EVOLUTIA SPANIEI DUPAEVOLUTIA SPANIEI DUPA

ADERAREA LA UNIUNEAADERAREA LA UNIUNEA

EUROPEANAEUROPEANA

1

CUPRINSCUPRINS

I.I. Evolutia Spaniei de-a lungul celor 23 de ani de apartenta la UE.........3Evolutia Spaniei de-a lungul celor 23 de ani de apartenta la UE.........3

II.II. Industriile Spaniei...............................................................................11Industriile Spaniei...............................................................................11

A.A. Transportul...................................................................11Transportul...................................................................11

B.B. Tehnologiile de informatii si comunicatii ...................17Tehnologiile de informatii si comunicatii ...................17

C.C. Turismul.......................................................................18Turismul.......................................................................18

D.D. Agricultura...................................................................20Agricultura...................................................................20

E.E. Sectorul financiar.........................................................22Sectorul financiar.........................................................22

III.III. Situatie economica a Spaniei in momentul de fata.............................23Situatie economica a Spaniei in momentul de fata.............................23

A.A. Analiza ziarului financiar Die Welt.............................23Analiza ziarului financiar Die Welt.............................23

B.B. Analiza ziarului financiar El M undo...........................25Analiza ziarului financiar El M undo...........................25

IV.IV. Spania va prelua conducerea consiliului Uniunii Europene................26Spania va prelua conducerea consiliului Uniunii Europene................26

V.V. 20 de date economice privind anii de apartenta la UE.......................2720 de date economice privind anii de apartenta la UE.......................27

VI.VI. Fondul de coeziune acordat Spaniei(2000-2004)................................34Fondul de coeziune acordat Spaniei(2000-2004)................................34

VII.VII. Anexa nr.1...........................................................................................37Anexa nr.1...........................................................................................37

VIII.VIII. Anexa nr.2............................................................................................41Anexa nr.2............................................................................................41

IX.IX. Bibliografie .........................................................................................42Bibliografie .........................................................................................42

2

Spania este un stat în sud-vestul

Europei, ocupând cea mai mare parte din

Peninsula Iberică, precum şi Insulele Baleare

şi Pityuse din Marea Mediterană şi Insulele

Canare din Oceanul Atlantic. Are ieşire la

Oceanul Atlantic şi Marea Mediterană, la vest

se învecinează cu Portugalia, iar la nord-vest

cu Franţa şi Andora. Stâmtoarea Gibraltar (14

km) o desparte de Africa

In urma cu 25 de ani, Spania era o economie

mica si care inca se recupera dupa 40 de ani de

dominatie a regimului totalitar condus de Francisco

Franco. Nu avea nicio companie multinationala, nu

avea un muzeu Frank Gehry, iar cel mai bine putea fi

considerata o destinatie de vacanta low-cost a

Europei. Cu unul dintre cele mai scazute venituri medii din Europa, Spania se afla pe un

drum sigur catre saracie.

La mijlocul anilor 1980, guvernul spaniol a lansat un program pentru combaterea

declinului industrial. Legile şi cărţi albe au fost emise pentru a restabili profitabilitatea

industriei, în Spania (consolidând astfel economia în Spania), prin reducere de personal.

Investiţiile au fost, de asemenea, orientate spre tehnologii emergente pentru sectoarele

economiei care indicau potenţialul de creştere şi profit. În consecinţă, investiţiile şi

dezvoltarea au fost orientate spre sectoare cum ar fi prelucrarea produselor alimentare,

3

electronice, de consum şi a sistemelor de apărare. Din păcate, strategiile de reducere a

dimensiunilor a condus la grave tulburări ale forţei de muncă şi la confruntări violente.

Cu toate acestea, de la mijlocul anilor 1980 economia Spaniei a apărut in stagnare.

Odata cu intrarea Spaniei în Comunitatea Economică Europeană, predecesoarea

Uniunii Europene, la 1 ianuarie 1986 a devenit necesara deschiderea economiei,

modernizarea industriei, îmbunătăţirea infrastructurii şi revizuirea legislaţiei economice,

pentru a îndeplini cerinţele Uniunii Europene. Făcând acest lucru, Spania a accelerat

creşterea Produsului Intern Brut, a redus datoriile publice, rata şomajului a scăzut de la

23% la 15% în 3 ani şi a redus inflaţia la mai puţin de 3 %.;

Aderarea la Uniunea Europeană a impulsionat economia spaniolă şi până la

sfârşitul anului 1987 toate sectoarele economice majore au înregistrat creşteri

semnificative..

În anii 1990, Spania a trecut printr-o perioada de recesiune severă, care impact

asupra producţiei, investiţiilor şi defecit publice. Au existat mai multe foarte mari

falimente profil (Torras şi Banesto), precum şi inflaţia în creştere. Guvernul spaniol a

început să privatizeze companiile publice, cum ar fi Argentaria, Telefonica, Endesa şi

Repsol. Au fost luate initiative pentru dezvoltarea sectorului industrial.

Devalorizarea pesetei de-a lungul anilor 1990 a făcut mai competitive exporturile,

dar forţa de care a dat dovadă moneda euro inca de la adoptare (la sfârşitul lui 2003, un

euro avea ca echivalent 1,25 dolari) a provocat îndoieli in legătură cu posibilitatea ca

preţurile să fie prea înalte pentru cumpărătorii străini.

Acest fapt s-a compensat prin facilitarea comertului intre tarile din zona euro, dar si prin

noile relatii ale Spaniei cu Iberoamerica (tarile vorbitoare de limba spaniola din America,

adica America de Sud) si Asia.

Dezvoltarea sectorului industrial în economia Spania a dus la creşterea în sectorul

ocupării forţei de muncă. Cantitate mare de investiţii au fost necesare în drumuri, căi

ferate, aeroporturi şi de comunicare. Primind de la UE o sumă de 22.8 miliarde dolari.

4

In 1993 ia sfârşit subvenţiile UE, ceea ce însemna că Spania acum trebuia să concureze

cu celelalte state în condiţii de egalitate.

Economia se redresează începând cu 1995, datorită creşterii încrederii

consumătorilor si a consumului privat, desi această creştere a fost mai mică în ultimii ani.

Şomajul încă reprezintă o problemă pentru spanioli - în 2005, rata şomajului era de 8,5%

- cu toate astea, cifra respectivă demonstrează o situaţie mai bună fată de nivelele

anterioare.

Conform datelor emise de Banca naţională spaniolă , Spania avea la finele anului

2005, 23.700.600 de construcţii de locuinţe , peste un total de 15,39 milioane de locuinţe

spaniole . Aceste cifre indică o medie de 1,54 construcţii de locuinţe la o locuinţă , rata

cea mai ridicată din lume . Conform aceloraşi surse , 85% din construcţiile de locuinţe

sunt proprietate personală şi doar 15% se folosesc în regim de închiriere .

Preţul mediu al noilor construcţii de locuinţe în Spania este de 2.510 euro pe metru

pătrat , conform datelor transmise de Societatea de Evaluări, la 31 decembrie 2005. Şi

totuşi , preţul construcţiilor de locuinţe variază în funcţie de zonă: comunităţile autonome

şi capitalele de provincie.

