EVALUAREA DE PROCES · evaluare este deosebit de complexă, ceea ce implică abordarea procesului...

EVALUAREA DE PROCES

•Noțiuni introductive

ROMANIA

MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII,

TINERETULUI ŞI SPORTULUI

CENTRUL NATIONAL DE EVALUARE ŞI EXAMINARE

ROMANIA

MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI


Evaluarea reprezintă, cu certitudine, o variabilă foarte importantă a procesului de instruire, iar poziţia ei a fost reconsiderată mai ales în ultimele patru, cinci decenii, când au fost elaborate foarte multe lucrări pe această temă şi când au fost întreprinse numeroase cercetări care să investigheze o serie de aspecte ale evaluării. Relaţia dintre curriculum şi evaluare este deosebit de complexă, ceea ce implică abordarea procesului de predare-învăţare-evaluare în mod unitar. Orice schimbare produsă la nivelul uneia dintre aceste activităţi influenţează modalităţile de realizare a celorlalte, generând o adevărată reacţie în lanţ, care impune reveniri şi revizuiri permanente.

ROMANIA



În ceea ce ne priveşte, considerăm că principalele funcţii ale evaluării sunt următoarele:

1. funcţia de diagnosticare;

2. funcţia de prognosticare;

3. funcţia de reglare;

4. funcţia de ameliorare;

5. funcţia de selecţie;

6. funcţia motivaţională;

7. funcţia de certificare;

8. funcţia socială (orientare școlară și profesională)

ROMANIA



Funcțiile evaluărilor curente/ inițiale și formative

1. Funcția diagnostică – constată și analizează factorii care au determinat rezultatele în cauză;

2. Funcția prognostică – emite presupoziții și anticipează performanțelor viitoare ale elevilor;

3. Funcția motivațională – stimulează în mod concret învățarea;

4. Funcția de feed-back – reglează procesul de predare-învățare;

5. Funcția de ameliorare (de perfecționare, de optimizare a activității) – clarifică și optimizează strategiile de evaluare utilizate.

Funcțiile evaluărilor sumative/ examene naționale

1. Funcția de certificare – demonstrează cât de bine sunt stăpânite competențele evaluate la sfârșitul unei perioade lungi de instruire;

2. Funcția de selecție a elevilor – permite accesul într-o treaptă superioară de învățământ sau într-un alt program de instruire;

3. Funcţia socială ( de orientare școlară și profesională) – oferă informații despre performanțele elevilor și prefigurează direcția de parcurs în concordanță cu propriile aptitudini evidențiate.

ROMANIA



Predarea determină învățarea

Învățarea creează premisele evaluării

Evaluarea influențează predarea

ROMANIA



EVALUAREA SUMATIVĂ/ EXAMENE NAȚIONALE

În legătură cu momentul când se realizează, ea se distinge de alte modalităţi de evaluare, pentru că operează la sfârşitul unor perioade mai lungi de instruire (sfârşit semestru, sfârşit de an şcolar sau chiar de sfârşit al unui ciclu de şcolaritate).

Referitor la consecinţele sau urmările pe care le generează evaluarea sumativă, se poate face aprecierea că prima şi cea mai importantă dintre acestea se concretizează în validarea sau invalidarea instruirii; în cadrul realizării sistemului de instruire, evaluarea formativă vizează ameliorarea instruirii sau a materialului didactic, în timp ce evaluarea sumativă are ca obiectiv să determine eficacitatea instruirii. Datele (sau informaţiile) strânse în primul caz vor facilita revizuirea şi modificarea instruirii; datele colectate în cel de-al doilea vor permite să se valideze instruirea însăşi”.

ROMANIA




1. Scopul urmărit: stabilește gradul în care au fost atinse finalitățile generale propuse și îi compară pe elevi între ei.

2. Principiul temporalității: este finală și realizează bilanțul unui ciclu de învățământ.

3. Obiectul: se concentrează mai ales asupra elementelor de permanență ale aplicării unor cunoștințe de bază, ale demonstrării unor competențe dobândite de elevi într-o perioadă mai lungă de instruire.

