Evanghelia După Matei

5
Evanghelia după Matei 1 Introducere 1.1 Autorul Prima evanghelie din canonul creștin (prima evanghe- lie din Noul Testament în ordinea scrierii fiind cea după Marcu) are, chiar în cele mai vechi manuscrise, atribui- rea: „după Matei”. Tradiția creștină consideră că această scriere a fost scrisă de Matei, fost vameș, devenit apostol al lui Isus. [1][2][3][4] Majoritatea cercetătorilor contempo- rani, de exemplu E. P. Sanders, Ehrman și K.F. Nickle consideră că ea este o scriere greșit atribuită lui Matei, fiind opera unui autor anonim, în timp ce Witherington, nefiind de acord că nu i se cunoaște autorul, recunoaș- te totuși că aceasta este ceea ce consideră cei mai multi cercetători ai Bibliei. [5][6][7][8] Alți autori care sunt de pă- rere că i se cunoaște autorul (opinie minoritară) subscriu la ideea că a fost publicată anonim. [9][10][11][12] Această evanghelie nu susține că ar fi fost scrisă de mar- tori direcți la evenimentele relatate: [13][14][15] „Ele nu pretind că ar fi fost scrise de martori la viața lui Isus, iar istoricii au recunoscut de mult că ele au fost pro- duse de creștini din a doua sau a treia generație, trăind în alte țări decât Isus (și Iuda), vorbind o limbă diferită (greacă în loc de aramaică), trăind în circumstanțe dife- rite și adresându-se unui public diferit. [15] Bart D. Ehrman, The lost Gospel of Judas Iscariot: a new look at betrayer and betrayed. Documente de la începuturile creștinismului spun că apostolul Matei a scris de asemenea Evanghelia după Evrei. [16][17][18] Brown, Erhman și Amy-Jill Levine cred că „Evanghelia după Matei a fost scrisă la origini în limba greacă de că- tre cineva al cărui nume nu ne este cunoscut și care se baza pe surse cum ar fi Evanghelia după Marcu și sursa Q.” [19][20][21] Totuși alți cercetători și-au exprimat deza- cordul cu aceste idei. [21][22] „Ceea ce cei mai mulți nu-și dau seama este că titlurile lor au fost adăugate ulterior de creștini din secolul al II-lea, la decenii întregi după ce aceste cărți fuseseră scrise, pentru a putea pretinde că ele au fost scrise de apostoli. De ce ar fi făcut asta creștinii? Amintiți-vă discuția anterioară asu- pra formării canonului Noului Testament: numai cărțile care erau apostolice puteau fi incluse. Ce trebuia atunci făcut cu evangheliile care erau citite și larg acceptate ca autorități în timp ce fuseseră scrise în mod anonim, cum a fost cazul celor patru evanghelii din Noul Testament? Ele trebuiau asociate cu apostoli pentru a putea fi incluse în canon, așa că le-au fost atașate nume de apostoli. [23] Bart D. Ehrman, Truth and Fiction in The Da Vinci Code: A Historian Reveals What We Really Know about Jesus, Mary Magdalene, and Constantine. Cei mai mulți cercetători consideră că Evanghelia după Matei a fost scrisă la finele secolului I de către un evreu creștin. [24] 1.1.1 Persoana istorică Matei (în greacă Maththáios sau Mattháios, de la aramai- cul Mattai, care la rândul său provine de la ebraicul Mat- tatyah =”darul lui JHWH”) este numit în lista celor doi- sprezece Apostoli în Matei 10:3; Marcu 3:18; Luca 6:15; Faptele Apostolilor 1:13. Numai Evanghelia după Matei îl califică ca perceptor (va- meș; păcătos public; zbir) (Matei 10:3), adică colector de taxe în favoarea romanilor, și prezintă chemarea lui la apostolat chiar în timpul exercitării oficiului său: de la „taraba lui de vameș” (Matei 9:9). Celelalte evanghelii sinoptice îl numesc pe acest păcătos public Levi (cf. Luca 5:27-28) fiul lui Alfeu (cf. Marcu 2:13-14). Tradiția antică îi atribuie prima Evanghelie canonică. Alte tradiții – necontrolate – îl prezintă, după anul 42 evanghelizator în diferite regiuni ale Persiei, Siriei, Macedoniei. Moartea lui – despre care nu avem date sigure – s-ar fi petrecut în Etiopia, ca martir. Este sărbătorit în biserică la data de 21 septembrie. 1.1.2 Scriitorul Cea mai veche informație o avem de la Papias, episcop de Ierapolis (jumătatea secolului al II-lea), informație care s- a păstrat într-o citare a ei de către Eusebiu din Cezareea. Conform acestei mărturii, Matei ar fi scris Evanghelia în limba ebraică sau aramaică, ea constând dintr-o colecție de ziceri ale lui Isus. Această mărturie își găsește ecoul în scriitori bisericești ca Irineu de Lyon, Tertulian, Origen și Ieronim, care îl și identifică pe Matei cu perceptorul Levi. Se poate pune întrebarea dacă evanghelia la care se refe- 1

