EVENIMENT - asociatiacriminalistilor.ro · Editor: Asociaţia Criminaliştilor din România, B-dul...

Începând cu luna martie 2011, Revista Română de Criminalistică a fost introdusă în Categoria B+ de către Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice

din Învăţământul Superior (CNCSIS) - Cod 687 CNCSISRevista este indexată în bazele de date internaţionale recunoscute

de Panelul 4 - Ştiinţe Sociale (ştiinţe juridice) din cadrul CNATDCU. (Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare)

În perioada 11-14 noiembrie 2015 s-a desfăşurat la Centrul Cultural al Ministerului Afacerilor Interne Salonul de Carte Juridică, Poliţistă şi Civică, Ediţia a XIX-a, la care au participat mai multe edituri şi publicaţii de prestigiu din România.

La această manifestare cultural-ştiinţifică a fost invitată şi a avut un stand permanent şi Asociaţia Criminaliştilor din România, care a fost apreciat de vizitatori.

În ziua de 12 noiembrie 2015, între orele 12.00 – 14.00 în prezenţa doamnei chestor IRINA ALEXE, secretar general adjunct în M.A.I., şi a unui numeros public (specialişti criminalişti, cadre didactice universitare, masteranzi, studenţi ş.a.) dl. col. (r) prof. VASILE LĂPĂDUŞI, secretar general al A.C.R., a făcut un scurt istoric al Serviciului Editorial al M.A.I., la înfiinţarea şi dezvoltarea acestuia şi-a adus o contribuţie importantă. Cu acest prilej a prezentat una dintre cele mai valoroase lucrări de criminalistică editată de acest serviciu, respectiv „Tratatul practic de criminalistică” (în cinci volume), lucrare apreciată şi premiată pe plan internaţional.

În continuare s-a trecut la lansarea următoarelor publicaţii şi lucrări:

1. Revista Română de Criminalistică nr. 1-5;2. Apariţia şi evoluţia criminalisticii în România, autori: col.

(r.) prof. VASILE LĂPĂDUŞI şi general maior magistrat (r.) conf. univ. dr. DAN VOINEA;

3. Chimia Judiciară (autor: comisar şef ing. dr. chimist GEORGETA-MARIA STOIAN);

4. Criminalistică – metode şi tehnici de identificare şi cercetare – compendiu universitar (autori dr. GRIGORE STOLOJESCU – coordonator, lector univ. dr. CONSTANTIN DRĂGHICI, lector univ. dr. CRISTIAN EDUARD ŞTEFAN);

5. Investigarea criminalistică a infracţiunilor din domeniul financiar-bancar (autori: col. (r.) prof. VASILE LĂPĂDUŞI şi general maior magistrat (r.) conf. univ. dr. DAN VOINEA);

6. Tratat de Criminalistică – ediţia a VI-a revizuită (autor prof. univ. dr. EMILIAN STANCU);

După prezentarea fiecărei lucrări de către col. (r.) prof. VASILE LĂPĂDUŞI au luat cuvântul următorii:

1. Doamna chestor IRINA ALEXE, care a apreciat activitatea A.C.R. pentru calitatea unor lucrări de criminalistică şi contribuţia acestora în pregătirea studenţilor şi a poliţiştilor, în generalizarea experienţei pozitive din activitatea celor care acţionează pentru înfăptuirea Justiţiei în România;

2. Domnul lector univ. dr. CONSTANTIN DRĂGHICI a scos în evidenţă conţinutul lucrării „Criminalistică – metode şi tehnici de identificare şi cercetare”.

Această lucrare prezintă principalele şi multiplele probleme care privesc activitatea organelor judiciare în prevenirea şi combaterea faptelor antisociale. Sarcina probaţiunii judiciare constituie axul esenţial într-un proces penal. Autorii s-au străduit să evidenţieze cele mai uzitate metode, tehnici şi procedee care pot contribui la administrarea probelor în procesul penal;

3. Prof. VLADIMIR ALEXANDRESCU s-a referit la modul în care a apărut Revista Română de Criminalistică, fiind unul dintre fondatorii acesteia. Totodată, a scos în evidenţă greutăţile cu care A.C.R. s-a confruntat în editarea publicaţiei.

În ziua de 14 noiembrie 2015, la închiderea manifestării, doamna chestor IRINA ALEXE a oferit A.C.R. din partea organizatorilor o Diplomă.

Ţinând seama de experienţa căpătată la acest salon de carte, A.C.R. va milita în continuare pentru editarea unor publicaţii şi lucrări de mare valoare ştiinţifică.

redactor RAMONA DOBREANU

EVENIMENT CULTURAL ŞTIINŢIFIC

EvENTS CULTURAL ADvISOR

Consiliul director al Asociaţiei Criminaliştilor din România, Consiliul ştiinţific şi Colegiul redacţional al Revistei Române de Criminalistică le urează tuturor criminaliştilor şi colaboratorilor multă sănătate,

fericire alături de cei dragi şi tradiţionalul

CU PRILEJUL SăRBăTORILOR DE CRăCIUN Ş I ANUL NOU

LA MULȚI ANI!

Editor: Asociaţia Criminaliştilor din România, B-dul Dacia nr. 55, sector 1, telefon 0212103344Tipografie: Marius Roşu.

I.S.S.N. 1454-3117 LEI 10

Revistă realizată de Asociaţia Criminaliştilor din România; recunoscută de Guvernul României ca fiind de utilitate publică, prin Hotărârea nr. 1240/2005; Certificat de înscriere a persoanei juridice fără scop patrimonial nr. 17 din 26.02.2002, eliberat

de Judecătoria Sectorului 3, Bucureşti; Autorizaţie nr. 44/PJ/2002, 80-3/12.997; cod fiscal nr. 14523220; cont nou: 2511.E01.0.564199.0080.ROL. 6; cod IBAN RO58RNCB0080005641990006-B.C.R.

Sucursala Sala Palatului, BucureştiCertificat de înregistrare a mărcii la O.S.I.M. nr. 78602

www.asociatiacriminalistilor.ro; [email protected]

Redactor – şef: vasile LăPăDUŞIdistins de către Uniunea Ziariştilor Profesionişti cu „Ordinul Ziariştilor clasa I - de AUR”

Redactori–şefi adjuncţi: Gabriel ŢÎRU, Nicolae GROFU şi vladimir ALEXANDRESCURedactori: Răzvan DOBâRCEANU, Cristian DIACONESCU, Nicolae SAvU, Steluţa GREJDINOIU, Elena-Daniela DUMITRU, Renata-Minodora WATSON, Mihaela-Irina CONSTANTINESCU, Marin RUIU, Cristian DUMITRESCU, Nicoleta-Elena BUZATU, RAMONA DOBREANU.

Traducerea: RAMONA DOBREANU. Trezorier: Mihai IvANICI. Corectură: vladimir ALEXANDRESCU. Purtător de cuvânt: Constantin OPRIŞIU

Secretar general de redacţie: Alexandru BARBU Publicitate şi difuzare: Liviu OPREA. Contabilitate: Georgiana Alexandra BRAȘOvEANU

Tel.: 021.210.33.44; E-mail: [email protected] Foto: Răzvan RIZEA, Emanuel APETREI şi Mihai MâRZAMobil: 0740.060.696 Revista a fost fondată în martie 1999 de prof. vASILE LăPăDUŞI

C U P R I N S

Revista Română de Criminalistică a fost evaluată şi clasată de Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior (CNCSIS) la categoria „B+” - Cod 687 CNCSIS

Pentru conţinutul articolelor publicate sunt răspunzători autorii.

