O doamnă consul onorifi c în Elveția, cam fl u-fl u la vorbă

și la port, ne sună la redacție și ne povestește cu gurița ei cum a făcut o mândrețe de trafi c de infl uență la ofi ciali de rang înalt din Ministerul Culturii - secretar de stat, respectiv director. În deja celebrul caz al blo-cului de 10 etaje și 10 milioane de euro, ridicat în buricul Piteștiului pe un sit urban de niște băieți și fete deștepte de la o fi rmă cu nume de grădiniță cu program prelungit -SC Titidan SRL. Pentru mult mai puțin, în țara asta prost făcută, în care rahații intervin în loc să pută, ca să-l parafrazez pe Păstorel, unii au fost arestați și au făcut pușcărie. Doamna consul în Elveția zice di-rect cu buzișoarele sale că ”am fost în luna martie la Ministerul Cul-turii, cu juristul de la Titidan și cu toată arhiva Piteștiului”. Și adaugă faptul, ca și cum asta i-ar acorda un fel de impunitate, că a contractat un apartament în blocul (cu mari pro-bleme, subliniem!) al fi rmei Titidan și de aceea s-a dus la minister, ca să se asigure, în calitate de cumpărător, că legea va fi respectată. Numai că doamna consul ”Flu-Flu” (Mari-nela Somazzi Safta, pe numele din pașaportul diplomatic) numai asta nu înțelege sau se face că nu înțelege, anume că legea n-a fost respectată în cazul de față, ci abuzată. Și nu de oricine, ci de cineva care nu înțelege că haina diplomatică are anumite ri-gori pe care ești obligat să le respecți. Să ne închipuim că un judecător sau un procuror, sau chiar prefectul sau președintele Consiliului Județean a

contractat un apartament în blocul băieților și fetelor deștepte de la Ti-tidan și apoi realizează că blocul are probleme și ar putea pierde banii. Ce poate face respectivul demnitar sau magistrat? Angajează un avocat și dă în judecată dezvoltatorul, dacă simte că pierde banii și pe cale ami-abilă nu-i poate recupera. În niciun caz nu merge cu juristul fi rmei Titi-dan de mână la Ministerul Culturii (chiar și în audiență, cum încearcă să ne adoarmă doamna consul), ca să facă presiuni să se declaseze o casă de patrimoniu pe care dezvoltatorul imobiliar a ras-o deja cu de la sine putere? Nu era mai bine ca doamna și domnul dezvoltator imobiliar să măsoare de trei ori înainte să taie o dată (în cazul de față să radă) casa care fi gurează în actele de la minis-ter ca fi ind de patrimoniu? Ba da. Și să ia aviz de la Cultură cum că poa-te dărâma respectiva clădire și apoi construi blocul pe un sit urban? Din nou, da! Și, atenție, trebuia să facă asta înainte să ia avans de zeci de mii de euro de la zeci de cumpărători pentru un proiect imobiliar, care, iată, se dovedește că are scarlatină.

Despre ce vorbim, dacă nu des-pre infl uențe grosolane și pe-

nale la Ministerul Culturii pentru a îndrepta ceea ce dezvoltatorul imo-biliar a stricat cu bună-știință? Fiind-că, apropo, în contractul de vânza-re-cumpărare a terenului și clădirii, vânzătorul OMV Petrom a notifi cat cumpărătorul, fi rma Titidan SRL, că, dacă vrea să dărâme clădirea și apoi să construiască ceva pe respec-

tivul teren, trebuie să ia aprobările necesare de la Ministerul Culturii. Deci nu se poate spune că dezvolta-torul imobiliar nu a știut ce cartof fi erbinte are în mână. Ba a știut și a ignorat cu buldozerul acest lucru. Iar acum, după ce scandalul a devenit nu doar județean, ci și național, in-fectând ca un virus Ministerul Cul-turii, juristul fi rmei Titidan e luat de doamna consul onorifi c de mână și dus prin cabinetele șefi lor din minis-ter să îndrepte ”eroarea materială”, care e, în fapt și în drept, foarte pe-nală. Despre asta vorbim. Despre un consul onorifi c care ar trebui să dez-brace (sau să fi e dezbrăcat urgent) de această haină diplomatică după tot ce a făcut. Și despre un dezvoltator imobiliar care a violat un sit urban al Piteștiului, cu complicitatea mai mult decât suspectă a celor din Pri-mărie și de la Direcția Județeană de Culte și Patrimoniu. Și care ne dă pe noi și pe doctorul Irimia în judecată fi indcă am scos adevărul la suprafață, crezând că ne intimidează dacă ne cere daune de sute de mii de euro. Și-au făcut calculele greșit, că torpi-la s-a întors din cursul pe care a fost amorsată și i-a luat pe ei la țintă. Și apropo de afi rmația doamnei consul că s-a dus ”cu toată arhiva Piteștiului la minister”. Săracul doctor Irimia s-a tot dus în audiență la arhitectul-șef și la mărimile din Primărie și nu l-a băgat nimeni în seamă, darămite să-i mai pună și ”arhiva Piteștiului” la dispoziție, așa cum se laudă doam-na consul că a avut-o.

Gabriel Grigore

Punctul pe Y Doamna consul „Flu-Flu” face trafi c de infl uenţă

pag. 20

NR. 1302FONDAT ÎN 1994Săptămânal de informaţii diverse

10 - 16 iulie 201920 pagini 1,5 lei

Pregătiţi-vă de „Topoloveni Summer Tour”! E duminică

pag. 4

Exclusiv. Avem dovada furnizată chiar de intervenient Consulul onorifi c al României în Elveţia recunoaşte că a intervenit la Ministerul Culturii pentru blocul fi rmei Titidan Doamna Marinela Somazzi Safta declară că „eu, în calitatea mea de consul onorifi c, sunt chemată de tot felul de investitori care sunt «arși»”, după care nu uită să adauge că „domnul de la Titidan este un investitor serios” Am mai descoperit că doamna consul este și interve-nient pentru fi rma Titidan în procesul stră-mutat la Vâlcea, în care doctorul Irimia l-a dat în judecată pe dezvoltatorul imobiliar

Simfonia Lalelelor, 2017.Consulul onorifi c, primit cu toate onorurile de primarul Cornel Ionică

pag. 4-5

Soţul înşelat s-a decis să vorbească: preotul Ovidiu Vlăsceanu, consilier eparhial, a destrămat o familie

Love story la Arhiepiscopie

pag. 7

„Prăpădul lui Dumnezeu” - provocat de oameni la RucărUn sicilian din asocierea pentru restaurarea Galeriei de Artă Naivă a fost implicat într-un dosar legat de Cosa Nostra Cristian Gentea: „În mod cert, Pădurea Trivale trebuie declarată arie protejată”Benny „Păcănele” - refuzat de bănci pentru refacerea „Muntenia”

pag. 10

pag. 6

pag. 3

pag. 2

Nr. 1302 (10 - 16 iulie 2019)

Jurnal de Argeş - pag 2 Comunitatea Montană Iezer-MuscelComunitatea Montană Iezer-Muscel

BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ

Șeful liberalilor argeșeni, Adrian Miuțescu, aplicând rețeta Hollywood, după ce a exclus din partid organizația de tineret.

Din Din

Culise...Culise...

Deputatul Ionuț Moșteanu, SMURD-ul care a speriat clasa politică argeșeană.

USR a devenit pentru PSD Argeș precum ambulanța neagră ce răpește copii pentru banca de organe. I-am speriat de moarte, deși n-avem

infrastructură de partid în județ...

Adrian Miuțescu, despre care o parte din colegii liberali susțin că va reuși imposibilul, acela de a-l face regretat până

și pe Dan Manu de la PSD.

Doamnelor și domnilor, aceasta e poza mea ofi -cială de viitor președinte al Consiliului Județean! A dat bun de tipar pe ea și deputatul Moșteanu

de la USR...

Nicolae Dică, antrenor FC Argeș, recunoaște că mai are de lucru, sunt mo-mente când băieții joacă prost: „Am do-minat jocul în unele momente”. Cătălin Rădulescu, deputat PSD,

simte că nu mai are cartușe în mitralieră și începe să creadă că e pacifi st: „Priete-nia mea sinceră cu Eugen Teodorovici mă onorează”. Tudor Gheorghe, cântăreț, compo-

zitor, actor român, crede că fenomenul public la români are un moment de ră-tăcire: „Publicului ce-i dai aia primește”. Ion Dumitru, duce de Albota, arată

deosebitele merite politice ale deputatu-lui Mitralieră: „Cătăline... pentru tine nu mai există niciun mâine”. Narcis Sofianu, consilier local PNL,

crede că asasinii lui Cătălin Plăiașu sunt oameni cu frică de lege, nu sunt de ca-

pul lor: „Nu există o mafi e țigănească, este o mafi e coordonată de nume grele din Poliția Argeș”. Vasile Mihăilescu, fost consilier

județean, în prezent șomer politic, spe-cialist autorizat în fraze incolore, inodore și insipide: „Ne îndreptăm cu pași repezi și siguri către o nouă criză fi nanciară”. Ecaterina Andronescu, ministrul

Educației decăzute, confi rmă că ab-senteismul în masă la bac e rezultatul învățăturii... lipsă: „Am avut 136.000 de elevi înscriși, s-au prezentat 129.000. Acest lucru este un semnal de atenție pen-tru noi, trebuie să vedem de ce nu s-au simțit pregătiți”. Premierul Viorica Dancilă, într-un

rar moment de corectitudine gramatica-lă”: „Trebuie să analizăm unde am greșit și să schimbăm modul de abordare”.

După ce a dat 5 milioane de euro pe Hotelul Muntenia, Dragoș Diaco-nescu, zis și Benny Păcanele, încearcă să antameze un credit ca să treacă la treabă. Mai exact, să modernizeze hotelul cel mai cunoscut din Pitești, unul destul de prăfuit și jigărit după atâția ani de existență fără investiții, sub ”guvernul” fostului proprietar Nicolae Ivănescu. Una dintre primele

bănci abordate de către Benny a fost Libra Bank. Numai că bancherii de aici l-au refuzat. De ce i-a zis Libra Bank ”pas” lui Dragoș Diaconescu, noul patron al hotelului Muntenia? Pentru că genul de business care l-a consacrat pe Benny, acela al sălilor de jocuri de poker și al caselor de pari-uri, prezintă un grad de risc ridicat pentru acordarea de credite.

Benny „Păcănele” nu este eligibil pentru bancheri

Voi n-ați văzut în fi l-me că Superman n-are nevoie de ajutoare? Se luptă singur cu forțele

răului din județ, reprezentate de PSD și

USR...

Avem și locuri de vietnamezi pe lista noastră. Am dat afară organizația de

tineret și trebuie să refacem rapid stocul de resursă umană...

Șeful liberalilor argeșeni, Adrian Miuțescu, la un târg de recrutare a forței de muncă pentru partid.

ELECTRO-CUTARE

Dramă! Chiriloiu a făcut Ziua Silvicultorului fără deputatul Vasilică și doar cu șeful cel mare de la Romsilva

Contrar spuselor unora (cârcotașilor și invidioșilor care sunteți!), vă anunțăm că nu este adevărat că la Ziua Silvicultorului, orga-nizată la cabana din Poienile Vâlsanului, nu a venit nimeni. N-a venit nimeni important din Argeș, din categoria parlamentari, șefi de pe la județ sau municipiu și așa mai departe, asta e foarte adevărat. Și asta pentru că, văzând răs-turnarea de forțe din PSD Argeș, Armand Chi-riloiu se rebrenduiește și nu se mai afi șează cu personaje minore din PSD Argeș, care l-ar putea compromite. De aceea l-a chemat la chef doar pe directorul general și bunul său prieten de la Romsilva, George Mihăilescu. Care și-a adus și socrul. Singurul care s-a arătat îngrijorat de în-treaga tărășenie a fost deputatul Radu Vasilică, acesta suferind chiar un atac de panică atunci când a pus ochii pe calendarul cu mistreți de pe perete și a văzut încercuit cu roșu evenimentul de la care era nelipsit în anii trecuți, ba chiar era cap de afi ș. Și-a verifi cat mesageria telefonului, messengerul, whatsapp-ul și arhiva de mail. A controlat și dacă nu cumva o fi intrat în Spam invitația lui Chiriloiu și... nimic. Cert e că depu-tatul Radu Vasilică a înțeles că a intrat într-un con de umbră și, dacă dragostea lui Armando pentru el nu e, atunci nimic nu mai e. Și, prin urmare, poate să-și ia adio de la locul pe lista parlamentară de la anul dacă la președinția PSD Argeș va veni, după cum se încolonează aștrele, deputata Simona Bucura Oprescu.

„D´ale lui Mitică” la BăiculeştiEdiţia de săptămâna trecută a uneia dintre cele

mai urmărite emisiuni de la TVR 2, „D ale lui Mitică”, a adus în atenţie povești din comuna argeșeană Băiculești. Despre hoţi de lemne și animale a afl at amănunte reporterul Marian Marin, fi e de la păgubiţi, fi e de la săteni cu „spi-rit civic” care observă tot ce mișcă în sat.

Asta deși sâmburele de adevăr există, în condi-ţiile în care însuși viceprimarul Vasile Neculcea s-a plâns în emisiune că, în ultimul timp, came-ra video de supraveghere de pe Valea Brazilor a fost furată de trei ori - „de regulă când e furtu-nă” - iar cea de la ţigani a dispărut și aceea.

Site-ul Prefecturii a rămas în... Soare

Deși au trecut mai mult de doi ani de când a ieșit de pe scena reprezentanţilor Guvernului în teritoriu, Cristian Soare încă mai ţine prima pa-gină pe site-ul Prefecturii Argeș. Este adevărat că este vorba de vechiul site, însă, pentru cine dorește, o căutare a Instituţiei Prefectului pe net te duce prima dată pe o denumire simplă a site-ului: prefecturaarges.

Și de aici și inducerea în eroare, fi indcă Emi-lian Dragnea e prefect de prin 2017. El apare pe noul site, unul provenind dintr-o locaţie co-mună a tuturor instituţiilor prefecturale. Și, ori-cum, Dragnea nu e front page, ca Soare, trebuie să-l cauţi!

Jurnal de Argeş - pag 3

BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ

Nr. 1302 (10 - 16 iulie 2019)

Fosta europarlamentară Gabriela Zoană, atacată din toate direcțiile de George Soros.

Deputatul Radu Vasilică, plângându-și ieșirea cu picioarele înainte din politică.

Șeful de la Păduri, Armand Chiriloiu, adulmecând în nări cei doi poli (inclusiv de putere)

din PSD Argeș.

Cum să-mi plagiez doctoratul, dacă mi l-am dat cu Veorica în campania electorală? E un nonsens, voi sesiza Comisia de la Venezia...

Onorată masă, hulit prezidiu, m-am resemnat! E clar că nu mai prind post de parlamentar la anul,

dacă, pentru prima dată în ultimii mulți ani, prietenul meu Armand Chiriloiu nu m-a invitat la

Ziua Silvicultorului...

Să nu se supere fostul meu prieten Radu Vasilică, dar anul acesta lista invitaților la Ziua

Silvicultorului a făcut-o familia Simona Oprescu, reprezentată prin domnul soț, aici de față...

Denisa DragomirDuminică, 7 iulie, atleta argeșeană Denisa

Dragomir a câștigat în Italia, pentru a patra oară consecutiv, Maratonul Cerului (Skyr-marathon Sentiero 4 Luglio), una dintre cele mai dure curse de alergare montană din lume. Denisa a câștigat cursa de 42 de kilo-metri, cu 2700 metri diferență de nivel, în 5 ore, 25 minute și 16 secunde, la o diferență de aproape 14 minute de a doua clasată, o ita-liancă. Pentru performanța sa excepțională, Jurnalul de Argeș o declară pe Denisa Dra-gomir Omul Săptămânii.

Omul săptămâniiOmul săptămânii

Cinci posturi vacante de judecători la Curtea de Apel

După cum ne-a precizat judecătorul Ion Rebe-ca, purtătorul de cuvânt al Curții de Apel Pitești, la această instanță sunt la ora actuală vacante cinci posturi. Este vorba de trei posturi de jude-cători la secția I Civilă și de alte două posturi la secția a II-a Civilă. O creștere a numărului de magistrați ar fi benefi că, în condițiile în care în prezent volumul de dosare de soluționat este imens, de 80-100 dosare/ședință. D.G.

Blocul Coremi, modernizat cu bani UE

Peste 200 de persoane, locatari ai blocului de locuințe sociale Coremi, vor benefi cia de îmbunătățirea condițiilor de locuit, ca urmare a implementării, de către Primăria Municipiului Pitești, a proiectului „Integrat! Nu asistat! Dez-voltarea socială și economică a persoanelor defa-vorizate din sud-vestul municipiului Pitești”.

În prezent se afl ă în derulare procedura de atribuire a contractului de proiectare și execuție lucrări de construcții aferente obiectivului de investiții ,,Modernizare bloc locuințe sociale Coremi”, în cadrul căruia se vor realiza urmă-toarele intervenții: construirea de balcoane și închiderea acestora cu tâmplărie performantă energetic pentru fi ecare apartament; extinderea rețelei electrice interioare existente în balcoanele nou-înfi ințate; asigurarea accesului din fi ecare apartament în balcoanele nou-înfi ințate; lucrări de reparații acolo unde acest lucru este necesar.

Proiectul implementat în cadrul căruia se regăsește și obiectivul mai sus menționat este fi nanțat în cadrul Programului Operațional Ca-pital Uman 2014-2020, având o valoare totală de 20.113.023,81 lei. D.G.

Amânat de ani buni fără motive temeinice de către Primăria Pitești, acolo unde s-a și blocat, proiectul declarării Pădurii Trivale drept arie protejată are un susținător-surpriză. Cristian Gentea, șeful consilierilor locali social-democrați și coleg toc-mai cu cei care tergiversează acest proiect, este revoltat de amânarea nejustifi cată a proiectului, un proiect ce s-a blocat în mod suspect tocmai la Primăria Pitești.

„Îi voi întreba pe cei din Primăria Pitești de ce se tergiversează proiectul”

„În mod cert, Pădurea Trivale trebu-ie declarată arie protejată. Eu sunt 100% pentru asta și în favoarea acestui proiect. Nu știu de ce se tergiversează acest proiect. Îi voi întreba pe cei din Primăria Pitești ce se întâmplă și apoi mă voi gândi la o inițiativă în acest sens. Este foarte multă lume interesată ca Pădurea Trivale să de-vină arie protejată”, ne-a declarat Cristian Gentea, care este liderul grupului PSD din Consiliul Local.

Au trecut aproape nouă ani și jumătate de la inițierea proiectului rezervației na-turale Pădurea Trivale și peste doi ani de când Agenția de Mediu a cerut Primări-ei Pitești să clarifi ce neconcordanțele din

documentație, mai exact dispariția a circa 58 ha din suprafața propusă spre a deveni arie protejată.

Cei din Ministerul Mediului spun că Primăria Pitești se opune

Ofi ciali din Ministerul Mediului susțin direct că municipalitatea nu dorește ca Pădurea Trivale să devină arie proteja-tă. Practic, proiectul e blocat la Primăria Pitești. Elaborat în martie 2010 de către Agenţia Regională pentru Protecţia Me-diului Pitești, proiectul a fost supus dez-baterii publice de trei ori până acum și s-a întors de mai multe ori la instituțiile din Argeș pentru diferite completări.

Cei din Primăria Pitești invocă o lege, cum că s-a introdus o suprafață din re-zerva proprie pentru retrocedări. Concret, Primăria Pitești le spune negru pe alb ofi cialilor din Ministerul Mediului că nu deține o listă cu numele și datele de con-tact ale solicitanților care au depus cereri de restituire a terenurilor forestiere pentru care restituirea dreptului de proprietate s-a realizat sau urmează a se realiza pe fondul forestier propus pentru instituirea ariei na-turale protejate.

Însă Ordonanța 57 a Ministerului Me-diului scrie clar că aria naturală protejată se instituie indiferent de deținători. Singu-ra treabă a ministerului este să informeze deținătorii de terenuri și oarecum să nego-cieze cu ei legat de eventualele restricții.

În caz că Primăria Pitești continuă să refuze să dea acel aviz esențial, mai există totuși o variantă de avarie. Concret, cei din Ministerul Mediului pot trimite o adresă la APM Argeș în care să solicită reînnoirea documentației și retrimiterea acesteia în Consiliul Local Pitești spre avizare. Însă și această variantă ar dura câteva luni bune.

Potrivit proiectului din anul 2010, supra-faţa propusă din Pădurea Trivale ce urma să devină arie protejată era de 432,3363 ha și făcea parte din fondul forestier proprie-tate de stat.

