Exerciţiul umilinţei Salariaţii de la TERMOROM PHAHMA...

16
'Hnrdonanţă dată în vacanţă face ca inul şcolar să înceapă firi manuale i limba maternă penlru iii maghiari şi germani Este o gravă greşeală intenţia de modificare a Legiifonduluifunciar 0 bătălie neterminată PĂDURILE Petre Roman a declarat instanţei că, în septembrie 1991, a aprobat venirea trenurilor cum ineri ia Bucureşti Exerciţiul umilinţei VALERC H IO REANU C u cîtva timp în urmă am publicat un text referitor la ciudata vocaţie a unor guvernanţi români de a se umili în faţa reprezentanţilor ţărilor vecine sau ai organismelor sopene. O vocaţie care n-a adus României nici un folos, işjtrivă ţara a avut şi are de tras numai ponoase. Cu tot efortul işgandistic făcut de noii guvernanţi, România a rămas, în [M imaginii externe, aproximativ în situaţia în care ei au găsit- :adau preluat puterea. Ţara n:a fost admisă în NATO-şi nici i Uniunea Europeană. Cît despre mediatizatele înţelegeri ieiale, efectul tor se dovedeşte a fi nul. Cel puţin deocamdată. FAcu care au fost încheiate asemenea înţelegeri îşi văd de Anife lor, fară a fi presate de gîndul că stringente de mînă joienţiale le obligă la ceva concret FM îndoială, cel care promovează umilinţa în faţa străinilor razei demn de o cauză mai bună este însuşi premierul Victor tufa. Nu mă refer aici neapărat la genuflexiunile sale repetate i i trimisului Fondului Monetar Internaţional, Poul Thomsen. Io in urma lor speră să primească nişte bani care, se presupune, 4 im folos României. Din acest punct de vedere am putea ^considerăm pe1 Victor Ciorbea un sacrificat pe altarul bunăstării pi, dacă n-am şti că ar fi în stare de orice (chiar să încalce 'iaptru a-şi păstra postul de premier cîteva luni de zile în ţm vrea să mă refer în rîndurile care urmează la umilinţa %diplomaţiei ungare, practicată de premier cu o ciudată, ape inexplicabilă obstinaţie. Recent, el l-a asigurat pe primul itni ungar că va face absolut tot ce trebuie, în ciuda tuturor i®ţîbr din ţară, pentru a îndeplini punct cu punct obligaţiile' ®in României din tratatul bilateral. Fapt de înţeles în condiţiile ;® partea ungară şi-ar îndeplini obligaţiile faţă de România ® ce nu s-a întîmplat şi, foarte probabil, nu se va întîmplă nici 1 «ci înainte. Mai mult, angajamentul Iui Ciorbea ar putea să ţ«lă lucruri pe cârc opinia publică românească nu le cunoaşte, ’nstsens, este destul să ne amintim cîte discuţii au produs jtaiile premierului făcute cu ocazia “istoricei” sale vizite Ia J%sta, cînd, de asemenea, şi-a luat angajamente faţă de partea •tifl-lâră să i le fi cerut cineva. , • iscuţie dintre cei doi premieri a fost însă provocată de Horn cu intenţia clară de a sublinia diferenţele de JWament între România şi Slovacia, alt vecin al Ungariei ’*tâieşte o minoritate maghiară important! în timp ce Meciar % îndeplinească directivele venite de la Budapesta, Ciorbea ,® teaPtă să i se ceară supunerea faţă de ele pentru aşi-o etala ^«rie servilă. Care este argumentul lui Horn în relaţiile cu Sprijinul Ungariei în procesul de aderare a lor în val în NATO. Lui Meciar i se demonstrează că Ungaria .^bca intrarea Slovaciei în AlianţaNord-Atlantică, României Ciorbea, de fapt) i se flutură în faţă promisiunea că va fi Cuo condiţie. Anume ca toate cerinţele UDMR, care sînt _ Ungariei, să fie îndeplinite fără rezerve. Ceea ce se întîmplă România cu riscul destabilizării situaţiei sale interne, waţi de presiunile externe, intransigent pînă la duritate faţă lunile românilor - acesta este portretul omului care conduce tetnt guvernul României. , Salariaţii de la TERMOROM nu vor mai răspunde de actele lor Situaţia de la societatea comercială TERMOROM S.A. pare sâ se menţină neschimbată. Ieri, 19 august 1997, lucrurile se aflau în acelaşi punct în care ajunseseră după tratativele desfăşurate luni în prezenţa reprezentanţilor FPS Bucureşti. Adică în puncţul în care oamenii, adunaţi în curtea întreprinderii, . aşteaptă concretizarea promisiunilor celor care se ocupă cu lansarea lor. Directorul Virgil Donea şi-a revenit din starea de resemnare de care era cuprins în urma şedinţei cu experţii bucureşteni - de la care presa a fost exclusă - şi s-a hotărît să treacă la Laura MORAR continuare în pagina a 16-a PHAHMA SAITQ-MSD a deschis următoarele farmacii :. ‘ ’ • « Farmacia n r .0 str.Eroilor nr.16-18 Farmacia nr.© str.Primăverii nr.11 H VĂ AŞTEPTĂM! Guvernul nu ţine seama de justiţia în graba de a retroceda maghiarilor ImobUs în centrul ŞEsialui 3 reveni ma- Acţionînd cu aceeaşi grabă şi indiferenţă faţă de lege ca în cazul rezolvării revendicărilor U.D.M.R.., în privinţa învăţămîntului şi administraţiei, Guvernul României pregăteşte o nouă ordonanţă de urgenţă prin care un număr de 18 imobile vor fi retrocedate minorităţilor. Şapte dintre ele vor ghiarilor, două fiind situate în centrul Clujului.' î n , cazul uneia dintre clădirile c 1 u j e n e , Guvernul trece cu vederea faptul că două instanţe de judecată, au stabilit dreptul de proprietate al statului român şi insistă ca imobilul să fie redat unei so- cietăţi înfiinţate în perioada în care Clujul era centrul mişcării care a condus la încorporarea Transilvaniei la Ungaria. Fără să mai aştepte decizia Curţii de Apel în litigiul dintre Societatea Muzeul Transilvan şi Consiliul local Cluj- Napoca privind proprietatea clădirii situată în Piaţa Unirii la numărul 11, Guvernul se socoteşte îndreptăţit să ignore hotărîrile instanţelor de judecată primare şi să atribuie imobilul maghiarilor. tare isfwl@ o wsi? ieurafa. eltswiâ ra a fia te if ,^|a de urgenţă prin a schimbat Legea ^tuluj, favorizînd clar ( few, a produs foarte . , discuţii, creînd inclusiv în rîndul .^rilor Puterii. Ea va însă mai multe, , pe carc guvernul, în <nS.spcctă dc a f®ce Pc JMR, nu lc-a prevăzut • i 1apremierul Ciorbea ^ lnvăţămîntului nu vor mişca un deget pentru a le descurca. Pentru simplul motiv că ele nu mai pot fi descurcate. Care istoric o vor preda profesorii maghiari elevilor maghiari? Aceea din manualul tradus din limba română? Sau aceea pe care istoricii unguri o promovează în publicaţii şi în tratate aflate la îndemîna părinţilor, elevilor şi profesorilor maghiari? Pentru ilustrarea celor afirmate mai sus, reluăm fragmente dintr-un text publicat de ziarul Szabadsag în data de 16 august 1997. Articolul în cauză reproduce un altul publicat în Ungaria în anul trecut. El se intitulează “O mie şi o sută de ani în bazinul Carpatic”. • ' “Pierderile dc populaţie în urma năvălirii tătarilor (1241) au oprit înaintarea maghiarilor pe văile rîurilor spre zonele depopulate ale zonelor de munte, în care, începînd din secolul XIII, au început să pătrundă tot mai mulţi păstori vlahi. între ei găsim polonezi, ruteni precum şi români care au pătruns neobservaţi peste graniţele insuficient păzite. La început populaţia răspîndită în case pc defrişăiyygşLffluUmai Clădirea din Piaţa Unirii nr. 11, aflata pe lista de imobile propuse pentru retrocedare de Departamentul pentru minorităţi naţionale, a fost achiziţionată de Societatea Muzeului Ardelean în anul 1938 şi a intrat în proprietatea statului român în 1950, împreună cu întreg patrimoniul societăţii. Societatea Muzeului Ardelean a luat fiinţă în anul 1859, a fost desfiinţată în 1950 printr-o hotărîre a Ministerului Justiţiei şi a redobîndit personalitate juridică în 1990. La doi ani după reconstituire, Societatea a chemat în judecată statul român solicitind să reintre în dreptul de proprietate asupra fostului patrimoniu. Prin două sentinţe succesive, Tribunalul a respins însă ca nejustificată cererea de retrocedare, apreciind că nou constituita Societate a Muzeului Transilvan nu poate fi considerată succesoarea de drept a; celei înfiinţate în 1859. Procesul se.află în prezent pe rol la Curtea de Apel, dar cuvîntul justiţiei este socotit lipsit de importanţă de Guvernul român, obligat prin angajamentele luate faţă de Ungaria şi U.D.M.R. sâ urgenteze retrocedarea bunurilor comunitare maghiare. în afara clădirii din Piaţa Unirii, proiectul de ordonanţă aflat la Guvern prevede retrocedarea imobilului din strada David Ferencz numărul 21, actualul sediu al Cooperativei “Solidaritatea”, pătrc Episcopia Unitariană. Marca majoritate a clădirilor aflate în centrul istoric al Clujului au fost proprietatea unor biserici maghiare, unele dintre acestea cîştigîndu-şi în justiţie dreptul de a reintra în posesie. Retrocedarea bunurilor bisericeşti şi comunitare este unul din punctele cele mai importante din programul dc acţiune al U.D.M.R. şi practic singurul carc n-a fost pînă acum aplicat integra] de Guvqmul Ciorbea. Caius CHIOREAN UDMR oferă consultantă celor care au dreptul Ia compensaţii în urma celui de-al doilea război mondial In ultimele zile au apărut în presă informaţii despre o nouă Lege a compensaţiilor dc făzboi_ carc a intrat în vigoare în Ungaria p<? data dc 7 Iunie 1997. Legea oferă noi posibilităţi de compensare pentru urmaşii celor caro şi-au pierdut libertatea sau viaţa în timpul celui de-al doilea război mondial din vina autorităţilor ungare sau a unui reprezentant al autorităţii ungare. Prin noua lege s-au adus modificări Legii nr. 32/1992, lărgind sfera de aplicare a ci. Iu plus, cci care au primit bonuri de despăgubire sau în rente viagere de pe urma legii din 1992 vor primi din oficiu un supliment de 10% din despăgubirea acordată iniţial. intr-un comunicat dc presă al UDMR sc. arată că cei interesaţi pot depune cereri pc formulare, obţinute de la Consulatele Ungariei de la Bucureşti şi Cluj. Termenul limită de depunere a ccrerilor este de 15 octombrie.. ‘ Birtalan Joscf, vicepreşedintele ' executiv al UDMR, a declarat: “Din 1992, UDMR i-a ajutat pc românii carc cercau compensaţii, dîndu*Ic informaţii despre documentele ncccsare, despre formularele ce trebuiau completate. Lc-am (Sferit ajutor tehnic. După anunţarea modificării Legii compensaţiilor' dc război, români din 16 judeţe, transilvănene ne-au cerut ajutorul.” Dl Birtalan a prccizat- că un formular dc ccrerc pentru- acestc compensaţii costă 50 de forinţi Cererile vor fi înaintate Oficiului de compensări din Ungaria. ' In lipsa consulului, funcţionarii de la Consulatul Ungar din Cluj nu oferă nici o informaţie despre aplicarea . noii Legi • a compensaţiilor de război oferite de guvernul ungar. Andreea MARCU

Transcript of Exerciţiul umilinţei Salariaţii de la TERMOROM PHAHMA...

Page 1: Exerciţiul umilinţei Salariaţii de la TERMOROM PHAHMA ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71451/1/... · Ţara n:a fost admisă în NATO-şi nici i Uniunea Europeană. Cît

'Hnrdonanţă dată în vacanţă face ca

inul ş c o l a r s ă î n c e a p ă f i r i m a n u a l ei lim ba m a t e r n ă p e n l r u

iii m a g h i a r i ş i g e r m a n i

Este o gravă greşeală intenţia de modificarea Legii fondului funciar

0 bătălie neterminată PĂDURILE

Petre Roman a declarat instanţei că, în septembrie 1991, a aprobat venirea trenurilor cu mineri ia Bucureşti

Exerciţiul umilinţeiVALER CHIOREANU

Cu cîtva timp în urmă am publicat un text referitor la ciudata vocaţie a unor guvernanţi români de a se umili în faţa reprezentanţilor ţărilor vecine sau ai organismelor

sopene. O vocaţie care n-a adus României nici un folos, işjtrivă ţara a avut şi are de tras numai ponoase. Cu tot efortul işgandistic făcut de noii guvernanţi, România a rămas, în [M imaginii externe, aproximativ în situaţia în care ei au găsit- :adau preluat puterea. Ţara n:a fost admisă în NATO-şi nicii Uniunea Europeană. Cît despre mediatizatele înţelegeri ieiale, efectul tor se dovedeşte a fi nul. Cel puţin deocamdată. FA cu care au fost încheiate asemenea înţelegeri îşi văd de Anife lor, fară a fi presate de gîndul că stringente de mînă joienţiale le obligă la ceva concretFM îndoială, cel care promovează umilinţa în faţa străinilor

razei demn de o cauză mai bună este însuşi premierul Victor tufa. Nu mă refer aici neapărat la genuflexiunile sale repetatei i trimisului Fondului Monetar Internaţional, Poul Thomsen. Io in urma lor speră să primească nişte bani care, se presupune, 4 im folos României. Din acest punct de vedere am putea considerăm pe1 Victor Ciorbea un sacrificat pe altarul bunăstării

pi, dacă n-am şti că ar fi în stare de orice (chiar să încalce 'iaptru a-şi păstra postul de premier cîteva luni de zile în ţm vrea să mă refer în rîndurile care urmează la umilinţa % diplomaţiei ungare, practicată de premier cu o ciudată, ape inexplicabilă obstinaţie. Recent, el l-a asigurat pe primul itni ungar că va face absolut tot ce trebuie, în ciuda tuturor i®ţîbr din ţară, pentru a îndeplini punct cu punct obligaţiile' ®in României din tratatul bilateral. Fapt de înţeles în condiţiile ;® partea ungară şi-ar îndeplini obligaţiile faţă de România ® ce nu s-a întîmplat şi, foarte probabil, nu se va întîmplă nici 1 «ci înainte. Mai mult, angajamentul Iui Ciorbea ar putea să ţ«lă lucruri pe cârc opinia publică românească nu le cunoaşte, ’nstsens, este destul să ne amintim cîte discuţii au produs jtaiile premierului făcute cu ocazia “istoricei” sale vizite Ia J%sta, cînd, de asemenea, şi-a luat angajamente faţă de partea •tifl-lâră să i le fi cerut cineva. , •

iscuţie dintre cei doi premieri a fost însă provocată de Horn cu intenţia clară de a sublinia diferenţele de

JWament între România şi Slovacia, alt vecin al Ungariei ’*tâieşte o minoritate maghiară important! în timp ce Meciar % îndeplinească directivele venite de la Budapesta, Ciorbea ,®teaPtă să i se ceară supunerea faţă de ele pentru aşi-o etala

^«rie servilă. Care este argumentul lui Horn în relaţiile cu Sprijinul Ungariei în procesul de aderare a lor în

val în NATO. Lui Meciar i se demonstrează că Ungaria .^bca intrarea Slovaciei în AlianţaNord-Atlantică, României Ciorbea, de fapt) i se flutură în faţă promisiunea că va fi

Cu o condiţie. Anume ca toate cerinţele UDMR, care sînt _ Ungariei, să fie îndeplinite fără rezerve. Ceea ce se întîmplă

România cu riscul destabilizării situaţiei sale interne, waţi de presiunile externe, intransigent pînă la duritate faţă lunile românilor - acesta este portretul omului care conduce tetnt guvernul României. ,

Salariaţii de la TERMOROM nu vor mai răspunde de actele lorSituaţia de la societatea

comercială TERMOROM S.A. pare sâ se menţină neschimbată. Ieri, 19 august 1997, lucrurile se aflau în acelaşi punct în care ajunseseră după tratativele desfăşurate luni în prezenţa reprezentanţilor FPS Bucureşti. Adică în puncţul în care oam enii, adunaţi în curtea întreprinderii, . aşteaptă

concretizarea promisiunilor celor care se ocupă cu lansarea lor. Directorul Virgil Donea şi-a revenit din starea de resemnare de care era cuprins în urma şedinţei cu experţii bucureşteni- de la care presa a fost exclusă- şi s-a hotărît să treacă la

Laura M O R A Rcontinuare în pagina a 16-a

PHAHMA SAITQ-MSDa deschis următoarele farmacii: . ‘ ’ • «

Farmacia n r.0str.Eroilor nr.16-18

Farmacia nr.©str.Primăverii nr.11

H VĂ AŞTEPTĂM!

Guvernul nu ţine seama de justiţia în graba de a retroceda maghiarilor ImobUs în centrul ŞEsialui

3

reveni ma-

Acţionînd cu aceeaşi grabă şi indiferenţă faţă de lege ca în cazul rezolvării revendicărilor U.D.M.R.., în privinţa învăţămîntului şi administraţiei, Guvernul României pregăteşte o nouă ordonanţă de urgenţă prin care un număr de 18 imobile vor fi retrocedate minorităţilor. Şapte dintre ele vor

ghiarilor, două fiind situate în centrul Clujului.' în , cazul uneia dintre clădirile c 1 u j e n e , Guvernul trece cu vederea faptul că două instanţe de judecată, au stabilit dreptul de proprietate al statului român şi insistă ca imobilul să fie redat unei so­cietăţi înfiinţate în perioada în care Clujul era centrul mişcării care a condus la încorporarea Transilvaniei la Ungaria.

Fără să mai aştepte decizia Curţii de Apel în litigiul dintre Societatea Muzeul Transilvan şi Consiliul local Cluj- Napoca privind proprietatea clădirii situată în Piaţa Unirii la numărul 11, Guvernul se socoteşte îndreptăţit să ignore hotărîrile instanţelor de judecată primare şi să atribuie imobilul maghiarilor.

tare isfwl@ o wsi? ieurafa. eltswiâ raafiateif,^ |a de urgenţă prin

a schimbat Legea tuluj, favorizînd clar

( few, a produs foarte . , discuţii, creînd

inclusiv în rîndul .^rilor Puterii. Ea va

însă mai multe,, pe carc guvernul, în<nS.spcctă dc a f®ce Pc JMR, nu lc-a prevăzut• i 1a premierul Ciorbea^ lnvăţămîntului nu

vor mişca un deget pentru a le descurca. Pentru simplul motiv că ele nu mai pot fi descurcate. Care isto ric o vor preda profesorii maghiari elevilor maghiari? Aceea din manualul tradus din limba română? Sau aceea pe care istoricii unguri o promovează în publicaţii şi în tratate aflate la îndem îna părinţilor, elevilor şi profesorilor maghiari?

Pentru ilustrarea celor

afirm ate mai sus, reluăm fragmente dintr-un text publicat de ziarul Szabadsag în data de 16 august 1997. Articolul în cauză reproduce un altul publicat în Ungaria în anul trecut. El se intitulează “O mie şi o sută de ani în bazinul Carpatic”. •' “Pierderile dc populaţie în urma năvălirii tătarilor (1241) au oprit înaintarea maghiarilor pe văile rîurilor spre zonele

depopulate ale zonelor de munte, în care, începînd din secolul XIII, au început să pătrundă tot mai mulţi păstori vlahi. între ei găsim polonezi, ruteni precum şi români care au pătruns neobservaţi peste graniţele insuficient păzite. La început populaţia răspîndită în case pc defrişăiyygşLffluUmai

Clădirea din Piaţa Unirii nr. 11, aflata pe lista de imobile propuse pentru retrocedare de Departamentul pentru minorităţi naţionale, a fost achiziţionată de Societatea Muzeului Ardelean în anul 1938 şi a intrat în proprietatea statului român în 1950, împreună cu întreg patrimoniul societăţii. Societatea Muzeului Ardelean a luat fiinţă în anul 1859, a fost desfiinţată în 1950 printr-o hotărîre a Ministerului Justiţiei şi a redobîndit personalitate juridică în 1990. La doi ani după reconstituire, Societatea a chemat în judecată statul român solicitind să reintre în dreptul de proprietate asupra fostului patrimoniu. Prin două sentinţe succesive, Tribunalul a respins însă ca nejustificată cererea de retrocedare, apreciind că nou constituita Societate a Muzeului Transilvan nu poate fi considerată succesoarea de drept a; celei înfiinţate în 1859. Procesul se.află în prezent pe rol la Curtea de Apel, dar cuvîntul justiţiei este socotit lipsit de importanţă de Guvernul român, obligat prin angajamentele luate faţă de Ungaria şi U.D.M.R. sâ urgenteze retrocedarea bunurilor comunitare maghiare.

în afara clădirii din Piaţa Unirii, proiectul de ordonanţă aflat la Guvern prevede retrocedarea imobilului din strada David Ferencz numărul 21, actualul sediu al Cooperativei “Solidaritatea”, pătrc Episcopia Unitariană. Marca majoritate a clădirilor aflate în centrul istoric al Clujului au fost proprietatea unor biserici maghiare, unele dintre acestea cîştigîndu-şi în justiţie dreptul de a reintra în posesie. Retrocedarea bunurilor bisericeşti şi comunitare este unul din punctele cele mai importante din programul dc acţiune al U.D.M.R. şi practic singurul carc n-a fost pînă acum aplicat integra] de Guvqmul Ciorbea.

Caius C H IO R E A N

U D M R o f e r ă c o n s u l t a n t ă c e l o r

c a r e a u d r e p t u l I a c o m p e n s a ţ i i î n u r m a

c e l u i d e - a l d o i l e a

r ă z b o i m o n d i a lIn ultimele zile au apărut în

presă informaţii despre o nouă Lege a compensaţiilor dc făzboi_ carc a intrat în vigoare în Ungaria p<? data dc 7 Iunie 1997. Legea oferă noi posibilităţi de compensare pentru urmaşii celor caro şi-au pierdut libertatea sau viaţa în timpul celui de-al doilea război mondial din vina autorităţilor ungare sau a unui reprezentant al autorităţii ungare.

Prin noua lege s-au adus modificări Legii nr. 32/1992, lărgind sfera de aplicare a ci. Iu plus, cci care au primit bonuri de despăgubire sau în rente viagere de pe urma legii din 1992 vor primi din oficiu un supliment de 10% din despăgubirea acordată iniţial.

intr-un comunicat dc presă al UDMR sc. arată că cei interesaţi pot depune cereri pc formulare, obţinute de la Consulatele Ungariei de la Bucureşti şi Cluj. Termenul limită de depunere a ccrerilor este de 15 octombrie.. ‘

Birtalan Joscf, vicepreşedintele ' executiv al UDMR, a declarat: “Din 1992, UDMR i-a ajutat pc românii carc cercau compensaţii, dîndu*Ic informaţii despre documentele ncccsare, despre formularele ce trebuiau completate. Lc-am (Sferit ajutor tehnic. După anunţarea modificării Legii compensaţiilor' dc război, români din 16 judeţe, transilvănene ne-au cerut ajutorul.” Dl Birtalan a prccizat- că un formular dc ccrerc pentru- acestc compensaţii costă 50 de forinţi Cererile vor fi înaintate Oficiului de compensări din Ungaria.' In lipsa consulului, funcţionarii de la Consulatul Ungar din Cluj nu oferă nici o informaţie despre aplicarea . noii Legi • a compensaţiilor de război oferite de guvernul ungar.

A n d re e a M A R C U

Page 2: Exerciţiul umilinţei Salariaţii de la TERMOROM PHAHMA ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71451/1/... · Ţara n:a fost admisă în NATO-şi nici i Uniunea Europeană. Cît

ADEVĂRULd e O it i j j AGENDA miercuri, 20 august 1997

• Azi: Calendarul ortodox'. S f.P ro o ro c S am uel; S f . Mc. Eliodor, Calendarul greco-catolic. Ss.Samuel, pf. (+1040 î.Cr.) şi B em ard (+1153); Calendarul romano-catolic: Sf. .B em ard., abate, înv,

• Mîine: Calendarul ortodox:

S f.A p .T a d e u ; S f .M c .D o n a t diaconul, Romul preotul, Silvan diaconul şi Venust; Calendarul greco-catolic: Ss.luda Tadeul, ap.; Bassa şi fiii;ei Teogniu, Agapiu şi Iu s t, m. ( s .IV ) ; D o n a tu s , Romulus, Silvanus şi Venustus, ra. d a c o -ro m a n i (+ 3 0 4 ); Calendarul romano-catolic: Sf. Pius al X-lca, pp.

îi felicităm pe lofi cei care, împăr­tăşind taina Botezului, poartă unul din numele sacre, pomenite mai sus.

©TELEFOANEPREFECTURA.C0NS1UUL JUDEŢE AN: 19-64-16

■ PRIMÂRIACLUJ-NAPOCA:l 9-60-30 PR1MÂRIADEJ: 21-17-90- '•

a PRIMĂRIA TURDA.-31-31-60■ PRIMÂRJA CÎMPIA TUR21:36-8001

PRIMÂRIA HUEDIN:25-15-48 PRIMĂRIA GHERLA; 24-19-26 POUŢIA CLUJ-NAPOCA: 955 si - . 43-27-27

■ POLITIA FEROVIARĂ - : • CLUJ-NAPOCA: 1349-76 POLITIA DEJ: 21-21-21 POUTIATURDA: 31-21-21 POLTJIA CÎMPIA TURZII: 36-82-22 POUTIAHUEDIN: 25-15-38

• POLTITAGHERLA: 24-14-14 ' POMPiERD: 981 •

• PROTECJIA CIVILĂ: 982• GARDAHNANOARĂCUU:

19-52-23 si 19-16-70,int. 158• SALVAREA: 961 ’■• SALVAREA CFR: 19-85-91• INTERNATIONAL: 971• INTERURBAN: 991 ; -• INFORMAŢII: 931• DERANJAMEN1E: 921

ORA EXACTĂ: 958• REGIA AUT0N0MÂDE

TERMOFICARE: DISPECERAT: 19-87-48• SCMONIENAYSA

DISPECERAT: 41-51-71• REGÎAAUTONOMĂDE APĂ CANAL

DISPECERAT: 19-63-02• S.C, "SALPREST' S A DISPECERAT:,

19-55-22.COMENZI SPECIALE PENTRU TRANS­PORT REZIDUURI: 11-10-12 int 132

• SCPRIVAL17-43-86• DISTRIBUIIA GAZELOR M1URALE:

INTERVENJU GAZE 928; DISPECERAT 433424 - ' • ■ REGISTRUL AUTO ROMÂN: Şefreprczentanjâ: 43-38-10Informaţii: 43-38-11Hală insjxxţii; 43-38-08. ,

CURSE INTERNAŢIONALE d in A u to g a ra II:

• Ciuj-Napoca -«Budapesta, cu plecare din Ciuj-Napoca in zilele de luni, marţi, miercuri, jo i şi vineri la ora 7,00 şi înapoierea din Budapesta în zilele de marţi, miercuri, joi, vineri şi sîmbătă la ora 11,00.• CIuj-Napoca-Miscolc, cu plecare din Ciuj-Napoca miercuri ora "^,00 şi înapoiere din Miscolc joi ora 11,00.

INFORMAŢII Autogjra I: 14-24-26 Autogara H: 43-52-78

Biblioteca Judeţeană "Octavian Goga’ Clujva oIits jţialuil mk-.ninlti dcsi'a .- \cniciik dc « M e n t a *- Icgbhlie.- C omunilitci 1 ur>>[Kamrrm t.'intiul dc Inli'n iiou C'i'miinitaro, slr Mih.ni K.)!;ilr.Kxnnu nr. 7, til Program limi-j.'i i'rclc'l.liO-Ui.t'i, v in u i orc Ic '),00-14,U>

T \ROM ; luni-vineri B i ic . - ^ C iuj f ln j Itur. 7.00 S.00 MO 9,10

18,15 19,15 19,45 20,45 11,50 12,50 13,20 15,20* *' Sîmbătâ - prin OradeaP re ţ bilet: penlru cetăţeni români

si străini - 200.000 leiTELEFOANE: 43-25-24; 43-26-69 - pentru externe

D A C A IR : începînd ca data d r 5 mai ie va opera ţi pc ruta

Cluj -> liin iv u ra Budapesta 6,45 7,30 - 8,20 9,10 Budapesta -^Tim işoara ■) Q u j

20,00 21,50 - 22,40 23,25 B-dul E ro ilo r 6-8

TEL.Î 19-44-70, 19-20-87; TEL/FAX: 19-78-06.

Policlinica fără plată

"Familia Sfîntă"18-22 august

Medicină generală. Dr. MSuciu-18 (14-16), dr. C. Popa-22 (14-16), dr. S. Loga-22 (14-16), dr. L. Rasa -18 (16-17), dr. M. Man - 21 (12-14), dr. I Boilă -18, 19,21,22 (10-12), dr. V. Tătara - 18 (12-14), dr. R. Cotârlă-20(10- 12); Tratament homeopat Dr. L. Barbăalbă - 20,22 (10-12); Interne. Dr. F. Gherman -18,20 (10-12), dr. A. Iancu -19 (11,30- 13,30),dr. C. Vlad-20(14-16)dr. D. Pîrv-18 (14-16), dr.Cs.Szakacs

20 (13-15); Ginecologie. Dr. C. Eddor-19,21 (10-12); Chirurgie. Dr. C. Cosma-19,21 (10-12), dr. P. Pitea- 21 (10-11); Pediatrie. Dr. R. Mitea- 19 (13-15), dr. M. Fritea -19 (14-16); O.R.L. Dr. C-tin. Rădulescu -18 (12-14)., dr. I. Mihali - 22 (12-14); Dermatologie. Dr. H. Radu -.21 (12-14); Ortopedie. Dr. Z. Popa - 18 (11-12); Psihologie. Psih. L. Boilă-19 (15,30-17).

Programarea bolnavilor - între orele 12-14, de luni pînă vineri, la telefon 16-78-22 şi la sediu, Aleea Micuşnr.3,Bl. 12, ap. 12.

FARMACIIFARMACII CU SERVICIU

PERMANENT: FARMACIA "CORAFARM", str. Ion Meşter nr. 4, telefon 17-51-05.

GARDA DE NOAPTE: FAR­MACIA nr. 2 ”PERLÂ . str.Gh.Doja nr. 37, telefon 19- 48-54 orar 20-8.

g j p e -p r i c i \ I « t

BIBLIOTECI. ■ B.C.U. "Lucian Blaga" (strada Clinicilor 2): Orar: zilnic: 8-12,45; 13,30-20,00; sîmbâta: 8-13,30; duminica: închis.

■ Biblioteca judeţeană "OCTAVIAN GOGA”: SECŢIA ADULŢI (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: luni-vineri: 9- 19,45; vineri: 9-17,45; sîmbătâ şi duminica - închis. SECŢIA COPII (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: luni-joi: 9-19,45; vineri: 9-17,45; sîmbâta şi duminica - închis. FILIALE (Zorilor, Mănăştur, Mărăşti, Gheoiţheni), ORAR: luni, miercuri, joi: 14-19,45; marţi, vineri: 9-14,45; sîmbătâ şi duminica - închis. SALA DE LECTURĂ (Str. M. Kogălniceanu nr.7): ORAR: luni-vineri: 9-19,45; sîmbătă: 9-13,45; duminica /- închis. MEDIA TECA (Str. M. Kogălniceanu nr.7), ORAR: luni-vineri: 9-19,45; sîmbătă: 9-13,45; duminica - închis. • CENTRUL DE DOCUMENTARE EUROPEANĂ ŞI INFORMAŢII COMUNITARE LOCALE (Str. Kogălniceanu nr.7) ORAR: luni-vineri: 9-16,00; sîmbăta- duminîca: închis. FILIALA ECONOMICO-JURIDICÂ (Str. Einstein nr. 14), ORAR: luni, miercuri: 8-15; marţi, joi: 13-19,45; vineri: 8-13; sîmbătâ, duminica închis.

■ Biblioteca Academiei (strada Kogălniceanu 12 - 14). Orar: luni - sîmbătă 8 -12.45; 14 - 18.45; duminică: închis

■ Biblioteca Germană- (strada Universităţii 7 - 9): luni - 10-14; marţi, miercuri, jo i - 12-16; vineri - 10-16, sîmbătă-duminică - închis.

■ Biblioteca Americană (strada Universităţii 7 -9 ) . Orar luni - vineri 12 -1 6

■ Biblioteca Britanică (strada Avram Iancu 11). Orar: luni, miercuri: 14 -19; marţi, joi, vineri: 9 - 1 4 ; sîmbătă şi' duminică: închis

■ Biblioteca "Hdtai" (slrada Clinicilor 18). Orar: zilnic 10 - 18; sîmbătă: 9 -13 ; duminică: închis

■ Biblioteca C lubului Studenţesc Creştin (strada Kogălniceanu 7 - 9). Orar. mâţi: 18 - 19; joi 19 -20 .

* Biblioteca C entrului C ultural Francez (strada I.I.C. Brătianu 22); s-a redeschis din 18 noiembrie; Orar 10-19.

■ Biblioteca C entrului C ultural German "Herm ann O berth” (str. Memorandumului 8). Orar: luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20.

■ Biblioteca "Valeriu Bologa" a Universităţii de Medicină şi Farmacie (Str. Avram Iancu 31); Orar. luni-vineri 8-20, sîmbătă 8-13, duminică: închis.

