EXECUTIUNEDE

PRINTUE G. BIBESCUMENIIIRB AL 1NSTITUTULUI FRANCIEI,

BUCURESCIINSTITUTUL OE ARTE GRAFICE CAROL GOBL

Fertile.. al Curtli Regale16, STRADA DOAMNEI,

1899

,

i

": _St _

18 .

n:th

7,1

,

I

h

.'11;

j!-

0

0 EXECUT1UNE

DE ACE LAW AUTOR.

BELFORT, REIMS, SEDAN (Campania din 18701871) Paris 1872.

ISTORIA UNEI FRUNTARII. Romania pe margineadrépta a Dunarei, Paris si Bucuresci 1883.

RETRAGEREA CELOR pECE ivni LA MEXIC. Pa-ris 1887. Prennata de Academia francesà.

POLITICA, RELIGIUNE SI DUEL. Paris Bucurescl,1888.

INAINIE, IN TIMPUL SI DUPA. Despre ExpositiaUniversala din 1889. Paris 1890.

RESPUNS LA MEMORIUL FAMILIEI GHICA adre-sat Senatului la 12 Ianuarie 1893. Bucuresci 1892.

NESCIINTA SAO REA CREDINTA. Geneva 1893.MITROPOLITUL NEOFIT- judecat dupà actele sele

Geneva 1894.DOMNIA LUI VODA. GEORGE D. BIBESCU dou'e

volume Paris si Bucuresci 1893-1894. Premiate deAcademia francesa' 1895.

RESPUNS D-LUI A. XENOPOLU, relativ la r6scciladin Muntenia in 1848. Geneva 1895.

RESPUNS CALOMNIILOR D-LUI IONEL BRATI-ANU. 1898, Bucuresci, Geneva.

FANATISMUL TURC in secolul XVIII. Geneva 1898.MANDATUL D-LUI SENATOR C. COSTESCU CO-

MANENU. Geneva, Bucuresci 1897.PRISONIERUL COBLENCE 1870-1871. Paris 1899.

0 EXECUTIUNEDE

PRINTUE G. BIBESCUMEMBRU AL INSTITUI ULM FRANCIEL

--z -t--f-,Ivs-66----

BUCURESCIINSTITUTUL DE ARTE GRAFICE, CAROL GOBL

Furnisor al CurIlt Regale16, STRADA DOAMNEI, 16

1899

SCR ISORE DESCHISAADRESATA

DOMNULUI TAKE IONESCUMinistrul Instructmuel Pub lice i CuItelor.

_Domnule Anistru,

In 1889, d-1 profesor Tocilescu (Grigore),inspector al c(51elor, a scos de sub tipar unmanual de Istorie pentru scolzle primare aleambele sexe. Acest manual a fost aprobat deMinistrul Instructiunei Pub lice.

La paginele 201, 202 i 209 din c)isul ma-nual, iatà ce ail inv6tat copiii de ambele sexeasupra domniilor lui Blibescu i tirbei :

.In tam Românéscä, Vodl Bibescu continua a ne-imultumt pe boerl si. pe popor, prin risipa banilor«publici, prin abusuri ne pomernte ale administra-«Omni' sale si prin slug5rrucia ce ardta Consulului«Rusesc. Din ordinul acestuia, Vodà concedase unui«supus rus, Trandafilof, esploatarea tuturor minelor«terti, f5r5 macar sa consulte obstesca adunare .. ,«Adunarea anula concesiunea, si respinse si alte doué«proecte de leg'', presentate de guvern.

«Bibescu, rezemat pe sprijinul Rustel; suspendä adu-«narea pe timp nehotArlt, pentru rele aplecari si ganduri.

6

«In anul 1846, Bibescu isi forma o adunare dupàplac, care-I vota tote me'surile administrative si fi-

«nanciare, spre ruina desävirsita a Ora... Anul 1848tpuse cap& domniei destrabälate a 1111 Bibescud>

Sa trecem la domnia lui Stirbel, fratele maimare si succesor al lui Bibescu. D-1 profesorTocilescu consacra in 1889, acestei Domnii li-niile urmatóre :

«Voda Stirbey persecuta pe exilati, atita ura intrepartide si tinea incatusata presa si opiniunea publica,< censura sa nepermitend nici macar a se tipari ca«iarna este zcipachi ,si ger mare in Rusza.»

Si atAta tot. Este Inca prea mult asupra a douedommi, cari au fost un model de administratielumina-Ca, si in cursul carora fie-care pas inainteeste insemnat printr'un progres, printr'o cuce-rire facuta in domeniul civilisatiunii.

