iRAMAffHvanghelia dupd

lsus Cristos

f^oAMAfftvanghelia dups

lf-'o

l$u5 t-_il s{csTraducere de Mioara Caragea

POLIROM2012

,Fiindci mulfi s-au "rr"", "1alcS.tuiasci o istorisire ama- |nuntitd despre lucrurile care is-au petrecutprintre noi, dupa i

,currr rri le-au incredintat cei',ce le-au vizut cu ochii lor dela inceput, qi au aJuns sluji- :

tori ai Cuvintului, am gesit Fieu cu cale, preacinstite Teoffl,dupd ce am f6cut cerceteri cude-amdnuntril asupra tutu-ror acestor lucruri de la obir-pia lor, sn F,le scriu in gir uneledupd, altele, ca sa pofi cu-.noagte astfel temeinicia invd.-tdturilor pe care le-ai primitprin viu grai.'

LUCA, I. I-4

"Qttd, scrbsu scnpsi"PII"AT

Soarele se iveqte intr-unul dintre colfurilesuperioare ale dreptunghiului, cel care se aflf, lastinga privitorului, reprezcntind, astrul rege, uncap de om din care lignesc raze de lumin6 ascu-tit{ pi fld.c4ri sinuoase, precum o rozd. a vinturilorindecisS. incotro ar trebui str arate, iar acest capare o fafd care plinge, crispati de o durere f5.r5.leac, scofind pe gura larg deschise un striget pecare nu-l vom putea auzi, c5.ci nicl unul dintreaceste lucruri nu este real, ce se infitiqeqzi ochi-lor este hirtie -si vopsea, nirnic mal mult. Dedisubtulsoarelui vedem un bdrbat gol, legat de un trunchide arbore, cu qalele incinse de o pinzd care-iacoperi. p6(ile pe care le numim ruqinoase, iart5.lpile lui stau pe ce a mai rdmas dintr-o creangelateral[ td.iattr, degi, pentru mai multi sigurante,ca str nu alunece de pe acel suport natural, doud.piroane le susfin, inflpte adinc in carne. Dupd.expresia chipului, care aratd. o inspirati suferintd.,qi duptr direcfia privirii, indreptati in sus, trebuiesd fie Tilharul cel Bun. Pirul cirlionfat este unalt indiciu care nu ingald., s-tiindu-se c5' as,a ilpoartd. ingerii gi arhanghelii, iar criminalul pocdit,dupi toate aparenfele, este deja pe cale sd. sestrS.mute in lumea creaturilor cereqti. Nu va Ii cuputinti s5. verificS.m dacd. acest trunchi inci maieste copac, adaptat numai, prin mutilare selectivi.,la rolul de instrument de supliciu, dar continuindtotuqi sd. se hrdneasci din sol prin riddcini, cdcitoatS partea lui inferioard. este ascunsi de unbdrbat cu barbi lungi, in veqminte largi, bogatimpodobite, care, deqi iqi ridice. privirea, nu seuitd' la cer. Aceastd. postur5 solemnd., aceasti tristdfatA, nu pot fi decit ale lui Iosif din Arimateea,cEci Simon din Cirene, f6ri indoiald o altd ipotezi

. posibila, judecind dupi corvoada pe care a fostsilit s-o factr, ajutindu-l pe condamnat si-gi poartecrubea,. conform protocoalelor acestor execufii, s-adus la treburile sale, mult mai preocupat de con-secin{ele intirzierii pentru afacerea pe care o sta-bilise decit de ucigdtoarele chinuri ale nefericitu-lui ce-avea sl lie r[stignit. Or, Iosif din Arimateeaeste omul acela inst1rit gi bun la suflet care aoferit cu drag4 inim6 un mormint care-i aparfineapentru ca in el sa se as,eze corpul principal, dargenerozitatea nu-i va fi de mare folos in ceasulsanctiffcdrilor, nici barem in acela al beatificdrilor,ci.ci nu are, imprejurul capului, decit turbanulcu care iese pe stradi in fiecare zi, spre deosebirede femeia pe care o vedem aici, in plan aproplat,cu pirul despletit peste spinarea curbatA si indo-it4, dar incununatd de gloria supremd. a uneiaureole, ir cazul ei migilitl precum o broderielucrati in cas4. Firi indoialA, femeia se numeqteMaria, c4ci dinainte qtiam cf, toate femeile ce sevor aduna aici poartd acest nume, numai unadintre ele, numindu-se in plus Magdalena, se dis-tinge onomastic de celelalte, or, orlce observator,daci are cit de cit cunoqtinli de datele elementareale viefii, va jura, de la prima privire, c6 numitaMagdalena este aceasta, pentru ci numai o per-soanl ca ea, cu un trecut destrdbdlat, ar fi in-driznit s& se infdtigeze, in ceasul tragic, iu undecolteu atit de rd.scroit, qi cu un corsal atit destrins, incit ii ridici qi ii reliefeazl rotunjimeasinilor, motiv pentru care, inevitabil, atrage gicapteaztr privirea avidi a bdrbatilor in trecere, cumare preJudiciu pentru sufletele lor, atrase astfelspre pierzanie de trupul infam. Este, totugi, plindde o indureratd tristetp expresia chipului ei, iarabandonul trupulul nu exprime decit suferin{aunui suflet, desigur ascuns de carnea ispititoare,dar cd.reia se cuvine s6-i dim atentie, vorbim desuflet, bineinfeles, femeia ar putea {i complet dez-brdcat6, dacd asffel ar fi vrr-t sn fie infitiqatA, insi