description

Evanghelia După Matei - wikipedia

Transcript of Evanghelia După Matei

  • Evanghelia dup Matei

    1 Introducere

    1.1 Autorul

    Prima evanghelie din canonul cretin (prima evanghe-lie din Noul Testament n ordinea scrierii ind cea dupMarcu) are, chiar n cele mai vechi manuscrise, atribui-rea: dup Matei. Tradiia cretin consider c aceastscriere a fost scris de Matei, fost vame, devenit apostolal lui Isus.[1][2][3][4] Majoritatea cercettorilor contempo-rani, de exemplu E. P. Sanders, Ehrman i K.F. Nickleconsider c ea este o scriere greit atribuit lui Matei,ind opera unui autor anonim, n timp ce Witherington,neind de acord c nu i se cunoate autorul, recunoa-te totui c aceasta este ceea ce consider cei mai multicercettori ai Bibliei.[5][6][7][8] Ali autori care sunt de p-rere c i se cunoate autorul (opinie minoritar) subscriula ideea c a fost publicat anonim.[9][10][11][12]

    Aceast evanghelie nu susine c ar fost scris de mar-tori direci la evenimentele relatate:[13][14][15]

    Ele nu pretind c ar fost scrise de martori la viaa luiIsus, iar istoricii au recunoscut de mult c ele au fost pro-duse de cretini din a doua sau a treia generaie, trindn alte ri dect Isus (i Iuda), vorbind o limb diferit(greac n loc de aramaic), trind n circumstane dife-rite i adresndu-se unui public diferit.[15]Bart D. Ehrman, The lost Gospel of Judas Iscariot: anew look at betrayer and betrayed.

    Documente de la nceputurile cretinismului spun capostolul Matei a scris de asemenea Evanghelia dupEvrei.[16][17][18]

    Brown, Erhman i Amy-Jill Levine cred c Evangheliadup Matei a fost scris la origini n limba greac de c-tre cineva al crui nume nu ne este cunoscut i care sebaza pe surse cum ar Evanghelia dup Marcu i sursaQ.[19][20][21] Totui ali cercettori i-au exprimat deza-cordul cu aceste idei.[21][22]

    Ceea ce cei mai muli nu-i dau seama este c titlurile lorau fost adugate ulterior de cretini din secolul al II-lea, ladecenii ntregi dup ce aceste cri fuseser scrise, pentrua putea pretinde c ele au fost scrise de apostoli. De ce ar fcut asta cretinii? Amintii-v discuia anterioar asu-pra formrii canonului Noului Testament: numai crilecare erau apostolice puteau incluse. Ce trebuia atuncifcut cu evangheliile care erau citite i larg acceptate caautoriti n timp ce fuseser scrise n mod anonim, cum

    a fost cazul celor patru evanghelii din Noul Testament?Ele trebuiau asociate cu apostoli pentru a putea inclusen canon, aa c le-au fost ataate nume de apostoli.[23]Bart D. Ehrman, Truth and Fiction in The Da VinciCode: A Historian Reveals What We Really Know aboutJesus, Mary Magdalene, and Constantine.

