Mtna-Maria RUSI), (coordonator)

Qeanvna C0-T0l o Cartnenlrtna +WU,+ . MLhaela TIMNqERU

Exercfli praryt-,de LIMbA R0MANA

Cornpele tA gi perfornart'dm cornunlc,ar€,

Clasa a Vlll-aYdfiia a Vlll-a

Editura Paralela 45

Guprins

CARACTERISTICI ALE GENULUI EPIC, PERS0NAJE..........................

PARTTCULARTTATT ALE SpECtEt.....

TEST....................

coMPIEMENTUL DTBECT gt pRopoztTtA

su aon0 oNlrA co ru purrvA o r nrcrA.................

COMPLEMENTUL DIRECT

nrcnprruulzA, *ootua*o r*il;iTilil;A;ffi ,. .. . ..

EXEBCtTt I C0 M p1EXE.......................

pR0poztlA suBonoorunrA corvrplrlvA o rnecrA.....................

nrcapruLmzA, nrzolvAwo EXERctItLE unuAroaner............EXEBC rTI I C0 M p1EXE.......................

TEST....................

COMPLEMENTUL INDIRECT SI PROPOZITIAsusoRooNlrA counrnvh rnornrcrh.............

COMPLEMENTUL INDIRECT..,......

EXEB C rT r I C 0 M q1EXE'.....................

pR0 poztlA sueonootierA couplrrrvA rruo rnrcrA................

nrcnprruuazA, RrzolvAruo EXEBctl tLE unnlAronner...........EXE R C tTt I C 0 M p LEXE.. "....................

TEST.,..................

R0MANU1..........

TEST....................

c0MED1A,..........

lEXtCU1....,.........

PARTTCULARTTATT ALE TEXTULUT DRAMAT|C.........

ELEMENTE DE C0NSTRUCTTE A SU8tECTU1Ut.................................

PERSONAJE.......

CARACTERISTICI ALE SPECIEI.....

TEST....................

COMPLEMENTETE CIBCUMSTANTIALE SI

66

68

69

70

70

72

72

IJ

75

75

77

78

78

80

8'l

83

83

85

86

88

89

91

91

91

92

92

93

COMPLEMENTUL CIRCUMSTANTIAL DE CAUZA....

RECAPTTULEAZA, BEZ0LVAND EXERCITItLE URMAT0AREt......,...

EXERC tT t I C 0 M p1EXE.......................

PR0P0ZTTTA SUB0RD0NATA CTRCUMSTANTTALA DE CAUZA.....

RECAPITULEAZA, REZOLVAND EXERCITIILE URMATOABEI..,..,..,.

EXEBCtTt t C 0 M P 1EXE.......................

TEST....................

c0MPLEMENTUL CTBCUMSTANTTAL DE SC0p......

RECAPITULEAZA, REZOLVAND EXERCITIILE URMATOAREI.....,,...

EXEB C tT I I C 0 M p 1EXE.......................

PROPOZITIA SUBORDONATA CIRCUMSTANTIALA DE SCoP......,

RECApTTULEAZA, REZ0LVAND EXERCTTilLE URMAT0AREt..........,

EXERC tTt I C0 M P 1EXE.......................

TEST....................

PRoPoZTTTA SUB0RD0NATAcTRcUMSTANTtALA C0NDtTt0NA14............................................,.... 125

RECAPITULEAZA, REZOLVAN D EXERC ITI ILE U RMATOARE!..., ...... 126

113

114

115

1t6

117

117

119

120

121

121

122

123

123

124

coMENZr - CARTEA PR|N PO$TA

EDITURA PARALELA 45Pitegti, jud. Argeg, cod 110174, str. Fratii Golegti '130

Tel.: 0248 633 130; 0753 040 4440721 247 918

Tel./fax: 0248214 533;0248 631 439; 0248631 492.E-mail: comenzi@edituraparalela4S.rosauaccesati www.edituraparalela4S.ro

Tiparul executat la tipografia Editurii Paralela 45E-mail: tipografie@edituraparalela45.ro

(6p)

(6p)

Cartea - obiect cultural(actualizare)

Dragi cititorule,

|i-am ptegitit o carte lrumoasi 9i un pic... misterioasi! Pe misurd ce o vei rdsfoi, veidescoperi in paginile marcate diverse indicii, cu aiutorul cirora, respectdnd ordinealiterelor indicate, vei reconstitui mai int6i un cuvdnt-cheie .si apoi un mesai,.. Ga undetectiv adevirat, noteazi atent la final fiecare indiciu, ca sd descoperi misterul.Succes!