■ Biblioteca Soros Cluj (str. Ţebei nr. 21). Orar. luni 12-19,30; marţi, miercuri şi joi: 10-19,30, sîmbătă: 10-14. Ştiinţe sociale şi comportamentale.

* Biblioteca Creştină ”Biblos” (str.Clinicilor nr.2 8). Orar: luni 13-17; marţi, miercuri, joi: 13-16; vineri 9-12. (Biblioteca pune Ia dispoziţia cititorilor literatură creştină în diferite limbi).

■ Muzeul Naţional de Artă (Piaţa Unirii 30). Orar: zilnic 10 - 17; luni şi marţi: închis

■ Muzeul Naţional de Artă, Secţia "Donaţii" (strada I.C. Brătianu 22). Orar: miercuri - duminică 10 - 17; luni şi maiţi: închis

■ Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei (strada C. Daicoviciu 2). Zilnic, inclusiv duminica: 10 -16 ; luni închis.

■ Muzeul Etnografic al Transilvaniei (str. Memorandumului nr.21): deschis zilnic între orele 9-16, luni închis.

■ Muzeul memorial ‘ Emil Isac” (strada Emil Isac 23). Orar: miercuri- duminică 13-17; luni şi marţi închis.

■ Muzeul Zoologic: zilnic între orele 9- 15; sîmbătă şi duminici între orele 10- 14. - .

■ Parcul Etnografic "Romulus Vuia”: zilnic între orele 10-17; luni-închis

Miercuri, 20 august Programul 1: 6,00 România: ora 6

fix !; 8,30 Sailor Moon (r); 9,00 TVR Ciuj-Napoca; 10,00 TVR Info; 10,05 TVR Iaşi; 11,00 TVR Timişoara; 12,00 TVR Info; 12,05 Sensul tranziţiei (r);12.55 Microrecital Carmen Stanciu;,13.05 Serial: Secretele nisipului (r);14.00 TVR Info; 14,10 Serial: Şeicul (r); 14,55 Bursa invenţiilor (r); 15,05 Desene animate: Sailor Moon; 15,30 Ecoturism; 16,00 Pro Patria; 17,00 TVR Info; 17,05 Serial: Specialitatea casei; 17,35. Magazin sportiv; 18,00 Tele- estival Camei Planet; 19,00 Serial: Sunset Beach; 19,50 Agenda Muzelor;19.55 Doar o vorbă săţ-i mai spun !;20.00 Jurnal, meteo, sport; 20,35 Fotbal Preliminariile Campionatului Mondial: România - Macedonia; 22,35 în flagrant;23.05 Serial: Canary Wharf; 23,30 Jurnalul de noapte; 23,50 Cultura în lume; 0,30 Întîlnirea de la miezul nopţii.

Program ul 2: 7,00 Itinerar turistic: Rothenburg pe Tauber; 8;00 Contele MacDuckula (r); 8,30 Canary Warf (r);9.00 Film: Elisa, viaţa mea (r); 11,00 Medicina pentru toţi (r); 11,30 TVR Info; 11,35 Sunset Beach (r); 12,30 Perla Coroanei (r); 13,25 TVR Info; 13,30 Emisiune în limba maghiară; 14,30 Serial: Ce bine e acasă !; 15,00 TVR Info; 15,10 Ştiri bancare şi bursiere;15.30 Contele MacDuckula; 16,00 Serial: Secretele nisipului; 17,00 Serial: Şeicul; 17,50 TVR Info; 18,00 Serial: Puterea, pasiunea; 19,00 Agenda muzicală: Lecţia de ascultare (II); 20,00 Film: Frontiera de oţel; 22,30 Credo;23.30 De la clasic la contemporan; 0,00 TVM. Mesager; 0,30 Pagini muzicale de mare popularitate.

PR O TV: 7,00 Ora 7, bună dimineaţa !; 9,00 Sport Ia minut; 9,15 M.A.S.H.; 9,45 Tînăr şi neliniştit (r);10.30 Şoapte de iubire (r); 11,15 Capcana timpului; 12,00 Aventurile lui

Brisco County; 12,55 Ştirile Pro Tv; •13.00 Am întîlnit şi români fericiţi; 13,30 Lecţia americană;T4,00 Generaţia PRO;14.30 Desene animate; 15,00 Matlock;15.50 Sport pe plajă; 16,00 Tînăr şi neliniştit; 16,45 Şoapte de iubire; 17,30 Război în viitor; 18,15 Sport la minut;18.30 Ştiri;' 18,35 Cine este şeful ?;19.00 Ştii şi cîştigi !; 19,30 Ştirile Pro Tv; 20’00 Vis criminal (ultima parte);21.50 Ştirile Pro Tv; 22,00 Familia Bundy; 22,30 Viaţa ca în filme; 23,00 Ştirile Pro Tv; 23,30 La lim ita imposibilului; 0,15 Generaţia PRO; 0,45

Film erotic; 2,30 Am întîlnit şi români fericiţi. .

Joi, 21 augustProgram ul 1: 6,00 România: ora 6

fix!; 8,30 Desene animate (r); 9,00 TVR Ciuj-Napoca; 10,00 TVR Info; 10,05 TVR Iaşi; 11,00 TVR Timişoara; 12,00 TVR Info; 12,05 Ce-i de făcut ? (r); 13,05 Serial: Secretele nisipului (r); 14,00 TVR Info; 14,10 Serial: Şeicul (r); 15,00 Sailor Moon; 15,30 Pompierii vă informează !; 15,45 Lege şi fărădelege; 16,00 Convieţuiri; 17,00 TVR Info; 17,05 Serial: Specialitatea casei; 17,35 Bank-note; 18,00 Tele- estival Camei Planet; 18,50 Tragerile Loto; 19,00 Serial: Sunset Beach; 19,50 Agenda Muzelor; 19,55 Doar o vorbă săţ-i mai spun !; 20,00 Jurnal, meteo, sport; 21,00 Serial: Dr. Quinn; 21,55 Pariul Trio (alergare hipică); 22,00 Cu ochii'n 4 (anchetă); 22,45 La volan. Reflecţii rutiere; 23,00 Canary Wharf; 23,30 jurnalul de noapte; 23,45 Un secol de cinema (documentar).

Program ul 2: 7,00 Itinerar turistic: Mecklenburg; 8,00 Contele Mac Dackula (r); 8,30 Canary Warf (r); 9,00 Planeta

O fereastră deschisă spre lume!M iercuri 20 august

Canal TVC 5:00 Deschiderea programului;

5:05 Videotext; 10:30 Intenţia de a ucide - reluare; 12:00 Miracol sau înşelătorie - doc. (r.); 13:30 Videotext; 16:30 Ikengeza - doc.; 17:15 Videotext; 23:00 Forţă maximă - acţiune; 0:30 închiderea programului.

Canal Discovery 18:00 Momentele de cotitură ale

istoriei; 18:30 Foc!; 19:00 Pasul următor; 19:30 Jurassica: Povestea înotătorilor, 20:00 Fascinaţia naturii: Show-ul animalelor mari - Crocodilii; 20:30 Fascinaţia naturii: Documentare despre natură; 21:00 Dincolo de anul 2000; 21:30 Momentele de cotitură ale istoriei: Bătălia pentru Vietnam; 22:00. Misterele, istoriei: Universul misterios al lui A..C.Clarke; 22:30 M isterele istoriei: VînătOrii de fantome; 23:00 Misterele istoriei: Miturile omenirii - Potopul; 0:00 Misterele istoriei: The Quest: Pietrele

de la Kamak; 0:30 Misterele istoriei: Misterul triunghiului Bermudelor; 1:00 Războinici tăcuţi; 2 :00 Arme secrete - Sub valuri; 2:30 Foci; 3:00 Momentele de cotitură ale istoriei: Bătălia pentru Vietnam; 3:30 Pasul următor; 4:00 Program D.W.

' M iercuri, 20 august 9,00 Desene animate; 9,15 Trei

destine- serial; 10,00 Matinal NCN; 10,20 Dreptate texană I - film (r); 11,45 Agenda culturală; 12,00 Curiozităţi clujene; 12,15 Paris „lumini” - reportaj; 17,15 Trei destine - serial; 18,00 Desene animate; 18,15 Agenda cinematografică; 18,30 Reportajul ZDF; 19,00 Ştiri NCN; 19,10 Am întrebat pentru dvs.; 19,20 Opinia zilei; 19,25 Cîntec, joc şi voie bună; 19,40 Europa în obiectiv - mkgazin politic european; 20,10 Selecţiuni/spectacole; 20,25 Şocul - film; 22,00 Ştiri NCN; 22,05 Dreptate texană II - film; 23,35 Faris „lumini” -reportaj.

V[(T< iRIA - Crinii Ja 16111) - MIA - premieri (10; 12; 14, Kv ÎS. :<i> * ARTA - Mafie ţi biliard - Italia-'Spania - premieri (10; 12,30; 15; 57,30; 20) * MĂRĂŞTI - sala A; Supravieţuitorul - SUA (13; 15; 17; 19); sala B; Spyhard - Spionnl dandana * SUA (13,30; 15,30; 17,30) * FAVORIT - Anaconda - SUA (11; 13; 15; 17; 19).TURDA*. FOX - Striptcaie - SUA; TINERETULUI - IS-19.Q8: Profesorul trăznit - SUA.DEJ: ARTA* 15-17.08: Plitit pentru moarte* SUA; 18~21Mi Dante's Pcak - SUA.GHERLA: PACEA * 15-19.OS: Joc In doi - SUA; 20-21.08: Beverly Uill» Ninja - SUA. 15-21 a u g u s t |

UNIPLUS Radio A JiadioSonic»«•____ • /%ft -- * PkA lift 7 XAi-1 -M iercuri, 20 august

Ştiri: 8 ,9 ,1 0 ,1 2 ,1 3 ,1 5 ,1 6 ,1 7 , 20. Program in form ativ BBC:6.00-6,30; 11 ,00-11,15; 14,00- 14,30; 18,00-18,45; 21,00*21,306.00-10,00 Un alH ncepu t. 7,40 Cursul valutar; 7 ,45, 8 ,45, 9,45 Horoscop; 7,50 Reţeta zilei; 8,15 Sport pc m apam ond; 8,35- 8,50 Informaţii utilitare - telefoane în d irec t; 9,15 In fo - lilo ra l; 9 ,2 0 R evista p rese i lo ca lc ; 9,35 Programul cinematografelor; 9,50 A genda cu ltu ra lă 10 ,00-11,00 “M usic non stop” . 11,15-21,00 “ 89,4 grade p lu s” . 15,05-16,00 Music By Request; 17,20 Cartea dc vacan ţă - re a l iz a to r M ircla Baciu; 19,30 Sport pe mapamond - rcalizato?A lin Fornade; 20,30 VIP-uri în vacanţă. 21,3 0-23,00 “Grcatest Hils”. 23,15-00,00 “Top 190.240” ,00,00-2,00 M usic Non Slop. 2,00-6,00 VOA Express.

FM e s , 7 MHz ▼ M iercuri, 20 augustŞtiri: 8 „ 9 ,12,13,15,16,18,20,21.

Mondo Sport: 7,15; 8,15. Horoscop: 6,40; 8,40. Program cinema: 7,30. 6,00-9.00 Cafeaua de serviciu. 9,00-12,00 McSonic (emisiuni concurs cu premii M cDonald's); 12,00-13,00 Concurs Radio Sonic şi Ştrandul Municipal. 13,00-15,00 Fiţi pe fază (ştiri locale, utilitare). 15,00-16,00 Dedicaţii. 16,00-18.00 ... şi muzica. 18,00-20,00 Rondul dc scară. 20,00-23,00 Seara unei nopţi dc vară. 23,00 Soul Of Sonic.

M iercuri, 20 august 6 , 0 0 - 1 2 , 0 0

Radioprogram “Primul salut” . 7,00 Radiojurnal

BSH SI Radio RomâniaActualităţi. 8,00, 10,00, 12,00 Ştiri localc. 9,30 “Cc mai crede lumea", sondaj pc teme dc actualitate. 10,30 Revista presei centrale. 10,50 “Plus ’. Adrian Suciu. 11,30 “3 minute” (interviul zilei).

13.00 Radiojurnal România Actualităţi. 13,20-17,00 Caleidoscop CD. 14,00,16.00, 19,00 Ştiri locale. 14,30 “Ziua în cîteva vorbe” (declaraţia zilei). 15,50 “Plus”.r. 16,30 “Ce mai crede lumea”, r.17.00 “Ochiul şi urechea”, comentariu civic. 17,05-19,00 Muzică, publicitate. 19,05-19,10 “CD Sport”. 19,10-21,00 "Muzica Magica”, realizator Ştefan Coroian. 21,10-24,00 ”Dupâ 9”, show realizat pe una din terasele Clujului.21.00, 24,00, 2,00, 4,00, 6,00

Retrospectiva ştirilor zilei. 24,00-6,00 Muzică, publicitate.

Miercuri, 20 august Contact ştiri:.trtk__ 5,30-23,30 (din

’/ f f n C I ori în oră, cu excepţia 18,30)

Buletinul dc ştiri şi rubrica “Actualitatea ’ "B.B.C. World Service la ora 18,00. 5,00 Bunâ,^., dimineaţa, România! (“A ctualitatea’], Meteo, Remember,* ■Sport,■lIpro.$Co|),' Aniversări, Meteo,

i Curs valutar, -Informaţii diverse, 7,20 . Drumul banilor - în colaborare cu revista

“Capital”, 7,45 Revista Presei Centrale). 8,00 Azi în Ciuj-Napoca (Meteo - zona Cluj, 8,10 Revista Presei Locale, 8,20 "Actualitatea”, Contact trafic, Anunţuri utilitare, 8,35 Agenda culturală, Program cinematografe, 8,50 Horoscop şi Aniversări, 9,05 Microbiografie sonoră, 9,40 Contact sport). 11,00 Contact FM (Muzică non-stop, Informaţii diverse, Divertisment, Concursuri). 19,00 Scara la Ciuj-Napoca (19,00-19,20 Pepsi Music Show). 22,00 Fair-Play, realizator Răzvan Dumitrescu. Emisiune dc dezbateri economicc şi socio-politice, personalităţi invitate în studio, telefoanele ascultătorilor preluate în dircct. 24,00 Dc la blues la rock, realizator Maria Zâmcscu.

Miercuri, 20 august 6,00 Bună dimineaţa (vă spune Dan

Horea). 8,00 Emisiunea în limba maghiară. 10,00 Radiocircuit - emisiunea Departamentului Studiourilor teritoriale:

Radio Constanţa, Antena Bucureştilor, Radio Iaşi, Radio Tg. Mureş, Radio Timişoara, Radio Craiova şi Radio Cluj de la Cluj prezintă Radu Săplăcan. 11,00 Buletin de ştiri. 11,05 Agenda culturală, prezintă Dan Moşoiu. 11,30 Cantus Mundi, redactor Gclu Furdui. 12,00 Radiojurnal transilvan. 12,15 Exclusiv magazin. Ediţia dc miercuri: redactor Delia Bob.13.00 Radiojurnal Bucureşti. 13,15 Microfonul ascultătorului - redactor: Anca Mureşan. Telefonul nostru: 064/ 420031. 13,55 Buletin de ştiri. 16,00 Emisiunea In limba maghiară. 18,00 Radio Fax, redactor Ioana Kanya.19.00 Radiojurnal Bucureşti. 19,15 Partidele politice, redactor Sergiu Alex. 19,20 . La dispoziţia dumneavoastră. în dialog cu dum­neavoastră la telefon 064/420031 redactorul Ana Huţanu. 20,00 Buletin de ştiri. 20,05 Magazinul de micrcuri, redactor Mihacla Dîmbcan. 21,50 Buletin de ştiri. 21,58 închiderea programului.

Cinema (r); 10,00 In Ferestre spre lume America sălbatică (r); 11,;11,35 Sunset Beach (r); satului (r); 12,30' Teleenciclo*-. 13,25 TVR Info; 13,30 Eui#' limba germană; 14,30 Serial: q, acasă!; 15,00 TVR Info; Ijjj bancare şi bursiere; 15,20 săţ-i mai spun (r); 15,30 <Lx MacDackula; 15,50 La izvon//^^ ...; 16,05 Serial: Secretele nj»17.00 Ceaiul de la ora 5...; cultural; 20,15 Film:22.00 Mozaic sportiv; 22,30% Emisiune sportivă; 23,30 0,00 TVM. Mesager, 0,30 „(tj de Schumann.

PR O , TV: 7,00 Ori; dimineaţa !; 9,00 Spoit la mi; M.A.S.H.; 9,45 Tînăr şi nelfcşj 10,30 Şoapte de iubire (r); j Capcana timpului; 12,00 Bent (r); 12,55 Ştirile Pro Tv; IJ^ faţă cu Ilie Şerbănescu (r); H|i, extrem; 14,30 Desene arm*;];’ Matlock; 15,50 Sport pe j Tînăr şi neliniştit; 16,45 iubire; 17,30 Hercule; 18,15 s-ţ minut; 18,30 Ştiri; 18,35 Cintttt 7; 19,00 Ştii şi cîştigi!;Pro Tv; 20,00 Melrose fim;!; Doctor în Alaska; 21,45 Cbsli®, 21,50 Ştirile Pro Tv; 22,® jt Bundy; 22,30 Viaţa ca în fa,; Ştirile Pro Tv; 23,30 Li imposibilului; 0,15 GtntnţiiRi,.Film erotic; 2,30 Am Mniţ-r fericiţi; 3,30 Faţă-n faţi n Şerbănescu.

ijkc

iesei

.«Işla

ni

Redacţia nu îţi asumare/* litatea pentru schimbările nfci programele posturilor de lila

f POLICLINICA INTERSERVISA1

str. Pascaly nr.5,eâit(ilisţî

INTERNE ♦ CARDIOLOGI!® LOGIE ♦ PSIHIATRU ♦ EWK

NOLOQE ♦ REUMAM0 KOGRAFIE ♦ ALffiGOIIH DERMATOLOGII ♦ CHBll

ORTOPEDIE ♦ QRL*0FIAL\I' G1NECOIDGIE ♦ ONQM iltlB

■\ - PEDIATRII’ n m o o i ACUPUNCTURA

RADIOLOGIE • ECO» Eîaffiinâri Uoppler - HisifruipSi

penln itfrililjlt tais - LABORATOR f |

(Biochimie - Bacteriologic Parazitologje Determinare Rb- * sarcină - Antigen HBS - 0# Examinări citologice pentrt i cancerului de col uterin • Invofc sterilitatea feminină şi umili) ZILNIC, inclusiv D l®

. o re le 7-21 Medic de gardă: orele 21-

.Rezervare, consult*! la teL 41.41.63.

H f•Sţatiiicisfflam:

jtcri

Itpijactaiiia®

S.C. Dental R0> SOCOLOV

Calea Moţilor 106, T ra tam en te stonut*!1

complexe:> terapie . > protetică (ceranri -> chirurgie

Program ări la tel.: 4300$ Zilnic orar: 9-1?

sîmbătâ 9-14 P en tru stu d en ţi, pe"il!ir şomeri, reducere 20%-

PBOF.UNIV.Dr.ramt Dr.ANGEUCĂLIP,

Str- Prahovei nr.(Sngă bUxrk/ ^

P R O G R A M OnMJ0 f L , M i, V -IJ j

Tel.: 42.56.18;

ALIANŢA ANTISUlffl l i f e u i n e

Sunctulnosm

dc noapte, Ici* -d u m n c a v o is t!»',

" '" ii i 1 9 i a r r

Gardă dc noapte,

Linia telefonică dc criză şi prevenţie a side LABORATORUL JffliTAli CLUJ stă la disp Jde luni pînă vineri, înW -

Vă aşteptăm numărul 186864. — /

Page 3: Exerciţiul umilinţei Salariaţii de la TERMOROM PHAHMA ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71451/1/... · Ţara n:a fost admisă în NATO-şi nici i Uniunea Europeană. Cît

a s z miercuri, 20 august 1997 ROZA VINTURILOR ADEVAROJLc t e O l a j j

Puncte de vedere

BflRMA ECONOM DE PESTE PRUT: “1 BĂLĂCIM ŞI I DlLĂCIM CC SITItS Î.VIB-I.V CER* ÎNCHIS”

ţjjjăuiîna trecută am rămas ’ .NjJişi de spontaneitatea

^ â r i i efective, Ia niveluleconomiei naţionale, a reformei j România, cu închiderea unor faliţi industriali nerentabili, ce Jo enorme datorii la stat. ■Spectacolul'”, dacă nu e prea jiiic să spunem aşa, poate

pentru noi _un impact faţete. încă nu ani

acum doi-trei ani, se aluzii că, la nivelul

jrjastibilizării economice, ca Moldova era aproape “cap de serie” în spaţiul

ic, iar comparaţia mai- nu şagă! - peste

Iul. “Succesul” Republicii trăgea însă mai puţin

1 ţintar pentru a fi adus ca ihi şi Cehiei sau Ungariei.

Dir, iotuşi, nu s-a întîmplat şi p nenorocire, îd la efectele pc care

tpdavea evoluţiile “greviste” it peste Prut, am dori să câm unele dintre ele. Acumii mi, prin desprinderea foarte

a ex-şefului statului ii, domnea, parcă, o

ijtesie generală că era la ijkc şi o chestie ce trecea pe pa reformă/antireformă.

insă, văzîndu-se roadele , iastralui cultivat în şapte' ani, ase dezgoleşte cu fiece lună nai tare, putem spune iape sigur că în rîndul

şlaţiei s-a şters definitiv igiiea, de reformator şi nimiator cu aplicare la cei «domnit în ultimele trei

! deceniu. Este, de ceea ce s-a întîmplat

şi în România. Ceea ce se întîmplă în România ne arată că fraţii noştri ne-au depăşit cu mult în privinţa ritmurilor, de accelerare a schimbării. în cadrul unor îndelungi şi dificile negocieri cu FMI, guvernul a pledat şi a apărat situaţia dificilă din ţară, dar a putut să şi declare că “suportul legislativ” e creat, avînd şi siguranţa acţiunii pe verticală în plan executiv. Ceea ce nu se constată la noi, unde “rezistenţa legislativă” mai înregistrează succese, iar debandada

("Mesagerul" din 15 august 1907)

domină cu desăvîrşire în teritoriu. Mai mult, în eventualitatea, totuşi, â reformei tcritorial-administrative, şefii raioanelor “fară perspectivă” de judeţ; în loc să împingă într-un fel carul reformei agrare, îşi caută locuri sigure în gospodăriile colective, numite eufemistic S.A. Pentru a asigura al doilea val de “împroprietărire benevolă a ţăranilor de pămînt”, deja cu ei în frunte. Adică acum să formeze asociaţii de gospodării ţărăneşti, pe care să le subtilizeze, îndărătul unor firme mai “fermiereşti” pe care le-au blocat pînă acum pe toate căile.

Mai ales că ne dăm bine seama: în Republica Moldova, nu ar fi atît de uşor să se asigure acoperişul social oferit de guvernul român viitorilor şomeri. Căci situaţia de la noi, cu restanţele salariate pare; să fie unică în lume. Fie că e vorba de anul acesla, fie de masiva datorie

salariată sau la plata pensiilor pentru anul 1996. în timp ce îri România muncitorilor disponibilizaţi li se oferă plăţi compensatorii echivalente cu remunerarea pe un an şi posibilităţi de reciclare, la noi foştii lucrători de la întreprinderi s-au autoreciclat în... negustori. Şi nu au, deocamdată, cea mai mică bătaie de cap pentru un alt viitor sau pentru că, la un moment dat, cei dezintegraţi social s-ar putea să nu mai aibă afaceri profitabile din comerţ. . . Principalul e ca în carnetul de muncă sînt integraţi social. Nimerii nu şe revoltă, greve nu se fac. Pentru că, la noi, capitolul refoime şi negocieri cu partenerii de peste Ocean încă nu a ajuns la o cotă atît de fierbinte. Mai sîntem lăsaţi să ne bălăcim, pînă cînd ne vom dălăci de-a- binelea. Am tot achitat şi mai avem de achitat notele de plată, ca să o spunem ca şi Ciorbea, pentru ultimii vreo patrn ani şi, probabil, plăcerea ne e asigurată pentru încă vreun an sau chiar mai mult. în întreaga kceastă perioadă structurile subterane, de toate nivelurile, pe care nu le iei nici cu poliţia condusă de un komunist, nici cu justiţia, nici cu repatrierea valutei, şi-au aranjat perfect tentaculele. Şi nu au decît - în cazuri extreme - capacitatea de a se regrufia. Dar în acelaşi cerc. închis deocamdată.

W

m > A

\'H\ i dţio

ia]IfflK- 1le 21-' iUlUÎ

s-a Încheiat conclavul secretAL LIDERILOR CHINEZI DE LA BEIDAIHE

' Liderii supremi ai Chinei au început să se întoarcă la Beijing după încheierea unor reuniuni secrete care s-au desfăşurat în n staţiunea Beidaihe şi care s-au ocupat de găsirea unei modalităţi de a spori importanţa sectorului particular din cea mai mare ţară comunistă din lume.

Timp de aproape o lună cele mai influente personalităţi din conducerea Partidului Comunist Chinez s-au reunit în şedinţe secrete în staţiunea de pe litoralul nordic Beidaihe pentru a face ultimele retuşuri la documentul privind politica şi schimbările de cadre care urmează să fie aprobate la viitorul congres al partidului. Indiciile privind încheierea acestor reuniuni au apărut o dată cu faptul că premierul Li Peng urmează să plece la 21 august în Singapore' şi în Malayezia. Viceprim-

-ministrul Qian Qichena revenit deja la Beijing pentru *o" întrevedere cu Bill Richardson,; reprezentantul .Statelor Unite la Naţiunile_Unite.

Ce decizii au fost luate - dacă au fost - rămîne însă un mister. Totuşi, în mass-media chineze de stat care sînt purtătoarele de cuvînt ale celui ce deţine controlul asupra aparatului de propagandă au apărut unele indicii. In prezent afirmă analiştii, este aproape sigur că Jiang Zemin, şeful partidului şi preşedintele statului, exercită controlul asupra presei scrise şi vorbite. Reforma economică este tema principală a dezbaterilor din primele pagini ale ziarelor.

Un lucru pare sigur: sub um brelele de p la jă , liderii chinezi par să fi luat hotărîrea de a prom ova in iţiativa particulară ca singur mijloc de revigorare a sectorului de stat nerentabil, O serie de editoriale şi interviufi cer chinezilor să o

(Reuter din 17 august 1997)

rupă cu dogm a‘idcologică a statului stăpîn, să înceteze să mai compară m eritele,“ socialismului” cu: cele ale “capitalismului” şi să continue pur şi simplu efortul de a obţine profit. “La Congresul al XV-lea partidul îşi va da acordul la existenţa în treprinderilor particulare. Nu vor fi iniţiative politice Ia congres, ci se va spune ceea ce trebuie spus. Li se va spune celor ce se îndoiesc, ştîng iştilo r,, că in iţiativa particulară este acceptabilă şi că poate exista alături de sectorul de stat. Acesta este pentru noi un progres ideologic major”, a declarat un prestigios economist, chinez care a dorit să-şi păstreze anonimatul.

Nu s-a făcut nici o referire la persoana ca re , ar urma să , conducă această reformă, deşi unele surse chineze au declarat că viceprem ierul şi “ ţaru l” economic Zhu Rongji, unul dintre cei şapte m em bri ai atotputernicei Com isii permanente a Biroului politic, este considerat p rincipalu l favorit pentru funcţia de premier după ce aceasta va deveni

vacantă, în luna martie. O altă oficialitate care se crede că ar putea obţine o promovare la congresul partidului - prevăzut a avea loc în septembrie sau octombrie - este o femeie, Wu Yi, m inistru al com erţului exterior, care candidează pentru obţinerea unui loc în Biroul politic.

D intre num ele celor care' rivalizează pentru obţinerea rivnitei poziţii, de membru în Comisia permanentă se numără Ding Guengen, însărcinat cu propaganda, şi generalul Zhang W annian, vicepreşedinte al Comisiei Militare Centrale, care va asigura reprezentarea armatei în eşalonul superior.

Zvonurile abundă. Ultimul se referă la reluarea propunerii lui Jiang privind restabilirea funcţiilor de preşedinte şi de vicepreşedinte al partidului - care ar urma să-i permită astfel să : soluţioneze problema spinoasă a găsirii u n e i , funcţii pen tru ' premierul Li după expirarea m andatului acestuia în luna martie. Conform zvonurilor, Li va deveni vicepreşedinte, ceea : ce s-a mai auzit cu cîteva luni în urmă. Cine ştie? Chiar şi într-o Chină transformată de reforma < de piaţă, ghicitul în frunzele de ceai - şi cronometrarea timpului, cît întîrzie camerele de lu a t: vederi asupra fiecărei oficialităţi- rămîn un mijloc la fel de sigur ca oricare altul pentru a înţelege^ funcţionarea internă secretă a partidului, sînt de părere diplomaţii.

MP-5toH*1

"Ştiu sigur că am făcut cea mai bună alegere!'> lu l ia r i Toma ' îk*

- D ira c to r v â n z ă r i , UMIPy^J?Al>IO.,;

* V

' \

_ "Preţul şi calitatea sunt la fel de importante pentru mine. Am aşteptat să apară concurenta tocmai pentru a studia ambele oferte. Apoi am ales CONNEX GSM al cărui pret mi s-a părut mai convenabil.

? \ - Iar calitatea e indiscutabilă!"

I

fWm&

\

CONNEX GSM. Know-how nord-american, servicii profesionale, mereu in mişcare.

\G s r a r

3 0 2 .1 1 .1 1■ &

CONNEX GSM este marcâ înregistrata a M o b l F o n

Page 4: Exerciţiul umilinţei Salariaţii de la TERMOROM PHAHMA ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71451/1/... · Ţara n:a fost admisă în NATO-şi nici i Uniunea Europeană. Cît

elevii

j Care istorie■ o vor învăţa i

| maghiari?I urmare din pagina 1

I mică decît densitatea I populaţiei din zonele de şes. în

cursul istoriei, războaiele şi epidemiile au vitregit mult mai mult populaţia maghiară din oraşele şi satele de şes decît pe cei ce trăiau departe de căile de comunicaţie, greu accesibile, din casele răsfirate, unde populaţia s-a putut înmulţi nestingherită”... “După eliberarea Ungariei dc sub ocupaţia turcilor de către armatele habsburgice (1711), în Transilvania roiuri de români care s-au putut înmulţi în voie în zonele de munte au coborît în văile din cîmpiije. depopulate pe văile nurilor. Aşa au ajuns românii pînă în partea de est a şesului Ungariei”... “în 1791 istoricul german Herder şi-a scris prevestirea nejustificat: ‘Numărul mic de maghiari rămas între alte popoare peste

| cîteva secole îşi va pierde şi ■ limbaVAceastă ameninţare a I fost înlăturată prin J maghiarizarea intensă a I popoarelor conlocuitoare”.| Uşurinţa cu care sînt ticluite

IIII

II

III

IIIIII

O o r d o n a n ţ ă d a t ă î n v a c a n ţ ă f a c e c a

Anul şcolar sâ încoapâ fâra nsanucil® în limbo maternipenlru elevii maghiari si sermani

i ■K

mî t ' r - v - ; > r f " ; ;

v . . v r ^ . v - , f c •*. < 'k> ,*■

I11II

asemenea poveşti mincinoase nu este egalată decît de uşurinţa cu care sînt şi vor fi ele asimilate, inclusiv în şcoli, cu ajutorul profesorilor, caie se vor mulţumi să răsfoiască manualul de istorie tradus din limba română şi să-l pună la o

I parte, pentru a prelua teorii ca | aceea de mai sus. Ce I posibilităţi are un inspectorat ■ şcolar să prevină asemenea1 ! lucruri? Practic, nici una.

V »*e

germană. Vasile Corcea, inspector cu manualele şcolare, ne-a declarat că cifrele au fost fixate în funcţie de numărul de elevi maghiari şi germani din clasele personalităţi istorice scrise în fyî ciclului gimnazial, iar pentru liceu s-au maghiară, ca de exemplu: Mo^1 orientat după categoriile de elevi care se

Sim

In c Vationa

' BâSa mai precizat dl Constantin. Acluf/f ■manual de Istorie de clasa aconţine multe nume de localitsJ ^ -

T udor pandurjai âtkelnek az Olton es Bukarest fele haladnakîn timpul vacanţei de vară,

ministeriabilii le-au pregătit elevilor de alte etnii o mică surpriză. La insistenţele colegilor udemerişti,Guvernul a emis o Ordonanţă de urgenţă care modifică Legea învăţămîntului, printre altele, în sensul că elevii din învăţămîntul gimnazial şi liceal (la cerere) pot învăţa Istoria românilor şi Geografia României după manuale în limba maternă. Pînă acum această reglementare era valabilă doar pentru îovăţămîntul primar, cele două discipline fiind predate după programe şi manuale identice cu cele de predare în limba română. La finele articolului care prevede acest lucru (art. 120, aliniatul doi) se prevede obligaţia „transcrierii şi însuşirii toponimiei şi a numelor proprii româneşti în limba română”. Introducerea acestui paragraf este interpretabilă, deoarece el poate fi luat în considerare doar pentru învăţămîntul gimnazial şi liceal, mai puţin pentru cel primar. Asemenea interpretări puteau fi cu uşurinţă evitate dacă autorii ordonanţei erau mai riguroşi în redactarea ei. - Demersurile noastre pentru a primi

lămuriri dc la Ministerul Educaţiei Naţionale s-au dovedii a fi infructuoase deoarece la capătul celălalt al firului se găsea ...Vacanţa.