4. D.p.d.v. al notării: realizează un scor (rezultate obiective în urma administrării unui test prin adunare sau scădere de puncte după reguli fixe) – notă, calificativ.

ROMANIA




Avantaje:

1. rezultatele constatate pot fi folosite pentru preîntâmpinarea greșelilor;

2. permite aprecieri cu privire la munca profesorilor, a calității proceselor de instruire, a programelor de examen;

3. oferă o recunoaștere socială a meritelor.

Dezavantaje:

1. deplasează motivația elevilor către competiție și obținerea unui loc superior în ierarhia grupului;

2. nu favorizează dezvoltarea capacității de autoevaluare la elevi;

3. generează stresul și teama de examen.

ROMANIA



ETAPELE ELABORĂRII UNUI TEST PENTRU EXAMENELE NAȚIONALE:

1. stabilirea tipului probei ( evaluare națională pentru elevii cls. A VIII-a, examenul de bacalaureat – proba scrisă, proba de evaluare a competențelor lingvistice de comunicare);

2. precizarea competențelor de evaluat;

3. elaborarea matricei de specificații (distribuția nr. de itemi pentru fiecare dintre nivelele taxonomice evaluate);

4. formularea itemilor;

5. selectarea textelor-suport;

6. stabilirea grilei de corectare;

7. elaborarea baremului de corectare și de notare (câte puncte atribui fiecărui item în parte și de ce);

8. pretestarea/ pilotarea testelor (în cazul introducerii unor elemente de noutate în structura subiectelor);

9. revizuirea itemilor prin reformularea sau eliminarea celor care au creau dificultăți în performarea rezultatelor în etapa anterior administrată.

ROMANIA



• unitate de măsurare care include un stimul şi o formă prescriptivă de răspuns

• formulat cu intenţia de a suscita un răspuns de la cel examinat, pe baza căruia se pot face inferenţe cu privire la nivelul achiziţiilor elevului într-o direcţie sau alta

Item

• poate fi prezentat izolat sau în strânsă relaţie cu alţi itemi de acelaşi tip sau din tipologii diferite,

• trebuie să respecte aceleaşi exigenţe de proiectare, administrare şi de notare, indiferent de natura testului în care sunt incluşi

Item

ROMANIA



Itemii subiectivi

1. Rezolvarea de probleme

2. Eseu – structurat (restrâns, extins)

- liber (restrâns, extins)

Itemii semiobiectivi

1. cu răspuns scurt

2. de completare

3. întrebări structurate

Itemii obiectivi

1. itemi cu răspuns dual

2. Itemi tip alegere multiplă

3. Itemi de asociere

ROMANIA



Itemii obiectivi

Itemii obiectivi presupun întotdeauna alegerea răspunsului/ răspunsurilor corecte dintr-o listă anterior elaborată pusă la dispoziţie celui examinat, fiind denumiţi şi itemi cu răspuns dat. Răspunsul corect este identic pentru toţi cei examinaţi, iar evaluatorii corectează aceşti itemi strict identic.

ROMANIA



Itemii semiobiectivi

Itemii semiobiectivi sunt incluşi în unele clasificări alături ce

cei subiectivi într-o categorie mai largă de itemi – cu răspunsuri elaborate de către cel examinat ; pentru că răspunsurile sunt construite de către elev, notarea respectă alte exigenţe decât itemii obiectivi, antrenând calităţile de evaluator ale corectorilor.

ROMANIA



Itemii subiectivi Itemii subiectivi permit evaluarea unor comportamente,

capacităţi complexe din etajele taxonomice superioare, valorificând şi dimensiunea creativă a elaborării răspunsurilor, capacitatea elevului de a formula explicaţii, de a argumenta, de a descrie modalităţi de lucru în situaţii particulare; deşi elaborarea schemelor de notare este evident mai dificilă decât în cazul itemilor obiectivi şi semiobiectivi şi antrenează toate resursele de obiectivitate ale evaluatorului, itemii subiectivi nu pot fi evitaţi mai ales în evaluările sumative de tipul examenelor naţionale, date fiind avantejele lor în evaluarea competenţelor complexe.