    Cei mai muli cercettori consider c Evanghelia dupMatei a fost scris la nele secolului I de ctre un evreucretin.[24]

    1.1.1 Persoana istoric

    Matei (n greacMaththios sauMatthios, de la aramai-cul Mattai, care la rndul su provine de la ebraicul Mat-tatyah =darul lui JHWH) este numit n lista celor doi-sprezece Apostoli n Matei 10:3; Marcu 3:18; Luca 6:15;Faptele Apostolilor 1:13.Numai Evanghelia dupMatei l calic ca perceptor (va-me; pctos public; zbir) (Matei 10:3), adic colectorde taxe n favoarea romanilor, i prezint chemarea luila apostolat chiar n timpul exercitrii ociului su: de lataraba lui de vame (Matei 9:9).Celelalte evanghelii sinoptice l numesc pe acest pctospublic Levi (cf. Luca 5:27-28) ul lui Alfeu (cf. Marcu2:13-14).Tradiia antic i atribuie prima Evanghelie canonic.Alte tradiii necontrolate l prezint, dup anul42 evanghelizator n diferite regiuni ale Persiei, Siriei,Macedoniei.Moartea lui despre care nu avem date sigure s-ar petrecut n Etiopia, ca martir.Este srbtorit n biseric la data de 21 septembrie.

    1.1.2 Scriitorul

    Ceamai veche informaie o avem de la Papias, episcop deIerapolis (jumtatea secolului al II-lea), informaie care s-a pstrat ntr-o citare a ei de ctre Eusebiu din Cezareea.Conform acestei mrturii, Matei ar scris Evanghelia nlimba ebraic sau aramaic, ea constnd dintr-o coleciede ziceri ale lui Isus. Aceast mrturie i gsete ecoul nscriitori bisericeti ca Irineu de Lyon, Tertulian, Origeni Ieronim, care l i identic pe Matei cu perceptorulLevi.Se poate pune ntrebarea dac evanghelia la care se refe-

    1

  • 2 4 STRUCTURA NARATIV I TEOLOGIC

    rea Papias este aceeai cu Evanghelia dup Matei: ultimaeste o naraiune i nu o colecie de ziceri comentate cumera evanghelia scris de Matei, conform lui Papias.[16][25]Evanghelia pe care o posedm a fost scris direct n grea-c i nu este, nu poate , o traducere din ebraic sau dinaramaic: mrturie st prezena unei terminologii cu for-me stilistice i cu jocuri de cuvinte posibile numai n lim-ba greac.[26][27]

    2 AccenteEvanghelia subliniaz cum Isus a mplinit proorociilemesiance.[28] Anumite detalii ale vieii lui Isus, n parti-cular copilria lui, sunt relatate doar n Evanghelia du-p Matei. Este singura evanghelie care menioneazBiserica sau ecclesia.[28] Matei pune accentul pe respec-tarea legii mozaice de ctre cretini.[29] Deoarece aceastevanghelie are proza ritmic, aproape poetic,[30] ea es-te foarte potrivit pentru citirea n public, ind astfel oalegere foarte popular pentru liturghie.[31]

    Evanghelia dup Matei poate descompus n cinci sec-iuni distincte: Predica de pe munte (Matei cap. 5, cap.6, cap. 7), Poruncile de instruire a celor doisprezece (cap.10), Cele trei pilde (cap. 13), Instruciuni pentru comu-nitate (cap. 18), i Discursul de pe Muntele Mslinilor(cap. 24, cap. 25). Unii cred c asta trebuia s e oparalel la Pentateuh.[32][33]

    Ea a fost evanghelia cea mai apreciat i cea mai folositn Biserica antic pentru abundena nvturilor cuprinsen ea, structurate n ample discursuri.

    3 Locul i data compoziiei textuluiEvanghelia dup Matei a fost scris dup prerea luiBrown ntre anii 70 i 100,[34] iar dup prerea lui Harrisa fost scris ntre anii 80 i 85.[28] Unii cercettori conser-vatori susin c a fost scris nainte de anul 70, n specialcei care nu accept teza c prima evanghelie care a fostscris a fost cea a lui Marcu.[2][3] Tenney arat c esteimprobabil s fost scris dup anul 70, deoarece n pro-feia despre nimicirea Ierusalimului nu este nicio aluziela faptul c cetatea ar fost cucerit deja.[35]

