TESTUL METODA DE CERCETARE SI CUNOASTERE

TESTUL METODA DE CERCETARE SI CUNOASTERE

A COPILULUI Tara noastra creaza tineretului nenumarate posibilitati de a-si forma un larg univers cultural,absolute necesar in conditiile patrunderii modului de a gandi sttiitific,creator in toate sectoarele productiei materiale si spirituale.

In contextul general al dezvoltarii sistemului nostrum scolar,invatamantul prescolar

se dezvolta si se perfectioneaza in unitate,organizata in ansamblul acesteia.

In fata scolii se pun probleme multiple privind stabilirea unei concordante intre comanda societatii si organizarea procesului instructive-educativ.

In gradinita,copilul isi insuseste un volum de cunostinte,priceperi si deprinderi,insa nu sunt suficiente pentru a asigura pregatirea omului de mai tarziu.

Complexitatea vietii sociale moderne prezinta mereu aspecte noi,variate.Pentru a face fata la cerintele societatii noastre,omul trebuie sa posede un volum de cunostinte,dar si capacitatea de a gandi correct si creator.Tineretul trebuie pregatit temeinic pentru a face fata cerintelor.

La varsta copilariei,datorita plasticitatioi sistemului nervos,se pot imprima bine anumite probleme.In acest sens,un rol important il au educabilitatea,posibilitatea sistemului nervos de a forma reflexe conditionate.

Pentru a-l educa pe copil,trebuie in primul rand sa-l cunoastem din toate punctele de vedere(fizic,psihic).In acest sens,educatorul este acela care are un mare rol in educarea copiilor,care observa copilul indeaproape,care contribuie la dezvoltarea unor trasaturi morale,intelectuale si estetice ale copiilor,la indreptarea unor trasaturi negativesau pentru formarea lor corecta,pentru ca asa cum sublinia Comeniuspomul care acrescut stramb,greu se mai poate indrepta.

In cadrul procesului instructive educativ se urmareste dezvoltarea senzatiilor,perceptiilor,reprezentarilor,memoriei si a celorlalte procese psihice.Dar,pentru aceasta,deci pentru dezvoltarea proceselor psihice la copil,trebuie sa-I cunoastem pe copii,si pentru a-i cunoaste trebuie sa aplicam diferite metode de cercetare psihologica,in vederea realizarii sarcinilor impuse in munca lor curenta.Educatoarea este aceea care trebuie sa foloseasca diferite metode de cercetare in cunoasterea copilului.Una din aceste metode de cercetare este metoda testelor.

TESTELE sunt probe de masurare a nivelului de dezvoltare a unui process psihic sau al personalitatii.Deci ele masoara gradul de inteligenta.Aceste probe scurte denumite teste sunt de fapt rafinarea sistemetica a observatiei,a evaluarii si a experimentului.

Testele sunt instrumente practice ce raspund unor cerinte particulare si immediate.

In zilele noastre asistam la o mult mao atenta si mai riguroasa verificare a sistemelor de testare.Daca testele sunt verificate in mod stiintific,daca ele se aplica si se interpreteaza correct,daca nu se exagereaza insemnatatea rezultatelor obtinute,ele devin un procedeu util.

Practica pedagogica pe care o desfasuram in gradinita de copii ne ajuta sa aplicam aceste teste,sa interpretam concluziile la care ajungem pe baza acestor teste aplicate in mod gradat.

Am inceput cu aplicarea testelor legate de senzatii si perceptii,acestea constituind prima treapta de cunoastere.

Testele le-am aplicat la copiii de grupa mica si mare.

SENZATIILE sunt procese psihice elementare care reflecta o insusire a unui obiect sau a unui fenomen in mod direct.

Senzatiile sunt primele care se dezvolta ,pe care copilul are capacitatea inca de la nastere de a-si forma senzatii,apoi perceptii.

Senzatiile sunt in functie de analizatori.