ROMANIA



Coeficientul de dificultate al unui item

Itemii prea uşor sau prea dificil de rezolvat nu oferă informaţii

relevante despre subiecţi şi sunt eliminaţi

în etapa de revizuire a

testului

Se calculează ca procent din

numărul de elevi care

rezolvă corect un item

Itemul “ideal” este rezolvat

corect de 50% dintre subiecți (se acceptă un coeficient de 25%-75%)

ROMANIA



Coeficientul de discriminare

indică măsura în care un item face

diferența între subiecții cu

performanțe înalte și cei cu performanțe

scăzute

Se poate calcula ca diferență între

procentul de subiecți care au rezolvat

corect itemul analizat (primii 20%

dintre subiecți și ultimii 20%).

Valoarea minimă acceptată a

coeficientului de discriminare este de

25%.

ROMANIA



Matricea de specificație Matricea de specificaţii constă într-un tabel cu două intrări

care serveşte la proiectarea şi organizarea itemilor dintr-un test docimologic, în care sunt precizate, pe de o parte, conţinuturile care vor fi vizate, şi, pe de altă parte, nivelele taxonomice la care se plasează obiectivele de evaluare.

Liniile matricei de specificaţii includ elementele de conţinut vizate, iar coloanele se referă la nivelele taxonomice le care vor fi măsurate performanţele elevilor în raport cu aceste conţinuturi; cea mai utilizată taxonomie pentru domeniul cognitiv este cea a lui B. S. Bloom, însă există suficiente alternative taxonomice.

ROMANIA



Matricea de specificație Celulele tabelului, aflate la intersecţia dintre elementele de

conţinut şi nivelele taxonomice pentru nivelul cognitiv cuprind procentele de itemi (din totalul itemilor consacraţi întregului test) ce vor fi folosiţi în proiectatea testului.

De ex., dacă testul va include 20 itemi, înseamnă că 5% din total, adică 2 itemi, vor fi alocaţi celulei care vizează terminologia de recunoscut sau de redat din memorie (celulă rezultată din intersectarea conţinuturilor constând din terminologie, cu nivelul taxonomic achiziţia informaţiei); 30%, adică 12 itemi, pentru celula vizând rezolvarea de probleme, la nivelul taxonomic analiză etc.

ROMANIA



Conținuturi Achiziția informației

Înțelegere Aplicare Analiză Total

Element de conţinut 1

10 (2) 10 (2)

Element de conținut 2

10 (2) 10 (2) 5 (1) 25 (5)


10 (2) 25 (5) 35 (7)


10 (2) 10 (2) 10 (2) 30 (6)

Total 30 (6) 30 (6) 30 (6) 10 (2) 100 (20)

ROMANIA



Baremul de corectare și notare Elaborarea baremului de corectare şi notare se concretizează

în stabilirea punctajului pentru fiecare item, iar în cazul itemilor subiectivi, ce presupun un nivel ridicat de originalitate în elaborarea răspunsurilor, chiar pentru componentele fiecărui item.

Evaluarea competenţelor înseamnă, în primul rând, a determina în detaliu ansamblul componentelor sale; competenţa nu este reductibilă la o sumă de activităţi sau exerciţii prezentate într-o ordine oarecare; nu este un punct de sosire, ci un punct de plecare de unde trebuie reorganizate activităţile de evaluare

ROMANIA



Baremul de corectare și notare

În cadrul examenelor naționale, formula de calcul

pentru stabilirea notei este următoarea:

nr total de puncte obţinute x 10 număr total puncte

EVALUAREA DE PROCES · evaluare este deosebit de complexă, ceea ce implică abordarea procesului...

Documents

Transcript of EVALUAREA DE PROCES · evaluare este deosebit de complexă, ceea ce implică abordarea procesului...