Denis Grigorescu

BOMBĂ! PRIMUL PSD-IST CARE IA DISTANŢĂ FAŢĂ DE PRIMARUL IONICĂ ŞI DIRECTORUL CHIRILOIU DE LA PĂDURI

Cristian Gentea: „În mod cert, Pădurea Trivale trebuie declarată arie protejată”

Deputatul USR Ionuț Moșteanu și președintele PNL Argeș, Adrian Miuțescu, au făcut, fi ecare în parte, în ultima săptă-mână, mai multe declarații televizate referitoare la o posibilă colaborare.

„Am arătat că suntem dispuși în alegerile locale la o colaborare cu USR-Plus, pentru a reuși să câștigăm alegerile locale și a face ca opoziția de astăzi să obțină majoritatea în Consiliul Județean. După 30 de ani, a venit vremea să adminis-trăm Consiliul județean și principalele primării din județ, pentru că vrem să le administrăm bine, având exemplul județelor

din Transilvania, care sunt niște județe mai bogate și în care oamenii trăiesc mai bine. Argeșul merită așa ceva! Este un județ care a contribuit mult la PIB-ul României și care merită să se bată pentru primele locuri ca importanță, cu județe precum Clujul sau Timișul.

Pentru acest lucru, sun-tem dispuși, după alegerile prezidențiale, să găsim căi de colaborare cu partide-le din opoziție. Sper ca președintele Klaus Iohan-nis să câștige alegerile și noi să punem în aplicare ceea ce ne-am propus”, spune Adrian Miuțescu.

A.C.

Miuţescu, despre colaborarea cu USR-Plus: „După alegerile prezidenţiale!”

Expoziţie de cai, în loc de Târg de Marina

Câţiva musceleni iubitori de cai au decis să organizeze o expoziţie ca-balină. Evenimentul este programat să se desfășoare în perioada 13-17 iulie la Mihăești și se dorește a fi continuarea tradiţionalului Târg de Sfânta Marina. Cei care se ocupă de organizarea evenimentului sunt membrii familiei Istrate, din Mihăești, alături de Asociaţia Crescători-lor de Animale din Argeș, în colaborare cu Vali Ștefan, din Mihăești. Evenimentul se va desfășura pe terenul din Mihăești, punct balastieră, acolo unde sunt așteptaţi crescători de cai din întreaga ţară.

Până în 2006, la Câmpulung, pe platoul Gruiului era organizat Târ-gul de Sfânta Marina. În 2007 acesta a fost amenajat la Albeștii de Muscel, iar din 2008 s-a desfășurat la Berevoești. În ultimii 4 ani, tra-diţia târgului de cai s-a mutat la Mihăești, dar fără a mai fi tolerate comportamentele abuzive asupra animalelor, care erau supuse unor probe și eforturi teribile pentru a-i impresiona pe potenţialii cumpără-tori. Cătălin Ioan Butoiu

Jurnal de Argeş - pag 4

Nr. 1302 (10 - 16 iulie 2019)

Am mai descoperit că doam-na consul este și intervenient pentru fi rma Titidan în procesul strămutat la Vâlcea, în care doc-torul Irimia l-a dat în judecată pe dezvoltatorul imobiliar

ă d

Doamna Marinela Somazzi Safta declară că „eu, în calitatea mea de consul onorifi c, sunt chemată de tot felul de in-vestitori care sunt «arși»”, după care nu uită să adauge că „domnul de la Titidan este un investitor serios”

Se apropie startul pentru „To-poloveni Summer Tour”, ediția a V-a, o cursă ciclistă de tradiție organizată după cele mai înalte standarde în domeniu și la care participă bikeri din toată țara. Așadar, pe 14 iulie, la ora 11.00, când primarul Gheorghiță Boțârcă va da startul cu steagul competiției, Topoloveniul va de-veni pentru o zi capitala ciclis-mului românesc. Înscrierile se fac pe site-ul www.ridersclub.ro,

la secţiunea cursei „Topoloveni Summer Tour”. Competiția are categorii de participare pentru toate vârstele, sexele și nivelu-rile de pregătire ale doritorilor. În ultimii ani, pe lângă celebrul Magiun, orașul Topoloveni a de-venit recunoscut în țară și pentru acest îndrăgit concurs de moun-tainbike, dar și pentru ospitali-tatea acestei comunități locale angrenate total în activitățile pe două roţi; și cum cursa de moun-tain bike a devenit deja un brand care a depășit granițele orașului, devenind unul național, în To-poloveni se afl ă și unul dintre cele mai respectate cluburi de motocicliști din județ - Chopper School Topoloveni, cu care pri-

marul Boțârcă și administrația orașului au ambiții mari, pre-gătind în acest sens un super festival în toamnă, pe stadionul din localitate. Până atunci, vă dăm întâlnire pe 14 iulie, când la „Topoloveni Summer Tour” sunt așteptați să se înscrie la start aproape 600 de cicliști din toa-tă țara. Unul dintre promotorii ambelor comunități pe două roți, cea a bikerilor și a motocicliștilor, este reporterul Realitatea TV Andrei Cristian Grigore, unul dintre fondatorii „Topoloveni Summer Tour”. Jurnalul de Argeș este partener media al evenimen-tului încă de la prima ediţie.

M.S.

Pregătiţi-vă de „Topoloveni Summer Tour”!

Cum Jurnalul de Argeș a publicat fragmente din arti-colul din ”Cațavencii”, inclu-siv pe cele despre presiunile de sorginte elvețiană făcute la Ministerul Culturii, am fost sunați la redacție de cine credeți? De către consulul onorifi c al României la Lu-gano, în Elveția - Marinela Somazzi Safta. Doamna So-mazzi ne-a precizat că a plătit deja avansul pentru un apar-tament în viitorul bloc ce va fi ridicat de fi rma Titidan în centrul Piteștiului și că am-basadorul Elveției nu are ni-cio legătură cu fi rma Titidan. Jurnalul de Argeș a descope-rit însă că doamna consul

este și intervenient într-un dosar la Tribunalul Vâlcea, dosar în care familia Irimia, care are o locuință în zona unde se va ridica viitorul bloc de 10 etaje, cere suspendarea autorizației de construcție pentru investiția celor de la Titidan. Mai mult, surpriză, Manuela Somazzi Safta a re-cunoscut că a fost la Ministe-rul Culturii, însă, zice dom-nia sa, doar în... audiență și ”ca persoană fi zică” alături de juristul fi rmei Titidan, adică juristul dezvoltatoru-lui imobiliar. Cei doi, după cum se dă singură în vileag doamna consul onorifi c, au fost la Alexandru Pugna, se-

cretar de stat în Ministerul Culturii, pentru a clarifi ca dacă acea clădire demolată de către dezvoltatorul imobiliar are statut de monument isto-ric. Acum, dacă e normal ca un consul onorifi c să se ducă pe capul celor de la Ministe-rul Culturii să afl e dacă o clă-dire deja demolată era sau nu monument de patrimoniu, judecați și dvs.

Că această implicare mai mult decât vizibilă pentru un investitor privat și nouă ne miroase a altceva, a ceva ce naște foarte multe semne de întrebare. De altfel, am adresat întrebări ofi ciale atât la Ministerul Afacerilor Ex-

Exclusiv. Avem dovada furnizată chiar de intervenient

Consulul onorifi c al României în Elveţia recunoaşte că a intervenit la Ministerul Culturii pentru blocul fi rmei Titidan

În urmă cu câteva săptămâni, jurnaliștii de la „Cațavencii” au alocat o pagină controversatului bloc de 10 etaje construit de fi rma Titidan în centrul Piteștiului, pe si-tul urban Republicii. Ca și noi, co-legii din presa centrală au scris și despre modul cel puțin îndoielnic în care au fost date autorizațiile de către diferitele autorități, loca-le și naționale. În respectivul arti-col se făcea referire, printre altele, la faptul că o clădire demolată de către Titidan pe terenul unde se va ridica viitorul bloc ar face parte din lista monumentelor istorice și că ”însuși ambasadorul Elveției i-ar fi făcut o vizită ministrului Breaz pe tema asta, căci în spatele lui Titi Dan SRL stau niște bani din Țara Cantoanelor”.

Simfonia Lalelelor, 2017.Consulul onorifi c, primit cu toate onorurile de primarul Cornel Ionică

Jurnal de Argeş - pag 5

Nr. 1302 (10 - 16 iulie 2019)

terne, cât și la Ambasada Elveției dacă un astfel de comportament al doamnei consul onorifi c al României la Lugano e conform uzanțelor diplomatice.

„Am plătit avansul pentru un apartament”

Marinela Somazzi Safta locuiește de 44 de ani la Lugano și de 16 ani este consul onorifi c al României în orașul elvețian. De profesie e psihoterapeut și se prezintă drept ”expert în compor-tament și comunicare”. Legat de faptul că e cumpărătoarea unui apartament în viitorul bloc Ti-tidan, Marinela Tomazzi Safta spune că: ”Am hotărât să fac cu soțul meu o investiție, să venim să ne petrecem bătrânețea în sânul familiei, la Pitești. Am cumpărat pe hârtie un apartament în viito-rul bloc de pe b-dul I.C. Brătianu nr. 54, am plătit avansul. M-am interesat și eu la Primărie, la Direcția de Cultură, să văd dacă e în regulă. Eu, în calitatea mea de consul onorifi c, sunt chemată de tot felul de investitori care sunt „arși”. Și asta pentru că există un vid în legislație. Am făcut inter-pelări inclusiv la Senat. Doresc să protejez investitorii străini, ca și pe cei români. Domnul de la Titidan este un investitor serios.

Când s-a dat autorizația fi nală de construcție, Primăria Pitești trebuia să ceară și avizul de la Ministerul Culturii. De unde să știe investitorul de la Titidan care e procedura? În toate PUG-urile, PUZ-urile orașului nu apare că I.C. Brătianu nr. 54 a făcut vreo-dată parte dintr-un sit. Acolo era o vechitură de casă ce a fost dărâ-mată pentru că toată lumea a zis că nu e de patrimoniu”.

„Am fost în luna martie la Ministerul Culturii, cu juristul de la Titidan și cu toată arhiva Piteștiului”

Am întrebat-o pe Marinela So-mazzi Safta și cum a ajuns în audiență la secretarul de stat în Ministerul Culturii și în ce cali-tate. „Eu am telefonat la minister, la mai multe numere de telefon la care nu răspundea nimeni, telefoane pe care le-am găsit pe internet. Și pe dumneavoastră tot pe internet v-am găsit. La un moment dat a răspuns o secretară de la cabinetul domnului secre-tar de stat Pugna. Și am cerut o audiență la domnul secretar de stat, ca persoană fi zică, m-am dus ca orice cetățean, nu că sunt eu consul. M-am dus în audiență ca un cetățean liber care luptă pentru propriile drepturi. Eu

n-am cerut ajutorul nimănui, deși am relații la toate partidele. În luna martie a.c., eu am cerut o audiență la domnul Alexandru Pugna, secretar de stat în Minis-terul Culturii. Am fost în luna martie la Ministerul Culturii, cu juristul de la Titidan și cu toată arhiva Piteștiului. La ședință era și domnul Gămureac de la Pa-trimoniu. Le-am cerut să se facă lumină, să se controleze în arhive, am cerut adevărul, nu am cerut acte false, nu am cerut să se sară peste lege. De acolo s-a început o cercetare. A ieșit Ordinul de ministru, fi indcă s-a dovedit a fi o eroare materială, produsă în 1996, când cineva a înregistrat în patrimoniu o bucată mai lun-gă decât trebuia din b-dul I.C. Brătianu, așa se presupune. Și așa a rămas. Domnul ministru, după toate dovezile aduse, a eli-berat un Ordin care a trecut prin secretariatul general al Camerei Deputaților, către Monitorul Ofi -cial. Când a ajuns la Monitor, a ajuns și o scrisoare de la ministrul Culturii, prin care retrăgea de la publicare ordinul fi indcă a apărut un articol în Cațavencii. Se fac noi controale pentru ca domnul ministru să fi e sigur”, precizează Marinela Somazzi Safta.

„Se poate intra într-un confl ict diplomatic”

În continuare, consulul onorifi c al României la Lugano a mai spus că: ”În articolul din Cațavencii scrie că în spatele mușchilor lui Titidan este bănet din Elveția și

că la domnul ministru Breaz s-a dus ambasadorul Elveției. Dom-nul ambasador al Elveției nu s-a dus la domnul ministru, l-am in-format pe domnul ambasador și va lua măsuri, pentru că se poate intra într-un confl ict diplomatic. Ambasadorul Elveției riscă o pată fără noimă”.

Am întrebat-o, fi resc, pe Mari-nela Somazzi Safta și dacă, având în vedere implicarea sa în sprijini-rea celor de la Titidan, are cum-va acțiuni la Titidan sau legături direct cu fi rma respectivă. ”Nu, dragule, nu. În spatele fi rmei Ti-tidan nu e vreun capital elvețian. Mi-am făcut cont în România ca să plătesc avansul de 30% pentru viitorul apartament. 30% din sumă va fi plătită când blocul ajunge la ultimul etaj. Și când e blocul e gata voi plăti restul de 40%”, spune consulul onorifi c al României la Lugano.

Cum explică consulul onorifi c intervenția la Ministerul Culturii: „Fiindcă 30% din investiția mea e în pericol”

Am întrebat-o pe doamna con-sul și cum a venit inițiativa de a avea reacție în acest caz, în condițiile în care sunt zeci de cumpărători ai viitoarelor apar-tamente din blocul Titidan și niciunul nu s-a gândit să meargă la minister să afl e dacă o clădire, atenție, dărâmată deja de către dezvoltatorul imobiliar, fi gurează pe lista monumentelor istorice.

„Fiindcă 30% din investiția mea e în pericol, am și eu o vârstă, nu vreau să mă mut acolo la 80 de ani. Acum câțiva ani, eu și soțul meu pusesem ochii pe un apar-tament într-un bloc în cartierul Craiovei, nu am reușit să îl cum-părăm, l-a luat cineva înainte. Și de ani de zile dorim să cum-părăm o proprietate în centrul Piteștiului”, a venit răspunsul Marinelei Somazzi Safta.

Consulul onorifi c al României la Lugano ne-a dezvăluit și cum a intrat în legătură cu cei de la Ti-tidan: ”Am văzut site-ul dezvolta-torului, am dat telefon acum un an și jumătate, am venit la Pitești

și l-am rugat pe domnul Ionescu să îmi arate ce are deja construit. Era un bloc în Craiovei, mi s-a părut departe. Mi-a spus domnul Ionescu că are un proiect în cen-trul Piteștiului. Am afl at ulterior că un nepot al meu îl cunoaște. Când a fost proiectul gata, mi-am ales un apartament la etajul 8. Am văzut acel articol plin de minciuni din Cațavencii. Iar mi-siunea mea în calitate de consul onorifi c este să apăr imaginea, a cui nu știu, a țării, a ambasadori-lor. Dacă iese la iveală că domnul Irimia a sărit peste cal, plătește niște daune de se usucă”.

Doamna Somazzi-Safta, invitată la Simfonia Lalelelor şi la dineu cu Liviu Dragnea în Elveţia

Coincidență sau nu, Marinela Somazzi Safta a fost invitată de mai multe ori de Pri-măria Pitești și edilul Cornel Ionică la Sim-fonia Lalelelor, ultima sa vizită la eveniment fi ind la ediția cu nr. 40 din aprilie 2017. De altfel, așa cum și consulul onorifi c ne-a dez-văluit, ”și cei de la Primăria Pitești au fost în vizită la Lugano”. Așadar, o relație strânsă cu ofi cialii din Primăria Pitești.

Și încă o informație interesantă: în mai 2018, Marinela Somazzi Safta a participat la un dineu de lucru cu Liviu Dragnea, pe atunci președinte al Camerei Deputaților, cu ocazia vizitei ofi ciale pe care acesta a făcut-o în Elveția. Informația apare într-o infor-mare ofi cială de la Cancelaria președintelui Camerei Deputaților. La respectivul dineu au participat și ceilalți doi consuli onorifi ci ai României în Elveția, prințul Dimitrie Sturdza și Guido Gianasso.

Am luat legătura și cu Ștefan Bâlici, director Institutul Național al Patrimoniului, pentru a ne spune dacă re-spectiva clădire demolată din Pitești pentru șantierul Titidan este sau nu monument istoric și dacă doamna consul onorifi c Marinela Somazzi a vorbit cu el legat de acea clădire.

„Domna consul a vorbit cu cineva din subordinea mea, eu nu eram acolo în acel moment. Legat de clădirea demolată de pe b-dul I.C. Brătianu am transmis deja că e parte dintr-un sit monument istoric”, ne-a declarat Ștefan Bâlici.

Material realizat de Denis Grigorescu

„CLĂDIREA E PARTE DINTR-UN SIT MONUMENT ISTORIC”

Directorul Institutului Patrimoniului îi contrazice pe doamna consul şi pe dezvoltatorul imobiliar:

Şantierul Titidan din centrul Piteştiului

Dovada că doamna consul onorifi c este intervenient în procesuldintre familia Irimiaşi fi rma Titidan

Jurnal de Argeş - pag 6

Nr. 1302 (10 - 16 iulie 2019)

Din nou ghinion pentru Consiliul Judeţean, după scandalul cu Cetatea Poenari?

Numele lui Marco Porcaro a apărut în La Republica și Giornale de Sicilia în articole despre trucarea unor licitații publice cu mai multe primării din peninsulă

Ancheta ”Coope-rativele roșii” a fost declanșată de către Direcția Districtuală Antimafi a Palermo în 2000 și a băgat la arest, în primă fază, mai mulți afaceriști, implicând, totodată, și factori politici

Culmea, la licitația pentru Muzeul de Artă Naivă a participat și asocierea italiană de fi rme căreia i s-a reziliat contractul cu Cetatea Poenari, dar care nu a mai contestat licitația câștigată acum de frații lor, tot sicilieni

Consiliul Județean ar putea avea din nou ghinion. Și asta după ce, în această primă-vară, s-a văzut nevoit să rezilieze contractul pentru Cetatea Poenari. Ca un făcut, tot italian și tot din Sicilia este și concernul câștigător al lucrărilor de restaurare a Galeriei de artă naivă ”Ru-dolf Schweitzer - Cumpăna”, un proiect european în va-loare totală de 19.571.115,55 lei. Ca să fi e și mai ciudat, ofertantul necâștigător și care nu a făcut contestație este nimeni altul decât aso-cierea siciliană câștigătoare a execuției lucrărilor la Cetatea Poenari. Și căreia care, vă reamintiți, i-a fost reziliat contractul după ce a trimis documentele privind garanția de bună execuție prin whatsapp. Mai mult, fi rma de asigurări londoneză la care sicilienii susțineau că au depus garanția era inacti-vă de doi ani. Și, bomboana pe colivă, Sandro Furno, administratorul uneia dintre fi rmele din asocierea de la Poenari, e cercetat în Italia pentru o bancrută fraudu-loasă de 4 milioane euro.

Marco Porcaro, reprezentantul fi rmelor din Italia, implicat în scandalul unei operațiuni antimafi a de la începutul anilor 2000

Asocierea nouă, cea pentru Galeria de artă naivă ”Rudolf Schweizer Cumpăna”, este for-mată din: SC AMP CANTIERI ITALIA SRL - lider; GEO-AM-BIENTE SRL, avându-l ca ad-ministrator pe Marco Porcaro, și fi rma de proiectare SC IN-TERACTIVE DESIGN SRL. În această formulă, din toamnă ar trebui să înceapă treaba, după ce, pe 25 iunie a.c, a fost sem-nat contractul de proiectare și execuție. La o simplă accesare a motoarelor de căutare pe Inter-net, îl regăsim pe Marco Porcaro din Baucina, Palermo, în mijlo-cul unui ditamai scandalul, pe la începutul anilor 2000. Legat de achiziții publice trucate în mai multe primării din sudul Penin-sulei. Era în 2003, când procu-rorii antimafi a din sudul Italiei declanșaseră în forță așa-numita operațiune „Cooperativele roșii”, acuzația adusă de anchetatori fi ind cea de asociere mafi otă. Potrivit presei italiene locale și naționale, au fost anchetați 15 oameni de afaceri, între care frații Agostino și Marco Porcaro din Baucina, responsabilii de la Amp Ambiente cu sediul la Pa-lermo. Toți au fost acuzați de a fi manipulat și trucat achiziții publice în valoare de zeci de mi-liarde de lire vechi, după ce, în prealabil, se asociau în consorții și participau la licitații. Au fost aduși în fața judecătorului, care a dispus față de aceștia ca măsură preventivă interzicerea activității fi rmelor pentru o perioadă de timp.