CONSILIUL ŞTIINŢIFICPreşedinte de onoare al Revistei Române de Criminalistică:Academician Marius SALA, membru al Academiei RomânePreşedinte de onoare al A.C.R.:Prof. univ. dr. Lazăr CâRJAN;Preşedinte al Consiliului Științific:Conf. univ. dr. Constantin DUvAC, Universitatea Româno-Americană, președinte al A.C.R.;vicepreşedinţi:General-maior magistrat (r.) conf. univ. dr. Dan vOINEA, prim-vicepreşedinte al Asociaţiei Criminaliştilor din România; Lector univ. dr. Iancu ŞTEFAN, Universitatea Română de Ştiinţe şi Arte „Gheorghe Cristea”;Chestor de poliţie dr. Gabriel ŢÎRU, directorul Institutul Naţional de Criminalistică al I.G.P.R.;Prof.univ.dr. Petre BUNECI, decanul Facultăţii de Drept - Universitatea Ecologică; Chestor dr. Jănică ARION-ŢIGăNAŞU, Director în M.A.I.;Chestor principal de poliţie dr. vasile vIOREL, I.G.P.R., vicepreşedinte al A.C.R.; Membri:Prof. univ. dr. Tudorel BUTOI, Universitatea „Spirul Haret”;Lector univ. dr. Nicolae GROFU, membru al A.C.R.;Senator în Senatul României Dian POPESCU, membru al Asociaţiei Criminaliştilor din România;Prof. univ. dr. habilitat Mihail GHEORGHIŢă, Universitatea Liberă Internaţională din R. Moldova; Prof.univ.dr. ing. Lidia CRISTEA, Universitatea Română de Ştiinţe și Arte „Gheorghe Cristea” - Bucureşti;Conf. univ. dr. Gheorghe GOLUBENCO, Universitatea Liberă Internaţională din R. Moldova;Lina LAZARENKO, Institutul de Criminalistică din Republica Lituania;Prof.univ.dr. ing. Cătălin GRIGORAŞ, University of Colorado, Denver, S.U.A.;Prof.univ.dr. Mihai BăDESCU, Direcția Juridică a M.A.I.;Prof. dr. Saverio FORTUNATO, Preşedinte al CSI - PERITI E CONSULENTI FORENSI Firenze, Italiavladislav YANEv, Institutul de Criminalistică şi Crimonologie al Ministerului de Interne - Bulgaria;Chestor şef de poliţie dr. Aurel vLăDULESCU, director general în M.A.I.;Prof.univ.dr. Cristian STAN, I.N.M.L. „Mina Minovici”;Prof.univ.dr. Octavian BUDA, U.M.F. „Carol Davila”;Conf.univ.dr. Adrian IACOB, decanul Facultăţii de Poliţie din cadrul Academiei de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza”;Prof.univ.dr. Tudor AMZA, decanul Facultății de Științe Juridice - Universitatea „Hyperion”;Prof.dr. Florin ȘANDRU, cercetător Academia Română;Ing. Mircea FIERBINŢEANU, expert judiciar;Ing. Anca BăLAN, director general al firmei Chronos;Conf. univ. dr. Gheorghe ALECU, Universitatea „Spiru Haret”;Comisar-şef drd. Romică POTORAC, director adjunct al Institutul Naţional de Criminalistică al I.G.P.R.;Comisar-şef Grigore PăTRUŢ, şeful serviciului criminalistic din D.G.P.M.B.;Comisar-şef dr. Crişan-Mucenic LăZUREANU, I.P.J. Sibiu; Comisar-şef dr. viorel COROIU, Academia de Poliţie „Al. I. Cuza”;General-colonel (r.) lector univ. dr. Ioan HURDUBAIE, director executiv al Agenţiei Internaţionale pentru Prevenirea Criminalităţii şi Politici de Securitate;Comisar-şef dr. ing. Georgeta STOIAN, Institutul Naţional de Criminalistică al I.G.P.R.;Conf.univ.dr. Jenică DRăGAN, Universitatea „Spiru Haret”;Lector univ. dr. Mariana ROŞU, I.N.M.L. „Mina Minovici”;Comisar-şef dr. Octavian CONICESCU, Institutul Naţional de Criminalistică al I.G.P.R.;Comisar-şef dr. Cristian CăRPINEAN, I.P.J. Timiş;Lect.univ.dr. Marin RUIU, Academia de Poliţie „Al. I. Cuza”;Comisar-şef dr. Ionel NECULA, Institutul Naţional de Criminalistică al I.G.P.R.;Lector univ. dr. Cristian DUMITRESCU, B.C.R.;Lector univ. dr. Constantin DRăGHICI, Universitatea Română de Ştiinţe şi Arte „Gheorghe Cristea”;Lector univ. dr. Florin BOBIN, Procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 4;Lector univ. dr. Cristian-Eduard ŞTEFAN, Academia de Poliţie „Al. I. Cuza”;Conf.univ. dr. Nicoleta-Elena BUZATU, Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir”;Lector univ. drd. Sorinel CăRăUŞU, Academia de Poliţie „Al. I. Cuza”;Comisar de poliție Romeo SIMION, expert criminalist I.P.J. Bacău

Pag.

2097. CEA DE-A CINCEA CONFERINŢĂ INTERNAŢIONALĂ DE CRIMINALISTICĂ vASILE LăPăDUŞI

2101. UN OM PENTRU ETERNITATE - PROFESORUL DOCTOR DIMITRIE GEROTA vASILE LăPăDUŞI

2102. ANIVERSAREA FONDĂRII ASOCIAŢIEI CRIMINALIŞTILOR DIN ROMÂNIA RAMONA DOBREANU

2104. PLATFORMA DE COMERŢ ELECTRONIC PAYON-ACCELERATEMANAGEMENTUL RISCULUI ŞI AL FRAUDEI ANCA BăLAN

2105. DREPTURILE OMULUI, FACTOR DE CONFIGURARE A DREPTULUI MIHAIL NIEMESCH

2110. TRUSA CRIMINALISTICĂ PENTRU MARCARE MODEL „TCM” NICOLAE MESEŞAN vIOREL CăRBUNARU

2113. TRAGEDIA DE LA JOSENI – DUBLU ASASINAT URMAT DE SINUCIDERE FLORIN PETRICă LAvINIA-GEORGIANA MALAN MARIUS-ALEXANDRU ROMAN

2117. EXPERTIzA IMPRESIUNILOR DE ŞTAMPILĂ TEŞAN NICOLAE RADU

2122. FIDELITATEA MULAJULUI PASCARI SORIN GRIGORE IONUŢ

2124. IDENTIFICAREA CRIMINALISTICĂ PRIN GENOTIPAREA ADN DIN DIFERITE TIPURI DE MATERIAL BIOLOGIC ELENA DRAGOMIR vERONICA CUTăR SORINA PÎRLEA TANȚA BRATU

2134. A FI SAU A NU FI... PSIHOACTIV EMILIAN COSTACHE MARIA GEORGETA STOIAN

2140. ASIGURAREA SIGURANŢEI SISTEMULUI BANCAR PRIN CREŞTEREA CALITĂŢII RESURSEI UMANE LIDIA CRISTEA, JANA vASILESCU

2142. PRODUCEREA COLOANEI DE DIRECȚIE DIN MATERIALE COMPOzITE MIRCEA FIERBINŢEANU

2096 CRIMINALISTICA NR. 6 (102), DECEMBRIE 2015, vOL. XvI

TABLE OF CONTENTS

Pag.

2097. THE FIFTH INTERNATIONAL FORENSIC CONFERENCE vASILE LăPăDUŞI

2101. A MAN FOR ALL ETERNITY - PROFESSOR DR. DIMITRIE GEROTA vASILE LăPăDUŞI

2102. ANNIVERSARY OF ROMANIA FORENSIC ASSOCIATION RAMONA DOBREANU

2104. MANAGEMENT OF RISK AND FRAUDE ON PAYON – ACCELERATE ELECTRONIC COMERCE PLATFORM ANCA BăLAN

2105. HUMAN RIGHTS, LAW SETUP FACTOR MIHAIL NIEMESCH

2110. FORENSIC KIT MARKING MODEL “TCM” NICOLAE MESEŞAN vIOREL CăRBUNARU

2113. THE JOSENI TRAGEDY - DOUBLE HOMICIDE FOLLOWED BY SUICIDE FLORIN PETRICă LAvINIA-GEORGIANA MALAN MARIUS-ALEXANDRU ROMAN

2117. EXPERTISE STAMP IMPRESSIONS TEŞAN NICOLAE RADU

2122. MOULD CONSTANCY PASCARI SORIN GRIGORE IONUŢ

2124. FORENSIC IDENTIFICATION BY DNA GENOTYPING FROM VARIOUS TYPES OF BIOLOGICAL SAMPLES ELENA DRAGOMIR vERONICA CUTăR SORINA PÎRLEA TANȚA BRATU

2134. TO BE OR NOT TO BE... PSYCHOACTIVE EMILIAN COSTACHE MARIA GEORGETA STOIAN

2140. THE ASSURANCE OF THE SAFETY BANKING SYSTEM WITH THE INCREASE OF THE HUMAN RESOURCES LIDIA CRISTEA, JANA vASILESCU

2142. MANUFACTURING OF STEERING COLUMN FROM COMPOSITE MATERIALS MIRCEA FIERBINŢEANU

BUNUL DE TIPAR A FOST ACORDAT DE REDACTORUL-ŞEF

Varianta în limba engleză a revistei se află pe site-ul asociaţiei:

www.asociatiacriminalistilor.ro

Soluţiile teoretice şi practice din articolele publicate sunt opiniile autorilor

ÎN ATENŢIA CITITORILOR ŞI COLABORATORILOR!

Următorul număr al revistei va apărea în luna Februarie 2016. Cei care doresc să-şi asigure procurarea publicaţiei noastre se pot adresa serviciilor de criminalistică de la inspectoratele

de poliţie judeţene şi de la Poliţia Capitalei. De asemenea, materialele date spre publicare, însoţite de ilustraţiile necesare, se vor trimite redacţiei, tot prin serviciile de criminalistică,

la Institutul Naţional de Criminalistică al I.G.P.R.

ÎN ATENŢIA CITITORILOR

Revista Română de Criminalistică este disponibilă pe site-ul

journals.indexcopernicus.com

INDEX COPERNICUS INTERNATIONAL

CRIMINALISTICA NR. 6 (102), DECEMBRIE 2015, vOL. XvI 2097

EDITORIAL

CEA DE-A CINCEA CONFERINŢĂ INTERNAŢIONALĂ DE CRIMINALISTICĂ

THE FIFTH INTERNATIONAL FORENSIC CONFERENCE

Col. (r) vASILE LăPăDUŞISecretar general al A.C.R.

La începutul alocuţiunii sale, prof. vASILE LăPăDUŞI a arătat că în lumea contemporană criminalitatea economico-financiară este una dintre principalele ameninţări care planează asupra fiecărui stat. Lupta împotriva acestei criminalităţi face parte dintre priorităţile Uniunii Europene. În acest sens, U.E. a elaborat un concept strategic şi a fixat priorităţi operaţionale în toate domeniile, inclusiv în întărirea luptei împotriva criminalităţii economice, adoptând o serie de documente privind prevenirea şi lupta împotriva criminalităţii în sectorul financiar-bancar.

Măsurile adoptate de U.E. sunt în concordanţă cu cele recomandate de O.N.U. şi Consiliul Europei.

La sugestiile U.E. s-a hotărât ca această conferinţă să o dedicăm investigării criminalistice a infracţiunilor în domeniul financiar-bancar.

Criminalitatea economică, în complexitatea ei, a cuprins toate sferele din România, pornind de la aprovizionarea

tehnico-materială şi terminând cu procesul de privatizare şi decontare a operaţiunilor financiar-bancare.

Criminalitatea economico-financiară a continuat să reprezinte un fenomen complex de o gravitate extremă, atât prin valoarea materială a prejudiciilor pe care le cauzează societăţii în ansamblul său, cât şi prin forţa cu care este capabilă să penetreze şi să altereze climatul economic, social şi chiar politic, afectând ordinea de drept şi, în ultimă instanţă, siguranţa naţională.

Pe lângă structurile specializate din Poliţia Română, care se ocupă de prevenirea şi combaterea criminalităţii economico-financiare, o contribuţie importantă o au şi structurile de criminalistică prin participarea specialiştilor la cercetarea locului faptei, percheziţii, constatări în flagrant, efectuarea de expertize.

