar sub formă de tasări în profil transversal. Ele se datorează, în acest caz, neuniformităţilor apărute în urma reparaţiilor pe acest sector (km 17+200).

CONSOLIDĂRI DRUM JUPfcTEAN DJ 106A. SIEH l-f'Â llIN lS , KM 17-t 200 11


07T2-100276

SC ZENIT PROIECT & CONSULT SRLStr. Becaş, nr.28, Cluj Napoca, ClujTel:0744-677335; Ro22049625; J 12/2982/2007

Fisurile constituie discontinuităţi ale îmbrăcăminţilor bituminoase, pe diferite direcţii, cu deschiderea sub 3mm. Fisurile cu lăţimea mai mare de 3mm se numesc convenţional crăpături.

Rupturile de margine sunt defecţiuni care constă în ruperea şi dislocarea îmbrăcăminţii la marginea părţii carosabile.

Colapsul complexului rutier este o stare limită ultimă care nu mai permite exploatarea drumului. Acesta s-a produs ca urmare a eroziunii mecanice a taluzului de pe flancul stâng al drumului judeţean.

Sectorul de drum analizat prezintă o structură rutieră conform studiului geotehnic astfel:

o 0,00 - 0,20m mixtură asfaltică mai recentă;o 0,20 - 0,22m strat subţire de asfalt vechi turnat peste piatra cubică din pavajul

iniţial pentru uniformizarea suprafeţei de rulare prin mascarea rosturilor; o 0,22 - 0,34m pavaj cu piatră cubică; o 0,34 - 0,39m pat de nisip; o 0,39 - 0,55m balast stabilizat; o 0,55 - 0,60m piatră spartă;o 0,60 - 8,20m deluviu nisipos slab argilos, îndesat, de culoare cafenie-gălbuie

cu fragmente de şisturi cristaline; o 8,20 - 9,00m şisturi cristaline compacte (rocă stâncoasă).

în foraj nu s-a întâlnit apa subterană.

4.2 Lucrări existente auxiliare

4.2.1 Scurgerea apelor, poduri şi podeţe

Sistemul de colectare şi evacuare a apelor de suprafaţă se realizează prin intermediul şanţurilor şi podeţelor de descărcare.

Pe sectorul studiat se remarcă prezenţa unui şanţ, pe partea draptă, pereat cu piatră rostuită cu mortar. Acesta colectează apele de pe partea carosabilă având descărcare pe flancul stâng al drumului prin intermediul unui podeţ tubular 08OOmm.

Podeţul tubular, care subtraversează drumul în axul unei curbe la stânga, preia, de asemenea, apele unei mici văi având curs nepermanent dar care - datorită bazinului colector şi a energiei reliefului - se caracterizează prin debite mari cu viteză ridicată a apei la ploi însemnate cantitativ.

4.2.2 Parcări şi staţii de autobuz existente

Pe traseul analizat nu s-au identificat parcări şi staţii de autobuz.

„CONSOLIDARE DRUM JUDEŢEAN OJ lOt>A, SIBUJ-PĂLŢJN1Ş, KM 17-i 200' 12


0742-100276

SC ZENIT PROIECT & CONSULT SRLSti. Becaş, nr.28, Cluj-Napoca, ClujTel:0744-677335; Ro22049625; J 12/2982/2007

4.2.3 Lucrări de consolidare

Pe tronsonul de drum judeţean DJ 106A, km 17+200, analizat în cadrul prezentei expertize tehnice, s-a remarcat prezenţa unor structuri de sprijin din zidărie de piatră prăbuşite pe taluzul de rambleu. Odată cu prăbuşirea zidului de rambleu a fost afectat şi corpul drumului judeţan pe o lungime de circa 20ml.

Aceste tipuri de degradări pot fi asociate cu starea limită ultimă care, pentru structura de sprijin, se manifestă prin pierderea echilibrului static şi transformarea structurii în mecanism (EQU+STR), iar pentru corpul drumului starea limită ultimă poate fi asociată cu cedarea sau deformarea excesivă a pământului din patul drumului (GEO+STR).

Cauzele care au condus la aceste degradări sunt legate de fenomenele meteorologice/V

defavorabile (ploi de lungă durată, cu intensitate mare). In urma unor cantitati mari de

precipitaţii, apele au fost conduse gravitaţional de pe partea draptă a drumului pe partea stângă, ajungând să se infiltreze între marginea carosabilului asfaltat şi structura de sprijin. Acest fenomen a fost favorizat şi de faptul că sectorul de drum este în curbă, având panta transversală de aproximativ 6,6%, apele pluviale fiind canalizate pe lângă structura de sprijin, ajungând astfel să se infiltreze în corpul drumului.

O altă cauză care a influenţat în mod negativ stabilitatea corpului drumului şi a structurii de sprijin este dată de apele deversate prin podeţul tubular. La debite mari, acestea au erodat taluzul de rambleu ajungându-se la subspălarea fundaţiei zidului.

4.3 Siguranţa circulaţiei

Sectorul de drum judeţean este prevăzut cu un sistem de semnalizare şi marcaje rutiere. Bornele kilometrice şi hectometrice lipsesc.

4.4 Trafic

Traficul este preponderent compus din autoturisme şi autovehicule utilitare cu sarcina de până la 7,5t. Se apreciază că intensitatea traficului pe acest drum are valori ce caracterizează un trafic redus, iar pentru perioada de perspectivă de 15 ani se apreciază că acesta se va înscrie in clasa de trafic mediu.

Un aspect important este acela că în faza de execuţie realizarea lucrărilor va genera un trafic greu şi foarte greu, cu efecte negative directe asupra stării tehnice a drumului. Anumite sectoare care se vor degrada în mod accentuat, imposibil de prevăzut şi estimat cu exactitate în cadrul acestui raport de expertiză sau în cadrul următoarelor faze de proiectare. Se recomandă estimarea unor cantităţi suplimentare de materiale care să permită intervenţia pe aceste sectoare de drum prin execuţia de sisteme rutiere noi pe toată lăţimea drumului.

4.5 Intersecţii cu drumuri laterale

Nu este cazul.