Ancheta „Cooperativele roșii”, declanșată de către Direcția

Districtuală Antimafi a Paler-mo în 2000 a băgat la arest, în primă fază, mai mulți afaceriști și a implicat și factori politici, dosarul fi ind arhivat ulterior de judecător. Pentru magistrații și carabinierii din Palermo, anche-ta a demonstrat existența unor grupuri de interese care au con-stituit adevărate nuclee pentru gestionarea ilicită a achizițiilor publice. Iar afaceriștii anchetați reușeau să controleze un număr mare de oferte trucate, determi-nând suma optimă pentru adju-decare și eliminarea concurenței.

Un plan de care erau foarte interesați boșii Cosei Nostra, care participau la lucrări sau încasau comisioanele aferente, scria La Republica, în ediția on-line din 10 iunie 2003.

După anii ‚90, mafi a și-a întins tentaculele în Europa de Est

Revenind la oile noastre din Argeș, pe 25 iunie a.c. a fost semnat contractul de proiectare și execuție a lucrărilor de resta-urare la Galeria de Artă Naivă

„Rudolf Schweitzer - Cumpăna” cu un consorțiu format din două fi rme italiene și proiectantul din România. De data asta, toate polițele de asigurare au fost în-cheiate și garanția de 10% a fost constituită la trezoreria statului. Urmează perioada de proiectare de aproximativ trei luni, pentru ca, în această toamnă, să poată începe lucrările. Potrivit datelor furnizate de Direcția Strategii Sinteze Proiecte a CJ Argeș, la solicitarea noastră, benefi ciar al proiectului depus pe Axa Pri-oritară 5 privind conservarea, protejarea și valorifi carea pa-trimoniului natural și cultural, are ca benefi ciar parteneriatul dintre UAT Județul Argeș și Ministerul Culturii și Identității Naționale, data fi nalizării fi ind august 2021. Cum spuneam și la început, partea interesantă este că licitația nu a fost contestată de ofertantul necâștigător- aso-cierea formată din: SC TESTA BUILDING SRL - lider; SC DACIA BUILDING STRUC-TURES SRL; RESEARCH CONSORZIO STABILE SOCIETA’CONSORTILE A R.L.; GROMA SOCIETA’DI INGEGNERIA – SOCIETA A RESPONSABILITA LIMITA-TA SIMPLIFICATA. Adică cea care câștigase executarea lucrări-lor pentru Cetatea Poenari și că-reia apoi i s-a reziliat contractul! Ciudat, foarte ciudat, mai ales că, în urma arestării italianului Nicola Inquieto (un alt om de afaceri pripășit la Pitești și învi-nuit de legături cu mafi a), a ieșit la iveală o teză amară pentru noi, românii. Aceea că, după anii ‚90, familiile mafi ote și-au întins ten-taculele în țări din estul Europei în care democrația în formare era total nepregătită să înțeleagă și să contracareze mecanismele organizațiilor criminale din vest. Iar expansiunea continuă.

Alina Crângeanu

Un sicilian din asocierea pentru restaurarea Galeriei de Artă Naivă a fost implicat într-un dosar legat de Cosa Nostra

Aprilie 2019, șefi i Consiliului Judeţean, la semnarea contractului pentru Cetatea Poenari, reziliat ulterior. De data aceasta au fost mai prudenţi și nu i-au invitat pe sicilieni să se tragă în poză

„Achiziţii, mafia schimbă strategia”, articolul din La Republica în care apare numele lui Marco Porcaro din Baucina

În această primăvară, Fundaţia “Conserva-tion Carpathia” a continuat activităţile de re-construcţie ecologică și a refăcut 103 hectare de parcele silvice tăiate la ras, îndeplinind obiec-

tivul setat pentru întreg anul. Campania de reîmpădurire a fost cea mai amplă desfășurată de organizaţia de mediu până în prezent. S-au plantat 382.150 de puieţi de brad, molid, fag și paltin, în sudul și estul Munţilor Făgăraș, pe Valea Vâlsanului și Valea Dâmboviţei, dar și în Masivul Leaota, cu ajutorul echipelor de angajaţi sezonieri, în jur de 150 de oameni din comunităţile locale.

Până în prezent, Fundaţia “Conservation Car-pathia” a refăcut păduri tăiate la ras pe o supra-faţă de peste șapte sute de hectare. În plus, s-au efectuat lucrări ample de combatere a eroziunii solului, de-a lungul cursurilor de apă, pe o lun-gime de 23 de km. C.I.B.

Reîmpădurire pe o sută de hectare în FăgăraşÎn următoarea perioadă, Stadionul

Municipal din Câmpulung va fi lo-cul de atracţie pentru musceleni. Nu doar că a apărut o nouă echipă de fotbal, Academia Muscelul Câmpu-lung, iar între august și septembrie se va desfășura o nouă ediţie a Fes-tivalului de Muzică Rock „Posada”, acolo au fost transferate și manifes-tările dedicate Zilelor Municipiului Câmpulung, care vor începe luni, pe 15 iulie. Cauza transferării acestora, după două decenii, din Piaţa Primă-riei ţine de întârzierea acceptată a lucrărilor de amenajare a centrului.

În orice caz, activităţile culturale vor rămâne în instituţii de pe bulevard și strada Negru Vodă, precum Muzeul, Casa de Cultură și Galeria „Arta”.

Ca de obicei, maximumul mani-festărilor va fi atins în week-end-ul viitor, atunci când sunt programa-te concertele. Pe scena amplasată la stadion, acolo unde vor fi plantate și grătarele cu mititei și tarabele cu suveniruri și diverse alte articole, vor urca, printre alţii, Sanda Ladoși, Proconsul, Johnny Bădulescu, Com-pact și Petrică Mîţu Stoian.

C.I.B.

Zile de municipiu pe stadion

Jurnal de Argeş - pag 7PLAFAR NATURALIS

Nr. 1302 (10 - 16 iulie 2019)

e

Brasov, 8 iulie 2019

Natura 2000 este o retea de arii protejate de pe teritoriul Uniunii Europene, înfiin at pentru conservarea speciilor i habitatelor de interes european, re ea la care România a contribuit cu protejarea a cca. 25% din suprafa a rii.

Situl Natura 2000 Râul Târgului – Arge el – Râu or ROSCI0381 are o suprafa de 13.213 ha i se întinde în procent majoritar pe raza localit ilor Ruc r (14%), Valea Mare Prav (22%), Lere ti (45%) i Albe tii de Muscel (12%). A fost înfiin at de c tre Statul român, iar din 2014 custodele desemnat de c tre Ministerul Mediului a fost, pân în toamna anului 2018 Funda ia Conservation Carpathia. Obliga ia fiecarui custode de situri Natura 2000 este s elaboreze un plan de management al ariei protejate. La finalul anului 2018 toate ariile protejate au intrat în custodia Agen iei Na ionale pentru Arii Naturale Protejate (ANANP).

Funda ia Conservation Carpathia deruleaz , începând cu luna iunie 2017 proiectul „Elaborarea planului de management al Ariei protejate ROSCI0381 Râul Târgului – Arge el – Râu or” - SMIS-CSNR 102086. Proiectul este sus inut financiar din Fondul European de Dezvoltare Regional prin Programul Opera ional Infrastructur Mare 2014-2020.

Obiectivul general al proiectului este asigurarea st rii de conservare favorabil a speciilor i a habitatelor de interes na ional/comunitar din aria protejat ROSCI0381 Râul Târgului – Arge el – Râu or i vizeaz în primul rând, realizarea Planului de management pentru aria protejat men ionat , cu accent pe m surile speciale de conservare care se impun pentru speciile i habitatele de importancomunitar aflate pe suprafa a acestuia.

Perioada de desf urare a proiectului este de 31 de luni iar bugetul total al proiectului este de 2.079.896 lei, din care 507.496 lei sunt acoperiti de Funda ia Conservation Carpathia. Perioada de implementare a proiectului este iunie 2017 – noiembrie 2019, timp în care, împreun cu autorit i i proprietari custodele va stabili i aproba un set de m suri în vederea cre terii gradului de protec ie i conservare a biodiversit ii, prin m suri de management adecvate i refacerea ecosistemelor degradate.

De ce este important Situl Natura 2000 ROSCI0381 Râul Târgului - Arge el – Râu or: • coridor ecologic pentru carnivore mari, asigurând conectivitatea între Masivele F g ra (Iezer) – Piatra Craiului – Bucegi i

indirect cu Leaota • p duri naturale de fag, tuf ri uri i p uni alpine • specii de mamifere, amfibieni, pe ti i nevertebrate de importanta na ional i european (ex: urs, lup, râs, buhai de balt cu

burt galben , triton carpatic, croitor alpin, zgl voac )

Pân în prezent, prin implementarea proiectului s-au ob inut urm toarele rezultate principale: 1 set de date cu informa ii GPS cu privire la localizarea punctelor de evaluare a habitatelor, un plan de management, 11 sesiuni de informare/con tientizare în scoli i pe teren, 4 intalniri cu expertii in monitorizare si management, dou rapoarte de audit, achizi ia de bunuri în vederea cre terii capacit ii institu ionale. Planul de management a fost completat cu toate observa iile venite de la factorii interesa i cu care s-a discutat în cadrul consult rilor publice sau private i urmeaz s fie transmis autorit ilor locale i proprietarilor de teren în urm toarele 2 s pt mâni. Ultimul pas în finalizarea acestui proiect este aprobarea de c tre Ministerul Mediului, pân în noiembrie 2019.

„Copilul meu, ca și ai lui, trăiește într-un mediu în care sunt încurajate relațiile extraconjugale”

„Relația dintre cei doi este de actua-litate. Eu, când am redactat cererea de divorț, nu i-am inclus numele: Mari-an Ovidiu Vlăsceanu, dar da, el este persoana cu care fosta mea soție a avut și are în continuare o relație. Persoana în cauză este Ovidiu Vlăsceanu, fără doar și poate vă confi rm. Mă puteți întreba tot ce doriți și dacă pot răs-punde, cu condiția să publicați ce ține strict de relația celor doi, restul sunt intimitățile mele și doresc să rămână așa. Vorbim strict de speța celor doi, nu despre relația mea cu fosta nevas-tă. Bineînțeles că nu este moral ce se întâmplă între cei doi, nu este etic, nu avem fundamente corecte pentru care oamenii ăștia fac asta, dar faptul că acționează fără scrupule întărește frus-trarea noastră. Partea rea este că sunt implicați și copiii, care cresc denatu-rat, cu exemplu negativ... Înțeleg că cei doi sunt în concediu la mare acum. Nu știu dacă băiatul meu este acolo. Cert este că, la mare, copiii lui nu sunt cu el. Ăsta este un aspect destul de urât, faptul că pleacă cu o femeie străină, cu alți copii, în condițiile în care de-clară că își dorește copiii aproape. Nu mi-am mai văzut copilul, băiatul meu vorbește urât, are un comportament agresiv, un limbaj vulgar și este expli-cabil. Copilul meu, ca și ai lui, trăiește

într-un mediu în care sunt încurajate relațiile extraconjugale și nu este nor-mal ca aceștia să sufere emoțional, să nu crească normal, cu un caracter frumos. Automat, apar aceste refulări, limbaj vulgar. Copilul meu îi ironizea-ză pe ceilalți colegi. Al meu așa face pentru că trăiește cu un exemplu ne-gativ și crede că este corect așa. Eu nu am acces la copil”.

„Eu am realizat o aplecare a fostei neveste către Ovidiu Vlăsceanu, de când copiii au început școala, acum patru ani”

L-am întrebat pe Armand Dascălu dacă în timpul căsniciei sale știa de relația dintre fosta soție, Otilia, și con-silierul eparhial Ovidiu Vlăsceanu.

„Am avut destule informații de la co-legi și prieteni comuni, care îmi spu-neau că ceva se întâmplă, dar mie nu îmi place cancanul și nu plec urechea. Eu am realizat o aplecare a fostei ne-veste către Ovidiu Vlăsceanu de când copiii au început școala, în clasa zero, băiatul meu fi ind în clasă cu băiatul lui. Acum urmează să intre în a tre-ia. Acum patru ani se întâmpla, da. Nu am vrut să dau crezare în primul moment și am vrut să mă conving. Am adoptat o poziție indiferentă, am vrut să îi testez, acordându-le liberta-te deplină. Lui i-am acordat încredere deplină. Trebuie să vă spun că eu lu-crez detașat din România, sunt șofer de camion. Pe vremea aceea îmi luam perioade foarte lungi în care stăteam

în deplasare. În toate aceste perioade, Ovidiu Vlăsceanu era mai des acasă la mine decât la el. Se ocupa de copi-lul meu mai des decât o făceam eu, automat era în prezența fostei mele soții mai mult decât eram eu. Inițial am înțeles explicația fostei mele soții, care mi-a argumentat că este un foar-te bun prieten care o ajută la greu. Am sesizat, deci, acea apropiere între ei, dar nu mi-a trecut prin cap că ar putea fi o relație de alt gen. Având în vedere că omul purta o haină bi-sericească, era greu să accept, moral vorbind. Relațiile dintre ei au devenit din ce în ce mai aprinse și nici nu se mai ascundeau, nici măcar nu mai făceau efortul de a se ascunde. I-am pus în fața unei întrebări. Față în față. I-am întrebat individual și împreună dacă își doresc un viitor împreună, dacă au planuri împreună. Amândoi mi-au confi rmat că sunt împreună, că își doresc să rămână împreună, iar în acel moment am realizat că eu trebuie să mă retrag. Această etalare am scris-o și în cererea de divorț. Din păcate, nu am folosit nume proprii, însă vă confi rm că este vorba de preotul Ovi-diu Vlăsceanu”.

Love story la Arhiepiscopie

Soţul înşelat s-a decis să vorbească: preotul Ovidiu Vlăsceanu, consilier eparhial, a destrămat o familie Armand Dascălu: „Bineînțeles că nu este moral ce se întâmplă între cei doi, nu este etic”

Scandalul iscat la Arhiepiscopia Argeșului de consilierul eparhial Ovidiu Marian Vlăsceanu, care dorește să divorțeze de soția sa (printre motivele invocate de acesta în cererea de chemare în judecată fi ind acela că nevasta nu a dorit să evolueze social și intelectual), a generat multe comentarii din partea cititorilor care au accesat ediția online a ”Jurnalului de Argeș”. La rândul său, soția preotului ne-a spus că motivul pentru care părintele vrea să o lase și pe care îl cunosc chiar și enoriașii este o doamnă din Curtea de Argeș, cu care soțul său are o relație. Ne-a indicat chiar identitatea acesteia, pe care, la momentul respectiv, nu am dezvăluit-o. În ediția aceasta revenim cu mărturia fostului soț al femeii afl ate în relație de concubinaj cu slujitorul Domnului, relație care a stat, de fapt, la baza divorțului acesteia, în 2017. Surprins de motivele invocate acum de preot în cererea de divorț și în spiritul adevărului, dar și convins că cei care au de pierdut sunt copiii celor două familii, trei ai familiei Vlăsceanu și unul al familiei Dascălu, Armand Dascălu a acceptat să stea de vorbă cu noi. Preotul Ovidiu Vlăsceanu

a fost oprit de la slujire până la fi nalizarea procesului de divorţ

Preot la Parohia Sfi nții Voievozi-Bolniță din Curtea de Argeș, Ovidiu Marian Vlăsceanu a fost oprit de la slu-jire pe perioada derulării procesului său de divorț, prin decizie a arhiepiscopului Calinic. Până la pronunțarea sentinței judecătorești, preotul nu mai are dreptul de a ofi cia slujire sacramentală, ci poate activa doar în strana bisericii, ca și cântăreț. După câte am putut afl a de la Arhiepiscopie, consilierul eparhial se afl ă în concediu de odihnă până în septembrie.

Material realizat de Alina Crângeanu

Părintele Vlăsceanu, surprins cu iubita la KFC

Jurnal de Argeş - pag 8

Nr. 1302 (10 - 16 iulie 2019)

CALEIDOSCOPDiscovery

Arges

Matei Basarab a emis două hrisoave la Piteşti

La 18 mai 1645, înconjurat de curtea sa, domnul Matei Basarab, ajungând în oraș, a emis două hri-soave, unde se menţionează ”Scris la pod la Pitești”.

S-a născut la Piteşti Teodor Zavaidoc

La 8 martie 1896 s-a născut la Pi-tești renumitul creator și interpret de muzică populară românească Teodor Zavaidoc (nume real Marin Teodorescu). Astăzi este omagiat prin Festivalul Naţional de Muzică Lăutărească Veche iniţiat de Primă-rie și Centrul Cultural Pitești.

Piteştiul era vizitat de diplomatul austriac Ludovic de Kreuchely

La 20 noiembrie 1920 orașul Pi-tești primea vizita diplomatului austriac Ludovic de Kreuchely, în-soţit fi ind de contele de Schladen, ambasadorul Prusiei la Istanbul. Ispravnicul judeţului Rasti era cu-noscător al mai multor limbi euro-pene.

Publicaţiile vremii în Piteşti de la 1928

La 30 octombrie 1928 în Pitești apăreau publicaţiile: Tribuna Co-merţului, director Vasile Purcărea-nu, Glasul Argeșului, redactor I. Constantinescu, Buletinul Camerei de Comerţ, Presa, Viitorul Argeșu-lui, Secera Argeșului și Solidarita-tea.

A murit scriitorul Liviu Rebreanu

La 1 septembrie 1944 a murit la Valea Mare, lângă Pitești, scriitorul Liviu Rebreanu, născut în 1885. Locuinţa marelui romancier a de-venit în anul 1969 casă memorială, secţie a Muzeului Judeţean Argeș, clădire retrocedată proprietarilor în anul 2005.

A fost dat în folosinţă blocul Modern din Piteşti

În anul 1962 a fost dat în folosin-ţă blocul Modern din Pitești, de pe strada Doamna Bălașa, la parter Agenţia Pitești a CFR, teatrul de Păpuși Așchiuţă, amenajat parţial în clădirea unei foste instituţii ban-care, și magazine. Arhitect a fost G. Horn, șef de șantier Alexandru Po-pescu de la Trustul de Construcţii Argeș.

Conferinţa Drumarilor din România, la Piteşti

Între 8 și 10 octombrie 1986 s-a desfășurat la Pitești Conferinţa Drumarilor din România, ediţia a VII-a, cu participare naţională. In-augurarea Expoziţiei permanente ”Drumurile argeșene și muscelene”, șef al Secţiei Judeţene Argeș de spe-cialitate, inginerul Ion Gheorghe.

Informaţii selectate din „Pitești-620, memento”, de Petre Popa

Rubrică realizată de Marius Ionel

Statuia lui Mircea cel Bătrân din Pitești, statuia lui Neagoe Basarab din Curtea de Argeș, bustul lui Dinicu Golescu de la Golești, statuia lui Naum Râmniceanu de la Corbi, statuia și bustul lui Ion Miha-lache din Topoloveni sau Poarta Eroilor Argeșeni și Hanul Gabroveni din Pitești sunt câteva „monumente” argeșene pe care le prezentăm în cele ce urmează.

Marius Ionel

Statuia lui Mircea cel Bătrân din Pitești

Amplasată în centrul municipiului Pitești, în fața Primăriei din Pitești, statuia lui Mir-cea cel Bătrân este o sculptură monumentală în bronz, realizată de Grigore Minea și Aure-lian Bolea. A fost dezvelită în ziua de 20 mai 1998, cu prilejul sărbătoririi primei atestări documentare a orașului. Monumentul este impunător, voievodul Ţării Românești fi -ind înfăţișat de creatorul operei de artă în picioare, îmbrăcat în ţinută de epocă, având coroana voievodală pe cap și mâna încleștată pe un paloș de dimensiuni impresionante. Pe soclul pe care a fost așezată statuia se afl ă înscris următorul text: ”Mircea cel Bătrân, Domn al Ţării Românești. (1386-1418)”.

Statuia lui Neagoe Basarab din Curtea de Argeș

Statuia lui Neagoe Basarab este amplasa-tă pe platoul din faţa Mănăstirii Curtea de Argeș, fi ind opera sculptoriţei Doina Lie. A fost dezvelită în anul 1969. Domnitorul este înfăţișat îmbrăcat în haine domnești, cu co-roana voievodală pe cap. Pe faţadă este săpa-tă inscripţia: ”Neagoe Basarab. 1512-1521”.