    Data compoziiei este acceptat, cvasi unanim, ca indn jurul anilor 70 e.n. sau ulterior acestei date,[28][34] dinmoment ce autorul ei are date precise cu privire la distru-gerea Ierusalimului (cf. Matei 22:7; 23:37-38).Unii autori moderni, lund n consideraie faptul c Ma-tei a rupt orice legturi cu iudaismul, dateaz textul dupcderea Ierusalimului, mai precis dup anul 85, deoarecen acel an iudaismul ocial i-ar excomunicat pe cre-tini, lucru considerat de istorici drept simpl ipotez i nufapt istoric.[36]

    Locul scrierii Evangheliei a fost, cel mai probabil, dar nu

    poate tiut sigur, Antiohia Siriei.[37]

    Mai trebuie precizat c aceast Evanghelie este citatpentru prima oar de Ignatie al Antiohiei i c, n secolulal II-lea, era foarte folosit de comunitile cretine care,ntr-un fel sau altul, aveau legturi cu Siria.

    4 Structura narativ i teologic

    nceputul i sfritul Evangheliei este marcat de o arma-ie, care reprezint rul tematic al ntregii naraiuni:- vestea naterii lui Emanuel, care nseamnDumnezeu-cu-noi (Matei 1:22-23);- promisiunea Celui-nviat: Eu sunt-cu-voi n toatezilele pn la sfritul lumii (Matei 28:20).Relatarea evanghelic, aadar, este centrat peDumnezeu-cu-noi n Isus, ca dar al alianei f-cut lui Israel (care-l refuz) i, n consecin, oferitcomunitii ucenicilor care-l primesc i-i observcuvntul, i pun n practic nvtura.Structura i articularea Evangheliei cuprinde 5 mari dis-cursuri (care, de altfel, caracterizeaz aceast Evanghe-lie):Prima seciune Matei 1:1-4:22 este un prolog solemnal ntregii istorii: adun relatrile copilriei (Matei cap.1-cap. 2) i pregtesc ministerul lui Isus. Isus este pre-zentat nc din genealogie (Matei 1:1-17) ca ul luiDavid, ul lui Abraham, acela care mplinete promi-siunea venirii Mesiei din neamul lui David i, conformAlianei lui Dumnezeu cu Abraham, deschis tuturor po-poarelor. El este ul lui Dumnezeu (Matei 3:17), deln ispitiri (Matei 4:1-11).Dup acest prolog, urmeaz cele cinci discursuri mari alelui Isus.Primul discurs: Matei 4:23-9:35.Isus, Mesia nva i vindec. mplinete Legea i ilumi-neaz cu autoritate voina lui Dumnezeu n Predica de peMunte (Matei cap. 5, cap. 6, cap. 7); vindec poporul detoate suferinele i inrmitile care-l apas cu o serie dezece minuni:- Matei 8:1-4 vindecarea unui lepros;- 8:5-13 vindecarea slujitorului centurionului roman;- 8:14-17 vindecarea soacrei lui Petru;- 8:23-27 potolirea furtunii;- 8:28-34 eliberarea ndrciilor din Gadara;- 9:1-8 vindecarea unui paralitic;- 9:18, 9:23-26 nvierea icei efului de sinagog;- 9:20-22 vindecarea femeii de vrsarea de snge;- 9:27-30 vindecarea a doi orbi;- 9:32-33 vindecarea unui mut ndrcit.Al doilea discurs: Matei 9:36-12:50.Dup ce-i instruiete cu discursul misionar (Matei 10:5-42), Isus i trimite pe cei doisprezece ucenici ai si la Isra-