„CONSOLIDĂRI DRUM JUDIIIAN DJ 106A, SJEIU-f Ăt TINIŞ, KM J7-I200’' 13

JUDEŢUL SIBIU EXPERT TEHNIC ATESTAIIng. POPESCU CĂTĂLIN

0742-100276

SC ZENIT PROIECT St CONSULT SRLStr. Becaş, nr.28, Cluj-Napoca, Cluj Tel:0744-677335; RO2204962S: 312/2982/2007

Capitolul 5. Recomandări privind soluţiile de proiectare pentru consolidarea sectorului de drum si aducerea acestuia la parametrii optimi de funcţionare

înainte de a descrie soluţiile de proiectare, trebuie menţionate prevederile din ord. MT nr. 1296 din 2017, capitolul 5, "Dispoziţii finale", punctul 5.2:

"în cazul modernizării, consolidării sau reabilitării unor sectoare de drumuri existente care sunt în rambleuri înalte sau debleuri adânci, au lucrări grele de sprijinire şi consolidare, sunt în traversarea localităţilor cu numeroase accese şi prezintă elemente geometrice care nu se încadrează în cele prevăzute de norme, iar amenajarea în condiţiile normelor ar necesita lucrări de volume mari şi costisitoare, exproprieri şi/sau demolări sau ar elimina posibilităţile de acces la riverani, cu acordul administratorului drumului, se pot adopta elemente de proiectare excepţionale reglementate, fără însă a afecta siguranţa circulaţiei, prevăzându-se măsuri corespunzătoare."

Aceste precizări sunt necesare în special la asigurarea elementelor geometrice prevăzute în STAS 863/85 (în plan, profil longitudinal, viteze de proiectare, lăţimi ale platformei şi părţii carosabile etc).

5.1 Elementele geometrice în plan, lung şi profil transversal

5.1.1 Traseul în plan

La proiectarea lucrărilor de consolidare a drumului se recomandă a se păstra elementele geometrice existente ale racordărilor în plan în măsura în care acestea respectă prevederile STAS 863/1985. Lucrările care urmează a fi proiectate se vor încadra în limitele amprizei existente a drumului.

Se va asigura vizibilitatea pentru evitarea accidentelor.Viteza de proiectare recomandată este de 50km/h.

5.1.2 Traseul în profil longitudinal

întrucât sectorul de drum pe care urmează a fi realizată consolidarea are o lungime de circa 60m se recomandă păstrarea declivităţilor şi racordărilor existente şi totodată corectarea planeităţii în plan vertical pe toată lungimea sectorului de drum analizat (km 17+200).

Proiectarea liniei roşii va ţine cont de soluţia recomandată pentru consolidarea corpului drumului judeţean DJ 106A la poziţia kilometrică 17+200. La alegerea liniei roşii se vor respecta prevederile STAS 863/1985.

„CONSOLIDARE DRUM JUOEHAN D3 106A, SIBIU-f ÂL1INIŞ, KM l?-t 200' 14

JUDEŢUL SJBJU EXPERT TEHNIC Al ESTA1Ing POPESCU CĂTĂLIN

0742-100276

SC ZENIT PROIECT 8. CONSULT SRLStr. Becaş, nr.28, Cluj-Napoca, ClujTe l.0744-677335; RO22049625; J 12/2982/2007

5.1.3 Profilul transversal

Se recomandă adoptarea unui profil transversal corespunzător clasei tehnice, ordinul MT nr. 1296/2017 privind „Normele tehnice pentru proiectarea, construirea şi modernizarea drumurilor".

Caracteristicile drumului sunt următoarele:- Drum judeţean DJ 106A L = rj 60m

O Platforma drumului 7,50mo Partea carosabilă 6,00mo Acostamentele 2x0,50mo Benzile de încadrare 2x0,25o Panta transversală pe partea carosabilă: 6,60%o Panta transversală pe acostamente: 6,60%

De menţionat este faptul că traseul studiat este situat în curbă, având panta

transversală de 6,60%. De asemenea, din alcătuirea profilului transversal existent al drumului judeţean nu sunt evidenţiate benzile de încadrare a părţii carosabjfepâ^marcaje, iar acostamentele sunt consolidate, marcajele rutiere fiind efectuate^^Ciltfe 4xt^!^că a mixturilor asfaltice.

5.2 Soluţii de consolidare recomandate

SOLUŢIA ASoluţia A de consolidare prevede refacerea structurii rutiere pe

60ml, respectiv construirea unei structuri de sprijin din pamant armat per! corpului drumului judeţean.

irca solidarea

1. Structura rutieră

Conform studiului geotehnic, sistemul rutier al drumul judeţean DJ 106A, km 17+200, nominalizat pentru consolidare este alcătuit dintr-un covor de mixturi asfaltice cu grosime de circa 22cm, 17cm pavaj din piatră cubică aşezată pe pat de nisip, 16cm strat din balast stabilizat şi circa 5cm de piatră spartă.

Soluţiile pentru refacerea structurii rutiere a drumului sunt stabilite conform stării tehnice actuale a drumului şi funcţie de zestrea existentă. Astfel se recomandă următoarea soluţie de refacere a structurii rutiere:

o Strat de uzură din BA16 hmin=4cm, conform SR EN 13108-1; o Strat de legătură din BAD22,4 h=6cm, conform SR EN 13108-1; o Strat de bază din AB22,4 h=8cm, conform SR EN 13108-1; o Strat superior de fundaţie din balast stabilizat hmin=20cm, conform STAS

10473/1;o Strat de fundaţie din balast hmin=30cm, conform STAT 6400.

CONSOLIDĂRI DRtJM JUDEŢEAN DJ 106A, 5IEJU-FĂLT1NIŞ, KM 17-t200‘' 15

JUDF1UL SIBIU EXPERT TEHNIC ATESTATIng. POPESCU CĂTĂLIN

0742-100276

SC ZENIT PROIECT & CONSULT SRLStr. Becaş, nr.28, Cluj-Napoca, ClujTel:0744-677335; Ro22(H9625; J12/2982/2007

Structura rutieră propusă pentru refacerea corpului drumului judeţean DJ 106A, km 17+200, a fost aleasă ţinând cont de prevederile Normativului PD 177-2001. îmbrăcămintea bituminoasă va fi în trei straturi, rezultată în baza corelării cu structura rutieră existentă pentru a avea o comportare similară sub acţiunea sarcinilor din trafic. Structura rutieră propusă se va verifica în faza Proiect Tehnic la acţiunea îngheţ-dezgheţului (STAS 1709-1/90, STAS 1709/2-90 si STAS 1709/3-90).

2. Structura de sprijin din pământ armat

în ceea ce priveşte consolidarea corpului drumului judeţean DJ 106A, km 17+200, expertul tehnic atestat recomandă realizarea unei structuri de sprijin din pământ armat.