Modificările fiind date în toiul vacanţei, lucrurile nu au decurs „ca la carte”. Inspectoratele şcolare judeţene trebuiau să comunice necesarul de manuale editate în limba minorităţilor naţionale (maghiară, germană) pînă la 10 august. Pînă la această oră la Ministerul Educaţiei Naţionale încă nu a fost tăcută o centralizare a necesarului de manuale, ca urmare comanda la Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti nu a fost nici ea înaintată. Pentru judeţul Cluj s-au . comandat 3.403 de manuale: Geografia României pentru clasa a opta- 960 de manuaje în limba maghiară şi 65 - în germană, pentru clasa a 12-a 95 în maghiară, respectiv 6 în germană; Istoria românilor pentru clasa a şaptea - 960 de manuale în maghiară, 70 în -germană, pentru clasa a opta - 960 în maghiară, 65 în germană, pentru clasa a 11-a 115 în maghiară, 6 în germană, pentru .clasa a 12 -a 95 în maghiară, respectiv 6 în

bucură de gratuitate (conform art. 172 din Legea învăţămîntului, beneficiază de gratuităţi elevii ai căror părinţi au venitul' lunar pe membru de familie mai mic sau egal cu salariul minim brut pe economie).

După cum stau lucrurile, anul şcolar va începe Iară manualele respective, elevii urmînd ca pînă la finele trimestrului unu sâ intre în posesia acestora, ne-a declarat dl Floricel Constantin, director general a l, E.D.P. Bucureşti. „Ordonanţa a fost primită în plină vacanţă, redacţia minorităţi de la noi a reuşit să ia legătura cu traducătorii. Începînd cu 15 septembrie vor fi predate traducerile, după care urmează" să fie corectate, confruntate, tehnoredactate şi pregătite pentru tipografie. în ceea ce priveşte manualele din ciclul primar comanda a fost deja onorată. Corectarea acestor manuale conform ordonanţei se va face în cursul acestui an, urmînd ca în anul viitor şcolar să apară ediţia revizuită”,

Dobrudzsa, Besszarabia, Bukotj (vezi foto)

Se pare că nici unii istorici maj, nu sînt mulţumiţi de manualei:j istorie, de data aceasta de conţm% mimai de forma lor: Istoricul Istvân a declarat presei că mai;,' pentru elevii maghiari ar trebiij conţină teoria roesleriană d«n formarea poporului român, coilsj căreia românii au venit in secolil; XH-lea în bazinul carpatic undit găsit o populaţie alcătuită în mare;?, din unguri; Istoricii români consii; teoria imigraţionistă, susţinută indiii de Szocs, ca fiind total greşită şi afaj că ea nu poate fi introdusă în mai;

Pînă la apariţia noilor manuale® vor respecta, să sperăm în totali prevederile Ordonanţei guvernam! le, revine în sarcina profesorilor siii traducerea lecţiilor din mas in­existente. Luminiţa PURDEA

*"*" i- V *■ *

fliţŞ13

«fl ai kCfoR

tjtaa.HOMEjiflORL

A

In

i împîilamei Astei d {im,

şCîuju i Jtogr; DEUM Şaitor sltnitc flft'ST iminu

M ihai Viteazul bevonul Gyulafehervârra

M * I £ C & W ' F I J S r W J M T j k Ţ K Ii

asimilat pe slavii pomeniţi de Anonymus? Dacă nu era acest popor valah în Transilvania, ungurii ar fi botezat ei apele frumoasei ţări pe care au ocupat-o, fără să caute prin documentele epocii

la zootehnie: grajd, poiată, ocol, ogradă et1! nu maghiară? De ce nu pomenesc croiiî bizantini despre români în timpul năvătf barbare este explicabil, deoarece, sf(

Continuitatea daco-romană este pusă în provincie istorică. Ce înseamnă acest fapt? Cădiscuţie de istoriografia şi propaganda maghiară. Anonymus nu descrie realităţi din epoca satot mai afişate în ultima perioadă, astfel în e ît, Teferitor la români, adică de la sfirşitul secolului

I aceasta este transformată într-o “teorie care nu al XH-lea, cînd istoriografia maghiară veche şi A t ^| mai foloseşte la nimic”, într-o “legendă actuală susţine că românii s-ar fi infiltrat din romane sau prin ale celei migratoare cum s-au istoricul loan Moga, ei erau preocupaţi î*5!| inventată de români în secolul al XVUI-lea”, Balcani în Transilvania şi cînd în acest teritoriu numit “rîul şi ramul”, pentru a respecta cine ştie de aceşti “cavaleri ai Apocalismului”, caaf-1■ iar mai tranşant, în ziare maghiare din secuime au început colonizările secuilor. El se referă la ce ritual de păstrare a denumirilor iniţiale? barbarii (hunii, gepizii, goţii etc.), JJ se afirmă acum că ungurii n-au găsit pe nimeni timpuri mai vechi, cînd încă slavii, ca migratori, .(Interesant este că în Grecia numele antice de1 în Transilvania cînd s-au aşezat ei aici. Se cer nu erau absorbiţi complet de români şi cînd rîuri au dispărut, dar în Dacia nu, pentru că aici| astfel noi manuale de istorie şi probabil ungurii n-au ajuns să pătrundă în Transilvania, a trăit un popor mai “conservator”, cum spunea

I dintr-o convingere sinceră, oamenii fiind seduşi Chiar dacă acest notar nu s-a bazat pe surseA O TniTlIMllMlIa cî «nlam rotoM la n U o o n v i t a 1 n « t nnln n ide minciunile şi interpretările aberante, în lanţ, documentar-istorice în afirmaţiile sale, el înregistra

* ale vechii şi noii istoriografii şi propagande “cel puţin o tradiţie care ilustra realităţi din | ungare, care nu vizează altceva decîi legitimarea veacurile IX -X f. Acest argument istoric este | unui “drept istoric” asupra Transilvaniei. Chiar susţinut de alte dovezi ale continuităţii.

J—* ----- 1- i --------« - * —- ’ Să ne referim doar la cele filologice, pentru a‘completa această imagine istorică. De unde ar fi preluat ungurii, proaspăt stabiliţi în Panonia şi apoi pătrunşi în Transilvania, denumirile latine ale rîurilor Timiş, Criş, Mureş, Olt, Argeş, Ampoi, Someş, Motru, dacă riu de la.valahii amintiţi de Anonymus? De unde ar fi preluat ei toponimele româno-slave Zlatna (“auriferă”), Bistriţa (“apa repede”), Tîmava (“rîul cu spini”), Bîizava (“apa

şi slavilor în Transilvania, dar nu amintea repede”) Mîtnic (“rîul tulbure”), Clopodva (“apa absolut nimic despre prezenţa secuilor şi a sunătoare”), Cema (“apa neagră”), Crasna (“apa

I saşilor, ncmaivorbind dc a ungurilor, în accastă frumoasă”) etc., dacă nu de la românii care au

distrugeau cetăţi, pîrjoleau totul şi j populaţia băştinaşă, a cărei viaţă “ştefi datorată epocilor de exerciţiu al civilizai® se părea fară importanţă istorică evenime:1 (sau o pomenesc sub alte denumiri). Şif

I dacă sursele istorice de epocă sînt extrem de* controversate, sînt totuşi cîteva bazeI fundamentale ale problemei continuităţii care| ' nu pot fi ocolite sau neglijate.■ O observaţie este extraordinar de interesantăJ referitor la continuitate, făcută de prestigiosulI istoric clujean loan Moga, în 1942, şi anume| că binecunoscutul notai Anonymus al regelui

I ungar Bela vorbea despre existenţa românilor

I

un istoric gennan).Tot astfel, în cronica lui Nestor (sec. XI-XH) se v____r ___________

spune că “ungurii au ajuns îa Nipru şi-şi întinseseră nici un document istoric nu consem# corturile, căci erau nomazi, cum sînt polovcii imigrarea valahilor din sudul DunăP (adică cumanii), iar Johanes de Plano Carpini (în Transilvania, care ar fi fost deja ocupaii' Y s to râ Mongolorum) spunea despre unguri că unguri. Doar toate colonizările sînt înregi^ nu cultivă pămîntul (terras non colunt), dar au " ~,‘lmari herghelii de cai. Atunci de ce românii nu au preluat de la unguri termenii de origine slavo- dacică: plug, brazdă, ovăs, pleavă, coasă, claie etc., dacă ei s-au infiltrat ca păstori nomazi în imigrării pe nesimţite a valahilor peste n? Transilvania după sosirea ungurilor? Cum se face Nu este aici spaţiul pentru alte argumrf' că aceşti “păstori nomazi infiltraţi pe nesimţite în favoarea continuităţii, daT în nici un caz tf'iTransilvania" au termeni de origine latină pentru ................... ’ 'locuinţă şi agricultură: casă, poartă, curte, arie, ai (usturoi) etc. şi nu maghiară, sau de ce au terminologie de origine slavă Ia partea referitoare

de cancelariile regilor Ungariei: ce li1 secuilor, saşilor, ale ungurilor în cîteva loc#, din M aram ureş etc. Astfel apare t^ neputinţei istoriografiei ungare, a««!|

neputinţei părţii ungare nu pare scnW demnă de luat în seamă în faţa unor evi^ mari ale statorniciei si identitătii romlnS*.

V asile LECHINŢ

h[

•tm*«8fi

jfl J:kre‘kiittitiri

Slii'«lat

Vai,ii(i|(T0ljnit

Primarul Clujului fi cere primului ministru să legifereze schimbarea numelor maghiarPrimarul municipiului Cluj-

Napoca îi propune prim ului ministru al României să adopte o ordonanţă "prin carc toţi românii ale căror num e au fost maghiarizate după Diktatul de la Viena să fie obligaţi să revină la numele lor tradiţionale de familie”. Funar crede că toate formalităţile legale necesare ar trebui ”să fie gratuite şi realizate

cu sprijinul prim ăriilor”. Gheorghe Funar îi sugerează lui Victor Ciorbea ca ordonanţa privitoare Ia schimbarea numelor maghiarizate să intre în vigoare la 30 august a.c. Primarul din Cluj- Napoca este dc părere câ întreaga acţiupc ar putea fi încheiată pînă la 1 Decembrie, Ziua naţională a Rom âniei.” Vă sugerez ca în accastă perioadă să fie

suspendată operaţiunea dc schimbare a actelor de identitate ale rom ânilor care trăiesc în localităţile ale căror nume aţi acceptat, fără temei legal, să fie maghiarizate. Mă refer la buletinele de identitate şi la paşapoartele bi şi multilingve pentru denumirea localităţii de domiciliu. Cîteva milioane dc români aşteaptă din partea

Guvernului accastă ordonanţă în baza căreia să poată purta în România numele lor de familie românesc” - se arată în scrisoarea deschisă a primarului Gheorghe Funar, adresată primului ministru Victor Ciorbea.

Dc asemenea, Gheorghe Funar critică Legea numărul 27 din 1997, adoptată de Parlamentul ungar, privind acordarea de

despăgubiri etnicilor maghiari care şi-au efectuat stagiul militar în armata Ungariei. "A stfel înţelege acum statul ungar să-i ajute economic pe cetăţenii români de etnie maghiară care în timpul celui de-al doilea război mondial au luptat cu arma în mînă împotriva armatei române şi pc criminalii care au săvîrşit atrocităţile dc la Ip, Trăznca,

Moisei şi din alte c îto ^ l * localităţi din toate judjfftt Transilvania, unde au r tf fem ei, copii şi bâtntf inexplicabil faptul eă Gu'* Parlamentul Românie1 reacţionat faţă dc _ac‘,fv amestec al Ungariei in interne ale ţârii noastre Gheorghe Funar, p' municipiului Cluj-Napo'

Page 5: Exerciţiul umilinţei Salariaţii de la TERMOROM PHAHMA ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71451/1/... · Ţara n:a fost admisă în NATO-şi nici i Uniunea Europeană. Cît

r ®miercuri, 20 august 1997 ARTA-CULTURA ADEVARUL.

d e C i u l

S im p o z i o n u l N aţional

3 august 1944 - moment crucial In istoria României”fu organizarea Conducerii

Vaiionale a Ligii şi Fundaţiei Mareşal Ion Antonescu”, Asociaţieito Basarabia-fiucovina, Fundaţiei

Mare” Cluj, Partidului 'tf-jl*aia Mare - Filiala Cluj,

Partidului Socialist al Muncii - Filiala (jţj şi a Partidului Protecţiei Socialeii România - Filiala Cluj, mîine, .,•21 august a.c., se va desfăşurai Cluj-Napoca, cu începere de la », 14, Simpozionul Naţional cu mi: ' “23 AUGUST 1944 - fMENT CRUCIAL ÎN ISIORIA ROMÂNIEI”. Potrivit

programului care ne-a fost pus la dispoziţie, au fost invitaţi spre a susţine comunicări: prof. univ. dr. Gheorghe Buzatu, preşedintele Ligii “Mareşal Ion Antonescu” (“23 august 1944 la Palatul Regal din Bucureşti”); pr. prof. univ. dr. Ioan Bota (“Desfăşurarea actului de la 23 august 1944 în rîndul Armatei Rom âne în zona M iroslăveşti- Paşcani”); dr. Ioan C hiper (“Adevărul despre 23 august 1944 şi consecinţele pentru români şi România”); dr. Gheorghe Bodea (“23 august 1944 şi N ordul

Transilvaniei”); It. col. prof. univ. dr. Constantin Ulihor (“Generalul Gheorghe Mihail, protagonist al actului de la 23 August 1944”); col (r) ing. ec. Nicolae Grosu (“Puncte de vedere contradictorii despre 23 august 1944”); prof. univ. dr. Raoul Şorban (“Curii s-a reflectat 23 august 1944 în viaţa mea”); dr. Petre Codrea (“Aspecte, imagini, privind actul de la 23 august 1944”); Vasile Lechinţan, publicist (“Realităţi dramatice de după 23 august 1944, în zona Cluj-Turda, oglindite în documente Serviciului

de Cenzură”). Din Republica Moldova au fost invitaţi: acad. Nicolae Dabija, precum şi scriitorii M ihai Cimpoi - preşedintele U niunii Scriitorilor, respectiv Nicolae Vieru.

Organizatorii invită la simpozionul carc va începe la ora 14, în sala de şedinţe din clădirea veche a P rim ăriei m unicipiului C luj- Napoca (Piaţa Unirii nr. 1), veteranii de război, militarii activi, în rezervă şi în retragere, muncitori şi ţărani, oameni de ştiinţă, artă şi cultură, tineri , şi v îrstnici, reprezentanţii mass-media, precum şi pe toţi cei interesaţi de dezbaterea problematicii controversatului act de la 23 august 1944.

M . BOCU

i iîn a u g u s t , l a C â ţ c ă u

Sub acest generic sînt grupate manifestările jganizate.în zilele de 23-24 august, cu piilşl resfmţirii bisericii Parohiei Ortodoxe, iîmplinirii a 650 de ani de la atestarea lamentară a localităţii şi constituirii cercului istridin Câţcău, de către Primăriacomunei tiu, Parohia Ortodoxa şi Despărţământul :j al Astrei, cu binecuvîntarea IPS

îitolomeu, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului

I

ÎH

tegramul manifestărilor cuprinde: un TE- în biserica parohială, închinat

•suitorilor comunei care a Ci fost şi sînt, ilenitorilor parohiei si oaspeţilor; CONSTITUIREA CERCULUI ASTREI la imul Cultural, urmat de simpozionul isIORIE ŞI -SPIR ITU A LITA TE

ROMANEASCĂ” si programul artistic im ASUPRA MEA, LUMINĂ LINĂ”

nut de solişti şi recitatori ai Casei icipale de Cultură Dej. La ora 13, pr. Ioan anean "organizează o ÎNTÎLNIRE CU

I! SATULUI. V ■, 24 august, la ora 9, va avea loc

ijtude resfinţire a bisericii parohiale, Câţcău ibml“Sf. Proroc Ilie şi Sf. Ierarh Nicolae”, ata de Sfinta Liturghie Arhierească, fala de un sobor de preoţi şi diaconi, în ■te cu IPS Bartolomeu, Arhiepiscopul

£i, Feleacului şi Clujului.

M .V A ID A

La AEGEE - Cluj-Napoca nu există vacanţăDeşi este vacanţă universitară,

profitînd de prezenţa pentru cîteva zile a fostului preşedinte AEGEE-Cluj-Napoca, Dan LUCA, ales în prezent în Comitetul Director al AEGEE- Europe, Conducerea Asociaţiei Studenţilor Europeni (AEGEE), reprezentată de Călin HAIDUC, responsabil AEGEE pentru România şi Republica Moldova, Dragoş CIORA, preşedinte interimar AEGEE-Cluj-Napoca, Oana MAIL ATESCU, şef

proiect european CST Moldavia, Adela ŢÂMBULEA, vicepreşe­dintă AEGEE-Cluj-Napoca şi K itty LEANCA, trezoriera AEGEE Cluj-Napoca, s-a întrunit în şedinţă extraordinară.

Au fost analizate proiectele organizaţiei pe anul universitar 1996/1997 şi s-a elaborat strategia _pe viitorul an universitar. întregul proiect este. marcat de importanţa implementării programului de m obilitate ; studenţească

f

Dan Luca, e\-picşo.linle AECîliE Cluj-Napoca şi responsabil al relaţiilor cu publicul la AEGEE-Europe, Paolo Balistrieri, responsabil reţea europeiană al AEGEE-Europe, Peter Ginser, preşedinte AEGEE-Europe şi Călin Haiduc, responsabil AEGEE pe România şi Republica Moldova (de la stînga la dreapta).

“SOCRATES”, din care România va face parte începînd cu anul 1998.

Din discuţiile avute cu dl Alexandru FARCAŞ, prefectul judeţului Cluj, această instituţie va acorda suportul necesar im plem entării corecte a proiectului. .

De asemenea, Universitatea “Babeş-Bolyai” va beneficia de ajutorul voluntar al membrilor AEGEE-Cluj-Napoca. Pentru

■' prima dată în istoria de 7 ani a asociaţiei, va exista funcţia de Responsabil Socrates în cadrul Comitetului Director, cel ales fiind delegat să formeze nucleul de 10-15 studenţi puşi la dispoziţia UBB. Conducerea UBB s-a arătat deosebit de interesată în. această colaborare.

Pentru cei interesaţi să cunoască AEGEE-Cluj-Napoca îi anunţăm că pot lua legătura cu noi şi în această perioadă la sediul dm Parcul Sportiv “luliu Haţieganu” , hotel “U niver­sitatea”, camera 10 sau la e-mail: [email protected]. tel. 43 38. 34, fax: 19. 68. 22.

C om itetu l D irecto r AE G E E-C lu j-N apoca

it»

Virgil TO M U LEŢ văzut de... sculptorul Emil

Creţu, autorul bustului eroului Ioan A rion, dezvelit, recent,

la Iara

Sculptorul clujean Emil Creţu văzut de... V irgil Tom uleţ

iă<wroitfLvăl®

ţiiaitf-

jetS; şte#. izafîi; mei!1, Şiif

em # inâiiij upaS* regii' celi‘l .Iod* e ti actf1 tefl*’ unett az# nioaf evi^

nintfj.IINf

ri;

' ‘‘omcinski este prof. dr. Joc. la I nivcrsiiatca “Taras Şevcenko” din Kiev. S-a născut la 2 mai 1931, în satul liiloliwia din regiunea (hlesa, intrai familie ■ '-im n Intre I')3 7 şi 1948 isiface studiile elementare si termină şcoala medie cu medalie de aur, înjocalitatea Tatarbunar. între 19-18 şi 1953 este student Anuitatea de filologie, Secţia de filologie clasică din cadrul Universităţii " Taras Şevcenko”din Kiev. între 1953-1956 este doctorand la Catedra de lingvistica ■■iii.în 1956,1a terminarea doctoratului, devine asistent. în 1959, pe hazu lucrării Unprumuluri lexicale de origine rusă ţi ucraineană în limba română, mcordă titlul de candidat “in ştiinţefilologice. în 19 74, pe baza lucrării 1 iilerfem iţe seina ntice dintre limbi (pe baza contactelor lingvistice sla vo-române) i «arid titlul dedoctor-abilitat Din 1956 şi pînă In 1976 ureă toate treptele ierarhice universitare, de la asistent ia profesor. Din 19 76 şi pînă în prezent conduce

de lingvistică generală şi filologie clasică din cadrul Facultăţii de filologie a I ’niversităţii din Kiev. ţloutâ această perioadă publică peste 400 de lucrări ştiinţifice (cărţi, studii, articole, cronici recenzii). Multe dintre studiile sate au fost publicate în *din Romănia sau din Moldova, Domnia sa este cunoscut şi citat de numeroşi lingvişti de vază din România, precum şi din numeroase alte ţări. '‘Ptitatea lucrărilor sale au apărut in Vcraina, dar şi in alte ţâri ca: Bulgaria, Canada. Rusia, Germania, Polonia, Armenia, Azerbaidjan, Gruzia,

” ■ W . la numai 27 de ani, eforturile dlui St. Semcinski s-au îndreptat spre înfiinţarea unui seminar de limba şi literatura română care funeţumeaza-wuptpînă in prezent. Cursurile sale au fost frecventate de numeroşi românişi ucraineni. .1 tradus în ucraineană si rusă din 24 de scriitori românio r - ^ ........ • —..... ..... ......................... ........... - ....— ■..... —... - ■ ............-.... ...■ -■■■■■- - ■ ■ ■ ... ■........................................................ ......“Mea. Caragiate, Arghezi, Sadoveanu, I. Rebreanu etej. A redactatin cinci enciclopedii partea referitoare la Romănia,a scris articole in dicţionare

lîtevai judtf. aurf

lătritf ă Gu'“ lânic'1 c aci1 ;iinastrer, pf:Nap*1

t f . d r . S l a n i s l a v S E M C I N S K I - D o c t o r H o n o r i s 1 C a u s a a l U n i v e r s i t ă ţ i i “ B a b e ş - B o l y a i ”de programe muzicale care a început cu România şi s-au interpretat piese de George Enescu şi Ciprian Porumbescu. La Uniunea Scriitorilor s-a ţinut o seară literară dedicată , lui Mircea Eliade. La concertul de m uzică populară ucraineană şi românească au cîntat grupurile de bandurişti (bandura instrument muzical ucrainean - notă V.L.) şi taraful de muzică românească condus de stră-strănepotul lui Alecu Donici (1806-1866, fabulist român - notă V.L.). La începutul lui noiembrie anul trecut, o săptămînă întreagă a fost . dedicată României: o expoziţie de fotografii cu operele lui Brâncuşi; lâ Teatrul Nou o expoziţie a doi pictori de origine etnică română din ţara noastră; un concert al Orchestrei de estradă a Radioului şi Televiziunii., a fost închinat zilei de 1 Decembrie; la Biblioteca Naţională de Istorie s-a deschis o secţie română de carte; Teatrul Slavutici - denumire populară a Niprului, la noi - colaborează cu teatre din România; la Academia de Ştiinţe s-a ţinut un simpozion intitulat Arta sacrală românească. A rămas vie în. inima melomanilor din Kiev prezenţa Operei din Cluj în capitala ţării noastre. Concret, cred că în viitor trebuie să se facă schimburi culturale, spectacole de operă, concerte, prezenţe ale scriitorilor din ţările noastre. Avem tot sprijinul m aestrului Babici, care conduce O rchestra Radio-TV şi care este membru al Asociaţiei de prietenie Ucraina-România. Vom colabora mai bine pe linia celor două asociaţii de prietenie: Ucraina-România, respectiv România-Ucraina şi sper să apară şi în alte oraşe din România filiale ale acestei asociaţii, înfiinţată la Cluj-Napoca.

In te rv iu rea liza t de V a s ile LE C H IN T A N

Mc"nate dom nule prof. dr. Iv Semcinski, ce. mesaj ne

, Glumea culturală a Estului toi, cu prilejul decernării, ^ v o a stre , a titlu lu i de

HONORIS CAUSA al ^aţii “Babeş-Bolyai”?

înţeles, un mesaj optimist, al şi colaborării reciproce, pe

informărilor progresiste şi în cultură, carc se fac astăzi în

co^ ur® raciicală spre 't)oc şi în ţara noastră - Ucraina.

Puteam, de exemplu, i să ne ^ bine nici istoria noastră.„0 v°m putea cunoaşte cu

'31 , ^ d a t în acest sens un 'A, k’fografic al Academiei

Ştiinţe. :-SÎnl Preoc“pârile

'ilt,u . ee'e mai recente pe ^lturak; romăno-

5k;llcum v*^«ţi viitorul unei t '“icepe acest plan? '1 definitivat o carte despre

controversatul subiect al v ieţii şi activităţii lui Petru Movilă (1556-1647), arhimandrit al mănăstirii Lavra Pecerska Kiev, unde a ridicat o şcoală, apoi mitropolit al Kievului, a ridicat şcoala la rang de Academie teologică şi filosofică; a extins tipografia de la Kiev şi una a trimis-o la Iaşi, unde a contribuit la întemeierea unei şcoli în mănăstirea Trei Ierarhi; a fost fiul lui Simion Movilă, domn al Munteniei în 1600- 1602 şi al Moldovei în 1606-1607 (notă V.L.). Sper să o public. în trccut, Petru Movilă era catalogat drept “agent subversiv al papei de la Roma”, “mare moşier”, “iezuit” etc. Nu putea fi privit bine, mai ales că era faţă bisericească. Lucrez acum la cîtcva capitole de istorie a literaturii române vechi, pentru o m onografie care va fi scoasă de Acadcmia noastră, dedicată istoriei literaturii popoarelor din siid-estul Europei. Sperăm să se îmbunătăţească problema editării cărţilor de ştiinţă. Pentru unii editori, cărţile sînt ca şi

crenvuştii. Să se vîndă imediat, cu cîştig financiar. Cartea însă are menirea de a fi valorificată în orice timp. Sper că în viitorul apropiat să putem colabora cu prietenii noştri de aici. Avem o tradiţie îndelungată de amiciţie încă din Evul Mediu. Chiar şi Mihai Viteazul avea în oastea sa mulţi cazaci zaporojeni.

■ Ce ne pu teţi spune despre destinul actual al românilor din ţara dumneavoastră, în privinţa afirmării lor culturale şi a păstrării identităţii lor etnice. Dacă aveţi prieteni printre românii din Ucraina?

- Ţară noastră a elaborat o nouă Constituţie care le garantează pe deplin această afirmare culturală şi identitatea, lor etnică. Cunosc mulţi români din Ucraina şi sînt în relaţii bune cu reprezentanţii lor. Sînt multe societăţi româneşti: “Mihai Eminescu” la Cernăuţi, unde îl cunosc de dl Bostan, şef de catedră la Universitatea din Cernăuţi, mai este Asociaţia “Aron Pum nul’, Asociaţia “Doamnele Române”, socictatca

“Golgota”; sînt 6-7 societăţi româneşti în Bucovina.

■ Viitorul pare a Ii întrezărit chiar şi prin prezenţa dumneavoastră la Cluj, ca distins oaspete al acestei cetăţi spirituale, prin relaţiile dintre personalităţi din diferite ţări, nu cum se proceda în totalitarism, cînd statul dirija totuL Consideraţi câ destinde­rea, normalitatea, colaborarea între naţiuni se va îmbunătăţi în viitor pe această cale şi dacă atenţia şi prietenia dumneavoastră.se va concentra în viitor asupra Clujului şi cum se vor face concret noii paşi ai colaborării?

-. împărtăşesc această părere, că personalităţile trebuie să lege prietenii, să se cunoască, să antreneze o frumoasă colaborare, chiar dacă se semnează acorduri între state, bazele colaborării le fac oamenii concreţi. Avem în viitor şansa unor colaborări mai serioase şi concrete pc teren economic, ştiinţific şi cultural. Dc exemplu, Orchestra Simfonică Naţională a Ucrainci organizează un ciclu

mailto:[email protected]
Page 6: Exerciţiul umilinţei Salariaţii de la TERMOROM PHAHMA ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71451/1/... · Ţara n:a fost admisă în NATO-şi nici i Uniunea Europeană. Cît

A D E ¥ A R U L miercuri, 20 august 1997

Cc se va întîmplă cu Legea nr. 18 ? 1 —. - » — — — — ■

J “CEEA CE ESTE PUS I.Y POSESIE RAMU VALABIL” JI Legea nr. 18 a fondului acestor suprafeţe la nivelul - Sînt încheiate 73.000 de I| funciar, constituie motivul fiecărui judeţ. Desigur, trebuie procese verbale definitive de |■ unui adevărat război între analizate posibilităţile de -■ punere în posesie din 123.000 | J diferite formaţiuni politice, satisfacere a cererilor. Prima de titluri pe care trebuie să le _■ purtătoare, fireşte, a unor etapă trebuia să se încheie în eliberăm. Vreau însă să J | interese “consistente”. Se toamnă. Dat fiind faptul că menţionez că datorită stării de | | preconizează modificarea Parlamentul nu a discutat incertitudine în care ne aflăm, |■ 'acestei legi, în aşa fel îneît propunerile făcute, procedurile procesul de eliberare a ■ * foştii proprietari de pămînt şi vor fi reluate în toamnă. Nu ştim titlurilor a stagnat. Oamenii.I păduri să obţină o bucată mai cu exactitate ce conţin| mare de pămînt şi pădure. modificările. Despre acestea vom

titlurilor a stagnat. Oamenii, dacă înainte abia aşteptau să I se vadă în posesia titlurilor, |

Incertitudinea în care putea vorbi numai după trecerea acum nu se mai grăbesc să ne | pluteşte, în prezent, această1 lor prin Parlament. Fiind vorba solicite punerea în posesie. .

Există o reticentă la scară *

I

lege, a stopat aproape aplicarea ei în continuare , şi aşa foarte anevoioasă şi nu lipsită de majore contorsiuni.

- Deocamdată nu sînt modificări la lege, ne spunea ing. Iosif DUMITRU, directorul Oficiului de Cadastru, ; Organizarea Teritoriului si Asolamente.

de o lege organică, lucrurile sînt mai complicate.

- In prezent, cum se face punerea în posesie?

- Deocamdată, respectăm prevederile aşa cum sînt acum. La Cluj însă, pentru accelerarea aplicării Legii nr. 18, dl prefect

destul de largă în aşteptarea I modificărilor de care au auzit | - la Legea nr. 18. ■

- Ce se va întîmplă daca _ so lic itările de d upă I modificarea legii vor depăşi | sup rafeţe le existente ca | rezervă Ia primării? |a luat măsura de a introduce

____________________ cercri-declaraţii pe baza cărora - Nu se vor face alteI Aşa 'cum- se’ cunoaşte, s^a' se vor elibera titlurile. Pînă acum măsurători. Nu avem cum să I| propus ca modificările la lege avem aproximativ 750 de cereri- sporim suprafaţa judeţului. |■ să se desfăşoare în două cfape. declaraţii pe baza cărora, după Ceea ce este pus în posesie, |I în prima etapă urma sâ se verificările de rigoare, se vor cu respectarea strictă a legii, .I depună cereri ■ pentru completa titlurile. rămîne valabil. ■I suprafeţele care depăşesc ' 10 . - In ce stadiu se aDă aplicarea I| ha şi să se facă un inventar a Legii fondului funciar? Ion RUS |

OBŢINEREA ACORDULUI DE MEDIUMai mulţi cititori ai ziarului

nostru ne-au rugat să-i informăm asupra modului în caic se obţine acordul de mediu. Răspunzînd solicitărilor acestora prezentăm procedura (de reglementare a acordului) autorizaţiei de mediu.

Pentru obţinerea acordului dc mediu, petsoanelc fizice sau juridice trebuie să prezinte Agenţiei de Protecţia Mediului o documentaţie

Ccare să cuprindă: un memoriu .tehnic întocmit în baza Ordinului 125/1995, anexa VI (Monitorul Oficial nr. 73/1995) a Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţia Mediului, avize de principiu, contractele cu regiile de apă, canal, termoficare, planul de încadrare în

■ zonă; detaliu de suprafaţă, certificatul de înmatriculare a firmei, actul de proprietate sau- închiriere a spaţiului, anunţul publicat în unul din ziarele de largă circulaţie privind începerea demer­sului pentru obţinerea acordului de

' mediu, în vederea evitării unor eventuale reclamaţii. Documen­taţia iămîne la Agenţia de Protecţia Mediului cel puţin 30 de zile.. Autorizaţia de mediu se obţine pe baza următoarelor acte: o fişă de prezentare şi o declaraţie necesară emiterii acestei autorizaţii conform anexei VIII din Ordinul nr. 125/1995, precum şi autorizaţia sanitară de la Poliţia Sanitară şi

. Medicină Preventivă, autorizaţia sanitar-veterinară, după caz, de la

Inspecţia Sanitar-Veterinară, contractele cu regiile de apă, canal, termoficare şi salubritate, certificatul de înmatriculare a firmei, actul de proprietate sau închiriere a spaţiului, autorizaţia de prevenire şi stingere a incendiilor de la Grupul de pompieri, planurile de încadrare în zonă, plan de situaţie şi detaliu de suprafaţă, o schemă de flux tehnologic, dacă este cazul şi anunţul într-un ziar local privind începerea, demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu.

Informaţii suplimentare se pot obţine la Agenţia de Protecţia Mediului, serviciul reglementări - Calea Dorobanţilor 99, Cluj- Napoca.

GUVERNUL ÎI STRÎNGE CU JJŞÂ PE AGENŢII ECONOMICI RĂU PLATNICIIn temeiul art 108 şi 109 din Ordonanţa Guvernului

nr. 11/1996 aprobată şi modificată prin Legea nr. 108/1997, Guvernul României a adoptat Hotărîrea nr. 193/12.05.1997 pentru aplicarea de către M.M-P.S. a prevederilor Ordonanţei nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare.

în conformitate cu art. 1 al acestei hotărîri, persoanele fizice şi juridice care potrivit legii contribuie la constituirea bugetului -asigurărilor sociale de stat,, au datoria de a declara lunar accste obligaţii. Declaraţia lunară privind obligaţia dc plată, către bugetul asigurărilor sociale de stat se depune la Direcţia Generală de Muncă şi Protecţie Socială Cluj în termen < dc 30 de zile de la expirarea lunii pentru care se datorează contribuţiile. în vederea aplicării unitare s-a întocmit un model dc declaraţie lunară care este cuprins în anexa la hotărîre.