PERCEPTIILE sunt procese psihice care constau in reflectarea obiectelor si fenomenelor ca atare atunci cand actioneaza asupra analizatorilor nostri.Nu putem avea niciodata perceptii decat pe baza senzatiilor.Ca sa se produca perceptia este necesar ca la nivelul scoartei cerebrale sa se realizeze analiza si sinteza.

Analiza consta in desfacerea obiectului in partile componente pe plan fizic si mintal.

Sinteza consta in refacerea obiectului din partile componente. Si aceasta se realizeaza pe plan fizic sip e plan mintal.

Perceptia la prescolari se se perfectioneaza si se stabilizeaza datorita perfectionarii cailor aferente si a centrilor nervosi.Perfectionarea perceptiilor si senzatiilor nu se realizeaza in mod spontan,ci prin introducerea lor in activitati organizate,fie activitati obligatorii(jocuri didactice,fie activitati la libera alegere.Perfectionarea perceptiilor este legata si de aparitia celui de-al doilea system de semnalizare care permite fixarea insusirilor.

Copilul poate face comparative intre diferite insusiri ale unui obiect,precum si intre doua sau mai multe obiecte.In acest process de comparative predomina deosebirile si mai putin asemanarile.

Copilul remarca insusirile mai pronuntate:

forma

marimea

culoarea

dar volumul mai putin.

La aceasta varsta,perceptiile copilului ajung sa treaca de la un stadiu neorganizat la un stadiu de observare a obiectelor si fenomenelor.

Primul test a fost aplicat la 2 grupe: grupa de 3-4 ani si grupa de 4-5 ani:a fost testul RAPORT FORMA_CULOARE IN PERCEPTIA COPILULUI.

In urma aplicarii testului s-au constatat urmatoarele:

Au fost date copiilor obiecte de forme si culori diferite(trusa logica).

Copiii de grupa mijlocie claseaza obiectele dupa forma si dupa culoare,iar copiii de grupa mica claseaza obiectele numai dupa culoare.

Deci,sensibilitatea senzatiilor si perceptiilor este mai bine dezvoltata la copiii de grupa mijlocie,decat la copiii de grupa mica(3-4 ani).

In general,copiii denumesc obiectele,cunosc forma obiectelor si stiu si ce culoare au obiectele.

Al doilea test pe care l-am aplicat a fost MASURAREA TIMPULUI MEDIU DE REACTIE MOTRICA LA DIFERITE VARSTE.

Material: un ceas cu secundar.

Proba am aplicat-o la grupa mica.

Am ales 10 copii mai buni,de aceeasi varsta.Am dat explicatiile necesare.Copiii au inteles explicatiile si au fost atenti in desfasurarea probei.

Am aplicat proba de doua ori.Prima data am obtinut timpul de 19.Timpul mediu de reactie motrica pentru fiecare copil a fost de 1,09.

A doua oara am obtinut timpul de 15.Timpul mediu de reactie motrica pentru fiecare copil a fost de 1,05.Am observat ca nu la toti copiii este dezvoltata senzatia tactila la fel.De exemplu,la copilul Vatamanu Cristina am observat ca a reactionat cu rapiditate la strangerea mainii colegului din drepta sa,deci senzatia tactila este foarte bine dezvoltata.

In general,rezultatul obtinut este bun si aceasta se datoreste dezvoltarii memoriei,gandirii,

atentiei.

Al treilea test pe care l-am aplicat a fost PROBA PENTRU DETERMINAREA ORIENTARII IN SPATIU.

In perioada prescolara se realizeaza progrese importante pe linia experientei logicii relatiilor spatiale.Marimea,forma,culoarea raman constante.

Material: o cheie,un creion,o moneda,un ceas,hartie.

Copiii au fost asezati in fata mesei pe care se afla materialul.Experimentatorul sta in fata copiilor.

Proba s-a desfarurat in bune conditii la grupa de 5 ani.

La prima proba toti copiii au raspuns bine.Deci reprezentarile despre corpul uman sunt formate,copiii raportand obiectele conform realitatii.

La a doua proba copiii au raspuns bine.