Această structură de sprijin presupune armarea cu geogrile a terasamentelor din patul drumului şi protejarea faţadei zidului cu elemente prefabricate.

Lungimea recomandată a structurii de sprijin este de aprozimativ 30ml, iar înălţimea medie de 5,50m.

Se menţionează faptul că dimensiunile exacte ale structurii de sprijin vor rezulta în baza unui calcul obligatoriu de efectuat în faza Proiect Tehnic şi susţinut prin breviarele de calcul. Tot atunci va rezulta şi latimea pe care pământul va fi armat, în urma calculului de dimensionare a geogrilelor (armăturilor). Expertul tehnic recomandă ca armarea să fie exectuată pe minim 3,00m lăţime.

3. înfiinţare podeţ tubuiar nou, cameră de cădere ş i amenajare evacuare podeţ

Pentru asigurarea colectării şi evacuării apelor pluviale în condiţii de siguranţă, fără afectarea părţii carosabile şi a consolidărilor, expertul tehnic recomandă înfiinţarea unui podeţ tubuiar nou cu timpan şi parapet semigreu pe partea dreaptă a drumului, a unei camere de cădere corespunzătoare şi amenajarea zonei de descărcare a podeţului.

Se recomandă ca podeţul tubuiar să aibă diametrul minim lOOOmm, iar amenajarea zonei de descărcare a podeţului se recomandă a fi efectuată pe o lungime de minim 30m.

De asemenea expertul recomandă decolmatarea şanţului adiacent drumului situat pe partea draptă şi refacerea rosturilor pereului de piatră în vederea îmbunătăţirii condiţiilor de scurgere. Lungimea pe care se va executa decolmatarea şi refacerea rosturilor se recomandă a fi de minim 60m însă aceasta se va stabili cu exactitate la faza Proiect Tehnic în funcţie de evoluţia fenomenelor care pot avea efect negativ.

Evaluarea lucrărilor care sunt necesare a fi executate pentru realizarea soluţiei A:

o Frezarea stratului de uzura pe toata latimea pârtii carosabile, pe o lungime de aproximativ 60ml;

o Decaparea structurii rutiere pe o lăţime de minim 3,00m si o lungime de aproximativ 30ml;

o Demolarea camerei de cădere si a podeţului tubuiar existent;o Excavarea pământului din patul drumului;

„CONSOLIDARE DRUM JUDEŢEAN DJ J06A, SlBUI-F’Ân iN JS , KM 17-L 200’' 16


0742-100276

SC ZENIT PROIECT & CONSULT SRLStr. Becaş, nr.28, Cluj-Napoca, ClujTel:074-4-677335; Ro22049625; 112/2982/2007

o Realizarea structurii de sprijin din pamant armat pana la cota de montare a podeţului tubular;

o Realizarea podeţului tubular nou, a camerei de cădere corespunzătoare precum si realizarea amenajării zonei de descărcare a podeţului;

o Finalizarea structurii de sprijin din pamant armat; o Realizarea parapetului din zidărie de piatra (sau metalic); o Realizarea structurii rutiere recomandate la punctul 1.

SOLUŢIA B

Soluţia B de consolidare prevede refacerea structurii rutiere pe zonele afectate, circa 60ml, respectiv construirea unei structuri de sprijin din zidărie de piatră pentru consolidarea corpului drumului judeţean.

1. Structura rutieră

Conform studiului geotehnic, sistemul rutier al drumul judeţean DJ 106A, km 17+200, nominalizat pentru consolidare este alcătuit dintr-un covor de mixturi asfaltice cu grosime de circa 22cm, 17cm pavaj din piatră cubică aşezată pe pat de nisip, 16cm strat din balast stabilizat şi circa 5cm de piatră spartă.

Soluţiile pentru refacerea structurii rutiere a drumului sunt stabilite conform stării tehnice actuale a drumului şi funcţie de zestrea existentă. Astfel se recomandă următoarea soluţie de reabilitare, corespunzătoare clasei de trafic mediu:

o Strat de uzură din BA16 hmin=4cm, conform SR EN 13108-1; o Strat de legătură din BAD22,4 h=6cm, conform SR EN 13108-1; o Strat de bază din AB22,4 h=8cm, conform SR EN 13108-1; o Strat superior de fundaţie din piatră spartă împănată hmin=30cm, conform SR

EN 13242 si STAS 6400;o Strat de fundaţie din balast hmin=30cm, conform SR EN 13242 si STAS 6400.

Structura rutieră propusă pentru refacerea corpului drumului judeţean DJ 106A, km 17+200, a fost aleasă ţinând cont de prevederile Normativului PD 177-2001. îmbrăcămintea bituminoasă va fi în trei straturi, rezultată în baza corelării cu structura rutieră existentă pentru a avea o comportare similară sub acţiunea sarcinilor din trafic. Structura rutieră propusă se va verifica în faza Proiect Tehnic la acţiunea îngheţ-dezgheţului (STAS 1709-1/90, STAS 1709/2-90 si STAS 1709/3-90).

2. Structura de sprijin din zidărie de piatră

în ceea ce priveşte consolidarea corpului drumului judeţean DJ 106A, km 17+200, expertul tehnic atestat recomandă realizarea unei structuri de sprijin din zidărie de piatră.

Această structură de sprijin presupune realizarea unei zidării din piatră brută cu mortar.

„CONSOLIDĂRI DRUM JUDEŢEAN DJ 306A, SIEIU-f'ÂLTINIŞ, KM 17-t 20f ’ 17


0742-100276

SC ZENIT PROIECT & CONSULT SRLStr. Becaş, nr.28, Cluj-Napoca, ClujTel:0744-677335; RO22049625; 112/2962/2007

Lungimea recomandată a structurii de sprijin este de aprozimativ 30ml, iar înălţimea medie de 5,50m.

Se menţionează faptul că dimensiunile exacte ale structurii de sprijin vor rezulta în baza unui calcul obligatoriu de efectuat în faza Proiect Tehnic şi susţinut prin breviarele de calcul. Tot atunci va rezulta şi lăţimea zidăriei în urma verificărilor necesare a fi efectuate asupra zidului de sprijin conform normativelor în vigoare. Expertul tehnic recomandă ca lăţimea minimă a zidăriei din piatră sa fie de minim 2,00m la bază şi l,00m la coronament.