  • 3el ca ei s-i continuie lucrarea (Matei 10:1-4; 11:1).Capitolele Matei cap. 11 i cap. 12 pun n eviden reac-ia att de diferit a asculttorilor naintea nvturii luiIsus i a ucenicilor si.Al treilea discurs: Matei 13:1-17, 13:27.Opoziia fa de noul Rabbi, Isus din Nazaret, crete nastfel de momente El se dedic formrii apostolilor si cudiscursul n parabole (Matei cap. 13) i-i restrnge totmai mult ministerul doar la ei (de ex. Matei 14:22-33;16:16-19; 17:24-27).Al patrulea discurs: Matei 18:1-22:45.Dup discursul asupra smereniei, mpotriva scandaluluii asupra iertrii (Matei cap. 18) i dup instruirea uceni-cilor din cap. 19-cap. 20, Isus ajuns la Ierusalim intrn polemic cu autoritile (Matei 21:23-27; 22:15-46).Al cincilea discurs: Matei 23:1-28:20.Ca repro mpotriva conductorilor iudeilor (Matei cap.23), Isus rostete marele discurs escatologic adresat uce-nicilor (cap. 24 i cap. 25) ca s persevereze, s e pre-gtii pentru ntoarcerea Domnului i s aduc roade dedreptate cretineasc.Relatarea Ptimirii (cap. 26, cap. 27, cap. 28) i relat-rile pascale le nvierii (cap. 28) culmineaz n ntlnireaCelui nviat cu cei 11 apostoli, ocazie cu care Isus procla-m solemn naintea lor puterea sa n cer i pe pmnt ii trimite s nvee toate neamurile, promindu-le c va cu ei pn la sfritul lumii (Matei 28:16-20).Aadar, de-a lungul ntregii istorii narate Isus, Mesia, ve-de crescnd nenelegerea i refuzul poporului su, dar i n aceeai msur primirea de ctre comunitatea uce-nicilor, pe care El i formeaz ca mai apoi, dup Pati,s-i trimit s vesteasc Evanghelia la toate neamurile: odatorie pe care i comunitatea lui Matei simte c trebuies i-o fac proprie.

    5 Comunitatea lui MateiPentru o mai profund nelegere a zionomiei i a scopu-lui Evangheliei dup Matei este fundamental nelegereaambientului n care lucreaz autorul i pentru care scrie.Autorul i comunitatea sa par s e n lupt pe dou fron-turi: unul intern i altul extern.Pe de o parte Matei se ndreapt spre frontul intern, for-mat foarte probabil din carismatici (Matei 7:21), careau o intens via religioas (Matei 7:22), dar care nu iauaminte, ba refuz chiar, interpretarea Legii dat de Isusi de aceea svresc nelegiuirea (Matei 7:23).mpotriva acestora Matei face s valoreze continuitateaautoritii Legii, care n-a fost desinat, dar desvri-t de Isus (cf. Matei 5:17-20).Mai exista acolo nc un front, extern, format de iudais-

    mul care, dup distrugerea Templului (70 e.n.), ncercas se regrupeze n jurul Legii i interpretrilor acesteiafcute de rabinii farizei. Cu acest iudaism este evidentc Matei a rupt orice legtur i este n polemic fi.Aceasta se poate lesne nelege din invectivele mpotrivacrturarilor i farizeilor (cf. Matei 23:1-36) i din n-deprtarea pe care o exprim fa de sinagogile lor (cf.Matei 4:23; 9:35; 10:17 .a.).Conictul ntre comunitatea lui Matei i iudaism este ju-cat n jurul autenticitii interpretrii Legii, care expri-m voina lui Dumnezeu. Pentru iudaism interpretareaautentic este aceea dat de tradiie i de sentinele ra-binilor. Pentru Matei, adevratul i denitivul interpretal Legii, este Isus, astfel cuvntul su (Matei 7:24-27) iarrespectarea tuturor poruncilor sale (Matei 28:19-20) audevenit fundamentale pentru comunitatea ucenicilor.Matei (5:17-20) citeaz cuvinte ale lui Isus, cuvinte ca-re arm c Legea lui Moise trebuie respectat 100% dectre cretini.

    6 Note[1] I. Constantinescu Studiul Noului Testament, Editura Insti-

    tutului Biblic i de Misiune Ortodox, Bucureti, 2002,ISBN 973-9332-75-7, pag 48

    [2] Biblia sau Sfnta Scriptur, Editura Institutului Biblic i deMisiune al Bisericii Ortodoxe Romne, Bucureti, 2001,ISBN 973-9332-86-2, introducere la evanghelia dupMa-tei realizat de Valeriu Anania, pag 1459

    [3] Merrill C. Tenney New Testament Survey, 1961, Wm. B.Eerdmans Publishing Co, tradus n romnete n 1986 subtitlul Studiu al Noului Testament, pag 127

    [4] Ene Branite i Ecaterina Branite Dicionar enciclopedicde cunotine religioase, Editura Diecezan Caransebe,2001, ISBN 973-97569-7-2

    [5] E P Sanders, The Historical Figure of Jesus, (Penguin,1995) page 63 - 64.