Conform programului, aşa cum a arătat prof. VASILE LĂPĂDUŞI, se vor prezenta o serie de comunicări din domeniul menţionat din partea unor specialişti din cadrul finanţelor, băncilor, poliţiei, cadre didactice şi specialişti criminalişti.

Abstract: In 27th and October 28th, 2015 held at the Cultural Center of the Ministry of Interior and the hall of the Romanian National Bank the fifth International Conference of Criminology on “Investigation forensic crime in the financial -banking”. The event was organized by the Association of Forensic Romania, Romanian General Police Inspectorate (National Institute of Criminology and Economic Crime Investigation Division), Romanian National Bank, the Romanian Banking Association and the Faculty of Law of the RAU. On the first day of the Conference have celebrated 15 years of activity of the ACR

As the oldest member of the Forensic and as Secretary General of ACR (r) prof. Vasile Lăpăduși the Conference opening session, welcoming the presence of 500 participants from home and abroad.

Key words: The Fifth International Conference of Criminology on “Forensic Investigation of crimes in the banking sector”; Administration forensic probation for these offenses.

Rezumat: În zilele de 27 şi 28 octombrie 2015 a avut loc la Centrul Cultural al Ministerului Administraţiei şi Internelor şi la sala de festivităţi a Băncii Naţionale Române cea de-a cincea Conferinţă Internaţională de Criminalistică cu tema: „Investigarea criminalistică a infracţiunilor în domeniul financiar-bancar”. Această manifestare a fost organizată de Asociaţia Criminaliştilor din România, Inspectoratul General al Poliţiei Române (Institutul Naţional de Criminalistică şi Direcţia de Investigare a Criminalităţii Economice), Banca Naţională Română, Asociaţia Română a Băncilor şi Facultatea de Drept din cadrul Universităţii Româno-Americană. În prima zi a Conferinţei s-au sărbătorit 15 ani de activitate al A.C.R.

Ca decan de vârstă al criminaliştilor şi în calitate de secretar general al A.C.R. col.(r)prof. VASILE LĂPĂDUŞI a deschis lucrările Conferinţei, salutând prezenţa celor 500 de participanţi din ţară şi străinătate.

Cuvinte cheie: Cea de-a cincea Conferinţă Internaţională de Criminalistică cu tema: „Investigarea Criminalistică a infracţiunilor în domeniul financiar-bancar”; Administrarea probaţiunii criminalistice în cazul acestor infracţiuni.


UN oM pENTrU ETErNITaTE - PROFESORUL DOCTOR DIMITRIE GEROTA

A MAN FOR ALL ETERNITY - PROFESSOR DR. DIMITRIE GEROTA

Col. (r) vASILE LăPăDUŞIredactor-șef

Recent a apărut lucrarea „Profesor dr. Dimitrie Gerota – un om pentru eternitate”, al cărui autor este reputatul medic general maior (r.) dr. Constantin Chira. În prezenţa unor specialiști, oamenii de ştiinţă şi din domeniile medicale şi juridic, studenţi, masteranzi şi reprezentanţi ai presei, în ziua de 24 octombrie 2015, în sala de festivităţi a Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti.

În intervenţia sa la lansarea cărţii, prof. univ. dr. Mircea Beurean, preşedintele Societăţii Române de Chirurgie, a scos în evidenţă eforturile depuse de dr. Constantin Chira pentru a realiza această monografie, de a scoate în evidenţă şcoala românească de chirurgie. Format la şcoala franceză de medicină, îl face pe prof. Dimitrie Gerota să devină primul medic radiolog din ţara noastră. Întreaga viaţă şi activitatea prof. dr. Gerota a fost caracterizată prin manifestări ideale de profesionalism, cinste, adevăr, virtute, morală, ceea ce îl definesc ca o adevărată personalitate de efigie a medicinei româneşti.

Născut în inima Olteniei, Craiova, i-a oferit o cop i lă r ie şi adolescenţă admirabilă, ca elev la Şcoala primară şi la Liceul Naţional „Carol I”, având profesori reputaţi, profesori care i-au pus o amprentă deosebită în dezvoltarea sa profesională ulterioară, dar şi asupra omului social de mai târziu. Absolvent al Facultăţii de Medicină din Bucureşti, cu stagii de perfecţionare în Franţa şi Germania, urcă progresiv treptele medicale şi universitare, în final devenind profesor titular la Catedra de Anatomie topografică şi chirurgicală. Ca adevărat om de ştiinţă, prof. dr. Gerota s-a distins prin cercetările sale originale referitoare la sistemul limfatic, precum şi anatomia şi fiziologia rinichiului, prin descrierea fesciei renale, cunoscută ca „fescia Gerota”-reper actual major în chirurgia oncologică, rezultate care l-au consacrat definitiv în lumea medicală internaţională.

Datorită activităţii sale ştiinţifice, a lucrărilor sale efectuate cu o serozitate metodologică deosebită, introducerea în ţară a radiografiei şi radioterapiei, au condus la primirea sa, în anul 1916, ca membru al Academiei Române. Cu această ocazie, prof. dr. Victor Babeş sublinia: „Astăzi dr. Dimitrie Gerota, fiind un chirurg practician ajuns la un grad de siguranţă atât de extraordinar, încât reputaţia sa în ţară este fără pereche”.

În anul 1909 a inaugurat spitalul său particular, care funcţionează li în prezent, fiind Spitalul M.A.I., care îi poartă și numele.

În actul comunicativ prin care se consfinţeşte punerea pietrei fundamentale a senatorului Gerota, act recuperat de dr. Constantin Chira, cu prilejul săpăturilor efectuate pentru extinderea clădirii iniţiale a Senatorului Gerota, se reţine următorul text

„În această clădie destinată a fi spitalul meu particular pentru boli chirurgicale şi facere, voi îngriji atât bolnavii care vor putea plăti, cât şi dintre aceia care nu vor putea plăti.”

O dovadă a minuţiozităţii şi a spiritului său ştiinţific este introducerea

pentru prima dată în România a condiţiilor operaţiilor

efectuate, cuprinzând și descrierea acestora, completate cu desene, menţionându-se şi leziunile existente.

În anul 1929 a apărut monumentala sa lucrare „Apendicita şi celelalte maladii ale apendiciului vermiform”, premiată de către Academia Română, al cărei interes este justificat şi în zilele noastre.

Paralel cu activitatea sa profesională, prof. dr. Gerota s-a preocupat şi de educaţia sanitară a populaţiei. Numai la Ateneul Român a ţinut o serie de prelegeri, aşa cum au fost: • Razele lui Rontgen sau Razele „X”; • Efectele şi dezavantajele purtării corsetului; • Despre cancer şi cum trebuie să lupţi împotriva acestei boli.

În calitate de senator al Universităţii din Bucureşti, a criticat de mai multe ori abuzurile administrative din timpul războiului desfăşurat între anii 1916-1918.

Perioada anilor 1935-1936 reprezintă momentul în care Carol al II-lea a ripostat ruşinos în faţa protestelor publice ale prof. Dimitrie Gerota, încarcerându-l în închisoarea Malmaison, eliberat ca urmare a protestelor studenţilor.

Prin grija autorului cărţii, putem vedea activitatea desfăşurată de un mare profesor, un mare român, un cavaler al onoarei şi demnităţii-prof. dr. Dimitrie Gerota, care a lăsat urmaşii demni, aşa cum este şi generalul maior (r.) dr. Constantin Chira.


ANIVERSAREA FONDĂRII ASOCIAŢIEI CRIMINALIŞTILOR DIN ROMÂNIA

ANNIvERSARY OF ROMANIA FORENSIC ASSOCIATION

Jurist RAMONA DOBREANU

În cadrul celei de-a cincea Conferinţă Internaţională a A.C.R. a avut loc sărbătorirea a 15 ani de la fondarea Asociaţiei.

În deschiderea manifestării, col. (r.) prof. vasile Lăpăduşi, cel care a pus bazele A.C.R. a prezentat un raport în legătură cu principalele activităţi desfăşurate şi greutăţile întâmpinate pe parcurs. Prezentăm în continuare câteva aspecte din conţinutul raportului:

Cu toate greutăţile prin care a trecut de-a lungul timpului, Şcoala Românească de Criminalistică a avut o evoluţie pozitivă în înfăptuirea justiţiei. O serie de specialişti şi oameni de ştiinţă şi-au adus o contribuţie importantă la crearea şi introducerea în activităţile de investigare criminalistică a unor metode şi tehnici criminalistice.

Încă din anul 1970, cercetarea ştiinţifică în domeniul criminalisticii a devenit un adevărat tezaur de experienţă. În urma activităţii de cercetare ştiinţifică, au fost elaborate o serie de lucrări ştiinţifice

Cu toate greutățile prin care a trecut de-a lungul timpului, Școala românească de criminalistică a avut o evoluție pozitivă în înfăptuirea justiției. O serie de specialiști și oameni de știință și-au adus o contribuție importantă la crearea și introducerea în activitățile de investigare criminalistică a unor noi metode și tehnici criminalistice.

Încă din anul 1970, cercetarea științifică în domeniul criminalisticii a devenit un adevărat tezaur de experiență. În urma activității de cercetare științifică, au fost elaborate o serie de lucrări științifice, așa cum a fost ”Tratatul practic de criminalistică” (în cinci volume), lucrările fiind bine primite și apreciate în țară și în străinătate. Oficiul de Invenții și Inovații a acordat 20 de brevete pentru invențiile criminaliștilor.