Zidul va fi fundat pe o fundaţie din beton monolit. Clasa minimă a betonului şi adâncimea minimă de fundare vor rezulta din calcul, în faza Proiect Tehnic.

La partea superioară, acesta va fi prevăzut cu un parapet din piatră zidită, respectandu-se modelul parapetului existent în zonă, adiacent sectorului analizat.

Materialele utilizate la construcţia zidului trebuie să prezinte rezistenţe sporite, respectiv piatra să fie de origine metamorfică sau magmatică.

3. înfiinţare podeţ tubuiar nou, cameră de cădere ş i amenajare evacuare podeţ

Pentru asigurarea colectării şi evacuării apelor pluviale în condiţii normale, fără afectarea părţii carosabile şi a consolidărilor, expertul tehnic recomandă înfiinţarea unui podeţ tubuiar nou, a unei camere de cădere corespunzătoare şi amenajarea zonei de descărcare a podeţului.

Se recomandă ca podeţul tubuiar să aibă diametrul minim lOOOmm, iar amenajarea zonei de descărcare a podeţului se recomandă a fi efectuată pe o lungime de minim 30m.

De asemenea expertul recomandă decolmatarea şanţului adiacent drumului situat pe partea draptă şi refacerea rosturilor pereului în vederea îmbunătăţirii condiţiilor de scurgere. Lungimea pe care se va executa decolmatarea şi refacerea rosturilor se recomandă a fi de minim 60m însă aceasta se va stabili cu exactitate la faza Proiect Tehnic în funcţie de evoluţia fenomenelor care pot avea efect negativ.

Evaluarea lucrărilor care sunt necesare a fi executate pentru reazlizarea soluţiei B:

o Frezarea stratului de uzură pe toata lăţimea părţii carosabile, pe o lungime de aproximativ 60ml;

o Decaparea structurii rutiere pe o lăţime de minim 3,00m şi o lungime de aproximativ 30ml;

o Demolarea camerei de cădere şi a podeţului tubuiar existent;o Excavarea pământului din patul drumului;o Realizarea structurii de sprijin din zidărie de piatră cu mortar până la cota de

amplasare a podeţului tubuiar;o Realizarea podeţului tubuiar nou, a camerei de cădere corespunzătoare precum

şi realizarea amenajării zonei de descărcare a podeţului;o Finalizarea structurii de sprijin din zidărie de piatră;o Realizarea parapetului din zidărie de piatra (sau metalic);

„CONSOLIDARE DRUM JUDEŢEAN DJ 106A, SIBJU-PĂLTIN1Ş, KM 17->2CjO' 18

JUDEŢUL SIBJU EXPERT TEHNIC ATESTATIng. POPESCU CĂTĂLIN

0742-100276

SC ZENIT PROIECT & CONSULT SRLStr. Becas, nr.28, Cluj-Napoca, ClujTel:0744-677335; Ro22049625; J 12/2982/2007

o Realizarea structurii rutiere recomandate la punctul 1.

Din considerente tehnologice, economice şi datorită caracterului de urgenţă, expertul tehnic recomandă realizarea SOLUŢIEI A.

NOTĂ:Soluţiile prezentate în cadrul prezentei expertizei tehnice se referă exclusiv

la poziţiile kilometrice indicate de beneficiar si expertizate în cadrul prezentului raport, fiind coroborate cu bugetul alocat.

Menţionăm că pe sectoarele de drum adiacente poziţiilor kilometrice indicate de către beneficiar şi expertizate in cadrul prezentului raport au mai putut fi identificate fenomene similare, sectoare care nu fac obiectul prezentei expertize tehnice.

Soluţiile se vor adopta funcţie de tipul pământului existent, de trafic, şi de situaţia real găsită în teren, astfel ca structura rutieră să verifice condiţia de îngheţ-dezgheţ şi să prezinte capacitatea portantă necesară pentru preluarea traficului actual şi de perspectivă, iar structurile de sprijin să asigure stabilitate corpului drumului.

Deoarece în soluţiile recomandate ale structurilor rutiere au fost analizate grosimi (care să respecte condiţia de grosime minimă cf. normativelor în vigoare) a fiecărui strat component, în funcţie de calculul de dimensionare, se va adopta una din soluţiile propuse corectându-se de către proiectant dacă este cazul (funcţie de rezultatul dimensionării structurii rutiere şi a verificării la îngheţ -dezgheţ) grosimile fiecărui strat.

De asemenea, proiectantul trebuie sa tina seama si de structura rutiera existenta dar şi de faptul că cele două structuri rutiere trebuie să aibă o comportare similară sau apropiată.

Avantajele pentru SOLUŢIA A care prevede realizarea unuei structuri de sprijin din pamant armat si a unei structuri rutiere care are in alcătuire un strat de balast stabilizat, in comparaţie cu VARIANTA B care prevede realizarea unei structuri de sprijin din zidărie de piatra cu mortar si a unei structuri rutiere care are in alcătuire un strat din piatra sparta, sunt:

o La dimensionarea sistemelor rutiere, agregatele naturale stabilizate cu lianţi hidraulici au un modul de elasticitate dinamic superior pietrei sparte prin urmare structura rutiera proiectata va avea o comportare aproximativ similara cu structura rutiera existenta (structura rutiera existenta are in alcătuire un strat de pavaj din piatra cubica aşezata pe un strat din balast stabilizat);

o Structura de sprijin din pamant armat utilizează in mare parte materiale locale, materiale granulare mărunte de tipul balastului si al pietrei sparte, mult mai uşor de procurat in comparaţie cu zidaria din piatra care necesita blocuri de

CONSOLIDARE DRUM IUDE]EAN DJ 5C6A, SIB1U-PĂLHNIŞ, KM 174 200’ 19


0742-100276

SC ZENIT PROIECT & CONSULT SRLSti. Becaş, nr.28, Ciuj-Napoca, ClujTel:0744-677335; Ro2?049625; J l 2/2982/2007

piatra buceardata/fasonata de natura metamorfica pentru a rezista la acţiunea factorilor climatici;

o In comparaţie cu piatra si mortarul care alcătuiesc zidaria, elementele de faţada din beton vibropresat au o comportare mult mai buna in timp (mortarul din zadarie se degradează sub acţiunea inghet-dezghetului si sub acţiunea clorurilor);

o Elementele de faţada ale structurii de sprijin din pamant armat sunt mult mai uşor de manipulat in comparaţie cu blocurile de piatra;

o Manopera pentru structura de sprijin din pamant armat este mult mai accesibila si nu necesita personal calificat in comparaţie cu zidaria din piatra care necesita personal calificat cu experienţa dovedita in execuţia zidăriilor de piatra;

o Distanţe de transport semnificativ reduse pentru materialele din structura de sprijin din pamant armat datorită faptului că utilizează agregate naturale care sunt o resursă accesibilă în zonă;

o Reducerea costurilor de investiţie la utilizarea structurilor de sprijin din pamant armat. Manopera calificata si modul de punere in opera al zidăriei de piatra cresc costurile investiţiei semnificativ;

o Durata de execuţie semnificativ mai mica pentru structura de sprijin din pamant armat comparativ cu zidaria de piatra.