O problemă cronică in Spania a fost aceea a creşterii excesive a preţului

locuinţelor, datorată speculei inmobiliare generalizate, modei celei de a doua locuinţe,

turismului rezidenţial masiv de britanici si germani, spălării banilor de către mafii,

creşterii populaţiei datorita imigraţiei, a măririi finanţării primăriilor, etc

Economia Spaniei, la fel ca şi populaţia sa este a cincea economie a Uniunii

Europene şi în termeni absoluţi se află printre cele mai mari 10 economii ale lumii. În

termeni relativi, pierde câteva poziţii în favoarea unor state mult mai populate. Ţinta sa

de creştere economică, chiar dacă moderată, le depăşeşte pe cele ale vecinilor săi şi

asociaţilor europeni

5

In ultimii şase ani Spania a contribuit cu 21 de procente la creşterea economică a

zonei euro. Guvernul spaniol şi mediul de afaceri, încantaţi de muncitorii calificaţi, cat şi

de cei necalificaţi, i-au primit foarte bine pe imigranţi. Madridul a acordat statut legal la

peste jumătate de milion de imigranţi în 2005. Şi toate acestea în ciuda faptului că opinia

publică din Spania nu este la fel de primitoare. În cadrul unui sondaj efectuat în luna

octombrie de ziarul madrilen "El Mundo", peste două treimi din repondenţi au spus că

fluxul de imigranţi ar trebui stopat, iar 68% au afirmat că < Africanii care vin cu barca să

se refugieze în Spania ar trebui interceptaţi de către poliţia navală şi trimişi înapoi>.

Şi, cu toate acestea, muncitorii de origine străină din Peninsula Iberică nu numai

că au beneficiat de pe urma dezvoltării economice a Spaniei, ci au şi produs această

dezvoltare. Miguel Sebastian, consilierul economic al lui Zapatero, a estimat, într-un

raport dat publicităţii în noiembrie, că imigranţii sunt răspunzători de mai mult de

jumătate din creşterea economică anuală de 3,1%, de care s-a bucurat ţara în ultimii cinci

ani. Produsul intern brut al Spaniei a crescut şi el în 2006 cu 3,8 procente. Fără

contribuţia imigranţilor, spune raportul lui Sebastian, Spania ar fi avut o creştere

economică cuprinsă între 0 şi 2%, ca şi celelalte ţări ale Uniunii Europene, precum Franţa

şi Germania.

Din 2002 şi pană 2006, Spania a creat mai mult de jumătate din cele cinci

milioane de noi locuri de muncă din zona euro, care cuprinde 13 ţări, potrivit Eurostat,

biroul de statistică al Uniunii Europene de la Luxemburg.

6

Nr. de emigranti din Spania.

In 2005, Spania a contribuit la creşterea economică a zonei euro mai mult decat

orice altă ţară, aducand PIB-ului comunitar 65 miliarde de euro. Asta spre deosebire de

Franţa, care a contribuit cu 51 miliarde de euro, şi Germania, cu 34 miliarde de euro. În

2006, Spania a înregistrat a doua creştere economică din UE, după Franţa. Expansiunea

sa rapidă a dus şi la dezvoltarea pieţelor financiare. Ibex, indicele bursier al Spaniei, a

înregistrat în 2006 cea mai mare apreciere dintre cei 18 indici bursieri europeni, avansand

cu 31 de procente.

7

Tara din Peninsula Iberică şi-a confirmat încă o dată poziţia de cea mai sănătoasă

economie din Europa, raportand un surplus al bugetului public de 1,8% din PIB-ul pe

2006, cel mai mare din ultimii 30 de ani, relatează şi "Financial Times". Dintre ţările din

zona euro, Spania, Finlanda, Irlanda şi Olanda sunt singurele care au un astfel de surplus.

Cand a făcut publice aceste cifre, ministrul spaniol de finanţe, Pedro Solbes, a spus:

"Această creştere este dovada concretă a stadiului excelent în care se află economia

spaniolă, piaţa muncii, dar şi a rezultatelor pozitive ale luptei împotriva fraude.

Creşterea economică de 3,9% pe care Spania a înregistrat-o anul trecut depăşeşte

cu mult media europeană de 2,7%. > Guvernul speră însă că majorarea ratei dobanzii de

referinţă va ajuta la relaxarea sectorului proprietăţilor care este supraîncălzit, evitand

prăbuşirea acestuia. Astfel, guvernanţii estimează că, în 2007, creşterea economică va fi

mai mică, de doar 3,4%.

Solbes a folosit surplusul de buget de aproape 18 miliarde de euro din 2006 pentru

reducerea datoriei publice şi pentru construirea unui fond de rezervă pentru plata

8

viitoarelor pensii. El urmăreşte ca în 2007 să reducă datoria publică sub 30% din PIB, în

comparaţie cu 39,8% din PIB, cat era în 2006.

Două treimi din acest surplus bugetar provin din fondurile de asigurare socială care au

fost majorate datorită contribuţiilor imigranţilor şi noilor intraţi pe piaţa muncii. Anul

trecut, Spania a creat aproape 700.000 locuri de muncă noi, iar rata şomajului a scăzut la

valoarea record de 8%. "Nicio altă ţară din lume nu a creat atatea locuri de muncă", a

spus, la randul său, guvernatorul băncii centrale spaniole, Miguel Fernandéz Ordóñez.

Cu toate acestea, economiştii sunt îngrijoraţi de faptul că majoritatea acestor

locuri de muncă sunt plătite cu salarii mici şi se află în sectoare puţin productive ale

economiei, precum construcţiile şi serviciile domestice, iar acest fapt ar putea scădea

competitivitatea Spaniei.

Spania se afla pe

locul noua in topul tarilor

cu cea mai dezvoltata

economie, in principal

datorita campaniei de

constructii care a lasat

tara cu noi autostrazi, cai

ferate si noi proiecte

imobiliare.

Multi economisti au avertizat ca economia Spaniei a devenit mult prea

dependenta de constructii si piata imobiliara, iar scaderea numarului noilor constructii ar

putea avea urmari negative in intreaga economie. In acelasi timp, boom-ul constructiilor

din Spania a permis economiei nationale si companiilor spaniole sa ajunga la maturitate

cu un ritm care nu ar fi fost altfel posibil.

9

Reteta Spaniei pentru construirea drumului catre prosperitate ar putea avea

implicatii si pentru tarile din Europa de Est, care au o infrastructura mai invechita decat

vecinii mai bogati din vest si care doresc o cale catre o dezvoltare mai rapida.

În primul trimestru din 2008, sectorul imobiliar din Spania s-a confruntat cu o

scădere "brutală" a activităţii, marcată la începutul anului 2008 de scăderea cu 200.000 de

unităţi a ritmului anual de apariţie a şantierelor, de trei ori mai puţin faţă de aceeaşi

perioadă din 2007. Numărul de tranzacţii imobiliare a scăzut cu 60% în primul trimestru

din 2008 în Spania, iar preţurile au înregistrat o scădere de până la 20%, existând

posibilitatea desfiinţării a 250.000 de locuri de muncă în acest sector în 2008.

