Revista Română de Statistică - Supliment nr. 6 / 2018 117

Evoluţia producţiei agricole vegetale în anul 2017

Conf. univ. dr. Florin Paul Costel LILEA (fl orin.lilea@gmail.com)

Universitatea „Artifex” din BucureștiDrd. Radu STOICA (radustoica68@yahoo.com)

Academia de Studii Economice din BucureștiDrd. Tudor SAMSON (tudorsamson@gmail.com)

Academia de Studii Economice din București Daniel DUMITRU (dumitru.teticdaniel@gmail.com)

Abstract

Agricultura a reprezentat, și va continua să reprezinte dacă i se acordă grija necesară un domeniu de activitate important pentru România. Condițiile naturale ne arată că peste 40% din suprafața totală a țării este agricolă, putând fi utilizată în acest scop. Dacă extindem suprafața agricolă și o completăm cu suprafețele forestiere vom vedea că România are condiții naturale pe care puține state le au în această direcție. Autorii studiază modul în care a evoluat suprafața cultivată la plante, cereale, leguminoase și alte câteva categorii care sunt importante și fi ind posibil de realizat pe teritoriul României. Precizăm că producția agricolă a crescut comparativ cu anul anterior dar aceasta nu în condițiile pe care le-ar fi impus existența suprafeței pretabile la dezvoltarea și asigurarea culturilor de toate categoriile. În cadrul articolului se fac comparații privind anii 2017 și 2016 în ceea ce privește suprafețele cultivate, producțiile totale obținute și diferențele de la un an la altul. Sunt identifi cate o serie de posibilități pe care România le are dar nu le utilizează. Sistemul de irigații dezafectat – se încearcă acum o reconsiderare a acestuia -, apoi lipsa fertilizării și mecanizării la nivel ridicat a suprafețelor agricole și, mai ales, utilizarea în condiții efi ciente, avantajoase, a subvențiilor acordate de guvernul României dar, mai ales, a subvențiilor care vin de la Uniunea Europeană. În acest studiu, autorii se concentrează doar pe producția agricolă vegetală deoarece acesteia trebuie să i se acorde o importanță deosebită astfel încât să ajungă la nivelul la care să poată, dacă se utilizează agrotehnica avansată, se concentrează suprafețele, se trece la lucrarea întregului teritoriu agricol, ca România să redevină o țară care să asigure condițiile de hrană din agricultură și trebuie să redevină o țară la care exportul de produse

Romanian Statistical Review - Supplement nr. 6 / 2018118

agroalimentare să fi e mult mai ridicat decât importurile, așa cum se întâmplă

în prezent.

Cuvinte cheie: agricultură, activitate vegetală, suprafață agricolă,

producție agrotehnică

Clasifi carea JEL: O13, Q10

Introducere

În acest articol, autorii au pus accentul pe interpretarea datelor care au rezultat din studiul privind evoluția producției agricole vegetale în anul 2017. Compararea se face pe bază de serii brute sau serii ajustate sezonier, cu datele anului 2016 și altele anterioare. Succesiv se evidențiază cp uneori suprafețele cultivate au scăzut deși producția a crescut dând un spor al producției totale. Este important faptul că rămân suprafețe masive nelucrate aceasta ajungând să aducă o creștere uneori aproape nesemnifi cativă a producției

agricole fi nale.

Agricultura în ansamblul ei, vegetală și animală, își aduce de câțiva

ani o contribuție de doar circa 4% la creșterea produsului intern brut. Fără

a fi interpretați drept nostalgici, trebuie să amintim că în perioade nu prea

mult îndepărtate, România a fost principalul exportator de cereale, era un

jucător activ la bursa cerealelor și aducea venituri semnifi cative țării și mai

ales perspective de dezvoltare a unei agriculturi intensive. Mai reamintim doar

sistemul național de irigații construit cu ajutorul Băncii Mondiale și Fondului

Monetar Internațional, în valoare de circa 3 miliarde de dolari care, după 1990,

s-a dovedit inefi cient iar acum se fac eforturi disperate pentru a se încerca

aducerea acestuia la un nivel care să asigure creșterea producției agricole.

Resursele României sunt uriașe numai că, prin Legea fondului funciar

s-a produs fărâmițarea agriculturii și va fi un proces destul de delicat încercarea

de a reconfi gura și a da perspective certe evoluției în acest domeniu.

Literature review

Angelsen (2010) a studiat impactul politicilor care vizează reducerea

defrișărilor asupra producției agricole. Anghel, Anghelache and Panait (2017)

au elaborat o analiză a evoluției activității agricole în Uniunea Europeană.