8

noi tot trebuie sd-i aritdm respect qi cinstire.Maria Magdalena, dac5. intr-adevd.r de ea estevorba, Une, qi parc-€rrvrea sd. s6rute, intr-un gestde compasiune ce nu poate fi tradus in cuvinte,mina altei femei, aceasta intr-adevtrr prdbuqiti lapdmint, ca qi cum fort.ele ar fi pir4sit-o sau ar fifost rinitd de moarte. Numele ei este tot Maria,al doilea in ordinea prezentd,rii, dar, fdri indoiald,cea dintii ca importanfi, dacd. inseamnS. ceva lo-cul central pe care-l ocup6 in regiunea inferioari

. a compoziliei. Cu exceplia chipului inlEcrdmat qia milnilor fir6 vlagi, nimic nu se poate zlri dinrestul trupului, acoperit de cutele multiple alemantiei qi tunicii, legata peste mijloc cu o cing6-toare a carei asprime e ugor de ghicit. Este maivirstnici decit prima Marie, iar aceasta e, pro-babil, o buni explicatie, deEi nu singura, pentrudesenul mai complex al aureolei sale, cel pufinaqa s-ar considera autorizat sA gindeasc& cel care,nedispunind de informalii precise despre prece-den{ele, nivelurile gi ierarhiile in vigoare in aceastilume, ar fi obligat sd. formuleze o opinie. Totugi,luind in considerafie gradul de difuzare, prin ar-tele majore gi minore, a acestei iconograffi, numaiun locuitor de pe alti planetd,, presupunind ciacolo nu s-a Jucat niciodatd, repetatf, sau poatechiar in premierd, aceasti dram6, numai o astfelde fiintA, in fond de neinchipuit, ar ignora canefericita femeie este viduva unui timplar numitIosif qi mama multor fii qi fiice, degi doar unuldintre ei, din pomnca destinului sau a celui care-lguverneazl, a ajuns si prospere, modest in timpulvietii, mult mai mult dup& moarte. Inclinati sprestinga, Maria, mama lui Isus, omul la care amfd.cut adineauri aluzie, isj sprijind. antebraful pecoapsa altei femei, 9i ea ingenuncheati, qi eanumitE Maria, qi poate, de fapt, deqi nu-i putemvedea, nici bd.nui decolteul, adevd.rata Magdaleni.Precum prima din aceasti treime de femei, ea igiaratd lungul p6r despletit, revdrsat pe spate, dar

pletele ei par btrlaie, dacd. n-o ff fost o simpllintimplare deosebirea de linie, mai subfire in acestcaz ql l4sind spatii goale intre quvife, lucru carel-a aJutat evident pe gravor sd. lumineze tonulgeneral al capului reprezentat. Prin asemenea con-stderatii nu vrem s5' afirmim c4 Maria Magdalenaar fl fost, intr-adevdr, bdlaie, ne conformd,m numalcurentului majoritar de opinie care se incdpd.-fineaz6 sd vadt in blonde, atit in cele naturale citgt in cele vopsite, cele mai eflcace instrumente depd.cat qi pierzanie. Fiind Maria Magdalena, apacum Stim cu totii, o femeie atit de pdcd.toasd,plerdutd ca nimeni alta, este de apteptat s6 fle inplus gi blondd. pentru a nu dezminfi convingerile,pe drept sau nedrept dobindite, a unei jumdtdfidln specia umand. Totugi, nu pentru cd. aceastd.a treia Marie pare, prln comparafie cu prima, maideschisd, la chip qi la plete, insinuim noi gi pro-punem, impotriva zdrobitoarelor md.rturii ale unuidecolteu adinc qi ale unui piept ce se dezvdluie,c-ar fi ea Magdalena. AltA dovadA, de asti. datA foartegraitoare, intAreqte gi affrmi identificarea, qi anumecd. pomenita femeie, degi sprijinind-o uqor, cu omind. distratd', pe istovita mamd. a lui Isus, isirldtc6, intr-adevtrr, privtea spre indltimi, iar aceastd.prlvlre, care este de autenticd. s-i inll4cd.ratd iubire,se inalfd cu o asemenea forfd,, incit pare a tragedupd. sine intreg trupul, toatA fiinta de carne,precum o radioas5. aureold. in stare sd facd. s6.pAJeascS. nimbul ce-i inconjoard. fruntea, imprej-mulndu-i gindurile si emoliile. Numai o femeiecare a tubit atit de mult cit ne imagind.m cd. atublt Maria Magdalena ar putea avea o asemeneaprlvlre, drept care, in sfirqit, s-a adeverit ctr eanu poate fi decit aceasta qi numai aceasta, qinlmenl altclneva, excluzind-o aqadar pe cea careil stA aldturl, a patra Marie, in picioare, cu miinilepe Jumdtate rldtcate, intr-o pioasd. demonstra{iede evlavle, dar cu o prMre veg6, fAcind companie,in aceastd parte a gravurii, unui bArbat tin6r,