Bustul lui Dinicu Golescu de la Goleşti

Statuia se afl ă în Golești, în faţa clădirii principale din curtea conacului boieresc. Este înfăţișat în haine de epocă, purtând pe cap o căciulă specifi că boierilor din vremea sa. Suita de busturi din curtea complexului muzeal este dispusă într-un rond în formă de arc, fi ind înfăţișate de la stânga la dreap-ta busturile lui: Alexandru G. Golescu, Alexandru C. Golescu, Radu C. Golescu, Nicolae Golescu, Ștefan Golescu, Iordache Golescu, Radu Golescu, Nicolae Bălcescu și generalul Al. Davila. Cu excepţia bustului lui Nicolae Bălcescu, suita a fost realizată în

anul 1987 de către studenţii Institutului de Arte Plastice din București. Toate busturile sunt construite din piatră de Albești.

Statuia lui Naum Râmniceanu de la Corbi

Din satul Corbi este originar cronicarul Naum Râmniceanu (1764-1839), care a scris în limba română o cronică a Ţării Româ-nești de la întemeiere (1290) și până la 1834, cu o descriere geografi că, o cronică în greceș-te referitoare la evenimentele din 1768-1810 și a consemnat date cu privire la revoluţia de la 1821 din Ţara Românească. Statuia a fost realizată de sculptorul Traian Duţă.

Statuia şi bustul lui Ion Mihalache din Topoloveni

Statuia este localizată în imediata apropiere a Liceului „Ion Mihalache” din Topoloveni. Este realizată din bronz și a fost inaugurată în anul 2000. Bustul se afl ă în faţa acelu-iași liceu, a fost dezvelit în anul 1990 și are inscripţionat: ”Ion Mihalache. 1882- 1963”. ”Dacă toţi ar înţelege și și-ar face datoria, faţa satelor noastre s-ar schimba în scurtă vreme. Cinste lui”. ”Nădejdea în viitor nu poate fi decât acolo unde ne-a fost salvarea, în trecutul satului românesc, viaţa ţării care a păstrat și casa și spiritul Ţării. Ion Miha-lache”.

Poarta Eroilor Argeşeni din PiteştiSituată în Pitești pe strada Trivale, la in-

trarea în fosta garnizoană a Regimentului 4 Dorobanţi, care a purtat numele Regi-mentul Argeș numărul 4, Poarta Eroilor a fost inaugurată în 28 septembrie 1926. Este concepută sub forma unui arc, susţinut de stâlpi masivi. Frontispiciul are inscripţio-nat: ”Regimentul Argeș nr. 4. Poarta eroilor 1918”. ”Morţi pentru ţară, pentru glorie și drapel”. Pe stâlpi sunt înscrise denumirile lo-calităţilor unde s-au desfășurat operaţiunile militare în anii 1916-1917 și numele a sute de militari căzuţi la datorie în campaniile din 1877-1878 și 1916-1918. Poarta Eroilor Argeșeni a fost restaurată în anul 1971.

Hanul Gabroveni din PiteștiConstruită în 1877, clădirea din strada

Sfânta Vineri nr. 23 a aparţinut negustoru-lui Hagi Hristea Vasiliu, zis Cuţitaru, fi ind unul dintre cele mai cunoscute hanuri ale vremii, numit hanul Gabroveni sau Vasile Cuţitaru. Faţada construcţiei este marcată de arcada gangului, prin care se permite ac-cesul în curtea interioară și cele două părţi laterale, care prezintă la etaj balcoane cu o feronerie deosebită. Fostul han este ocupat azi de magazine, mici ateliere și locuinţe mo-deste.

Vila Golescu din CâmpulungVila Ștefan Golescu, construită în anul

1909, se afl ă situată pe strada Soldat Goles-cu, într-un parc cu plante exotice, declarat rezervaţie naturală și amenajat de inginerul și botanistul Vasile Golescu, fi ul lui Ale-xandru Golescu-Arăpilă. Parcul ocupă o suprafaţă de jumătate de hectar de teren și cuprinde multe plante aclimatizate la alti-tudinea de 600 m a Câmpulungului. Se re-găsesc magnolii, doi ginko-biloba, specie de arbori foarte vechi, originali din China, sau sophora japonica, arbore din aceeași familie cu salcâmul, dar care înfl orește spre toamnă și are fl ori galbene.

Mai întâlnim glicine și lalele. Casa, așeza-tă în pantă în mijlocul parcului, cu parter și etaj, este bogat decorată cu foișor cu coloane și parapet, cu un brâu în torsadă din piatră de Albești. Din anul 2004 este sediul funda-ţiei Pro Patrimonio.

Statui, monumente şi clădiri istorice reprezentative din Argeş

Casa Ştefanescu din CâmpulungCea mai veche construcţie civilă din Câmpu-

lung, construită în anul 1735 este localizată în strada Republicii nr. 5 și găzduiește Muzeul de etnografi e și artă populară al municipiului. Casa, care este un adevărat monument de artă veche românească, a fost proprietatea familiei avocat Gheorghe Ștefanescu și a fost restaurată după pla-nul arhitectului câmpulungean Dumitru Ionescu Berechet, proiect premiat la Salonul ofi cial de ar-hitectură din anul 1928. Clădirea a căpătat aspect de locuinţă tipică din zona Muscel, având două etaje și un foișor larg, cu stâlpi din lemn sculptat și acoperișul din șiţă. În interior se găsesc camere cu bolţi arcuite, uși cu ancadramente din piatră sculptată și ferestre cu vitralii pe teme istorice. Se păstrează căminele arhaice din teracotă smălţui-tă și mobilierul rustic, specifi c satului muscelean. În curtea muzeului este amplasată statuia unei ţărănci ce poartă o maramă musceleană, operă a sculptorului Constantin Baraschi, originar din Câmpulung.

Vila Drăghiceanu din Câmpulung

Vila Drăghiceanu este o con-strucţie în stil românesc, realiza-tă din piatră de Albești, aparţi-nând inginerului geolog Mathei Drăghiceanu, nepot după mamă al poetului Grigore Alexandrescu. Faţada principală este continuată de o terasă, cu un foișor cu stâl-pi de lemn la etaj. Faţada vestică și cele laterale prezintă un turn belvedere, bovindouri și foișoa-re. Casa a fost construită în anul 1902 de inginerul Drăghiceanu în amintirea soţiei sale Maria, prima femeie licenţiată în litere din Ro-mânia, care și-a petrecut ultimii ani de viaţă la Câmpulung, fi ind bolnavă de tuberculoză. Astăzi clădirea este sediul secţiei T.B.C. a spitalului local, fi ind situată în strada Lascăr Catargiu nr. 42.

Jurnal de Argeş - pag 9

Nr. 1302 (10 - 16 iulie 2019)

În fi ecare săptămână, Bi-blioteca Judeţeană „Dinicu Golescu” Argeș își propune să popularizeze noutăţile edito-riale care există în fondul de carte al bibliotecii.

Pentru cei care doresc să-și lărgească orizonturile cunoaște-rii sugerăm următoarele titluri

de carte: Erich von Däniken, „Zeii nu ne-au părăsit nicioda-tă” (București, Editura Lifestyle, 2018); David Christian, „Poves-tea originilor: O istorie mare a tuturor lucrurilor” (București, Editura Publica, 2018); Ma-rin Ioniță, „Dincolo de tăcere” (Pitești, Editura Tiparg, 2016).

În domeniul fi losofi ei vă re-comandăm: Ovidiu - Dragoș Argeșanu, „Arta războiului PSI” (București, Editura Pro Dao, 2011); Lev Șestov, „Kierkegaard și fi losofi a existențială” (București, Editura Eikon, 2017); Randall Munroe, „Ce-ar fi dacă? Răspun-suri științifi ce serioase la întrebări ipotetice absurde” (București, Editura Publica, 2015). „Secţia pentru Tineret” vă

oferă o gamă variată de enciclo-

pedii, dintre care menţionăm: Rebecca Hirsch; Sally Isaacs, „Atlasul pământului pentru aventurieri: hărți - jocuri - activități pentru distracții extre-me” (București, Editura Litera, 2017); Dorotea Garozzo; Laura Tassi, „Marea carte de cultură generală” (București, Editura Li-tera, 2016); Sean Callrey; Clive Giff ord; Mike Goldsmith, „En-ciclopedia pentru toți copiii: O enciclopedie uimitoare într-un singur volum, care îți dezvăluie

o lume a cunoașterii” (București, Editura Litera, 2015). Pentru iubitorii de beletris-

tică sugerăm următoarele titluri: Francis Scott Fitzgerald, „Cei frumoși și blestemați” (Iași, Edi-tura Polirom, 2018); Anna Erelle, „În pielea unei jihadiste : O măr-turie despre fi lierele de recrutare ale Statului Islamic” (Iași, Edi-tura Polirom, 2015); Marc Levy, „O fată ca ea” (București, Editura Trei, 2018).

Daniela Tudose, bibliotecară

BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ „DINICU GOLESCU” ARGEŞ VĂ RECOMANDĂ

CĂRŢILE SĂPTĂMÂNII

Şapte elevi de la Palatul Copiilor Piteşti, premiaţi la un concurs internaţional patronat de Casa Regală

Vineri, 5 iulie, la Palatul Elisabeta din București a avut loc premierea elevilor participanți la Concursul Internațional Basmele Reginei Maria. Afl at la a XIV-a ediție, este organizat de Palatul Copiilor din Craiova și se desfășoară sub înaltul patronaj al Casei Regale a României. Ediția de anul acesta a cuprins trei secțiuni: creație literară originală (basm și pagini de jurnal), artă plastică și artă digitală.

După cum ne-au precizat organizatorii, a fost înregis-trat un record de 1750 de participanți din 32 de județe și din 10 țări din Europa și din Asia. Dintre aceștia, doar 111 copii au obținut premii.

Printre premianți, la secțiunea creație originală de basme, s-au numărat șapte elevi de la Palatul Copiilor din Pitești. Șase dintre ei sunt de la Cercul de Creație literară, coordonat de profesoara Simona Marineață, după cum urmează: Premiul I a fost obținut de două eleve de clasa XI-a, Andreea Popa și Ioana Smărăndes-cu, Premiul al II-lea au luat elevele Ana Maria Georges-cu (clasa a VI-a) și Anda Maria Benția (clasa a X-a), iar de Premiul al III-lea s-au bucurat Bianca Răduț (clasa a VI-a) și Delia Popa (clasa a VII-a).

De asemenea, Premiul I a mai obținut și elevul David Cîrstea (clasa a VI-a), participant la Cercul de Cultu-ră și civilizație românească, îndrumător de profesoara Mihaela Cîrstea.

Basmele scrise de elevi au fost publicate într-un vo-lum, care a fost înmânat fi ecărui premiant împreună cu diploma. Ceremonia a avut loc în grădina palatului, iar premiile au fost înmânate de Alteța Sa Regală Prin-cipele Radu, care, vizibil emoționat, a spus: „Acest con-curs înseamnă 14 ani de minunată lucrare literară, de o minunată exemplifi care a patriotismului, a simțului datoriei, a faptului că nimic din istoria noastră nu se pierde dacă ai sufi cientă iubire și sufi cientă conștiință pentru a păstra pentru cei de astăzi și pentru viitor”.

Denis Grigorescu

Dezbatere despre „Organizarea militară a ţărilor Române în epoca fanariotă”

Miercuri, 10 iulie, de la ora 14,00, în Sala Ars Nova a Centrului Cultural Pitești de la Casa Cărții are loc prelegerea cu tema „Organizarea militară a Țărilor Ro-mâne în epoca fanariotă”, susținută de prof. univ. dr. Claudiu Neagoe, în cadrul proiectului cultural-edu-cativ sub genericul „Colocviile Municipiului Pitești”. Coordonatorul evenimentului este redactorul-șef al re-vistei-document „Restituiri” Pitești, dr. Marin Toma.

M.S.

Se lansează un nou număr al revistei literare „Cuvântul Argeşean”

Joi, 11 iulie, de la ora 16,00, în Sala Ars Nova a Cen-trului Cultural Pitești de la Casa Cărții va fi un eveni-ment dublu. Este vorba de o nouă întâlnire a Cenaclului „Armoniii Argeșene” și lansarea nr. 4/2019, al revistei literare „Cuvântul Argeșean”, evenimente organizate în colaborare cu Liga Scriitorilor Români - Filiala Argeș. Coordonatorul evenimentului este redactorul-șef al re-vistei literare „Cuvântul Argeșean”, scriitorul Nicolae Cosmescu.

M.S.

„..încă aud, mai aud/ destul de limpede tot/ șirul clopoțeilor din vocea mamei/ alergând la vale spre mine/ prin aerul încins de amiază/ și «da»-ul acela ferit/ abia suind coasta -/ dacă și numai dacă/ la margine de nicio apă/ plouă-ninge/ stau/ și mă uit în apă/ până când/ cresc nuferi galbeni din apă” (Cântec de păhăruț)

Printre numeroasele lansări de carte și conferințe tematice care au avut loc în cadrul Festivalului de C*ARTE, organizat de Biblioteca Județeană „Dinicu Golescu” Argeș, a fost și lansarea volumului de poe-zie „Păhăruțul”, al autorului Marian Drăghici, poet, publicist și editor ro-mân, membru al Uniunii Scriitorilor din România.

Au conferențiat, alături de autor, cri-ticul și istoricul literar Nicolae Oprea, președintele Filialei Pitești a Uniunii Scriitorilor din România, și prof. dr.

Mircea Bârsilă, membru al Uniunii Scriitorilor din România.

Marian Drăghici a debutat în anul 1986, în volumul colectiv de versuri „Zboruri lirice” (Editura Scrisul Ro-mânesc), au urmat apoi volumele de versuri „Despre arta poetică: Imnuri și cantilene” (Editura Cartea Româ-nească, 1988), „Partida de biliard din pădurea rusească” (Editura Emi-nescu, 1995), „Lunetistul” (Editura Pontica, 1996), „Lunetistul&cocoșul de tablă” (Editura Cartea Româneas-că, 1996), „Harrun” (Editura Vinea, 2001), „Negresa: Poeme din Apoca-lipsă” (Editura Vinea, 2005), „Lu-mină, încet” (Editura Tracus Arte, 2013).

Apărută la Iași, la Editura Juni-mea, anul acesta, „Păhăruțul” este, în opinia autorului, un titlu îndrăzneț, care dezvoltă mai multe sensuri: sen-sul obiectului pentru băutură, dar și sensul punerii în legătură cu paha-rul suferinței, al Golgotei și al Gră-

dinii Ghetsimani, datorită acestui sens ascuns producându-se o îngân-durare a textului. Pentru că fi ecare om are păhăruțul lui de suferință în viață, diminutivul „Păhăruț” fi ind o potențare după principiul Dum-nezeiesc, iar smerenia însemnând în viziunea autorului, o golire a egoului pentru a face loc în interiorul fi inței pentru Dumnezeu.

Un volum cu un alt tip de discurs

Volumul propune un alt tip de dis-curs, mai întâi capacitatea de a ur-mări discursul în ansamblul lui, dar și discursul pe secvențe. Apare o natură ludică în poemele autorului, unele mai lungi, dedicate prietenilor trecuți în nefi ință, dar și celor care sunt în viață, evenimentele obiective fi ind transpuse în poezie.

Poemele se bazează pe amintire, atrag prin scriitura lor simplă, dar și prin discursul omogen al textului și conțin o reluare obsesivă, care face parte din mitosul poetic al autorului.

Volumul de poeme „Păhăruțul” este pigmentat în multe din motouri cu confrații poetului, observându-se o mixtură de onirism, de biografi i, dar și preocuparea majoră a lui Marian Drăghici pentru artele poetice.

Autorul se destăinuie că este o carte a despărțirilor prin moarte de atâtea persoane cunoscute pe parcursul ani-lor, cu experiențe foarte frumoase, și că „este ceva din mine în celălalt și este și modul de întâlnire a poetului în multiplicitate”.

Cristina Baciu

„Păhăruţul” lui Marian Drăghici, la Biblioteca Judeţeană Argeş

Într-o atmosferă prietenoa-să și veselă, în prezența unui public format predominant de copii, Editura Diana a lansat „Șahul copiilor”, un produs educațional de excepție, des-tinat copiilor de toate vârstele. Acest produs include o tablă de șah, având o grafi că veselă și colorată, și cele 32 de piese de șah, portretizate sub for-ma unor personaje simpatice și haioase: Regele cel înțelept, Regina cea iscusită, Calul cu copite de aur, Nebunul de di-amant, Turnul fermecat și Pi-onul curajos. Pe verso-ul tablei de șah, copiii au descoperit o frumoasă poveste a șahului, care este o adaptare a legen-dei șahului, scrisă de domnul profesor Cristache Toculeț, in-vitatul special al acestui eveni-ment, și de fi ica sa, Erika.

Domnul Cristache Toculeț este copreședinte al Clubului de Șah Noul Regat CRISADE Pitești și instructor național de șah. Este singurul român participant la Campionatul Mondial de Șah din Singa-pore, dar și la alte campiona-te de șah mondiale, europe-ne și internaționale. Este un susținător fervent al îndrumă-rii tuturor copiilor către șah, inoculându-le acestora ideea că ar trebui să se ghideze după principii sănătoase de viață, prin respectarea unei conduite corecte.

La fi nalul lansării, copiii prezenți la acest eveniment au fost provocați de Editura Dia-na la o partidă de șah, pentru a experimenta frumusețea aces-tui joc.

Sabina Diacenco

Editura Diana, în parteneriat cu Biblioteca Județeană „Dinicu Golescu” Argeș, a organizat un eveniment editorial deosebit dedicat copiilor. Evenimentul, care a avut loc în holul central al bibliotecii, a făcut parte din programul de manifestări culturale și artistice desfășurate în cadrul celei de-a III-a ediții a Festivalului de C’Arte, o inițiativă lăudabilă aparținând Bibliotecii Județene „Dinicu Golescu” Argeș.

„Şahul copiilor” a fost lansat la Biblioteca Judeţeană „Dinicu Golescu” Argeş

Jurnal de Argeş - pag 10

Nr. 1302 (10 - 16 iulie 2019)

DRÄXLMAIER Sisteme de Producție Cablaje angajează: montatori subansamblepentru Sectorul Producție

Telefon: 0348 735465 sau 0348 735873Adresa: Blvd. Nicolae Balcescu, Nr. 186, la Poarta 7 saucariere.pitesti@draexlmaier.de

Benefi cii

salariu atractiv: 2434 lei/brut

bonuri de masă (15 lei/zi)

bonusuri periodice

ore suplimentare plătite conform legii

plata sporului de noapte

program de lucru în 3 schimburi

RON

O fetiță, salvată în ultimul moment

Concluziile asupra grozăviei de vi-neri, atunci când viitura a coborât în Rucăr de pe versanţi, distrugând totul în cale - „pluteau copacii și mașinile ca lemnul pe apă”, după cum a decla-rat un localnic – vor fi cunoscute în scurt timp, mai ales că, după spusele primarului Ionel Dulamă, în această săptămână „specialiștii și cei de la ISU Argeș vor face evaluarea pagubelor, ur-mând să se propună și măsuri de preve-nire a unor asemenea incidente”. Până atunci, luni, 8 iulie, s-a deplasat la faţa locului și prefectul de Argeș, Emilian Dragnea, urmându-i lui ÎPS Calinic, arhiepiscop al Argeșului și Muscelului, care a vizitat zona afectată duminică, după slujba de la biserica din Rucărul de Jos. Primarul ne-a declarat că au fost afectate de torenţi cinci imobile, dar și alte gospodării, însă fără case. Cei de la Rucăr, din administraţia locală și Serviciul Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă, au întocmit o notă de consta-tare, un raport asupra celor întâmplate și a consecinţelor, pentru a fi transmise celor de la ISU Argeș.

O fetiţă a fost luată de viitură și sal-vată în ultimul moment, iar o femeie în vârstă de 50 de ani, din Ploiești, s-a ales cu picioarele rupte în timp ce a fost lovită de ape. În total, zece persoa-ne au fost evacuate în urma inciden-tului. „Femeia rănită este bine, a fost dusă imediat la Spitalul Câmpulung,

apoi transferată la Ploiești, la cererea ei. Cele două familii din Constanţa au fost găzduite de familiile Pestriţu și Ungureanu, iar viceprimarul a ofe-rit celor fără adăpost o casă complet utilată pentru a locui în ea”, ne-a de-clarat primarul Dulamă. Unul dintre constănţeni, Ciprian Apostol, investise două sute de mii de lei în casa de va-canţă construită în localitatea musce-leană care atrage tot mai mulţi români din orașele mari.

Sistemul Ro-Alert a fost activ în ziua de vineri, transmiţând avertizarea de inundaţii, însă puterea și viteza șuvoa-ielor au făcut inutilă înștiinţarea. În zonă există un pârâu aproape secat, dar apele au provenit din ploaie, s-au blo-cat într-un canal de scurgere regulari-zat, apoi au răbufnit, volumul acestora fi ind foarte mare, astfel încât a preluat și a cărat bușteni, pietre și tot ce a mai întâlnit în cale.