Dezavantajele pentru SOLUŢIA A care prevede realizarea unuei structuri de sprijin din pamant armat si a unei structuri rutiere care are in alcătuire un strat de balast stabilizat, in comparaţie cu VARIANTA B care prevede realizarea unei structuri de sprijin din zidărie de piatra cu mortar si a unei structuri rutiere care are in alcătuire un strat din piatra sparta, sunt:

o Imposibilitatea desfăşurării traficului auto, în faza de execuţie, direct pe stratul de agregate naturale stabilizate cu ciment.

Aceste structuri corespund clasei de trafic mediu, clasa în care se apreciază că se vor încadra drumul expertizat pe o perioadă de perspectivă de 15 ani.

Structura rutieră va trebui să fie întreţinuţă ulterior, conform prevederilor Normativului AND 554.

5.4 Dimensionarea structurilor rutiere

în vederea refacerii structurii rutiere a drumului judeţean DJ 106A, la km 17+200, se vor efectua calcule de către proiectant, in faza Proiect Tehnic, ce vor sta la baza alcătuirii şi dimensionării structurilor rutiere si al structurilor de sprijin pe sectorul analizat. Indiferent de soluţia aleasa de proiectant la faza Proiect Tehnic acesta este obligat sa prezinte proiectul expertului tehnic in vederea insusirii acestuia de către expertul tehnic.

Deoarece în cadrul soluţiilor recomandate (de către expertul tehnic) ale structurilor rutiere au fost analizate grosimi (care să respecte condiţia de grosime minimă cf.

„CONSOLIDARE DRUM JUDEŢEAN DJ 10.6A, SIEîIlM ÂLTJNIS, KM 3 7 + 200" 20


0742-100276

SC ZENIT PROIECT & CONSULT SRLStr. Becaş, nr.28, Cluj Napoca, ClujTel:Q744-677335; Ro2204962.5; 312/2982/2007

normativelor în vigoare si cea de comportare similara a structurilor rutiere) a fiecărui strat component, în funcţie de calculul de dimensionare, se va adopta una din soluţiile propuse corectându-se de către proiectant dacă este cazul (funcţie de rezultatul dimensionării structurii rutiere şi a verificării la îngheţ-dezgheţ) grosimile fiecărui strat.

Calculul tensiunilor şi deformaţiilor specifice în sistemul rutier se va efectua de către proiectant conform "Normativ pentru dimensionarea sistemelor rutiere suple şi semirigide" INDICATIV PD 177-2001 - cu ajotorul programului CALDEROM 2000.

Verificarea la îngheţ-dezgheţ a structurii rutiere se va efectua în conformitate cu prevederile STAS 1709-1/90 şi STAS 1709-2/90 de către proiectant.

Pentru stabilirea structurii rutiere, proiectantul va avea în vedere:

o recomandările privind configuraţia straturilor din cadrul raportului de expertiză tehnică;

o dimensionarea sistemelor rutiere suple şi semirigide" INDICATIV PD 177-2001;o verificarea la îngheţ-dezgheţ a structurii în conformitate cu prevederile STAS

1709-1/90 şi STAS 1709-2/90.

5.5 Lucrări de consolidare

în vederea consolidării corpului drumului judeţean DJ 106A, la km 17+200, se vor efectua calcule de către proiectant, in faza Proiect Tehnic, ce vor sta la baza alcătuirii şi dimensionării structurilor de sprijin pe sectorul analizat. Indiferent de soluţia aleasa de proiectant la faza Proiect Tehnic acesta este obligat sa prezinte proiectul expertului tehnic in vederea insusirii acestuia de către expertul tehnic.

In ceea ce priveşte calculul structurilor de sprijin recomandate in prezenta expertiza tehnica, acesta va fi efectuat in cadrul Proiectului Tehnic, calculele fiind prezentate expertului si verificatorului sub forma breviarelor pentru a se urmări cu uşurinţa corectitudinea acestora si corelarea cu normativele in vigoare. Pentru calcului structurilor de sprijin expertul recomanda respectarea prevederilor normativelor specifice in vigoare: NP075/2002 - „Normativ pentru utilizarea materialelor geosintetice la lucrările de construcţii"; GP093/2002 - "Ghid privind proiectarea structurilor de pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice"; NP124 - "Normativ privind proiectarea geotehnica a lucrărilor de susţinere".

5.6 Colectarea si evacuarea apelor pluviale

Colectarea apelor de pe suprafaţa pârtii carosabile, pe sectorul studiat, se va realiza prin intermediul şanţurilor existente. In vederea evacuării apelor din precipitaţii, in condiţii de siguranţa, fara afectarea structurilor proiectate, s-a prevăzut un podeţ tubular cu diamentru minim de lOOOm.

In cadrul Proiectului Tehnic podeţul va fi verificat din punct de vedere al debitului de calcul. în cazul în care debitul capabil al podeţului recomandat de către expertul tehnic este

CONSOLIDARE DRUM JUDEŢEAN Dj 100A, SIEHJ-PÂLTINIS, KM 17+200" 21

JUDEŢUL SIBIU EXPERT TEHNIC AT ESTATIng. POPESCU C.ATALIN

0742-100276

SC ZENIT PROIECT & CONSULT SRLStr. Becaş, nr.28, Cluj Napoca, ClujTel:0744-677335; Ro22049625; J 12/2982/2007

mai mic decât cel admisibil, atunci se va înlocui podeţul respectiv cu un podeţ cu secţiunea corespunzătoare.

Clasele de betoane trebuie să corespundă claselor de expunere din Standardul CP 012/1 - 2007.