Ncdepunerea declaraţiilor lunare privind obligaţiile dc plată către bugetul asigurărilor sociale de stat la termenul stabilit, precum şi completarea ei altfel decît modclurilc anexate la hotărîre sau cu date eronate se considcră evaziune fiscală şi sc sancţionează potrivit Legii nr. 87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale, astfel: dc la 600.(XX) lei la 2.000.000 lei pentru nedepu- ncrca în termen sau completarea necorespunzâtoare a formularului; dc la 300.000 Ici la 2.000.000 Ici pentru compictarca eronată a declaraţiei, dacă fapta nu constituie infracţiune.

Declaraţia lunară privind obligaţiile Ia bugetul asigurărilor sociale dc stat se complotează şi sc depune la D.G.M.P.S. Cluj în 3 (trei) exemplare.

Întrucît cu ocazia preluării statelor dc plată şi a documentelor privind achitarea obligaţiilor către bugetul asigurărilor sociale dc stat şi constituirea fondului pentru plata ajutorului de şomaj, agenţii cconomici cu capital privat sau mixt aveau obligaţia dc a prezenta şi un centralizator privind numărul dc salariaţi, baza dc calcul pentru fiecare cont, contribuţia datorată şi contribuţia achitată, înccpînd cu data dc 1 iulie 1997, conducerea Camerei dc Muncă a.hotărît

să renunţe la acest fel de centralizator înlocuindu-l cu declaraţia model anexă la Hotărîrea nr. 193/1997.

în cazul în care plătitorul are sume restante neachitate la bugetul asigurărilor sociale de stat, acestea vor fi trecute în declaraţie la capitolul “sume restante” (cumulat) pentru fiecare cont împreună cu majorările calculate pînă la data trecută în declaraţie în dreptul semnăturii. Data respectivă prezintă importanţă deosebită în vederea calculului majorărilor de întîrziere pînă la data plăţii efective a datoriei.

Obligaţiile bugetare sînt,scadenţe la termenele prevăzute de reglementările legale. în cazul în care termenul de plată a obligaţiei bugetare expiră într-o zi nelucrătoare plata se consideră în termen dacă este angajată în ziua lucrătoare imediat următoare (art. 9 alin. 2). Declaraţia depusă la D.G.M.P.S. prin care' plătitorul de obligaţii bugetare îşi calculează şi depune declaraţia privind contribuţiile datorate, constituie un titlu de creanţă carc în eventualitatea că obligaţiile

• trecute în declaraţii nu sînt achitate la scadenţă se transformă în titlu executoriu. .

în cazul în carc debitorul nu-şi achită obligaţiile dc plată la scadcnţă, organul de execuţie îi va transmite o înştiinţare prin care i se notifică accstuia suma de plată datorată. în termen de 15 zile debitorul urmează să-şi achite obligaţiile restante sau să facă dovada achitării acestora. înştiinţarea de plată este actul premergător executării silite. Dacă la expirarea termenului prevăzut în înştiinţare, debitorul nu achită plata restantă datorată,’ sc declanşează procedura cxccutării silite carc sc realizează prin: - proprirea la terţ a unor datorii faţă dc debitor, - indisponibilizarca sumelor băneşti aflate în conturilc bancare ale debitorului; confiscarea sumelor băneşti şi a mijloacelor dc plată străine aflate în cascria debitorului; - confiscarea şi valorificarea prin licitaţie a bunurilor mobile şi imobile în vederea îndestulării creanţelor bugetare datorate la bugetul asigurărilor sociale de stat şi la fondul pentm constituirea fondului pentru plata ajutorului dc şomaj.

R ăcnetul furnicii MICUL ABUZCea mai grea funcţie în

statul român contemporan este funcţia d e / cetăţean, subordonat în totalitate , unor servicii, pentru care plăteşte, dar el nu plăteşte conform tarifului, ci suportă o dulce dijmuire scalară, depinde unde-1 duc necazurile.

Funcţionarul public este plătit din buzunarul cetăţeanului - funcţionar care dă lâ buget, dar primul are grijă părintească să-l facă pe al doilea să simtă - aproape jenat - că fară ajutorul său, doleanţa i-ar rămîne speranţă şi vers de romanţă.

Dintr-un dosar cu actele necesare pentru cumpărarea unui apartament, trăiesc 5 funcţionari publici, învăţîn- du-1 pe cetăţean că Golgota; între timp, a ajuns golgote şi ducerea crucii trebuie făcută ergonomie, pentru a avea mereu o mînă liberă, care să scoată din buzunar mica atenţie, micul abuz. Funcţionarul public e acoperit, şi în comparaţie cu alte categorii rar este prins cu mită, cu plicul conţinînd fatidicele hîrtii cu M ,' fosforescent, să se vază că e luare, şi nu dare de mită... cineva, nu spui cine, persoană şugubeaţă din vîrful piramidei s-a gîndit cu glasul tare, în loc să vorbească la oglinda din b a ie , . cerînd ca şi cetăţeanul care dă bani să fie pedepsit... motivaţia? II învaţă pe neprihănitul funcţionar public cu cele rele, îl dedă la dulcele nemuncit, deci, pînă la urmă, tot el este vinovat... mă rog, cu o frază s-a mînjil obrazul nobilei bresle

medicale, ce mai contează o idee acolo, chiar şi scăpată de fonator, ca sughiţul? Că în teritoriul lui Hypocratc nu intri cu mîinile îa jeb, asta-i altă poveste, dar nu trebuie să vorbim in extenso, generalizînd, eu cunosc un doctor care în patruzeci de ani de muncă n-a luat nici un leu pe lîngă retribuţie: era ddetor în litere. . - : - : .. Micul abuz, dinfelia dumicată în cele mai de sus, face parte din categoria batraciană de practicanţi, cu frică lui Dumnezeu - teoretică - şi fără nici un Dumnezeu faţă de lege, profitînd de funcţie, deci, nu foarte mare, dar îndeajuns de importantă ca s-o simtă cel de

\iincolo de gemuleţ, că este indispensabilă. Micul abuz este atunci cînd ofiţerul de poliţie,' un subofiţer, opresc un taxi şi sînt duşi Ia sediu gratuit, fără ca să se afle într-o misiune cu suspans, dar dumnealui, cel de

Ta circulaţie, dacă vrea să-ţi' găsească o hibă şi la o hondă ieşită de pe linia de* montaj şi parcată în faţa casei tale, atunci o găseşte, ori te scrie sus pentru că aj zîmbit necivilizat la doi metri de trecerea de pietoni, unde te-ai oprit.

Nu trebuie nimeni să sară în sus, în civil, ori în uniformă: să zică mai bine, “uite-1 Doamne, cum minte!” şi să-şi facă cruce, să vedem nu cumva Atenţionatul< ceresc îl face broscuţă în poala fetei de împărat, caie la rîndu-i nu este fată de împărat, ci soacra deghizată...

Nu mă legăn eu cu hamacul ideii că la alţii nu funcţionează micul abuz. Funcţionează peste tot şi nici o orinduire nu va putea

sâ elimine această pată, oricît salariu ai da cuiv ’ nu te va refuza niciodaj numai dacă nu este lm interior de o morală înalt nu ispăşeşte prin asc&k i cele lumeşti, faţă de yre fj păcat mortal, cum ar li f® , de pepeni... Micul abis ’1

■ cumul devine monsir administrativ, ramificat tţ cu tentaculaţii

' numeroase care fun în absolut toate sf®|, pătratele, cercurile dreptunghiurile sociale, adesea este inuman.

, Ştiu cazul unei şefe, chiar principale, de bătrîni, care a ri primire, în favoarea m alteia, nu chiar demnii necesitate lăsînd un ti® absolut singur pe Iianej poartă, cu o valiză coşcov

Şi, de asemenea, o roj nu sară în sus, în foşnet halat apretat, rumenii indignatio... asemenea® de mic abuz dacă: aduni din teritoriul noastre patrii şi să leu ad u n i/a i da migrene e

1 calculator.Marele abuz nu ci

micile abuzuri, nu es acestora, ci un elm exerciţiu practic de impus diferenţiată a ciomşit moral, fie el şi înveli catifea. închei prin avă sp*; ce spunea un gălbejit nx ăflat pe la noi, aşa cu privi “Mai puţine mecanism, puţine defecţiuni”.

El se referea, ‘ maşini... arigato!

- Cornel UDRB

la

Di

ac

~ ( d e H & ă f} 11 ™ "• - • 1 '

S C A U N E D E S Ă P U NComit o gravă eroare cei

care îşi închipuie că pentru fabricarea obişnuitelor scaune trebuie şi altceva decît lemne, şuruburi şi lac. Nu! La fabrica de mobilă din Băbeşti, de pildă, producţia de scaune s-a împotmolit din lipsă, de săpun. Zece mii de scaune nu pot fi scoase pe piaţă fiindcă n-au săpun. Pentru ce anume este nevoie de săpun la fabricarea scaunelor? Fireşte, nu pentru spălat! Din săpun se obţine oxigen. Mai exact, directorul fabricii din Băbeşti se adresează întreprinderii care produce oxigenul şi, dacă are săpun, primeşte oxigen. Nici oxigenul, sub forma lui pură nu este întrebuinţat la

fabricarea scaunelor. Procesul tehnologic de la Băbeşti cere ca acest oxigen să fie transformat prin troc în sîrmă. Trecînd prin directorul unei anumite fabrici, oxigenul capăta formă de sîrmă. Dar nici de sîrmă, ca sînnă, nu au nevoie scaunele. Prin urmare, directorul din Băbeşti o trimite unei alte fabrici, de unde ia pe sîrmă cuie. Or, nici cuiele nu sînt de folos, că doar n-o să fie bătute în anumite scaune pentru a înviora pe ocupanţii acestora! E nevoie de ele numai pentru a putea străbate penultima fază tehnologică a fabricării scaunelor: căci de la cuie se ajunge la lac, iar lacul este într-adevăr necesar. După ce primeşte cuiele, -directorul

_ fabricii de spirt din . produce lacul necesar

din Băbeşti şi “K",I| J commedia!”

Ei bine, acest ■ interesant proces nu poate fi dus li pentru că mom®!£ directorul din Băbeşti săpun. Săpunul este verigă d in lanţul săf* oxigen-sînnă-cuie-iac- * fabrica de săpun sti muştarul din care i’ ‘ polistiren, din caie . obţine... Dar aici,.«f într-un alt “lanţ de t# f care unii îl numesc ^ financiar, iar alţii, de piaţă...

Magdalena W

4i

wispt

,y e © f a mO F > E N T A I R ‘9 T -

£ ^ ,,A.S.C."CLUJ raving society p j .2 0 :0 0 -n x .„ „ S.C. URBINO SRL ' «

& T V R . £ s c e n a 1 y h o i a

C L U J -

° d ‘0 0 P R E Z I N T Ă :

DJ DASH (BERLIN) - Detrolt Underground DJ DRY (BERLIN) - Detroit Underground DJ ANDRE (BERLIN) - Hardcore & G ab b a DJ HORACE DAN D. (CLUJ-NAPOCA) - Hardhouse DJ SEBASTIAN 1394 (TIMIŞOARA)-Trlphouse ' N A P O C A ,11

ADEVĂRUL^de Cluj ^

1'

C

B«tfc;

U N I P L U S f f & J S & D B O P U B L I S Y S

Z I U A

S . C . N E R A 1A g e n ţ i a d e d e t e c t iv i p a rticu la rij/<

' ---------------------- S A NNERA MUREŞAN

Page 7: Exerciţiul umilinţei Salariaţii de la TERMOROM PHAHMA ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71451/1/... · Ţara n:a fost admisă în NATO-şi nici i Uniunea Europeană. Cît

1 5miercuri, 20 august 1997 PUBLICITATE f CLUJ-NAPOCA:luni-vineri8-16;sîmbătă9-14;!cl/fax 19-73-04;SUBREDACŢIATIJRI)\

: luni-vineri 8-16; lei/fa* 31-43-23; SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16; (el/lax 21-60-75. ®ADEVARULd e C l u j

V i * e i s ă - ţ i m ă r e ş t iP R O F IT U L 7

Jltflne,i|

Cp r in c r e ş t e r e a c a p a c t l â t i i / o t e r â o p o r t u n i t a t e a

u n e i a f a c e r i d e p e r e p e c H y â , p e n t r u

d is t r ib u ito r i c u e x p e n e n f â in d o m e n i u .

S e c a u t â d i s t r i b u i t o r i T n j u d e f u i C l u j p e n t r u c u n o s c u t e l e m â r c i d e b e r e

U t f a 1 1 l î t t S î l a s t i c l e d e 1 / 2 L ş i Î L ş i MARBLAUla s t i c l e d e 1 / 2 L . N u m a i T u p o f i f i a c e l a c a r e n e v e i r e p r e z e n t a .

D a c a ş t i i c e v r e i , s a u d a c â - t i p l a n i f i c i d e z v o l t a r e a f i r m e i t a l e , s u n ă

a c u m l a T e l / F a x : 0 1 / 3 1 2 0 6 6 7 s a u T e l : 0 1 / 6 3 7 2 0 2 5 ş i v e i g â s i

o . e c h i p â d e p r o f e s i o n i ş t i d i n c a r e ş i T u p o t i f a c e p a r t e .

A ce sta -i S e z o n u l T ă u . P r o fit ă !

E t o t c e - ţ i t r e l i i i i e J(S77636)

^ I j E C T j R n C L U J-N A P O C A I

^ Piaţa Unirii nr.23 i Fax:194860 j Tel: 431791 |

deschiderea

la adresele:. P ia ţa M u z e u lu i n r .6 piese şi accesorii auto DACIA:

- reprezentantă ROLAST SA,ELBA SA, BILSTEIN COMPA SA

- comercializare FERMIT SA, CNCD,ELECTROPRECIZIA SA

2 . P ia ţa U n ir i i n r .2 3- corpuri de iluminat S IM O TRADE; ELBA;- surse de iluminat TUNG SRAM ;- aparataj electric KO NTAVILL şi PRODAX;

| - cabluri electrice RO M CAB SA;5 - electronice si electrocasnice DAEW O O ,

i ’cu plata în maxim 24 rate, fără avans

Anunţăm onorata clientelă că piesele şi accesoriile auto pentru DACI Apotfi achiziţionate şi la magazinele firmei situate la adresele:

• str.Karl M arx nr.24• str.B rassai Sam uel nr.230 str.21 D ecem brie 1989 nr.131• str.M .G orki (în curtea Service DACIA)

SC IViONAROSAUnic Distribuitor în Transilvania

A n g a jează

B-dul M uncii nr.14, Depozit SADA,orele 830- l 630. (603555)

DRtt

i&teIsilii

lUeiS- ştinufie [ saj® i-lac. ti Psâ o i apoi1 -i ijtf ; troc’ :sc W econ

ROYAL LOVSITV M s.ra.•Napoca, str.O bservatorulu i nr.109, tel. +40-64-438290,438291

•tmă româno-taiwaneză, producătorul cunoscutelor televizoare RO YAL şi importator şi unic distribuitoral electrocasniceloramericane marca UNIVERSAL,

organizează concurs pentru ocuparea postului de:DIRECTOR FINANCIAR

Cerinţe: - solide cunoştinţe financiar-contabile şi de legislaţieeconomică;

- - studii superioare în domeniu; contabil autorizat — minim 5 ani experienţă în dom eniu ,

- utilizare PC / i- cunoaşterea limbii engleze poate fi uri avantaj s

k-Qferă: - salariu competitiv- condiţii de muncă foarte bune într-un colectiv dinamic şi motivat

Cei interesaţi sînt rugaţi şă d e p u n ă un C V şi o scrisoare d e intenţie la firmei p înă la data d e 2 6 au g u s t o ra 15.

V ru inform aţii sup lim entare s u n a ţi la te le fo n 4 3 8 2 9 0 s a u 438291.

Societate Comercială cu capital integral privat“ saisaa ; ef <je echipă

Condiţii. bărbat, bună condiţie fizică, absolvent ; de liceu, domiciliu stabil în Cluj-Napoca,i energic, conştiincios, cu spirit de iniţiativă.

Avantaj: experienţă în gestiune sau în transporturi, cunoştinţe de limba maghiară.

I n f o r m a ţ i i - l a t e l e f o i i f 4 2 . 5 9 . 9 8 .

Citiţizilnic

U n i v e r s i t a t e a d e Ş t i i n ţ e A g r i c o l e

ş i M e d i c i n ă V e t e r i n a r ă C l u j - N a p o c ao rgan izează în data de 2 7 .0 8 .1 9 9 7 o ra 9

C O N C U R S pentru ocuparea unu i post ide j

conducător auto, cat.B, c, D.In f o r m a t ih la t e le fo n u l9 : 6 3 - 8 4 in t : 2 3 7 ^

L i

S reze/vări şi emiteri bilete de avion pe rute interne şi internaţionale

1 rezervări de hotel în Bucureşti şi marile oraşe ale lumii

% turism de afaceri©'97 V.F.M.

Pocş,B-dul Eroilor 10 ,tol/hx: OM 190748

Str.lULIU MANIU nr.16 (fostă 6 Martie) Tel/Fax: 064/430407 ORAR:Zilnic: 8-19; S: 8-13, D: închis. VINDE Distribuitor en gros Magazin cu amănuntul

adaos 0% adaos 0-30%, • SINTEZA ORADEA-VOPSELE, EMAILURI, GRUNDURI, CHITURI, LACURI• POLICOLORBUCUREŞTI-VOPSELEAUTO GRUNDURI,

CHITURI, DILUANŢI AUTO• PERIND ORADEA - PERII, MĂTURI, SET GÂLEATĂ cu

STORCĂTORMATERIALE DE CONSTRUCŢII - VAR 2,5 kg; HUMĂ

2,5 Kg; IPSOS 1/1; CIMENT ALB 1/1; CRETĂ DE MUNTE 1/1; CHIT ALB 1/1; CHIT 1/1. *

R g â g f a w M ;■• LACURI, DILUANŢI; • DIVERSE (Oxizi, Aracet, Prenadez" etc.); • COVOR PVC, PENSULE, BIDINELE, PAPETĂRIE;• DETERGENŢI GRANULAŢI, DETERGENŢI LICHIZI;• VASE EMAILATE; • VASEZINCATE; • STICLĂRIE;• TACÎMURI INOX

EEM IR U -C A N TIl a ţ i m a i m a r ia s i g u r ă m TR A N S P O R TU L M ÂRRJF*il!bR“ “ '

O LAIZVORUL MINUNILOR

Băuturi răcoritoare carbogazoate in butelii de plastic de 0,5; 1,5 al 2 litri

J lI I I I I I

Januhţă deschiderea unui depozit sl

în municipiul Turda, str. Roşiori nr. 1. J Comenzile se primesc la depozitul.

din Turda sau la telefon: 312775. | Garantăm onorarea comenzilor în |

maxim 48 de ore. Transportul este gratuit. I

SC Transilvania General Import-Export SRL

v IZVORULMINUNILOR 1

Băuturi răcoritoare cartoogaioase in bulelil de plastic de 03; sl 2 litri |

Page 8: Exerciţiul umilinţei Salariaţii de la TERMOROM PHAHMA ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71451/1/... · Ţara n:a fost admisă în NATO-şi nici i Uniunea Europeană. Cît

ADEVĂRUL n r m w W S 'tT ’A T C CLUJ-NAPOCA:luni-vineri 8-16; simpla9-H;tcVhx 19-73-04;P il BL ICIiATk luni-vineri 8-16; (cl/fax 3143-23; SUBRKDACflA DEJ: luni-vineri 8-16; tel/fax 21-60-75 miercuri, 20 august 1997 ( T

R O M A N I A C O M B I S . A .Agentalsocielitiigmm de orga/iizare a traficuluicmbiMt

KOMBIVERKEHR Execută

* transportcombinatcontainâizatinternationalrapid între Romania si prin Germaniala orice destinaţie dinEmpade Vest

O ferim :• servicii "din poartă în poartă "* plecări regula te, de trei ori pe săptămâni, pe fiecare sens;* posibilitătidetransportmârfuricugreutatemare;• preturi competitive.

* în perioada imediat următoare demarăm transportulcombinatcontainerizatîntreRomăniasiltalia ♦transportdemarfarutierinternationalsiintern; ♦expediţii si urmărire pecalea ferată;* magaanaj, coletărie, distribuire grupaje;* comisionare vamală prin SC Combi Spedition S.A.* vânzări servicii de asigurări (carte verde, Casco, etc.) Cantactati-nela:

Sediu; Arad, str. Bâlceseu, nr.22, tel/far. 057-255532 Filiale: Bncaresti,str.Kogălniceanunr.34ap3sect.5,tel/fax.01-6152!78

Cluj, Calea Dorobantilornr.38,tei/fax.064-190230,190241«77655)

ADEVĂRULde Cluj

Un cotidian care satisface

gusturile dumneavoastră!

C it it i x iln ic

ADEVARULde Ciul

B A N C A N A Ţ I O N A L Ă

A R O M Â N I E ISucursala Judeţeană

ClujA N U N Ţ D E L I C I T A Ţ I E

1. O b iectu f lic ita ţie i: Expertizarea nivelului de protecţieantiseism ică â clădirii sediului Băncii Naţionale a R om âniei - P iaţa Unirii nr.7.

2. P erso an a ju r id ic ă ach iz ito are : B anca N aţională a României3. S u rsa de fin an ţare : fonduri d e investiţii din surse proprii.4. O rg an iza to ru l lic ita ţie i: Banca N aţională a Rom âniei,

Sucursala Judeţeană Cluj, P iaţa Unirii nr.7 -te le fo n 192621 sau 196961

5. T e rm en u l lim ită de d e p u n e re a d o c u m e n te lo r ofertei:15 septem brie 1997, ora 12 la Secretariatu l Sucursalei

6. D e s c h id e re a lic ita ţie i p u b lice : 18 septem brie 1 9 9 7 , ora 1(1__ la sediul Sucursalei

7. V iz ita re a am p lasam en tu lu i: zilnic în tre orele 9 -1 3' pînă inclusiv 17 septem brie 195)

8. C o n d iţii de partic ip are : îndeplin irea criteriilor tehnice decapabilitate şi criteriilor financiare, prevăzute de H .G .R . n r .7 2 7 /1 993 -D ovadapentru expertMLPDTatestat pentru exigenţele A1 ,A 2 , A 3 .(30476)

S C A G R O IN D U S T R IA L A S A C l u l - N a p o c acu sediul în Quj-Napom, str.Oaşului nr.l 18

organizează licitaţie în ziua de 27.08.1997 ora 10 pentru t

ÎNCHIRIERE S l’A ŢII DE PRODUCŢIE ŞI DEPOZITARE

Totodată sc organizează şi licitaţii pentru vînzări de mijloace fixe casate.

Licitaţia sc va repeta săpfămmal miercurea la ora 10. | I N F O R M A Ţ I I L A T E L E F O N 4 3 . 2 3 . 0 1 ,

Grupul Şcolar ForestierStr.Horea nr.51, telefon 130230

organizeazăEXAMEN DE ADMITERE

pentru absolvenţii clasei a V lll-a, la şcoala profesională,meseria timplari mobilă şi binale - 34 locuri.

înscrierea candidaţilorare loc la Grupul şcolar "Unirea” C iuj-Napoca, str.Paris nr,61, în perioada 18-24 august 1997.

Şcoala dispune de internat cu 4 locuri în cameră şi cantină. !S„ 6.7.

SC AGROCOMCiuj-Napoca SA

în conform itatc cu art.77 din L egea 31 /1990 convoacă

Adunarea Generală a Acţionarilorpentru data de 3 septem brie 1997, ora 10 la

sediul Societăţii din Ciuj-N apoca, str.Em ile Zola n r .l, cu următoarea ord in e d e zi:

1. Analiza rezultatelor Jînanciar-contabiTe la 30.06.1997

2. Analiza datoriilor Societăţii3. Analiza posibilităţilor de restructurare şi

reorganizare în vederea redresării economice a Societăţii

4. Alegerea Consiliului de Administraţie şi a cenzorilor Societăţii :

5. D iverse . \ [. m m

SUPREME DISTRIBUTION

B-dul 21 Decembrie nr.l20DISTOlBUrrOR AUTORI7AT "NOVA BRASILIA”

Telefon: 064- 194.182, fax: 194.181 A N G A J R \ ' A \

• GESTIONAR (cu garanţii imobiliare, iar pentru bărbaţi stagiul militar satisfăcut);

• ŞOFER DISTRIBUITOR - cu garanţii imobiliare.• AGENŢI COMERCIALI• ŞEF I)E ZONĂ • MECANIC AUTO C. V. se poate depune la sediul societăţii sau se

tr im ite p r in f a x . ‘ _____________________ (30479)

AŢELE ROMANE R .A .Filiala Cluj

la d a ta de 2 8 aug ust 1 9 9 7 , o ra 1 0organizează la sediul F ilia le i C lu j,

str.V înătoru lu i n r . l 7 CONCURS

pentru ocuparea unu i post de

inginer(1 in g in e r co n s tru c ţii h id ro te h n ic e )

Condiţii: studii de specialitate C e re rile se depun la sediul F ilia le i d in C iu j-

N apoca, str.V înătoru lu i n r . l 7, p înă la data de 25 august 1997.

Relaţii suplimentare la teiefon: 182448 la SGA Cluj sau 433028 int 112. Gmsn

>)t

N u a v e ţi clie n ţi?■ r

D o riţi o soluţii r a p i d ă ?

APELAŢI LA SECTORUL PUBUCITAT: AL ZIARULUI NOSfl

T e le fo n / F a x ll 9730!

SC ARGOS SJCiuj-Napoca, str. Galaţi nr.20, telefon 19.$•

angajează prin concurs 2 a n a l i ş t i p r o g r a m a t o r i

(fem ei)cu o vechim e m inimă de 3 an i în dome1111

cunoştinţe în program are F O X P R O şil^ în reţea.

Informaţii f i înscrieri pînă în d .________ de 27.08.1997. ^

9e n t r u a v â a s i g u r a m t o n t i n u a r e u n a b o n a m e n t l a z i a r u l

vă puteţi adresa direct la redacţia ziarului, str.Napoca nr.16. d ® C lu ||

Page 9: Exerciţiul umilinţei Salariaţii de la TERMOROM PHAHMA ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71451/1/... · Ţara n:a fost admisă în NATO-şi nici i Uniunea Europeană. Cît

miercuri, 20 august 1997 PUBLICITATE CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16;sîmbâUM4;<el/faxl9-73-fl4;SUBREDACŢIATURD A: iiluni-vineri 8-16; tel/lax 3M3-23; SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16; tel/lax 21-60-75. ii:

ADEVARULde Olul

SC MONTENAY CLUJ ENERGIE SA Cluj-Napoca

¥ .

organizează în data de 29.08.1997 ora 10 CONCURS pentru ocuparea postului de

director tehnicCondiţii de angajare:

• inginer - a b s o lv en t a l F acu ltă ţii d e Construcţii - secţia instalaţii pentru construcţii;

• vechime în specialitate 5 ani;• disponibilitate de a lucra peste program ul

norm al d e 8 ore;• referinţe privind activitatea anterioară.

Cererile şi curriculum vitae se vor d epun e lasediul firmei pînă în data d e 2 8 .0 8 .1 9 9 7 .Relaţii suplim entare la te le fo n 412575 ,

112579, Serviciul personal. .flOJV£,

S unteţi u n u l d in t r e m ic ii î n t r e p r i n z ă t o r i

c a re e s te p r e g ă t i t p e n t r u d e z v o l ta r e

si d o r e ş te c r e d i t ? E l c o n s tă î h :• * - *

Suma până la 15.000 dolari Dobândă între 22%-26% la dolar/an, în funcţie de

scopul investiţiei Tennen de rambursare până la 18 luni

Serviciile noastre se adresează persoanelor ju rid ice din judeţul Cluj, cu minimum un an de experienţa in

domeniul de activitate al firmei

Programul CAPAInformaţii Ia tel/fax 064-420-748 Str. Tebei Nr. 29, Cluj-Napoca

World Vision International Romanian-American Enterprise Fund

vm ’ ' ' : ' : r ; .

Persoana juridica achizitoare (Investitor)

Consiliul local almunicipiului Cluj-Napoca

anuut de KcMe publica farapreselectie

Obiectivul licitatiei: «Modembarea itr.AiireI Vlaicu intra pasaj si P-ta M ansti”in municipiul Cluj-Nsţ>oca Natura lucrării lindlareiModemizari de drumuri judeţene si n a ţ i o n a l e _ ■Penoana Juridica achMtoare: Consiliul local ai municipiului Cluj-NapocaS u m de finanţare: Alocaţii bugetareOrganizatorul licitatieliR.ÂDJ*. Cluj-Napoca str.Avram Iancunr.22-28 tel 064/194.055Termenul lim ita de depunere a documentelor ofertei: Ofertele sepbtdepunepinaladatade lOseptenirie.1997 ora9 Deschiderea licitatiei pubIice:Deschiderea ofertelor va avea loc la sediul R.AD.P. Cluj-Napoca, in data de 10 septembrie 1997 o ra liDocumentele licitatiei:3e pot procura de ia RAD.P Cluj- Napoca, Serviciul investitii incepind cu data de 25 august 1997 in valoare de 450.0001eiVizitarea amplasamentului: se va contacta 8. AD.P Cluj-Napoca Condiţii de participare:

- cifra medie anuala de afaceri pe ultimii 3 ani - J.500milioanelei' v - .V ;V ! • : ■ '■ • ' /" '■

- valoarea pentru fiecare lucrare similara terminata - 1.400 milioane iei r -

- capacitatea financiara-1.400 milioane lei' (30480)

• ' închiriez apartament 4 camere în vilă, m obilat, telefon internaţional, garaj, zona Cipariu, termen lung. TeL 43-81-96; 094-639-383. (561354)

* închiriez apartament 2 camere P-ţa M. .Viteazu, sem im obilat, telefon, tv cablu, et. 3. Aştept oferte serioase. Relaţii teL 16-14- 01.(591443)• Dau în chirie apartament 2

camere pentru pretentiosi fără copii. Tel. 41-64-29. (56i382) ,

• închiriez cameră separată casă particulară. Telefon 14-85- 63. (561406) ; \

• Dau în chirie garsonieră mobilată Mănăştur. Informaţii la tel. 31-46-60. (591323) .

• Dau în chirie apartament Piaţa Mărăsti. Tel. 41-37-42. (591448); ’ ; ; / •• • Dau în chirie apartament două camere mobilat. Tel. 42- 54-19. (591454)

• Studenţi serioşi căutăm chirie, oferim 100 DM. TeL 41-42-13. (591445)

5.C. ONESTO S.R.L.ISĂDE AMANET

^îcinta Restaurantului * fetiţele Vieneze”, \

6 Memorandumului nr. 13 Tel.19-59-66

•' Cumpăr malaxor si cuvă pentru brutărie. Tel. 060/61-60- 42. (591440).

VINZARICUMPĂRĂRIVînd construcţie 280

î pentrn producţie cu ţ1"» 2800 mp situate •tovflan în satul Răscruci

f E 576. Telefon 064/ l!&94 sau 064/19-30-24. *1590)

Societate comercială vite, porci vii şi

"de albine. TeL 13-03- î«* ?-16. (561413)

tf.

$

• Vînd Opel Omega combi, an 1988, motor 2300 diesel, înmatriculat numere noi, 8000 DM. TeL 42-56- 46. (561322)

• Vînd apartam ent 3 camere confort unu etaj 2 din 10, orientat siid -est, zonă liniştită. TeL 16-52-01 (561343)

\ • Vînd grajd şi magazie cu suprafaţa de 600 mp şi teren aferent, în. stare bună, ocupabile imediat, situate în satul Ciumăfaia, comuna Borşa. Informaţii la tel. 24- 30-46. (561397)

‘ Vînd instalaţie bingo '•Pfetă cn sală omologată ?>î» anul 1997. Preţ

27.000 DM. Tel. 094/55-36-73; 14-94-

(591420)

W apartament ultracentral Voineşti nr. 2-4. Se

la birouri sau cabinete ‘k Tel. 43-23-02.

( 3)IJind autocamion IFA „ stare perfectă de

Telefon 15-54-07.

' )»d urgent 3000 mp * >n localitate situată la 15 de Cluj, zonă foarte '°asă, acces' uşor. preţ

. «D.M/mp. Telefon 16- < ^61399)

Vînd teren pentru • JfPf casă, cabană 0,29 ha. W 7 duPă ora 21.

