Prof. univ. dr. Daniel-Mihail ŞandruConf. univ. dr. Nicolae-Dragoș Ploeșteanu

 

Executarea hotărârilor arbitrale pronunţate sub egida Centrului internaţional pentru reglementarea diferendelor cu privire la investiţii (ICSID/ CIRDI) împotriva României în contextul dreptului european

Executarea hotărârilor arbitrale pronunţate sub egida Centrului internaţional pentru reglementarea diferendelor cu privire la investiţii (ICSID/ CIRDI) împotriva României în contextul dreptului european

The execution of the awards rendered pursuant to International Centre for Settlement of Investment Disputes Convention (ICSID) against Romania in the framework of European law

Conferinţa internaţională „Procesul civil şi executarea silită, teorie şi practică”, 25-27 august 2016, organizată la Târgu-

Mureş de Camera Executorilor Judecătoreşti Târgu-Mureş şi Facultatea de Ştiinţe Economice, Juridice şi Administrative, Centrul de Cercetare pentru Drept şi Ştiinţe Umaniste din

cadrul Universităţii „Petru Maior” din Târgu-Mureş, în colaborare cu Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti din România, Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti din Republica Moldova şi Universitatea Alecu Russo din Bălţi,

Republica Moldova.

Motto:

„- Ce te legeni, codrule,Fără ploaie, fără vânt,Cu crengile la pământ?- De ce nu m-aş legăna,

Dacă trece vremea mea!”Mihai Eminescu, Ce te legeni?...

Rezumat:

Articolul îşi propune să discute situaţia respectării unui tratat internaţional, în concret, respectarea unui tratat bilateral privind investiţiile încheiat între două state membre ale Uniunii Europene în temeiul căruia un tribunal arbitral constituit sub egida Centrului internaţional pentru reglementarea diferendelor cu privire la investiţii (ICSID) a pronunţat o sentinţă împotriva României. Recunoaşterea şi executarea sentinţei ICSID a făcut obiectul unei decizii a Comisiei Europene referitoare la ajutorul de stat. Atât acţiunile iniţiate de către reclamant pentru executarea hotărârii cât şi acţiunile în anularea deciziei Comisiei (T-624/15, European Food şi alţii / Comisia; T-694/15, Micula / Comisia; T-704/15, Micula şi alţii/Comisia) sunt pendinte.

I. Introducere (I)

- Rolul dreptului internaţional şi al dreptului Uniunii Europene în materia investiţiilor străine directe;

- Situaţia tratatelor bilaterale de investiţii (BTI) încheiate de cele 12 state membre din 2004/2007 cu state membre UE anterior aderării celor 12.

Introducere (II)

În doctrină s-a subliniat rolul Acordului de asociere, care nu este lămuritor în acesată privinţă:

„TFUE tace în privinţa obligaţiilor internaţionale care incumbau statelor membre înainte de aderare şi asta în principal datorită incidenţei principiului neretroactivităţii. În plus, nici Actul privind condiţiile de aderare a Republicii Bulgaria şi a României nu oferă un răspuns clar în această problemă, din lectura art. 2 al actului rezultând doar că obligaţiile de respectare ale tratatelor UE şi a actelor adoptate de instituţiile UE devin efective la data aderării. În plus, art.6 alin.(10) din acelaşi act prevede expres:

Introducere (III)

„(10) Cu efect de la data aderării, Bulgaria şi România se retrag din orice acord de liber schimb încheiat cu ţări terţe, inclusiv din Acordul central european de comerţ liber. În măsura în care acordurile încheiate între Bulgaria, România sau amândouă aceste state, pe de o parte, şi una sau mai multe ţări terţe, pe de altă parte, nu sunt compatibile cu obligaţiile care decurg din prezentul act, Bulgaria şi România iau toate măsurile necesare pentru a elimina incompatibilităţile constatate. În cazul în care Bulgaria sau România întâmpină dificultăţi în adaptarea unui acord încheiat cu una sau mai multe ţări terţe înainte de aderare, trebuie să se retragă din acordul respectiv, în conformitate cu clauzele acordului”.”