Până se va ajunge la o concluzie ofi ci-ală, rămân în discuţie atât inconștienţa oamenilor privitoare la locuri și case, cât și ideea precizată la început și legată de exploatările masive de material lem-nos din pădurile Rucărului. Cert este faptul că în aceeași zi s-a produs o vii-tură și pe Valea Hotarului, pârâul din cătunul de romi din Dragoslavele, dar este știut faptul că tăierile de lemn din acea zonă nu sunt de mare amploare, astfel încât defrișarea pădurilor să fi e pusă drept cauză a favorizării produce-rii tăvălugului de apă.

Cătălin Ion Butoiu

„Prăpădul lui Dumnezeu” - provocat de oameni la Rucăr

„Hidrologii atrag atenţia, de mulţi ani, că tăierea pădurilor poate duce la apariţia scurgerilor de pe versanţi. Dimpotrivă, dacă pădurea e întreagă, apa rezulta-tă din ploaie, în orice cantitate ar fi , se prelinge ușor printre arbori spre baza muntelui. Lipsa arborilor face ca fenome-nul scurgerii să capete viteză ameţitoare. Unite în vale, zecile de pâraie umfl ate dau naștere unui șuvoi apărut aproape din senin. Pe lângă asta, apele antrenează bolovani și resturi de pomi, transformate în adevărate ghiulele, în stare să distrugă orice dig de apărare”. Dacă acest text

vă duce cu gândul la dezastrul petrecut săptămâna trecută în comuna Rucăr, nu greșiţi! Chiar așa s-a întâmplat, apa a dus adevărate ghiulele către gospodăriile oamenilor din zona Valea Stănești. Dar... textul face referire la inundaţiile petrecu-te în anul 2014, atunci când a fost dezas-tru nu doar la Rucăr, ci în întreg judeţul, în întreaga ţară. Au trecut cinci ani și, din acest punct de vedere, au trecut degea-ba, fi indcă nimeni nu a învăţat nimic din întâmplările trecutului și nimeni nu a luat măsuri pentru prevenirea răului.

Viiturile au distrus mai multe case

Arhiepiscopul Calinic, alături de primarul Dulamă, constată dimensiunea dezastrului de la Rucăr

Jurnal de Argeş - pag 11

Nr. 1302 (10 - 16 iulie 2019)

Tăierea pădurilor din ultimii 20 de ani în zona Rucăr, județul Argeș, alături de schimbările climatice sunt princi-palele motive pentru care s-a produs dezastrul natural la care am fost martori zilele trecute.

”Ploile torențiale de vineri, 5 iulie, ne-au arătat consecințele activităților forestiere realizate în ultimii ani în pădurile din apropierea comunei Rucăr, iar victimele acestui eveniment nefericit sunt localnicii și turiștii. De-a lungul timpului, Fundația Conservation Carpathia a tras nenumărate semnale de alarmă în legătură cu potențialele consecințe ale activității forestiere desfășurate în mod iresponsabil în zonă. În contex-tul actual, își oferă sprijinul autorităților locale și comunității rucărene în remedierea cât mai rapidă a problemelor cauzate de viitură, punând la dispoziție excavatoarele fundației, dacă există această nevoie. De asemenea, după evaluarea pagubelor produse asupra gospodăriilor din zonă, fundația își manifestă intenția de a ajuta familiile păgubite în refacerea caselor afec-

tate”, au declarat pentru Jurnalul de Argeș reprezentanții Con-servation Carpathia.

Cauzele dezastrului natural din RucărÎntre anii 2004-2011, în zona bazinului superior al Văii

Dâmboviței au avut loc tăieri neconforme legislației și regle-mentărilor silvice care au dus la dispariția pădurilor pe mai mult de 1,500 hectare de teren forestier pe teritoriul admi-nistrativ al Văii Dâmboviței. În apropierea localității Rucăr, în bazinul Râușorului, au fost afectate de tăieri neconforme în trecut aproape 500 de hectare de păduri. Efectele exploa-tărilor forestiere necontrolate poate fi văzut urmărind nivelul aluviunilor din lacul de baraj Sătic, județul Argeș; lacul este aproape colmatat, adică blocat de aluviuni care sunt generate de spălarea pământului fertil de pe versanții Văii Dâmboviței. Fundația Conservation Carpathia a sesizat autoritățile în le-gătură cu aceste aspecte în nenumărate rânduri încă din anul 2010. Situația și evoluția anuală a tăierilor în zonă poate fi vă-zută pe hărțile Google Earth (https://bit.ly/2LGbzMd).

Tăierile neconforme legislației și reglementărilor silvice, atentat la siguranța vieții oamenilor

Pădurea joacă un rol important în asigurarea unor nevoi esențiale vieții, însă și în asigurarea securității și siguranței comunităților locale din imediata lor apropiere. Aici vor-bim despre serviciile ecosistemice de reglare, cum le numesc ecologiștii, adică tot ceea ce fac pădurile pentru a asigura viața așa cum o cunoaștem noi: printre altele fi ltrarea unei ape cu-rate, stocarea carbonului, fi xarea solului în fața eroziunilor și alunecărilor de teren, protecția în fața inundațiilor. Prin tăierea iresponsabilă și lipsită de un plan pe termen mediu și lung de refacere a pădurilor, riscăm să devenim vulnerabili în fața feno-menelor naturale extreme, tot mai prezente în cotidian. Orice acțiune de acest gen poate fi considerată un atentat la siguranța oamenilor și la integritatea acestora, iar autoritățile ar trebui să aibă acest lucru în vedere.

Fundația Conservation Carpathia a promovat neîncetat și susține atât o gestionare durabilă a pădurilor, care să aibă la bază conservarea resurselor na-turale existente și o exploatare responsa-bilă a acestora, cât și desemnarea unor suprafețe în care pădurile să fi e proteja-te în benefi ciul tuturor, oamenilor și a naturii deopotrivă. Existența unor zone protejate în păduri presupune însă și ca, în anumite suprafețe sufi cient de mari și accesibile, resursele pădurii să poată fi exploatate sustenabil în benefi ciul oame-nilor.

„Conștienți fi ind de pericolul generat de zone întinse cu păduri tăiate și în mod ilegal neregenerate prin plantații, unde pădurea se reface într-un ritm scă-zut, care devin adesea zone de pășunat intens, contrar legii, dar și de tendința generată de schimbările climatice, am

inițiat refacerea a peste 700 de hecta-re de păduri afectate. 600 de hectare zone de reconstrucție ecologică din cele 700 menționate se regăsesc pe terito-riul administrativ al comunei Rucăr. Activitățile de reconstrucție au înce-put timid în anul 2011 și au continuat cu o medie de 100 hectare pe an din 2013. Țelul principal al activităților de reconstrucție ecologică sunt refacerea pădurilor naturale pentru maximizarea funcțiilor de protecție ale acestora, aer curat, apă curată și constantă, climă mo-derată și toate celelalte benefi cii de care se vor bucura în primul rând locuitorii din Rucăr și - de ce nu? - musafi rii lor, turiștii români și străini care vor aduce un plus de bunăstare necesar zonei. Vor trece însă minimum 8-10 ani până când noile păduri încep să-și îndeplinească ro-lul benefi c și aproape 100 ani până vor

ajunge la maturitate într-o pădure dura-bilă care să susțină toate aceste benefi cii”, a declarat Mihai Zotta, director tehnic, Fundația Conservation Carpathia.

În ultimii 9 ani s-a reușit încetinirea tăierilor agresive în zonă, dar acest lucru nu e sufi cient. Nu putem ignora fenome-nele asociate schimbărilor climatice, iar managementul forestier trebuie să devi-nă într-adevăr sustenabil.

În calitate de proprietar de păduri, fundația are inițiativa de a permite în zonele limitrofe localităților un ma-nagement activ sustenabil al pădurilor pentru a asigura lemn de foc la un preț subvenționat membrilor comunității. Menținerea unor nuclee de păduri netă-iate asigură posibilitatea ca alți proprie-tari să și exploateze sustenabil pădurile fără a se destabiliza întreaga zonă.

Material realizat de Marian Staicu

Soluţiile existente sunt gestionarea durabilă a pădurilor şi reconstrucţia ecologică a zonelor distruse

„În lipsa unei gestionări durabile a pădurilor, dezastrele naturale cauzate de inundaţii se vor înmulţi”

Fundaţia Conservation Carpathia acuză:

Va așteptăm în parcul nostru din Bulevardul Republicii

nr 290, unde vei găsi mereu vehicule de calitate, testate și verificate de noi și

care vin cu garanţia fiabilităţii și a celui mai bun preţ de pe piaţă.

Telefoane: 0730.43.43.43; 0765.47.18.54; 0723.36.64.77Web. www.abc-auto.ro

E-mail: contact@abc-auto.roFacebook: ABC Auto’S / @ABCAutoStar

VÂNZĂRI AUTODIN STOC ŞI IMPORT DIN STOC Ş

LA COMANDĂ

Zona din care a venit viitura

Prăpădul de săptămâna trecută de la Rucăr are drept cauză principală defrişările masive din ultimii ani din zonă

Jurnal de Argeş - pag 12

Nr. 1302 (10 - 16 iulie 2019)

Producţia la Dacia, în creştere

În luna iunie 2019, producția uzinei DACIA de la Mioveni a fost de 31.278 vehicule, aceasta însemnând o creștere de +1.6% comparativ cu iunie 2018. Pe primele 6 luni din 2019, nivelul producției de vehicule la uzina de la Mioveni a atins valoarea de 191.776 unități, în creștere cu 9% față de peri-oada similară din 2018, conform date-lor furnizate de ACAROM.

Pe modele, productia se prezintă ast-fel: Dacia Duster - 145.559 unități; Dacia Logan - 18.531; Dacia Sandero - 17.872 și Dacia Logan MCV - 9.814.

D.G.

ITM Argeş, în control la unităţile care folosesc substanţe periculoase

Inspectoratul Teritorial de Muncă Argeș a demarat campania “Locuri de muncă sigure și sănătoase” printr-o acțiune de informare și control pentru verifi carea modului în care sunt respectate cerințele minime în cazul activităților eco-nomice care presupun utilizarea substanțelor chimice periculoase în procesele tehnologice. Acţiunea se derulează în semestrul II din anul 2019. Respectiv acțiuni de pregăti-re și control în lunile iulie-august și controale de verifi care a măsurilor dispuse în luna noiembrie.

Principalele obligații și acțiuni pre-văzute pentru aceștia în Regulamentul REACH, sunt: să identifi ce, în fi șele cu date de securitate primite, măsurile corespunzătoare prevăzute și să le pună în aplicare; în cazul în care primesc un scenariu de expunere, să verifi ce dacă utilizările din unitate ale substanţei se regăsesc în acesta și dacă sunt respec-tate condițiile descrise în scenariu; în cazul în care utilizarea din unitate nu este prevăzută de niciun scenariu de expunere, să comunice cu furnizorul pentru a face ca utilizarea respectivă să fi e inclusă într-un scenariu de ex-punere; să contacteze furnizorii atunci când au apărut informații noi despre pericolul pe care îl prezintă substanța sau amestecul, sau în cazul în care con-sideră că măsurile de administrare a riscurilor nu sunt adecvate; dacă sunt formulatori sau fabricanţi de articole, trebuie să furnizeze informații cores-punzătoare clienților, pentru a permite utilizarea în condiții de siguranță; tre-buie să respecte obligațiile legate de au-torizarea sau restricționarea substanței pe care o utilizează. Informațiile și condițiile care trebuie respectate sunt indicate de obicei în fi șa cu date de se-curitate.

Substanţele periculoase de la locul de muncă pot cauza o mare varietate de probleme de sănătate și de boli, ge-nerând și riscuri la adresa securităţii. Expunerea la substanţe periculoase în cadrul locurilor de muncă din Euro-pa este mult mai des întâlnită decât își imaginează majoritatea oamenilor. Campania pentru locuri de muncă si-gure și sănătoase 2018-2019 își propu-ne să crească gradul de conștientizare cu privire la riscurile prezentate de sub-stanţele periculoase la locul de muncă, precum și să promoveze o cultură a prevenirii riscurilor.

A.C.

Lear Corporation România, profi t în creştere cu 44% în 2018

Producătorul de componente auto Lear Corporation România, care deține trei unități de producție în Argeș, la Pitești și Câmpulung Mus-cel, și o altă unitate lângă Iași, a avut anul trecut un profi t de peste 89 milioane lei, în creștere cu 44% față de 2017. Cei de la Lear Corporation România, care au aproape 6.000 de angajați, au avut o cifră de afaceri de 1,46 miliarde lei anul trecut, în creștere cu 6% față de 2017, profi t de peste 89 mil. lei în 2018, plus 44%, la afaceri de 1,46 mld. lei. Producă-torul de componente auto are 5.794 angajați, conform datelor de pe si-te-ul Ministerului Finanțelor. La nivel global, Lear Corporation are 169.000 angajați.

Lear Corporation România produ-ce sisteme electrice pentru autovehi-cule în unităţile de la Câmpulung și din Pitești, respectiv scaune auto în fabrica din parcul industrial din Leţcani, lângă Iași, pentru toţi marii producători auto din Europa.

Lear Corporation România a fost înfi inţată în anul 2001 la Pitești, cu prin cipal domeniu de activitate fabri ca rea de echipamente electrice și elec tro nice pentru autovehicule și pentru mo toa re de autovehicule. Compania este sub sidiara locală a concernului ame ri can Lear Corpo-ration, cu sediul în Southfi eld, Mi-chigan, cu 169.000 de angajaţi în 261 de locaţii din 39 de ţări din în-treaga lume. Lear Corporation este listată la bursa din New York.

Vânzăr ile totale ale grupului ame-rican Lear au ajuns anul trecut la 21,1 miliarde dolari, potrivit site-ului companiei. D.G.

La sfârșitul lunii iunie, la Paris, cu ocazia unei noi ediții a Marelui Picnic Dacia, la care au participat peste 10.000 de posesori de Dacii din toată Europa, Dacia a lansat ediția specială Black Collector pentru SUV-ul Duster, care va fi dis-ponibilă pe piața franceză în numai 500 de unități.

Descris ca un „aventurier cu stil”, Duster Black Collector se bazează pe nivelul de echipare Prestige, are printre altele o ca-

roserie vopsită în negru metalic și benefi -ciază de un sistem audio Focal de ultimă generație.

De asemenea, printre dotările incluse în pachet pentru Duster Black Collector se numără cameră multi-view și ecranul mul-timedia compatibil cu sistemele Apple Car-Play și Android Auto.

Ediția specială Duster Black Collector va fi disponibilă doar în confi gurație 4x2 cu motorul pe benzină TCe de 1.3 litri și 130 de cai-putere.

Duster Black Collector va avea o producție limitată la numai 500 de unități, care vor fi comercializate exclusiv pe piața din Franța. Cu această ocazie, producătorul a decis să experimenteze și impactul vânzărilor onli-ne, astfel că rezervările pentru această ediție limitată pot fi plasate doar online. Startul campaniei de rezervări va fi în luna sep-tembrie. Fiecare exemplar din seria limita-tă Duster Black Collector va fi numerotat. Dacia nu a comunicat deocamdată prețul modelului produs în serie limitată. D.G.

Duster de colecţie, disponibil în doar 500 de exemplare

Consiliul Local al municipiului Pitești a aprobat, săptămâna trecută, în ședinţă extra-ordinară, și devizul actualizat pentru proiec-tul de modernizare a Bazinului Olimpic din zona Costache Negri. Conform hotărârii, va-loarea proiectului este de aproximativ 14 mi-lioane lei, la care se adaugă TVA în sumă de 2,6 milioane lei. Bazinul va fi modernizat cu

fonduri europene. Lucrările implică și monta-rea unor panouri solare pe bazin, dar și reabi-litarea termică a clădirii, astfel încât să crească efi cienţa energetică și să fi e reduse costurile de întreţinere și funcţionare. Din fonduri locale va fi achiziţionată, de asemenea, o nouă ta-belă electronică pentru competiţiile sportive care au loc la bazinul acoperit. M.S.

Deviz actualizat pentru Bazinul Olimpic Piteşti

Administrația Bazinală de Apă Argeș - Vedea a început lucrările prentru a asigura condițiile optime desfășurării Campionatelor Mondia-le de Kaiac-Canoe Sprint Juniori și Tineret U23, care vor avea loc la începutul lunii au-gust pe lacul de acumulare Bascov. Acestea constau în cosirea vegetației acvatice și dra-gări, realizate cu utilajele proprii. Vegetația de pe pistele de concurs laterale și de pe malurile lacului va fi defrișată cu ajutorul motocosi-toarei acvatice, pe toată lungimea pistelor de concurs. De asemenea, vor fi decolmatate cele două canale de acces la pistele de concurs la 1000 și 500 de metri. Această lucrare va scur-

ta distanța pe care sportivii o au de parcurs pentru a se deplasa la linia de start, ajutând și la diminuarea efortului. Totodată, zona de concurs rămâne liberă pentru desfășurarea altor probe. Lucrarea de decolmatare este rea-lizată cu draga multifuncțională achiziționată de ABA Argeș - Vedea anul trecut.

Ca și la concursurile anterioare, Administrația Bazinală de Apă Argeș - Ve-dea va pregăti lacul pentru a asigura cele mai bune condiții pentru desfășurarea concur-sului, colaborând cu organizatorii, dar și cu autoritățile publice județene și locale.

A.C.

Utilajul de dragare achiziţionat de ABAAV decolmatează Lacul Bascov Operațiunea are loc înaintea Mondialelor de kaiac-canoe

Draga-minune a celor de la Ape

lucrează la turaţie maximă

Jurnal de Argeş - pag 13

Nr. 1302 (10 - 16 iulie 2019)

Politicianul Cătălin Bulf s-a decis să bage bani în fotbal.

Investesc în fotbal pentru că acest sport a devenit de-a dreptul prozaic și e timpul să fi e din nou ofensiv așa cum sunt eu în politică! Sau, ca să-l

parafrasez pe Descartes, sunt ofensiv, deci exist!

De curând a fost numit director la CSM Pitești ar-bitrul de Liga I Cătălin Popa! Din câte se pare, pe acest post a mai vrut să ajungă și Cătălin Barbu, fostul președinte al FC Argeș din „era Penescu”. Mai mult decât atât, Barbu intenționează să participe și la un eventual concurs pe această funcție, care urmează să se desfășoare cel mai probabil peste 6 luni. Barbu a spus apropiaților că este cât se poate de pregătit pentru acest lucru.

Zvonul săptămânii!

Mihăiţă Ianovschi, de la Naţională, la CSM Slatina în Liga III

CSM Slatina își întăreș-te, în această perioadă, și staff -ul tehnic. Astfel, Mihăiță Ianovschi este noul director tehnic al nou-promovatei în Liga a III-a. Acesta a fost în ul-timul timp antrenor se-cund al lotului naţional Under 18, dar și lector în cadrul Școlii Federale de Antrenori. Mihăiță Ia-novschi a mai antrenat, în trecut, FC Rapid și CS Mioveni, având astfel ex-perienţa ligilor superioa-re. De asemenea, antre-

norul grupării slătinene, Bobi Verdeș, își continuă mandatul pe banca teh-nică a echipei CSM Sla-tina din postura de an-trenor principal. Acesta va fi ajutat în continuare de Mircea Voicu și Vasile Sin, ultimul antrenor cu portarii. Mihăiță Iano-vschi va coordona astfel activitatea staff -ului teh-nic al primei echipe, dar și activitatea tehnicieni-lor din cadrul Centrului de Copii și Juniori.

M.I.

UNGHIURI DE VEDERE

RESPECT! Fotbalistul care a scris istorie pentru CS Mioveni, căpitanul Roberto Ayza, brazilianul în vârstă de 38 de ani, a decis să-și pună ghetele în cui și să devină antrenor la Centrul de Copii al clubului.

Puştii de la şcoala de fotbal a lui Gabi Dumitru, la antrenamentele Barcelonei

Pentru al doilea an consecutiv, copii de la Eagles Football Aca-demy participă la campul ofi cial al școlii marii echipe FC Bar-celona. În acest an, antrenamentele alături de antrenorii FCB Escola s-au desfășurat la Belgrad, în Serbia. Eagles Football Academy a fost și de această dată invitată să trimită trei copii. Au participat la antrenamente trei jucători de la grupele U10-U11 și anume Sergiu Amărioarei, Marian Ionici și Ianis Maria. Pregătirea celor trei alături de Eagles Football Academy a făcut posibilă participarea la școala de elită a Barcelonei, acolo unde nu ajung decât cei mai buni. ”Felicitări, copii! Felicitări antreno-rilor și părinților care înțeleg că performanța vine cu sacrifi cii!”, a spus Gabi Dumitru, managerul Școlii de Fotbal ”Eagles Foot-ball Academy” și fost fotbalist al FC Argeș.