10

Această criză, ce s-a acutizat din toamna lui 2007, este considerată ca fiind sursa

încetinirii ritmului de creştere economică, cauza creşterii ratei şomajului şi a sporirii

excedentului bugetar, într-o ţară în care boom-ul imobiliar a susţinut activitatea

economică timp de zece ani.

Acesti ani de explozie a constructiilor din Spania intrec orice proiect din Statele Unite.

(De exemplu : In 2006, in Spania s-au construit aproximativ 750.000 case, de trei ori mai

multe case pe cap de locuitor decat s-au construit in Statele Unite.)

Industria de astazi în Spania este în mare parte bazata pe IMM-uri (întreprinderi

mici şi mijlocii). Aproximativ 30% din industriile din Spania sunt în proprietate străină.

Economia fiind în continuare împiedicată de o lipsă de echipament tehnologic modern.

Cele mai mari companii din Spania sunt deţinute in mare masura de stat: Airlines iberică

este un astfel de exemplu.

11

Ca un segment important al economiei europene, Spania este în prezent cea de-a

cincea exportatoare, reprezentând

aproximativ 9% din producţia UE.

Principalele exporturi si importuri ale

Spaniei se realizeaza cu tarile din Uniunea

Europeana: Franta, Germania, Italia,

Regatul Unit si Portugalia. Dar exporta si

in Iberoamerica, Asia(Japonia, China),

Africa(Maroc,Egipt,Algeria), si SUA.

Industriile sale cele mai importante sunt turismul, produse chimice şi Petro-

chimice şi industria grea , industria constructoare de maşini (nave maritime, avioane,

autovehicule, autobuze, etc.) la Oviedo, Toledo, Barcelona, Sevilla, Valladolid, etc.

12

SECTORUL TERTIAR

INDUSTRIA

Industrializarea Spaniei s-a produs in diferite timpuri si cu diferite metode,

deparandu-se in doua perioade industrializatoare: una in timpul secolului XIX, si a doua

in jumatatea secolului XX.

Tinand cont de restantele industriale, dezvoltarea s-a produs in a doua

perioada industrializatoare a Spaniei, in timpul dominatiei desarrollismo", in ultimele

decade ale franquismo, dezvoltare ca a urmat pana in momentul de fata, cu importante

activitati in toate sectoarele, de la industria modei pana la constrictia navala, la

biotehnologie, trenurile de mare viteza sau industria aerospatiala.

TRANSPORTUL

Artícolul principal: Transporte en España

Avión A320 de Iberia,prima companie aeriana

cu drapelul Spaniei fondata in 1927.

13

Transportul presupune 12 % din productia sectorului de servicii si 7 % din forta

de munca , si are o mare putere de târâre asupra activitatilor productive.

Transportul a fost intotdeauna influentat, in general, de 3 aspecte :

- Structura radiara a transportului terestru

- Deficitul in infrastructuri

- Traditionalul rol al intreprinderilor publice (RENFE, Iberia, Transmediterránea,

Enatcar).

Spania conteaza cu 105 aeropuertos situate in disticte regiuni, dintre care 33 sunt

internationale, unde opereaza mai mult de 250 de linii aeriene, cel mai important este

aeroportul din Madrid- Barajas.

Dupa marirea aeroportului “Barajas”, acesta pretinde sa fie unul dintre

aeroporturile de conexiune cele mai importante din lume, avand o capacitate de

70.000.000 de calatori pe an (aproximativ 30 de milioane, mai mult decat in 2005.

“Barajas” realizeaza un important rol de “hub” sau conexiune intre capitalele din

provincie si strainatate.

Nici aeroportul din Barcelona, nu ramane mai prejos, si dupa iminenta inaugurare

a noului Terminal Sud (T4 sau D)(anul 2008), va fi al doilea mare aeroport din sudul

Europei, cu 60.000.000 de calatori pe an,(cu 30.000.000 de calatori mai mult decat in

2005). In 2012, se continua marirea acestuia cu Terminalul 5 sau E, care va creste

capacitatea aeroportului cu pana la 75.000.000 de calatori, cu 15.000.000 mai mult.

Tema aeroporturilor este una dintre problemele, care evidentiaza diferentele dintre

tarile Uniunii, daca in tarile dezvoltate aeroporturile sunt foarte sigure, majoritatea

statelor din est nu dispun nici macar de un aeroport mondial.

14

Caile ferate si garile largei retele iberice sunt gestionate de ADIF

(Administratorul Infrastructurii Feroviare). Serviciile sunt oferite de compania feroviara

de stat RENFE. Mai mult, exista diverse retele de largime internationala (FGC) si unele

linii de largime metrica (FEVE).

Sistemul feroviar spaniol este fundamentat radiar, cu centrul in Madrid. Orasul

Barcelona permite conexiunea Spaniei cu Paris, Zurich si Milan, dar si cu alte orase

europene.

Alta Velocidad Española AVE (Tren spaniol de mare viteza)

Serviciile “De Mare Viteza” (AVE), prestate de RENFE, reduc la jumatate timpul

de deplasare cu masina si ajung la 250 km/h. Viteza maxima comerciala ale trenurilor

sale este de 300 km/h si viteza maxima este de 356,8 km/h.

15

Harta retelei Alta Velocidad Española (2009)

.

Reteaua de metrou este disponibila in 6 orase: : Barcelona, Bilbao,

Madrid, Palma de Mallorca, Sevilla y Valencia . Sunt in constructii in orasele : Alicante,

Malaga si Granada; si este planificata in Santander. Cea mai extinsa si cu cel mai mare

numar de pasageri pe an, este cea din Madrid (310 km; 616 milioane de calatori), urmata

de Barcelona (115 km; 480 milioane de calatori).

Reteaua de sosele spaniola este formata din 370.000 km. Acesta retea cuprinde

autostrazi cu plata, autostrazi libere, sosele duble pavate si sosele conventionale. In

aceasta cifra nu sunt incluse soselele si strazile din mediul urban, nici soselele si

drumurile agricole si forestiere. Dar referindu-ne doar la autostazi, are o retea care ajunge

la 13.200 km. Planul de investitii al Guvernului presupune ca Spania conteaza in anul

2010 cu o retea de autostazi de maim mult de 13.000 km, devenind una dintre cele mai

ample si moderne din lume.

Unul dintre Ferrys care realizeaza traiectul Algeciras-Ceuta.

16

Spania se bucura de excelente comunicatii maritime cu mai mult de 53 de porturi

internationale in coastele atlantice si mediteraneene. Trebuie amintit portul Algeciras,

unicul din Spania considerat de prim ordin mondial, datorita miscarilor elevate de calatori

si marfuri, asa cum portul Vigo, este unul dintre cele mai active, privind traficul de

marfuri, capturi vii si congelate de peste.

Portul din Sevilla este singurul cu caracter net fluvial care exista in tara, chiar

daca orasul este in interiorul tarii, are iesire la mare datorita raului Guadalquivir. Portul

vecin, Cadiz, este un punct strategic pentru imbarcarea marfurilor pana la arhipelagul

atlantic din Canarias.

Portul din Barcelona este lider al Mediteranei in traficul de croaziere si al doilea

in spatiul mondial.