Pentru a veni în sprijinul cercetării științifice și a pregătirii celor interesați, la începutul anului 1999, a fost fondată Revista Română de Criminalistică, iar în luna octombrie 2001, conform legislației în vigoare, a fost înființată Asociația Criminaliștilor din România (A.C.R.), în care s-au înscris peste 2500 de membri (specialiști în domeniul criminalisticii, polițiști, procurori, magistrați, avocați, cadre didactice universitare și din instituțiile de învățământ ale Ministerului Afacerilor Interne, masteranzi, studenți etc.). Prin Hotărârea de Guvern nr. 1240/2005 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, Anul 173 (XVII) nr. 939) A.C.R. a fost recunoscută ca fiind de utilitate publică, iar prin Hotărârea Guvernului nr. 1544 din 1 noiembrie 2006 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 916 – 10.XI.2006), Asociația Criminaliștilor din România a primit în folosință gratuită apartamentul nr. 1, din Bdul Dacia nr. 55, sector 1, București, spațiu în domeniul privat al statului și în Administrația Regiei Autonome ”Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat”.

După venirea la conducere a Guvernului condus de Emil Boc, Hotărârea de Guvern nr. 1544/2006 a fost modificată și a obligat Asociația Criminaliștilor din România să plătească o serie de taxe și impozite, inclusiv chirie care se ridică lunar la suma de 350 euro. Este de menționat faptul că, nici un membru al Asociației nu este retribuit pentru activitățile pe care le desfășoară.

Conform Statutului, în perioada de referință, Asociația Criminaliștilor din România a acționat pentru promovarea

în rândul criminaliștilor, magistraților, polițiștilor, procurorilor, avocaților, studenților și masteranzilor și a altor persoane, a unor opinii, metode, procedee specifice, precum și a mijloacelor tehnico-științifice, care să contribuie la perfecționarea actului de justiție de natură să combată și să prevină eficient criminalitatea. Dintre activitățile realizate, menționăm pe următoarele:

● Conform aprobării Autorității Naționale pentru Cercetare Științifică, Asociația Criminaliștilor din România a elaborat 25 de lucrări de cercetare tehnico-științifică privind identificarea prin metode criminalistice a infractorilor și investigarea infracțiunilor. Unele dintre acestea (așa cum au fost identificarea persoanelor după voce și vorbire, folosirea în criminalistică a microscopiei electronice, spectrografiei, în absorbţie atomică și halogenezei, noi metode în domeniul chimiei judiciare, amprentei genetice și entomologiei judiciare etc.) au fost apreciate în străinătate, inclusiv în S.U.A., Canada şi Italia.

Elaborarea unor metodologii, procedee și tehnici criminalistice care să eficientizeze activitatea judiciară, așa cum au fost: metodologia cercetării locului faptei; metodologia investigării accidentelor rutiere și aviatice; metodologia investigării criminalistice a actelor de terorism; valorificarea urmelor și a celorlalte mijloace de probă criminalistice prin constatări tehnico-științifice și expertize; metodologia investigării infracțiunilor comise cu violență etc.

● Organizarea, pe diferite teme de actualitate, a 18 simpozioane internaționale și cinci conferințe internaționale de criminalistică, cu participare între 400-600 de persoane, din ţară şi din alte 15-20 de țări.

Prin aceste manifestări s-a urmărit cunoașterea și alinierea la practicile internaționale a procedeelor și mijloacelor tehnice specifice, care să perfecționeze munca în domeniul criminalistic, să sporească eficiența acesteia și suportul ei științific. Unul din simpozioane s-a referit la îmbunătățirea Codului penal și Codului a procedură penală, propunerile făcute cu acest prilej au fost înaintate Parlamentului, fiind apreciate.

● Organizarea unor expoziții cu noi mijloace tehnice care se folosesc în activitatea de cercetare criminalistică și de laborator, la care au participat firme de prestigiu din străinătate, inclusiv din S.U.A. si Marea Britanie. Firma Venus-director Remus Popescu.

Specialiştii A.C.R. au realizat cea mai performantă trusă universală de Criminalistică care se foloseşte la cercetarea


PLATFORMA DE COMERŢ ELECTRONIC paYoN - aCCELEraTE

MANAGEMENTUL RISCULUI ŞI AL FRAUDEI

MANAGEMENT OF RISK AND FRAUDE ON PAYON – ACCELERATE ELECTRONIC COMERCE PLATFORM

Ing. Anca BăLAN – Director General CHRONOS

Abstract: This article presents an ideal architecture of an electronic commerce platform, offered to traders from Non-Risk / Medium / High-Risk categories.

Key words: electronic commerce.

Rezumat: Lucrarea prezintă arhitectura ideală a unei platforme de comerţ electronic, oferită comercianţilor din categoriile Non-Risk / Medium/ High-Risk. .

Cuvinte cheie: comerţ electronic.

A. servicii acordate comerciantuluiServicii principale:Direct MID - Deschidere conturi pentru procesarea

diverselor categorii de tranzacţii iniţiate cu carduri bancare = o apăsare de buton pe platforma dedicată poate genera o creştere de 25% a vânzărilor comercianţilor !

Procesare carduri de Credit/Debit Card, E-wallet;Soluţii M-POS;Procesare facturi recurente;Raportări customizate complete;Integrare tehnică personalizată.

Alte servicii:Acordare de

suport general;Acordare de

suport tehnic;Acordare de

suport clienţilor comerciantului.

O gamă completă de servicii de management al Riscului şi Fraudei:

Validarea datelor;Verificări ale tuturor riscurilor standard;Verificări ale unei selecţii largi de riscuri “inteligente”;Aplicarea unui set complet de metode ce ţin de 3-D

Secure, AVS, CVV, etc.;Aplicarea de tipare ce monitorizează tranzacţiile în

continuă specializare;Asistenţă manuală;Scoringul efectiv al riscului.

Servicii de management al Riscului şi Fraudei asigurate automat, în timp real:

Validare date, verificări duble, liste negre şi albe;Verificări generale ( BIN-uri, adrese );Verificări după IP;Verificări de plauzibilitate şi repetabilitate;Aplicare de algoritmi pentru detectarea inteligentă a

fraudei.

Implicare umană în completarea verificărilor, ce se realizează în perioada imediat următoare unei tranzacţii:

Verificări de autentificare, de tipul3-D Secure, email, SMS, contbancar;

Monitorizare şi control utilizând teste de corelare a datelor;

Contactare deţinător de card;Verificări externe, prin conectare la baze de date de

risc mondiale Threat Metrix, Red Shield, Gatekeeper, Deltavista.


B. Proceduri operaționale și de Risk Management

c. Înregistrarea comerciantului

1 2 3

4 5 6

7

1 = sunt colectate informaţiile pentru a demara procesul de integrare a comerciantului.

2 = este customizată oferta financiară, in funcţie de serviciile solicitate de către comerciant.

3 = verificarea comerciantului şi a îndeplinirii condiţiilor de furnizare a serviciilor.

4 = verificarea comerciantului pe baza unui istoric.5 = verificarea paginii web pentru a asigura integrarea

sa în condiţiile legii.6 = se transmite solicitarea comerciantului către bancă

pentru o nouă verificare de risc şi aprobareafinală.7 = comerciantul poate demara activitatea prin

platforma de comerţ electronic.

În cadrul Conferinţei se detaliază aspectele de unicitate ale platformei PAYON – ACCELERATE, care rezolvă din punctul de vedere al riscului şi fraudei situaţiile cu care se confruntă în acest moment piaţa de comerţ electronic din România.

DrEpTUrILE oMULUI, FACTOR DE CONFIGURARE A DREPTULUI

HUMAN RIGHTS, LAW SETUP FACTOR

Mihail NIEMESCHAvocat Baroul Bucureşti

lector universitar doctor, în cadrul Facultății de Drept- Universitatea „Titu Maiorescu”

Abstract: Jus est ars boni et aequi. Nothing that is related to law and its institutions cannot step outside the sphere of good, equity and moral. Law cannot be conceived without the institution of fundamental rights of the individual, which guarantees equality for all subjects of law.

If a jurist is directly interested in the positive law of human rights, then he is not allowed to ignore the philosophical and moral fundaments of this institution, nor can he ignore the ideological and political “environment” where the matter of defending human rights arises. The state governed by the rule of law is the supreme guarantor of human rights protection, by promoting and protecting social equity and separation of powers.

Key words: Human rights, equity.


TRUSA CRIMINALISTICĂ pENTrU MarCarE MoDEL „TCM”

FORENSIC KIT MARKING MODEL “TCM”

Nicolae MESEŞANInventator

[email protected] CăRBUNARU

Director General al EvENT JUSTwww.trusecriminalistice.ro

e-mail:[email protected]

Subscriind la paradigma conform căreia criminalistica este ,, ştiinţa care, aflata într-un continuu progres, pune la îndemâna instanţelor mijloace noi pentru aflarea adevărului ” specialiștii în cercetarea criminalistică, pasionaţi de evoluţia şi progresul tehnologiei în acest domeniu, au căutat permanent să aduca inovaţii sau să promoveze invenţii care să uşureze activitatea de cercetare criminalistică, dar mai ales să-i aducă valenţe calitative, prin creşterea acurateţei probelor puse la dispoziţia instanţelor de judecată, pe baza cărora vor fi pronunţate hotărări juste, fără erori judiciare.

Printre activităţile importante care contribuie la realizarea scopului procesului penal, în vederea stabilirii adevărului, un loc esenţial il ocupă cercetarea la faţa locului. Prin complexitatea sa, cercetarea la faţa locului, impune folosirea unei game variate de mijloace tehnico-ştiinţifice, care formează completul noii „TRUSE CRIMINALISTICE PENTRU MARCARE”.

Alături de instrumentarul „uzual”, care compunea acestă trusă criminalistică pentru marcarea locului şi efectuarea de măsurători, va prezentăm în premieră absolută instrumentele de cercetare inovatoare, care au făcut şi obiectul unor brevete de invenție ale d-lui Nicolae Meseșan, tehnician criminalist şi un pasionat al domeniului. Aceste instrumente, proiectate și realizate după brevetele de invenţie amintite sunt: „Dispozitiv multifuncţional de măsurare și fixare a distanţelor cu banda decimetrică”, „Jeton piramidal pliabil pentru evidenţierea în teren a punctelor cardinale” şi „Mes-Event metru bidimensional pliabil”.Aceste idei, ca şi altele aflate în diferite faze de proiectare şi executie, s-au născut dintr-o practică de peste 18 ani, ca tehnician criminalist în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor, a d-lui Nicolae Mesesan, care s-a confruntat cu multiple probleme şi dificultăţi întâmpinate pe teren, în timpul cercetării la faţa locului, fiind nevoit să utilizeze un instrumentar revolut, fapt ce l-a provocat să studieze posibilitatea de a-i aduce acestuia îmbunătăţiri de ordin practic, tehnic, dar mai ales (multi)funcţional.