O analiză a evoluței agriculturii este efectuată de către Anghelache and

Anghel (2018) și Anghelache (2018). Anghelache (2017) a elaborat o analiză

complexă a structurii și dezvoltării sectorului agricol românesc. Anghelache

and Dumitrescu (2015) au abordat aspecte referitoare la indicii de producție

din agricultură. Bezemer and Headey (2008) au cercetat legătura dintre

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 6 / 2018 119

agricultura și dezvoltarea economiei. Deschênes and Greenstone (2012) au studiat infl uențele schimbărilor climatice asupra producției agricole și

consecințele economice ale acestora. O tema similară este studiată de către

Quamrul and Michalopoulos (2015). El Shazly, Anghelache Mitruţ and Ţiţan

(2008) au tratat elemente ale pieței agricole. Islam (2011) a discutat despre

rolul ajutoarelor externe acordate pentru agricultură, în timp ce Mogues, Fan

and Benin (2015) au abordat aspecte legate de investițiile publice în și pentru

agricultură.

Metodologie, date, rezultate și discuții

• Unele precizări metodologice

Sursa datelor o constituie cercetarea statistică “Producția vegetală la

principalele culturi” (PVPC), realizată în conformitate cu Regulamentul

Parlamentului European şi al Consiliului nr. 543 / 2009 privind producția

vegetală, cu modifi cările şi completările ulterioare.

Această cercetare a fost efectuată pe baza unui eşantion reprezentativ

la nivel național, macroregiuni, regiuni de dezvoltare şi județe. Volumul

eşantionului a fost de 60002 exploatații agricole, din care 23453 exploatații

agricole cu personalitate juridică şi 36549 exploatații agricole fără personalitate

juridică.

Suprafața cultivată reprezintă suprafața însămânțată / plantată în

ogor propriu, în anul agricol de referință (1 octombrie – 30 septembrie) cu o

cultură principală (care ocupă terenul cea mai mare perioadă de timp) sau în

anii agricoli precedenți pentru culturile bienale, trienale sau perene.

Producția agricolă vegetală reprezintă producția fi zică obținută în

perioada de referință (anul în care se face recoltarea), mai puțin pierderile

la recoltare, exprimată în unități fi zice în funcție de natura produselor şi a

grupelor de produse şi cuprinde: - producția culturilor în ogor propriu; -

producția culturilor intercalate; - producția culturilor succesive; - producția

obținută în grădinile familiale (pentru legume, cartofi şi struguri). Producția

medie (randamentul) reprezintă cantitatea de produse (pe fi ecare cultură)

obținută pe unitatea de suprafață cultivată în ogor propriu.

• Evoluția producției agricole vegetale în 2017 față de anul 2016

Din datele supuse studiului constatăm că suprafaţa cultivată a crescut

la leguminoase pentru boabe, plante uleioase, sfeclă de zahăr şi a scăzut la

cereale pentru boabe, cartofi şi legume, iar producţia agricolă vegetală a

crescut în anul 2017, comparativ cu anul precedent, la principalele culturi

(cereale pentru boabe, leguminoase pentru boabe, plante uleioase, sfeclă de

zahăr, cartofi şi legume).

Romanian Statistical Review - Supplement nr. 6 / 2018120

În tabelul nr. 1 sunt prezentate datele privind suprafața cultivată și producția obținută.

Suprafaţa cultivată şi producţia principalelor culturi

Tabelul nr. 1

Suprafaţa cultivată Producţia totală Diferenţe (±)

anul 20172)

faţă de anul 2016-mii ha- -mii tone-

2016 20172) 2016 20172) -mii ha--mii

tone-

Cereale pentru boabe 5487 5107 21765 24464 -380 +2699

din care:

-grâu 2138 2027 8431 9877 -111 +1446

-orz şi orzoaică 482 443 1817 1857 -39 +40

-ovăz 170 166 381 408 -4 +27

-porumb boabe 2581 2402 10746 14326 -179 +3580

Leguminoase pentru boabe 59 116 99 291 +57 +192

Plante uleioase 1629 1741 3597 4657 +112 +1060

din care:

-fl oarea soarelui 1040 986 2032 2913 -54 +881

-soia boabe 127 151 263 365 +24 +102

-rapiţă 456 598 1293 1672 +142 +379

Sfeclă de zahăr 25 27 1012 1115 +2 +103

Cartofi 182 168 2690 3129 -14 +439

Legume1) 228 224 3358 3631 -4 +273

1) Cuprinde suprafaţa cultivată şi producţia de legume cultivate în câmp, sere şi solarii şi în

grădinile familiale2) Date provizorii

Sursa: Institutul Național de Statistică, Comunicatul de presă nr. 77/ 30.03.2018