TEHNOLOGII DE INFORMATII SI DE COMUNICATII (TIC)

17

Potrivit datelor Ministerului Industriei, Turismului si Comertului, cheltuielile cu

TIC ajungeau in anul 2006 aproape la 4,6 % din PIB-ul spaniol. Chiar daca acest sector

creste in ritm accelerat fata de alte sectoare, ramane un punct slab in economia spaniola,

acum ca utilizarea TIC este unul dintre factorii cei mai importanti in productivitatea si

competivitatea oricarei tari.

Comparativ, media cheltuielilor din Uniunea Europeana pentru acelasi an ( date

potrivit Eurostat) era de 5,6 %, cu tari ca Polonia (7,6 %) si Letonia ( 9,9%) in frunte.

De aceea avansarea in implementarea Tehnologiilor de Informatii si Comunicatii

in Spania este una dintre prioritatilor “Planului Avanza 2” al Guvernului, care face parte

din Programul National de Reforme.

Acest sector a fost caracterizat de interventia statala pana in anii 90, in care apar

aere de liberalizare si inovatii tehnologice prevestite de Legea Generala de Comunicatii.

In partea de comunicatii mobile suntem pe piata marcata cu caracter dinamic,

competitiv si inovator. Cantitatea de terminale mobile in prezent a depasit numarul de

persoane din tara. Ultimul tip de operatori care vor sa se implice, sunt operatorii

virtuali(fara retea) de telecomunicatii, pentru a creste competenta.

In ceea ce priveste comunicatiile postale, s-au multiplicat intreprinderile de

mesagerie, care, inclusiv pot opera la nivel mondial. Asa cum se cuvine sa se evidentieze

competentele care pentru serviciul postal obisnuit este reprezentat de posta electronic cu

extensia de internet.

In ceea ce priveste televiziunea, astazi concuram pe piata canalelor publice,

private, gratuite, private de plata si operatorii de televiziune cu oferta continuta in

intregime sau pachetizata. Cateva dintre continuturile in intregime se obtin direct prin

internet.

In cazul internetului, acesta a fost un adevarat succes, fiind un sursa de crestere

economica in prezent, in ciuda exploziei “bulei de aer “ tehnologice in anul 2000.

TURISMUL

18

Turismul în Spania este foarte dezvoltat,avand atât mare, cât şi munte, şi ocean.

Principalele atracţii turistice sunt insulele Baleare, insulele Canare şi coasta sudică a ţării

Spania este a doua ţară din lume, din punctul de vedere al turiştilor străini, conform

datelor furnizate de Organizaţia Mondială a Turismului, situându-se doar în urma Franţei

(peste 50 milioane de turisti), şi se bucură de o cotă de 7% din turismul mondial, înaintea

Statelor Unite şi Italiei.

Cheltuielile totale realizate de turistii internationali care au vizitat Spania intre lunile

ianuarie si noiembrie, anul acesta au ajuns la cifra de 45.481 milioane de euro, ceea ce

presupune 8,9% mai putin decat in 2008, potrivit Anchetei de Cheltuieli

Turistice(Encuesta de Gasto Turístico (EGATUR)).

In legatura cu luna noiembrie, turistii internationali care au vizitat tara in aceasta

luna au realizat cheltuieli de 2.844 milioane de euro (o scadere cu 3,1% fata de anul

anterior).

Industria turistica este una dintre activitatile economice care constituie un pilon in

economia spaniola, acum ca contributia in anul 2004 a fost de 37.500 milioane de euro.

Intre ianuarie si noiembrie 2005, Spania a primit un total de 52,4 milioane de

turisti staini, 6,2 % in afara de cei inregistrati in perioada in aceeasi perioada a anului

anterior, potrivit datelor Ministerului Industriei, Turismului si Comertului, si potrivit

previziunilor Organizatiei Mondiale a Turismului, sosirea turistilor straini va creste in

media cu 5 % anual in urmatorii 20 de ani, ceea ce prevede ca Spania o sa primeasca 75

milioane de turisti straini in anul 2020, aproximativ 20 de milioane mai mult decat in anul

2005.

19

Daca comparam sectorul turistic spaniol cu restul lumii, Spania este a doua tara

din lume privind numarul de turisti straini ( 7 % din total), fiind depasit doar de Franta.

Spania continua sa fie pe locul doi, dupa Statele Unite, daca se studiaza intrarile

economice ale acestei activitati.

Turismul se dezvolta pe tot teritoriul Spaniei, dar “greutatea”lui ii este superioara

pe anumite zone determinate, printre care se evidentiaza Cataluña, cu 13,2 milioane de

turisti, care presupune 25,3 % din total si cu o tendinta de crestere (a sporit cu 12,7 % fata

de anul anterior), este prima destinatie a turismului Spaniei. Urmata de Insulele Balneare,

al doua destinatie turistica a Spaniei, cu 9,4 milioane de turisti de-a lungul primelor

unsprezece luni ale lui 2005, cu 1 % mai mult decat anul precedent. Insulele Canare, cu

8,6 milioane de turisti, urmat de Andalucia (7,6 milioane de turisti) si de Comunitatea

Valenciana(4,8 milioane).

Terminal al aeropuerto de Madrid-Barajas

20

AGRICULTURA

În ceea ce priveşte agricultura, Spania produce ulei de măsline (cel mai mare

producător din lume), vin (a treia cea mai mare producător) şi fructe uscate (cel mai mare

saselea producator). Alte culturi cheie sunt grâu, orez, ardei, avocado, rosii, tutun şi

plută.

Dacă la sfârşitul anilor ’70 Spania era considerată o ţară agrar-industrială, mare

proprietate funcciară deţinând ponderea principală în structura proprietaţii agricole, după

moartea dictatorului Francisco Franco şi instaurarea pe tron a regelui Juan Carlos al II-

lea, Spania a intrat într-o nouă etapă a dezvoltării sale, parcurgând aât etapele

democratizării vieţii politice, cât şi pe cele ale dezvoltării industriale, mai alea după

aderarea la Uniunea Europeană.

Producţiile agricole reprezintă o sursă de export importantă pentru economia

spaniolă, cele mai extinse fiind cele de grâu, orz şi ovăz (în zona centrală), de porumb şi

orez (în nordul şi sudul ţării). De asemenea, deosebit de dezvoltată este cultura de

21

legume, zarzavaturi şi măsline (locul II în lume în producţia de măsline), de bumbac,

tutun, sfeclă de zahăr, plante citrice şi, nu în ultimul rând, viticultura (cu renumitele

vinuri de Xeres, Malaga, Alicante etc).

Sectorul zootehnic este deosebit de bine reprezentat în economia spaniolă, în

special prin creşterea şi exportul de ovine, cornute mari şi porcine (Galicia, Catalunia şi

Estremadura). Totodată, o dezvoltare impresionantă a cunoscut-o pescuitul, fapt care a

condus şi la neînţelegeri puternice cu celelalte state membre ale Uniunii Europene.

Principalele ramuri industriale sunt:

industria extractivă şi industria uşoară (ţesături de bumbac, lână mătase);

industria siderurgică (la Bilbao, Sagunto etc.)

industria constructoare de maşini, în special de automobile, tractoare locomotive,

avioane şi nave (Concernele CATERPILLAR, SEAT şi VOLKSWAGEN);

industria metalurgiei neferoase (cupru,plumb, zinc, aluminiu);

industria chimică.