Create din pasiunea pentru performanţa româneasca în domeniul criminalisticii, aceste invenţii au fost

brevetate de d-l Nicolae Meseșan în 2009, prilej cu care a avut marea satisfacţie ca, în momentul primirii de la Oficiul Internaţional de Invenţii a motivaţiei pentru care i-a fost acordat brevetul pentru Jetonul piramidal pliabil, sa fie felicitat cu menţiunea că ,,a surclasat un inventator american, un inventator englez şi unul japonez,,.

E ştiut faptul că mare parte din invenţii sunt brevetate, dar sfârşesc într-un sertar, rămânând doar nişte idei apreciate public, nepuse însă niciodată în practică. Unele dintre acestea sunt „reinventate” cine ştie unde în lume, surprinzând însuşi inventatorul lor, care trăieşte astfel o dublă frustrare.

Atunci însă când pasiunea inventatorului întâlneşte pragmatismul antreprenorului, simbioza acestora crează contextul succesului ambelor părti. Așa s-a întâmplat în cazul de față când, după 5 ani de la primirea brevetului, d-l Meseșan, în perseverenţa de a-și vedea ideile aplicate în practica criminalisticii, a găsit persoana potrivită, decisă să se implice, cu eforturile investiţionale aferente, în realizarea şi promovarea invenţilor sale. Este vorba despre compania EVENT JUST din Bucureşti, al cărei reprezentant este d-l Viorel Cărbunaru, o societate cu peste 20 de ani de experienţă în domeniul producţiei de aparatură de control al autenticităţii documentelor şi în cel al producţiei și distribuției de materiale de cercetare criminalistică, care a pus în practică acest model de trusă de cercetare criminalistică, echipată cu instrumentarul inovator amintit mai sus, realizând prototipul pe care vi-l prezentăm în continuare, utilizând materiale și tehnici de producţie dintre cele mai moderne.

Suntem convinşi că aceste noutăţi vor trezi interesul specialiştilor în domeniu, dar mai ales al persoanelor cu funcţii de decizie din instituţiile de profil (MAI, Parchetele Județene, DNA etc.) care, sperăm, ne vor încuraja şi susține în promovarea lor, contribuind astfel la creşterea prestigiului criminalisticii româneşti în lume.

Nu am fi reuşit sa realizam acest proiect fară ajutorul d-lui profesor Vasile Lăpădusi, secretarul general al Asociaţiei Criminaliştilor din România, al colectivului de criminalişti din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor, al celui din cadrul Serviciului de Criminalistica al IPJ Bihor, al d-lui colonel (r) Ion Ioniţa, consultantul pe probleme de criminalistica al echipei de proiect a


TRAGEDIA DE LA JOSENI – DUBLU ASASINAT URMAT DE SINUCIDERE

THE JOSENI TRAGEDY - DOUBLE HOMICIDE FOLLOWED BY SUICIDE

Expert criminalist Cms. şef de poliţie Florin PETRICăSpecialist criminalist Insp. de poliţie Lavinia-Georgiana MALANSpecialist criminalist Insp. de poliţie Marius-Alexandru ROMAN

din cadrul Serviciului Criminalistic al IPJ Harghita.

Abstract: On the 15th of June 2013, a tragic incident which managed to shock, took place in Joseni commune, causing indignation for the imposibility of bringing the culprit to justice. Therefore, the author of the first degree murder commited over his ex-concubine and his own 2 year old sun, as well as the murder attempt commited over M.R., suffered a violent death, punishing his own self for the crime commited.

Key words: first degree murder, attempted murder, trespassing, violent death, suicide, medical-forensic necropsy report, forensic dactyloscopic report.

Rezumat: La data de 15 iunie 2013, în comuna Joseni a avut loc un eveniment tragic ce a reuşit să şocheze, provocând în acelaşi timp indignare pentru imposibilitatea de a aduce în faţa legii pe vinovat. Astfel, autorul omorului deosebit de grav comis asupra fostei concubine şi fiului său în vârstă de numai 2 ani, precum şi tentativa de omor calificat săvârşită asupra lui M.R., a avut parte de o moarte violentă, autopedepsindu-se pentru fapta comisă.

Cuvinte cheie: omor deosebit de grav, tentativa la omor calificat, violare de domiciliu, moarte violentă, sinucidere, raport medico-legal de necropsie, raport de constatare tehnico-ştiinţific dactiloscopic.

Gelozia este o stare emoţională încurajată de cultura noastră. Astfel, ea poate deveni maladivă, devenind distructivă şi de cele mai multe ori duce la violenţă fizică şi chiar crimă. În ceea ce priveşte infidelitatea, conform psihologilor şi studiilor acestora, bărbaţii sunt mai geloşi faţă de activitatea sexuală a partenerelor, iar femeile sunt mai geloase faţă de implicările emoţionale ale bărbatului. În acest sens, vom prezenta o speţă ce a avut loc în comuna Joseni, la data de 15.06.2013, considerată o adevărată „tragedie”.

La data de 15 iunie 2013, la ora 07:11, dispeceratul IPJ Harghita a fost sesizat telefonic prin SUAU 112 de către

martora K.M., despre „tragedia” petrecută într-un imobil situat în comuna Joseni, echipa operativă complexă deplasându-se la faţa locului cu operativitate.

După forţarea uşii de acces în imobil cu o rangă metalică, au fost descoperite cadavrele numitei S. L. în vârstă de 30 ani şi fiul acesteia S. J. în vârstă de numai 2 ani (Foto nr. 1), ambii cu multiple plăgi înţepate în zona toracică. În cea de-a treia cameră a locuinţei a fost identificat numitul M. R. în vârstă de 23 de ani, stând ghemuit pe un corp de mobilier, plin de sânge şi prezentând leziuni traumatice la nivelul capului, fapt pentru care a fost solicitată o ambulanţă şi echipajul SMURD Gheorgheni pentru a transporta victima la spital. Foto nr. 1

Foto nr. 2


ExPERTIzA IMPRESIUNILOR DE ŞTAMPILĂ

EXPERTISE STAMP IMPRESSIONS

Expert Criminalist/ Comisar-şef TEŞAN NICOLAE RADU Serviciul Criminalistic Bihor

Abstract: The article presents specific aspects of seal and stamp impressions expertise.Key words: stamp history, definitions, legislation, cases of counterfeit stamps, scientific

premises, forensic science premises for identification, and methods of counterfeit-examination findings, comparative examination, general features and individual expertise of the stamped impressions, conclusions.

Rezumat: Articolul prezintă aspecte specifice privind ştampila şi expertiza impresiunilor de ştampilă.

Cuvinte cheie: Istoria ştampilei, definiţii, legislaţie, cazuri de contrafaceri ştampile, premisele ştiinţifice a identificării criminalistice, metode de contrafacere, examinări-constatări, examenul comparative, caracterisitici generale şi individuale, expertiza impresiunilor de ştampilă, concluzii.

Istoria sigiliului/ştampilei, într-o prezentare sumară, este descrisă astfel: „Introducerea, folosirea şi răspândirea sigiliului au izvorât din necesitatea autentificării actelor. El a fost folosit la început ca o dovadă de autenticitate şi integritate. Practica folosirii sigiliilor de către autorităţi şi particulari se întâlneşte prima oară în antichitate.

În Ţările Române sigiliile erau folosite de către voievozi atât la autentificarea actelor interne (puneri în posesie, întăriri de moşii sau verdicte la judecăţi), cât şi la reprezentarea titulaturii şi rangului în actele externe, în funcţie de importanţa actului fiind folosite diferite tipuri de peceţi (vezi diplomatică). În actele particulare martorii, în funcţie de rang sau clasă socială, foloseau de obicei, pe lângă semnătură, şi pecetea cu însemnele personale.

În secolul XX sigiliile dispar, locul lor fiind luat de alte elemente de siguranţă cum ar fi ştampilele, hologramele, etc.” 1

„Ştiinta care se ocupă cu studiul sigiliilor si al ştampilelor se numeşte sigilografie, sigiliile şi peceţile domneşti din vechime fiind <<strămoşii>> ştampilelor moderne.” 2

Spre exemplu, renumita ştampilă „Par Avion” a fost aplicată pentru prima dată pe o depeşă din Franţa, la 15 octombrie 1913. Mai apoi a fost reprodusă de toate administraţiile poştale din lume, fiind aplicată pe miliarde de epistole.

Inventarea ştampilei cu amprentă de cauciuc este reprezentată de o controversă între doi americani: L.F. Witherell, din Illinois şi James Orton Woodruff, din New York, plasată între anii 1864 şi 1866. În această perioadă ştampila începe să fie confecţionată şi utilizată.

Dicţionarul explicativ al limbii române defineşte ştampila ca fiind un: „Instrument format dintr-o placă de cauciuc, de lemn sau de metal fixată pe un mâner, pe care sunt gravate un semn, o inscripţie sau o emblemă,

cu care se ştampilează acte, mărfuri, obiecte etc.”3

Impresiunea de ştampilă în ţara noastră reprezintă marca care oferă credibilitate unui document sau produs ori garantează confidenţialitatea corespondenţei. Ca urmare, actele emise şi depeşele instituţiilor statului sunt neverosimile fără acest element specific de siguranţă. Actele juridice pot fi anulate în lipsa ştampilei.

În legislaţie există reglementări privind forma şi mărimea ştampilei pentru profesiile liberale (notari, avocaţi, experţi şi medici) şi pentru instituţiile publice care emit acte juridice.