Dar,la a treia si a patra proba,nici un copil nu a raspuns bine.Deci,perceptia spatiala care se formeaza datorita unor corelari complexe ale activitatii tactului,vazului si auzului,nu este bine dezvoltata.

La proba a cincea,3 copii raspund foarte bine.De aici rezulta ca memoria vizuala esate foarte bine dezvolatata si formata.

In general copiii s-au descurcat bine.

Prin aplicarea acestui test precizam particularitatile directiei,distantei si marimii la distanta.

Intrebarea a fost tot timpul:se afla la stanga sau la drepta obiectului?

Raportul la nivelul intregii grupe este de 50% raspunsuri corecte.

A patra proba a fost: PROBA PENTRU DETERMINAREA CAPACITATII DE A-SI REPREZENTA PROPRIUL CORP.

Perceptia sta in stransa legatura cu reprezentarea.Reprezentarea nu este altceva decat reflectarea in forma de imagini concrete a obiectelor si fenomenelor percepute anterior.Nu tot ce se percepe insa poate deveni reprezentare,ci numai acelea realizate in conditiile unei anumite intensitati a proceselor nervoase.

Etapele prin care se realizeaza perceptia sunt:

sinteza globala

discriminarea Sinteza superioara

Sinteza superioara nu apare la toti copiii.

In acest sens,educatoarea trebuie sa-I activeze pe copii cu material concret in jocurile effectuate cu ei.

Testul a fost aplicxat la grupa mica.

In urma aplicarii testului am costatat urmatoarele:

5 copii nu au realizat nimic la aceasta proba,deci perceptia spatiala este foarte slab dezvoltata;acesti copii nu pot sa-si reprezinte propriul corp.

20 de copii au desenat numai capul si picioarele.

2 copii au desenat bine.Au desenat: - capul,gatul - corpul

- picioarele

La cap au adaugat si ochii si parul.Deci,la acesti copii este dezvoltata imaginatia creatoare,stiu sa-si reprezinte propriul corp.

Asa cum am aratat mai sus,exista o mare legatura intre perceptie si reprezentare.

In legatura cu aceasta ide am aplicat testul numarul 5:PROBA PENTRU DETERMINAREA RAPORTULUI PERCEPTIE-REPREZENTARE.

Material: o farfurie,o lingura,o cheie,o cana,un cub.

Testul a fost aplicat la grupa de 3-4 ani.I se cere copilului sa recunasca aceste obiecte pe rand prin pipaire,atunci cand se afla in saculet,cu ochii inchisi,si recunoasterea piesei pipaite si prin recunoasterea figurilor geometrice.Dupa ce am aplicat testul,am costatat ca perceperea formei obiectului s-a efectuat pe baza senzatiilor tactile si chinestezice,vizuale.Ceea ce permite copilului ca la simpla atingere a obiectului sa se realizeze reactualizarea imaginilor obiectelor percepute anterior.

Ceea ce am observat in mod deosebit a fost faptul ca copiii percep bine si marimea obiectului.Copiii au reusit sa deosebeasca o farfurie mare de una mica,o cana mare de una mica.Deci perceperea obiectelor s-a facut conform cerintelor pedagogice,au participat mai multi analizatori.Perceperea a fost realizata pe baza contactului direct cu obiectele,pe baza intuitiei.

Testul numarul 6:PROBA DE MEMORIE.

Testul s-a aplicat in bune conditii.Testul a fost aplicat la doi copii.Li s-a cerut copiilor sa repete propozitiile formate din 6,10,12,16,20 silabe.

In urma aplicarii testului am constatat urmatoarele: in primul rand am observat ca particularitatile memoriei(plasticitatea,durata scurta a pastrarii etc.) domina la copiii de aceasta varsta.Copiii au gandit repede,precisi in reproducerea propozitiilor formulate de experimentator.Cei doi copii care au fost cercetati au reprodus cu usurinta,fara sa mai fie nevoie de repetarea propozitiilor. In reproducerea propozitiilor cu 20 silabe au intampinat greutati.