INDUSTRIA ALIMENTARĂ produce:

- vinuri;

- ulei de măsline;

- conserve de fructe, legume şi peşte;

- o gamă variată de produse de carne şi derivate.

Companiile spaniole exportă toată gama de produse industriale şi alimentare, în

statele membre şi asociate Uniunii Europene, îm America Latină şi S.U.A.

22

SECTORUL FINANCIAR

Multe dintre bancile si casele de economii spaniole au o lunga istorie. Unele sunt

din secolul XIX , iar cea mai importanta este” Banco Santander Central Hispano”

(principala banca din Zona Euro), apoi “Banco Bilbao Vizcaya Argentaria, La Caixa”

(principala casa de economii europeana), Caja Madrid sau Banco Popular. Intreprinderile

din acest dector se gasesc intr-o bunastare economica, multumita rezultatelor lor

excelente, cum ar fi cei 8.000 milioane de euro profit ai BSCH en 2007 sau profitul de

4.736 milioane de euro in 2006 del BBVA. Trebuie sa adaugam ca in ultimii ani

intreprinderile dedicate acestui sector s-au extins remarcabil fata de restul lumii, ceea ce a

permis cresterea profiturilor si a puterii (un exemplu clar este BSCH care a fost prima

banca convertita a Zonei Euro).

Turnurile "la Caixa", in Barcelona, unde se gaseste sediul principal al casei de

economii din Europa.

SITUATIA ECONOMICA A SPANIEI IN MOMENTUL DE FATA

23

Recent, potrivit calculelor din ziarul german, Die Welt, Spania este in curs de a

ajunge din urma tari precum Germania, privind intrarile pana in 2011. Cu toate ca

“moartea boom-lui proprietatilor imobiliare”, a corespuns cu urcarea nivelelor datoriilor

privat, ca o perspectiva a fost incecarea proprietarilor locuintelor de a tine piept cererilor,

costurilor, nivelului mediu al datoriilor membrilor unei familii, s-a triplat in mai putin de

o decada .

Printre primele mari presiuni,

au fost scaderea veniturilor, in 2005

raportul mediu dintre indatorare si

venit a crescut cu 125 %, datorita

costului ridicat al creditului ipotecar,

care in mod frecvent depaseste

valoarea reala a proprietatii.

In 2008- 2009 “increderea a inceput sa scartaie” si criza mondiala s-a manifestat

in Spania, datorita scaderilor masive ale activitatilor economice. Din fericire, bancile si

serviciile financiare spaniole au evitat problemele severe ale filialelor sale din USA si

UK, in special datorita strictetei silite a regimului reglementator conservator.

Autoritatile financiare nu au uitat de propria criza bancara din 1979 si de precipitata

prematura criza bancara a proprietatilor imobiliare in 1993.

Intr-adevar, cea mai mare banca a Spaniei “El Banco Santander”, a luat parte la

insuccesul guvernului UK, din sectorul bancar.

Comisia Europeana prevedea ca Spania o sa intre in criza la finalul anului 2008.

potrivit Ministrului Finantelor “Spania se confrunta cu o criza adanca in urmatorul

jumatate de secol”. Guvernul Spaniei prevedea ca rata somajului va creste cu pana la

16% in 2009, iar ESADE prevedea 20%.

24

Economia Spaniei a scazut in perioada iulie-septembrie 2009 cu 0,3%, comparativ

cu intervalul aprilie-iunie, ceea ce reprezinta al saselea trimestru consecutiv cu evolutie

negativa a Produsului Intern Brut (PIB).

Economia s-a contractat in perioada iulie-septembrie cu 4% comparativ cu

intervalul similar din 2008, a anuntat institutul national de statistica. In al doilea trimestru

al acestui an, economia a scazut cu 1,1%, fata de ianuarie-martie. Colapsul pietei

imobiliare si somajul ridicat forteaza Spania sa ramana in recesiune, cu toate ca alte state

din zona euro, precum Germania.

25

Castigatorul premiului Nobel al Economíei 2004, Edward Prescott, a asigurat

astazi ca presedintele guvernului de stat, José Luis Rodríguez Zapatero, face "exact

contrariul, la ce ar trebui sa faca"pentru a iesi din actuala conjunctura economica si ca

Spania "nu isi va reveni prea repede din criza, ca Europa" ca consecinta a spuselor

polítice.

La festivitatea de la Conferinta de Impresariilor

din Andalucía (CEA), Prescott, a explicat ca Zapatero

promoveaza niste masuri care " sunt lipite de vaza

teoretica sau empirica ", asa ca "Europa se recupereaza

rapid, dar poate Spania nu". A amintit ca tari ca

Germania deja decupeaza planurile de stimulare si ca se

desfasoara schimburi politice intre Germania, Franta si

Marea Britanie.

De asemenea a afirmat ca planurile de stimulare care sunt duse la bun sfarsit "nu

functioneaza bine" si ca Spania si Marea Britanie se gasesc "concurand pentru a vedea

care creaza cel mai mare deficit privind Produsul Intern Brut (PIB)". Totusi a vrut sa

clarifice ca “problemele” suferite de Spania "nu vor fi pe termen lung, pentru ca este

integrata in Europa”.

26

SPANIA VA PRELUA CONDUCEREA CONSILIULUI

UNIUNII EUROPENE

Incepand din 1 ianuarie 2010 Spania

va conduce Consiliul Uniunii Europene si va imparti

conducerea cu noii reprezentanti permanenti ai UE.

Aceasta va fi mai greu de gestionat decat

predecesorii.

Regele Don Juan Carlos a scos in evidenta in discursul sau de Craciun, ceea ce isi

va asuma Spania incepand din 1 ianuarie 2010, cand incepe presedentia semestriala la

Consiliul Uniunii Europene. Monarhul a subliniat ca Spania va prelua pentru a patra oara

Presedentia Uniunii Europene, “intr-un moment in care Uniunea trebuie sa ia masuri de

importanta vitala pentru viitorul sau “.

A afirmat ca dupa punerea in miscare a Tratatului de la Lisabona, “rezulta

prioritar sa avem o Europa mai unita, dinamica si prezenta in lume. Sunt multe provocari

dar si sperante care marcheaza sfarsitul acestui an. Viitorul la care aspiram nu va veni

singur”.

Spania va fi singura mare economie din lume care va ramane in criza in 2010.

Iesirea din criza a Germaniei si Frantei de asemenea va fi un beneficiu pentru

exporturile Spaniei. In ciuda deficientelor de pe piata muncii (rata soamjului este dubla

fata de celelalte economii principale), productivitatea se mentine si intreprinderile

spaniole nu au piedut pietele. Sunt mai multi factori care alerteaza un anume optimism,

posibilitatea de a construi una dintre istoriile care insufla incredere si impinge economia

spre o noua era (asa cum spun George Akerloff si Robert Shiller in Animal Spirits). Dar

cel putin pentru moment nu reusesc sa deschida portile FMI, care decanteaza un orizont

economic complicat pentru Spania.