In 1899 gdsim pe profeso.rul Tocilescu cutitlul de Academician. Negresit acata onóreo datoreza cercetarilor laborióse facute pe cam-pul istoriel Indoiala insd nasce indatä ce par-curgi noul manual publicat in 1899 si destinatca si cel d'intAi6, pentru scólele de amindouesexele, si care a afirma» autorul este conformcu programul din 30 Martie 1899. Acest ma-nual se gasesce deja in mAinile scolarilor.

7

Am avut curiositatea de a-1 deschide Ce amgasit la paginile 392, 393 si 408? Reproductiascrupulósá a resumatului din 1889. Ei bine,desfidem pe d-1 Tocilescu de a ne spune caffsunt documentele autentice pe earl le-a con-sultat. Cu tote acestea exista o diferenta intrecele doué manuale, si anume omisiuneades-tul de regretabila, caci ea da savóre observa-tiunilor d-lui Tocilescu omisiunea, dicem, afrasei prin care debuta in 1889, resumatul a-acestui profesor asupra domniei lui Bibescu, sicuvintul in adevér frumos, dupà cum se póteconstata, privitor la administratia acestui Domn,cuvintul destrdbdlat care acopera cu dispretintréga Domnie.

Cu tote acestea, de la 1889 acest onor. pro-fesor ar fi avut timpul sa studieze sa indrep-teze si sa se imbrace c'o haind noua; acéstai-ar fi fost tot atat de usor in materie de isto-rie ca si in politica, si de sigur acésta ar fifost mal meritoriii Dar nu: vechile cliseuri de-modate, ridicule, odióse, s'au ivit din non, nicio noud cercetare, nici o muncd n'a facut altde cat sä copieze clisele sale. Cat pentru sco-larl n'a avut nici cea mal mica grije

8

Cu tOte acestea cele doue volume ale melede documente asupra domniel lui Bibescu apd-ruserd Inca din 1893 si 1894 si cam in acelasitimp a aparut i istoria Românilor a d-lui Xe-nopol, profesor si d-sa, si de asemenea mem-bru al Academiei Romane. Daca d-1 profesorTocilescu ar fi consultat'o, ar fi putut constatala confratele sea un sentiment de orgolitt na-tional pentru alegerea lui Bibescu, prznt alespe via/d' de naliune, act de o mare important&in via/a poporului Roman care redobanditautonomia sa dupd vecuri de o existenta /re-cut& In servitute.

In privinta proiectului de lege al lui Bibescuasupra minelorDomnitorul era premergâtorultimpului SéÜ cu apr6pe o jumatate de vecd-1 Tocilescu ar fi putut citi in istoria confra-telui sèü ceea ce urméza: cl3Ibescu n'a comba-g tut de cat pentru legainate; In tótà acéstA afacere,n'a fost inspirat de cat de dorinta sa d'a impingeqtéra pe calea progresului.... Decisiunea invocata deopositie pentru a respinge proectul Printulul, semärginia (la autorisatiunea de a esplora muntii».

D-1 Tocilescu prefera sa scrie esploata inloc de esplora.

Acest onor, profesor se multumesce Inca cu

fi-a

9

legenda creata de calomniatoril domniei lui:

Bibescu; sciinta sa nu este inapoi de cat cu50 ani. .

4 Inchidênd obstésca adunare, urtnéza. d-I Xenopol,4, Printul respinse din propria sa autoritate proposi-.punile societatei Ruse z..

Vorbind de cele douè proecte de legi, pecari adunarea (aceeasl ca sub dommile pre-cudente) le respinse fára grije pentru intere-sele patriei, paralisatä cum era prin violentagelosiel sale contru lui Bibescu, care era su-perior si prin inteligenta sa si prin cunoscin-tele sale, si prin dragoslea pentru mica satardcuvinte de cari se servesce Printul in-teo scrisóre adresata contelui Nesselrode, d-1Tocilescu nu spune cari sunt aceste proiecte.Póte nu le cunósce?

Sa. le amintim dar noi, aceste proiecte delegi erail privitóre la regimul dotal si la spo-rirea militiilor.

D-1 Xenopol scrie in privinta primului pro-iect : 4 Dispositiunile proiectuluT luT Bibescu erati pecdeplin indreptatite inaintea ratiuniT si a echitatil, si.daca ele Intilnira in adunare o impotrivire aprópe. Inte un glas, ea nu-sT 'Ate gash aka esplicare de cat. in interesul privat al deputatilor, al tamilnlor sail prie-

10

«ttnilor lor, earl voiail sä mentina in legmirea Orliregulele despoitdre pe cari Principe le doria sa le

< inlature calomniatorii Printului daii dovadá«de ignorant6 saii de rea credinta.

Acee4 apreciere in privinta proiectului delege asupra sporirei militiei.