Astefel,in urma aplicarii testelor,am constatat ca perceptia,senzatia,reprezentarile si memoria sunt sufficient de dezvoltate pentru pregatirea copilului pentru scoala.

RAPORT FORMA-CULOARE IN PERCEPTIA COPILULUI

(Aplicare la grupele de copii de cate 3-4-5-6 ani)MATERIAL Obiecte de forme diferite (cuburi,jetoane rotunde,triunghiulare,patrate,bete colorate in albastru si rosu)

APLICARE Se cere copiilor(individual sau in grup) sa claseze obiectele.Se spune:Puneti la un loc toate obiectele la fel

INTERPRETARE Urmariti daca: -pana la 4-5 ani domina culoarea(daca se face clasamentul dupa culoare sau se tine seama de forma)

- treptat,cu varsta,interesul pentru culoare scade si ii ia locul forma.

CONCLUZII Proba s-a realizat pe doua grupe: 3-4 ani si 4-5 ani.Copiii de la grupa de 4-5 ani claseaza obiectele si dupa forma,si dupa culoare:deci sensibilitatea senzatiilor si perceptiilor este mai bine dezvoltata la grupa de 4-5 ani decat la grupa de 3-4 ani,care claseaza obiectele numai dupa culoare.Testarea a fost aplicata si individual la copilul Buscanu Mihaela in varsta de 2 ani si jumatate si am observat ca ea claseaza obiectele dupa culoare,dar copilul Vatamanu Cristina a clasat obiectele si dupa forma si dupa culoare;deci acest copil cunoaste foarte bine forma si culoarea obiectelor.

Deci,in general,copiii cunosc culoarea si forma obiectelor si stiu sa le denumeasca correct.

EXPERIMENTATOR,

Deaconu Mary-Simona

REPREZENTAREA

SCOPUL Demonstrarea existentei imaginii reprezentarilor la prescolari si scolarul

mic.

PROBA 1

MATERIAL O papusa imbracata cu maieu,chiloti,rochita,ciorapi.

Atentie alegeti o papusa de dimensiuni potrivite si usor de manuit. DESFASURARE Proba se desfasoara la o masuta;experimentatorul cheama un copil si-l aseaza pe un scaun la aceeasi masuta si ii spune:hai sa dezbracam papusa sa faca plaja,incepe apoi sa o dezbrace fara a face nici un fel de comentarii.

Nu se numesc obiectele(maieu,ciorapi etc.)sin u se face nici un fel de referire la ordinea operatiilor de dezbracare.Imbracamintea scoasa este pusa in dezordine pe masa(nu in ordinea in care a fost urmata la scoatere).Dupa cateva secunde spunem: Gata a facut plaja,Acum sa o imbraci tu.

Aplicam proba la 5,6 copii de 4-5-6 ani.

INTERPRETARE

Cercetarile arata ca:

60% din copiii de 4 ani executa corect;

80% din copiii de 5 ani executa corect;

100% din copiii de 6 ani executa correct.

Aceasta posibilitate este in stransa dependenta de actiunea practica anterioara a copilului care permite executarea corecta a operatiei propuse.

ILUZIA DE GREUTATE

SCOPUL Demonstrarea inexistentei acestor iluzii pana la 7 ani.Vom aplica individual la 2 copii de 4 ani, 2 copii de 5 ani,2 copii de 6 ani.

MATERIAL 3 cutii cubice,2 cutii cu latura de 12 cm si una cu latura de 8 cm.

Intr-o cutie de 8 si 12 cm se pune o greutate de 350g(o punga cu faina).Cutiile sunt legate cu o sfoara care permite sa fie ridicate.Cealalta cutie de 12 cm este de control si punem in ea o greutate de 500g.

DESFASURARE Se da copilului sa tina cutiile in cate o mana de sfoara.Se cere sa spuna care cutie este mai grea,iar pentru a controla hazardul,vom repeta cu cutia de control. INTERPRETARE Iluzia ca cutia cea mai mica este mai grea nu exista la copiii mici.