Citegte cu aten[ie textul urmdtor, apoi rezolvd cerinfele:

Viala mea de copil: intr-o parte paradisul infernal prin care a hdldduit gdfdind, chicotind Si urldnd Analfabeta, incealaltd partejungla, pddurea obscurd a cdrlilor prin care rdtdceam incercdnd o altd dezmeticire. Pefo o parte, hdyisuride ierburi Si miresme, luminisuri Si liziere, vdgduni in care pdndesc sdcditorii adulli, bdielei rdutdci6$i, viezurifetileqti,vrdjitoarele Si umbrele imaginaliei, tiribombe innebunitoare, tobogane din vdrful cdrora alunecai piendnd orice nddejde f. ..].Pe de altd parte, revdrsdri de cuvinte, parfumuri de cerneald proaspdtd, efiuvii bdtrdnicioase, ritmuri, pdlcuri de celu-lozd,foSnet de hdrtii, arborescen\e, volubilis defraze,frunzis alb Si negru, tufe de semne in spatele cdrora sclipesc, la zeci

Si sute de ani distanld, privirileferoce sau triste ale nesfdrSiteifaune livreqti...(Simona Popescu, Exuvii)

li lderrtmcd o relalie de opozitie in textul dat.

ffi Wor.uri mai jos structurile din text care definesc universul copil[riei qi universul lecturii:

.ffi,*.ihi eort"leazi observafii asupra limbajului folosit inprezentarea celor dou6,,universuri".

(6p)

: sI fo-un titlu

Universul copildriei Universul lecturii

ra{ie 9i

ffi pxptic5 semnificaJia strucluriiT ungla, pddurea obscurd a cdrlilor

ffi Comenteazd semnificafia structur 1i incercdnd o altd dezmeticire.

ffi fdentificd in text doi termeni folosili cu sens propriu gi patru termeni folosili cu sens figurat.

iffi naoti' eazd prezen[a celor doui puncte ?n prima frazd atextului.

,d#;-st,ffi Explicd organizarea textului pebazaunor ample enumeralii.

'iWdtu.

ffi lnAi.a percoana la careeste redactat texfu1........

ffiO" ce qezi cd autoareaa ales aceastdurmdtoarele sugestii:

modalitate de relatare? in formularea r[spunsului, po{i valorifica

o folosirea persoanei I sugereaz[ implicarea afectivd a autoarei;r prin aceasti strategie, cititorul este implicat emofional;o persoana I poate facilita suprapunerea triirilor ciiitoruiui cu cele ale autorului.

J=:=*E

{ffiMotiveazd scrierea cu majusculi a substantivului Anarfabeta.

ffi:,".x1, i: lt ::::::::: i:: * :::*::: i\, :::;!;^::: :: :* :::: :;::J: -i:::l:

Lr"a*i"lte coperta unei cir{i cu titlur Rdmas-bun, copildrie.

tr ffi rrezintd impresii despre propria copilirie, intr-un text de g-10 randuri.

ffi Exprim6-{i opinia despre semnificatia titlului unui volum al lui Nicolae Manolescu , Cdrlile au suflet. (sp)

"#.*; urte$te cu aten{ie textulurmdtor:cd4ile' unele mai norocoase decdt altele, apdrute la edituri prestigioase sau obscure si rdmase nesupravegheatepeste noqpte' se dezldnluie, incep sd Topdie, sd poarte tungi si aprinse conversalii despre cei care le-au scris, sd-si laudecititorii sau sd-i bdrfeascd pe cei care doar le-au cdntdrir iin pririri si nu s-au ldsat sedusi de promisiunile lor sau autrecut nepdsdtori mai departe imi tnchipui cum toate cdrlile, pr""u*-ahddatd jucdriile din poveste, isi trdiesc fiesta cufrenezie dupd ce qi ultimul grup de tineii a plecat.

(Ana Maria Sandu, ,,$i cdr{ile au suflet?", in Observator cultural,nr. 4g6 din 6.0g.2009)lmagineazdun dialog de 10-12 replici intre doui cdrfi care vorbesc despre cititorii lor. (4p)

Rezolvd cerinlele urmttoare, apoi calculeazd punctajul pe care l-ai obtinut.