    [6] Bart D. Ehrman (2000:49) The New Testament: a histo-rical introduction to early Christian writings. Oxford Uni-versity Press.

    [7] Keith Fullerton Nickle (2001:43) The Synoptic Gospels:an introductionWestminster John Knox Press.

    [8] Ben Witherington (2004:44) The Gospel code: novelclaims about Jesus, Mary Magdalene, and Da Vinci In-terVarsity Press.

    [9] Georey W. Bromiley (1995:287) International StandardBible Encyclopedia: K-P MATTHEW, GOSPEL AC-CORDING TO. Wm. B. Eerdmans Publishing. Citat:Matthew, like the other three Gospels is an anonymousdocument.

    [10] Donald Senior, Paul J. Achtemeier, Robert J. Karris(2002:328) Invitation to the Gospels Paulist Press.

  • 4 7 LEGTURI EXTERNE

    [11] F.F. Bruce (1994:1) The Gospel of John Wm. B. Eerd-mans Publishing.

    [12] Patrick J. Flannagan (1997:16) The Gospel of Mark MadeEasy Paulist Press

    [13] Bart D. Ehrman (2005:235) Lost Christianities: the battlesfor scripture and the faiths we never knew Oxford Univer-sity Press, New York.

    [14] Bart D. Ehrman (2004:110) Truth and Fiction in The DaVinci Code: A Historian Reveals What We Really Knowabout Jesus, Mary Magdalene, and Constantine. OxfordUniversity Press.

    [15] Bart D. Ehrman (2006:143) The lost Gospel of Judas Is-cariot: a new look at betrayer and betrayed. Oxford Uni-versity Press.

    [16] Papias, episcop de Hierapolis n Anatolia scrie: Matei acolecionat zicerile n limba ebraic i le-a interpretat ctde bine a putut.

    [17] Watson E. Mills, Richard F. Wilson, Roger Aubrey Bul-lard (2003:942) Mercer Commentary on the *New Testa-ment Mercer University Press.

    [18] Bart Ehrman, Jesus: Apocalyptic Prophet of the New Mil-lennium, Oxford University Press, p. 44.

    [19] Brown (1997:210-211).

    [20] Bart Erhman (2004:92), The New Testament: A HistoricalIntroduction to the Early Christian Writings. New York:Oxford, (2004), ISBN 0-19-515462-2.

    [21] Amy-Jill Levine (2001:372-373).

    [22] Howard Clark Kee (1997:448) The Cambridge Compa-nion to the Bible, Cambridge University Press.

    [23] Bart D. Ehrman (2004:111) Truth and Fiction in The DaVinci Code: A Historian Reveals What We Really Knowabout Jesus, Mary Magdalene, and Constantine. OxfordUniversity Press.

    [24] Pentru o trecere n revist a dezbaterii vezi: Paul Foster,Why Did Matthew Get the Shema Wrong? A Study ofMatthew 22:37, Journal of Biblical Literature. Vol. 122,No. 2 (Summer, 2003), pp. 309-333.

    [25] Raymond E. Brown, An Introduction to the New Testament(New York: Doubleday, 1997), pp. 158.

    [26] Georey W. Bromiley (1995:281) International StandardBible Encyclopedia: K-P MATTHEW, GOSPEL AC-CORDING TO. Wm. B. Eerdmans Publishing. Citat:Almost all scholars agree that our Gospel ofMatthewwasoriginally written in Greek and is not a translated docu-ment. Matthews Greek reveals none of the telltale marksof a translation. Furthermore, Matthews OT quotationsare derived from the LXX rather than the Hebrew text (seebelow), although of course they could be derived from adierent Hebrew text or could later have been made toconform to the LXX text.

    [27] John F. Walvoord (1998:10) Matthew, Thy Kingdom Co-me: A Commentary on the First Gospel

    [28] Harris, Stephen L., Understanding the Bible. Palo Alto:Mayeld. 1985.