Anamaria Toma-Bianov, Aplicarea art. 351 TFUE tratatelor încheiate de statele membre cu state terţe înainte de aderare. Adnotări pe marginea Deciziei Comisiei Europene din 30 martie 2015, Revista Afaceri Juridice Europene – iaduer.ro, nr. 8/2016, disponibil la adresa http://iaduer.ro/?p=4397

Actul privind condiţiile de aderare a Republicii Bulgaria şi a României şi adaptările tratatelor pe care se întemeiază Uniunea Europeană, parte a Tratatului de aderare, ratificat prin Legea nr.157/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.465 din 1 iunie 2005

II. Contextul încheierii tratatului bilateral de investiţii, 2002

• Unul dintre acordurile României este cel semnat la 29 mai 2002, la Stockholm: Acord între Guvernul României şi Guvernul Regatului Suediei privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor.

• Legea nr. 651/2002 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Regatului Suediei privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor, semnat la Stockholm la 29 mai 2002, a fost publicată în M. Of. nr. 901 din 12 decembrie 2002. Textul în limba engleză este disponibil la adresa http://www.italaw.com/sites/default/files/laws/italaw6225.pdf Sunt aproape 200 de acorduri încheiate în general în anii 90 între state membre şi viitoare state membre.

II. Contextul încheierii tratatului bilateral de investiţii, 2002

În privinţa dreptului material al investiţiilor s-a aplicat OUG nr. 24/1998 privind regimul zonelor defavorizate. Prin Hotărârea Guvernului nr. 194/1999 „privind declararea zonei miniere Ştei-Nucet, judeţul Bihor, ca zonă defavorizată” pentru o perioadă de 10 ani s-au creat premisele pentru investiţii străine, unde de altfel s-au constituit şi investiţiile străine în cauză. În 1999 a fost adoptată prima reglementare referitoare la ajutoarele de stat. Având în vedere negocierile de aderare la UE, reglementarea iniţială (OUG nr. 24/1998) a suferit modificări, în sensul desfiinţării unor beneficii, iar ca urmare a acestor acţiuni de anulare a beneficiilor, la 28 februarie 2005, statul român a fost acţionat în judecată la ICSID.

Publicată în M.Of. nr. 545 din 8.11.1999. OUG nr. 24/1998 a fost modificată prin: Ordonanţa nr. 94/2004 privind reglementarea unor măsuri financiare; Legea nr. 239/2004 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/1998 privind regimul zonelor defavorizate; Legea nr. 678/2002 pentru modificarea lit. b) a alin. (1) al art. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/1998 privind regimul zonelor defavorizate; Ordonanţa de urgenţă nr. 99/2002 pentru instituirea unor măsuri privind importul autovehiculelor; Legea nr. 414/2002 privind impozitul pe profit; Legea nr. 345/2002 privind taxa pe valoarea adăugată; Ordonanţa de urgenţă nr. 75/2000 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/1998 privind regimul zonelor defavorizate, republicată; Ordonanţa de urgenţă nr. 75/2000 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/1998 privind regimul zonelor defavorizate, republicată.

Legea nr. 143/1999 privind ajutorul de stat a fost înlocuită de Ordonanţa de urgenţă nr. 117/2006 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat.

Detalii referitoare la datele în care au fost primite certificatele de investitor, precum şi un întreg istoric al cauzei: Claudiu Zamfir, Comisia Europeană obligă România şi Suedia să-şi anuleze tratatul bilateral pentru investiţii, prin care fraţii Micula au luat stimulente de la stat, hotnews, 18 iunie 2016, disponibil la adresa http://economie.hotnews.ro/stiri-companii-20241901-comisia-europeana-obliga-romania-suedia-anuleze-tratatul-bilateral-pentru-investitii-prin-care-fratii-micula-luat-stimulente-stat.htm

III. Hotărârea ICSID din 11 decembrie 2011

Cererea a fost declarată admisibilă în 2008, iar sentinţa s-a pronunţat în 11 decembrie 2013. Urmare și a deciziei Comisiei din 30 martie 2015, în cauză, statul român a formulat o acţiune în anulare, respinsă în 26 februarie 2016.