Se acordd l punct din oficiu,

rrifica

;;;;

'::(:::.

gheatei laudesau auesta cu

i.2009)

@p)

Structurarea operei literare.Textul narativ (actu alizare)

Citegte cu atenlie textul urmdtor, apoi rezolvd cerinlele:

Simon qtia sigur cd trebuie sd iasd din orasul unde nu se intdmpld nimic. Oamenii se duceau qi veneau de la serviciu,mdncau, cumpdrau masini, se certau etc., dar asta nu insemna cdfdceau istorie. Era doar o parodie. Sau, cel mult, ,,istoriede duzind", vorba limbii mici.

O istoriefdcutd de deSteptdtoare ieftine, zgomotoqse, cu baterii alcaline AA tou AAA in cel mai bun caz.Simon simlea de mult cd se plictiseqte, dar nu Stiuse pdnd acum de ce. Probabil cd nu doar pendula lui, ci si multe

altelefuseserd scoase din uz Ei puse deoparte, ldsdnd astfel ceasurile de duzind sd cucereascd tot mai mult teren. Dar el arputea salva istoria! Mdcar istoria propriului oraq, dacd nu, cine Stie, poate chiar istoria lumii! inchise ochii Si se imagindcitind.din cqrtea lui de istorie: ,,invara anului 2006, Simon, elev in clasa a IV-a, salvdnd o penduld, a salvat istoria..."

Din neatenlie, fusese cdt pe ce sd calce pe coadd o mdld neagrd toldnitd tn mijlocul strdzii. Ridicdnd spre el niSte ochimlari $i rotunzi, aceasta ii mullumi pentru grtjd.

r$i, intr-o zi, bdrbosul...

- Cine?

- Ginerele, explicd pisica neagrd. El md ura de moarte. L-am auzit cum spunea intr-o zi cd vrea sd-mi smulgd blana

fir cufir cu penseta.

- Ce e aia ,,pensetdddd"? inqepu sd se smiorcdie Magda.

- Este unfel de armd, na! Ai inleles?

- ittt.

- Atunci,. continud pisica neagrd, m-am hotdrdt sd plec unde oi yedea cu ochii. Fdrd iluzii.

- Ce-s alea ,,iluzii"? intrebd imediat Magda.in$uriat, Simon se rdloi la sora lui:

- Magda, dacd nu taci, te trimit inapoi Si poli sd dai cdte telefoane vrei unde vrei tu. Ai tnleles? $tii, spuse el cubldndele, tntorcdndu-se spre pisicd, am auzit un cez asemdndtor. O chema Lady.

- $tiu, e povestea cu Doamna Si vagabondul. Numai cd in viald nu e ca tnfilme. $i, oricum, Lady era aSa defrumoasd!

- Or maifi totuSi prin oras cd\iva oameni de treabd Si iubitori de animale.

- Bine, dar uitdle la mine: eu nu sunt doar ,,o pisicd", sunt o pisicd... neagrd!

- Ei Si, ce-i cu asta? Existd Si oameni negri care au casele lor.

- Pisicile negre poartd ghinion. Pe vremuri ne omorau, ne dddeaufoc... Inchizilia...

- Ce e aia ,,inchiz... "? se auzi subtrire glasul Magdei.

- Eu nu cred tn prostiile astea. $tii ce? Dacd vrei, hai cu noi.Fdcdnd ochii Si mai mari, pisica intrebd:

- Se poate? Chiqr ali vrea?

-Amfifoarte bucuroSi. Nu-i aSa, Magda?

- N-ai de ce sd-mi mullumeSti. Eu nu sunt din aceia care leagd tinichele de coada pisicilor Dar ce sd faci aici, instrqdd? Dacd nu ai stdpdn, trebuie sd te fereSti. Am auzit acum, dupd lichidarea cdinilor vagabonzi, urmali voi.

- Serios? Tocmai acum, cdnd ziceam cd md pot odihni dupd atdta pitit Si pdndit... Dqr voi incotro?Un picfosticit, Simon se hotdri sdfie totuqi sincer

- $tii, eu... itri spun, dar e secret. Am.fugit de-qcasd.

- Vai, dqr de ce? Eu ce n-aq da sd am o casd Si voifugili din ea? Vd bdteau?

- Nu, niciodatd.

- Ba pe mine da, se trezi Magda vorbind. Odatd, eram la mine...

- Aiureli, nu o asculta, ii tdie vorba Simon.

- Vdpuneau lq treabd? se interesd pisica n'eagrd. "

- Nu, nu, sunt niste pdrinli super de treabd. Dar cum de egti pe drumuri?