lo

iegit de curind din adolescenld., care cu gratiec5.utat5. i_si indoaie piciorul sting, aqa, din ge-nunchi, in weme ce mina dreaptd, cu palmadeschisS., arat6, cu o atitudine afectat5. qi teatraltr,spre grupul de femei cd.ruia i-a fost dat str repre-zinte, pe sol, acliunea dramaticd,. Acest personaj,aqa de tinerel, cu pdrul buclat gi buzele tremu-ritoare, este loan. Precum Iosif din Arlmateea, qiel acoperd. cu trupul trunchiul copacului care,sus, in loc de cuibare, ridicd in vAzduh un aldoilea birbat go1, legat qi bltut in cuie ca gi prl-mul, insd. acesta are pErul drept, iqi las6 capul injos pentru a privi, dacd. mai poate, ptrmintul, tarchipul lui, slab qi tras, inspiri mili, spre deoseblrede tilharul din partea opus4, care, chiar in acestmoment final, de suferinfi agonica, inci mai aresuficientd, obrdznicie pentru a ne ar6ta un chippe care, f6rf, greutate, ni-l imaginem rubicond, iimergea bine pe vremea cind fura, deqi acum cu-loarea i s-a stins. Slab, cu p6rul neted, cu capulaplecat spre pd.mintul ce-l va inghifi, de doud. oricondamnat, la moarte qi la infern, acest hoit mi-zerabil nu poate fi decit Tilharul cel Riu, de fapt,un bdrbat foarte cinstit, cS.ruia conqtiinfa nu i-aingiduit s6' se prefacS. a crede, sub acopertrmintullegilor divine qi umane, c{ o clipd de ciin!6 e deajuns pentru a riscumpira o via{d' intreagi der4ut*!i sau un simplu ceas de sld.biciune. Deasupralui, jeluindu-se si fipind ca s,i soarele care ii stiin fat6, vedem luna cu chip de femeie, cu unincongruent cercel impodobindu-i urechea, licen{d.pe care nici un artist sau poet nu qi-a permis-oinainte qi e indoielnic cd. qi-o va permite dupd'aceea, in ciuda exemplului. Acest soare sj aceastiIun5' ilumineazi pdmintul in mod egal, insd. lu-mina ambiantd este circulard,, fdrd umbre, de aceeaputem vedea atit de limpede tot ce se aJI6 la ori-zont, in fundal, turnuri gi ziduri, un pod mobildeasupra unui gan{ unde luceqte apa, niqte me-terez,e gotice, pi, in spate, pe culmea ultimei coline,