Suprafaţa cultivată cu cereale pentru boabe a scăzut cu 6,9%, în timp

ce producţia a crescut cu 12,4% faţă de anul precedent, datorită în principal

creşterii randamentelor la hectar (producţia medie la hectar). Suprafaţa

cultivată cu porumb boabe în anul 2017 reprezintă 47,0% din suprafaţa

cultivată cu cereale pentru boabe, iar cea cultivată cu grâu 39,7%. Producţia

totală a crescut cu 33,3% la porumb boabe, 17,2% la grâu, 7,1% la ovăz şi cu

2,2% la orz şi orzoaică.

La leguminoase pentru boabe producţia a crescut de aproape 3 ori, ca

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 6 / 2018 121

urmare atât a creşterii suprafeţei cultivate, cât şi a randamentului la hectar, faţă de anul precedent. În ceea ce privește plantele uleioase producţia a crescut cu 29,5%, datorită atât creşterii suprafeţei cultivate (+6,9%), cât şi a randamentelor la hectar. Creşteri ale producţiei s-au înregistrat la fl oarea soarelui (+43,4%), soia boabe (+38,8%) şi rapiţă (+29,3%). Cultura sfeclei de zahăr a înregistrat creșteri la producţie cu 10,2%, și la suprafața cultivată cu 8,0% faţă de anul precedent. Producția de cartofi a crescut cu 16,3%, ca urmare a creşterii randamentului la hectar, deşi suprafaţa cultivată a scăzut (-7,7%), faţă de anul precedent. La cultura legumelor producţia a crescut cu 8,1%, ca urmare a creşterii randamentului la hectar, deşi suprafaţa cultivată a scăzut (-1,8%), faţă de anul precedent. În tabelul nr. 2 sunt sintetizate datele privind viticultura și plantațiile pomicole.

Suprafaţa viilor pe rod şi a plantaţiilor de pomi fructiferi pe rod,

producţia de struguri şi producţia de fructe

Tabelul nr. 2

Suprafaţa-mii ha-

Producţia totală-mii tone-

Diferenţe (±)anul 20172)

faţă de anul 2016

2016 20172) 2016 20172) -mii ha- -mii tone-

Vii pe rod 1) 178 178 737 1074 - +337Plantaţii de pomi fructiferi pe rod (livezi pe rod)

138 138 672 500 - -172

1) Cuprinde suprafaţa cultivată şi producţia de struguri de la viile cultivate în câmp şi în grădinile familiale2) Date provizoriiSursa: Institutul Național de Statistică, Comunicatul de presă nr. 77/ 30.03.2018

Analizând rezultatele obținute în anul 2017, producţia de struguri a crescut cu 45,7%, ca urmare a creşterii randamentului la hectar (+45,7%), iar la Plantaţii de pomi fructiferi pe rod (livezi pe rod) producţia de fructe din livezi a scăzut cu (-25,6%), deși suprafaţa s-a menţinut la nivelul anului anterior. În grafi cele următoare sunt prezentate date complexe privind suprafețele cultivat și producțiile obținute la principalele culturi (sectoare agricole).

Romanian Statistical Review - Supplement nr. 6 / 2018122

Suprafeţele cultivate la grâu, porumb, fl oarea soarelui şi cartofi , în

România şi în unele State Membre ale Uniunii Europene, în anul 2017 –

date provizorii

Grafi cul nr. 1

3000

0

5000

6000

1000

2000

4000

-mii hectare-

Grâu Porumb boabe Floarea soarelui Cartofi

Sursa: Eurostat

Din grafi cul nr. 1 se poate evidenția evoluția suprafețelor cultivate, în

România, cu grâu, porumb boabe, fl oarea soarelui, și cartofi . Din grafi c rezultă

că, primele trei culturi, România se clasează în primele cinci țări, alături de

Franța, Germania și Spania.