Pdi, singurii oameni care m-qu primit au un nepolel. Acum ii inleleg oarecum. Din cauza mea era pdr peste tot...

- Da, da"' ,,o pisicd moartd / La mine la poartd / Cine o rdde si-o vorbi / S-o mdndnce coaptd,,, cdntd Magda,sdrind intr-un picior Simon o trase de urechi Si blonda tdcu brusc.

- La drum, deci. Eu sunt simon. Ea e Magda, sord mea. pe tine cum te cheamd?

- Acolo imi ziceau Negrula.

- Nu-mi place' itri aminteste mereu cd eqti neagrd si teface sd suferi cdnd te gdndesti cd portri ghinion. Eu zic cd osd ne porli noroc. ,,Norocel" sd-li zicem. [...1

-Atunci aEa rdmdne. Haideli cd e tdrziu, sd mergem.

- incotro?

- Sdfacem istorie, zise Simon hotdrdt.

- Istoria cui?

-A noastrd. A lumii...

(Laura Griinberg, Istorie cu copii Si pdrS, mdld, frunzd de gutuie)ffi Irerintb perspectiva din care se rcrateazdin texful dat.

vq vvvL' *t t ut,'

ffi Inai.a dou6 moduri de expunere care apar?n text.

ffi ror-.r leazd oidee princip al| carese poate desprinde oin t.rt rr "itur

Nu*.qte personajele care aparinacest text.

ffi pr""i, eazltemadialogului dintre Simon qi pisica neagrl din fragmentul marcat ." "n."".

ffi ,ruor.rie, din text, doui structuri carsfac'referire la comunicarea nonverbalu fr.rrt.u, -t;;;;;.

ffi cr.ri cr structuril e oragul unde nu se intdmpld nimic si istoria n" nrrr*i.t^;;; h aceeaqi realitate?

ffi Exptlcd sensul structurii asta nu insemnq cd ficeau istorie. Era doar o parodie.

W t:. :e refe.ra" afirmalialui Simon Sdfacem istorie? line cont, in formulare" rurp"r*rf,ri, ;;;;;.t;;care o are personajul.

ffi.n."it"ste al treilea paragraf altextului qi menJione azd apoidoud diferent. po.io1" rn';;';r;r'-|;;;; ,uistoria ce ar putea fi scrisd de un copil in clasa a IV_a.

ffi et'atoieqte o compunere de 10-15- rdndwi despre 9 ilt6mplare in care sunt implicate cel pu{in dou[ per-

sonaje, pe care si o inchei cu enunful: ,,in via{d nu j"a in filmei,.

i Magda,

tztccQo

e gutuie)

rlitate?

Ef H#"r..venimente ai consemna intr-o ,,istorie" personall? Redacteaz[ rdspunsul folosind

Rezolvd cerinlele urmdtoare pe baza textului dat, apoi calculeazd punctajul oblinut

Pe plitd, merele tmbdtrdneau vdzdnd cu ochii. Feciorelnicul lor ten se intuneca zbdrcindu-se. Suspinau indduSit

Si ldcrimau somnoros. in schimb, aroma lor creqtea mai vdraticd, mai tmbdtdtoare, ca sufletul spre cer purces al mu-cenilelor arse pe rug.

Olgu\a Sedea la mijloc, drept tnfalafldcdrilor care-i imbrdcaufala tn aur Si aramdfluidd. Monica Si Ddnul Sedeaula dreapta Si la stdnga ei.

Pe jos, de-a lungul cuptorului, motanii Si pisicile numai puf Si arabescuri torceau de lene Si de cald ce le era. Maila o parte de pisici - prudenld sau demnitate - dormea Ali. Mai toate muStele alipiserd amorlite. Tbtuqi se gdseau destulesd-l necdjeascd. Urechile lui Ali - veSnic atente - pdlmuiau Si trdgeau sfiirle.

Subt cuptori intr-un paneraq plin dejdn, o cloScd tSi dospea puii de aur Un greier cine Stie sub ce grindd escuns

linea isonul subtil corului primdvdratic.

$i soba duduia defldcdri Si de vdnt, ca o hord.Intrdnd in bucdtdrie, domnul Deleanu dddu cu ochii de copii stdnd in jurul unei mdsule rotunde. Mdncau mere

coapte cu mdinile. Pe mdsuld, in loc de mdmdligd, rdcorea o turtd dulce tdiatdfelii.

- Aici imi erai, Olgula?

- Da'tu ce cauli aici, papa?