• Vînd apartament cu trei camere Mănăştur. TeL 19-88-04. (561224) ’ -

• Vînd garsonieră confort 1 finisată, TV Cablu, balcon închis, str. Negoiu Mănăştur. Tel. 16-14-01.(561338)

• Vînd apartam ent două camere în stx. Dunării nr. 69 bl. S23 ap. 11 etaj 3 sc. 1 vizibil zilnic. (561385) . ;

• Vînd casă 60 mp cu grădină 291 mp str. 11 Iunie nr. 33 ap. 1.(561393)

• Vînd apartament 3 camere decomandat, finisat, etaj 2 str. A. Vlaicu, 105 milioane. Orele 19- 21 tel. 14-63-36. (561402)

• Vînd urgent în Floreşti, str. Avram Iancu (DN Cluj-Oradea): 1400 mp-loc casă+grădină, front la stradă 10 m şi 140 m lungime. Toate utilităţile sînt la marginea terenului. Tel. 15-93-55. (561423)

• Vînd casă ccntral în Turda, trei camere, telefon, grădină. Telefon 31-67-31. (591185)

• Vînd garaj bloc Zorilor. Tel. 41-12-02. (561410)

• Vînd casă str. Transilvaniei nr. 41. Td. 17-99-73; 41-11-39. (591218): • Vînd garsonieră Mănăştur Primăverii 2 et. 5 cu balcon mare, telefon. Relaţii la tel. 41- 15-80. (591377) :

• Vînd sau schimb pe maşină, teren cartierul Grigorescu str. U liului Tel. 41— 51-66. (591397)

• Vînd 4 ’ camere decom andate, 2 balcoane, telefon, etaj 1, semifinisat în Zorilor. Tel. 18-03-09. (591410)- • Vînd apartament 2 camere

confort I str. Jiului nr. 4 bl. V5 et,. 4 ap: 12 miercuri si joi între orele 9-20. (591413) ’

• Vînd urgent apartament 3 camere ultrafinisat, 90 milioane lei, negociabil. Tel. 16-04-18. (591415)

• Vînd 2 camere str. Godeanu paralel cu str. Pata. Tel. 12-78- 96. (591424)

• Vînd 3 camere Zorilor la. parter. Tel. 12-83-03. (591425)'

• ' V înd casă 2 cam ere d ep e n d in ţe , la s tradă,- D orobanţilor nr. 55 fam ilia Tanţău. (591435) \ ;

• Vînd apartament deosebit 4 camere şi hol de luat masa, din cărămidă, preţ 44.000 DM în rate. Tel. 16-86-82. (591442)

: • Vînd televizor co lor' 375.000 lei Tel. 17-32-32 sau 16-22-43. (591353)

• Vînd m aşină spălat,; televizor color; garanţie. Tel. 16- 81-40. (561409) ’ , ' ^

• Vînd pongelator cu 5 sertare . Arctic în stare perfectă. Relaţii la domiciliu, după ora 16, Calea Dorobanţilor nr. 102 ap. 95 bl. 29. (561420) .

• Vînd televizor color pentru pretentioşi. Tel. 43-83-69. (591364)

• Vînd telefon GSM second- hand. Tel. 41-15-36. (591430)

• Vînd tractor U-445-DT, remorcă RM-5,- remorcă RPV- 2,5, plug PB-2. Informaţii Ilva Mare tel. 110. (591434) ’

• V înd gater m obil Husqvama. Informaţii la tel. 21- 40-82. (342468) ’ ^

• Vînd: - femelă Rottweiler cu pedigree, vaccinată, trei expoziţii, doi ani, 800 DM; - femelă Rottweiler cu pedigree, vaccinată, 4 luni, 250 DM; -,pui Collie, 10 săptămîni, 300.000 lei, informaţii tel. 21-47-65. (342469) ;•

• Tineri căsătoriţi căutăm chirie pe termen lung. Oferim 200-250 mii t .cheltuieli. Tel. 42-55-61. (591416)

DIVERSE

• Vînd miere ieftin. TeL 15-31-05. (561309)

• Cumpăr Oltcit din anii 1993-1995 ofer 2300 DM. TeL 18-77-36. (561357)

• Vînd Golf II GTi an 1985 capacitate 1800, genţi alum iniu, computer. Tel. 18-50-43 după ora 15. (561362)

• Vînd Mercedes Cobra neînmatriculat cu donaţie piese auto şi mozaic. TeL 43-55-56. (561416)

• Vînd Oltcit 12TRS 11 milioane lei. Tel. 42-53-35 orele 17-20. (591398)

• Cumpăr urgent faruri Audi 200. TeL 19-56-66; 01- 86-23-26-5. (591400)

• Cumpăr scaun de maşină pentru copil. Tel. 092-277-123; 15-10-60. (561386)

SCHIMBURI DE LOCUINŢĂ

• Schimb apartament 3 cameTe lux, garaj, cu casă particulară preferabil Floreşti. Tel. 42-62- 66; 19-03-02 sau 41-05-85. (561418)

• Schimb apartament confort I ICRAL două camere ' cu apartam ent o cameră şi bucătărie. Telefon 15-62-00. (591414)

ÎNCHIRIERI

• Angajăm barman(ă) cu experienţă. Tel. 43-87-38. (561331)

■ Societate comercială caută angajaţi TeL 14-29- 07. (561333)

• Angajăm vînzătoare la magazin de confecţii. Str. Horea nr. 108. (561337)

• Efectuez tra n sp o rt marfă 5-10-20 tone. TeL 15- 54-07. (561367)

• Angajăm vînzătoare cu experienţă cu carte de m uncă şi salariu excepţional SC Jaco b ’s SRL. Telefon 13-23-02. (561377)

• HJaluzele plastic. TeL 16-39-34. (561417)

• Vindem dozatoare de bere cu râcitor, cu 1 sau 2 robineţL TeL 061/73-42-38. (591357)

• Angajăm dansatoare, barm ane şi ospătare . Informaţii Select Club 2000 str. Fabricii 4 orele 11-13. (591384) —

• Angajăm m uncitori necaliflcaţL TeL mobil 094/ 55-36-73; 14-94-09 (591419)

V A ngajăm v înzăto r depozit en-gros TeL 15-54- 07, (591432)

• Vînd Dacia 1310 nouă, deosebită. Tel. 094-529-081. (561396)

* Dau în chirie mese biliard. TeL mobil 094/55- 36-73; 14-94-09. (591418)

• Ofer spre închiriere casă, singur în curie, garaj în A. Mureşanu. TeL 14-86- 06; 14-97-78. (591382)

• SC Librăriile Ved angajează vînzător carte la tonetă stradală. Tel. 19-24-08 între orele 10-14. (561316) /

• Angajăm ospătar barman, bucătăreasă cu experienţă, brutari şi modelatoare brutărie, vînzător chioşcuri, contabil cu evidenţă primară. Tel. 18-53-27; 42-50-57. (561334)

• SC Daneta SRL caută un brutar şi modelator frămîntător. Informaţii pe str. Tr. Vuia nr. 98 după ora 18 (561341)

• Angajăm două bucătărese cu experienţă pentru fast-foods şi o fată pentru magazin alimentar. Informaţii tel. 18-19-20 între orele 9-15. (561394)

• Efectuăm transport marfă 1 ,51 si internaţional. Tel. 43-22- 70. (560863) '

• , A ngajez cusătorese încălţăminte. Str. Porumbeilor nr. 41 tel. 14-22-89. (561401)

• A ngajăm secretară cu cunoştinţe de evidenţă primară şi operare pe calculator şi agenţi comerciali cu maşină. Tel. 43- 76-47. (561403) ’

• în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995 SC Coca-Cola Bihor anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul Panou publicitar, situat în localitatea Dej, str. A. I. Cuza f. n, şi V îlcele f. n. . Eventualele sesizări şi sugestii, numai pentru factorii de mediu, se depun Ia sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99 (561404)

• Angajez măcelar tranşator la m agazin alim entar str. Dîmboviţei nr. 45-(561408)

• Angajez femeie harnică, energică pentru muncă necalificată, deocamdată sezonier. Str. Luncii nr. 6 zilnic între orele 18-20. (561412)

• Angajez urgent vînzătoare. Str. I. Meşter nr. 12 Magazin Teoni (561414)

• Angajez strungari, frezori (bărbaţi, fem ei) salar 400- 700.000 lei. . Tel. 43-20-54. . (561415) -

• Angajăm agenţi comerciah. Tel. 14-77-55; 43-80-55. (561422)

• întocmesc documentaţii com plete pentru obţinerea certificat de urbanism şi autorizaţie, de- constructie. Telefon 15-93-55. (561424) '

• . Societate comercială angajează muncitori calificaţi pentru tălpuit, cusut şi montat fete încălţăminte. Tel. 43-53-56. (591309)

• Societate comercială angajează vînzători cu vîrsta între 20-30 ani. Relaţii la sediul de pe B-dul 1 Decembrie 1918 nr. 116. (591390) -

• Angajez T conducător cu atestat pentru taxi. Tel. 43-14- 55. (591421)

• Firmă particulară angajează economist. Relaţii la tel. 43-24- 57; 43-34-83 între orele 8-16. (591426)

• în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995 M ureşan M aria anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea; autorizaţiei de mediu pentru obiectivul cabinet stom atologic situat în -C lu j- N apoca str.: Horea nr. 62. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu ■ se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (591436)- ; ’

•^A ngajăm ajutor bucătar, ospătar, aju tor ospătar. Str. Gheorgheni nr. 98 după ora 14. (591441)

• - A ngajăm un inginer electronist. Relaţii suplimentare telefon 43-24-57; 43-34-83. (591446) J

• Librăria Universul angajează operator PC cu experienţă şi cunoştin ţe de contabilitate. Inform aţii tel. 43-15-90. (591457)

• De vînzare autoutilitară TV 35 cu axă dublă şi construcţie începută pentru com plex comercial în Huedin str. Gării nr. 3. Licitaţia va avea loc în Huedin la 6 septembrie 1997 pe str. Băii nr. 3 Licitaţia se va repela pînă la vînzare. Relaţii la SC Fildimpex SRL, tel. 25-16- 54.(591433)

• Ofer împrumut. TeL 41- 18-86. (591407)

Page 10: Exerciţiul umilinţei Salariaţii de la TERMOROM PHAHMA ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71451/1/... · Ţara n:a fost admisă în NATO-şi nici i Uniunea Europeană. Cît

ADEVARULdo Olul PUBLICITATE ACTUALITATEA miercuri, 20 august 1997 (io)

• Angajez două barmanc cu • Pîrîtul Marţian Adrian Silviu simţul răspunderii. Tel. 16-85- este chemat la Judecătoria Dej în 86.(591449) data de 25.09.1997 în calitate de

• Ofer împrumut garanţie p îrît în proces cu Someşan auto. Tel. 42-03-66 după ora 16. M aria pentru ordonanţă(591444)

• Solicit împrumut lei sau valută, ofer garanţii imobiliare. Telefon 17-20-14.(591458)

.* Doamnă pensionară serioasă doresc să îngrijesc un copil. Tel. 18-87-91. (561344)

evacuare, în dosar nr. 2138, în prezent cu domiciliul necunoscut (342467)

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995 Todericiu Ana anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru casă de locuit situată în comuna Rîşca nr. 378 judeţul Cluj. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul

• îngrijim bătrîni. Tel. 17-82- 31. (561374)

• în conformitate cu Legea nr.137/ 1995 Motoarcă loan APM cluJ' Calea DorobanţilorG rigore şi soţia an u n ţă înccp erea nn ? 9 - (591447)demersurilor pentru obţinerea * bi conformitate cu Legea nr. acordului de mediu pentru 137/ 1995 Roba Gligor anunţă construirea unui balcon la începerea demersurilor pentru parterul blocului V6 str. Slatina obţinerea acordului de mediu nr. 1 ap. 11. Eventualele sesizări pentru obiectivul casă familială şi sugestii, numai pentru factorii situată în comuna Gilău cătun de mediu, se vor depune la Puiuleşti. Eventualele sesizări şi sediul APM Cluj, Calea sugestii numai pentru factorii de Dorobanţilor nr. 99 (561383) mediu se vor dePune la sediul

• în conformitate cu Legea nr. APţ f Ctaj Calea Dorobanţilor 137/ 1995 Negru Lucian anunţă nr. 99. (591452)începerea demersurilor pentruobţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul Extindere şi mansaidaie casă familială, situat în sat Dezmir, str. Dealului nr. 14. Eventualele sesizări şi

PIERDERI• Trifu loan, pierdut certificat

înmatriculare autoturism nr. CJ 72 US A. îl declar nul. (561380)

c , ,t * SC Azuga Rom-Trans SRL,sugestii numai pentru factoni de . , . . e ... „ , , »j , j- , pierdut stampila. Se declara nula.mediu, se vor depune la sediul rAPM Cluj, Calea Dorobanţilor ' n . , .^ oo • Pierdut certificat de acţionarnr. 99. (561391) SC Casirom SA Turda, codr îiM o T ţ îu t cu Legeanr fiscal 201381 e numelei(le 137/ 1995, Miszti Atila anunţa ^ Gri ^ cu ^începerea demersurilor pentru de !la ^ 424494 ’pînă Ia

10425117. Le declar nule. (561387) /. ;

• Pierdut certificat de acţionar la, SC Casirom SA Turda, cod fiscal 201381 pe numele de

n\ ■ ^ i n i. .1 Oltean loan, cu seria de la^ n o n a ea Dorobanîllor 10433982 pînă Ia 10434605. Le

nr. 99 (561392) declar nule (561388) ' ^• in conformitate cu Legea nr. n - > * ,i - 't / m nt n c .c • Pierdut certificat de acţionarh V 1995 Czeger Ştefan anunţa ,a § c Casirom §A ^ ^

începerea .demersurilor penru fiscal 2013g pg ■ •obţinerea acordului de mediu M1. t i • j i’ . . . . . - . n Oltean Elena cu sena de lapentru^casa, situata m sat Buza 10413086 pînă la 10413709. Lenr. 126. Eventualele sesizanşi dcclar nulel (5613g9) sugestu numai pentru factoni de mediu, se vor depune la sediul * P,erdut hel"

obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul Casă familială, situat în str. Colonia Breaza nr. 4A. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu, se vor depune la sediul

APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99 (561398)

• în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995. Ţibre Dan anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul anexe gospodăreşti şi gard situat în Ciuj-Napoca str. Valea Seacă nr. 5/A. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de

Pierdut legitim aţie de serviciu pe num ele Maxim Elisei. O declar nulă. (561405)

• Pierdut repatriere pe numele Ursu Ion. O declar nulă. (591412) ; ;

• Pierdut legitim aţie de serviciu pe num ele Tămaş Dumitru. O declar nulă. (591428)

• Pierdut legitim aţie de serviciu pe num ele Fluieraş

DECESECOMEMORĂRI

mediu se vor depune la sediul Gavril. O declar nulă. (591450) APM Cluj, Calea Dorobanţilor - * Pierdut abonament gratuit de nr. 99. (591422) călătorie pe numele Sabău

• în conformitate cu Legea nr.137/ 1995 Corşău Dumitru anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul locuinţă unifamilială situată în comuna Floreşti str. Cloşca nr. 38.Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj Calea Dorobanţilor nr. 99,(591429)

• în conformitate cu Legea nr.137/1995 SC Sadachit Prodcom SRL anunţă înccpcrca demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei dc mediu pentru obiectivul secţie producţie produse chimice situat în Turda, sir. Nicolae. Tcclu nr.3.Eventualele sugestii, sesizări şi reclamaţii sc depun la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr.99. (342603)

• Familie dc intelectuali cu doi copii, căutăm pensionară carc să stea la noi pe post dc bunică.Tel. 15-32-62. (591437)

• -Cu durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă a scumpei noastre soţii, mamă şi bunică ing. MAIEU PARASCIIIVA. Înmormîntarea are Ioc în 20 august orele 15 Ia Capela veche din Cim itirul Mănăştur. Dumnezeu să o odihnească în pace. Familia îndurerată. (591456)

< Cu adîncă durere anunţăm decesul iubitei noastre soţie, mamă, soacră şi bunică ONIŢA LÂPUŞTE la prem atura vîrstă de 44 de ani Înmormîntarea are Ioc în data de 21.08.1997 Ia ora 14 la Capela nouă Mănăştur. Familia îndurera tă (591453)

• Cu adîncă durere anunţăm încetarea din viaţă în data de 18.08.1997 după o grea suferinţă a celui ce a fost soţ, tată şi bunic MAN IOAN în vîrstă de 75 ani Odihnească-se în pace. înhumarea va avea loc în data de 20.08.1997 Ia Capela Mănăştur la ora 13. Familia îndurerată. (591423)

• Cu sufletele îndurerate anunţăm decesul scumpului nostru tată, socru ţi bunic NIC A SIMION.Odihnească-se. în pace. Teodor, Lucian şi Paulina cu familiile. (561419)

• Sîntem alături de familia M aier în marea încercare de pierdere a soţiei şi mamei dragi Din partea familiei Mârza. (561407)

Sîntem alături de colega noastră Pop Victoria, în marea durere pricinuită de moartea fratelui drag. Sincere condoleanţe. Colegii biroului personal-salarizare al SCC Transilvania SA. (591417)

> Sîntem ală tu ri de familia Cocan loan la marea durere pricinuită de m oartea mamei dragi. Familiile Ţuţui, Dura, Albu şi Miron. (591439)

• Un ultim omagiu scumpei noastre cumnate şi m ătuşi ing. MAIER PARASCHIVA. Să-i fie ţă rîna uşoară. Familia Oniga Victoria şi familia Miheşan Vasile. (591455)

j MAA va so lic ita E xecu tivu lu i s ă inteivină| pentru stab ilirea preturilor la u le i ş i la zahăr

• Se împlinesc 2 ani de cînd moartea nemiloasă l-a smuls din mijlocul nostru prea de timpuriu pe iubitul nostru tătic, fiu şi frate RADU DANIEL-ALEXANDRU, din Gherla. Nici lacrimile, nici timpul nu poate şterge durerea imensă din sufletele noastre. Dumnezeu să odihnească în linişte^ sufletul lui tînăr şi bun. în veci nemîngîiaţi fiica Adela, părin ţii şi fratele cu familia. (561379)

• O clipă de reculegere pentru cel care a fost coL (r) NICU PÎRLOG, plecat în veşnicie deja de 6 luni. Nu te vom uita niciodată cît de mult ai însemnat pentru noi. Dormi în linişte, suflet bun. Lia şi Carmen. Parastasul de pomenire va avea loc în oraşul Brăila, duminică. (561384)

• Cinstindu-i memoria cu aceeaşi durere în suflet ca în clipa despărţirii, amintim rudelor şi prietenilor că se împlinesc 3 ani de cînd a plecat dintre noi iubitul nostru soţ şl tată CIURTIN ŞTEFAN. Odihnească-se în pace. Soţia şi fiica. (591438)

I M inisterul Agriculturii şi | Alimentaţiei (MAA) va solicita | Executivului intervenţia pentru

stabilirea, pe o perioadă determinată, în baza legii

I concurenţei, a preţurilor la ulei | şi zahăr, a declarat agenţiei | MEDIAFAX Aurel Pană,

secretar de stat în MAA.“Creşterea preţurilor cu

amănuntul la ulei şi zahăr este I de neînţeles, preţul la poarta | fabricii nem odifieîndu-se.■ Organismele . financiare

teritoriale ar trebui să controleze dacă vînzătorii au declarat

I modificările de preţ şi dacă' | impozitarea se face în mod | corespunzător” a adăugat Pană.

Resursele de ulei brut din fabrici erau de 18.000 tone la

I începutul lunii august, în

I I

^ .Consiliul de Administraţie al Uzinei Roman din Braşov va

I definitiva pînă la sfîrşitul acestei | săptămîni lista cu primele o mie de■ persoane ce vor fi disponibilizate

din societate. 'Carol Rugacs, directorul Uzinei

I Roman, a declarat că pînă în | prezent au fost înscrise pe listă | persoanele care îndeplinesc

condiţiile de pensionare şi cei care doresc să beneficieze de prevederile

condiţiile unui consum lunar al României de 12.000 tone, a declarat, agenţiei MEDIAFAX, Ilie Van, directorul direcţiei de politici agroalim entare din MAA. Preţurile uleiului la fabrici variază între 6.045 şi6.500 de lei/litru, şi numai două fabrici, din cele zece care au stocuri, practică preţuri de peste6.500 de lei. Solaris Bucureşti, care dispune de m agazine proprii, vinde la un preţ cu amănuntul de 8.300 lei. -, Pe piaţa bucureşteană se m anifestă şi un gol în aprovizionare, din cauza perioadei de remont de la Ulcom Slobozia, care asigură 50% din consum, apreciază Van. .. Preţurile din noua recoltă nu pot afecta acum piaţa uleiului şi

a zahărului. Preţurile floarea soarelui şi pentra sfai de zahăr nu au fost negoţ® iar prelucrarea noii recolte u începe la sfîrşitul lu ş septembrie - pentru fabneife ulei şi din octombrie - cele de zahăr, a precizat Va

MAA estimează o prodig de 1,2 milioane tone soarelui, cu circa 200.0001® m ai mare decît în 19 Cantitatea de ulei obţinută] prelucrarea recoltei va fl de p 400.000 tone ulei, faţă. necesarul pentru consumi 200.000-250.000 tone anual

, P reţurile la vînzatea a amănuntul a uleiului au crea

, în ultimele zile cu aproape8K ajungînd la 10.000-12.! litru.

D I S P O N I B I L I Z A R lOrdonanţei nr. 9 a Guvernului. El a precizat că, pînă la 1 septembrie a.c., cei 1.000 de angajaţi vor părăsi uzina, urmînd ca diferenţa pînă la 3.034 de persoane, număr precizat în programul de restructurare a societăţii, aprobat de FPS, să fie disponibilizate pînă la 1 octombrie a.c.

Rugacs a mai declarat că doi dintre cei 16 directori ai societăţi, care îndeplinesc condiţiile de

pensionare, au fost trecuţi p cu persoanele ce voi disponibilizate.

Directorul general al SCR® SA Braşov a mai precizii ii disponibilizările se vor face pe te criteriilor stabilite in contract colectiv de muncă încheiat iu administraţia uzinei şi sindicalei care se vor adăuga criterii i competenţă, disciplină şi incm a locurilor de muncă.I

1 . . . . . . . . . .

J Şefii Aviaţiei şi Apărării Antiaeriene români si german vor face un schimb de experienţa1| Şeful Statului Major al Aviaţiei■ şi Apărării Antiaeriene, generalul I de flotilă aeriană Gheorghe Bucşe,■ va face o vizită de lucru în I Germania, în perioada 25,-28 | august, la invitaţia inspectorului | Aviaţiei şi Apărării Antiaeriene a■ Bundeswehr-ului, general■ comandor Bemhard Mende.

Programul vizitei cuprinde

întîlniri şi discuţii cu ministrul misiunilor cetor două federal al Apărării şi cu alte 'forţe. Cei doi şefi de Stat 1 personalităţi militare germane. De vor discuta şi despre modul asemenea, delegaţia română va vizita, cîteva baze aeriene, unităţi de artilerie antiaeriană şi de radiolocaţie, precum şi instituţii militare de învăţămînt de aviaţie.

Cele două părţi vor analiza structurile organizatorice şi ale

formare şi pregătire, în institt 1 de învăţămînt, a personal' ■ navigant şi tehnic. In întîlnirilor de lucru va fi ioră şi problema dotăm interoperabilităţii celor două fc aeriene.

Numărul turiştilor aflaţi pe litoral, la mijlocul lunii august, era cu circa 30% mai mic fată de anul Ml

turistice era utilizată în proporţie . de 67,2%, comparativ cu 91,8% în 1996. Din cele 82.132 locuri de cazare, în funcţiune se aflau 68.463, cu 5.193 locuri mai puţin faţă de anul trecut.

iar cei mai puţini in Cocs® (115), Mangalia (559) şi K (1.459).

în staţiunile hahicxKtotcri : aflau 17.276 turişti, capacitota- cazare totală fiind utilii

Numărul turiştilor aflaţi pe litoral era, la 13 august, de 46.028, în scădere cu circa 30% faţă de

_ aceeaşi perioadă a anului trecut, se ■ arată într-o statistică a Ministerului I Turismului.I Dintre aceştia, 5.487 sînt turişti | străini, cu 570 mai puţini faţă de | anul trecut| Capacitatea de cazare a unităţilor

| — ------------- — ------------------------------------------------------------ ---- --------—

| Ministerul Sănătăţii avertizează că {inţarli purtători ali meningoencefalitei ar putea deveni aproape Imuni la Inse

Cei mai mulţi turişti au fost proporţie de 64,5% M de ®înregistraţi în staţiunile Mamaia în 1996. Numărul turiştilor sî-1(12.609), Neptun (9.970), Eforie era de:2.524, mai mulţi a -Sud (7.222), Eforie Nord (6.546), comparativ cu anul trecut

! Ministerul Sănătăţii a atras * atenţia autorităţilor locale că, în I cazul în care desţînţărizarea nu | va fi făcută concertat, există | riscul că insectele purtătoare de

transmiterii infecţiei la o urm ători, este neîntew® Pericolul va dispare cazul desţînţărizării efra®*

Gheza a mai spus că îmbolnăvirilor este in Ş" directă cu rez's' organismului uman. *•*

-- nuN-3nu se poate spune ca

m care aceasta bălteşte.El a adăugat că .înmulţirea

cazurilor de meningoencefalită era previzibilă pentru această perioadă, extinderea bolii fiind

| virusul meningoencefalitei să favorizată de perioada ploioasă | devină rezistente la insecticid. şi căldurile din zilele care au - Secretarul de stat Gheza urmat. Specialiştii spun că, încăJ Molnar a declarat presei că accst din primăvară au stabilit că ____ ,____ ,I lucru ar însemna reducerea ţînţarul autohton, răspîndit în cinci înţepături este relo I substanţială a posibilităţii zona sudică a ţării, este infectat Persoanele sensibile s> | distrugerii ţînţarilor şi creşterea cu virusul West Nile. Sursa de | de cîteva ori a costului pentru infectare o constituie păsările | realizarea dcsţînţărizârii. migratoare din Delta Dunării.• Gheza a precizat că acţiunca Deosebit de important este® trnknm mnM'rnln fîtvinlfnM — 1 1 v i .a . * * 1 _laptul ca la ţinţan, virusul sc

transmite de-a lungul mai multor generaţii, timp de cîţiva ani. Aceasta înseamnă că speranţa dispariţiei pericolului

trebuie realizată simultan, pentru distrugerea larvelor şi a adulţilor.

I în acclaşi timp, este obligatorie | scoaterca apei din subsolurile | . imobilelor şi asanarea locurilor

îm bolnăvi după P înţepătură, iar cele r c a ^ suporta, iară să fie 'r,|LV chiar şi zece înţepături-

în accst an s-au înregis® patru cazurimeningoencefalită, iarsoldat cu dcccsul unui bâ»- Măcin, judeţul Tulcca.

'■TC;î'ti%fotVi•sil

> i•ifllţy

Vj

Page 11: Exerciţiul umilinţei Salariaţii de la TERMOROM PHAHMA ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71451/1/... · Ţara n:a fost admisă în NATO-şi nici i Uniunea Europeană. Cît

miercuri, 2 0 august 19 9 7 gfjo OBaal

I N C R E D I B I L ! ! !inCÂ S-AR H IN I IMP1.AT ÎN CAM PIONATUL

toi-tfa n di; k jt h a i . a m m a i f i în ţ i-l u s . d a r . k ■vVj-niMiL si d i; n l c r i:/.u t CUM l a i; n m i-.c i d i ;imCAMIMONIMR SI: POATE ÎNTÎMPLĂ AŞA CEVA. % i’IHRDi; ADICA Ml-X IUL DH LA BUCUREŞTI, CU si. AHA LA UN SCOR RIÎZONAW L 3-2 . DUPA * ioAPIi 0 SÂI’TÂMÎNĂ REZULT A’I UI. SI* MODIFICA ;■ ÎH VINI- 3-0 PENTRU ROMÂNI. ASTA PENTRU C.A1-W J 711 s -a u c î n d i t sA i n t r o d u c ă in t e r e n \ uovroR p r o a s p ă t t r a n s f e r a i : , INCLUSIV c u 1',/i SlRi; Di; 2 CAR’IONASE GALBENE. DATA MIND t-VAUA. SII-AUA PRIMEŞTE CADOU UN REZULTAT 13-D, MULT MAI U N IS'iriO R PENTRU RETURUL DI-

l'ARIS. NU CÂ N-AM FI AVUT ÎNCREDERE IN■ PAniATKA SIHLEI D!:. A SCOATE CALIFICAREA )■ LA PSG, IM: TERENUL A C liS U ilA . (DOAR A■ MONS'IRAT LA SOMA DE CE li ÎN SI A R i::\ DAR

VARUL !• CÂ ACEASTĂ ÎNTORSĂTURĂ CONVINE■ minuni; CAMPIONILOR NOŞTRI.

M . HO SSU

£§*PiP OZA1C FOTBALIST » v .

Un articol nul şi neavenit ce putea foarte bine să lipsească, el declanşînd un conflict între Gică Popescu, pe de o parte, PRO SPORT şi PRO TV - pe de altă parte. De fapt, un fel de articol-răzbunare pentru conflictul dintre fraţii Becali şi PRO TV, la care s-a raliat şi PRO SPORT. Degeaba a încercat Ovidiu IoaniţoaiaiŞHeîltopil emisiunii “Procesul etapei”, să, b u su i^ S ^ că de la o poştă

PRONOSTIC APROAPE UNANIM:" i r SOLIST!

Azi, miercuri 20 august, un nou examen al tricolorilor în preliminariile pentru FRANCE '98.Parteneră pe Stadionul Steaua echipa Macedoniei, care rîvneşte teribil tmjîâ^lt-atde egalitate pentru menţinerea poziţiei secunde nf ierarhia grupei.Tricolorii nu-.f vor klinia ne (p i l |l£ g i şi Dorinei Munteanu/p^ntru cumul de cârtonăş^, iar Vlădoiu s-a simţiy'“pârten%.iatur djatiş M O TV şi PRO este în tralâment dt. rcUicrc după bkccidentare. - SPORTJ /m a acesta a con’flictu%r.între căpitanul Ceva profcieffip mat simpluto a i avutu* ce priveşte' repreze|||tivei României Gică Popescu, şi părţile starea de'steătate şi a|tt tocători (iei? care au fost amintite Mteriof 4 MvUt “mult^Yaluri” atît în interpelaţi'fe emisiunea “Procesul etapei” (printre emisiuScâ fProccsttl^ăaJfciAjoîf;|^|!în “Repriza a care antrendt^j,,Florin,’Halagian , M<hai Stoichiţă) 3-a” de 'fiminica trecută pel'TW 2, unde s-a precum şi alţi Imitaţi prgjS^sticat victorie fără implicat, c9i|>«a|[)jş>tor al ^MStahu ’de -vedere” probleme, a tricolorilor. Mai rezervat în privinţa al articolului aftânil* CâtăJjtfSTblontan, redactor şef optimismului Costică Şlefănescii, care, în calitate al PRO SPORT, hacat că înaintea unui meci de secund al lui Puiu lordănescu a fost ponderat în - important al naţionalei nişte orgolii zgîndărite au

Fotbal Ciuli “UNIVERSITATEA" Clni-NipouCOMUNICAT

urma şedinţei Ligii sioniste de Fotbal din data

le 12 august 1997, F.C. fflVERSITATEA Cluj-

ca, comunică hotărîrile kaepenliu posturile de radio, efuziune, cotidienele locale şi straie:1. La masa presei va avea

ces m singur ziarist, post radio bTV, dar numai cu acreditarea

ută cu 2 zile înainte de

l Doar 2 fotoreporteri de filcaţie pot avea acces pe

terenului, dar tot cu

1 Ceilalţi jurnalişti mmditaţi vor avea acces pe ililion numai cu legitimaţia ® şi vor lua Ioc în tribună, itmla cea oficială.

4. Nu se mai permite accesul presei Ia vestiare. Formaţiile cu . ioturile echipelor, arbitrilor şi observatorilor se vor primi la intrare pe fluturaşul informativ. După fiecare joc se organizează conferinţa de presă la sala de conferinţă a stadionului.

5. Intrarea mass m ediei vizuale şi scrise se va face numai pe singura poartă a tribunei oficiale.

6. Aceste măsuri sînt valabile la toate partidele din Divizia A începînd cu etapa a IV-a, meciul E.C.U. Cluj - F.C. Naţional.

R ugăm cu insistenţă respectarea prezentului,, comunicat.

Preşedinte Club . V lad REMUS

declaraţii pe tema uşurinţei întîlnirii.

NICOLAE DOBRIN 50!Foarte frumoase cuvintele aşternute luni 18 august

în suplimentul FOTBAL - NATIONAL pe adresa. Nicolae Dobrin cu prilejul unei jumătăţi de centenar de viaţă. M-am supărat teribil pe mine însumi că memoria m-a lăsat în pană şi am scăpat un astfel de prilej, de-a închina cele mai frumoase cuvinte despre fotbalistul pe care JWam-eunoscut în urmă cu 35 de

-ani, cînd am s e m penlru pîifliă data despre el, fiindcă debutului pep/ima «eena fotbaljsSîeia tarii a avut loc aici, la Clui, in ?iua'<le 1 iulie 1962\cind Nicolae Dobrin încă nu împlinise Î5 am. Goţtrolîndu-mi documeittafca m-am hm.ural ca, t(|tiişi, am avut dreptate st căamversfarca d 50 de amdfeviată va avea loc saptamjna viitoare,itnarţi 26 august. Mă rezerv peniru ace^ijei- în prwinţa urărilor ce se cuvin inegalabi lului î?ob, . v . . •

"MITOCĂNIA MOTORIZATĂ A LUI GICĂ POPESCU"

Este titlul apărut sîmbătă trecută în PRO SPORT.

provocat acest inutil conflict. Orgoliile sînt ale unor teribilişti care cred că în presă totul este admis.

UN INVITAT FĂRĂ ... SLUJBĂPrintre invitaţii la “Procesul etapei” s-a numărat

şi antrenorul Ton Marin, pînă săptămînă trecută “principal” la F.C. Farul, mazilit după-“săptămînă de foc” în care conslănţenii au agonisit doar un punct în trei mecjuri. În contradicţie cu o serie de variante legate de “datul afară” de la echipă, antrenorul-somgr a declarai ca a fost un “divorţ”... amiabil. Daca & spue& Ion Maîîitsaşa o fi.-

CORNEL/ DINU AŞTEAPTĂ . . . VERDICTUL ' \ V

După ‘‘exmatricularea’’ lui < omel Ţfflnar de la cîrma tehnică # lu i’ rcspectiHfj scoatereadin consiliul dş administraţie a lui dorâel Dinu şi din “pita” lu etici de corector tcferi|f rămînînd, deocamdată, ca'ţjrţşedinie al CJ^Mui Dinamo, se aşteaptă... verdicftll.4îg»^,;p£mru că sînt nişte generali care nu-l au la inimă pe Cornel Dinu.