Ioan Micula, Viorel Micula, S.C. European Food S.A., S.C. Starmill S.R.L., S.C. Multipack S.R.L. v. Romania, ICSID Case No. ARB/05/20. Dar doctrina a observat, imediat după decizia din 2008, posibila confruntare între dreptul Uniunii Europene şi dreptul internaţional: Christina Knahr, ICSID Case No. ARB/05/20, Decision on Jurisdiction and Admissibility.48 ILM 51 (2009). Arbitral Tribunal, September 24, 2008, The American Journal of International Law, Vol. 104, No. 1, 2010, p. 84-86. În această sentinţă arbitrală nu a fost luată în considerare aplicarea dreptului UE. Cu privire la constituirea unui astfel de tribunal arbitral, a se vedea: Cristina Florescu, Aspecte privind investirea instanţei arbitrale în arbitrajul privind investiţiile străine, RRDA nr. 9/2011, p. 13-44.

La adresa http://www.italaw.com/cases/697 sunt disponibile toate documentele publice ale cauzei.

IV. Declararea începerii procedurii de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor de către Comisia Europeană în 2015

La 1 octombrie 2014 Comisia Europeană a notificat România şi părţile interesate cu privire la faptul că executarea hotărârii reprezintă ajutor de stat, iar la 30 martie 2015 a fost emisă Decizia (UE) 2015/1470 a Comisiei privind ajutorul de stat SA.38517 (2014/C) (ex 2014/NN) pusă în aplicare de România — Hotărârea arbitrală în cauza Micula/România din 11 decembrie 2013 [notificată cu numărul C(2015) 2112]. State aid SA.38517(2014/C) (ex 2014/NN) – Romania Implementation of Arbitral award Micula v Romania of 11 December 2013.

IV. Declararea începerii procedurii de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor de către Comisia Europeană în 2015

• La 18 iunie 2015 Comisia Europeană a iniţiat „proceduri de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor împotriva a cinci state membre, solicitându-le să denunţe tratatele bilaterale de investiţii pe care le-au încheiat între ele („TBI intra-UE”). TBI sunt acorduri care stabilesc clauzele şi condiţiile aplicabile investiţiilor private realizate de cetăţeni şi întreprinderi dintr-un stat într-un alt stat. TBI intra-UE sunt acorduri care există între state membre ale UE.”

• Dosarul Comisiei Europene (SA.38517 Micula v Romania - ICSID arbitration award) este disponibil la adresa http://ec.europa.eu/competition/elojade/isef/case_details.cfm?proc_code=3_SA_38517

• Comisia Europeană, Comisia le solicită statelor membre să denunţe tratatele bilaterale de investiţii intra-UE, 18 iunie 2015, disponibil la adresa http://europa.eu/rapid/press-release_IP-15-5198_ro.htm Cu privire la această acţiune a Comisiei, a se vedea: Joel Dahlquist, Hannes Lenk and Love Rönnelid, The infringement proceedings over intra-EU investment treaties – an analysis of the case against Sweden, SIEPS - Swedish Institute for European Policy Studies, February 2016, disponibil la adresa http://www.sieps.se/en/publications/european-policy-analysis/the-infringement-proceedings-over-intra-eu-investment-treaties

V. Aplicarea art. 351 TFUE

Din punct de vedere juridic aplicarea principiului de drept (internaţional) pacta sunt servanda și obligaţiile instituite prin tratate pentru statele membre creează conflictul de ordin substanţial. Art. 351 TFUE recunoaște forţa juridică a tratatelor internaţionale, deja există o jurisprudenţă referitoare la investiţii / ajutoare de stat, iar interpretarea Comisiei pare a sugera că art. 351 nu se aplică TBI-urilor intra-UE. Într-un articol recent este analizat pe larg raportul dintre art. 351 TFUE și sentinţa din cauza Micula și se dezbat argumentele îndoielnice ale Comisiei din Decizia din 30 martie 2015.