M.I.

Omul de afaceri piteştean Cătălin Bulf investeşte la o echipă de Liga a IV-a

Omul de afaceri piteștean Cătălin Bulf investește la o echipă din fotbalul județean. Este vorba de Școala de Fotbal ”Gică Retevoescu”, acolo unde Cătălin Bulf va face echipă de conducere cu managerul școlii și anu-me Gheorghe Retevoescu și cu marii foști fotbaliști ai FC Argeș Ilie Bărbulescu și Sabin Ciurea.

”101% este cert. Ei sunt cei care ne vor ajuta. Spon-sor pricipal - Cătălin Bulf, Ciurea Sabin, fostul mare portar al lui FC Argeș - antrenor, Ilie Bărbulescu, fost câștigător al Cupei Campionilor cu Steaua la Sevilla 1986 - antrenor. Duminică, 14 iulie, ora 17,30, la baza sportivă a Liceului cu Program Sportiv Pitești avem selecție pentru formarea unei echipe de seniori pen-tru Liga a IV-a, ediția 2019-2020. Chiar dacă suntem un club privat, dorim ca împreună să facem o echipă competitivă”, ne-a declarat Gică Retevoescu, manage-rul școlii de fotbal cu același nume.

M.I.

Care sunt motivele pentru care ai ales o astfel de funcţie și anume pe cea de director la CSM Pitești?

- Am știut din primul moment că nu este un lucru facil acela de a condu-ce un club cu pretenții și cu rezultate notabile, așa cum este CSM Pitești! Motivul principal este acela că mi-am dorit tot timpul să creez mediul propi-ce pentru performanță și am simțit de la început că la CSM Pitești se poate! Am înţeles că ai fost numit pe

această funcţie. Care a fost conjunc-tura?

- CSM Pitești este un club care aparține de Ministerul Tineretului și Sportului și, în consecință, ordinul de numire a sosit pe adresa CSM, sem-nat de domnul ministru Constantin Bogdan Matei. Conjunctura a fost una favorabilă pentru mine, în sensul că postul, din câte am înțeles, deve-nise vacant și mi s-a propus această funcție, având în vedere experiența pe care o am în sport! Să înţelegem că peste 6 luni vei

participa și la concurs pe această funcţie?

- În momentul în care postul se va scoate la concurs, cu siguranță am să particip pentru ocuparea acestui post! Cum se împacă noua funcţie cu

calitatea de arbitru de Liga I?- Sunt două activități care se împacă

foarte bine! Ambele activități sunt în acest moment la un nivel foarte înalt de performanță și vă asigur că vor fi în continuă creștere! Nu am nicio proble-mă să fi u arbitru de Liga I și director al CSM!

„Am să mă dedic în totalitate în vederea creșterii performanțelor acestui club” Ce planuri ai pentru CSM Pitești?- Am găsit la CSM Pitești un grup de

antrenori și de sportivi remarcabili și sunt convins că împreună putem for-ma o echipă care să obțină rezultate

remarcabile atât pe plan național, cât și pe plan internațional. Obiectivele principale sunt acelea de a descoperi talente, de a găsi metode pentru a mo-tiva sportivii și de a ne bucura de re-zultatele campionilor noștri! Cu fostul director Gheorghe

Dinu ai vorbit? Ce ţi-a transmis după numire? Ţi-a dat vreun sfat?

- Da! Sigur! Am vorbit cu domnul Dinu chiar în ziua în care a început mandatul meu de director al Clubu-lui Sportiv Municipal Pitești. Ne-am întâlnit la club în dimineața zilei de 5 iulie și mi-a prezentat o parte din co-lectivul CSM Pitești și mi-a urat suc-ces! Ca și sfat mi-a spus să am grijă de acest club, că este un club important în România! Pe această cale aș dori să îi mulțumesc și să-l felicit pe dom-nul Dinu pentru întreaga activitate și pentru rezultatele remarcabile pe care le-a avut clubul pe parcursul întregii perioade în care dânsul a condus acest club!

Ce mesaj ai pentru angajaţii Clu-bului Sportiv Municipal Pitești și pentru iubitorii sportului din Pitești în general?

- Cu angajații CSM am avut deja o scurtă ședința în prima zi a mea la club, în cadrul căreia am comunicat că alături de ei vom duce mai depar-te imaginea bună pe care o are clu-bul la nivel național și internațional și o să muncim să îmbunătățim performanțele, motiv pentru care le-am cerut să fi e la fel de dedicați muncii cu sportivii ca și până acum. Oame-nilor de sport din Pitești le transmit că am să fac tot ce îmi stă în putere și am să mă dedic în totalitate în ve-derea creșterii performanțelor acestui club și în asigurarea unui climat pro-pice de performanță sportivilor noștri, pentru a ne putea bucura împreună de rezultatele obținute de aceștia în toate competițiile la care participă!

Interviu realizat de Marius Ionel

„Nu am nicio problemă să fi u arbitru de Liga I şi director al CSM”

Arbitrul de Liga I, Cătălin Popa, noul director de la CSM Piteşti:

Jurnal de Argeş - pag 14

Nr. 1302 (10 - 16 iulie 2019)

Curs de canto popular. Coordonator: prof. de canto popular Valentin Grigorescu, corepetitor Victor Buștean, orele 15.00 - 17.00 (Sala Simpozion II/ Mezanin II); (marți, miercuri, joi, vineri) Curs de chitară, orele 10.00 - 16.00. Coordonator: cantautorul Tiberiu Hărăguș, coordonatorul Grupului Folk „P620” (Sala Folk) (luni-vineri) Curs de dans sportiv și de societate, orele 16.30 - 20.00. Coordonator: coregraf Alfred Schieb (Sala Coregrafi e I) (luni-vineri) Curs de balet și gimnastică aerobică, orele 16.00 - 18.00. Antrenor: instructor Nicoleta Andrei (Sala Coregrafi e II) (marți și joi) Curs de limba engleză și pian „Engleza pe portativ”, orele 12.00 - 16.00. Coordonator: prof. Ilzi Sora (Sala Ars Nova) (joi) Curs de inițiere în pictură, orele: 17.00 - 19.00. Coordonator: prof. Elena Zavulovici (Sala Pictură) (luni)

Curs de actorie, orele 17.00 - 20.00. Coordonator: artistul Robert Chelmuș. (Casa Cărții, Mezanin II ) (marți, miercuri și vineri) Curs de șah, orele 16.00-20.00. Coordonator: dr. Ovidiu Stancu (Sala Pictură); (marți și vineri) Curs de șah, orele 16.00-20.00. Coordonator: instructor Mihail Șerban (Sala Pictură); (joi) Curs de dans popular - Ansamblul Folcloric de Copii Zavaidoc, orele 18.00 – 20.00. Coordonatoare: instructor Violeta Dincă și instructor Rodica Oprican (Sala Coregrafi e I); (joi) Curs de arte marțiale, orele 9.00-17.00. Coordonator: antre-nor Tiberiu Tănase (Sala Coregra-fi e I); (sâmbătă și duminică) Curs de go, orele 18.00-19.00. Coordonator: Bogdan Fiștoiu (Sala Simpozion); (miercuri)

CENTRUL CULTURAL PITEȘTI ORGANIZEAZĂ

URMĂTOARELE CURSURI

Informaţii și înscrieri la sediul Centrului Cultural Pitești, Str. Craiovei nr.2, Bl,G1,

Casa Cărţii, tel. 0248/219976

ÎNCHIRIERI LIVRĂRILECŢIA DE DREPT

Potrivit dispoziţiilor din majo-ritatea contractelor de leasing, în situația în care intervine un caz de neîndeplinire, de către benefi -ciarul locatar, a obligațiilor asu-mate, contractul se reziliază de plin drept, fără preaviz sau pune-re în întârziere și fără intervenția instanțelor de judecată.

După reziliere, locatorul are obligația să plătească societății de leasing o indemnizație de rezilie-re, cu titlu de daune interese, în sumă fi xă, plus un procent din valoarea de intrare a bunului, dar și orice alte costuri și despăgubiri aferente încetării contractului.

Din perspectiva legislației în vigoare, clauze precum cele de mai sus, prin care societățile de leasing percep despăgubiri nejus-tifi cate în cazul rezilierii contrac-

tului, chiar din culpa locatarului-benefi ciar, deși bunul în astfel de situații este restituit și de cele mai multe ori reintrodus în circuitul leasing-urilor, reprezintă practici nelegale.

De aceea, contractele încheiate între profesioniști și consumatori pentru vânzarea de bunuri sau prestarea de servicii trebuie să cu-prindă clauze contractuale clare, fără echivoc, pentru înţelegerea cărora nu sunt necesare cunoștin-ţe de specialitate.

La acestea se mai adaugă și cerința negocierii directe a cla-uzelor contractuale cu consu-matorul, alături de condiția inexistenței producerii unui dez-echilibru semnifi cativ între drep-turile și obligațiile părților prin conținutul contractului.

Nu este îndeplinită această obligație, prin prezentarea, de către societatea de leasing, a unei declarații preformulate, pur for-mală, cu privire la care consuma-torul este obligat să își dea acor-dul general.

Mai mult, majoritatea declarațiilor cu care se apară lo-catorii leasing-urilor în dovedirea negocierii nici măcar nu cuprind

elementele esențiale de identifi ca-re a contractelor la care se referă.

În ipoteza descrisă mai sus, con-sumatorii (doar persoane fi zice, societățile comerciale nu pot fi încadrate în categoria „consuma-tor”) pot formula la instanțele de judecată, împotriva fi nanțatorilor, cereri de constatare a caracterului abuziv și respectiv a nulității ab-solute a unor clauze inserate în contractele de leasing, scutite de plata taxelor de timbru judiciar.

În situația executării silite în temeiul unui contract de leasing, legislația actuală împiedică exerci-tarea unor apărări de fond asupra titlului executoriu, reprezentat de contractul de leasing, deși acesta nu este o hotărâre judecătoreas-că și să fi fost supusă controlului unui organ jurisdicțional.

Aceasta restrânge posibilitățile de contestare ale justițiabililor, care sunt obligați să urmeze procedura de drept comun, con-stând în promovarea acțiunii în constatarea caracterului abuziv al unor clauze, pentru obținerea desfi ințării titlului.

Avocat Maria Cristina Leţu, doctor în Drept

Clauzele abuzive în contractele de leasing

Municipiul Pitești a fost reprezentat, cu onoare, în competiția Festivalului Internațional „Byd-goszcz Musical Impressions”, de către Corul „Glissando” al Liceului de Arte „Dinu Lipatti”, sub îndrumarea profesorului Sandu Cristian, ta-lentul și pregătirea muzicală a copiilor piteșteni fi ind recunoscute și apreciate prin Premiul Speci-al al Televiziunii din Bydgoszcz, trofeu pe care l-au adus, cu mândrie, acasă.

Oraș partener cu Piteștiul, Bydgoszcz este unul din-tre cele mai frumoase și dinamice orașe ale Poloniei, cu o viață activă, atât din punct de vedere economic, cât și cultural. Municipiu în Polonia și capitala voie-vodatului Cujavie-Pomerania, este dezvoltat pe ma-lul râului Brda, arhitectura contemporană excelentă și vederea deosebită spre canal dându-i numele de „Veneția Nordului”.

Orașul este vestit prin sălile sale muzicale, Filar-monica ”Pomorska” și mai recent construita Ope-ra Nova fi ind o sursă de mândrie civică. Festivalul Internațional al Tinerilor Muzicieni „Bydgoszcz Musical Impressions” reprezintă o întâlnire a tine-retului cu talent artistic din întreaga lume. Ideea festivalului, ajuns la cea de-a 42-a ediție în acest

an, este de a crea condiții bune și o atmosferă pri-etenoasă pentru prezentarea realizărilor artistice ale participanților din zone culturale diferite și de a in-tegra tinerii prin cântec, distracție și odihnă într-un mod creativ.

Desfășurat în perioada 24 iunie - 29 iunie 2019, festivalul a reunit peste 800 de participanți din 13 țări, performanțele lor artistice fi ind susținute în nu-meroase locuri interesante ale orașului de pe Brda și din împrejurimi.

Prezența Corului „Glissando” la importantul festi-val a fost susținută de Primăria Pitești.

Marian Staicu

Corul „Glissando” a obţinut pentru Piteşti un premiu special la Festivalul Tinerilor Muzicieni din Polonia

Jurnal de Argeş - pag 15

Nr. 1302 (10 - 16 iulie 2019)

CMI Dr. Sivu NicuPiteşti, Bdul I.C. Brătianu nr. 62

(în cadrul CDT Brătianu)ECOGRAFII şi ELASTOGRAFII,

cu ecografe de înaltă performanţă, clasa premium, TOSHIBA APLIO XG (neXt Generation), Esaote

My LAB 60 X-V (neXt Vision)

•ECOGRAFII- abdominale, genitale- endovaginale (la ovare) şi intrarectale (la prostată)- artere şi vene (la gât şi membre), cu Doppler color- sân, tiroidă, testicule, părţi moi (muşchi)

- de sarcină - morfologie fetală 3D şi 4D, cu înreg-istrare pe CD/DVD•ELASTOGRAFIA - o nouă metodă ecografi că de:- diferenţiere a formaţiunilor benigne de cele ma-ligne la sân, tiroidă şi prostată- măsurarea gradului de fi broză (înaintarea către ciroză) în bolile cronice de fi cat, virale sau nevirale.•VIDEOCOLONSCOPII•VIDEOGASTROSCOPIIImagini pe www.drsivu.ro; www.drsivu.ro/elastografi e.html•BREATH TEST (test respirator) - pentru diag-nosticul colonului iritabil

Programări, la tel. 0348/430377, luni - vineri, între orele 11.00 - 16.00

LECŢIA DE ISTORIE

- stimulează rapid impulsul sexual- intensifi că şi prelungeşte plăcerea

sexuală- erecţii ferme şi de lungă durată- combate stresul, oboseala fi zică şi

psihicăNU ARE EFECTE SECUNDARE

ȘI NU CREEAZĂ DEPENDENŢĂ!Acest produs îl găsiţi la MAGAZIN NATURIST REPUBLICII NR. 138 (ÎNTRE FINANŢELE PUBLICE ȘI ELECTRICA). TEL. 0745907097

POTENT PLUS

DANA CROITORU, REPREZENTANT MAGAZIN NATURIST REPUBLICII,

VĂ RECOMANDĂ

VĂ OFERIM

ÎNGRIJIRI MEDICALE LA DOMICILIU ȘI KINETOTERAPIE DE RECUPERARE!

■Piteşti, str. Nicolae Bălcescu, bl. L6, sc. F, ap. 2 - 4Tel./fax: 0248.223.594, 0248.610.063. Mobile: 0770.693.788.■Punct de Lucru, Piteşti, Bdul I. C. Brătianu nr. 20 (Policlinica nr. 2),bl. A3, sc. A, parter. Tel. 0348.803.503.

Ingrijirile medicale la domiciliu sunt servicii medicale efectuate la domiciliul dumneavoastra de care puteti benefi cia, GRATUIT, 3 luni pe an, pentru a va asigura:

continuarea tratamentului recomandat de medicul curant la iesirea din spital;

efectuarea tratamentului recomandat de catre medicii specialisti din ambulatoriu, inclusiv medicii de familie.

TRATAMENTELE LA DOMICILIU SE POT FACE GRATUIT, daca sunteti asigurati la Casa de Asigurari de Sanatate Arges (CAS Arges) sau la Casa

Asigurarilor de Sanatate a Apararii, Ordinii Publice, Sigurantei Nationale si Autoritatii Judecatoresti (Casa OPSNAJ).

Puteti benefi cia si de alte servicii medicale decat cele decontate de CAS; aceste servicii sunt contracost.

Serviciile medicale efectuate de noi la domiciliul dumneavoastra, cu sau fara plata, sunt afisate pe site-ul Centrului Medical AMBRA -

www.ambramedical.ro.

Persoane cu diverse tipuri de plagi (dupa operatii recente, escare la persoane imobilizate, plagi infectate, ulcere varicoase etc.) Persoane cu pareze, paralizii dupa: accidente vasculare cerebrale (AVC), traumatisme fizice operate sau nu

Persoane cu diverse boli cronice cu sau fara retard mental (demente, boli congenitale etc.) Persoane imobilizate temporar sau permanent Persoane aflate in stadiu terminal de boala Persoane aflate in recuperare medicala la domiciliu

Site: www.ambramedical.ro.

E- mail: ambramedical@yahoo.com

CINE POATE BENEFICIA DE SERVICII MEDICALE EFECTUATE LA DOMICILIUL DUMNEAVOASTRA?

Daca doriti ajutorul nostru medical la domiciliul dumneavoastra, GRATUIT, solicitati RECOMANDARE MEDICALA PENTRU INGRJIRI LA DOMICILIU de la: medicul de familie medicul specialist din ambulatoriu (cabinete medicale)

sau de la medicul curant la externarea din spital. VA ASTEPTAM!

Vând 1 ha pădure, Valea Ursului, în spatele Stadionului

„Nicolae Dobrin”. Tel. 0744383634

Casă de vacanţă la Muşăteşti, 4500 mp teren, complet mobilată, centrală

pe lemne, gazifi care, preţ 68.000 euro. Tel. +40744.930.711.

Piaţa Milea

SUPER OFERTĂ!Vând spaţiu de birouri

în PITEŞTIzona Gară Sud.

MOBILAT, UTILAT COMPLET - LA CHEIE!

Suprafaţă totală 405,8 mp (388,77 mp utili)

Cel mai bun preţ: 599 €/mp util (nu se percepe TVA)

Relatii la tel. 0722.362171

Generalul Vasile Milea a fost ministrul Apără-rii Naţionale în decembrie 1989. Speriat de revolta populară și intoxicat cu tot felul de informaţii abil instrumentate de diverse servicii secrete, Ceaușescu a dat ordin armatei să tragă, convins fi ind că inde-pendenţa și integritatea ţării sunt ameninţate. Fapt nu departe de adevăr dacă analizăm acum, după trei-zeci de ani. Nici până în prezent nu se știe sigur în ce împrejurări a tras armata sau dacă au tras alţii fo-losindu-se de prezenţa militarilor înarmaţi în stradă ca de un paravan. Cert este că s-a tras și au murit sute de oameni nevinovaţi, în special tineri. La fel de adevărat este și faptul că, dacă armata ar fi tras ca la război, ar fi fost măcel. S-a tras selectiv, iar armata nu trage selectiv.

Regulamentele militare prevăd în ce împrejurări se trage și cum se trage, fi ind valabile în mare parte și astăzi. În istorie, armata a tras în 1907, făcând mai multe victime decât în 1989. Ministrul de Interne a fost atunci, atenţie, Ionel Brătianu, iar ministrul de Război, viitorul mareșal Alexandru Averescu. Loco-tenentul Ion Antonescu a comandat atunci subunita-tea care apăra sediul prefecturii de la Galaţi. La ordi-nul său, s-a tras, fi ind uciși zeci de ţărani turbulenţi, care urmăreau să devasteze clădirea. Pentru fapta sa de arme Ion Antonescu a fost decorat personal de vi-itorul rege – principele Ferdinand.

Una din primele decizii luate de noile organe ale puterii locale în zilele tulburi de atunci, decizie sa-lutată cu entuziasm de locuitorii orașului nostru, a fost aceea a schimbării denumirii Pieţei V.I. Lenin. Considerată și azi centrul orașului, „buricul târgu-lui”, cum se spune, piaţa și-a păstrat numele chiar și după „divorţul” lui Ceaușescu de Moscova, o bună dovadă a conservatorismului piteștenilor, evident și astăzi în unele privinţe.

Moartea generalului Milea a fost considerată un gest de trădare, înfi erat cu furie de către Ceaușes-cu. Asta a făcut ca, imediat după căderea tiranului, fostul ministru al Apărării să fi e considerat un erou, care a plătit cu viaţa curajul de a nu executa ordinele tiranului.

Generalul Milea nu a fost un erou. Fostul ministru al Apărării Naţionale este un personaj tragic, dar nu se cade să-i poarte numele cea mai importantă piaţă din oraș, „buricul târgului”.

Generalul Vasile Milea s-a născut în Argeș, în cu-noscuta comună Lerești, din apropierea Câmpulun-gului. Parcurgând de jos toate etapele ierarhiei mili-tare, generalul de armată Milea s-a afi rmat în spiritul tradiţiei conform căreia Argeșul a dat ţării nu numai politicieni remarcabili, dar și mari generali.