27

20 DE DATE PENTRU 23 DE ANI

DE APARTENENTA LA

UNIUNEA ECONOMICA

1. CRESTERE SI BOGATIE

Economia spaniola, cu un PIB de 1.602 tril.euro in 2008, si-a consolidate pozitia

de a opta economie mondiala, si este una dintre cele mai dinamice din Europa;

2. CONVERGENTA IN VENIT

Spania a reusit o importanta convergenta reala in venitul pe cap de locuitor, in

comparatie cu media din UE. Perioadele cu cea mai mare convergenta corespund anilor

1985- 1990<primii ani de apartenenta la UE> si 1997- 2008 <coincid cu incorporarea

Spaniei la Uniunea Europeana si Monetara>;

3. RELATIILE FINANCIARE INTRE SPANIA SI UNIUNEA

EUROPEANA

Din 1986, Spania a primit un total de 78.131 milioane de euro. Asta reprezinta

aproximativ 0,8% din PIB-ul spaniol din fiecare an <si se masoara in euro in 2004, la

cifra neta totala creste la 93.350 milioane de euro>. Aceste transformari au fost

fundamentale pentru a transforma economia spaniola, permitand din punct de vedere

financiar un numar mare de infrastructure si proiecte de coeziune sociala si regionala care

au completat importantul efort de modernizare si constructie. Spania, alaturi de Irlanda,

este tara care a utilizat cu cea mai mare eficienta transferentele europene. Totusi din 2007

a trebuit sa faca fata reducerilor acestor fonduri, care au avut ca destinatie principala

tarile in dezvoltare, care sunt mai sarace decat statele membre ale UE-15. Potrivit

previziunilor financiare pentru perioada 2007-2013, Spania va trece ca contribuabil net al

28

bugetului comunitar in 2010. Una dintre provocarile cu care se va confrunta Spania este

sa mentina ratele de crestere, fara transferentele Uniunii Europene.

4. SOMAJ

In 1985, rata somajului in Spania se aproxima la 18% aproape dubland pe cea a

uniunii. Douazeci si trei de ani mai tarziu rata scadea pana la 11,3% (9,7% potrivit

datelor din Ancheta Populatiei Active, care utilizeaza o metodologie diferita de Eurostat),

ceea ce aseaza rata de somaj spaniola la un nivel apropiat cu UE-15;

5. DESCHIDEREA COMERCIALA

In ultimele patru decade, economia spaniola a experimentat un proces spectacular

de deschidere, multiplicandu-si cu mai mult de 6% exporturile si importurile de bunuri si

servicii, in PIB. Integrarea in Uniunea Europeana, in faze diferite a fost motorul acestui

proces. Fluxurile comerciale spaniole au fost impinse de deschiderea economica care a

urmat Planului de Stabilizare din 1959, dar si de Piata Comuna din 1970. In 1986, ca

urmare a aderarii la UE, fluxurile au crescut din nou, ajungand in 2000 la punctul maxim.

Odata cu devalorizarea pesetei intre 1992 si 1994, exporturile au crescut, ajungand in

2000 la 30% din PIB. Totusi, relatia exporturi/ PIB inca continua sa fie cu 10 puncte mai

mare in UE decat in Spania, ceea ce arata ca una dintre temele, in curs de rezolvare ale

economiei Spaniei, este sa isi majoreze competitivitatea preturilor bunurilor si serviciilor

vandute in exterior. O alta provocare este aceea de a diversifica geografic exporturile,

crescandu-le catre tarile necomunitare, in principal catre SUA si economiile asiatice.

6. INVESTITIILE DIRECTE

O alta caracteristica a deschiderii economice spaniole a fost internationalizarea

intreprinderilor sale, cat si capacitatea economica de a atrage investitii externe. Pana in

1996, intrarile de investitii straine directe depaseau iesirile de investitii spaniole

exterioare, mai ales in peroada 1986-1992. Din 1997 investitia directa spaniola a depasit

29

investitia directa straina, adica cand a fost accelerat procesul de internationalizare al

intreprinderilor spaniole. Datorita privatizarii marilor intreprinderi, s-a produs cu mare

efort efectul invers. 2000 a fost anul in care a atins un punct maxim, investitia straina

directa a fost de 59.344 milioane de euro <aproape 10% din PIB>. De-a lungul timpului

Spania a avut in 1998, 5 din cele 500 cele mai mari intreprideri din lume, avand in 2005,

8 intreprinderii( potrivit Ranking Global 500, elaborate de revista FORTUNE).

7. INFLATIA

Inainte de aderarea la UE rata de inflatie depasea 9% in 2008 aceasta este de

4,1%. S-au facut eforturi importante pentru a o reduce, pentru ca in 1999 sa poata ajunge

la convergenta de preturi, necesara pentru a trece la euro. Succesul privind controlul

inflatiei trebuie atribuit credulitatii Bancii Spaniole (independenta din anul 1994) si de la

crearea euro, Bancii Centrale Europene. De asemenea, moderatia privind cresterea

salariilor, reducerea costului capitalului (dobanzii mai mici), si reducerea datoriilor si a

deficitului public, au facilitat cumpatarea cresterii preturilor, scotand in evidenta in ce

masura: convergenta economica cu UE si accesul la Uniunea Economica si Monetara, au

fost un obiectiv impartit de toata societatea spaniola. Cu toate acestea, existenta

permanenta a diferentelor de preturi dintre Spania si UE, si dificultatile in momentul

reducerii, presupune un risc constant de pierdere de competitivitate;

8. CATEGORIILE DE DOBANZI

Atat dobanzile pe termen scurt (tip de dobanda interbancara la 3 luni) cat si pe

termen lung (rentabilitatea bonului spaniol la 10 ani), au avut norme asemanatoare,

permitand economiei spaniole reducerea costului capitalului si convergenta cu

coeficientii europeni. Dobanzile pe termen scurt, care erau aproape de 20% in 1983, s-au

redus la 12% in 1986 si la 8% in 1994 (cand Banca Spaniola devine independenta),

continuand sa scada dupa integrarea la Uniunea Monetara, ajungand in 1998 si 1999 sa

30

fie inferioare celor din UE. Dobanzile pe termen lung au avut o linie asemanatoare,

experimentand o cadere dupa anul 1999, ajungand la 4% -5%. Aceasta reducere a permis

ieftinirea semnificativa a costului de finantare. Este poate, in cadrul categoriilor

ipotecare, unde s-au simtit cel mai mult beneficiile Spaniei la aderarea la Uniunea E|

uropeana si Monetara.

9. SOCOTELILE PUBLICE

Anii de apartenenta la UE s-au suprapus partial cu perioada in care s-au modernizat

infrastructura si s-a consolidat Statul de Binestare in Spania. Aprovizionarea acestor

bunuri publice a avut nevoie de importante finantari publice. Pentru acestea nivelul de

datorie publica bruta consolidate a crescut la 26 de puncte din PIB, intre 1985-

1996,pentru a se situa la 68% din PIB in 1996,foarte aproape de media din UE. Economia

spaniola a facut un formidabil efort de echilibrare a socotelilor publice, pentru a

indeplini criteriile de convergenta stabilite in Tratatul Uniunii Europene de la Maastricht.

Acest efort s-a plasmuit ca o consecinta a obiectivului deficit zero in 2003 si reducerea

nivelului de datorie publica pana la 46% din PIB, aproape 20 de puncte sub media UE.