Vor fi respectate şi prevederile normativelor PD 19-86 - Normativ departamental a proiectelor tip de podeţe pentru drumuri şi PD 95-2002 - Normativ privind proiectarea hidraulică a podurilor şi podeţelor precum şi STAS 10796/1/2/3-77.

5.7 Siguranţa circulaţiei

Pentru siguranţa circulaţiei pe sectorul de drum judeţean analizat (DJ 106A, km 17+200) se va prevedea amplasarea de parapeţi de siguranţă care vor avea configuraţia similara cu parapetii existenţi in zona adiacenta sectorului studiat.

De asemenea se va prevedea un parapet metalic pe timpanul podeţului pe partea dreapta a drumului.

Se va asigura semnalizarea şi marcajul corespunzător punctului de lucru pe timpul execuţiei lucrărilor, conform Ordinului MT/MI/411/1112/2000, se vor monta parapete grele pe amplasamente provizorii în zonele afectate, iar la finalizarea acestora se va asigura semnalizarea şi marcajul final al drumului pe zona analizata.

Proiectarea sistemului de semnalizare şi marcaje trebuie făcută pentru tot traseul studiat urmărindu-se respectarea prevederilor SR 1848-1,2,3.

în cea mai mare parte lucrările de consolidare a corpului drumului judeţean DJ 106A, km 17+200, se vor executa sub circulaţie, pe tronsoane bine stabilite, în concordanţă cu tehnologia de execuţie. Pentru aceasta, in cadrul Proiectului Tehnic, se va întocmi un plan de management a traficului şi vor fi stabilite măsurile speciale de siguranţă care vor fi aplicate pe timpul execuţiei lucrărilor.

Fluidizarea traficului se va realiza prin dirijarea şi orientarea şoferilor cu ajutorul unor semafoare temporizate sau piloni de dirijare a circulaţiei, poziţionaţi la capetele sectoarelor

de lucru.

5.8 Lucrări de mutări şi protejări instalaţii

Nu este cazul.

CONSOLIDĂRI DRUM JUDEŢEAN DJ 106A, S1BILM ÂL7JNJŞ, KM 17-1200" 22

JUDEJUL SIBIU EXPERT TEHNIC ATESTATirig. popescu cătălin0742-100276

SC ZENIT PROIECT & CONSULT SRLStr. Becaş, nr.28, Cluj-Napoca, ClujTel:0744-677335; Ro22049625; J12/2982/2007

Capitolul 6. Concluzii

Fundamentată pe o bază completă de date, obţinute în urma observaţiilor şi investigaţiilor efectuate în amplasamentul drumului judeţean DJ 106A, km 17+200, şi datele puse la dispoziţie de Beneficiarul lucrării şi administratorul drumului, Expertiza Tehnică a sectorului de drum prezentat în documentaţie a scos în evidenţă deficienţele grave ale acestuia şi necesitatea intervenţiei de urgenta în scopul aducerii drumului la parametrii optimi si asigurării condiţiilor de circulaţie in deplina siguranţa si confort,

în continuare prezentăm detaliat concluziile Expertizei Tehnice.

Cu privire ia traseu/ drumului în pian

Caracteristicile geometrice ale traseului în plan oferă condiţii pentru realizarea lucrărilor de consolidare a sectorului de drum judeţean, prin suprapunere cât mai mult pe traseul existent, ţinând cont de condiţiile cerute prin tema de proiectare şi cu respectarea prevederilor STAS 863-85.

Faţă de situaţia existentă, în vederea încadrării în prevederile STAS 863-85, nu sunt necesare îmbunătăţiri privind amenajarea curbelor în spaţiu cu scopul asigurării unor viteze de circulaţie superioare celor existente.

Cu privire ia profilul în lung a/ drumului

în general profilul longitudinal al sectorului de drum existent nu pune probleme deosebite, permiţând proiectarea liniei roşii astfel încât să fie urmărită niveleta existentă.

Cu privire la elementele drumului în profil transversal

Având în vedere că în prezent, datorita ruperii unei parti a corpului drumului, acesta nu prezintă un profil transversal corespunzător prevederilor normelor în vigoare se impune adoptarea unui profil transversal tip standardizat, corespunzător clasei tehnice a drumului.

Cu privire la lucrările de consolidare

Procesul de degradare a corpului drumului s-a manifestat intr-un timp scurt, ca urmare a condiţiilor meteo defavorabile. Cantitatea mare de precipitaţii a condus pe de o parte la infiltrarea apelor de suprafaţa intre zidul de sprijin si marginea pârtii carosabile, iar pe de alta parte, debitete mari evacuate prin podeţul tubular au erodat taluzul de flancul stâng al drumului judeţean. Aceste fenomene au influenţat in mod direct si negativ structura de sprijin si corpul drumului, conducând la deplasări excesive si cedări (răsturnarea zidului de sprijin si ruperea corpului drumului pe zona de margine).

Accentuarea degradărilor continua sa se producă intr-un mod rapid si necontrolat fiind direct influenta de intensitatea traficului din zona (se produc

„CONSOLIDAM DRUM JUDEŢEAN DJ 106A, SIBIU-PALTINIŞ, KM 17-» 200' 23

JUDEŢUL SIBIU EXPERT TEHNIC ATESTATIng. POPESCU CĂTĂLIN0742-100276

SC ZENIT PROIECT & CONSULT SRLStr. Becaş, nr.28, Cluj-Napoca, ClujTei:0744-677335; Ro22049625; J12/2982/2.007

vibraţii, in special la traficul cu vehicule mai grele) si de fenomenele meteo (precipitaţii, inghet-dezget, insolatii etc).

Se recomandă consolidarea corpului drumului pe sectorul analizat, km 17+200, conform recomandărilor din Capitolul 5, subcapitolul 5.2 Soluţii de consolidare recomandate.

Cu privire ia scurgerea apelor, şanţuri şi rigole, podeţe

Sectorul de drum analizat, incluzând terasamentele, taluzurile şi celelalte construcţii rutiere, este expus acţiunii apei din precipitaţii. Umezirea terasamentelor, a taluzurilor, infiltrarea şi acumularea apei în corpul drumului, provoacă scăderea capacităţii portante şi degradarea inevitabilă, în timp, a structurii rutiere.

Apa care acţionează asupra taluzurilor şi asupra construcţiilor rutiere provine din precipitaţiile atmosferice.