ll

aripile furcremenite ale unei mori. Ceva mai aproape,gratie iludei perspectivei, patru cavaleri cu coif,lance qi armuri. iqi cabreazS. bidiviii in figuri deinalti gcoal4, dind ins6' de int,eles c-au aJuns Iaffnalul spectacolului, salut5., cum s-ar spune, unpublic invizibil. Aceeagi impresie de sfirqit de pe-trecere este sugeratA de soldatul de infanterie careschi(eazi un pas de retragere, ducind in minastingn ceea ce, de la aceasti distant4, pare o pirz6,care atirnd., dar care prea bine ar putea fi o man-tie sau o tunicd., ire timp ce al{i doi militari dauserlne de nervozitate gi de ciudi, dacd. este posi-bil, de atit de departe, sd. descifrd.m un sentimentpe minusculele chipuri, precum acela al unui inscare a jucat s, i a pierdut. Deasupra acestor banalit6fi,tinind de milifie sJ oraq fortificat, plutesc patruingeri, doi se vdd in intregime, pling ql protesteazdqi se Jeluiesc, cu excepfia unuia, cu profllul grav,care aqteaptS, absorbit, sa curga intr-o cuptr, pin6la trltima pici.turd., quvoiul de singe care fignegtedin partea dreaptd. a pieptului Rastignitului. inacest loc, numit Golgota, mulli sint cei care auavut acest destin fatal pi muf{i alfii il vor maiavea, insd birbatul gol, cu miinile gi picioarelepironite pe cruce, fiul lui Iosif gl al Mariei, penume Isus, este singurul cdruia viitorul ii va con-feri onoarea maJusculei initiale, ceilalfi vor ri.mineintotdeauna doar niqte rastignitl minori. El este,in sfirgit, cel pe care il privesc Iosif din Arimateeaqi Maria Magdalena, cel care face sd. plingn soarele_si luna, cel care adineauri l-a ldudat pe Tilharulcel Bun gi l-a dispreluit pe cel RAu, neinfelegindc& nu e nici o deosebire intre unul qi celdlalt, sau,dac6 eldstd. weo deosebire, ea nu se afl5. aici, c6ciBinele qi Rdul nu odsti. in sine, flecare este numaiabsen{a celuilalt. Are deasupra capului, str*lucindcu mii de raze, mai multe decit soarele gi luna laun loc, o inscripfie, scrisS cu litere romane, careil proclami Regele ludeilor, gi, ircingindu-i frun-tea, o dureroas5. coroan6. de spini, aga cum poartE',

L2

$i n-o gtiu, chiar qi cind trupul nu le singereazd.,oamenii cdrora nu le e ingdduit sA fie regi inpropria fiinfd,. Isus nu are parte de un reaznmpentru picioare, aqa cum au tilharil, inh'eaga povaraa trupulul ar atirna, suspendatf, de miinile piro-nite in cuiele inflpte in lemn, daci in el nu s-arafla inci un strop de viafd, atita cit sd.-i fintr in-corda{i genunchii fepeni, viate care insd. repedese va sfirqi, continuind singele s5. curg5. din ranade la piept, aqa cum am mai spus. intre cele douipene care fin crucea in picioare, introduse ca qiea intr-o neagre criptrturi dtn sol, o rand. a pimin-tului la fel de nevindecat precum orice mormintomenesc, se aflS un craniu, qi, de asemenea, otibie qi un omoplat, insl craniul ne intereseaze,pentru cd. asta insearnne Golgota, craniu, un cuvintnu pare a spune acelasJ lucru ca qi celilalt, daram observa deosebirea dacd in loc de a scrie cra-niu gi Golgota am scrie golgota sj Craniu. Nu seqtie cine a aqezat aceste oseminte gi in ce scopia fi ficut-o, dac5 este doar un ironic gi macabruavertisment pentm nefedcttii executali asupra st4-rii lor viitoare, inainte de a deveni terine, praf qinimic. Unii ins5' afirmd cd acesta ar fi craniul luiAdam, urcat din negura profundi a straturilorgeologice arhaice, iar acum, ffindctr la ele nu sepoate intoarce, condamnat pe veci sd. i se aEtearndin fata ochilor pdmintul, unicul sd.u paradis po-sibil, pentru totdeauna pierdut. in spate, pe aceeagicimpie unde cavalerii igi executl ultima voltijl,un om se in^depdrteaze, aruncindu-ne o privirepeste umir. In mina stingi duce o gileati Ei otrestie in rnina dreapt4. La capdtul trestiei existdprobabil un burete, de aici e greu de desluqit, iarglleata, mai c-am pune pariu, confine ap6. ames-tecat{ cu ot,et. Acest om, intr-o zi, ia:r apoi pentruveqnicie, va {i victima unei calomnii, c6, din rtrutatesau batjocur4, i-a dat lui Isus ofet, cind a cerutap[, degi adevSrul este cd i-a dat str bea dinamestecul pe care-l duce, olet cu ap6, biuturd

rd.coritoare excelenttr pentru a stinge setea, aqacum, pe wemea aceea, se s,tia qi se practica.Pleac6, nu std. pin6 la sfirgit, a fd.cut ce-a pututpentru a alina cumplita sete a celor trei condam-nati, gi n-a ficut nici o deosebire intre Isus gitilhari, din simplul motlv cd. toate astea sint lu-cruri ale pd.mintului, care vor rd.mine pe p6mint,s,i din ele se va face singUra istorie posibili.

T4