In ceea-ce privesce compunerea adundril na-tionale din 1846, autorul istoriel Rornanilor re-cunósce «Ca in vederea alegerilor membrilor acestor«Adunarl, Bibescu dispune pin convocarea pentru a-degerl, ca aplicarea legel de asta data ar trebm sal«alba loc si ca boerii domictliatl in Bucuresci nu vor..= mai avea dreptul ail pune candidatura in pnuturi.

< Prin atare mèsurd, Principele se apropie dr par-« tidul democratic in sensul d'atunci, tote elemen-<,tele altele de cat boeril eel marl, de o cam data,«cel pupn de boteril cel mid, cari puturd si el sa«intre in adunarea cea cu totul Inchisa dc regulament«tuturor celor ce nu erail boerI. v

D-1 Xenopolu atinge m6surile administra-tive i financiare ale Printului pe cari d-1 To-cilescu se feresce d'a le mentiona dar pe carile declara, in bloc, ca.' ar, fost luate pentrua ruina cu desävirsire tara, le anahsdza§i face sà reiasa frumósele lor consecinte, si

nu ascunde admiratiunea sa pentru dibacia i

patriotismul ce reveldza actele de administra-

11

tiune interióra sail de politicà externd ale Dom-nitorului.

Iatà ceea-ce ar fi putut sa invète d-1 To-cilescu din lucrarea d-lui Xenopol, in care setratéza despre istoria domniel lui Bibescu, dupàdocumente, precum si din lucrarea mea, carele contine mai pe tote. Nu ar fi ignorat atuncifaptele principale ale domniei Alesului de la1842 si anume : Inceperea emanciparii tiganilor,apartinend particularilor,economia de 47.000lei intrebuintati pentru fescump6rarea lorna-turalisatia acordata Moldovenilor pe simpla lorcerere, me'sura luata pentru a apropia pe Ro-mttnii din ambele parti ale Milcovului; desfiin-tarea vdmilor dintre Moldova si Muntenia, actcare prepara unirea definitiva intre cele douèprincipate surori si in urma caruia acestea ieaildenumirea de Principatele-Unite; legea a-supra regimului dotal;regulamentul privitor lavdmile române, carora Sublima Pórta lerecu-nósce dreptul de a percepe 5% in loc de 3%asupra tuturor märfurilor intrate in Principate siale caror produse intrand in Turcia sunt supuse laaceleasi drepturi; decret pentru constructia té-trului din Bucuresci desunat, dice decretul, nu nu-

12

mai a fi o opera utfil pentru acésta capitalä, darInca pentru natiunea romana, prin influenta salutaräce va avea asupra moravurilor, prin progresele ce vaface limba nationalä si prin avintul ce va da literaturaromâne ; legea pentru desecarea baltilor dinCismegni si pentru creatiunea unei grädirapubhce, in centrul caprtalei, in scopul de a«asana oraiul , crearea preumblárii la so-séua Kiselef,, legea asupra orgamsAril ca-selor comunale ;-- decret pronuntand nuhtateaepitropiei, asa clisd a sântului mormint ;mèsuri pentru restaurarea monastirilor cari c.a.-deail in mina si pentru a asigura un controlsever asupra admirnstratumii egumernlor ;in-stalatiueea primelor far-1011i in Bucuresci, acestafrumósá lucrare care a supravetuit timpului;esecutiunea podurilor in tóta intinderea Pnnci-patului, intre altele podul peste Olt, deschidereade mari artere, una mergénd de la Cladova laOrsova, necesitAnd numeróse lucráride arta', altaplecând de la riul Vadului pentru a atinge CAi-nenil in directiunea Rimnicului, a treia intreTO mössi Campina (soseaua Brasovului),a pa-tra, cea mai importantd, trebuia sa lege Bucu-rescii cu Ploesci si Buz6i1 de o parte, cu Pi-

13

tesci si Craiova de alta parte;legile in favóreateranilor, din 3 si 5 Aprilie 1843, 28 lunie 1845,23 Maiii 1847 ;resistenta Rusiei in cestiunealocurilor sfinte si amenintarea de abdicatiune pen-tru ocrotirea drepturilor statului ,legea asuprareorganisarii instructimul publice ; creatiuneaunor catedre de jurisprudenta,traductiunea siaplicatiunea codului de comerciü frances,re-forme financiare si judiciare;legea pentru in-treruperea prescriptiei, din 1844 ;reforme in ad-ministratia spitalelor;creatiunea unei scóle mi-litare in Bucuresci; constructiuni de cazdrmi inBucuresci, Craiova si Ocna;stabilirea de nouipiquete (290) de'alungul Dunarii, de la Orsovapana la Siret;imbunatatirea sórtei Clerului dejos;organisarea politiei in Bucuresci si in alteorase;economia unei sume de 2.222.432 leivechi, v'ersata in cassa de reserva si a unei altesume de 4 529 479 lei vechi, in cassa cen-trald, in anul 1847 ;imbunatatirea salinelor siindulcirea sórtei detinutilor,emanciparea robi-lor apartinend Statului si clerului (legea din1847) ;marea intindere data lucrarilor publice;introductiunea unei taxe de timbru;infrumuse-tarea oraselor Bucuresci, Craiova, Turnu-Seve-

14

rin, Braila, fail a vorbi de proiectul relativ laimportul general si de alte marl reforme in stu-diti, dupà cum ne arata d-1 de Nion consulgeneral al Frantei in Bucuresci.