- Mamd Marie, spune te rog lui lon sd puie caii lq trdsurd... Ei! - S'acum sd vd rdfuiesc eu! * se incrunld domnulD eleanu frecdndu-qi mdinile.

- Rdmdi cu noi, papa! se rugd Olgula, urmatd de Monica Si Ddnul.(Ionel Teodorearru, La Medeleni)

Indicd un sinonim pentru expresia a da cu ochii de gi noteazd inc[ trei expresii in care existi cuv6ntul(Ip)

Menfioneaz[ genul literar ciruia ii aparfine textul dat. (1p)

r

ochi.

Noteazi dou6 trisdturi specifice ale genului literar identificat la exercifiul anterior. (2p)

,*f; Selecteazd patru indici referitori la spaliul in care se desfrgoar[ ac{iunea din textul citat. (2p)

nsta pe1.;li.:

F*:: Identifici dou[ moduri de expunere diferite existente in text. (Lp)

(2p)

umu s1

rd per-

Se acordd l panct din oficiu.

I

Structurarea operei literare

Opera liricd (actualizare)

Citegte cu atenfie te)dul care urmeazd, apoi rezolvd

Niciodatd toamna nufu maifrumoasdSufletului nostru bucuros de moarte.Palid asternut e Sesul cu mdtasd.Norilor ccipacii le urzesc brocarte.

Casele-adunate, ca niSte urcioareCu vin lngrogat infundul lor de lut,Stau in ldrmu-albastru-al rdului de soare,Din mocirla cdrui aur am bdut.

cerinlele:

Pdsdrile negre suie in apus,Cafrunza bolnavd-a carpenului surCe se desfrunzeSte, scuturdnd in susFoile,-n azur

Cine wea sd pldngd, cine sd jeleascdhe sd asculte-ndemnul nenleles,$i cu ochii-nfacla plopilor ffireascdSd-qi ingroape umbra-n umbra lo4 in qes.

,-*::- -':;F rtanscne, dln text, patru termeni din cdmpul lexical al nafurii.(Tudor Arghe zi, N i c i o dat d to amn a)

, iriiii-':...

ffi "l Indicd doud cuvinte din textul dat a ciror formd difer[ de normele limbii romane literare.

b) Precizeazd-le forma corectd.

c) Exprimd-ti opinia in legdturi cu rolul folosirii lor in text.

-i:ite,.

ffii tdentincd particularitilile organizdrii formale a textului (rimd, mdsura versurilor).

ffi lustre Md, e'exemple din text, doud trdsituri ale genului liric.

ffi rr"cireaz[ modul de expunere dominant din textul citat.

ffi No-.qte specia genului liric in care se incadreazdtextul.

ffi Trurrr"rie doui figuri de stil diferite din text qi explicd semnificatia lor.

10

rillriir),,

Silil Explica semnifica{ia titlului.

Atcetuieqte o compunere de 8-10 rdnduri, in care sd-fi exprimi opinia despre semnificafia mesajuluitransmis de textul dat.

toamna)

Din apus la rdsdritToatd iarba de pe cer,

Micd-n bob cdt un piper,

4-nflorit Si-a tresdril.

E E ,r.r.rre, ln l(Fr) ranoun, surea de spmt pe care fl-o qeeazao zr mohordtd.

EH ffi Oescrie, in 10-15 rdnduri, sentimentele pe care le trdieqti intr-o zi insoritd.

Figurile de stil (actualizare)

Citeste cu atenlie textul urmdtor, apoi rezolvd cerinlele:

Int dlnit e-n v drful cru cii,Fald-n fald, steaua, luna,Se privesc Si, cdte una,

Stelele deSteaptd nucii.

$i pe-al cerului pieptarScapdrd frumoSii teferiSumedenii de luceferi,Plini de voie Si de har.

(TudorArghezi, Miez de noapte)

ffi tOentific[, in textul dat, toate figurile de stil inv[]ate.

Explic[ semnificalia a doud metafore prezente in text.

ffi$il ef.atoieqte o compunere de 8-10 rdnduri, in care s[-ti exprimi opinia despre rolul figurilor de stil intransmiterea mesajului textului poetic dat.

11

Alegoria

citeste cu atenlie textele urmdtoare, apoi rezolvd cerintele:

ffi toOi.a, pentru fiecare dintre cele doui texte:- care este aspectul concret al realitdlii care std labazaalegoriei;- care este aspectul abstract redat alegoric;- cum se realizeazd transferul intre cele dou6 elemente;- care sunt figurile de stil pebaza cSrora se construieqte alegoria.