Pe sectorul de drum analizat scurgerea apelor provenite din precipitaţii se produce gravitaţional, prin sistemele de scurgere amenajate existente în zonă. în general scurgerea apelor prin aceste sisteme este deficitară, sistemele nu au capacitatea necesară, iar atunci când precipitaţiile sunt bogate cantitativ apa siroieste pe suprafaţa carosabila fiind dirijata gravitaţional de pe flancul drept pe flancul stâng al drumului.

Pentru îmbunătăţirea condiţiilor de scurgere si evacuare a apelor pluviale, expertul tehnic recomanda decolmatarea, dezrostuirea si rostuirea cu mortare a sântului pereat cu piatra de pe partea dreapta a drumului, respectiv înfiinţarea unui podeţ tubular cu diametrul minim lOOOmm, a unei camere de cădere precum si amenajarea zonei de evacuare a podeţului.

Cu privire ia siguranţa circulaţiei

Proiectarea sistemului de semnalizare şi marcaje, pentru sectorul de drum judeţean analizat (km 17+200) trebuie efectuata in mod obligatoriu, cu respectarea prevederilor SR 1848-1,2,3.

Siguranţa în exploatare

Garanţia siguranţei în exploatare o constituie adoptarea în proiect a unor soluţii moderne, care să ţină cont de particularităţile drumului.

Siguranţa în exploatare este obiectivul prioritar al administratorului, de aceasta depinzând întreaga activitate legată de circulaţia pe drumul public.

Siguranţa în exploatare depinde nu numai de standardul şi de calitatea suprafeţei de rulare ci şi de lucrările de protecţie şi consolidare executate, de funcţionarea sistemelor de colectare si evacuare a apelor, de semnalizări, de marcaje, şi de toate celelalte măsuri întreprinse pentru siguranţa şi desfăşurarea normală a traficului.

„CONSOLIDARE DRUM JUDEUAN D3 3 06A. SIE1U-RÂLTINJŞ, KM 374200' 24

JUDEŢUL S1BJU EXPERT TEHNIC ATESTAIlng POPESCU CATALlfM

0742-100276

SC ZENIT PROIECT 8. CONSULT SRlStr. Becas, nr.28, Cluj-Napoca, ClujTel:0744-677335; Ro22049625; J 1 2/2982/2007

Managementul traficului pe timpul execuţiei lucrărilor

în cea mai mare parte lucrările de consolidare a drumului judeţean DJ 106A, la km 17+200, se vor executa sub circulaţie, pe tronsoane bine stabilite, în concordanţă cu tehnologia de execuţie.

Pentru aceasta se va întocmi un plan de management a traficului şi vor fi stabilite măsurile speciale de siguranţă care vor fi aplicate pe timpul execuţiei lucrărilor.

Fluidizarea traficului se va realiza prin dirijarea şi orientarea şoferilor cu ajutorul unor semafoare temporizate sau pioni de dirijare a circulaţiei, poziţionaţi la capetele sectoarelor de lucru.

Pe timpul execuţiei lucrărilor se vor institui restricţii de viteză şi interdicţii de oprire, parcare sau accese.

Toate punctele de lucru vor fi semnalizate corespunzător legislaţiei rutiere şi a celei de protecţie a muncii.

Sănătatea oamenilor şi protecţia mediului

Prevenirea dereglărilor ecologice posibile pe parcursul execuţiei sau datorate realizării noii investiţii propuse se va realiza conform O.U. nr. 195 din 22 decembrie 2005 privind protecţia mediului, Legea nr. 107 / 1996 - Legea apelor, Ordinul Ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei mediului nr 462/1993 pentru aprobarea Condiţiilor tehnice privind protecţia atmosferei şi a Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanţi atmosferici de surse staţionare.

Măsurile ce trebuiesc luate consta în măsuri pentru protecţia apelor, atmosferei, solului, protecţia la zgomot, siguranţa şi sănătatea oamenilor şi regimul deşeurilor în timpul execuţiei şi după realizarea investiţiei.

'N&OL1DARE DRUM JUDEŢEAN DJ J06A, SJB1U-PMT1NIS, KM 17J 200" 25


0742-100276


Capitolul 7. Recomandări generale

Documentaţia de proiectare va trebui să detalieze soluţiile tehnice, prevăzând tehnologii de execuţie moderne şi eficiente economic. Documentaţia va conţine măsuri pentru protecţia mediului.

Se vor respecta normativele în vigoare în ceea ce priveşte execuţia lucrărilor, calitatea materialelor, semnalizarea pe timpul execuţiei şi semnalizarea definitivă (SR 1848 şi HG 85/2003).

La execuţia lucrărilor se vor respecta prescripţiile şi normele de protecţie a muncii şi de prevenire a incendiilor.

Lucrările recomandate nu introduc efecte negative asupra solului, drenajului, apelor de suprafaţă, vegetaţiei, nivelului de zgomot, microclimatului sau populaţiei.

Prin executarea acestor lucrări vor aparea unele influenţe favorabile asupra factorilor de mediu cât şi din punct de vedere economic şi social în strânsă concordanţă cu efectele pozitive ce rezidă din îmbunătăţirea condiţiilor de circulaţie ce apar în urma realizării lucrărilor.

Un aspect important este acela că în faza de execuţie realizarea lucrărilor va genera un trafic greu şi foarte greu, cu efecte directe negative asupra stării tehnice a drumului. Anumite sectoare care se vor degrada în mod accentuat, imposibil de prevăzut şi estimat cu exactitate în cadrul acestui raport de expertiză sau în cadrul următoarelor faze de proiectare. Se recomandă estimarea unor cantităţi suplimentare de materiale care să permită intervenţia pe aceste sectoare de drum prin execuţia de sisteme rutiere noi pe toată lăţimea drumului.

„CONSOLIDARE DRUM JUDEŢEAN DJ 106A, SI61U-PÂLU N1Ş, KM 17-* 200" 26


0742-100276

SC ZENIT PROIECT & CONSULT SRLStr. Becaş, nr.28, Cluj Napoca, ClujTel:0744-677335; Ro22049625; J12/2982/2007

Capitolul 8. Documente de referinţă

Expertiza a fost întocmită în conformitate cu prevederile următoarelor prescripţii în vigoare:

o Legea nr. 177/2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii;

o HG. 907/2016, aprobarea conţinutului cadru al documentaţiei tehnico - economice aferente investiţiilor publice;

o Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, cu modificările si completările ulterioare;

o HG nr. 343/2017 - modificarea HG nr. 273/1994 privind aprobarea Regulamentului de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora;

o Legea apelor 107/1996;o H.G. 925/1995 - Regulamentul de verificare si expertizare tehnica de calitate a

proiectelor, a execuţiei lucrărilor si a construcţiilor; o STAS 863-85 - Lucrări de drumuri. Elemente geometrice ale traseelor.