În cadrul instituţiilor statului din ţara noastră s-a impus ştampila circulară, de 30 mm, conţinând central stema României.

Firmele folosesc la libera apreciere ştampila rotundă şi/sau dreptunghiulară etc., legea neimpunând anumite elemenete de formă şi dimensiune.

Dacă ştampilele pot fi executate în orice atelier, cele ale autorităţilor publice, care conţin stema României, pot fi realizate numai la Monetăria Statului, potrivit H.G. nr.544/17.05.2003, exceptând M.Ap.N., M.A.I., S.R.I. şi S.I.E..

Cu privire la obligativitatea folosirii ştampilei, spre exemplu, în ceea ce priveşte facturarea, conform art. 155, alin. 28 din Codul Fiscal, se stipulează: “Semnarea şi ştampilarea facturilor nu constituie elemente obligatorii pe care trebuie să le conţină factura”. Însă pentru depunerea situaţiilor financiare anuale, documentele vor fi ştampilate conform Ordinului nr. 65/2015 al M.F. Ştampilarea chitanţelor este reglementată prin Ordinul nr. 3512/2008 al M.F.

Normele A.N.S.V.S.A., aliniate la cele europene, în ceea ce priveşte comercializarea cărnii, impun marcarea cărnii prin mai multe ştampile cu diferite forme, în funcţie de mediul de provenienţă sau ca urmare al unor situaţii speciale (sacrificare de necesitate, sălbăticiune sau confiscare).


FIDELITATEA MULAJULUIMOULD CONSTANCY

Expert criminalist, comisar şef de poliţie PASCARI SORINSpecialist criminalist, inspector principal de poliţie

GRIGORE IONUŢ, din cadrul I.P.J. Suceava

Abstract: The article refers to the quality of the mould to reproduce the main characteristics of one impression evidence accurately, as well it refers to the comparison between the mould and the detail photography of the same evidence.

Key words: impression evidence, mould, accurately, detail photography.

Rezumat: Articolul face referire la calitatea mulajului de a reproduce fidel elementele caracteristice ale unei urme în adâncime, precum şi referire la o analiză comparativă dintre mulajul unei urme şi fotografia de detaliu a aceleiaşi urme.

Cuvinte cheie: urmă în adâncime, mulaj, fidelitate, fotografie de detaliu.

Deşi în cuprinsul articolului ne vom referi la mulajul din ipsos, conchidem că mulajul realizat din orice alt material reproduce fidel o urmă în adâncime, comparativ cu procedeul de ridicare a urmei prin fotografiere.

Mulajele se ridică, de regulă, cu ocazia investigării tehnico-ştiinţifice a locului faptei şi au ca origine urme în adâncime, respectiv urme de încălţăminte, urme de anvelopă, urme de potcoave, urme de dinţi, urme de instrumente ş.a., însă nu întotdeauna se recurge la acest procedeu de ridicare a urmei, întrucât este mai la îndemână procedeul de ridicare a urmei prin fotografiere, ca urmare a faptului că necesită mai puţin timp de ridicare, este mai puţin costisitor şi totodată mai comod.

Un alt motiv pentru care nu se recurge la realizarea mulajului urmei este şi acela că, în funcţie de suportul pe care a fost realizată urma, procedeul prezintă unele particularităţi care, dacă nu sunt însuşite, înclină spre a nu se mai folosi acest procedeu.

De obicei, pentru urmele de încălţăminte, urmele de anvelopă, urmele de potcoave se foloseşte ipsosul, cu particularitatea că atunci când urma este creată în zăpadă afânată, înainte de a se turna stratul subţire de pastă, pentru a nu se topi suportul, se va proceda iniţial la obţinerea unei cruste protectoare prin cernerea unui strat subţire de ipsos, urmată de pulverizarea apei cu temperatura apropiată de 0oC1 cu un recipient asemănător celui de curăţat geamul.

Pentru urmele de dinţi, urmele de instrumente şi altele asemenea, care conţin striaţii fine, se procedează la realizarea mulajului din ipsos dentar, silicon, alginat sau din răşini sintetice.

Se mai poate realiza şi mulaj din ceară, parafină sau alb de zinc cu parafină, numai dacă suportul rezistă la

temperatura de topire a cerii/parafinei, cum ar fi cele din metal.

Plastilina poate fi folosită la realizarea mulajului, cu precizarea că, în cazul urmelor mai adânci, în momentul ridicării, caracteristicile mulajului pot suporta deformări plastice. Pentru a evita deformarea mulajului, se va folosi siliconul.

Mulajul este fidel întrucât va evidenţia unele elemente caracteristice nesesizabile prin fotografiere. Aici ne referim la acele elemente care se identifică pe crestele din urmă, create, de şanţurile longitudinale ale anvelopei, respectiv la acei indicatori, dispuşi la distanţe similare pe circumferinţa anvelopei, cu rol de a indica limita de folosire a acesteia.

Aceşti indicatori au rol determinant în formularea unei concluzii obiective în cuprinsul raportului criminalistic atunci când se examinează mulajele a două urme cu desen antiderapant asemănător, însă compararea a două urme cu un desen antiderapant asemănător ridicate prin fotografiere, din care cea în litigiu fără astfel de indicatori, iar cea creată experimental cu o anvelopă cu astfel de indicatori (nesesizabili în fotografie), ar putea conduce la o concluzie eronată.

Prezenţa indicatorilor în urmă este determinată de însăşi existenţa urmei, în sensul că toate elementele se vor denatura proporţional (atât crestele şi elementele de pe creste, cât şi şanţurile şi elementele de pe şanţuri), şi nu unele în detrimentul altora (crestele şi elementele de pe creste mai mult decât şanţurile şi elementele de pe şanţuri).

Există şi o situaţie în care aceşti indicatori nu vor apărea în urmă, respectiv situaţia în care natura suportului nu permite decât o imprimare superficială a desenului antiderapant, iar anvelopa nu prezintă uzură mare. Pentru situaţia descrisă la examinarea mulajului ar trebui avută în vedere şi adâncimea şanţului corespondent indicatorilor,


IDENTIFICAREA CRIMINALISTICĂ PRIN GENOTIPAREA ADN DIN DIFERITE

TIPURI DE MATERIAL BIOLOGIC

FORENSIC IDENTIFICATION BY DNA GENOTYPING FROM vARIOUS TYPES OF BIOLOGICAL SAMPLES

ELENA DRAGOMIR , vERONICA CUTăR, SORINA PÎRLEA, TANȚA BRATUNational Forensic Institut, General Inspectorate of Romanian Police

Abstract: The aim of this presentation is to show the importance of DNA genotyping methods for different biological samples in forensic identifications. Three real cases are taken into consideration: a double murder, a rape followed by the victim’s death and a burglary. Biological samples taken from the crime scenes included blood, sperm and epithelial cells samples (micro traces) and were analyzed using different extraction procedures. Chelex direct and differential extraction methods were used for the first two cases, while for the third one a magnetic extraction method using QIASymphony was utilized. The article presents examples of traces and microtraces deposited on different surfaces and objects (cloths, swabs, puparium), a short description of the analytical methods used in each case and the interpretation of the results. Moreover, these cases demonstrate that biological traces and microtraces left on the crime scene can lead to solving the most difficult and complex cases which cannot be finalized by classical investigation.

Key words: DNA, case report, puparium, microtrace, murder.

Rezumat: În această prezentare se arată importanța metodelor de genotipare pentru diferite probe biologice în indentificările judiciare. Sunt prezentate trei cazuri: o dublă crimă, un viol urmat de moartea victimei și o tâlhărie. Probele biologice au fost ridicate din câmpul infracțional, incluzând sânge, spermă și celule epiteliale (microurme) și au fost analizate folosind diferite proceduri de extracție. Metodele chelex și extracția diferențială au fost utilizate pentru primele două cazuri, iar pentru cel de al treilea caz s-a folosit metoda extracției magnetice folosind biorobotul QIASymphony. Articolul prezintă exemple de urme și microurme depuse pe diferite suprafețe și obiecte (haine, tampoane, puparium etc.), o scurtă descriere a metodelor analitice folosite în fiecare caz și interpretarea rezultatelor.

De asemenea, aceste cazuri demonstrează că urmele și microurmele biologice lăsate în câmpul infracțional pot conduce la rezolvarea celor mai dificile și complexe cazuri care nu pot fi finalizate prin investigarea clasică.

Cuvinte cheie: ADN, raport de caz, puparium, microurmă, omor.

Introducere:

În ultimele două secole, societatea omenească a cunoscut cinci revoluţii ştiinţifice: a aburului, a combustibilului fosil, a electricităţii, a microprocesoarelor şi a ştiinţelor biologice - pe care o trăim chiar azi.

Progresele rapide făcute în cercetarea genomului uman şi deosebitul potenţial aplicativ i-au determinat pe oamenii de ştiinţă să considere genetica una dintre cele mai importante discipline ale secolului XXI.

Aplicaţiile potenţiale curente ale cercetării genomului includ medicina moleculară, evaluarea riscului apariţiei bolilor genetice ale fătului, în domeniul judiciar, bioarheologiei, evoluţiei si al migraţiei umane, antropologiei, s.a.