Asa zisa reducere a datoriei a permis ieftinirea costului de finantare, cat si povara platirii

dobanzii datoriei publice, ceea ce a permis eliberarea de resurse publice pentru alte

tipuri de investitii.

10. DATORIA PUBLICA

Obiectivul Spaniei de a depasii deficitul social in deosebi vizibil in finantarea

educatiei , a sanatatii, si imprumuturile sociale , datoria publica spaniola a crescut

semnificativ in relatie cu PIB-ul de-a lungul celor 23 de ani. In acelasi sens efortul

financiar realizat pentru a moderniza infrastructurile in transport si energie au fost

considerabile. In prezent, Spania este inferioara mediei din UE. In contrastat cu tarile

propere ale UE, Spania inca se sprijina in mare parte pe familii si pe sectorul privat .

31

11. PRESIUNEA FISCALA

Necesitatea finantarii datoriei publice au dezvoltat semnificativ presiunea fiscala

din Spania, adica procentajul din PIB, platit de cetateni pentru diferitele impozite, pe

termen mediu.

12. ENERGIA

Consumul primar din Spania reflecta doua norme : o crestere continua a

consumului si o dependenta persistenta de petrol. Intre 1985 si 2008, consumul de

energie in Spania aproape s-a dublat, de la 1,5 la aproximativ 3 milioane de barile,

echivalentul petrolului consumat zilnic. Provocarile Spaniei raman reducerea dependentei

de petrol, diversificarea izvoarelor de energie crescand uzul energiilor naturale si

inbunatatirea eficientei in consum.

13.KILOMETRII DE AUTOSTRAZI

Una dintre axele de modernizare a economiei spaniole a fost inbunatatirea

transportului, ceea ce a permis imbunatatirea comunicatiilor, reducerea costurilor

transportului si ieftinirea preturilor bunurilor si serviciilor. Multumita investitiei publice

si fondurilor provenite de la UE, numarul de kilometrii de autostrazi s-a multiplicat cu 5

in ultimii douazeci de ani. A trecut de 2000km in 1985, la aproximativ 10 000 km in

2002.

14. TURISMUL

Turismul a fost inca din anii saizeci, un sector cheie in economi spaniola. Intrarea

Spaniei in UE a dublat numarul turistilor de la 33 la 66 milioane anual. Ceea ce a permis

Spaniei, sa ocupe locul doi in lume, dupa Franta. Veniturile din turism au a crescut la

46.000 milioane de euro in 2004.

32

15.NECESITATEA DE FINANTARE DIN EXTERIOR

Deficitul cheltuielilor curente a balantelor de plata este una dintre problemele

esentiale ale economiei spaniole, ceea ce demonstreaza toti ani de necesitate de finantare

din exterior. In ultimii ani, cresterea economiei spaniole, imposibilitatea evaluarii

monedei in urma intrarii in zona euro si scaderea competivitatii exporturilor spaniole a

dus deficitul cheltuielilor curente pana la nivele foarte elevate, ajungand la 6% din PIB.

Aparteneta la euro si capacitatea economiei mondiale pentru finantarii exterioare fac ca

aceasta cifra de deficit sa nu fie preocupanta pe termen scurt, dar cere si politici pentru a

creste competivitatea exporturilor.

16.EXPORTURILE DE INALTA TEHNOLOGIE

Unul dintre motivele de persistenta a deficitului balantei de plati in Spania este

cantitatea redusa de exporturi care incorporeaza inalta tehnologie, care doar reprezinta

6% din total si ca practic nu au crescut in termeni procentuali din 1990. Acest tip de

exporturi sunt intensive pentru cunoastere, capital si munca calificata, si deci tind sa aiba

o cerere elevata in exterior, ca si preturile relative mari. Problema radicala este ca Spania

nu a fost capabila sa mareasca in mod semnificativ productia acestor tipuri de bunuri, de

aceea nici nu le poate exporta. In timp ce alte tari ale UE au reusit sa dezvolte marimea

acestor tipuri de exporturi in total (mai ales Irlanda, care ajunge la 30%), Spania este la

fel ca Grecia si Portugalia, se gasesc sub media UE, care se situeaza in cel 18%.

17.PRODUCTIVITATEA

Stagnarea productivitatii este una dintre disciplinele in curs de dezvoltare ale

economiei spaniole.

18.EFORTUL TEHNOLOGIC

Diversii indicatori ai efortului tehnologic si modernizarii au demonstrat ca

economia spaniola inca se gaseste “in tocmeala” cu media UE, ceea ce explica slaba

33

productivitate si lipsa de dinamism in exporturi. Singurul indicator, in care s-au simtit

modificari pozitive a fost “stock-ul de capital uman”, care masoara procentajul de

populatie, in varsta de munca, cu studii superioare, unde Spania ajunge la 92% fata de

madia UE.

19.CERCETARE SI DEZVOLTARE

Indicatorul care sintetizeaza cel mai bine neevolutia tehnologica relativa spaniola

este cel al investitiilor in cercetare si dezvoltare. Acest tip de investitii sunt esentiale

pentru dezvoltarea inovatiei si cresterea valorii adaugate bunurilor si serviciilor,

genereaza cresteri de productivitate si ridica nivelul de venituri si bunastare al cetatenilor.

In prezent, Spania investeste 1,07% din PIB, in timp ce media UE este de 1,95% din

PIB.

20.INDICATORII DIN TRATATUL DE LA LISABONA

In anul 2000, Consiliul European al UE aproba Tratatul de la Lisabona, care

prevedea ca pana in 2010 sa se atinga obiectivul “de a transforma UE intr-o economie

bazata pe cunoastere, cea mai competitiva si dinamica din lume, capabila de cresterea

economica sustinuta cu mai multe si mai bune locuri de munca si cu mai multa coeziune

sociala.” Marea provocare a economiei Spaniei este de a-si transforma variabile care

definesc secolul XXI, ceea ce caracterizeaza o economie dinamica, inovatoare si

competitiva.

34

FONDUL DE COEZIUNE ALOCAT SPANIEI (2000 -2006)

( EURO 1999 )

FONDURI STRUCTURALE: 45.045 mil.euro

↨ ( 25%)

FONDURI DE COEZIUNE: 11.160 mil.euro

PRIORITATILE SECTORIALE

1. 50% TRANSPORTURI

PRIORITĂŢI: TREN DE MARE VITEZĂ

PORTURI

2. 50% MEDIU

PRIORITĂŢI: GESTIUNEA DEŞEURILOR

DEPURAREA APELOR REZIDUALE

FURNIZAREA CU APĂ

PE PERIOADA 2000-2006 S-AU OBŢINUT:

─→

↓

35

PROIECTE DE MEDIU

Regional21%

Local33%

Central46%

Proiecte de transport

central , 100%

AJUTOR PT ADMINISTRATII SI SECTOARE

MILIOANE

DE

EURO

Domeniul Administratia Regionala

AdministratiaCentrala

AdministratiaLocala

TOTAL

Mediul 1.957,62 2.708,46 1.271,45 5.937,53Transport 0,00 6.267,05 0,00 6.267,05TOTAL 1.957,62 8.975,51 1.271,45 12.204,58

36

TRANSPORTURI

CAI FERATE AJUTORUL APROBAT(milioane euro)