- Deci să aşteptăm.;Rom eo V . CIRTAN

CM Franţa '98r * i Programul zilei ile a /iG rupa VIII

Grupa i > , - Belarus - Suedia Liechtenstein - Islanda ,.Bosnia - Danemarca Grupa V România - Macedonia .G rupa III Bulgaria - Israel < Irlanda - LituaniaFinlanda-Norvegia Grupa VI G rupa IXUngaria - Elveţia Cehia - Insulele Feroe ^ Ucraina - AlbaniaG rupa IV Grupa V II ' Irlanda de Nord - GermaniaEstonia - Austria .. -Turcia - Ţara Galilor / Portugalia - Armenia

â n i a l a J o c u r i l e M o n d i a l e U n i v e r s i t a r e’iletmo, Catania şi Messina vor găzdui cea de ®!-a ediţie a Jocurilor Mondiale Universitare, W august, competiţie mondială ce va fi onorată !pte 8000 de sportivi din aproape 150 de ţări. lomânia va fi prezentă cu 38 de sportivi în ■ discipline de concurs: atletism, scrimă, ~ că, înot şi volei. Luate en-detail, loturile

au următoarea componenţă, atletism: «icla Szabo, Cristina Nicolau, Monica lagăr, ""L‘ Grasu, Claudia Iovan, Claudia Isailă,

Melinte, Luminiţa Gogîrlea, Bogdan , , iogdan Ţăruş, antrenori sînt Gyongyossy ^ şi Dan Serafim; scrimă: Laura Badea, ma Scarlat, Ioana Ionescu, Irina DrăgMd, Alin

Mihai Covaliu, Ciprian Porumb, Cristian fR antrenori Tudor Petruş şi Iulian Biţucă; Rustică: Cristian Leric, Marius Urzică,

Florentin Pescaru, loan Suciu, antrenori Nicuşor Pascu şi M ircea Apolzan; înot: Lum iniţa Dobrescu, Caria Negrea, Nicolae Butacu, Horaţiu Bădiţă, antrenor Nicolae Tat; volei: Ţurlea, Mincă, Gherdan, Dumitrescu, Butaaru, Mirică, Rusei, Ştancu, Popescu, Drăgan, Cioroianu şi Loredăna Dragoste Cristea (“U” SILVA Cluj), antrenori Costinel Stan şi Mugur. Niculescu. Echipa Rom âniei este una dintre cele mai titrate participante. Echipa de volei fete este vicecampioană mondială universitară (1991) şi campioană mondială universitară în 1993; Gabriela Szabo este medaliată cu aur în 1995; Bogdan Tudor cu bronz în 1991; într-un clasament pe medalii, România a obţinut 11 medalii -1991, 14 - 1993, 13 - 1995.

Dem ostene SOFRON

F o t b ă I i i

Supercupa OlandeiPSV Eindhoven şi-a păstrat

trofeul “Johann Cruyl'f”, cîştigînd duminică cu 2-1 în dauna lui Roda JC Kerkrade în tradiţionala uvertură a sezonului,

S i»ţia - 3 .Celtic - lanterna roşie

,y, Celtic - Dunfermline 1-2;0 Hearts - Aberdeen 4-1;0 K ilm am ock - Rangers amînat;0 Motherwell - S t Johnstone 0-1;,v; Dundee United - Hibemian 1-1.

După ce a cheltuit milioane bune jurîndu-şi în barbă că nu va permite în n ic i un chip Rangers-ului să obţină al 10-lea titlu consecutiv, aducînd la lot şî 7 noi jucători, conducerea lui Celtic îşi vede echipa pe ultimul loc în clasament şi fluierată copios pe “Parkhaead” . în fruntea clasam entului sînt instalate St. Johnstone (nou promovată) şi Hibemian (care a reuşit în extremis, la baraj cu A irdreonians, evitarea retrogradării).

Radu C. M U N TE A N U

20 augustD O amintire plăcută din

cronica “Şepcilor roşii clujene” de acum patru decenii, adică din anul 1967, fapt consemnat în fostul cotidian local “Făclia” , semnat pe atunci de veteranul nostru coleg... V. Morea: “în cadrul Cupei R.P.R., la Satu Mare: Progresul Satu Mare- Ştiinţa Cluj 0-2, după ce rezu ltatu l final a fost consem nat , la sfirşitul primelor 45 de minute, prin golurile marcate de Petru Emil şi T raian Georgescu, ultimul, după ce a driblat tot ce a întîlnit în cale, inclusiv portarul sătmărean”. Iată şi formaţia studenţilor, care în acel an au evoluat în div. B., sub conducerea antrenorului Nicolae Szoboszlay: Nicoară- Costin, Mureşan, “Picsi” Rom an - “K arcsi” Oroszhegyi (Petru Emil), N edelcu - Ivanovici (Oroszhegyi), “Hess” Lutz, (Ivanovici), Petru Em il (Lutz), Traian Georgescu, loan Suciu. în etapa urm ătoare a . “C upei”, studenţii clujeni urmau să în tîlneaşcă ;; echipa “Progresul” din Bistriţa, de care au fost învinşi cu 2-1...

■ Acum treizeci şi cinci de ani, în 1962 au început la Milano şi Salo-Brescia (Italia), întrecerile din cadrul celei de-a 59-a ediţii ale C.M. de ciclism. Cea mai bună comportare au avut-o

•cicliştii ţării gazde, care au reuşit să cucerească nu mai puţin de 3 din cele 9 titluri puse în joc.

■ Au trecut exact trei decenii, de cînd, în 1967, la campionatele naţionale de nataţie feminine ale S.U.A., desfăşurate la Philadelphia, într-o singură zi înotătoarele americane au corectat nu mai puţin de 4 (!) recorduri mondiale. Iată recordurile respective (în paranteză vechiul record): 200 m liber: Pamela Kruse 2:03,7 min. (2:10,5); 100 m bras: Cathie BaU 1:14,6 min. (1:14,8); 100 m mixt: Claudia Kolb 5:08,2 min. (5:W,7); 4x100 m liber: C.N. Santa Clara 4:03,5 min. (4:03,8).

LÂSZLO Fr.

^ is ic h e lla - s p e ra n ţă

5 F o r m u le i 1o

Fisichclla şi-a făcut J?* în FI anul trecut, 7^, Tară a puncla, în 8 ,, P'Btru Minardi. El l-a :> nat însă pe Eddie

obţinînd astfel un

1991), în Germania cl s-a aflat mult timp în coasta lui Berger, ba chiar a condus pentru un timp plutonul. O pană în finalul

tentativa soldîndu-se cu abandon.;.

Foarte măgulitor pentru un tînăr pilot, Fisichella constituie obiectul unei dispute contractuale. Graţie lui Giancarlo Minardi, el fusese opţiunea lui Benetton, pe care team-ul lui Briatore o exercitase, anunţînd semnarea sa pentru 1998. Eddie Jordan, cel care i-a lansat în. Formula 1 pe Irvine, Barrichello şi fraţii Schumacher, a intrat pe fir cu un anunţ-surpriză la cîteva zile după H ungaroring: “A nunţul lui Benetton e prematur. Deocamdată nu pot spune decît că vom onora

cursei l-a costat locul 2, el forţînd confidenţialitatea înţelegerii

permanent şi o maşină

Î d CtUj° rdan' 1,CUgcot ţAir.. on în puncte,, J ^ . chiar un podium ■■ J t S"3 acrosat cu

i ! l T hipicr- ’ R a l fC hcr)- . Dovedind k -1 °rinţă de victorie

nereuşit vreodată de• H l apariţia cchipci în

şi in final abandonînd, dar perform anţa sa nu a rămas neremarcată, lui revenindu-i cinstea de a deschide scria conferinţelor de presă la Hungaroring. Continuînd să piloteze într-o manieră agresivă, italianul a încercat la jumătatea cursei maghiare depăşirea lui Michael Schumacher. Doar că de data accasta şi-a găsit naşul,

noastre cu Fisichella". Vom vedea în ce direcţie vor decurge ncgocierilc, Iată pe scurt cariera celui pe . care peninsularii îl considcră marea lor speranţă din viitorul apropiat:

Giancarlo s-a născut la Roma în data de 14 ianuarie 1973. A debutat în 1984 în campionatul italian de minikarting (60 cc), obţinînd 12 victorii în sezonul

de debut. A urcat în seria 100 cc Junior, obţinînd 8 victorii în 1985,13 în 1986 şi 14 în 1987, cînd a cîştigat şL titlu l de campion regional. în 1988 a devenit campion naţional la 100. cc înregistrînd 21 de succese şi obţinînd pole-position la C.M. în al doilea său an internaţional a cîştigat prestigiosul Hong Kong Grand Prix, a fost al 2-lea' în CE şi al 4-lea la CM. După alţi doi ani, a venit şi vremea trecerii la automobilism.

“Mişcarea” s-a produs în 1992 în cadrul Campionatului Italian de Form ula 3, G iancarlo devenind al treilea pilot din istoria competiţiei care să cîştige o cursă în sezonul de debut. In

"anul urm ător a term inat în poziţia secundă a clasamentului, obţinînd pole-position şi locul 2 la Macao Grand Prix-tradiţionala încheiere de sezon unde s-au remarcat Senna, M. SchumacheT şi atîţia alţii. După 10 victorii şi 11 pole-position în F3 italiană, Fisichella a încheiat anul 1994 cu victoria la Macao şi semnarea

unui contract cu Minardi, care i-a oferit postul de pilot de teste pentru 1995. R ol dublat cu evoluţia în campionatul german de turisme (DTM) în calitate de pilot oficial al echipei A lfa Romeo. Pilot de teste şi în 1996, Giancarlo şi-a continuat evoluţia în DTM/1TC. Şansa i-a surîs cînd Taki Inoue nu a reuşit să

atragă sponsorii promişi, el făcîndu-şi debutul în Formula 1 cU ocazia MP al Australiei şi eyoluînd în 8 curse pentru

.Minardi. Transferul la Jordan i-a deschid calea afirm ării internaţionale, pe care a păşit: foarte hotărît.

Radu C. M U NTEAN U

Giancarlo Fisichella (stînga) - speranţă a Formulei 1 şi... navigator de circumstanţă

Page 12: Exerciţiul umilinţei Salariaţii de la TERMOROM PHAHMA ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71451/1/... · Ţara n:a fost admisă în NATO-şi nici i Uniunea Europeană. Cît

A D E V A R U L d e C i u i ECONOMIA miercuri, 20 august 1997 M]O p i n i i ' | Esip. o gravă vreseală intentia de modificare a Legii fondului funciar

Reconstituirea dreptului de proprietate asupra pădurilor, ca măsură reparatorie pentru cei cărora li s-au confiscat proprietăţile forestiere în 1948 a stîmit şi continuă să stîmească controverse numeroase, avînd mai ales motivaţii de ordin politic şi emoţional.

Activităţile legate de gospodărirea raţională a pădurilor au făcut obiectul unor preocupări perseverente şi

. aprofundate de mai bine de 150 de ani în majoritatea ţărilor cu silvicultură avansată, printre care se nuinără şi ţara noastră,x adoptîndu-se măsuri tehnice, tehnologice, administrative şi juridice, ştiinţific fundamentate şi apoi perfecţionate de-a lungul timpului. Practica a demonstrat că aplicarea acestora se poate 'face, eficient şi raţional, numai pe arii întinse de păduri, constituite de preferinţă în trupuri compacte însum înd suprafeţe de sute şi mii de hectare. Această cerinţă este determinată de particularităţile specifice ecosistemelor forestiere.

Majoritatea ţărilor au adoptat şi aplicat masuri legislative specifice, mai mult sau mai puţin ferme şi eficiente. -

La noi, Codul Silvic adoptat la 1881 (avînd ca sursă de inspiraţie Codul Silvic francez din 1824) şi apoi cel din 1910 definesc cu claritate conceptul de regim silvic, el fiind obligatoriu de aplicat

Aşadar, au existat reglementări categorice menite . să asigure gospodărirea pădurilor în concordanţă cu interesele imediate şi de viitor ale societăţii, într-o viziune clară, modernă, responsabilă, pe care azi o numim ecologică. Din păcate nici în perioada

interbelică nu s-au aplicat în toate cazurile cu destulă fermitate şi perseverenţă.

Dar astăzi dispunem de cunoştinţe cu mult mai vaste şi mai complexe. Cercetarea ştiinţifică şi practica au impus în silvicultură conceptul de

credinţă şi obiectivitate, anume . că este o gravă greşeală intenţia

tot mai stăruitoare a unor grupuri parlamentare de modificare a Legii 18/1991, în sensul de a prevedea posibilitatea reconstituirii dreptului de

. proprietate asupra terenurilor

atît de grav şi profund tulburat de impetuoasa şi accelerata dezvoltare a econom iilor occidentale. Metaforic vorbind, se pare că noi încercăm să navigam contra curentului deşi eşecul este mai m ult-decît previzibil. Stimaţi politicieni,

0 bătălia is@tninată - P & iU a Epolifuncţionalitatc a pădurilor, adoptat la noi încă din anul 19 54 (datorat reputatului om de ştiinţă prof dr. IonPopescu-Zeletin)cu rezultate remarcabile.

A vînd în vedere considerentele . prezentate succint, rezultă cu claritate că pădurile nu mai sînt şi nu pot fi considerate în prezent, în lumea contemporană, sim ple' proprietăţi, private sau publice, în principal producătoare de lemn- şi alte produse, de foloasele cărora să beneficieze doar proprietarii lor. Ele sînt şi trebuie apreciate ca ecosisteme deosebit de complexe, care prin prezenţa lor în spaţiul geografic pe care îl ocupă îndeplinesc importante funcţii de protecţie: a terenurilor f îm potriva proceselor de degradare prin eroziune, alunecare, surpare; de regularizare a regimului apelor, de purificare a aerului; de înfrumuseţare, a peisajului; de protejare a rezervaţiilor ştiinţifice, a staţiunilor balneo­climaterice şi turistice etc. , de a căror influenţă binefăcătoare este îndreptăţită să beneficieze întreaga societate şi nu în ultimul rînd echilibrul ecologic global atît de grav şi violent tulburat.

Activitatea de peste 38 de ani pe care am desfăşurat-o în dom eniul forestier, îmi dă dreptul, cred, şi mă simt obligat să-mi exprim părerea cu bună

forestiere pînă la 30 ha de moştenitor, cu atît mai mult cu cît în prezent'reglementările legislative şi climatul economico-sociaL din ţara noastră, nu sînt de natură să asigure o minimă garanţie că pădurile care ar face obiectul unor asemenea prezumtive reparaţii vor fi gospodărite cît de cît cu respectarea regimului silvic. Dovada cea mai elocventă în acest sens este faptul concret că din cele cca. 350.000 ha păduri restituite proprietarilor în limita unui hectar, potrivit legii, au fost defrişate o bună parte, cu toată împotrivirea organelor silvice, care au încercat, cu

; sprijinul organelor locale şi justiţiei să impună respectarea regim ului silvic. La fel de neavenită şi gravă este şi intenţia de reconstituire a pădurilor comunale şi ale comunităţilor (de moşneni, răzeşi sau composesorale) pentru aceleaşi considerente.

Cu referire la politica forestieră, multe ţări europene cuo economie şi o silvicultură dezvoţltată, precum Franţa şi Germania, fac eforturi financiare considerabile pentru a cumpăra de la particulari păduri şi terenuri jnapte pentru folosinţe agricole în vederea împăduririi, în principal cu scopul de ă fi gospodărite astfel încît să asigure restabilirea echilibrului ecologic,

parlamentari şi guvernanţi din întregul spectru politic, aplecaţi- vă urechile şi ascultaţi cu atenţie glasul pădurilor care ne cere să nu le batjocorim. Din ele a fost făurită grinda casei noastre şi leagănul copilăriei. Ele ne apără de arşiţa dogoritoare a soarelui şi ne oferă cu dărnicie aerul curat pe care îl respirăm. Neehibzuinţa se plăteşte scump; dovadă sînt inundaţiile catastrofale, prezente în acest an în unele ţări ale Europei Centrale, ale Americii de Nord etc. şi care nu au ocolit nici ţara noastră în ultimele decenii. Alunecările şi surpările de terenuri tot mai frecvente şi mai ameninţătoare sînt în cea mai mare parte consecinţa nefastă a nechibzuinţei cu care este folosit în general pămîntul şi în special a atitudinii barbare faţă de pădure, defrişată cu brutalitate şi inconştienţă. de pe terenuri care aveau nevoie de scutul ocrotitor al acesteia.

Drama prin care trec pădurile noastre, în lunga şi dificila perioadă de tranziţie pe care o străbate ţara, este vizibilă cu ochiul liber, fără să fie nevoie de prea multe argumente sau, cunoştinţe de specialitate în domeniu. Soluţiile de redresare nu pot fi adoptate decît cu implicarea şi cu contribuţia responsabilă a specialiştilor' capabili şi de bună credinţă, de care din fericire tara noastră nu

duce lipsă. Reputaţia specialiştilor români în domeniul silviculturii pe plan internaţional este remarcabilă, iar rezultatele obţinute în gospodărirea pădurilor sînt de asemenea apreciate şi recunoscute. .

De aceea, stimaţi politicieni, parlam entari şi guvernanţi, consider că a sosit timpul să lăsaţi specialiştii capabili şi de bună credinţă să stabilească

. soluţii tehnice, tehnologice, organizatorice şi juridice, bazate

pe rezultatele cercetării ştiinţifice . şi a activităţii practice îndelungate de la noi şi din alte ţări cu condiţii asemănătoare. : Lăsaţi la o parte diletantismul,

pasiunile politice, interesţ: meschine de grup sau perJ şi puneţi în locul lor fc fundamentate de profesiojj capabili şi oneşti, care săasjjj ocrotirea şi prosperi^ pădurilor noastre în concotk cu interesele actuale ^ perspectivă ale poporului no.

Marele silvicultor, _ M arin Drăcea, făuritor doctrină şi şcoală în silvic exclama vizionar: “Pădurile ţ obrazul ţării!” Sli® politicieni, parlamentai] j guvernanţi, nu permiteţi â j murdărit obrazul ţării! P specialiştii să-l înfrumiiseţf puneţi-i la stîlpul infamiei ce-1 pîngăresc!

Vasile BOZINijţfl inginer s',;

Pi;Simbol

_

V-

i

l * : )

L *

. .

' f t •B

cÂhz

i.UOM

Hz?- *

2)TV

iPU

Piedici in privatizarea rafinăriei Petromidia

FPS este decis să continue negocierile cu cele trei firme selectate pentru privatizarea rafinăriei Petromidia şi va face demersurile permise de lege pentru anularea deciziei Curţii de Apel Bucureşti în procesul cu societatea Concept, a declarat preşedintele FPS, Sorin Dimitriu.

Curtea de Apel a dat luni cîştig de cauză societăţii Concept Ltd. în procesul cu FPS.

Preşedintele FPS s-a arătat surprins de decizia Curţii de Apel. “Consider că această decizie trădează faptul că justiţia nu are suficiente informaţii despre implicaţiile deciziilor în procesul de privatizare şi lichidare şi de reformă, în general”, a declarat Dimitriu. Deciziile eronate pe care;le iau exprimă lipsă de profesionalism din partea instanţelor şi astfel se poate compromite imaginea reformei în România, â adăugat Dimitriu.

Procesul de privatizare al rafinăriei trebuie să continue, iar FPS doreşte să semneze contractul dc vînzare cît mai curînd, dacă este posibil, pînă la sfîrşitul lunii august, sau în prima decadă a lunii septembrie, a declarat Sorin Dimitriu.

Bogdan Baltazar, vice-prcşedintele FPS, a dcclarat agenţiei MEDIAFAX că recursul va fi înaintat în termenul legal de 15 zile. “Sîntem total surprinşi dc decizia Curţii de Apel, care ar putea afecta proccsul de privatizare şi reformă. Rămîne de văzut, în momentul în care vom primi sentinţa, motiyaţia instanţei”, a precizat Bogdan Baltazar.

Concept Ltd. a contestat la Curtea dc Apel Bucureşti anumite elemente din caietul dc sarcini pentru privatizarea rafinăriei Petromidia. Concept a obţinut o hotărîre judecătorească carc blochează decizia consiliului dc administraţie al FPS dc privatizare a rafinăriei. Conccpt a participat, alături dc Athcncum Petroleum, Daewoo, Petromidia USA şi Glencore la licitaţia pentru privatizarea rafinăriei. în prezent, FPS poartă negocicri cu Daewoo, Petromidia USA si Glencore.

S e b a s t i a n V lă d e s c u 1 S 1

Romvag Caracal a fost inclusă eronat pe lista celor 17 societăţi propuse pentru lichidare, a declarat Sebastian Vlădescu, fost secretar de stat la Ministerul Industriei şi Comerţului.

Sebastian Vlădescu şi-a depus demisia la începutul săptăm înii trecute, asumîndu-şi răspunderea pentru această eroare, iar

/vineri, 15 august, premierul Victor Ciorbea a acceptat demisia secretarului de stat.

Analiza situaţiei societăţii s-a efectuat pe baza bilanţului, contabil'de la sfîrşitul anului 1996 şi nu a datelor din acest an. Funcţionarii din Ministerul Industriei şi Comerţului care au furnizat respectivele date vor primi sancţiuni

administrative.Romvag Caracal a

început în 1994 un program de restructurare care a dat rezultate la începutul acestui an. Numărul de angajaţi s-a diminuat de la 3.000 la circa 350 la începutul lui 1997. în ultima perioadă au fost reangajaţi circa 700 de oameni, cu contracte tem porare de muncă.

a s u m a

■ Datoriile Romvag au scăzut de la circa cinci miliarde lei la o datorie curentă de 730 m ilioane lei, a precizat Vlădescu.

Sebastian Vlădescu a declarat că eroarea din cazul

‘R om vag-nu s-a repetat pentru celelalte societăţi din lista celor 17, pentru care s-au efectuat verificări suplimentare.

P r o t e s t e c o n t r aAparatul prezidenţial va studia

modul în care şeful statului poate interveni, strict în limitele atribuţiilor constituţionale, în rezolvarea problemei investitorilor la FMOA.

Asociaţia Investitorilor la Fondul Mutual at Oamenilor de Afaceri (FMOA), administrat de SAFI Invest, a manifestat în faţa Palatului Cotroceni, solicitînd intervenţia preşedintelui Emil Constantinescu în vederea recuperării fondurilor investite. O delegaţie a asociaţiei, . condusă de preşedintele acesteia, inginer Sorin Păsculescu, a fost primită de consilierul prezidenţial Zoe Petre.

Reprezentanţii Asociaţiei Investitorilor la FMOA şi-au exprimat nemulţumirea faţă dc mersul foarte lent al justiţiei în rezolvarea problemelor, a dcclarat,

pentru MEDIAFAX, Zoe Petre. Asociaţia acuză SAFI, ca administrator al FMOA, pentru proastă gestiune a fondului şi a intentat o serie de procese privind restituirea sumelor depuse la FMOA.-Membrii asociaţiei au solicitat intervenţia statului în problem a restituirii fondurilor lor, într-un mod similar celui de la Banca "Dacia Felix", a precizat Zoe Petre. Persoanele fizice care au avut .sume depuse la "Dacia Felix" au primit de la Banca Naţională, după începerea procedurii de lichidare sau reorganizare a băncii, suma depusă iniţial, în limita a 10 milioane lei de persoană. Deponenţii la FMOA sînt alarmaţi de faptul că, începînd cu 5 august, SAFI a suspendat dreptul dc răscumpărare a ccrtificatelor FMOA pe motiv că nu mai dispune dc lichidităţi pentru a onora retragerile.

Delegaţia Asociaţiei Investitorilor la

FMOA a depus cîteva memorii la Preşedinţie. Acestea vor fi studiate, iar reprezentanţii asociaţiei se vor întîlni, probabil, cu consilierul prezidenţial pe probleme juridice, Sorin Moisescu.

în funcţie de evoluţia discuţiilor, se va hotărî cum poate interveni preşedintele Emil Constantinescu în rezolvarea problemelor, păstrînd însă strict limitele atribuţiilor sale constituţionale. “Problema reală este cum poate interveni preşedintele Constantinescu în limitele atribuţiilor sale legale”, a spus Zoe Petre. Consilierul prezidenţial a precizat că Viorel Cataramă, fost director general al SAFI Invest şi principal acţionar, nu a contribuit la campania electorală a lui Emil Constantinescu “nici măcar cu un leu”.

TractorulBraşov

f

si Daewoo. * ■'vor crea

o societate mixtă

Uzina Tractoru! din Bra? concernul sud-coreean Dat*'' vor crea o societate ni*

Conducerea societăţiîntîlnit cu o delegaţie au făcut parte Coreei de Sud în Romi®*’ parlamentari coreeni. .

Directorul administra®1. Tractorul UTB SA, a declarat agenţiei că, în urma discuţiilor, ca în cursul lunii sept® uzina Tractorul şi c0\ Daewoo să creeze o mixtă şi a adăugat câ Fr dat acordul dc principiu r această asociere. _ .

' Niţă a precizat că ^ produce blocuri motor p Daewoo. ,j-

Programul de res|truct tl ^

KW

Jtorg''«aiţfoiriZoriiţfi Cent%ri Iris

Cm

uzinei Tractorul f împărţirea societăţii i® . centre de profil, care transforma, în cursu v septem brie, în *°c comerciale. „ .

SC Tractorul UTB scoate la vînzare, la ® .■ lunii septembrie, o Ş ; active, însumînd 8,3 iwl

Page 13: Exerciţiul umilinţei Salariaţii de la TERMOROM PHAHMA ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71451/1/... · Ţara n:a fost admisă în NATO-şi nici i Uniunea Europeană. Cît

ţ j miercuri, 20 august 1997 ECONOMIA

piaţa m o b ilia ră RASDAQ - 1 9 .0 8 .1 9 9 7I

SimbolS o c i e t a t e c o m e r c i a l ă

( C o d f i s c a l )

N r .

a c ţ i u n i

P r e ţm i n i m

( l e i )m a x i m

( l e i )

P r e ţ m e d i u

( l e i ) -

P r e ţ . . în c h id e r e

( le i )

V a l o a r et o t a l ă

( l e i )

V a l o a r en o m i n a l ă

( l e i )

V a r i a ţ i a p r e ţ u l u i m e d i u

- (%)R O M C I M B U C U R E Ş T I - B U 1 3 3 9 7 11o o o o 1 1 8 0 0 0 1 1 3 9 2 1 . 5 5 1 1 7 0 0 0 1 5 2 0 2 0 7 0 0 0 2 5 0 0 0 . O O 0 . 6 5

p l r T - P E T R O B R A Z I : 2 5 7 9 7 4 5 0 0 0 4 6 0 0 0 4 5 2 9 5 . 4 2 4 5 5 0 0 1 1 6 8 4 8 6 0 0 0 2 5 0 0 0 , 0 0 , 0 . 3 3

L -ţ-r" R A F O < 9 5 8 7 7 2 ) 4 7 7 5 1 1 7 6 0 0 2 0 0 0 0 1 8 9 3 1 . 1 3 1 9 7 0 0 9 0 3 9 8 0 5 0 0 2 5 0 0 0 . 0 0 4 . 6 0

R O L A S T 7 A G 3 2 4 2 4 7 2 5 0 0 2 7 0 0 2 6 3 9 . 4 6 2 6 0 0 8 5 5 8 3 7 9 0 0 1 0 0 0 . 0 0 - 0 . 3 2

y l P E T R O M I D I A( 1 8 6 0 7 1 2 )

1 9 8 1 3 4 2 5 0 0 4 3 7 5 0 4 3 1 8 2 . 7 © 4 3 7 5 0 8 5 5 5 8 0 4 0 0 , 2 5 0 0 0 . 0 0 1 . 2 4

C O M B I N A T U L S I D E R U K C i l C ; S I D E X ( 1 6 3 9 7 3 9 ) '

kP* R U L M E N T U L - B V 8 4 6 3 8 3 9 7 0 1 1 0 0 1 0 1 7 ; 3 7 1 O O O 6 5 7 5 9 1 0 1 0 1 0 0 0 , 0 0 2 , 1 8

I M E P - P I T E Ş T I . ( 1 2 8 3 9 6 )

1 8 8 1 4 3 2 4 0 0 2 5 0 0 2 4 5 0 , 1 1 2 5 0 0 4 8 0 9 7 1 3 0 0 1 0 0 0 , 0 0 0 , 0 2

C I M E N T U L - C J • 1 2 4 1 5 3 1 6 3 8 . 3 0 . 3 3 0 0 0 i 3 9 2 7 8 9 5 0 0

a r p e c h i m p i t e ş t i ( 1 2 9 1 3 8 ) -

9 3 4 7 3 8 5 0 0 . 4 0 0 0 0 3 8 9 7 8 . 9 0 v. 3 8 5 0 0 3 0 4 3 3 5 8 0 0 2 5 0 0 0 . 0 0 - 0 , 3 3

kjSL D U C T I L - ( 1 1 5 4 6 1 0 ) 3 3 9 5 . 4 4

•ŢjRBOC T U R B O M E C A N I C A B U C U R E Ş T I , ( 3 1 5 8 3 1 5 »

5 4 3 4 5 6 0 0 0 6 1 O O O 5 8 2 5 3 . 2 2 6 0 0 0 0 3 1 6 5 4 8 0 0 0

srîi S T I R O M B U C U R E Ş T I - B U ( 3 3 5 5 8 8 )

6 5 5 0 4 7 0 0 0 4 9 4 0 0 4 7 8 7 9 . 9 8 4 9 4 0 0 , 3 1 3 0 1 3 9 0 0 2 5 0 0 0 , 0 0 - 0 , 0 3

M O L U O C I M( 2 0 6 4 6 6 3 )

5 7 8 0 4 2 0 0 0

'JRE S A K ItH X - <LiJ i>U £ > 2 .6 3

R O M C l F ( 9 3 2 3 1 4 ) 7 1 7 9 1 3 1 0 0 • 3 2 0 0 , . 3 1 1 5 . 7 0 3 1 5 0 2 2 3 6 7 9 2 0 0 . 1 0 0 0 , 0 0 • 0 . 6 1

CA*2 C A R O M O N E Ş T I ( 9 5 8 4 3 0 )

• 7 1 5 3 2 8 0 0 0 2 8 5 0 0 2 8 2 9 0 . 3 0 - 2 8 5 0 0 2 0 2 3 6 0 5 0 0 2 5 0 0 0 . 0 0 - 0 . 7 4

■0 R A F I N Ă R I A A S T R A R O M A N ( 1 3 4 6 8 2 8 )

1 2 7 5 1 7 1 4 0 0 1 5 0 0 1 4 9 0 . 7 9 1 5 0 0

ItĂi- R U L M E N Ţ I A L E X A N D R I A ( 2 8 9 5 6 2 1 )

5 4 2 6 . 3 4 0 0 0 3 5 0 0 0 3 4 0 0 4 , 0 5 3 4 0 0 0 . 1 8 4 5 0 6 0 0 0 2 5 0 0 0 . 0 0 0 . 0 1

■JhOB C H I M C O M P L E X B O R Z E S T I ( 9 8 0 3 2 2 )

8 3 4 8 2 0 0 0 0 2 0 6 0 0 2 0 2 6 0 . 6 0 2 0 0 0 0 1 6 9 1 3 5 5 0 0 - 2 . 6 9

A R M E D I C A - M S( 1 2 0 0 a ? 9 \

5 6 4 5 9 2 6 0 0 2 9 0 0 2 6 6 8 . 1 4 . 2 6 8 0 1 5 . 0 6 4 0 3 0 0 1 0 0 0 . 0 0 - 4 . 3 0

jURO A M B R O • . s. ( 2 6 9 1 5 3 0 )

7 3 5 5 2 0 0 0 0 2 1 5 0 0 2 0 2 8 0 . 0 8 2 0 0 0 0 1 4 9 1 6 0 0 0 0 2 5 0 0 0 . 0 0 - 1 3 . 7 9

M t L A N Â - K l i1 ( 2 0 0 8 3 4 5 )

S S O O ' . 0

§

■ 0 1 5 0 0 0

■STom A M O N I L - IL , ( 2 0 7 1 1 0 5 )

8 5 8 7 1 1 6 0 0 1 7 0 0 1 6 1 1 , 7 9 1 7 0 0 1 3 8 4 0 5 6 0 0 1 0 0 0 . 0 0 0 . 9 9

& E L E C T R O P R E C I Z I A( 1 1 2 8 6 4 5 )

9 0 5 9 1 5 0 0 0 1 6 0 0 0 . 1 5 0 9 8 , 0 8 1 5 0 0 0 * 1 3 6 7 7 3 5 0 0 2 5 0 0 0 . 0 0 - 2 . 7 7

Î bR I U S B R A Ş O V - B V ( 1 1 0 9 3 0 9 )

8 0 2 3 3 1 6 0 0 1 7 5 0 1 6 4 4 . 1 9 „ 1 6 0 0 1 3 1 9 1 8 3 0 0 1 0 0 0 . 0 0 - 8 . 8 0

»TV C O M P E T R O L • ( 1 5 6 8 5 6 5 ) ‘

4 7 9 i e 2 3 0 0 2 4 0 0 - 2 3 4 3 . 7 3 2 4 0 0 1 1 2 3 0 6 7 0 0 1 0 0 0 , 0 0 - 0 , 5 7

hITU R O M A F ţ U h U b L ( 4 8 7 0 O < 3 )

6 'S le * y 3 T G O O 1 / f a U 1 t i ^ u u

\0CE R O M C A R B O N - B Z ( 1 1 5 8 0 5 0 )

4 3 8 3 2 3 0 0 0 . 2 4 8 0 0 2 3 8 6 0 , 0 2 2 3 5 0 0 1 0 4 5 7 8 4 5 0 2 5 0 0 0 , 0 0 2 , 5 9