În acele zile era însă infi nit mai greu decât la război, unde raporturile de luptă sunt mult mai clare. Când i s-a cerut să execute ordinul ca armata să tragă în „derbedei”, Milea a fost pus în faţa unei situaţii foarte grave. În seara zilei de 21 decembrie 1989, obosit, de-rutat și cuprins de remușcări, generalul Milea a cobo-rât în stradă, constatând îngrozit adevărata realitate. Complet răvășit, el s-a întors la birou și, cu preţul suprem al demnităţii sale de ostaș – ţăran, s-a sinu-cis. Aceasta este varianta ofi cială. Cealaltă variantă este că a fost ucis pentru a se netezi planul celor care urmăreau îndepărtarea lui Ceaușescu cu orice preț. Faptul că nici până azi nu cunoaștem adevărul ridică un mare semn de întrebare.

Indiferent ce s-a întâmplat, faţă de alţi colaboratori ai săi, cărora istoria le va oferi anonimatul lașităţii, Milea a plătit cu viaţa, ca și alţi argeșeni, îndrăzneala de a scrie istoria. Pentru caracterul său, pentru mo-destia, cinstea și onestitatea sa, ca om, Vasile Milea ar merita să fi e amintit nu prin numele unei pieţe, ci a sute de pieţe. Ca ministru al Apărării Naţionale însă, generalul de armată Vasile Milea a intrat în istorie, dar în împrejurări încă neelucidate.

În privinţa schimbării denumirii pieţei, consider că nu e cazul să fac eu propuneri. Totuși, domnilor decidenţi, nu rataţi șansa ce vi s-a oferit de a intra în istorie. Pentru că oricum veţi intra în istorie!

P.S.: Apropo de intrat în istorie, am făcut nu de mult o propunere domnului primar Cornel Ionică de a pune un drapel pe un catarg imens la intrarea în oraș, în sensul giratoriu de la Vamă, așa cum am văzut în București și în alte orașe. Încă nu am primit răspuns, dar cum îl stiu pe domnul primar, patriot și îndrăgostit de istorie, nu mă îndoiesc că va fi de acord și va acționa în acest sens. Aceeași propunere o fac și domnului primar Ion Georgescu din Mioveni. Am văzut că pe DN73 în sensul spre Mioveni se re-alizează un sens giratoriu foarte modern. Un drapel uriaș montat acolo ar avea un impact și o semnifi cație deosebite. Prof. dr. Cornel Carp

Subansamble Auto S.A., producator de repere auto din plastic și spume poliuretanice, cu sediul în Pitesti, str. G. Cosbuc nr. 59 (lângă fosta Textila)

ANGAJEAZĂ:

MECANIC DE INTRETINERE ELECTRICIAN

ELECTROMECANICSCULERI MATRITERI

Oferta (bonusuri, benefi cii):Salariul de baza + spor vechime;Tichete de masa pentru fi ecare zi lucrata de 15 lei;Prime de vacanta, Craciun si Paste;Plata orelor de noapte cu un spor de 25% la salariu;Plata dubla a orelor suplimentare + bonus;Program de 8 ore /zi pe 3 schimburi de lucru;Instruire la locul de munca;Oportunitati de dezvoltare profesionala.

Persoanele interesate sunt rugate sa depuna un CV la sediul nostru sau sa il trimita pe email la adresa resurse.umane@gic.ro.

Relatii suplimentare la telefon 0248/ 282200.Vor fi contactate numai persoanele care corespund ce-

rintelor postului!

Jurnal de Argeş - pag 16 ARGINTEXARGINTEX

Nr. 1302 (10 - 16 iulie 2019)

PROGRAM: Luni - marţi – joi: 12.00 – 19.00; Miercuri și vineri: 9.00 - 16.00

ADRESA: strada Maior Șonţu, parter (lângă farmacia Catena din Târgul din Vale).Programări la telefon 0248/210.930

SERVICII MEDICALE-ACORDATE GRATUIT, în baza biletului de trimitere de la medicul de familie.

CMI DR. NECULA MARINELA-PARASCHIVAMEDIC PRIMAR GERIATRIE-GERONTOLOGIE

Singurul cabinet care încearcă prin serviciile oferite să redea încrederea

persoanelor vârsnice, să crească speranţa lor de viaţă și calitatea vieţii.

CONSULTAȚII

TRATAMENTETRAECOGRAFIE GENERALĂ

PROGRAM:parter

ELECTROCARDIOGRAMĂ

C ȚE

ELECTEVALUARE GERIATRICĂ

VÂND GOSPODĂRIE ÎN COMUNA TEIU, JUDEŢUL ARGEȘ, compusă

din casă renovată, cu 3 dormitoare, bucătărie, baie și hol, 80 de stupi orizontali sănătoși, bucătărie de vară, garaj, magazie 4/4, fântână, grădină de 0,90 ha, teren cu peste

80 pomi fructiferi. Relaţii la telefon 0748/966007.

Vând plantaţie nuci, 1000 mp, în comuna Călineşti, aproape de barajul Goleşti, la 50 m de ultima casă.

Preţ: 3 euro/mp, negociabil. Tel. 0722651895

Intermediere consultanţă

şi traduceri emigrare temporară şi

permanentă CanadaTel: 0721.949.376

FIRMĂ AUTORIZATĂ montează și execută orice

instalaţie de gaz metan. Revizii instalaţii gaze,

verificări centrale termice. Tel: 0720.792.895 și

0745.045.339.

VÂND TEREN ARABIL EXTRAVILAN, 7.404 MP,

în sat Udeni, comuna Călinești.

Preț: 2,5 euro/mp., negocia-bil, la 150 m de asfalt.

Tel: 0722.651.895

Vând apartament 4 camere conf. I dec. P/4 cu toate îmbunătăţirile în Zona Rolast, Pitesti. Preţ 65.000

euro. Tel. 0729.103.390, 0744.380.731

MICA PUBLICITATE Vând teren în comuna Poiana Lacului, la 20 km de Pitesti, suprafaţă 2.800 mp, preţ 3,5 euro/mp. Telefon 0741.010.421 Vând maşină de spălat rufe marca LG (5 kg.), pret 760 lei, Telefon: 0770 923 113 Vând ieftin cabină duş şi şifonier cu trei uşi demontat (şi alte accesorii). Tel: 0729/033987 Vând vin natural, ţuică, bijuterii. Relaţii la telefon 0741/621.858, Pregătesc prăjituri de casă, tradiţionale si vegan, pâine de casă,toate din produse de bună calitate sau la cerere din produse Bio. Îngrijesc copii. Relaţii la telefon 0787/554.995 Vând 9.200 mp teren+anexe în sat Goleşti, oraş Stefăneşti, strada Râului nr. 91. Relaţii, la telefon 0768/101.320. Persoana fi zica serioasa, doresc sa ingrijesc o familie de batrini, sau batrana singura, pentru ramanere in

spatiu, in mediu urban, cu precadere Bucuresti. Telefon 0741/660.412 Vând şifonier cu două uşi şi alte obiecte de uz casnic. telefon 0729/033.987. Băbana. Caut femeie sau familie pentru ajutor în gospodărie. Ofer 1500 de lei şi cazare. Tel. 0740.004.653 Vand mese de biliard si snooker. Relatii la telefon 0724/020.329 Inchiriez pe termen lung 700 mp pe platou - manastire Tivale-langa parcul nou. Relatii la telefon 0724/020.329Vând apartament 3 camere -confort I, zona Sfânta Vineri, preţul zonei-telefon 0754/046740

Caut bonă, pentru Ştefăneşti (Drumul Morii). Tel.:

0726121625, 0723476387.

Vând teren 35.000 mp, drumul 23 Petrochimie, lângă fabrica

Envisan, preţ 1 euro/mp. Tel.: 0752/957700

Vând casă şi alte construcţii, teren 9.300 mp, 1/2 intravilan, la Goleşti, Strada Râului nr. 91.

Deschidere 44 metri, asfalt, apă curentă. Preţ cu totul: 5 euro/

mp. Telefon: 0768101320.

Vând 2.800 mp teren intravilan, cu toate uilităţile, situat în

comuna Poiana Lacului, la 20 km de Pitesti, preţ negociabil.

relaţii la telefon 0741/010.421.

Vând teren intravilan 4.800 mp, Călineşti - Argeş, acces apă, curent electric,

stradal, zonă între case. Preţ negociabil. Tel: 0724605599

Vând apartament confort 2 redus, cartier Trivale, complex II, 35.000 euro, negociabil.

Relaţii la telefon 0744/437.866.

Vând casă deosebită, ultracentral, strada Crinului,

teren 1300 mp.Telefon: 0723/322007

Vând teren 1900 mp în Ștefănești,

în zona Primăriei, cu utilitățile la poartă.

Tel: 0766/636790

Vând 5.037 mp teren inta-vilan, utilități incluse, preț 2 euro/mp, situat în comuna Suseni, sat Stâmbeni. Rela-ții la telefon 0720/421107,

0749/853857, 0729/415192.

Caut asistentă cu specialitate în medicină dentară, cu experienţă, cunoscătoare de limba engleză,

nivel mediu, pentru post în Anglia. Relatii la doc.info.uk@gmail.com. Rog seriozitate.

Purcăreni-Miceşti, VÂND casă 251 mp cu teren 3100 mp, 2 bucătării, 4 camere, salon sufragerie,

bibliotecă, 2 băi, 2 terase, anexe 150 mp birou, camere, garaj. Relaţii la telefon: 0770 630 824, 0723 410 612

SC TERRA CONSTRUCT LAND SRL angajeaza, in conditii avantajoase:

SOFERI BASCULANTE 8X4 SOFERI POMPA BETON DULGHERI ASFALTATORI

Relatii la tel. 0720628551, MARINESCU GHEORGHE

Angajez constructori cu sau fară califi care, salariu atractiv.

Relaţii la telefon nr. 0753/027253.CENTRUL CULTURAL PITEȘTI

ÎNCHIRIAZĂ TEMPORAR SPAȚII

ÎN COMPLEXUL EXPOZIȚIONAL CASA CĂRȚII.

Relaţii, la tel. 0248/219976 sau la sediul Centrului Cultural Pitești, din Municipiul

Pitești, Strada Craiovei nr. 2, Bl. G1, Jud. Argeș.

ANUNŢS.C. Apă Canal 2000 S.A. Piteşti cu sediul în municipiul Piteşti, I.C. Brătianu nr. 24A, judeţul Argeş, organizează concurs pentru ocuparea unui post de INSTALATOR la

Secţia Operare Apă Zonă Metropolitană.

Sarcinile de bază ale postului de instalator constau în execuţia lucrărilor de întreţinere/montare a reţelelor de distribuţie apă și de canalizare.

Condiţiile de participare la concurs sunt: studii medii și califi care de instalator apă-canal/instalator instalaţii tehnico-sanitare și de gaze; disponibilitatea de a par-ticipa prompt la intervenții în caz de avarii; constituie avantaj deţinerea permisului de conducere categoria B, valabil.

Concursul consta într- un interviu ce include și as-pecte practice.

Bibliografia pentru concurs: noţiuni despre între-ţinere și reparaţii instalaţii apă și canalizare, reguli de securitate și sănătate în muncă și situaţii de urgenţă (INSTALATOR APĂ-CANAL Manual de califi care/recalifi care).

Candidaţii vor depune cazierul judiciar în original, un curriculum vitae (CV) și copii ale: actului de iden-titate, documentelor care atestă nivelul de studii și cali-fi carea în domeniu, la ghișeul unic situat în municipiul Pitești, bulevardul I.C. Brătianu nr. 24A, judeţul Argeș, până la data de 10.07.2019, orele 16.00.

Pentru informaţii suplimentare, vă rugăm să ne con-tactaţi la Serviciul Personal – telefon 0248.217.399, în zilele lucrătoare, între orele 08.00-16.00.

ANUNŢ

S.C. Apă Canal 2000 S.A. Piteşti cu sediul în municipiul Piteşti, I.C. Brătianu nr. 24A, judeţul Argeş, organizează concurs pentru ocuparea a două posturi de DRENOR la

Secţia de Operare Canalizare Zona Metropolitană.

Atribuţiile de bază ale postului de drenor constau în executarea lucrărilor de întretinere și remediere a avariilor pe reţelele de apă uzată și la staţiile de repompare a apei uzate.

Condiţiile de participare la concurs sunt: studii medii (minim școală profesională) capacitate de lu-cru individual și în echipă; cunoștinţe în domeniul întreţinerii și remedierii avariilor pe reţelele de apă uzată și la staţiile de repompare a apei uzate; dispo-nibilitate pentru program de lucru fl exibil; constitu-ie avantaj deţinerea permisului categoria B, valabil.

Concursul se face pe bază de interviu.Candidaţii vor depune un cazier judiciar în origi-

nal, un curriculum vitae (CV) și copii ale: actului de identitate, actului de studii și permisului de con-ducere valabil (după caz), la ghișeul unic al societăţii situat în municipiul Pitești, bulevardul I.C. Brătianu nr. 24A, judeţul Argeș, până la data de 10.07.2019, inclusiv, orele 16.00.

Pentru informaţii suplimentare, vă rugăm să ne contactaţi la Serviciul Personal – telefon 0248.217.399, în zilele lucrătoare, între orele 08.00-16.00.

Între 5-7 iulie a fost organizată de către Consiliul Județean Argeș, prin Centrul cultural Județean Argeș, prima ediție a Festivalului-Concurs Național de In-terpretare Muzică Ușoară ARTgeș FEST. Festivalul s-a adresat copiilor și tinerilor care abordează un re-pertoriu valoros, acelora care studiază și aprofundează arta interpretativă în toate aspectele ei, de la canto, la prezență scenică, înțelegerea și interpretarea textului unei piese, etica și morala în relația cu sine și cu colegii de scenă. Concurenții au fost repartizați pe categorii

în funcție de vârstă, mai precis 5-10 ani, categoria 11-17 ani și categoria 18-30 ani. Juriul care a evaluat prestațiile concurenților a fost format din: Mădălin Voicu Jr. – în calitate de președinte al juriului, Ele-na Niciu, Cristina Turcu Preda, Monica Gheorghiu și Monica Anghel.

Câștigătorii primei ediții a Festivalului sunt:CATEGORIA 5-10 ANI:Premiul I – THEODORA TUDOROIUPremiul II – ANA – MARIA BALTAG DIACONUPremiul III – ADELINA – NICOLETA TĂNASECATEGORIA 11 – 17 ANIPremiul I – ANA – MARIA PICURICIPremiul II – ȘTEFAN BADEAPremiul III – ANDREI TEODORPREMII SPECIALE - oferite de Malta Travel, par-

tener al Festivalului, au fost primite de Th eodora Tu-doroiu și Ștefan Dincă.

TROFEUL FESTIVALULUI a fost atribuit anul acesta ANEI MARIA PICURICI.

Marian Staicu

Concursul naţional ARTgeş FEST şi-a desemnat câştigătorii

În această săptămână se împlinește un an de când prietenul nostru de familie și de viață, Florin Tolea, nu mai este. Moartea lui neașteptată și nedreaptă ne-a suprins pe toți cei care l-am cunoscut și prețuit. Comemorarea va avea loc sâmbătă 14 iulie și dorim să adresăm și pe această cale, noi, Alexandra și Aurel Stoian, gândurile noastre cele mai frumoase și pioase față de memoria marelui dispărut. Dumnezeu să-l odihnească în pace!

Jurnal de Argeş - pag 17

Nr. 1302 (10 - 16 iulie 2019)

Lampioane înălțate pe cer și foc de tabără, la fi nal

Popularul artist și actor din „Las Fierbinți” a încins audiența cu celebrele sale melodii ”Mai știi”, ”Mă iubește femeile”, ”Cât te-am iubit, Paraschivo” sau ”Gore din Chitila”. În timpul concertului susținut de Mărgi-neanu, organizatorii au pus la dispoziția participanților lam-pioane, care, odată înălțate spre cer, au luminat lacul Budeasa. Și în a doua seară, la fel ca în pri-ma, după concerte, s-a organizat un foc de tabără în jurul căruia s-a stat până spre dimineață.

Printre participanți i-am ză-rit pe administratorul public al Consiliului Județean, Maria Dinu, care a venit în ambele seri, pe vicepreședinții CJ, Ion Mânzână și Simona Brătules-cu, pe inspectorul general școlar Dumitru Tudosoiu, dar și pe de-putatul USR Ionuț Moșteanu, singurul parlamentar prezent la acest festival ce s-a dovedit de succes încă de la prima ediție și la care Jurnalul de Argeș a fost partener media.

Mihai Rachieru: „60-70% din cei prezenți au fost din afara localității”

Mihai Rachieru, primarul co-munei Budeasa, ne-a declarat: „Din punctul meu de vede-re, acest festival îl văd ca pe o reușită. Din discuțiile avute cu oamenii în timpul evenimen-tului, feed-back-urile au fost foarte bune. Sper ca la anul să creștem... Acest eveniment va deveni o tradiție pentru loca-litatea noastră. Faptul că anul acesta am avut un public destul de numeros și oamenii au fost încântați de ce s-a întâmplat aici va face, cu siguranță, să

Folk In a fost peste aşteptări. Peste 2.000 de participanţi pe plaja de la Budeasa

menținem acest festival de folk și ne dorim să-l creștem. Au venit mulți oameni din afara localității. Cred că este vorba de 60-70% din cei prezenți”.

Conform estimărilor jandarmilor, au fost peste 2000 de oameni sâmbăta trecută pe plaja de la Budeasa, la prima ediție a Fes-tivalului Folk In. Dacă în seara de vineri au fost circa 1.000 de participanți, care au venit să urmărească recitalurile lui Andrei Păunescu, Cristi Dumitrașcu, Dinu Olărașu și Mircea Vintilă, audiența s-a dublat sâmbătă seara. În cea de-a doua seară a festivalului organizat impecabil de tânărul primar Mihai Rachieru și echipa sa au cântat juniorul Sorin Bilous din Topoloveni, urmat de greii folkului românesc, Zoia Alecu și Emeric Imre, iar la fi nal, undeva spre ora 23.30, a urmat recitalul de o oră și treizeci de minute al lui Mihai Mărgineanu cu band-ul său.

Iată ce ne-a spus și Mihai Căpeț, unul dintre or-ganizatorii festivalului: ”Am ales Budeasa pentru că am vrut să redăm atmosfera festivalului de la Vama Veche de pe plajă. Noi fi ind piteșteni, a contat și treaba asta. Apoi a contat și faptul că nu a existat la noi în zonă un festival de acest gen. În privința organizării pot spune că am avut un volum mare de muncă, atât noi, cât și reprezentanții Primăriei Budeasa.

Pentru prima ediție, noi considerăm că prezența a fost bună. Învățăm din mers și la următoarele ediții

vom încerca să acoperim minusurile, dacă ele au existat. Ne propunem să creștem de la an la an... Vreau să vă mai spun că fi ecare artist prezent la Bu-deasa s-a declarat foarte mulțumit de organizare, de felul în care a fost tratat, de public, dar și de locație.

Nu se așteptau să găsească așa ceva aici. Cu această ocazie vreau să le mulțumim partenerilor care ne-au fost alături și pe viitor dorind să facem o tradiție din acest festival; poate vom avea și parteneri mai numeroși”.

Material realizat de Marius Ionel

Mihai Căpeţ, organizator: „Am ales Budeasa, ca să redăm atmosfera de la Vama Veche”

Jurnal de Argeş - pag 18

Nr. 1302 (10 - 16 iulie 2019)

În cazul actualului primar, Ion Baicea (edil-șef al orașului din 2008 și fost viceprimar în peri-oada 2004-2008), Marin Dumitrică invocă un act în baza căruia spune că s-ar fi acordat teren fără bază legală.

„Este vorba de titlul de proprietate nr. 131075 din 16.12.2004, suprafața de 1 ha teren arabil, cu specifi cația constituire, pentru că a lucrat în agricultură, respectiv CAP, dar nu a lucrat nicio zi, întrucât CAP s-a desfi ințat în 1990 și dânsul a absolvit facultatea în 1992”, spune fostul con-silier local în sesizarea adresată Prefecturii.

Primarul spune că documentul e legal. „Eu ce să vă spun acum? Am lucrat la IAS Costești, din 1992 până în 2000, nu la CAP și titlul de proprietate e pe raza comunei Buzoiești, unde am lucrat. Domnul Dumitrică, dacă aprecia-ză el că e ilegal și e juristul orașului Costești, e treaba lui. Sunt o grămadă de sesizări făcute de domnul Dumitrică, au tot fost verifi cate. El e de meserie, cum ar veni... Nu e nicio problemă. Poate să sesizeze oriunde dorește dânsul”, a ex-plicat, contactat de Jurnalul de Argeș, primarul Ion Baicea.