12

A. Iar tu de omorSd nu le spui lor.Sd le spui curatCd m-am insuratC-o mdndrd crdiasd,A lumii mireasd;Cd la nunta meaA cdzut o stea;Soqrele Si lunaMi-au linut cununa.Brazi qi pdltinasiI-am avut nuntasi,Preoli, munlii mari,Pdsdri, ldutari,Pdsdrele mii,

$i steleJdclii!(Miorila)

B, Dragii mei, o sd md joc odatdCu voL de-a ceva ciudat.Nu qtiu cdnd o sdfie asta, tatd,Dar, hotdrdt, o sd nejucdm odatd,Odatd, poate, dupd scdpdtat.

E unjoc viclean de bdtrdniCu copii, ca voi, cufetiye ca tine,Joc de slugi qijoc de stdp6ni,Joc de pasdri, deflori, de cdni,$i fiecare il ioacd bine.

Ne vom iubi, negreqit, mereuStrdnqi bucuroSi la masd,Subt coviltirele lui Dumnezeu.intr-o zi piciorul vq rdmhne greu,Mdna stdngace, ochiul sleit, limba scdmoasd.

Jocul incepe incet, ca un vdnt,Eu o sd rdd qi o sd tac,O sd md culc la pdmdnt.O sd staufird cuydnt,De pildd, ldngd copac.

E jocul sfintelor Scripturi.',Aqa s-a jucat Si Domnul nostru lisus Hristos8i altrii, prinsi defriguri Si de cdlduri,Care din cateva sfinte temurdturiAu isprdvit jocul, frumos.

Voi sd nu vd mdhnili tareCdnd md vor lua Si duce departe$i-mi vorfoce unfel de fnmormdntareIn lutul afdnat sau tare.Aqa e jocul, incepe cu moarte.

(Tudor Arghe zi, De-a v-ali as cuns)

ffi l.nrr.qte alegoria.

ffi t. ddtextul:

Shakespeare a creat lumea tn qapte zile.in prima zi aJdcut cerul, muntrii qi prdpdstiile sufleteSti,in ziua a doua aJiicut rdurile, mdrile Si oceanele,

$i celelalte sentimente -$i le-a dat lui Hamlet, lui luliu Caesa1 lui Antoniu, Cleopatrei qi Ofeliei,Lui Othello Si altora,Sd le stdpdneascd, ei Si urmasii lotiIn vecii uecr/ortn ziua a treia a strdns toli oamenii

$i i-a invdlat gusturile:Gustul fericirii, ql iubirii, al deznddejdii,Gustul geloziei, al gloriei Si aSa mai departe,Pdnd s-au terminat toate gusturile.

(Marin Sorescu, Shakespeare)

Cednle:a) Consult[ un diclionar de personaje literare pentru a afla mai multe informatii despre personajele

shakespeariene menfionate in text (Hamlet, Iuliu Cezar, Antoniu, Cleopatra, Ofelia, Othello)'

Uj InOica asemdniri gi deosebiri existente intie viziunea autorului Marin Sorescu asupra genezei lumii 9i

perspectiva biblic[ asupra cre[rii Universului.

c) Exprimd-fi opinia despre modul in care serealizeazbprezentareaalegoric[ a credrii unei lumi imaginare

in poezia lui Marin Sorescu.

r3

Versificalia

ffi Cit"$t" cu atentie textele date, apoi completeaz[ spa{iile din tabelul urm6tor:

Ce s-a ldsat peste naturdSe-ntrezdres c prin frunz dturdSt el are- addncuri c e tres al t d.

(Alexandru Macedonski, Sub stele)

Nemdrginit safirO! mare scumpd mie,Euvecinic te admir!

ESti vastd, triumfald,Te misti mdrel la vdntCa mantie regaldLipitd de pdmdnt...

Ciocdrlia ciripie, fdffiind din aripioare,Pe o scqrd de lumind se coboard de sub soare.Aerul e-n neclintire, el devine arzdtor;Prepelila cdntd-n grdie, greierul cdntd-n mohor

Se tdnguiescTdldngi pe cdi,

$i negtri crescDin negre vdi,Plutind pe munli...La Fdgdddu,La Vadul-Rdu,

Sus, la rdscruci,Wn trei haiduciPe cai mdrunli...Grdiesc incet...Un scurt popas -$i spre brddetPornesc la pasCei trei cdldri...

($t. O. Iosif, Icoqne din

14