Acestea sunt legile si mèsurile administra-tive si financiare despre carl d-1 profesor To-cilescu nu vorbesce nimic, dar le declara inbloc, ca aii fost luate spre ruina des6vir-sit a tea

Reflectiunile ce ele prow:Ica' din partea d-luiXenopol, sunt cu totul altele, iata-le:

«Dupa tote aceste me'suri destinate a ridica statul, Valachiel, nu se p6te tägaclui lui Bibescu, de o parte«dorinta de a face bine Orli sale ; de alta parte, a«rara iscusinta de a trata afacerile administrative saildiplomatice. Daca ne vom aduce aminte de sla-

bele mijlcice de call dispunea Bibescu, nu putem sanu recun6scem ca acest Principe a fost unul din a-cgentii cei mai puternici ai progresului in Romania»

In ceea ce privesce domnia lui Stirbey, ci-tirea Istoriei Românilor ar fi adaogat la cunos-cintele istorice ale d-lui profesor Tocilescu, a-ceea ce I lipsesce. Ascultati pe d-1 Xenopol:

«Cu tote dificultatile create lui *hi-bey, frate si suc-cesorul lui Bibescu, prm ocupatiunea armatelor stra-

'me, acest Principe dete dovada in administratiunea

--

15

sa de o prea mare iscusintA; el reorganisa instruc-'<tamea publicA (legea din 1851); «usurA sarcinile te-granilor In privinta proprietarilor, pe baza acestul'principal, cà terarni sunt locatari, platind in naturadatoria lor Care proprietari (mesura mai favorabilà

«pentru Omni, de cat cele edictate prin Regulamen-«tul organic); reusi sa platésca mai tote datorille la-«sate de guvernul precedent (guvernul revolutionar«din 1848) ; creA o ferma model si incuraja inteo«largA mesurA plantatiumle de ducil, stabili prestatm-«nile in natura, cerend nouè lei de cap, 6 platiti de,teran, 3 de proprietar ; promulga codul de proce-< (Jura penala in 1851 si facu sa se grAbesca instruc-.tiunea causelor de judecata; termina In 1856, eman-,ciparea tiganilor, apartinend particularilor, pe cari«Bibescu o incepuse in 1843. In Iulie 1856 cate-va< luni inainte de termenul fixat pentru remiterea pu-«terilor sale, el fAcu o lege relativA la infiintarea decal' ferate In tara si o alta pentru creatiunea unei

«Band Nationale etc,.

Puteti judeca, Domnule Ministru, ceea ce va-lorézd cartea d-lui Tocilescu. Acest onorabilprofesor insuflà de multi ani generatiumlor decopil fárd ca nimeni sd se fi miscat, dispretul siura pentru Dommtoril Romani, cari ail fost bine-fãcètori al patriei. Trec peste multe considera-tiuni; dar atrag atentiunea d-vOstre asuprasituatiunii fäcutd celor insärcinati cu examina-

16

rea elevilor Dupà ce manual vor fi el ascul-tati? Dacà elevul recitézd istoria dupa. d-1 To-cilescu, membru al Academiel Rornane, oreelevul póte fi facut respuncletor de elucubratiunileautorului?

Nu pot sà cred ca d-1 profesor Tocilescuignorezd actele marl ale domniel lui Bibescu.De alta parte, cum as face d-lul Academician,injuria, admitend ca.' nu este de buna credinta ?Me marginesc sá constat faptul.

Departe de mine ideea, Domnule Mmistru,de a ye face pe d-vóstre responsabil de a-ceste triste moravuri ; ele datéza de mult.

Cel putin sunt sigur cd este destul a vi-lesemnala, pentru ca d-vóstre sa nu pregetati alua mésuri urgente si radicale spre a le face sa.inceteze

Sunt mult de plans aceia earl nu lnteleg camanic acte ale unui Domnitor, réman patri-moniul natiunil; cd ele imbogatesc istoria sasi-i &Al o stralucire proprie, pentru a o radicain stima sail admiratiunea popórelor.

DA-KOP:3-48,