În prezent, tehnica analizei materialului genetic uman are aplicații numeroase în domenii precum cel penal, militar si civil, astfel:

• identificarea criminalilor după urmele lăsate la locul faptei sau asupra victimelor;

• identificarea agresorilor în cazul agresiunilor sexual;

• identificarea autorilor tâlhăriilor și furturilor;• identificarea victimelor în cazul omorurilor și

pruncuciderilor;• excluderea suspecților în diferite anchete

polițienești;• identificarea victimelor în accidente aviatice,

catastrofe naturale, acte de terorism, războaie;


A FI SAU A NU FI... PSIHOACTIV

TO BE OR NOT TO BE... PSYCHOACTIvE

Comisar-şef de poliţie dr. ing. chimist EMILIAN COSTACHEComisar-şef de poliţie dr. ing. chimist MARIA GEORGETA STOIAN

Experţi criminalişti autorizaţi în domeniile „Expertiza fizico-chimică a probelor materiale”

şi „Expertiza drogurilor şi a stupefiantelor” Institutul Naţional de Criminalistică, Serviciul Expertize Fizico-Chimice

Abstract: Lately, the real issue of the forensic reports in the field of drug analyses seems not to be the identification of chemical formula of the substances received for analysis, but the current legislation they fall under, legislation that suffered changes during the last years. Moreover, once the steady application of law no. 194/2011 on combating operations with products likely to display psychoactive effects, other than those regulated by the legislation in force, we’re asked to indicate if the substances identified in the evidence display or not psychoactive effects. Supplementing the lists of the laws no. 143/2000 and no. 339/2005 is done very difficult, which makes the new psychoactive substances have enough time to produce their toxic effects on consumers. Then, just after they are put on the annex list, new derivatives and analogues of them appear on the drug market. Defining generic classes of forbidden substances would have permitted, in our opinion, a better combat of drug trafficking, just like in other European countries.

Key words: new psychoactive substances, psychoactive effects, antidrug legislation, structure-activity relationship.

Rezumat: În ultimul timp, adevărata problemă a expertizelor criminalistice din domeniul analizei drogurilor pare să nu mai fie identificarea formulei chimice a substanţelor înaintate spre analiză, ci încadrarea acestora într-una dintre legile în vigoare, care au suferit modificări de-a lungul anilor. Mai mult, odată cu aplicarea tot mai fermă a Legii nr. 194 din 2011 privind combaterea operaţiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare, suntem chemaţi să ne pronunţăm dacă substanţele identificate în probe au sau nu efecte psihoactive. Introducerea cu mare greutate, în Legea nr. 143/2000 şi Legea nr. 339/2005, a “noilor” substanţe cu efecte psihoactive, face ca acestea să aibă timp în a-şi produce efectul nociv asupra consumatorilor. Apoi, imediat ce acestea sunt introduse pe listele anexă, noi derivaţi sau analogi ai acestora apar pe piaţa drogurilor. Definirea unor clase generice de substanţe interzise ar fi permis, în opinia noastră, o mai bună contracarare a traficului de droguri, aşa cum este cazul în alte ţări europene.

Cuvinte cheie: noi substanţe psihoactive, efecte psihoactive, legislaţie antidrog, relaţie structură-activitate.

1. IntroducereUn drog de sinteză este un analog structural sau

funcţional al unei substanţe aflate sub control, care a fost conceput pentru a simula efectele farmacologice ale drogului original, evitând, în acelaşi timp, să fie clasificat drept ilegal sau să fie detectat cu kiturile standard de teste antidrog. Drogurile de sinteză includ substanţele psihoactive care au fost catalogate de către Uniunea Europeană drept noi substanţe psihoactive (NPS), precum şi analogi ai unor droguri de creştere a performanţelor, cum ar fi steroizii de sinteză. Unele dintre acestea au fost iniţial sintetizate de către cercetători din mediul academic sau industrial, în efortul de a descoperi derivaţi mai activi dar cu efecte secundare reduse, şi au fost ulterior deturnaţi în scop ilicit. Alte droguri de sinteză au fost preparate pentru prima oară în laboratoare clandestine. Deoarece eficacitatea şi siguranţa acestor substanţe nu a fost îndeajuns evaluată în teste pe animale sau oameni, utilizarea lor poate conduce la efecte

secundare neprevăzute. La sfârşitul anilor 1990 şi începutul anilor 2000, s-a înregistrat o explozie a vânzărilor de droguri de sinteză pe Internet.

Legea nr. 143/2000 privind combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri era, în mare, foarte clară şi cuprinzătoare, fiind suficient pentru chimistul criminalist să dovedească prezenţa, în proba primită, a cel puţin uneia dintre substanţele incriminate de legislaţie. Nu se punea problema, pe atunci, de a dovedi că acea substanţă are efecte nocive asupra sănătăţii şi psihicului uman, întrucât substanţele incriminate de lege erau de mult timp cunoscute ca structură chimică, iar efectele lor nocive fuseseră deja studiate şi dovedite clinic.

După apariţia drogurilor de sinteză, a urmat o perioadă în care nici una dintre aceste substanţe nu era prevăzută de legislaţia antidrog, astfel încât noile tipuri de droguri (NPS) au invadat piaţa, putându-se cumpăra în mod direct sau prin internet. După o scurtă perioadă, în anul


ASIGURAREA SIGURANŢEI SISTEMULUI BANCAR PRIN CREŞTEREA CALITĂŢII

RESURSEI UMANETHE ASSURANCE OF THE SAFETY BANKING SYSTEM

WITH THE INCREASE OF THE HUMAN RESOURCES

Prof.dr.ing. LIDIA CRISTEA,ec. JANA vASILESCU

Abstract: This article is like a mirror of virtual cicle of management quality in banking system. When corruption is high and financial masked fraud is growing alongside the banking offenses some answers to a few basicy questions must be found. How can we ask from bank internal audit to increase the quality human resources employed? How can we try having a better system without corruption, with ethical and moral qualities of employes? This work try to offer some answers.

Key words: quality management, banking system, human resources, banking safety.

Rezumat: Lucrarea prezentă este o oglindă a ciclului virtual al sistemului de management a calitaţii în sistemul bancar.

Când corupţia este uriaşă şi ingineria financiară se practică şi este în creştere alături de infracţiunile financiar-bancare trebuiesc găsite răspunsuri la anumite întrebări elementare.Cum putem cere din auditul intern bancar creşterea calităţii resurselor umane angajate? Cum putem încerca să avem un sistem bun fără tentaţia de corupţie, cu calităţi etice şi morale ale angajaţilor? Această lucrare încearcă să ofere câteva răspunsuri.

Cuvinte cheie: Managementul calităţii, sistem bancar, resurse umane, siguranţa bancară.

1. Siguranţa bancară.Potrivit DEX “siguranţa” [1] înseamnă posibilitatea de a fi

sigur, stabil, solid şi plin de viaţă.Definiţia siguranţei pentru sistemul bancar presupune o

consolidare activă şi bazată pe sistem. Beneficiile ce rezultă pentru clienţi sunt implicit şi beneficii pentru economie .

M. Knight, Manager general la Banca de Scont Internatională dă următoarea definiţie siguranţei sistemului bancar [2];bun sistem cu toţi agenţii economici, cu companii de afaceri, cu instituţii de servicii bancare ce efectuează diferite operaţii cu active financiare fără nici un risc şi nici o instabilitate, care pot schimba şi descreşte valorile financiare.

F. Mishkin [3] dă o altă definiţie pentru siguranţa sistemului bancar: distribuirea oportunităţilor în economie şi investiţii,cu o bază durabilă fără dezechilibre.

U. Das, M. Quintyn, KChenard [4], văd securitatea bancară fără crize şi cu preţuri stabile pentru active. Este interesantă opinia lui O. Issing despre colapsul bancar care induce creşterea eficienţei în menţinerea operaţiilor bancare, menţinerea şi creşterea nivelului de securitate. Desigur este mai uşor să previi instabilitatea şi crizele financiare şi este dificil să tratezi consecinţele uriaşe ce decurg din acestea.

Activitatea bancară are în tot timpul riscuri şi tot timpul noi putem monitoriza sistemul din interior şi din exterior.

2.Identificarea riscurilor.[5] Determinarea procesului se face printr-o analiză simplă:

ce fenomene se petrec, de ce şi cum.Analiza de risc reprezintă utilizarea informaţiilor pentru

determinarea magnitudinii evenimentelor şi a consecinţelor lor respective ale impactului asupra energiei sistemului.

Evaluarea riscului este o acţiune prioritară şi combină

evenimentele rezultate în urma materializării impactului cu factorii interni sau externi.

Registrul de risc reprezintă înregistrarea şi monitorizarea riscului ca unealtă pentru managementul sistemului bancar. Reprezintă o entitate şi o revizuire a Registrului de risc fundamental situate la nivel de vârf de risc strategic. Informarea se poate efectua şi prin registrele locale de risc.

Apetitul de risc reprezintă cantitatea de risc în organizaţie ce acceptă întoarcerea ca bază şi dezvoltarea activităţii puse în ecuaţie.

Sistemul bancar poate fi a priori un captator de risc verbal sau de risc advers fie pe plan intern ,fie pe plan extern evidenţiind diferite nivele de risc în diferite departamente/servicii. Considerind apetitul de risc cu indice mare, sistemul bancar prin managementul său poate să monitorizeze serios diferitele ameninţări sau să decidă în final abandonarea diferitelor proiecte/activitţii nocive, virusatoare în sistem.

3.De ce criminalitatea financiară ?Delincvenţele bancare reprezintă cele mai complexe

infracţiuni din sistemul economic financiar. Numărul acestor delicvenţe sunt în creştere şi lupta împotriva corupţiei din interiorul şi din exteriorul sistemului bancar este uriaşă.

Complexitatea şi numărul mare de documente normative constituie un risc în responsabilitatea celor ce judecă delicvenţii.

Îndeplinirea misiunii justiţiei înseamnă o bună colaborare cu judecătorii, procurorii şi cu toate persoanele implicate în activitatea de combatere a criminalităţii bancare .

Falimentul unor structuri bancare ca Dacia Felix, Credit Bank , Bankcoop, Banca Albina,Bancorex, Banca Religiilor, înseamnă pierderea economiilor populaţiei şi descreşterea respectiv slăbirea siguranţei sistemului bancar.


PRODUCEREA COLOANEI DE DIRECȚIE DIN MaTErIaLE CoMpoZITE

MANUFACTURING OF STEERING COLUMN FROM COMPOSITE MATERIALS

Prof. univ. ing. MIRCEA FIERBINŢEANUExpert tehnic auto judiciar

Asociaţia Criminaliştilor din România;Corpul Experţilor Tehnici din România;E-mail: [email protected];

www.expert-auto.ro; www.experts.ro

Abstract: Due to rising energy prices and raw materials and international requirements on CO2 emissions from cars have been imposed solutions to reduce fuel consumption by reducing the weight of vehicles and the development of lightweight construction. This report analyzes, based on the requirements consisting concepts desing and production processes, the steering column of the car.