Art. 351 TFUE: „Dispoziţiile tratatelor nu aduc atingere drepturilor şi obligaţiilor care rezultă din convenţiile încheiate până la 1 ianuarie 1958 sau, pentru statele membre aderente, înainte de data aderării acestora, între unul sau mai multe state membre pe de o parte şi unul sau mai multe state terţe pe de altă parte.

În măsura în care aceste convenţii nu sunt compatibile cu tratatele, statul sau statele membre în cauză recurg la toate mijloacele corespunzătoare pentru a elimina incompatibilităţile constatate. La nevoie, statele membre îşi acordă reciproc sprijin în vederea atingerii acestui scop şi adoptă, dacă este cazul, o poziţie comună.

În aplicarea convenţiilor menţionate la primul paragraf, statele membre iau în considerare faptul că avantajele consimţite prin tratate de fiecare dintre statele membre fac parte integrantă din instituirea Uniunii şi, din această cauză, sunt inseparabil legate de crearea instituţiilor comune, de atribuirea de competenţe în favoarea acestora şi de acordarea aceloraşi avantaje de către toate celelalte state membre.”

VI. Executarea sentinţei pronunţate de ICSID

VI.1. Consideraţii introductive (I)

„În aparenţă, se duce o luptă între, pe de o parte, doi investitori străini de origine română şi, pe de alta, statul român susţinut de Comisia Europeană. În realitate, are loc o bătălie a giganţilor pentru supremaţie pe tărâmul dreptului internaţional, în general, şi protecţia investitorului, în special. Uniunea Europeană are drept scop constituirea şi consolidarea unei pieţe interne lipsite de frontiere. Pe o astfel de piaţă atât avantajele cât şi dezavantajele, care nu pot fi justificate, sunt ilegale, cu alte cuvinte, toţi investitorii trebuie să beneficieze pe piaţa internă de un tratament non-discriminatoriu.”

Emanuela Matei, Autonomia ordinii Juridice a Uniunii Europene vs. protecţia investiţiilor în dreptul international – Cauza Micula şi alţii, 16 februarie 2016, publicat la adresa http://www.juridice.ro/361000/autonomia-ordinii-juridice-a-uniunii-europene-vs-protectia-investitiilor-in-dreptul-international-cauza-micula-si-altii.html

VI. Executarea sentinţei pronunţate de ICSID

VI.1. Consideraţii introductive (I)

• Recunoaşterea şi executarea sentinţelor pronunţate de ICSID se supun reglementărilor Convenţiei, în special art. 53 şi art. 54. Ne reţine atenţia în special art. 54 alin. 3 potrivit căruia „executarea este reglementată de legislaţia privind executarea hotărârilor judecătoreşti în vigoare în statul pe teritoriul căruia se aplică o asemenea procedură.”

• Porivit art. 713 alin. 1 din Noul Cod de Procedură Civilă „dacă executarea silită se face în temeiul unei hotărâri judecătoreşti sau arbitrale, debitorul nu va putea invoca pe cale de contestaţie motive de fapt sau de drept pe care le-ar fi putut opune în cursul judecăţii în primă instanţă sau într-o cale de atac ce i-a fost deschisă.”