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 6 / 2018 123

Producția realizată în anul 2017 la grâu, porumb, fl oarea soarelui și

cartofi

Grafi cul nr. 2

0

5000

10000

15000

20000

25000

30000

35000

40000

Grâu Porumb boabe Floarea soarelui Cartofi

Sursa: Eurostat

Considerând producțiile obținute la cereale (grâu și porumb boabe), românia se situează între primele cinci țări din Uniunea Europeană, iar la grâu este a doua după Franța. România, comparativ cu unele State Membre ale Uniunii Europene, în anul 2017 se situează pe o poziție fruntașă. Astfel, la fl oarea soarelui deține locul unu atât la suprafaţa cultivată cât şi la producţia realizată, iar la porumb boabe, locul unu la suprafaţa cultivată şi locul doi la producţia realizată, după Franţa. În ceea ce privește cultura grâului, România deține locul cinci la suprafaţa cultivată, după Franţa, Germania, Polonia, Spania şi la producţia realizată, după Franţa, Germania, Regatul Unit şi Polonia. La cultura cartofi lor, țara noastră deține locul patru la suprafaţa cultivată după Polonia, Germania, Franţa şi locul şase la producţia realizată, după Germania, Polonia, Franţa, Olanda, Regatul Unit.

Romanian Statistical Review - Supplement nr. 6 / 2018124

Concluzii

Din studiul efectuat se desprind unele concluzii destul de clare, dintre

care menționăm, în primul rând că, România a avut un proces accentuat de scădere a randamentului, a producțiilor și, pe cale de consecință, a valorii adăugate brute realizată în agricultură. Din această cauză, contribuția agriculturii la realizare produsului intern brut este neconformă cu posibilitățile de care dispune România în această direcție. O altă concluzie este aceea că procesul de lotizare, de încercare a refacerii condițiilor de asociere, de stabilirea de societăți pe bază de arendă sau împroprietărire trebuie intensifi cat și, pe această bază să se aplice metode agrotehnice avansate, care să asigure creșterea producției agricole în domeniul vegetal, dar și în cel al creșterii animalelor. Șeptelul, de o calitate superioară, a scăzut foarte mult numericește.

România dispune de o suprafață enormă de pășunat, mai ales pentru ovine, dar

aceasta nu este utilizată în mod rațional și nu este încurajat proprietarul agricol

român să dezvolte această activitate.

Trebuie aduse facilități, pe lângă subvențiile guvernamentale și

cele ale Uniunii Europene, prin care noii fermieri români să-și asume

responsabilitatea de a dezvolta și de a îmbunătăți activitatea în acest domeniu

important al economiei românești.

Trebuie prevăzute măsuri de ”sancționare” a celor care nu lucrează

terenul care vor fi încurajați să procedeze în această direcție. De asemenea,

trebuie utilizate mai rațional subvențiile acordate de Uniunea Europeană.

Bibliografi e

1. Angelsen, A. (2010). Policies for reduced deforestation and their impact on

agricultural production. Proceedings of the National Academy of Sciences, 107(46),

19639-19644

2. Anghel, M.G., Anghelache, C. and Panait, M. (2017). Evolution of agricultural

activity in the European Union, Romanian Statistical Review, Supplement, 6, 63-74

3. Anghelache, C. and Anghel, M.G. (2018). Analysis of some developments in the

agricultural sector. Romanian Statistical Review, Supplement, 1, 158-165

4. Anghelache, C. (2018). Structural analysis of Romanian agriculture. Romanian Statistical Review, Supplement, 2, 11-18

5. Anghelache, C. (2017). România 2017. Starea economică la un deceniu de la aderare, Editura Economică, Bucureşti

6. Anghelache, C. and Dumitrescu, D. (2015). The Production Indices in Agriculture. Romanian Statistical Review Supplement, 1, 67-71

7. Bezemer, D. and Headey, D. (2008). Agriculture, Development, and Urban Bias,

World Development, 36 (8), 1342-1364

8. Deschênes, O. and Greenstone, M. (2012). The Economic Impacts of Climate

Change: Evidence from Agricultural Output and Random Fluctuations in Weather:

Reply. American Economic Review, 102, 3761-3773

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 6 / 2018 125

9. El Shazly, F.A.A., Anghelache C., Mitruţ C. and Ţiţan E. (2008). Piaţa agricolă.

Romanian Statistical Review, Supplement, 5, 13-18

10. Islam, N. (2011). Foreign Aid to Agriculture. Review of Facts and Analysis.

International Food Policy Research Institute, Discussion Paper 01053

11. Mogues, T., Fan, S. and Benin, S. (2015). Public Investments in and for Agriculture.

The European Journal of Development Research, 27 (3), 337–352

12. Quamrul, A. and Michalopoulos, S. (2015). Climatic Fluctuations and the

Diffusion of Agriculture, The Review of Economics and Statistics, MIT Press, 97(3), 589-609

13. Institutul Național de Statistică, Comunicatul de presă nr. 77 / 30.03.2018