„Nici nu era născut când a luat fi ință CAP”

Ion-Dan Vasile - fost primar al Costeștiului între 2004 și 2008 și viceprimar în 2008 - e și el nominalizat de Marin Dumitrică în sesiza-rea înaintată Instituției Prefectului Argeș. Des-pre fostul edil petentul spune că, de asemenea, a primit teren fără bază legală. Ex-consilierul local invocă un titlu de proprietate din 2009, pentru 3,5157 ha teren pășuni și un altul „nr. 84038 din 29.02 1996, emis pe numele mamei dânsului, Vasile Ioana, în suprafață de 2,5 ha, teren arabil, reconstituire, fără să fi avut rol agri-col, rolul fi ind pe numele soțului”, despre care Marin Dumitrică spune că primise deja terenul cuvenit la momentul eliberării titlului.

Tot în cazul lui Dan-Ion Vasile (pe care am în-cercat să-l contactăm în vederea obținerii unui punct de vedere), petentul invocă și un tabel no-minal, mai exact „Anexa 2, la nr. 7, validat cu suprafața de 0,50 ha teren agricol, cu specifi cația că a adus pământ în CAP, dar nici nu era născut

când a luat fi ință CAP”, după cum se arată în sesizarea înaintată Instituției Prefectului Argeș.

„Soției mele nu au vrut să-i acorde cei 5000 mp prevăzuți de lege”

În sesizare apar și numele unor angajați ai Pri-măriei Costești și ale rudelor acestora, în cazul cărora fostul consilier local spune că au fost eli-berate titluri de proprietate fără bază legală.

„Deci, în total, 14,0757 ha de teren arabil acordat fără bază legală (...), dar s-au mai acor-dat la favoriții acestora și la alte persoane din comisia de fond funciar, încât în total însumea-ză peste 70 ha numai din câte cunosc eu, care am fost contabil-șef al CAP Costești 15 ani și consilier local la Primăria Costești patru ani, în perioada 1992-1996, și, dacă am semnalat fap-tele frauduloase ce se comiteau atât în domeniul funciar, cât și în domeniul fi nanciar, cu cereri înregistrate, soției mele nu au vrut să-i acorde cei 5.000 mp prevăzuți de lege pentru 24 de ani lucrați în CAP, în funcția de contabil”, mai spu-ne Dumitrică.

„Au întocmit și semnat un act fals”Fostul consilier local vorbește în cazul celor

amintiți despre însușirea unor foloase necuve-nite prin procedee frauduloase, comise în dauna altor persoane și chiar a domeniului public.

„Aceștia au întocmit și semnat un act fals, re-spectiv un proces-verbal încheiat la 30.11.2003 în adunarea generală de stabilire a reprezentanților proprietarilor de teren conform HG 890/2005, în care au prevăzut că au fost numiți numai 4, adică cei agreați de dânșii, în loc de 8, cât au fost numiți în realitate de către adunarea gene-rală și confi rmați în ședința consiliului local din aceeași zi, așa cum rezultă din Hotărârea nr. 41 și anexa nr. 1 la hotărârea nr 42/2005, fi ind ex-cluse persoanele incomode, în special eu, care, în ședința respectivă, am zis că este necesar întâi anularea actelor emise cu încălcarea prevederi-lor legii și, după aceea, solicitarea de teren de la domeniul statului pentru acordare la persoa-nele îndreptățite, conform prevederilor Legii nr. 247/2005 ”, mai spune fostul consilier.

Un fost consilier local îi cere Prefecturii să constate nulitatea unor titluri de proprietate deţinute de fostul şi actualul primar de la Costeşti

Dumitrică Marin, fost contabil-șef la CAP Costești și consilier local în CL Costești în perioada 1992-1996, a sesizat Instituţia Prefectului Argeș cu privire la reconstituirea sau constituirea ilegală a dreptului de proprietate, la nivel local și nu numai, în favoarea unor persoane neîn-dreptăţite, potrivit legii, la astfel de reconstituiri/constituiri. Printre cei nominalizați se numără actualul primar al Costeștiului, Ion Baicea, și fostul edil-șef Dan-Ion Vasile. Petentul cere să se constate nulitatea absolută a actelor prin care s-a acordat teren agricol celor în cauză.

Izabela Moiceanu

Ce spune Instituţia Prefectului cu privire la această sesizare

Am încercat să afl ăm de la Instituţia Prefectului Argeș un punct de vedere cu privire la sesizarea amintită, iar răspunsul primit a fost următorul:

„(...) Am solicitat Comisiei locale de fond funciar un punct de vedere, cu precizarea că nulitatea acestor acte poate fi invocată de primar/prefect, Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților și de alte persoane care justifi că un interes legitim, iar soluționarea cererilor este de competența instanțelor judecătorești de drept comun, iar aspectele penale se pot soluționa de organele de cercetare competente care pot verifi ca toate aspec-tele susținute de petent”.

Actualul primar îşi apără foştii şi actualii colegi vizaţi în sesizare

„Titlurile au fost emise legal. El (n.red. - Dumitrică) spune, dar acum dum-neavoastră trebuie să și credeți? Sunt titluri de proprietate, sunt cauze care au fost cercetate... Mai mult ce să vă spun?! Toate sunt emise, verifi cate, reclama-te. Acum mai trebuie să verifi ce presa! Nicio problemă!”, a declarat primarul Ion Baicea (foto).

Ansamblul Plai de Dor din Mioveni, aplaudat de mii de oameni la un festival în Franţa

La invitația autorităților franceze, Ansam-blul "Plai de Dor" al Centrului Cultural Mioveni, coordonat de maestrul coregraf Cătălin Oancea, continuă periplul artistic în cadrul „Festivalului Internațional de Cultură” organizat în Chambery, capitala istorică a regiunii Savoia, în perioada 5 - 16 iulie.

La poalele Alpilor francezi, în aplauzele a mii de spectatori entuziaști, dansatorii din Mioveni oferă seară de seară reprezentații de dans tradițional, port și muzică folclori-că, alături de alte grupuri din 8 țări de pe două continente.

Punctul culminant al festivalului se va consuma la Lyon, pe 14 iulie, de sărbătoa-rea Zilei Naționale a Franței.

Denis Grigorescu

La suprafaţă s-au liniștit apele în cazul desfășurării și fi nalizării concursului de manager la Spitalul Municipal Câmpulung, acum urmează bătăliile din adâncuri. Stopul a fost pus de către primarul Liviu Ţâroiu, care a acceptat să semneze contractul de management al noului director Nicolaie Alexe (foto) după două săptă-mâni în care l-a plimbat pe Bulevardul „Pardon”, între Spital și Primărie. Contractul a fost semnat pe trei ani, dar cu evaluare parţială anuală, însă de maximă importanţă vor fi următoarele luni.

Spitalul Câmpulung încă este afectat de defi citul de medici specialiști, în pofi da creșterilor salariale, iar cel mai elocvent exemplu de criză îl constituie faptul că nu întot-deauna se pot acoperi gărzile chiar la Compartimentul de Primiri Urgenţe, cel mai sen-sibil și mai important punct de lucru din spital. Apoi, în curând va fi dat în folosinţă

noul și modernul spital de la Mioveni, un adevărat magnet în special pentru medicii ti-neri din Argeș, inclusiv pentru câţiva din Câmpulung care și-au manifestat deja dorinţa de a se transfera acolo. Pe lângă doctori, spitalul de la Mioveni poate prelua și din pacienţii

și din cazuistica unităţii din Câmpulung, cu efecte în ceea ce privește indicatorii de per-formanţă și veniturile spitalu-lui muscelean.

Acestea sunt cele mai im-portante probleme cu care se va confrunta noul manager împreună cu Comitetul Di-

rector și Consiliul de Admi-nistraţie. Dar, dacă a fost circ în procedura de desfășurare și fi nalizare a concursului de manager, obișnuinţa face ca și desfășurarea activităţii să fi e afectată de acţiuni izvorâte din orgoliul, conservatoris-mul și competiţia profesiona-lă prost înţeleasă dintre unii medici. Încă un aspect de în-frumuseţat pentru managerul Alexe, cel care are ca avantaje faptul că Spitalul Câmpulung va primi banii cheltuiţi ante-rior cu investiţiile în apara-tură, o moștenire bănoasă de pe urma realizărilor fostului manager, doctorul Grigore Stănescu, dar și eliminarea ul-timilor piedici administrative pentru eligibilitatea dosarelor de fi nanţare comunitară ne-rambursabilă. Se îndeplinesc astfel condiţii pentru alte in-vestiţii majore, de la aparatu-ră medicală complexă, până la reabilitări de interioare și de exterioare în pavilioanele spitalului și ambulatoriul de specialitate.

Cătălin Ion Butoiu

Managerul de la Spitalul Câmpulung, evaluat anual de Ţâroiu

Jurnal de Argeş - pag 19

Nr. 1302 (10 - 16 iulie 2019)

JURNAL DE ARGES C&G

Responsabil de număr: Denis Grigorescu

Adresa redacţiei: Piteşti, B-dul Republicii, bl. G1, Casa Cărţii, mezanin I, OP 1- CP 181. Tel: 0248.221774, Fax Contabilitate: 0248.223271e-mail: jurnaldearges@gmail.comNr. de înregistrare OSIM: M/00491 ISSN 1582 - 9138Tipărit la tipografi a Editurii Paralela 45

Responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolului aparţine autorului, conform Contractului de drepturi de autor, care face parte din Contractul individual de muncă.

Textele cu tentă umoristică ce însoţesc fotografi ile şi caricaturile din acest ziar vor fi considerate pamfl ete

“Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile. Cenzura de orice fel este interzisă.”

(CONSTITUŢIA ROMÂNIEI - ARTICOLUL 30)

Editat de SC JURNAL C&G SRL

Redactor-şef - Gabriel Grigore gabi.grigore2006@gmail.comManager - Cristian Vasile

Redactor-şef adjunct: Denis GrigorescuSenior editor: prof. dr. Cornel Carp, avocat Maria Cristina Leţu, doctor în DreptRedacţia: Marius Ionel, Cornel Drăghici, Florin Silvestru, Alina Crângeanu, Izabela Moiceanu, Cătălin Ion Butoiu, Mari Tudor, Cristina StancuCorectură: Corina GrigoreGrafi că: Bogdan PintilieDTP şi procesare imagine: Cristian RaduDirector economic: Claudia SimaDirector vânzări: Cristian Lincan

Tel.: 0248/22.23.22

În perioada 23-25 iunie, de-putatul PNL de Argeș Dănuț Bica a participat, în cadrul delegației comune a Comisi-ilor pentru afaceri europene din Camera Deputaților și Senatul României, la cea de a LXI-a Reuniune plenară a COSAC (Conferința Organe-lor Specializate în Afaceri Comunitare și Europene). La acest eveniment, care a fost organizat la Palatul Parlamentului din București, au fost prezenți peste 200 de parlamentari europeni, membri ai comisiilor de specialitate din forurile legislative ale țărilor mem-bre ale Uniunii Europene și reprezentanți ai statelor can-didate și potențial candidate.

Timp de trei zile, ofi cialii eu-ropeni au discutat despre Brexit, spațiul european al educației și noua economie bazată pe cunoaștere, inovare și progres economic. Reuniunea a repre-zentat evenimentul de încheiere a dimensiunii parlamentare din cadrul Președinției României la Consiliul Uniunii Europene. De asemenea, în perioada 27-28 iunie 2019, parlamentarul argeșean a participat, împreu-nă cu alți membri ai Comisii-lor pentru afaceri europene și pentru industrii și servicii din Camera Deputaților și Senatul României, la cea de a 8-a ediție a Forumului Anual SUERD (Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării). Eve-nimentul s-a desfășurat la Pala-tul Parlamentului din București

sub deviza ”Promovăm coeziu-nea pentru o prosperitate comu-nă în regiunea Dunării” și a fost organizat în contextul deținerii de către România, anul acesta, a Președinției SUERD. În cadrul forumului au fost promovate o serie de teme de interes pentru dezvoltarea durabilă a regiunii dunărene precum: conectivitate, mobilitate, competitivitate prin stimularea dezvoltării structuri-lor de sprijin al afacerilor, trans-porturilor, digitalizării și turis-mului.

De asemenea, în cadrul eveni-mentului, a fost explorată și po-sibilitatea creării de sinergii între obiectivele strategiilor macro-re-gionale și obiectivele programe-lor transfrontaliere, cu accent pe accesarea fondurilor structurale și de investiții ale Uniunii Eu-ropene în perspectiva Politicii de Coeziune post 2020. M.I.

Activitate importantă a liberalului Dănuţ Bica în Comisia pentru afaceri europene din Camera Deputaţilor

Lucrările continuă în ritm susținut la viitorul spi-tal de la Mioveni, care va fi cel mai modern din țară. ”Cel mai nou spital din sudul țării merită doar cele mai moderne dotări! Pas cu pas începem să echi-păm noul spital din Mioveni cu aparatură medicală și echipamente de ultimă generație. În imagini se observă Secția ATI, un element cheie în structura oricărui spital de urgență. Este un proiect extrem de important, nu doar pentru comunitatea din Mio-veni, ci pentru un număr de peste 65.000 de per-soane din zonă, pe care spitalul le va deservi”, spune primarul Ion Georgescu.

În continuare cei peste 100 de muncitori afl ați pe șantier lucrează continuu, indiferent de anotimp sau condițiile meteo, lucrările alternând, fi e în interior, la compartimentare și fi nisare, fi e pe exterior.

Aparatura din viitorul spital de la Mioveni va fi și ea una de top, având de la computer tomograf până la echipament de chirurgie minim invazivă. Pe partea de imagistică, rezultatele vor fi comunicate instantaneu pacienţilor. În total, viitorul spital va avea 177 de paturi. Iar fi ecare dintre aceste paturi este de ultimă generaţie, având câte 80 de funcţii.

Iată și câteva date statistice legate de viitorul spital de la Mioveni: va avea o suprafaţă desfășurată de 17.290 mp, 13.000 de tone de beton turnat și 1.400 de tone de armătură.

Clădirea are adăpost antiatomic de 225 de metri pătraţi, unde încap 100 de persoane și care poate funcţiona 48 de ore cu generatoare în caz de avarie. Viitorul spital este conceput să reziste și la cutremu-re de 9,4 grade pe scara Richter.

Lucrările la spitalul din Mioveni au început la sfâr-șitul lui martie 2016 și se vor fi naliza cel mai târziu la începutul acestei toamne.

Denis Grigorescu

Lucrările la viitorul spital de la Mioveni se apropie de fi nalizare

„Legea are în vedere o ma-jorare a punctului de pensie care va intra în vigoare de la 1 septembrie 2019, iar alte majorări vor avea loc treptat până în 2021. Punctul de pensie va fi de 1.265 lei în 2019, de 1.775 lei în 2020, de 1.875 lei în 2021, iar apoi se va indexa cu infl aţia, iar din anul 2022 valoarea și cu 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut realizat. Printre no-utăţile aduse de proiect se numără cea privind introdu-cerea masteratului și docto-ratului ca perioade necontri-butive asimilate stagiului de cotizare.

Pe de altă parte, actuala pensie anticipată (nepenali-zată) devine pensie pentru li-mita de vârstă, așa încât per-soanele care au 8 ani peste stagiul complet de cotizare, inclusiv perioade asimilate, se pot pensiona pentru limi-ta de vârstă cu 5 ani înainte de îndeplinirea vârstei stan-dard de pensionare. Pensia de urmaș se va cuveni copi-ilor și soţului supravieţuitor dacă susţinătorul decedat

era pensionar sau îndeplinea condiţiile pentru obţinerea unei pensii. Pensia mi nimă se stabilește în procente, mi-nim și maxim, din salariul minim brut pe ţară garantat în plată, în funcţie de stagiul de cotizare.

Se introduce și o nouă pre-staţie, și anume ajutorul pen-tru soţul supravieţuitor, care reprezintă 25% din pensia soţului decedat. Legea re-glementează și condiţii de reducere, cu 6 ani, a vârstei standard de pensionare pen-tru femeile care au realizat stagiul minim de cotizare de 15 ani și au născut și crescut până la vârsta de 16 ani 3 co-pii. Începând cu al 4-lea co-pil se adaugă câte 1 an în plus pentru fi ecare copil. În ceea ce privește pensia de invali-ditate, se redefi nesc gradele de invaliditate, pentru a se da posibilitatea desfășurării unor activităţi profesionale și a permite cumulul pensiei de invaliditate cu venituri din aceste activităţi”, precizează Simona Bucura-Oprescu.

M.S.

Simona Bucura Oprescu: „Punctul de pensie va fi majorat”

Camera Deputaţilor a votat, în calita-te de for decizional, Legea Pensiilor iniţiată de PSD, creșterea nivelului de trai al pensionarilor fi ind un obiec-tiv asumat al actualei guvernări, la fel cum este și creșterea puterii de cumpărare pentru salariaţi. Deputa-tul social-democrat Simona Bucura Oprescu a explicat, care sunt princi-palele modifi cări aduse acestei legi importante.

Jurnal de Argeş - pag 20

Nr. 1302 (10 - 16 iulie 2019)

ÎPS Calinic, mult mai luminat și mai liberal în relația de cuplu decât mâna sa dreaptă, arhimandritul Caliopie.

De ce vin să îi divorțez doar preoți și preotese, adică doar familia

tradițională? Că n-aș refuza nici familia neconvențională, formată dintr-un preot și

alt preot...

Petre Daea de la Agricultură și Constantin Nicolescu de la Industrie și, cu voia dv., de la PSD, aproape singurul.

Nici nu știi cât mă bucur, Costică! Mai văd și eu un PSD-ist în județul ăsta plin de USR-iști...

Vă reamintim că potrivit legii 258/2013 (modificată și completată cu O.U.G. 155/2001), proprietarii câinilor de rasă comună sau rasă metiși sunt obligați să îi sterilizeze. Sancţiunile pentru cei care nu-și sterilizează câinii și

pisicile sunt între 5.000 și 10.000 lei.

Douăsprezece personalități argeșene își serbează ziua de naștere în săptămâna 10-16 iulie 2019. Primul sărbătorit, pe 10 iulie, este subprefectul Adrian Bughiu. Pe 11 iulie vor primi felicitările cuvenite jurnalistul Ionuţ Stanciu și avocatul Liviu Stancu. Pe 12 iulie vor închina o cupă de șampanie prof. univ. Cornel Constantinescu, omul de afaceri Marian Tolea, directorul Dumitru Șovar de la Euroguard Security și Mădălina Barbu de la Biroul de Presă al Consiliului Județean Argeș. Pe 14 iulie vor da de băut avocatul Eugen Chelaru și directorul Octavian Mihail Sachelarie de la Biblioteca Județeană ”Dinicu Golescu” Argeș. Pe 15 iulie vor sărbători alături de familie și prieteni Constantin Neguţ, senior editor la Curierul Zilei, și Marius Manea, șef serviciu Comu-nicare la Dacia-Renault. Nu în ultimul rând, pe 16 iulie va fi ziua de naștere a comisarului-șef Cristian Mihalcea, comandantul Poliției Mioveni. Tuturor sărbătoriților Jurnalul de Argeș le urează La Mulți Ani!

Cornel Constantinescu Dumitru Șovar Cristian Mihalcea

LA MULŢI ANI!

Pe 19 iulie 2019 se va împlini un an de când un nume important și respectat al mediului de afaceri și totodată un mare și constant prieten al ”Jurnalului de Argeș” s-a stins din viață. E vorba de Florin To-lea, un excepțional tată, soț și bunic al unei familii care încă resimte șocul ne-drept al pierderii sale. A fost un om bun și pozitiv pentru cei care l-au cunoscut și cărora le-a fost aproape de-a lungul vieții. Dumnezeu să-l odihnească și să-l aibă în pază în Împărăția Sa!

Jurnalul de Argeş

Dorin Falcă, directorul adjunct de la Finanțe Argeș, își mărită fata în acest weekend. El și Laura, soția sa, vor fi socri mici pentru singurul lor copil, Teodora. Aceasta se va cununa civil și religios pe 13 iulie, sâmbătă, cu alesul inimii ei, Mihai Tănase. Nași le vor fi Alexandra și Alexandru Becuț, iar felicitările, masa și dansul vor avea loc la Complexul „Happy Mariage” din Pitești, str. Constantin Dobrogeanu Gherea nr. 1, din veci-nătatea Auchan Găvana.

Cu sublinierea că ne-a plăcut mult logo-ul pe care și l-au ales pentru invitația de nuntă - ”Nu contează cu adevărat ce ai în viață, ci pe cine ai alături când treci prin viață” - Jurna-lul de Argeș le urează tinerilor ”Casă de piatră”! M.S.

Adjunctul de la Fisc este socru mic

Un an de la moartea nedreaptă a omului de afaceri Florin Tolea