VI. Executarea sentinţei pronunţate de ICSID

VI.2. Contestaţia la executare

- încuviinţarea executării silite (încheierea din 24 martie 2014);

- 24 februarie 2015 a Curţii de Apel Bucureşti se „dispune suspendarea executării silite a hotărârii arbitrale ICSID pronunţate în dosarul nr. ARB/05/20 a Centrului Internaţional pentru Soluţionarea Disputelor pentru Investiţii până la soluţionarea definitivă a contestaţiei la executare.” Recursul a fost respins de ICCJ.

VI. Executarea sentinţei pronunţate de ICSID

VI.2. Contestaţia la executare

• Alte dosare de executare au fost deschise în ţară, unele dintre ele fiind invocate în decizia Curţii Constituţionale. De asemenea, în străinătate au fost deschise mai multe dosare de executare, de ex. în Belgia şi în Statele Unite ale Americii.

VI. Executarea sentinţei pronunţate de ICSID

VI.3. Respingerea formulării unei trimiteri preliminarii de căztre instanţele române

”Divergenţele de opinii în interpretarea naturii obligatorie stabilite prin hotărârea arbitrală pot face obiectul analizei în cadrul acţiunii în anulare, procedură prevăzută de Convenţia din 1965 şi care, de altfel a fost declanşată de către contestator.

În această situaţie nu se poate reţine obligativitatea sesizării Curţii atâta timp cât pe de o parte există o procedură specială prevăzută de Convenţia din 1965 iar pe de altă parte hotărârea ce urmează a fi pronunţată în cauza de faţă este susceptibilă de exerciţiul căii de atac prevăzută de dreptul intern.”

Tribunalul Bucureşti, încheierea din 13 octombrie 2014

VII. Posibila formulare a unei cereri pentru pronunţarea unei decizii preliminare în vederea interpretării sau a aprecierii validităţii deciziei Comisiei

În context trebuie arătat că atât instanţa constituţională cât şi instanţele judecătoreşti ar fi putut formula o trimitere preliminară privind interpretarea sau validitatea deciziei Comisiei în temeiul art. 267 TFUE care se referă la „validitatea şi interpretarea actelor adoptate de instituţiile, organele, oficiile sau agenţiile Uniunii”. Eventuala trimitere preliminară ar putea fi echivalentă acţiunii în anulare a deciziei care face obiectul acţiunii înregistrate la Tribunalul Uniunii Europene (T-704/15, Micula şi alţii/ Comisia). Acesta ar constitui un avantaj în soluţionarea cu celeritate a cauzei, desigur în funcţie de tipul hotărârii preliminare (dacă acestea ar fi fost admisibile - în situaţia celor solicitate de părţi - sau dacă instanţa din oficiu ar fi formulat trimiterea). Un dezavantaj al acesteia îl constituie inaplicabilitatea în afara Uniunii Europene, de exemplu, în Statele Unite ale Americii.

Concluzii

- Rolul instanţelor naţionale;- Blocajul actual;- Jurisprudenţa CJUE;- Cauza T-704/15, Micula şi alţii/Comisia

Mulţumim!Prof. univ. dr. Daniel-Mihail Şandru

Cercetător ştiinţific gr. II, coordonatorul Centrului de Studii de Drept European (CSDE) din cadrul Institutului de Cercetări Juridice „Acad. Andrei Rădulescu” al Academiei Române; prof. univ. dr. la Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir”, Bucureşti; judecător ad-hoc Curtea Europeană a Drepturilor Omului; editor site iaduer.ro; arbitru - Curtea de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României; editor - Revista Arbitrajul comercial în România.

e-mail: mihai.sandru@csde.ro; mihaisandru.ro; csde.ro; ardae.ro

Conf. univ. dr. Nicolae-Dragoș PloeșteanuConf. univ. dr. – Universitatea Petru Maior, Tîrgu-Mureş; membru ARDAE – Asociaţia română de drept şi afaceri europene;

membru al comitetului ştiinţific redacţional - Revista Arbitrajul comercial în România (romanianarbitration.ro); e-mail: nicolae.d.ploesteanu@gmail.com

DOI: 10.13140/RG.2.2.17431.78249