Cai ferate de mare viteza : Madrid –Barcelona –frontiera franceza (mai multe sectiuni)

882,82

Cai ferate de mare viteza Madrid –Valladolid din Guadarrama 1.001,43Un nou acces feroviar la Nordul si Nord-estul Spaniei 218.91PORTURIExtinderea Portului Gijon 247,50Portul din Langosteira (La Coruna ) 257,54Plan director pentru portul din Barcelona 277,21SOSELEAutostrada Lleida -Barcelona 108,97Autostrada Cantabria 112,83

FURNIZAREA APEI AJUTORUL APROBAT (Milioane de Euro)

Furnizarea apei pt Torrijos, Fuensalida, La Puebla de Montalban si zona de influenta

59,24

Barajul de la Melonares 54,90Furnizarea apei pt Zaragoza 67,88Utilizarea resurselor hidrice din Sierra de Tramontana. Mallorca. Insulele Baleare

48,59

Statia de desalinizare din zona Barcelona 149,90Complementarea legaturii dintre statia de potabilizare a apei de la Abrera si Cardedeu: sectia Fonsanta- Trinitat

74,73

Furnizarea apei pt populatiile din a La Sagra 64,00

37

ANEXA NR 1

INDICATORI :

PIB: la preţuri de piaţă – 1.602 trilioane de $( 2008 estimativ)

PIB: paritatea puterii de cumpărare – 1.402 trilioane de $(2008 est.)

PIB - rata de creştere reală: 0,9% (2008)

PIB - pe cap : paritatea puterii de cumpărare – 34.600 $ USA (2008)

PIB - compoziţie pe sector:

agricultura: 3.4%

industria: 29%

servicii: 67,6% (2008 est.)

Populaţie în sărăcie relativă: 19,8% (2005)

Taxe şi impozite din şi pe locuinţe în procentaj :

maxim 10%: 2,8%

minim 10%: 25,2% (1990)

Rata de inflaţie ( preţuri de consum ) : 4,1% (2008 est)

Ancheta de Populaţia Activă (2005):

38

Populaţie inactivă: 15.530,2 mii de persoane

Populaţie activă: 20.885,7 mii de persoane

o Ocupaţi: 18.973,2 mii de persoane

o Dezocupaţi: 1.912,5 mii de persoane

Lucrători - pe sector : (2005)

servicii 65,01%

industria 17,2%

construcţiile 12,5%

agricultura 5,29%

Rata de şomaj : 11,3% (2008est)

Balanţa de buget (2006 estimativ): 12.777 milioane de euro / 1,7 peste PIB

Balanţa de buget (2007 estimativ): 9.531 milioane de euro / 0,9 peste PIB

Industrii: textilă şi confecţii (incluzând încălţămintea), alimentaţia ,industria metalelor şi

metalelor fabricate , produselor chimice , industria navală , de automobile şi maşinării şi

turismul .

Creşterea producţiei industriale: -2,3% (2008 estimativ)

Electricitatea - producţia : 283,2 bilioane kWh (2007est)

Electricitatea - producţia în funcţie de sursă:

combustibil fosil: 48,23%

Energia hidraulică: 19,16%

Energia nucleară: 31,23%

39

altele: 1,38% (1998)

Electricitate - consum: 276,1 bilioane de kWh (2008)

Electricitate - export: 16,93 bilioane de kWh (2008)

Electricitate - import: 5,88 bilioane de kWh (2008)

Agricultura - produse: grâu, vegetale, măsline, struguri de vin, sfeclă, citrice; carne de

vacă , porc , păsări de curte , produse lactate ; peşte

Exporturi: 285,9 bilioane de $ (2008est)

Exporturi - producte: maşinării , vehicule motorizate ; alimente , alte bunuri de consum

Exporturi - clienţi: (2004)

Uniunea Europeană 73%

o Franţa 19,3%

o Germania 11,8%

o Portugalia 9,6%

o Regatul Unit 9,1%

o Italia 9,1%

America Latină 7%

Statele Unite ale Americii 3,9%

Importuri: 415,5 bilioane de $ (2008)

Importuri - produse: maşinării şi echipamente , combustibili , produse chimice ,

semifabricate ; alimente , bunuri de consum (2002)

40

Importuri - furnizori: (2004)

Uniunea Europeană 67%

o Franţa 18%

o Germania 16,5%

o Franţa 15,7

o Italia 8,8%

o Regatul Unit 6,4%

o Benelux 4,8%)

Statele Unite ale Americii 6,2%

OPEC 5%

Japonia 2,9%

America Latină 4,8%

Datoria - externă: 2,317 bilioane $(2008 est.)

Ajutor economic - donaţii: ODA, $1,3 mii de milioane (1998)

Moneda: 1 euro (€) = 100 cenţi (înainte de 2002, 1 peseta (Pta))

Notă: În 1 ianuarie 1999,UE a introdus o monedă comună , euro care se schimbă la cursul

de 166,386 pesetas . A intrat în circulaţie în 2002.

Anul fiscal: anul calendaristic

41

ANEXA NR 2

Exporturi 275.024 milioane de € (2007)

Produse Exportate

masinarii, vehícule de motor, dispositive electrónice, produse chimice, barci, alimente, alte bunuri de consum.

Destinatia Exporturilor

Uniónea Europeana 73% Franta 19,3% Germania 11,8%  Portugalia 9,6% Regatul Unit 9,1% Italia 9,1%

Mercosur 7% Statele Unite 3,9%.

Importuri 343.677 milioane de € (2007)

Produse Importate

masinari si echipamente, combustibili, produse chímice, bunuri semifabricate, alimente si alte bunuri de consum.

Originea Importurilor

Uniunea Europeana 67% Franta 18% Germania 16,5 Portugalia 15,7% Italia 8,8%Benelux 4,8%

 Statele Unite 6,2%OPEP5%   

Mercosur4,8% Japónia 2,9%.

Finante Públice

Datoria externa(Pública y Privata)

1.251.480 milioane de € (2006)

Ajutor 1,3 mii de milioane de dólari (1998)

42

económic

BIBLIOGRAFIE:

www.eurostat.eu

www.es.wikipedia.org

www.elmundo.es

www.espansion.com

www.realinstitutoelcano.org

www.google.es

www.google.com/img

www.ec.europa.eu

www.spanishnews.es

www.zf.ro

www.sagepub.com

www.es.wikipedia.org/wiki/Ministerio_de_Industria,_Turismo_y_Comercio_de_Espa

www.economywatch.com/economic-statistics/

http://www.elpais.com/articulo/economia/Espana

http://www.lavanguardia.es

http://epp.eurostat.cec.eu

OCDE, www.oecd.org

Evolución Económica de las Regiones y Provincias Españolas en el Siglo XX, de J.

Alcaide Inchausti

“Balance de la economía española en los últimos veinticinco años”, de G. de la

Dehesa (Información Comercial Española, nº 811,diciembre de 2003)

“75 Años de política económica española y de Técnicos Comerciales y Economistas

del Estado” (Información Comercial Española, nº 826, noviembre de 2005).

43

Lecciones de Economía Española, coordinado por J. L. García Delgado (Civitas,

Madrid, 2005)

44