    [29] Amy-Jill Levine (2001:373), The Oxford History of theBiblical World, Oxford University Press.

    [30] GrahamN. Stanton (1989:59) The Gospels and Jesus. Ox-ford University Press.

    [31] Matthew, Gospel acc. to St. Cross, F. L., ed. TheOxford dictionary of the Christian church. New York:Oxford University Press, 2005.

    [32] Leon Morris (1992:7) The Gospel according to MatthewWm. B. Eerdmans Publishing.

    [33] Craig S. Keener (2009:37) The Gospel of Matthew: ASocio-Rhetorical Commentary, Wm. B. Eerdmans Pu-blishing.

    [34] Raymond E. Brown. An Introduction to the New Testa-ment.

    [35] Merrill C. Tenney New Testament Survey, 1961, Wm. B.Eerdmans Publishing Co, tradus n romnete n 1986 subtitlul Studiu al Noului Testament, pag 128

    [36] Jack P. Lewis The Anchor Bible Dictionary Vol. III, pp.634-7 (Doubleday, New York 1992). Citat: The conceptof the Council of Jamnia is an hypothesis to explain thecanonization of the Writings (the third division of the He-brew Bible) resulting in the closing of the Hebrew canon.... These ongoing debates suggest the paucity of evidenceonwhich the hypothesis of the Council of Jamnia rests andraise the question whether it has not served its usefulne-ss and should be relegated to the limbo of unestablishedhypotheses. It should not be allowed to be considered aconsensus established by mere repetition of assertion.

    [37] Senior, Donald (1 decembrie 2011) [1997]. Chapter 7.Matthew and his community (n englez). The Gospel ofMatthew. Interpreting Biblical Texts Series. Nashville:Abingdon Press. p. 82. ISBN 978-0-687-00848-3.http://books.google.nl/books?id=4iCRXnkYg8AC&pg=PA82&dq=gospel+matthew+antioch&hl=nl&sa=X&ei=1myeUqS9M4OryAO5-YCQCw&ved=0CEYQ6AEwCQ

    7 Legturi externe Evanghelia dupa Matei, 26 septembrie 2006, Cres-tinOrtodox.ro

  • 58 Text and image sources, contributors, and licenses8.1 Text

    Evanghelia dup Matei Surs: http://ro.wikipedia.org/wiki/Evanghelia_dup%C4%83_Matei?oldid=9520635 Contribuitori: YurikBot,RobotQuistnix, Mihai Andrei, Mayuma, Alexandru Gabriel, Anclation, Waardijner, Strainubot, Pixi, GEO, Inistea, Escarbot, Thijs!bot,JAnDbot, Rei-bot, VolkovBot, Mocu, TXiKiBoT, SieBot, Synthebot, Cerghizan Radu, Idioma-bot, Loveless, BotMultichill, Tgeorgescu,AlleborgoBot, RadufanBot, PipepBot, Ark25, Alexander Tendler, OKBot, BodhisattvaBot, BOTarate, Grafoart, Numbo3-bot, LeszekJaczuk, Luckas-bot, Luciandrei, MystBot, Xqbot, RibotBOT, Terraorin, TobeBot, Dinamik-bot, TjBot, EmausBot, ZroBot, Radu1989,WikitanvirBot, ChuispastonBot, MerlIwBot, Csi44, GT, Addbot, BreakBot, XXN-bot i Anonim: 4

    8.2 Images Fiier:Karolingischer_Buchmaler_um_820_001.jpg Surs: http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/e/e2/Karolingischer_

    Buchmaler_um_820_001.jpg Licen: Public domain Contribuitori: The Yorck Project: 10.000 Meisterwerke der Malerei. DVD-ROM,2002. ISBN 3936122202. Distributed by DIRECTMEDIA Publishing GmbH. Artist original: Karolingischer Buchmaler um 820

    8.3 Content license Creative Commons Attribution-Share Alike 3.0

    Introducere Autorul Persoana istoric Scriitorul

    Accente Locul i data compoziiei textului Structura narativ i teologic Comunitatea lui Matei Note Legturi externe Text and image sources, contributors, and licensesTextImagesContent license