Ipu E L E C T R O P U T E R E - D J ' ( 6 3 1 2 R O O )

7 6 5 0 9 1 1 . 0 0 1 3 0 0 1 1 6 7 , 0 6 1 3 0 0 8 9 3 6 0 5 5 0 1 0 0 0 , 0 0 1 , 8 1

SIMT • R O M P O R T M E T - G L , ( 1 8 4 3 7 0 5 )

1 1 6 8 7 8 . 7 0 0 7 9 0 , 7 3 3 . 8 7 7 5 0 8 5 7 7 3 3 4 0 1 0 0 0 , 0 0 2 , 8 7

.«au A M C O B U F T E A - B U ( 2 7 8 8 2 9 1 )

2 9 3 6 3 2 8 0 0 3 0 0 0 2 9 0 3 , 0 1 , 2 9 0 0 8 5 2 4 . 1 1 O O 1 0 0 0 , 0 0 5 , 1 5

.'CQ -■ V I C T O R I A P R A H O V A ( 1 3 0 1 2 5 7 )

3 1 0 1 2 6 5 0 0 2 6 5 0 0 2 6 5 0 0 . 0 0 2 8 5 0 0 8 4 2 9 6 5 0 0 2 5 0 0 0 , 0 0 0 . 0 0

3VG- C O M P A N I A D E N A V I G A Ţ I E ( 1 6 3 9 0 9 7 ) '

1 1 0 4 2 7 1 O O 7 9 0 0 7 4 5 1 . 2 7 7 5 0 0 8 2 2 7 6 9 0 0 2 5 0 0 0 . 0 0 - 0 . 0 8

3RB C O R U C B U C U R E Ş T I ( 4 8 0 4 2 1 )

4 9 5 0 1 5 0 0 0 1 5 0 0 0 1 5 0 0 0 . 0 0 - 1 5 0 0 0 7 4 2 5 0 0 0 0 2 5 0 0 0 , 0 0 - 0 . 3 8

m C O M V E . X ( 1 9 0 9 3 6 0 ) ~

3 7 9 3 1 8 0 0 0 2 0 0 0 0 ' 1 9 1 1 6 . 7 9 1 8 0 0 0 7 2 5 1 0 0 0 0 2 5 0 0 0 . 0 0 - 3 . 6 9

...M L t l E A - B C - ( 9 4 8 0 1 9 )

3 1 6 2 2 1 0 0 0 2 1 0 6 0 ■21 O O O .<50 2 1 0 t > U „ 6 6 8 2 2 0 0 0 2 5 0 0 0 . 0 0 - 5 . B 2

ilM U Z I N E . L E S O D I C E G O V O R A - V L ( 1 4 6 7 1 0 8 )

3 3 6 9 1 8 0 0 0 2 1 5 0 0 1 8 7 2 4 . 8 4 2 1 5 0 0 6 3 0 8 4 0 0 0 2 5 0 0 0 , 0 0 - 4 . 8 4

<JLU R U L M E N Ţ I B A R L A D ( 2 8 0 8 0 8 9 )

3 3 4 8 1 7 5 0 0 1 9 0 0 0 1 8 0 1 9 . 5 6 1 7 5 0 0 6 0 3 2 9 5 0 0 2 5 0 0 0 . 0 0 . - 2 . 6 4

.OM S E M R O M B U C U R E Ş T I ( 3 5 1 2 9 0 ) - - - -

2 9 5 9 1 9 0 0 0 2 0 0 0 Q 1 9 3 0 4 . 4 9 1 9 0 0 0 5 7 1 2 2 0 0 0 2 5 0 0 0 . 0 0 - 4 . 8 4

>0F B I O F A R M B U C U R E Ş T I ( 3 4 1 5 6 3 ) ^

1 9 1 8 3 2 8 0 0 3 1 Q O 2 8 9 6 . 3 7 2 9 0 0 5 5 5 6 1 0 0 0 1 0 0 0 , 0 0 - 1 . 1 6

'DAT R O M A R T A( 4 0 8 0 0 0 ) ' '

3 3 2 0 3 1 5 0 0 2 0 0 0 1 6 1 2 . 8 7 1 6 5 0 5 3 5 5 2 1 0 0 1 0 0 0 . 0 0 8 . 9 5

VA F A B R I C A D E Z A H A R B O D ( 1 1 3 5 1 4 6 )

6 6 8 3 7 6 9 0 7 3 0 7 1 1 . 2 2 6 9 0 4 7 5 3 5 6 0 0 1 0 0 0 , 0 0 2 . 5 1

*R0 G E R O M E D - S B ( 8 0 3 1 0 7 )

2 2 0 2 3 1 9 0 0 2 0 0 0 1 9 0 6 . 5 8 ’ . 2 0 0 0 ; 4 1 * 9 8 8 7 0 0 1 0 0 0 , 0 0 - 1 , 8 8

IA R B R A Ş O V ( 1 1 3 2 9 3 0 $

1 8 0 2 2 1 0 0 0 - 2 4 5 0 0 2 2 2 8 6 . 2 9 2 2 5 0 0 . 4 0 1 0 3 5 0 0 2 5 0 0 0 , 0 0 6 . 8 0

-O L A R O M E T - B U ( 1 5 5 8 3 4 0 )

2 0 6 9 1 7 5 0 0 2 0 0 0 0 1 9 1 1 9 . 1 4 2 0 0 0 0 3 9 5 5 7 5 0 0 . 2 5 0 0 0 , 0 0 . 1 0 . 0 3

J S » D O L I - T L < ( 7 5 7 1 6 6 7 ) 1 4 6 9 . 2 5 6 4 1 2 5 6 4 - 1 2 5 6 4 1 .O O 2 5 6 4 1 3 7 0 6 6 6 2 9 2 5 0 0 0 . -

1 7 S . C . D . M . A . I . U N I R E A B U C U R E Ş T I ( 3 2 8 5 2 1 )

1 1 9 1 3 1 0 0 0 3 3 0 0 0 . 3 1 5 8 3 . 5 4 3 2 0 0 0 3 7 6 1 6 0 0 0 2 5 0 0 0 . 0 0 3 , 1 5

F I B R E i X ' - ( 2 6 1 4 5 9 7 ) 2 5 7 9 1 4 5 0 0 1 5 0 0 0 1 4 5 2 2 . 8 8 1 4 5 0 0 3 7 4 5 4 5 0 0 2 5 0 0 0 , 0 0 " 2 . 2 4■ 'Y V I R O tW I E T

( 1 1 2 6 3 5 0 )1 2 6 4 2 9 0 0 0 . 2 9 0 0 0 2 9 0 0 0 , 0 0 2 9 0 0 0 3 6 6 5 6 0 0 0 2 5 0 0 0 . 0 0 . - 1 . 0 8

mm- - - ------------------------

" "- - - - - -

diiasai''

ativ ijmjS0 !

iplfltf

socSiFPS.p f

lor

«a*

P ia ţa im o b ilia răZONA

GARSONIERE (milioane lei)

APART. I CAM.

APART. 2 CAM. (mii. lei)

Al'AUT. 3 CAM. (milioane lei)

APART. 4 CAM. (milioane lei)

Conf. 1 Conf. 2 (mll. lei) Conr. 1 Conr. 2 ConT. 1 Conf. 2 Conf. 1 Conr. 2rghenl 55-58 45-47 55 66-80 46-60 100-115 55-70 110-130 -laiţtiir 43-48 33-35 50-60 60-80 45-55 70-90 60-70 70-130 70-85%işti 38-45 - 60-65 70-85 - 80-95 100-130 -Arilor 45-50 50-55 75-85 - 90-110 - 100-120 -Pil* ■ 70-80 100-140 150-180 - 200-220nlru 80 90-110 ■ - 100-120 120-140

- -■ -■ 100-140 150-180 - ' 200-220 -

Irii 40-50 - - 60-80 - 70-90 : - , 80-100jorescuGruia

45-55 55-60 65-80 60-70 85-120 90-150 -45-50 33-38 , . 60-80 - 70-90 70-130 - ■

CHIRII (mit lei)^ghenl 350-400 300 - - . 400-700 400-700 700-1000 500-800 1300 -™»mir 300-400 300-400 400 400-600 400-600 700-800 600-800 1000 -W l 300-400 300-400 400 400-600 400-600 700-800 600-800 1000 >kţUOr - 300-450 500 600-700 ■ 700-1000 - 800-1200 -

- - 600-700 600-800 700-900 ■ > - ■ 800-1200 -

S < m- - ■ 600-700 600-800 - ' 7oo-?oa - ; 800-1200 -

- - 700 - 1000 - 1200300 - - 500 - 600 . . . - 600 -

400-450 ■ - 500 600-700 - 700-900 - 1000 -300-350 - 500 : ■- . 600 - 700 - '

.Cartel Alfa cere Consiliului Concurenţei intervină în stoparea valului de scumpiriM a Naţională Sindicală

.°,erc Consiliului a1 ,!'■ •c'.s* intervină pentru a

1 "■Ştcrilc dc preţuri din ultima

soci('J

’Bi isc*?' ) sct>c: niliari'

^ comunicat remis, marţi, .;-m\FAX Cartel Alfa ••3 f®fă intervenţia % 5 Concurenţei, indexările V;.,tJbilite în urmă cu o

^ tv°r avea un efect real

asupra nivelului de trai al populaţiei. .

Sindicaliştii sînt de părere că singura justificare a comercianţilor pentru majorarea preţurilor la produsele alimentare dc bază o constituie mărirea salariilor, deşi indexarea nu a fost încă acordate. “Din practica indexărilor salariate anterioare se ştie că produsele sc Vor mai scumpi încă o dată atunci

cînd salariaţilor li se vor mări efectiv veniturile”, se precizează în comunicat.

în plus, Cartel Alfa atrage atenţia Executivului că una din atribuţiile sale este şi “gestionarea momentelor de criză prin instituţiile' abilitate să controleze respectarea legilor care privesc protecţia populaţiei”, pe Ungă coordonarea reformei economice.

De astăzi, două noi societăţi la BVB

Începînd de astăzi, la Bursa de Valori Bucureşti, va începe tranzacţionarea acţiunilor altor două societăţi comerciale: M orărit Panificaţie SA Galaţi şi PECO Arad. Ambele societăţi intră în categoria a doua. înscrierea Ia Cotă a noilor societăţi a fost iniţiată şi realizată de SVM SITA Finance, respectiv SVM Broker. -

MORĂRIT PANIFICAŢIE SA (MPG) are un capital social de 15,331 miliarde lei, convertit în acţiuni cu valoare nominală de 1000 de lei (15.331.150 acţiuni). Structura acţionariatului este următoarea: FPS - 19,97 procente, PPM - 59,94 procente, PAS 20 procente şi alţii * 0,03 la sută. La dispoziţia societăţii comerciale sînt 0,06 procente din totalul acţiunilor.

PECO Arad deţine un capital de 7,284 miliarde lei şi 7.284.550 acţiuni, cu valoare nominală de 1000 de lei. FPS deţine pachetul majoritar de" acţiuni (50,88 procente), urmat de „cuponarii” din PPM - 48,95 Ia sută, restul de 0,18 procente aparţinînd altora.

Ratele anuale ale dobînzilor acordate de unele bănci comerciale, cu activitate

în judeţul Ciul, la depozitele în lei- persoane fizice - %

Banca lavedere 1 lună 3 luni 6 luni 9 luni 12 luni

BCR* 14 40 43 46 48 50BANCOREX 15 40 40 35 35 30BRD , 14 40 42 46 . 48 50BA* 1* 39 42 44 47 50Banc Post* 20 44 45 • 46 47 50Ion Ţiriac* 20 40 41 42 42BANKCOOP* 15 46 . 46 47 48 50Bucureşti 16 44- 49 •. . .

Transilvania 15 40 43 48 35 30Românească 15 50 55 57 47 47CEC 15 35 40 45 •' 50ALIANŢA 20 45 50 50 50 55Albina* 16 55 50 40 40 40B.I.R.* 16 48 49 50 : 51 52

- persoane juridice - %

Banca lavedere 1 lună 3 luni 6 luni 9 luni 12 luni

BCR 14 32 34 36 38 40BANCOREX 15 35 35 35 30 30BRD 14 32 34 36 38 40BA* 14 32 34 36 38 40Banc Post* 22 40 40 40 55Ion Ţiriac* 14 36 37 37 38BANKCOOP* 15 40 42- 44 .46 . 47Bucureţtl 16 42 47 ' - iTransilvania 15 . 30 31 . 28 25 20Românească 15 37 39 41 36 35CEC 15 • 35Albina 16 40 40 35 35 35B.I.R. 14 35 36 37 38 35

* La aceste bănci dobînda în lei se capitalizează rezultînd o dobîndă efectivă mai mare decît cea afişată.

ancile/sucursaleleţsâfnefcomunicerpînă^laior'aiî.io, ^?lrrale^elordol:îrizilorFaxSl9.73.04,119.28.28

C u r s u r i p e p ia ţ a v a lu t a r ă c o m u n ic a t e

d e B N R In d a t a d e 1 9 . 0 8 . 1 9 9 7

DENUMIREA VALUTEI CURSUL ÎN LEI

SIIILING AUSTRIA 577,00DOLAR AUSTRALIA 5489,00FRANC BELGIA 196,00

DOLAR CANADA 5366,00FRANC ELVEŢIA 4915,00

MARCA GERMANA 4057,00COROANA DANEMARCA 1065,00PE SETAS SPANIA 48,02

MARCA FINLANDEZĂ 1356,00FRANC FRANŢA 1204,00LIRA STERLINĂ 11980,00

'LIRĂ ITALIA 4,15YEN JAPONIA 63,03GULDEN OLANDA 3602,00COROANE NORVEGIA 975,00ESCUDOSPORTUGHEZ 39,98COROANE SUEDIA 925,00DOLAR SUA 744M »e c u ; - ■ ■ • 7981,00DST 10129,00

BNR face următoarele precizări în leeătură cu aceste cursuri:1. Cursurile incluse în această listă au la bază cotaţii ale societăţilor

bancare autorizate să efectueze operaţiuni pe piaţa valutară.2. Prezenta listă nu implică obligativitatea utilizării cursurilor în

tranzacţii efective de schimb valutar şi înregistrări contabile.

Cursuri I? casele de schimb valutar din Cluj-Napoca în data de 19.08.1997VALUTA CUMPĂRARE VÎNZARE

un dolar SUA 7290 7390o marcă germană 3940 4020

Page 14: Exerciţiul umilinţei Salariaţii de la TERMOROM PHAHMA ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71451/1/... · Ţara n:a fost admisă în NATO-şi nici i Uniunea Europeană. Cît

ADEVARULIde CImJ FEMEIA miercuri, 20 august 1997

PODI, iNTRE D im Şl KELLY FISCHiRManechinul american Kelly Fischcr

a afirmat câ milionarul Dodi al-Fayed, care i-a promis că o va lua în căsătorie, intenţiona în realitate să o păstreze ca amantă, în timp ce-şi afişa dragostea, “fără limite” pentru prinţesa Diana, Frumoasa “sedusă şi abandonată”, în vîrstă de 31' de ani, care îi cere lui Dodi un milion de dolari despăgubirii a declarat săptămînalujui britanic News of the World că “logodnicul” său dispărea în mod constant pentru a se întîlni cu Diana, în timp ce îşi petrecea vacanţa cu ea pe Marea Mediterană. Potrivit spuselor manechinului american, producătorul de cinema, în vîrstă de 41 de ani, trecea astfel dintr-un iaht în altul, la bordul vedetei sale, fără ca cele două femei să aibă habar de maşinaţiunile sale. The Sun a publicat sîmbătă fotografii înfăţişîn-

du-1 pe Dodi în timp ce o îmbrăţişa pe Kelly Fischer, pe iahtul familiei, înainte ca Diana să vină să guste şi ea plăcerile... mării, pe aceeaşi ambarcaţiune, în urmă cu o lună.

Deşi o frecventa pe Diana, Dodi al- Fayed a continuat să o asigure pe Kelly Fischer de dragostea sa şi şî-ar fi exprimat chiar dorinţa de a avea împreună un copil. în momentul în care legătura sa cu Diana a fost făcută publică, Dodi ar fi rugat-o pe frumoasa americană să nu-l oblige să aleagă între ele. “Am înţeles că nu dorea să-l părăsesc, şi nici el pe mine, chiar dacă era cu prinţesa de Walles. Adevărul este că voia să ne păstreze pe amîndouă”, a afirmat Kelly. După cum spune tot Fischer, Dodi era de acord să aibă “relaţii sexuale secrete” cu ea, în timp ce se afişa public cu Diana. Ea a

repetat presei că ă fost logodită cu Dodi şase luni, pînă în momentul cînd acesta a întîlnit-o pe prinţesă. Manechinul l-a dat în judecată pe Dodi pentru “ruperea contractului” privind viitoarea lor căsătorie. între timp, agentul starurilor de la Hollywood, Pat

. Kingsley, angajat de Dodi, a declarat că egipteanul “nu a fost logodit cu Fischer şi nici nu i-a promis să o ia de soţie”. La rîndul său, Sunday Times a afirmat că un impostor se dădea drept Dodi, pentru a seduce femei. El oferea roluri unor staruri de cinema şi, în numele milionarului, făcea datorii...

Kelly Fischer s-a despărţit de Dodi cu două săptămîni înainte de a-1 urmări în justiţie - a explicat la rîndul său fosta soţie a milionarului, Suzanne Gregard. Ea a adăugat că a întîlnit-o din întîmplare pe Kelly într-un restaurant din Los Angeles şi că aceasta i-ar fi mărturisit: “Am terminat cu el. M-am săturat. Dar am păstrat inelul, doar nu sînt proastă”.

OLE!Toreadoarea spaniolă Gristina Sanchez a fost

rănită în timpul unei coride pe arenele din Tafalla, în apropiere de Pampeluna (Navara, nordul Spaniei). Potrivit unor surse medicale ea a fost doborîtă şi călcată în picioare de un taur, m timpul unei reprezentaţii.

Cristina Sanchez, actualmente singura femeie deţinătoare a titlului de “matador de 10108”,

.ce-i conferă dreptul de a înfrunta animale mai mari'de patru ani, a suferit contuzii la umărul stîng, entorse şi rupturi ale ligamentelor şi omoplaţilor, precum şi o contuzie nazală. Ea a fost aruncată la pămînt în timp ce încerca să îndepărteze din arenă taurul ce-1 răstumase pe picador. Toreadoarea a fost transportată de urgenţă la spital, iar taurul agresor, apaiţinînd crescătoriei madrilene Concha Navarro, a fost' pînă la urmă ucis de matadorul Rafael Camino. Picadorul, Pedro Rolg Vilas, a fost şi el spitalizat, prezentînd o contuzie adîneă a toracelui.

STARURI CARE "SE TOPESC", ÎN FRIGIDER

Cîntăreţul britanic Rod Steward şi la fel de cunoscutul interpret american Jon Bon Jovi au fost puşi de urgenţă.,, la congelator, întrucît capetele lor, din ceară, au început să se topească din cauza căldurii din timpul concertului de pe Wembley, care a marcat 40 de ani de rock. “Starurile” congelate nu erau, bineînţeles, decît nişte copii în ceară ale statuetelor de la Muzeul Rock Circus din Londra. Ele au fost special împrumutate pentru a fi expuse la concertul la care erau prezente şi “originalele”, scrie AFP. Din cauza temperaturii ridicate, capetele de ceară ale lui “Jon Bon Jovi” şi “Rod Stewart” au început să se topească, ceea ce i-a obligat pe organizatorii concertului să le bage de urgenţa' la congelator. -

U N B E B E L U Ş , V IC T IM A A L I P S E I D E R E S P O N S A B IL IT A T E

\ O tînără de 18 ani a fost arestată, în Japonia, sub suspiciunea că ar fi cauzat moartea fiului său în vîrstă de numai 18 luni, pe care l-a lăsat nesupravegheat în locuinţă, pe o vreme caniculară, relatează: agenţia KYODO. Tînără era divorţată şi locuia, din luna iunie, singură cu copilul. Potrivit primelor investigaţii tînără şi-ar fl părăsit apartamentul, lăsînd

bebeluşul uesupravegheat mai multe ore, în timp ce afară temperatura era de peste 30 grade Celsius. Micuţul a fost găsit mort după 13 ore, de o prietenă a mamei sale, care avea o cheie de rezervă a apartamentului. Surse poliţieneşti afirmă că decesul bebeluşului a survenit din cauza deshidratării, deoarece acestuia nu i s-au mai administrat lichide în cele 13 ore cît a rămas singur.

Cercetătorii cubanezi pm; la punct un

nou tratament împotriva

. canceruluiO echipă de cerce%/'

cubanezi de la Facultatea Ş tiinţe Medicale j, Guantanamo (extremul vesfcj Cubei), au pus la punctam, tratament împotriva c. pornind de la otnvj scorpionului albastru, rezult aplicării sale la oameni fia] “promiţătoare”, a relatat în sa de duminică ziarul de tinerf Juventud Rebelde”, citate i agenţiile France Presse şiEFE - Noul tratament, mij Escozul, a fost testat pe mai®! de 2.000 de persoane "a rezultate promiţătoare’. *| putem să mergem pînă la i spune că vindecăm caro dar, în mod indiscutabil ajuns să-l controlăm şi, în iu cazuri, să distrugem celui maligne”,- au afirmat Pt Berwick şi Misael Bord Chibas, doi cercetători facultatea de medicină m ţionată. Cercetarea lor datezi 1 la începutul anilor '80.

VYi

Sora S A N D R A L Y O N S :

“IMPORTANT ESTE CEEA CE FACEM, NU VESMÎNTUL PE CARE ÎL PURTĂM”

s!-a>**4

Cu puţin timp în urmă, în B-dul Nicolae Titulescu nr. 117, sc. I, ap. 2, s-a deschis Cabinetul de consiliere prenatală “Providence în cadrul acestuia în fiecare marţi şijoi, între orele 17-19, femeilor lise oferă gratuit inform aţii despre exerciţiile fizice pentru gravide, pregătirea pentru travaliu, tehnicile de relaxare şi respiraţie, planificarea naturală a familiei şi multe altele.

Dacă intrarea într-un cabinet presupune oarecari emoţii, aici, la “Providence”, ele dispar imediat graţie naturaleţei şi, de ce nu, şarmului cu care clientele sînt întîmpinate de SoraSandra ori de tinerele cursante ale Şcolii Postliceale Sanitare care lucrează aici. Pentru mai multe detalii despre activitatea cabinetului, dar fără ane rezuma doar la aceste aspecte, am apelat la Sora Sandra, a cărei tinereţe şi frumuseţe spirituală răzbate din fiecare cuvînt şi din fiecare gest:

mie

w ii.P i n a i sec 4ia

asii

şea

*1- In cîteva‘cuvinte: cine

sînteţi Sora Sandra?- Sînt Sora Sandra Lyons din

Statele Unite. Lucrez de 20 de ani în obstctrică-ginecologie ca asistentă (de fapt, “nursă” - n.n.) am fost şi moaşă... Aşa am adus pe lume sau, mai corect, am asistat la naşterea a 500 de copii... Fac parte din Congregaţia Bcrnardinelor Franciscane. Nu mai ţin minte precis data intrării m ele,în Congregaţie, dar pot să vă spun câ viaţa mea de călugăriţă a început cu aproximativ 35 dc ani în urmă. în România am venit în ianuarici995, avînd mandatul de a preda cursuri dc nursing la Şcoala Postliccală Sanitară din Cluj-Napoca. Aici, la cabinet,' lucrcz ca voluntară; nu primcsc nici o sumă dc bani pentru scrviciilc mele, pc carc mi lc ofer în mod deliberat. Cabinetul a fost deschis cu fonduri pc carc le-am obţinut din Germania şi SUA. Nu cu am iniţiat proicctul, dar cu sînt lucrătorul, persoana carc se ocupă cfcctiv dc programul şi conţinutul cabinetului.

- înainte (Je a yorbi mai pe larg despre cabinct spuneţi-ne, ce anume v-a determinai să in­traţi într-un ordin călugăresc?

■ - Ceea cc m-a făcut sâ mă gîndcsc la intrarea mea într-un

ordin călugăresc a fost în primul rînd dorinţa de a face ceva bun, util pentru oameni. în şcoală am avut nişte modele adevărate de surori, călugăriţe care predau ' acolo, şi ele mi-au confirmat gîndul care se ţesea încetul cu încetul.. ... .

•Sîntem obişnuiţi, în România, ca atunci cînd ne gîndim la un călugăr să-l “vedem” automat în veşminte călugăreşti Dvs nu purtaţi rasă şi sînteţi, în aparenţa, un om ca oricare altuL De ce?

~- Cînd am intrat în Congregaţia B ernardinelor

. Franciscane şi noi purtam voalul şi nişte robe lungi care ne acopereau trupul. Pînă în 1988 toate surorile din Ordin am purtat aceste veşminte, dar apoi s-a convenit asupra ideii că sîntem oameni ai timpului nostru şi important este ccea cc facem, nu vcşmîntul pe care îl purtăm. Rasa călugărească este un semn, un simbol prin care noi,,in mod formal, arătăm oamenilor că sîntem persoane care slujcsc lui Dumnezeu. Dar noi dăm mărturie în faţa oamenilor despre prezenţa lui D um nezeu'm ai degrabă prin acţiunilc noastre decît prin felul în carc nc îmbrăcăm. în Statele Unite sînt foarte multe ordine călugăreşti carc au renunţat la rasă. Dc fapt, atunci cînd rasa călugărească a fost conccpută, femeile, în general, sc îmbrăcau cam aşa. Cu tim pul vestim entaţia a evoluat, dar rasa călugărească a rămas accpaşi. Noi înccrcăm să

ne armonizăm timpului nostru : şi, deci, vestimentaţiei actuale.J - Există totuşi, vreun semn

exterior după care Surorile Bernardine Franciscane se pot recunoaşte?

- Avem inelul şi crucifixul cu însemnele Ordinului.

- Cum vedeţi rolul dvs de .misionar în România?

- în ceea ce mă priveşte doresc să ajut femeia, oricare ar fi ea, să-şi dobîndească încrederea în sine. Iar pe cursanţii mei, pe care-i învăţ şi cu care colaborez, să-i conving să acorde o îngrijire deosebită- semenilor, să aibă încredere în profesia lor şi să poată acorda, la rîndul lor, încredere.

- Credeţi câ este posibilă cunoaşterea şi iubirea de Dumnezeu înainte de cunoaşterea de sine?

- Eu cred că tu însuţi trebuie. să fii un mijloc dc a ajunge să-l cunoşti pe Dumnezeu. Cunoscîndu-te pc tine, cunoşti dc fapt darurile, talentele cu care El tc-a hărăzit; şi cunoscîndu-le, ajungi să le foloseşti, slujindu-1 astfel pc Dumnezeu.

- Din iniţiativa cui a luat fiinţă Cabinetul de consiliere prenatală “Providence”?

- Sora Anita Grecne, din Ordinul Providenţa Divină, din SUA, şi care este şi ea acum în România, este cca carc a avut iniţiativa. Ea a fost accca carc a procurat şi fondurile ncccsare înfiinţării lui şi tot ca m-a rugat să lucrcz aici. Sora Anita este... adm inistratorul acestei

“întreprinderi” , iar eu sînt. persoana care lucrează efectiv pentru realizarea obiectivelor.

- Care sînt acestea?- Primul este de a învăţa, de a

ajuta femeile să-şi cunoască, să-şi înţeleagă corpul, şi să-l slujească aşa cum trebuie. Apoi, de a învăţa femeile însărcinate despre dezvoltarea sarcinii lună- de lună, de a le învăţa şi ajuta să iubească copilul care se va naşte, să ştie cît mai mult despre el şi despre nevoile lui. Un alt obiectiv este de a preveni abandonarea copilului la naştere, în cazul în care vom constata că pentru femeia însărcinată nutriţia este o problemă, vom încerca să acordăm ajutor şi pe linia asta. De asemeni vom învăţa femeile să-şi ducă sarcina în modul cel mai normal şi sănătos, pentru a evita cazurile de naştere prematură. Şi multe altclQ...

- Cine sînt cei care lucrează în acest cabinet?

- Eu sînt “persoana de bază”, apoi sînt două tinere de la Şcoala Postliccală Sanitară care lucrează cot la cot cu mine şi învaţă în acelaşi timp. Vom încerca însă să fotmăm o echipă în carc să includem şi un medie ginecolog, un psiholog şi un asistent social, plus noi, care facem munca educaţională.

- Cum vi s-au părut primele întîlniri cu clientele?

- Am convcrsat foarte dcschis. S-au comportat ca şi cum ne-ar cunoaşte.

- Aţi simţit vreo clipâ că ar 11 afectate de faptul că sînteţi

călugăriţă?- Nici nu şi-au dat. seama

deoarece, aşa cum spuneaţi, imaginea clişeu despre un călugăr este cea a unui om îmbrăcat'în rasă. Cînd mi-am început munca de moaşă, în 'SUA, şi eu purtam rasa călugărească, dar niciodată nu am remarcat vreo reţinere din partea cuiva în dialogul cu mine. Cît priveşte problemele sarcinii, femeile de aici nu se deosebesc cu nimic dc femeile din SUA.

- Ce anume vi s-a părut cel mai greu la venirea în România?

- Faptul că nu ştiam aproape nimic despre această ţâră; apoi, necunoscînd limba română, eram oarecum în imposibilitatea de a înţelege ce se'întîmplă în jur, de a comunica...

- Şi ce anume vi s-a părut deosebit, aparte?

- Cursantele mele de la Şcoala Postliceală Sanitară. în anii care au trecut de la primul curs m-a izbit schimbarea care s-a produs în ele, capacitatea lor de a-şi însuşi noi şi noi cunoştinţe, de a lua decizii pe cont propriu. Oamenii, în general, nu cunosc dccît o frîntură dintr-un domeniu de viaţă, pentru că nimeni nu le-a oferit o imagine de ansamblu. Or, pentru a înţelege lumea şi care este scopul nostru în lume ar trebui să avem o imagine de ansamblu asupra acesteia. ' Elevele mele şi-au format o. imagine de ansamblu asupra a ccea ce au de făcut în acest cabinct, astfel că ele nu vor

face niciodată nimic sub impulsul momentului s imediatului.; Informă, cunoaşterea înseamnă pute.— Francis Bacon...

: - Datorită faptului o oamenii nu au avut inform aţie, n-au avut nit puterea să-şi exercite în anumite domenii. Moi du-i, familiarizîndu-i cu (fo lucruri, îi ajuţi să înţeleagă cunoască şi astfel să devină e puternici. ; _

- Călugării din Evul erau renum iţi vastitatea cunoştinţelorkO timp învaţă un cilip modern?

- în ceea ce mă priveşti împlinesc 51 de ani, am învăţat După liceu am nS Universitatea, am obW( licenţă în programe educate® apoi am predat la Congregaţia mi-a cerut sita* în spitale. Am obţinut o’ J în . nursing, în timpul st lucrînd însă într-un spitil J obstetrică-ginecologie, und£ff fost; asistentă- şefă. Apoi obţinut masteratul în nu® Ceea ce pot să vă spun,o* răspund întrebării pe care pus-o, este că în ^ călugăriţele sînt 1 persoanele cele mai educate® ţară. ,

- De ce acordă ordu călugăreşti o importau?

• de mare cunoaşterii?- Deoarece lucrează cu “

mulţi oameni. Poate ţ1 început, dar cu timpul i? seama.cît de important împărtăşeşti cunoaşte^11 ^ ceilalţi oameni. :c

- Care este sfatul dvs p*1 toate acelea care se preg* să devină mame? .

- S ă consultc peri(w|Cj medie bun pentru a benefi ( o îngrijire prenatală mănînce bine, să înveţe a mult despre corpul lor, sarcină, despre copil1*1 Aflînd tot mai multe® miracolul vieţii ctfţ proicctcază şi sc dezvolta111 şi sc săvîrşcşte prin clc, vot? deveni mai aproape Dumnezeu.

Monica TRl

(t

kFiujriiîsai;Se,i\aKpiîlffilnaii|iest5ai

Page 15: Exerciţiul umilinţei Salariaţii de la TERMOROM PHAHMA ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71451/1/... · Ţara n:a fost admisă în NATO-şi nici i Uniunea Europeană. Cît

'tfjmiercuri, 20 august 1997 EVENIMENT ADEVARULcS<3 Claaj

S ic ţ t r a n s i t g lo r ia .* m u n d i m M

M o c ă n i ţ a 1ia 20 iunie 1912 mulţimea sc strîngea dc-a

Iuijwh/ celor 93 de kilometri dintre Turda şil .şhrudpentru a vedea Mocăniţa, cea care avea

sâ le uşureze viaţa. Dispărea astfel singura piedică în exploatarea bogăţiilor din Ţara Atolilor, iur caleaferată avea să fie pentru mult timp singurul drum al aurului sau al lemnului. Dezvoltarea exploatărilor miniere din zonă a făcut ca anii ’HO să fie anii de glorie ai Mocăniţei.. istâzi, toate sînt amintiri. . 1 mai rămas un tren cc pleacă dimineaţa şi se întoarce seara.

şoseaua şi calea ferată coabitează tot mai greu. Peisaj elveţian, ce mai!?... Dar nimic nu e monoton pe valea Arieşului, deşi cu toate acestea cea mai pitorească linie a ţării supravieţuieşte greu. în istoria ei de 85 de ani a cunoscut perioade m ult mai înfloritoare... .

Vagoane închise ce duceau la vale sacii

\ încărcaţi cu aur...

i.