Cercetarile arata urmatorul procent in care apare iluzia de greutate mai mare a cutiei mici:

la 2 ani 10,8%;

la 3 ani 31,6%;

la 4 ani - 40,7%.

Din doua greutati egale cea mai mica pare mai grea.Numai de la 7 ani iluzia este generala.

IPOTEZA Daca la 5-6 ani nu exista iluzia,putem presupune o anumita intarziere mintala.

Precizia iluziei nu este un semn de neintarziere mintala a unui individ(reciproca nu este adevarata).

PROBA PENTRU DETERMINAREA RAPORTULUI PERCEPTIE-REPREZENTARI

MATERIAL o farfurie,o lingurita,o cheie,o cana,un cub,o prisma,un con,un paralelipiped,o piramida.

DESFASURARE Copilul este legat la ochi.

A. Experimentatorul ofera sacul copilului si acesta are sarcina sa scoata obiectele sis a le denumeasca.

B. Se aseaza toate figurile geometrice pe masa.Copilul este legat la ochi si i se da sa pipaie cubul,apoi este dezlegat si I se cere sa recunoasca in grupul de pe masa figura pe care a pipait-o.Se procedeaza la fel cu prisma si conul.C. Copilul este lasat sa priveasca figurile geometrice pe rand,intai cubul,apoi prisma,apoi conul.

Sarcina sa este ca dupa fiecare percepere vizuala sa recunoasca prin pipait obiectul printer cele 5 forme de pe masa(va fi legat la ochi).Hotaram reusita sau nereusita.

INTERPRETARE Urmariti pe grupe de varste:

1.Evolutia activitatii perceptive;

2.Trecerea de la perceptie la reprezentarea intuitive;

3.Concluzia ca motricitatea intervine in construirea spatiului perceptive insusi si este componenta necesara a elaborarii imaginii representative si deci spatiului intuitive.

CONCLUZIILE EXPERIMENTATORULUI

Testul a fost aplicat la grupa de 3-4 ani pe un numar de 2 copii:- Litmaier Ligdrid -Grosu Silviu

Material am folosit: farfurie,cana,lingurita,cheie asezate intr-un cosulet.

Dupa ce am aplicat testul,am constatat ca ambii copii au reusit sa denumeasca cele patru

obiecte:farfurie,cana,lingurita,cheie.

Deci,perceperea formei obiectului s-a efectuat pe baza senzatiilor tactile si chinestezice si a senzatiilor vizuale,ceea ce permite copilului ca la simpla atingere a obiectului sa se realizeze reactualizarea imaginilor obiectelor percepute anterior.

Copiii percep bine si marimea obiectelor.Aceasta presupune un proces complex la care participa mai multi analizatori.Copiii au reusit sa deosebeasca o farfurie mare de una mica,o cana mare de una mica.Deci,perceperea obiectelor s-a facut conform cerintelor pedagogice,au participat mai multi analizatori.Perceperea a fost realizata pe baza contactului direct cu obiectele,pe baza intuitiei.MASURAREA TIMPULUI MEDIU DE RECTIE MOTRICA

LA DIFERITE VARSTE

MATERIAL Un ceas cu secundar sau un cronometru.

DESFASURAREA PROBEI 10 copii de aceeasi varsta si experimentatorul se tin de mana formand un cerc.Se spune copiilor:Atunci cand veti simti ca vecinul din stanga va strange mana stanga,veti strange mana colegului din dreapta.

Semnalul este dat de experimentator copilului din dreapta sa.

Experimentatorul declanseaza cronometrul sau un ceas care suna,in clipa in care a strans mana copilului din dreapta sa si continua sa tina mana copilului din stanga pana va simti ca mana sa stanga este stransa.In acest moment opreste cronometrul.Experimentul se repeta de doua ori.Numarul de secunde obtinut in cele 2 serii se imparte la 20 pentru a avea timpul mediu de reactie.

INTERPRETARE In final,se compara timpul obtinut de fiecare grupa de varsta si se degaja semnificatia rezultatelor sub aspect evolutiv.