Key words: composite materials, glass fibers, carbon fibers, steering system, steering column.

Întotdeauna criteriile pentru evaluarea performanţelor se compară cu standardele de performanţă .

Se poate prezenta o piramidă a talentelor umane, instrument la îndemână pentru evidenţierea circulaţiei capitalului uman.

Nu trebuie neglijat faptul că în orice organizaţie, inclusiv în sistemnul bancar un rol foarte important în managementul calităţii este jucat de lider indiferent în ce treaptă se situează.

Funcţie de tacticile şi stilurile diferite (stilul autoritar, stilul democratic, stilul laisser faire, etc) liderul activează şi menţine interacţiunile comunicative în interiorul şi în exteriorul sistemului,asigură satisfacţia psihologică de natură să-şi motiveze colaboratorii, creează condiţiile interne pentru îmbunătăţirea activităţii resursei umane, pregăteşte material, psihologic şi informaţional toate întâlnirile cu elementele din sistem. Adevăratul lider este cel care deţine arta construirii consensului cu angajaţii, fiind model în sistem.

Instruirea, educarea şi evaluarea angajaţilor în sistemul bancar sunt deziderate ale liderului, respectiv managerului în vederea implementării politicii de calitate ,pentru satisfacerea siguranţei bancare.

6.Concluzii.Concluzionăm cu aspecte importante prezentate

în lucrare în ceea ce priveşte managementul modern al resurselor umane în care includem schimbările de management şi monitorizarea resurselor umane.

Lucrarea analizează posibilităţile de învăţare şi formare ale angajaţilor, compensaţia şi comunicarea în interiorul structurilor bancare utilizând sistemul normal informaţional.

Sistemul bancar este stabil dacă resursele umane sunt puternice, cu un comportament etic şi moral, rezistând în faţa corupţiei.

În concluzie ne punem o remarcabilă întrebare “ce e greşit în Europa?”[8].

• instabilitatea finanţelor; • costurile patetice;• nivelul taxelor legale;• legislaţia şi procedurile; • introducerea lentă a standardelor; • slăbiciune în inovarea sistemului;• fracturare în utilizarea strategiilor publice; • fragmentare în eforturile de a apăra adevaratele valori

ale sistemului bancar.

Bibliografie1. Dicţionar Explicativ al Limbii Române , Ediţia a II-a,

Univers Enciclopedic, Bucureşti, 1996, p.1014.2. Knight M., The Central Banks role in fostering financial

system stability: A Canadian Prospective , IMF, Washington , 200, p.314.

3. Mishkin F. Anatomy of a Financial Crisis. Cambridge National Bureau of Economic Research, Working Paper No.3934. 1991, Journal Evolutionary Economics, August 1992, p.115-130.

4. Das U., Quintyn M., Chenard K Does Regulatory Governance Matter for the Financial SystemStability?An Empirical Analyses, IMF Working Paper , WP/04/89, May 2004.

5. Lidia Cristea, S. Andrei, Report on Risk management indicators, Brussels, 2010.

6. A. Purcarea, C. Niculescu,D. Constantinescu-Management, Editura Niculescu, București 2002, ISBN 973-568-222-2.

7. Lidia Cristea –Compediu de Managementul Calității, Editura ERA, Bucureşti 2005, ISBN 973-8153-67-0.

8.C. E. Lascu ,Reingineria factorului uman,Managementul în secolul 21, Editura Niculescu, Bucureşti 2003, ISBN 973-568-846-6.

CRIMINALISTICA NR. 6 (102), DECEMBRIE 2015, vOL. XvI

CAPTAGON – DROGUL TERORII

CAPTAGON – DRUG OF TERROR

Jurist LUCIAN ALEXANDRESCU

Abstract: The article presents a few issues regarding captagon, the drug identified having been consumed by the authors of terrorist attacks this year in Sousse, Tunisia and in Paris. It is indicated the mode of action, the effects on consumers and illicit trafficking level determined based on the level of drug catches.

Key words: captagon, amphetamine, phenytoin.

Rezumat: Articolul prezintă câteva aspecte privind captagon, drogul identificat a fi fost consumat de autorii atentatelor din acest an de la Sousse, Tunisia şi de la Paris. Sunt indicate modul de acţiune, efectele asupra consumatorului şi nivelul traficului illegal determinat pe baza capturilor.

Cuvinte cheie: captagon, amfetamină, fenitilină.

Anchetele declanşate în urma sângeroaselor atentate petrecute în luna noiembrie 2015 la Paris au pus în evidenţă faptul că autorii lor incluseră în programul de pregătire consumarea unor droguri, în măsură să le inhibe fireasca senzaţie de teamă în faţa morţii, o moarte nu doar foarte probabilă ci chiar certă, în cazul detonărilor sinucigaşe. Atât autopsierea, pentru cadavrele atentatorilor ucişi, cât şi cercetările în locaţiile în care aceştia se aflaseră înainte de atentate, au pus în evidenţă urme de drog, mai exact de captagon sau fenitilină. De fapt, nu e noutate. Despre acest drog se vorbise încă din vară, după atentatele comise pe plaja de la Sousse, în Tunisia, soldate cu moartea a 39 de persoane. Atunci, la 28 iunie, în trupul atentatorului Seifeddine Rezgui fusese pusă în evidenţă prezenţa acestui drog menit să asigure maximum de eficienţă posibilă în timpul operaţiunilor, prin anularea senzaţiilor de teamă şi de oboseală. Acest efect este explicat prin substanţele care compun drogul.

Captagonul este produs pe bază de fenitilină, o moleculă din familia amfetaminelor care este amestecată în proporţii bine determinată în cafeină.

Rezultă o combinaţie care stimulează eliberarea de dopamină şi ameliorează capacitatea de concentrare a individului. Este şi motivul pentru care , în anii 1960, când a fost creat, captagonul a fost folosit ca medicament, în special pentru tratamentul narcolepsiei şi al hiperactivităţii.

Abia peste două decenii, prin 1980, utilizarea sa a fost întârziată din cauza dependenţei pe care o creează şi a gravelor leziuni cardiace pe care le produce.

Ȋntr-un interviu acordat revistei “Science et Avenir” , după atentatul din Tunisia, profesorul Jean-Paul Tassin, un cunoscut neurobiology francez, explică efectele acestui drog: “ Ca şi celelalte amfetamine, acest drog antrenează o rezistenţă la oboseală, o vigilenţă sporită şi o pierdere a judecăţii. El dă impresia celui care îl consumă că este atotputernic, ca este regele lumii întrun anume fel”.

Actul de a ucide devine astfel pentru el lipsit de orice simţ omenesc şi teama dispare în totalitate.

“Mai exact, la nivel molecular, fenitilina pătrunde în interiorul neuronilor şi eliberează doi neurotransmiţători noradrenalina şi dopamine, prezente în cellule.

Eliberarea de noradrenalină în afara neuronilor creşte vigilenţa şi reduce senzaţia de oboseală. Cât despre dopamină,

ea acţionează, în principal, pe circuitul recompense, responsabil de senzaţia de plăceri”.

Dar efectele captagonului nu se rezumă doar la acţiune la nivelul creierului. “El determină eliberarea glucozei stocate în celulele muscular, ceea ce permite muşchiului să acţioneze fără să producă efort. Mai mult, eliberarea de noradrenalină accelerează semnificativ ritmul cardiac”.

Acestei stări de surescitare îi urmează, desigur, o oboseală externă, cu funcţiunile mentale profund alterate dar, în ciuda oboselii , asemănătoare aceleia care se instalează după o noapte de nesomn, starea de euforie este atât de puternică încât, nici teama nici durerea, nu se fac simţite.

Iniţial, captagonul se produce mai ales în Siria, apoi pe măsură ce situaţia în zonă a devenit tot mai dificil de controlat, ca urmare a conflictului, laboratoarele clandestine au migrat către Liban.

Traficul cu această substanţă este unul uriaş, dat fiind faptul că o singură capsulă costă între 10-20 dolari.

Or, o simplă prezentare a câştigurilor realizate la frontiera libaneză, în ultimii ani, este semnificativă: de la 68.304 pilule în 2010, la 499.326 în 2011, 463.977 în 2012 la 11,5 milioane în 2013, cu o valoare pe piaţa neagră de peste 1,3 miliarde de dolari (cca 960 milioane de euro).

Şi, oricât de importante, aceste capturi nu au reuşit decât într-o mică măsură să frâneze trecerea drogurilor spre Europa, dovadă faptul că în acelaşi an, 2013, Turcia avea să reuşească o captură de alte 7 milioane de pilule de captagon pentru ca, în Dubai, în noiembrie – decembrie 2014 să fie capturate alte 6,5 milioane de capsule.

De aici şi inventivitatea mereu sporită a traficanţilor care, conform declaraţiilor şefului antidrug din Liban, nu ezită să folosească cele mai insolite ascunzişuri: ramele unor opere de artă, sisteme de aer condiţionat sau cutii de biscuiţi pentru Ramadan.

Concluzia, şi în acest caz se demonstrează că există un mariaj perfect între terorism şi război, pe de o parte, şi producţia şi traficul de stupefiante, pe de alta.

Iar răspunsul, oricât de eficientă ar fi acţiunea forţelor antidrog din ţările lumii, trebuie să se găsească in primul rând în crearea condiţiilor de eliminare a rădăcinilor răului acolo unde acestea îşi găsesc hrana, adică în inegalitatea generatoare de ură şi teroare.

EVENIMENT - asociatiacriminalistilor.ro · Editor: Asociaţia Criminaliştilor din România, B-dul...

Documents

Transcript of EVENIMENT - asociatiacriminalistilor.ro · Editor: Asociaţia Criminaliştilor din România, B-dul...