> '!• , r>**-

/"■■■ \ f "■ i ' 5 |

i i ■ — H i

Gara Abrud

Mocăniţa... în zilele ei de început

Imediat ce Mocăniţa a înlocuit carul tras de boi, calea ferată a devenit exclusiv drumul pe care bogăţiile m unţilor plecau spre destinaţii necunoscute moţilor. Cei mai bătrîni povestesc acum despre trenuri cu

ha m a i p i t o r e a s c ă ie fe r a tă’sitra un fumător cc călătoreşte cu mila, distanţa de la Turda la Abrud nasoară cam în două pachete dei Pkcînd de la cîmpie, linia feratăi neîntrerupt pînă la Abrud, |aiîndu-se incredibil printre stînci, :,Tcctînd de nenumărate ori şoseaua 4ia Arieşului. Banchetele din lemn xfiaorară de... 18 km sînt aproape Inabile pentru turişti şi de aceea loria cu M ocăniţa e mult mai istă pe scările vagoanelor. Odată cu lisa pe valea Arieşului peisajul :|seazâ disconfortul trenului. Cu

kilometru valea se îngustează mult, orizontul e de multe ori M în faţa ochilor, iar apa, Traseul

vagoane închise ce duceau saci încărcaţi cu aur. Ultimul tren cu aur a circulat înaintea celui de-al doilea război mondial. Tot Mocăniţa a transportat, lemnul sau argintul, după cum o cereau interesele economice ale vremii. Anii ’80 au fost anii de glorie. Valea Arieşului era străbătută zilnic de trenuri ce veneau încărcate de la exploatările miniere. De asemenea, erau anii cînd Mocăniţa devenea trenul navetiştilor, garniturile circulînd la capacitatea maximă. Luase un asemenea avînt circulaţia pe linia îngustă încît CFR-ul fusese nevoit să introducă celebrul accelerat 321 pe relaţia Turda - Abrud. Era singurul accelerat ce atingea viteza maximă de..; 40 kilometri pe oră. Mocăniţa a circulat fără aproape nici o întrerupere timp de 85 de ani. Doar inundaţiile din ’75 şi cele din ’96 au dereglat pentru cîteva luni circulaţia Mocăniţei. Acum, o realitate tristă ameninţă Mocăniţa.

2 ,8 miliarde pierderiBilanţul pe ’96 indică faptul că doar

în anul scurs Mocăniţa a provocat SNCFR-ului pierderi de 2,8 miliarde. S-a pus la un moment dat chiar problema întreruperii circulaţiei, dar în

şedinţa din 30 mai ’97 conducerea SNCFR a hotărît că Mocăniţa va circula în continuare şi se :va încerca" rentabilizarea liniei în plan turistic. Cei de la Turda au reuşit să construiască în scurt timp un tren special, cu scaune rotative, vagoane descoperite, vagon restaurant, dar, fatalitate, noua garnitură nu a parcurs încă nici un kilometru din cauza lipsei avizului sanitar pentru vagonul restaurant. Nici doritorii de a închiria un astfel de tren nu s-au prea înghesu it aşa încît el rămîne în continuare pe linie moartă.

D eci, singura speranţă de supravieţuire se leagă acum de turism.E aproape imposibil însă să atragi turişti, din moment ce nici cei care ar trebui să ofere informaţiile cele mai complete sînt înafară cu subiectul. Biroul “Informaţii CFR” din Cluj habar nu arecă Mocăniţa circulă, iar cei care întreabă despre acest tren sînt consideraţi... nebuni.

încărcată de istorie,.dar goală de... călători, Mocăniţa aşteaptă o minune. Chiar şi moţii de pe valea Arieşului, pe care i-a slujit atîţia zeci de ani, şi-au întors faţa de la ea, preferind mult mai rapidul transport cu autobuzul.

M iha i H O S S U

% 3 6 de

:rd'‘

4

MzW nviif • CilA* ■& i«iwj des?':arc!

bnoasa Lady Diana, fosta soţie palului moştenitor al Angliei, ■Jtles,. mamă (fericită) a doi Nşori (dintre care Wiliatn, cci mai pe, are 15 ani), a împlinit 36 de

Mai strălucitoare ca oricînd, atît Scit şi psihic, Lady Diana se

â de opere de binefacere. Mulţi |3ittioi am văzut-o pe micul ecran, 'luiia şi în unele ţări africane, '•te bolnavi cu cele mai grave

printre miile de refugiaţi c strămutaţi din cauza conflictelor #6 din zonele lo r . .

americană şi internaţională ;®Mat favorabil, întîlnirea de la. ^ York a prinţesei Diana cu

conducătoare a O rdinului. ‘«Miţelor din Calcutta, Mama

Televiziunea americană le-a '-«nit ca fiind “ccle două regine Anelor umanitare”. După cum •Moaşte, recent a avut loc la New ■organizată de celcbra Casă de

“Sotheby’s”, vînzarea la piaunei'mari părţi din rochiile ’^ le purtase Lady Di... Unele *1 scris că ar fi vîndut 300 din

sale, obţinînd peste 3 l^ e dolari. Din această sumă, ’% n a fost înmînat imediat' ^Tereza, pentru a fi distribuiţi *tor. La primirea banilor, Mama ^ a afirmat că: “Diana îşi poartă l^adc regină în suflet Dragostea i oameni ne va ajuta să facem ■; bine celor săraci”.^cnind la aniversarea prinţesei

« şi-a organizat sărbătorirea muzeu “Tatc Galleiy”,

t.!,5 rochic neagrăA peste carc şi-a pus colierul ,,aragdc şi diamante al reginei '' f® care l-a păsttat şi după

divorţul de prinţul Charles. A u aplaudat-o peste 500 de invitaţi, găsind-o frum oasă, elegantă şi hotărîtă în acţiunile ei. Masa invitaţilor a fost şi ea deosebită: supă de roşii, peşte şi căpşuni cu smîntînă. Pentru acest meniu sec, invitaţii au plătit cîte 500 dolari de căciulă. Sigur, a urmărit ca şi cu ocazia aniversării sale, prinţesa Diana să mai strîngă n işte bani pentru opera ei de binefacere.

in cuvîntul ei, prinţesa a afirmat că: “nimic nu mă fericeşte mai tare decît să-i ajut pe oam enii deznădăjduiţi”. Dar gazetarii care erau de faţă, răutăcioşi ca toţi gazetarii din lume, au venit cu ideea că Lady Di... este fericită mai ales din altă pricină. Anume că ar fi vorba de o nouă poveste dc dragoste, transformată de ea într-un frumos poem, ascuns de ochii lumii în sufletul ei. Dar cum ochii sînt oglinda sufletului, poemul ei dc dragoste i se citcşte în ochi, făcîndu-i mai strălucitori. Strălucirea din ochii ci, constituie măsura fericirii pc carc i-o dă marea ci dragoste.

Traian C O R N EA N U

Se sp în zu ră tineriiîn seara zilei dc 18 august, o familie din Izvoru Crişului a dcscopcrit cadavrul fiului

tor (20 de ani) spînzurat în podul şurii. Cu o scară înainte, băiatul consumasc ceva băuturi spirtoase, avusese diverse altercaţii cu te miri cine. Apoi, fără nici un preaviz, dispăruse.

Tot mai mulţi tineri îşi pun capăt vieţii, din diverse motive. Numai în judeţul nostru, în ultimele trei luni au fost 8 asemenea cazuri. Psihologii contactaţi au părerile împărţite. Dacă unii incriminează lipsa perspectivelor tinerilor, alţii consideră că vina o poartă părinţii, prin lipsa lor de timp pentru a menţine legături psihice strînse cu copiii tor sau prin lipsa abilităţii de a-şi apropia şi cunoaşte copiii, spre a-i putea ajuta. Postrevoluţionar, odată cu acutizarea problemelor sociale, o serie de societăţi non-profit au fost înfiinţate, pentru a ajuta persoanele cu probleme emoţionale. “Linii telefonice fierbinţi”, Alianţa antisuicid, alte societăţi specializate care acordă ajutor gratuit. Şi totuşi... mulţi oameni (în special cei din mediul rural) nu cunosc activitatea acestor firme, nu reuşesc să. primească un sprijin dc nicăieri şi..', sc sinucid.

Lasaţi-vă cheile su b p ragu l uşiilC.M. arc 12 ani. Este, de felul hii, din Gherla, de pc strada Pescarilor. In dimineaţa

zilei dc 18 august a ieşit... la pescuit. Ştia, pc o stradă învecinată, o doamnă care avea obiceiul de a-şi lăsa cheia sub pragul uşii. Vacanţă' copiii ies la joacă de. dimineaţa pînă seara, în timp ce adulţii sînt la serviciu. A fost floare, la ureche să ia cheia, să intre în apartamentul femeii, să “pescuiască” 3 inele de aur şi un ceas, să iasă şi să închidă apartamentul la loc, punînd cheia înapoi în locul în care o găsise. E adevărat, a fost depistat, dar are doar 12 ani, deci nu răspunde penal. Poate doamna în cauză, şi alţii ca ca, vor învăţa că chcile se ţin în poşetă, nu sub pragul uşii şi nici în alte locuri

■ accesibile oricui.

Ţîlhari şi tîlh ă rit cu leg eau ciuperciîn Săcuicu este o zonă împădurită, frumoasă. Duminică, R.C. (22 de ani), profitînd

de timpul frumos, s-a gindit să facă o ieşire în natură. Zis şi făcut. Ajuns în pădiye, mirajul ciupercilor ce-şi scoteau capetele apetisante dintre frunze s-a dovedit irezistibil. Una ici, alta colea, pînă cînd, patru haidamaci fioroşi (rromi, după culoare) 1-âu înconjurat, amcninţîndu-I cu şişurile. “Dă-ne tot ce ai, că de nu” ., i-a spus unul, rînjindu-şi fioros colţul de aur. Omul, supus, ce să facă? Şi-a dat jos ceasul, lanţul de aur de la gît, ghiulul, ce amarul lui mai avea prin buzunare. Tîlhării - necunoscuţi - au plecat, lăsîn- du-i plasa cu ciuperci şi batista. Aşa, ca să aibă ce ronţăi la necaz şi cu ce-şi ştergeochii înlăcrimaţi.

(D .C .)

C o p ii în traficMoldovan Cosmin are 5 ani. Este

un copil vesel, zglobiu, ca orice alt copil de vîrstă lui. De regulă, se joacă în jurul casei, în Turda, pe strada Margaretelor. în 16 august, însă, se juca pe cealaltă parte a drumului. Dorind să traverseze, a zbughit-o în fugă, din spatele unei m aşini parcate, făra să se mai asigure. Neatenţia l-a costat cam scump. O Dacie, condusă de Bota Viorel l-a prins din plin. Copilul a ajuns la Chirurgie infantilă, lovit destul de grav la cap.

A murit, încercînd să-şi salveze avutul

în dimineaţa zilei de 17 august, la ora 5,00, un bărbat necunoscut încă, pe Calea Baciului, lăsase pe carosabil un cărucior de zarzavaturi. Observînd un Volvo care se apropia vertiginos, a dat să-şi recupereze căruciorul. Prea , tîrziu, însă. Căruciorul a fost salvat, însă omul a fost lovit mortal de prea-tînărul şofer (A.I., 19 ani).

D.C.

iPpliţiâvferoviarăPe baza declaraţiilor unor victime, Poliţia 1 .I\ Cluj a întocmit

"portretul robot” al fularului dm imagine, Jat în urmarne generala pc ţara, pentru comiterea 111.11 multor furtun pe trenuri.

* ţ Semnalmente' brunet, aproximativ 30 am, solul, musculos, h lipsesc dinţii dm laţa Cine poate da id.Uii despre infractor este rugat să sune la Inspectoratul Politici Transporturi Cluj, telefon: 13.49 76.

Page 16: Exerciţiul umilinţei Salariaţii de la TERMOROM PHAHMA ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71451/1/... · Ţara n:a fost admisă în NATO-şi nici i Uniunea Europeană. Cît

ADEVARULs n e i v t i u j

CENTRUL REGIONAL CE PROGNOZA . | . i i ySI METEOROLOGIE AERONAUTICĂ BNCLUJ-NAPOCA

s SJA *■ • Dejv^,

bh n # ihtei

V • Vlădcaw • Clul-H ’ ✓•Tarnl|a ' ■ , -

r *Bell? nU-v'<„ f «Biliarai •TUrtla 7 MS

AB y ' ^ 7

ULTIMA ORĂ miercuri, 20 august 1997 (jg

Harta privind starea probabilă a vremii în judeţul Cluj, valabilă pentru 20.07.1997, în jurul orei 15.

tuli.

S a l a r i a ţ i i d e la T E R M O R O M

n u v o r m a i r ă s p u n d e d e a c t e l e l o r

£mmmm

Foto: E. OLARIUurmare din pagina 1

acţiune. Mai precis, ne-a fost imposibil să scoatem ceva nou din gura domniei sale

. datorită faptului că, la rîndul său, încerca să scoată bani din bancă pentru salariile neplătite de două luni. Pînă acum - nimic nou.. Singura schimbare în ceea ce priveşte situaţia din TERMOROM se referă la... starea de spirit a salariaţilor şi la tehnica la care, mai nou, apelează pentru a forţa mîna „oficialilor”. Dacă luni bucureştenii erau ameninţaţi cu sechestrul, ieri salariaţii îşi manifestau mai subtil intenţiile. Mai puţin gălăgioşi şi, potrivit declaraţiilor unora dintre ei, mai răbdători,

angajaţii (încă!) ai societăţii. TERMOROM se mulţumeau să aştepte să vadă ce le va aduce ziua de astăzi. Asta datorită faptului că promisiunea FPS-iştilor veniţi tocmai din Capitală avea un tennen de concretizare destul de... poetic, adică vag: „mîine- poimîine”. Salariaţii au ajuns la concluzia că, oricum, o zi în plus sau în minus nu le va aduce înapoi locurile de muncă şi sînt dispuşi să mai aştepte o singură zi să-şi primească banii. Dacă acest lucru nu se va întîmplă nici astăzi, salariaţii aflaţi, ieri, în curtea întreprinderii nu vor mai răspunde de actele lor. Şi această avertizare a fost lansată cu seninătate de ei.

P în ă în a n u l 2 0 0 0 , p e n tru d ru m u r ile ju d e ţe n e c lu je n e s în t n e c e s a re4 4 0 DE M ILIARDE DE LEI

Regia Autonomă Drumuri fondul special de drumuri (taxa Judeţene Cluj şi-a propus Băsescu) de Ia M inisterul pentru anul acesta să Transporturilor, finalizeze două investiţii mari, -, Tot din taxa Băsescu au fost începute în urmă cu doi ani . „repartizaţi” bani pentru drumul de zile: drumul de la Gura turistic Tamiţa-Beliş. Au fost R îşti pînă la Răcătău şi finalizaţi 15 kilometri de drum drumul turistic Tamiţa-Beliş. betonat, rămînînd în lucru încă Primul drum (Gura Rîşti- 34 de kilometri. Dacă se ţine

cont că pentru betonarea unuiRăcătău) a fost început ca urmare a inundaţiilor din penultima iarnă. La acea oră lucrarea era estimată la 17 miliarde de lei, dar în urma reevaluării făcute la data de 1 ianuarie 1997, acestea se ridică la 24 de miliarde de lei. Dl Liviu Bota, directorul acestei regii a precizat ca pînă acum au primit 2,6 miliarde de lei de la bugetul centralizat de stat şi le mai sînt promise încă 2 miliarde de lei din

kilometru de drum de munte se cheltuie un miliard de lei, regia mai are nevoie de încă 34 de miliarde. Deja s-au primit de la buget 1,3 miliarde, iar de la fondul de stat 600 de milioane. Constructorii au lucrat în avans, avînd de recuperat cîteva miliarde de Iei neîncasate. Lucrările au ajuns la plaja doi de la Tamiţa. Porţiunea cea mai grea este la Mărişel (de la hidrocentrale pînă la Crucea

Iancului), unde drumul este în pantă şi trebuie consolidate malurile. Diurnul care. va fi realizat va avea o durată de serviciu de 30 de ani.

în jude ţ sînt 2.109 kilom etri de drum uri comunale şi judeţene, dintre care asfaltaţi sînt 637 km, pietruiţi 1.037 km, iar restul de 435 sînt drum uri de pămînt. Pentru anul M curs, drum arii şi-au propus să asfalteze 10 km de drum pietruit, pe 20 de kilometri asfaltaţi să fie turnat covorul asfaltic, iar 30 de km de drum de pămînt să fie pietruiţi. Pînă în anul 2000, regia preconizează ca cifra investiţiilor să se ridice Ia 440 de miliarde de lei.

G .M .

• ]'s -n . vsJU,Peii3© !S©jiiiiBf i

- - ; ■; .-ii ■ prefeuf - - trenurilor-. €H" m inei3! la. ■ Bucureşti

aPetre Roman a declarat, marţi, pe Ion Hiescu, preşedintele de

în faţa instanţei Curţii de Apel atunci al ţării, şi, împreună, auBucureşti, că a aprobat venirea luat hotărîrea ca, îri aproximativtrenurilor cu mineri la Bucureşti, două-trei zile, să se deplaseze laîn toamna lui 1991. Petroşani. Oferta a fost

Roman a arătat că a luat com unicată, în aceeaşi zi,această hotărîre după ce liderilor minerilor. Iniţial, aceştia

IN V IT A T IE■ * ' ’Conduccrea Naţională a Ligii şi Fundaţiei "Mareşal Ion

Antonescu”, împreună cu Asociaţia Pro Basarabia-Bucovina, Partidul România Mare - Filiala Cluj, Partidul Protecţiei Sociale din România - Filiala Cluj, Partidul Socialist al Muncii - Filiala Cluj, organizează Simpozionul Naţional, 23 august 1944 - moment crucial în Istoria României” . Simpozionul va avea loc joi, 21 august a.c., ora 14,00, în Sala de Şedinţe din clădirea veche a Primăriei municipiului Cluj-Napoca, Piaţa Unirii nr. 1.

Vor susţine comunicări: prof. univ. dr. Gheorghe Buzatu, pr. prof. univ. dr. Ioan Bota, dr. Ioan Chiper, dr. Gheorghe Bodea, l t col. prof. univ. dr. Constantin Hlihor, col. (r) ing. cc. Nicolae Grosu, prof. univ. dr. Raoul Şorban, dr. Petre Codrca, Vasile Lcchinţan - publicist, prof. lonuţ Ţcne - poet

Sînt invitaţi acad. Nicolae Dabija din Rcpublica Moldova, scriitorul Mihai Cimpoi - preşedintele Uniunii Scriitorilor din Rcpublica Moldova, scriitorul Grigore Vicru.

ministrul Transporturilor de atunci, Traian Băsescu, I-a

; înştiinţat că atît mecanicii de tren cît şi alţi angajaţi ai SNCFR erau ameninţaţi cu cuţite şi exista pericolul să fie maltrataţi sau chiar ucişi. -

Fostul prim-ministru a făcut menţiunea că hotărîrea a fost luată în m om entul în care trenurile pline cu m ineri ajunseseră deja în Gara Craiova.

Petre Rom an a spus judecătorilor că a fost surprins cînd, la 23 septembrie 1991, i-a fost adus la cunoştinţă faptul Guvernului, că minerii şi-au părăsit locurile inform aţii de muncă şi se îndreaptă spre Petroşani. Cu numai trei zile înainte, revendicările lor fuseseră negociate cu Guvernul şi se ajunsese la o cale de compromis.El a arătat că, la aflarea veştii- confonn căreia minerii vroiau să vină spre Bucureşti, l-a contactat

ce Ion Iliescu i-a spus că aceasta ar fi cea mai bună variantă.

Petre Rorrian a adăugat că în seara de 25 septembrie 1991, la Palatul Cotroceni, a propus ca G uvernul să-şi depună mandatul, noul guvern urmînd

au acceptat-o, dar apoi au revenit să fie constituit prin negocieri şi âu hotărit să vină în Capitală. între el şi Ion Iliescu. Martorul

Referitor la intervalul scurs de la plecarea m inerilor din Petroşani şi sosirea lor la Bucureşti şi evenimentele petrecute cu acest prilej, Petre Roman a declarat că, în Gara Videle, printr-o legătură radio- telefonică, Ion Iliescu a solicitat să vorbească cu Miron Cozma, dar acesta a refuzat.

După ce ortacii şi liderii lor au ajuns în Bucureşti şi, la scurt timp, au atacat clădirea

Roman a solicitat referitoare : la

incidente, de la directorul SPP de atunci, Dumitru Iliescu. Acesta i-a relatat că situaţia este critică, şi că ar trebui să părăsească grabnic Palatul Victoria. Roman a mai declarat magistraţilor că a luat hotărîrea de a se retrage din clădire după

â arătat că, la 26 septembrie, atît preşedintele Senatului, Alexandru Bîrlădeanu, cît şi preşedintele ţării, Ion Iliescu, au anunţat “demisia” Guvernului.

Referitor la pierderile suferite de România în urma mineriadei din 1991, Roman a declarat că, într-un raport prezentat Guvernului la 2 octombrie 1991, se arăta că acestea s-ar situa în jurul valorii de 7 miliarde de dolari.

Miron Cozma este judecat de Curtea de Apel Bucureşti pentru subminarea puterii de stat, nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor şi pentru infracţiuni la Legea privind siguranţa pe calea ferată. Toate aceste fapte au fost săvîrşite în tim pul mineriadei din 24-28 septembrie 1991.

B o ro s i i aşteaptă

p e c o n s il ie r ii local

p e n t r u a încerca

s ă - l dem ită

p e G h eo rg h e f e

Liderul clujean al U.D.M1 Boros Janos, aşteaptă ir rea consilierilor locali din co» diu pentru a depune plmgaj împotriva primarului Ghecş Funar. într-o declaraţie a veche, Boros a afirmai dp în septembrie, Funarvafida Pentru a-şi respecta afinuâ preşedintelui filialei clujai U.D.M.R. i-au rămas 12zi

Conform legislaţiei ,pik poate fi suspendat de cfe| prefect numai dacă primaii qauză este găsit vinovat instantă într-un caz penal : . ’ (Ai

POTCD c î ş t ip ;

un c o n s ilie r la t t l

Tâi*M M I* \l \k ♦ « I5{ 16

MA

îtlevi mo ta] M icoi 'Ap şlo mo 0 iam Noi

si fini

«4

l_afln

Recent, numărul consife PNŢCD din oraşul Gte’l^ c crescut cu încă unul. -Appi

-candidat independent jaf funcţia de primar la locale, ec. Ioan Şteiu, dimt economic al Spitalului orfcj din localitate a trecut înrinfcf membrilor PNŢCD.

Ioan Şteiu este un bună capacitate organiză care; a dovedit spiril; in iţiativă şi calităţi def; conducător. Aflîndu-se fa ifcj consilierilor PNŢCD,

’ dovedi şi mai pttf experienţa lui organiza»'

'Avînd 4 consilieri in CoS local, filiala Gherla a Pl1 domină structura admini* locale.

s z l

Hei reniii a descoperii oi. prlilr-® .sî®pli analiza de sîsiie poate II ' depistat precoce cancerul

■ Cancerul gastric poate fi depistat printi-o simplă analiză de sînge. Prof. dr. Ioan Puşcaş, directorul Centrului de Cercetări şi Asistenţă Medicală din Şimle- ul Silvaniei, este descoperitorul celei mai simple şi rapide meto­de de depistare precoce a cance­rului gastric. El a declarat, ieri, într-o conferinţă de prcsă, că, din studiile întreprinse în ultimii trei ani, a constatat că prin recoltarea a trei mililitri de sînge de la un

pacient, prin centrifugare, se obţine un ser care, în prezenţa unei enzime, respectiv anhidrază carbonică, se activează dacă persoana suferă de cancer. Fenomenul nu se înregistrează la persoanele sănătoase.

Avantajul acestei metode propuse, în premieră mondială, spre analiză dc către profesorul Puşcaş specialiştilor participanţi la Congresul de gastroenterologie organizat în

luna mai, la Washington, este că aceasta poate fi aplicată în masă pentru depistarea timpurie a cancerului, înainte ca boala să se instaleze.

Prof. Puşcaş apreciază că rezultatele obţinute pînă acum îl îndreptăţesc să creadă că această metodă ar putea fi

utilizată şi pentru depistare* forme de cancer, nu nu** celui gastric. Peste o $ persoane au fost investi?. Şim leul Silvaniei f depistarea cancerului p

- Dintre acestea, în trei sj cazuri a fost corn1' diagnosticul de canccr ,

m m m m m m m hZiarul nostru foloseşte

agenţiilor de presăserviciile informative* Rompres şi Mediafax^

icoi■3] 3mHfic'&Ifriciicânţi

>fiiaîiin

<ftie'iie

§

Iu

’Vilo■ti

N'ii

'■4\

%Autorizata prin S.C. nr. 1 2 8 /1 9 9 1 , judecătoria ICIuj-Napoca, înm atriculată la Oficiul Registrului ICqmerţului judeţului Cluj, sub nr. J / 1 2 /3 0 8 din 1 2 S 0 3 .1991 cod fiscal 2 0 4 4 6 3

ILIE CÂLIAN (rcdactor şef);VALER CHIOREANU (rcdactor şef adjunct);

MARIA SÂNGEORZAN (rcdactor şef adjunct). T e l. 19.16.81; fax: 19.28.28

Secretar de redacţie de serviciu: Horea PETRUŞ T e l/fa x : 19.74.18

REDACŢIA: Cluj-Napoca, s t r . Napoca 16Telefoane: Publicitate: lel-fax: 197.304; Contabilitate: 197.307; Politic, Social

Cultural: 197.490 şi 197.507; Sport: 192.127; Difuzare, Mica publicitate: 194.9» Subredacţia Turda: tel/fax: 31.43.23; Subredacţia Dej: tel/fax: 21.60.75 .

GaramoiF— Tipografie t s * .

T IP A R U L E X E C U T A T L A3400 Cluj-Napoca, Str. Fabricii nr.93-105

tel: 15.42.64;__tel/fax: 41.40.54


demo.imageright.rodemo.imageright.ro/lazarescu/user_files/197/serban_ionescu.pdf · au fåcut necesarä internarea deficientului mintal. Pentru o cît mai precisä evaluare a datelor,

demo.imageright.rodemo.imageright.ro/lazarescu/user_files/197/serban_ionescu.pdf · au fåcut necesarä internarea deficientului mintal. Pentru o cît mai precisä evaluare a datelor,

PREFAŢĂ - licart2010.files.wordpress.com · note fundamentale se deosebeşte el de alte curente, clasicismul, roman tismul sau parnasianismul ? O formulă didactică, unanim admisă,

PREFAŢĂ - licart2010.files.wordpress.com · note fundamentale se deosebeşte el de alte curente, clasicismul, roman tismul sau parnasianismul ? O formulă didactică, unanim admisă,

CAIET DE SARCINI - onvpv.ro · producţia potenţială depăşeşte limitele maxime admise prin prezentul caiet de sarcini pentru vinurile cu IG. - irigarea, admisă numai în anii

CAIET DE SARCINI - onvpv.ro · producţia potenţială depăşeşte limitele maxime admise prin prezentul caiet de sarcini pentru vinurile cu IG. - irigarea, admisă numai în anii

REGULAMENTUL INTERN AL PRIMĂRIEI ORAŞULUI LUDUŞ · respectarea eticii profesionale. (2) Salariaţii trebuie să se conformeze dispoziţiilor legale privind restrângerea exerciţiului

REGULAMENTUL INTERN AL PRIMĂRIEI ORAŞULUI LUDUŞ · respectarea eticii profesionale. (2) Salariaţii trebuie să se conformeze dispoziţiilor legale privind restrângerea exerciţiului

Piano Vertical - Eradiatoare.roVertical.pdffiletarea extremităţii colectorului 1/2” G dx presiunea maximă admisă de 4 bar temperatura maximă admisă de 95˯뾽C ï뾽 Standard

Piano Vertical - Eradiatoare.roVertical.pdffiletarea extremităţii colectorului 1/2” G dx presiunea maximă admisă de 4 bar temperatura maximă admisă de 95˯뾽C ï뾽 Standard

INTRODUCERE · Web viewsubstanţe chimice care devin toxice când depăşesc doza maximă admisă (ex. Intoxicatiile cu medicamente) biologice = toxine produse de organisme vii (ex.

INTRODUCERE · Web viewsubstanţe chimice care devin toxice când depăşesc doza maximă admisă (ex. Intoxicatiile cu medicamente) biologice = toxine produse de organisme vii (ex.

Contabilitatea decontărilor cu salariaţii, asigurările sociale şi protecţia socială (pe exemplul S.C. Niciman S.A. Iaşi)

Contabilitatea decontărilor cu salariaţii, asigurările sociale şi protecţia socială (pe exemplul S.C. Niciman S.A. Iaşi)

Certifications Plus TEHNICA RADIATOR DE... · filetarea extremităţii colectorului superior şi inferior 1/2” G dx presiunea maximă de lucru admisă 4 bar temperatura maximă

Certifications Plus TEHNICA RADIATOR DE... · filetarea extremităţii colectorului superior şi inferior 1/2” G dx presiunea maximă de lucru admisă 4 bar temperatura maximă

Like - Ecalorifere.ro · 2018-04-04 · filetarea extremităţii colectorului și racordări centrale (50 mm), primul tub inferior 1/2” Gaz dreapta presiunea maximă admisă de

Like - Ecalorifere.ro · 2018-04-04 · filetarea extremităţii colectorului și racordări centrale (50 mm), primul tub inferior 1/2” Gaz dreapta presiunea maximă admisă de

Manualul operatorului Bobina pentru genunchi 18ch …Greutatea - până la 180 kg (consultați manualul de utilizare a sistemului RMN, iar dacă greutatea maxim admisă pentru sistemul

Manualul operatorului Bobina pentru genunchi 18ch …Greutatea - până la 180 kg (consultați manualul de utilizare a sistemului RMN, iar dacă greutatea maxim admisă pentru sistemul

ALPO 7 UNI EN 1004 - stp-scale.ro · Schela are stabilitate maximă în oricare configuraţie nu necesită folosirea sculelor; ... Dimensiuni bază (incluse roţile) sarcina admisă

ALPO 7 UNI EN 1004 - stp-scale.ro · Schela are stabilitate maximă în oricare configuraţie nu necesită folosirea sculelor; ... Dimensiuni bază (incluse roţile) sarcina admisă

III - Primăria Municipiului Chişinău · Web viewUrmare a optimizării reţelei instituţiilor de învăţămînt preşcolar, cît si creşterii ofertei pentru înmatricularea copiilor

III - Primăria Municipiului Chişinău · Web viewUrmare a optimizării reţelei instituţiilor de învăţămînt preşcolar, cît si creşterii ofertei pentru înmatricularea copiilor

“ATÎT CÎT SÎNT ÎN LUME, LUMINA A LUMII SÎNT” (IOAN 9, 5) … · 2014-04-13 · Lumina Lumina din~ “ATÎT CÎT SÎNT ÎN LUME, LUMINA A LUMII SÎNT...” (IOAN 9, 5) Publicaţie

“ATÎT CÎT SÎNT ÎN LUME, LUMINA A LUMII SÎNT” (IOAN 9, 5) … · 2014-04-13 · Lumina Lumina din~ “ATÎT CÎT SÎNT ÎN LUME, LUMINA A LUMII SÎNT...” (IOAN 9, 5) Publicaţie

CURRICULUM VITAE - biofizica.umfcd.ro · 16.01.1996, absolventă a Liceului Internaţional de Informatică, Bucureşti, admisă în 2014 ca olimpic la Facultatea de Medicină, UMF

CURRICULUM VITAE - biofizica.umfcd.ro · 16.01.1996, absolventă a Liceului Internaţional de Informatică, Bucureşti, admisă în 2014 ca olimpic la Facultatea de Medicină, UMF

Cît de Socialiste Sunt Actualele State Socialiste1

Cît de Socialiste Sunt Actualele State Socialiste1

REGULAMENT DE ORDINE INTERIOARĂ CLUBUL SPORTIV …csmiasi.ro/wp-content/uploads/2016/09/Regulament-de-ordine-interioara... · (2) Dacă salariaţii C.S.M.IASI sunt delegaţi la alte

REGULAMENT DE ORDINE INTERIOARĂ CLUBUL SPORTIV …csmiasi.ro/wp-content/uploads/2016/09/Regulament-de-ordine-interioara... · (2) Dacă salariaţii C.S.M.IASI sunt delegaţi la alte

portal.just.roportal.just.ro/46/Documents/CA Piteşti Decizii relevante... · Web viewIlie şi nerespectarea SSM (lipsă echipament protecţie şi de lucru). Salariaţii care au formulat

portal.just.roportal.just.ro/46/Documents/CA Piteşti Decizii relevante... · Web viewIlie şi nerespectarea SSM (lipsă echipament protecţie şi de lucru). Salariaţii care au formulat

decizie 3871 a - cnsc.ro · PDF file3 Contestatorul menţionează că împotriva acestui rezultat a depus contestaţie, admisă, în parte, prin decizia Consiliul nr. ... din ... prin

decizie 3871 a - cnsc.ro · PDF file3 Contestatorul menţionează că împotriva acestui rezultat a depus contestaţie, admisă, în parte, prin decizia Consiliul nr. ... din ... prin

Subinterogarielevi.infodorohoi.com/12A/Baze de date/curs-2-sql.pdfSubinterogari Sunteţi patronul unei firme. În ultima perioadă unul dintre salariaţii firmei, pe nume Ionescu,

Subinterogarielevi.infodorohoi.com/12A/Baze de date/curs-2-sql.pdfSubinterogari Sunteţi patronul unei firme. În ultima perioadă unul dintre salariaţii firmei, pe nume Ionescu,

METODOLOGIA · direcţie de cercetare, precizată în oferta publică, în interiorul căreia persoana declarată admisă trebuie să-şi dezvolte teza de doctorat, pe baza unui Proiect

METODOLOGIA · direcţie de cercetare, precizată în oferta publică, în interiorul căreia persoana declarată admisă trebuie să-şi dezvolte teza de doctorat, pe baza unui Proiect