CONCLUZIIProba am aplicat-o la grupa mica B.Grupa am impartit-o si am ales 10 copii mai buni de aceeasi varsta.Am dat explicatiile necesare si copiii au inteles ceea ce au de facut.Am aplicat proba si am aplicat-o de 2 ori.

Prima oara am obtinut timpul de 19.Timpul mediu de reactie motrica pentru fiecare copil a fost de 1,09.

A doua oara am obtinut timpul de 15. Timpul mediu de reactie motrica pentru fiecare copil a fost de 1,05.

La copilul Vatamanu Cristina am observat ca a reactionat cu rapiditate la strangerea mainii colegului din dreapta sa.Deci,senzatia tactila este dezvoltata mai bina ca la ceilalti copii.

Am observat la copilul Galam Daniela ca a reactionat numai indemnul experimentatorului.

Experimentator,

Deaconu Mary-Simona

PROBA PENTRU DETERMINAREAORIENTARII IN SPATIU

DESFASURAREA PROBEI

Se cere copilului:

1.Arata-mi mana ta dreapta,stanga,arata-mi piciorul tau drept,stang.

2.Arata-mi mana mea dreapta,stanga piciorul meu stang,drept.

Pe masa se pun aliniate in fata copilului o moneda,la stanga copilului un creion.Este intrebat:Creionul este la stanga sau dreapta?Dar banul?

Copilul sta in fata experimentatorului,care are in mana dreapta o moneda si in stanga un ceas.I se spune copilului:Vezi aceasta moneda? O am in stanga sua in dreapta?

La fel se procedeaza si cu ceasul.

Pe masa in fata copilului se pun aliniate:un creion la stanga,o cheie la mijloc,o moneda la dreapta.Copilul este intrebat:

a)Creionul este la stanga sau la dreapta cheii?

b)Creionul este la stanga monedei?

c)Cheia este la stanga sau la dreapta monedei?

d)Cheia este la stanga sau la dreapta creionului?

e)Moneda este la stanga sau la dreapta cheii,sau dreapta sau la stanga creionului?

Se prezinta copilului numai 30 3 obiecte aliniate in fata sa :

- 1cheie la stanga- 1 hartie in mijloc

- 1 creion la dreapta

Dupa 30 se acopera obiectele.

INSTRUCTAJ

Se spune copilului:Fii atent,iti voi arata 3 obiecte numai cateva momente.Trebuie sa te uiti atent la ele sis a-mi spui apoi pe dinafara cum sunt plasate.Daca cheia este la stanga sau la dreapta.

CONCLUZIILE EXPERIMENTATORULUI

Proba s-a desfasurat la un grup de 5 copii de 5 ani.

1.Grosu Carmen

2.Butnaru Cezar

3.Belui Corina

4.Pandrea Antonela

5.Stancila Marinela

Copiii au fost asezati in fata mesei pe care se afla materialul:hartie,creion,moneda,ceas si experimentatorul sta in fata copiilor in picioare.

In general,proba s-a desfasurat foarte bine,in bune conditii.

La prima proba toti copii au raspuns bine,de aici rezulta ca reprezentarile despre corpul uman sunt formate.

La a doua proba,copiiiAntonela,Carmen,Corina au raspuns bine,raportand obiectele conform realitatii.Ceilalti copii au raportat obiectele la propriul lor corp.

La a treia proba,nici un copil nu se poate orienta in spatiu,numai Carmen raporteaza correct pozitia creionului,dar a monedei nu.

Proba a patra nu a fost realizata de nici un copil.La proba nr. 5 s-a observat bine perceptia obiectelor.

La proba a sasea,3 copii raspund foarte bine,de aici rezulta ca memoria vizuala si perceptia spatiala sunt bine dezvoltate si formate.

Calificativul pentru grupa este bine.

Experimentator

Deaconu Mary-Simona

SENSIBILITATEA CROMATICASCOPUL:Determinarea existentei sensibilitatii cromatice la prescolar si la scolarul mic.