Prescripţii de proiectare.o STAS 2900-89 - Lucrări de drumuri. Lăţimea drumurilor, o Normativ pentru dimensionarea straturilor bituminoase de ranforsare a

sistemelor rutiere suple si semirigide, indicativ AND 550 din 1999; o Normativ pentru evaluarea stării de degradare a imbrăcămintii pentru structuri

rutiere suple si semirigide, indicativ AND 540-2003; o Ordinul M.T. nr. 1296/2017 pentru aprobarea "Normelor tehnice privind

proiectarea, construirea si modernizarea drumurilor"; o NP 116-2004 - "Normativ privind alcătuirea structurilor rutiere rigide si suple

pentru drumuri".o SR EN 13108-1/2/5/7/20- Normativ mixturi asfaltice executate la cald condiţii

tehnice privind proiectarea, prepararea si punerea in operă, o SR EN ISO 14688-2:2005 "Cercetări si încercări geotehnice. Identificarea şi

clasificarea pământurilor. Partea 2. Principiu pentru o clasificare; o STAS 1913/1-9,12,13,15,16 " Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor

fizice;o SR EN 13108-1 Mixturi asfaltice. Specificaţii pentru materiale. Betoane asfalticeo SR EN 13043 Agregate pentru amestecuri bituminoase si pentru finisarea

suprafeţelor utilizate in construcţia şoselelor, a aeroporturilor si a altor zone cu trafic.

o SR EN 13242 Agregate din materiale nelegate sau legate hidraulic pentru utilizare în inginerie civila si in construcţii de drumuri,

o SR EN 12620 Agregate pentru beton.

CONSOLIDARE DRUM JUDfJEAN DJ 106A, SIBIU-PÂLTINIŞ. KM 174 200' 27

JUDE)UL SIBIU EXPERT TEHNIC ATESTATIng POPESCU CĂTĂLIN

0742-100276

SC ZENIT PROIECT & CONSULT SRLStr. Becaş, nr.28, Cluj-Napoca, Cluj Tel:0744-677335; Ro22049625; J l 2/2982/2007

o CP 012/1 - 2007 Cod de practică pentru producerea betonului,o SR 1848-1:2011 Semnalizare rutieră. Indicatoare şi mijloace de

semnalizare rutieră. Clasificare, simboluri şi amplasare, o STAS 10796/1/77 Construcţii anexe pentru colectarea şi evacuarea apelor.

Prescripţii generale de proiectare.o STAS 1709/1-90 Acţiunea fenomenului de îngheţ-dezgheţ la lucrări de

drumuri. Adâncimea de îngheţ in complexul rutier. Prescripţii de calcul, o STAS 1709/2-90 Acţiunea fenomenului de îngheţ-dezgheţ la lucrări de

drumuri. Prevenirea şi remedierea degradărilor din îngheţ-dezgheţ. Prescripţii tehnice.

o STAS 6400-84 Lucrări de drumuri. Straturi de bază şi de fundaţie. Condiţii tehnice generale de calitate.

o Legea 319/2006 - Legea securităţii si sănătăţii in muncă o Ordin AND nr. 116/1999 - Instrucţiuni proprii de securitatea muncii pentru

lucrări de întreţinere, reparare si exploatare a drumurilor si podurilor o P 118/1999 Norme tehnice de proiectare si realizare a construcţiilor privind

protecţia la acţiunea focului;o Normativ AND 584-2012 - Traficul de calcul pentru proiectarea drumurilor din

punct de vedere al capacităţii portante si al capacităţii de circulaţie; o Normativ AND 602-2012 - Metode de investigare a traficului rutier; o PD 189-2012 - Normativ pentru determinarea capacităţii de circulaţie a

drumurilor publice.o STAS 10473/1:Straturi din pamant si agregate naturale stabilizate.

Datorită caracterului de calamitate al lucrărilor expertizate precum si datorita faptului ca fenomenele se pot dezvolta intr-un mod dinamic in urma unor fenomene meteo defavorabile, prezenta expertiză tehnică este valabilă sase luni de la data elaborării, atata timp cat pe amplasamentul studiat nu apar modificări majore fata de cele identificate in cadrul vizitelor tehnice.

EXPERT TEHNIC,Legitimaţie MTCT Seria B Nr. 07237 Ing. POPESCU CĂTĂLINAugust 2018

„CONSOLIDAU! DRUM 3UDUCAN DJ 106A, SIBIU PÂIUNIŞ, KM 3 7̂ 200' 28

FOTOGRAFII RELEVANTE

FOTO 1 - AUGUST 2018


Defecţiuni identificate:• Structura rutiera rupta si

prăbuşită pe un sector de15m;

• Zid de sprijin aflat inechilibru labil cu potenţialmare de răsturnare;

• Taluz de debleu puternicerodat;

• Sector de zid de sprijin răsturnat;

i


• Tronson de podeţ tubular desprins si căzut pe taluzul erodat;

• Vegetaţie, inclusiv arboride dimensiuniconsiderabile, desprinşi, căzuţi si transportaţi spre baza taluzului;

• Eroziunea accentuata a taluzului de debleu;


• Structura rutiera rupta sicăzută;

• Denivelări ale pârtiicarosabile, in profillongitudinal;

• Terasamentele care susţin corpul drumului au fost erodate si transportate la baza taluzului de debleu;

2

FOTO 6 -AUGUST 2018

• Denivelări ale carosabilului in profil longitudinal si in profil transversal;

• Suprafaţa cu ciupituri, in special pe partea stanga a drumului;

• Prezenta fisurilor specifice defecţiunilor de capacitate portanta;

3



• Parapet din piatra ziditadegradat si subspalat la baza;

• Acostamente erodate;• Fisuri longitudinale si

denivelări ale carosabilului caurmare a pierderii capacitatiiportante;

4

EXPERTIZĂ TEHNICĂ - DRUM - cjsibiu.ro · Conform normativului NP 074/2014 "Normativ privind...

Documents

Transcript of EXPERTIZĂ TEHNICĂ - DRUM - cjsibiu.ro · Conform normativului NP 074/2014 "Normativ privind...