Varianta pentru prescolariMATERIAL:Fire de lana colorata violet,albastru,verde ,galben,portocaliu,rosu lipite pe un carton.

DESFASURARE:

Asezam in fata copilului cartonul cu firele de lana si explicam:Vezi,pe acest carton avem fire de lana colorata.Eu iti voi spune pe rand cate o culoare sit u mi-o vei arata cu degetul.IncepemINSTRUCTAJ

Pe acest carton avem fire de lana colorata;copilul va trebui sa le recunoasca in ordinea in care voi aranja firele de lana colorata.

CONCLUZII

Proba a fost aplicata la urmatorii copii: Lit Maijer si Grosu Silviu in varsta de 4 ani.S-a observat ca acesti copii in varsta de 4 ani confunda culorile.Astfel,s-a observat ca ei confunda culoarea violet,nu o cunosc,confunda culoarea portocalie cu rosu.

Proba a mai fost aplicata si la copiii de 6 ani si s-a observat ca sensibilitatea cromatica este mai dezvoltata,toti copiii cunosc culorile,deci se poate vorbi de existenta unei sensibilitati cromatice la copiii de 6 ani.

PROBA PENTRU MEMORAREA UNOR DATE DIN POVESTIMATERIAL:

POVESTIRILE

Lenuta si Costel sunt colegi de banca.Lor le place foarte mult sa deseneze sis a modeleze din plastilina.

Doamna profesoara le-a spus ca,daca vor sa invete bine desenul si modelajul,ar fi bines a se inscrie la camin.Ei au discutat cu parintii lor,care s-au bucurat si au fost de accord sa se inscrie la cursul de desen si modelare.Dupa catva timp,la acest cerc s-a tinut un concurs.Lenuta a desenat pentru concurs un peisaj foarte frumos pe care l-a vazut la Marea Neagra.Peisajul reprezenta o barca de culoare verde cu panza de culoare alba care plutea pe mare. Pe cer zburau pescarusi.Povestirea se citeste la prima ora de curs,in clasa,de catre experimentator.Nu trebuie sa se atraga atentia ca a doua zi vor fi intrebati de povestire.A doua zi,la prima ora,se da fiecarui elev o foaie pe care este scris urmatorul program cu lacune pe care copiii au sarcina sa-l completeze.

INTERPRETARE

Se noteaza pentru fiecare elev numarul de cuvinte memorate.Incadrati rezultatele intr-un total statistic pentru a stabili diferentele individuale pe cele doua grupe de varsta.

CONCLUZIILE

Testul a fost aplicat la grupa mare la un numar de 5 copii:Butnaru Cezar,Bebei Corina,Curila Irina,Decuseara Danut,Roxana.In urma testarii,s-au observat urmatoarele:

La prima intrebare,Danut,Corina si Irina au raspuns corect,iar Roxana si Cezar Au inlocuit cuvantu camin cu cuvantul scoala.

La a doua intrebare,Roxana si Corina au raspuns corect,iar Cezar si Danut au inlocuit cuvantu colegi cu cuvintele :scolari,elevi.

La intrebarea a treia,cei patru au raspuns corect, iar Danut a inlocuit cuvantul concurs cu cuvantul spectacol.

La intrebarea a patra,Roxana a raspuns corect,iar ceilalti au inlocuit tablou cu cuvintele

si banca.

La intrebarea a cincea au raspuns toti copiii corect.

Si la intrebarea a sasea.

Intrebarile care au fost puse:

1)Lenuta si Costel s-au dus la

2)Lenuta si Costel sunt

3)Dupa catva timp la acest cerc,s-a tinut un

4)Lenuta a desenat pentru concurs unfoarte frumos,pe care l-a vazut la.

5)Peisajul reprezinta ode culoarecu panze de culoarecare plutea pe

6)Pe cer zburau

Nr.crt.Nume si prenumeNumarul intrebarilor

1123456

1.Butnaru Cezar--+-++

2.Belei Corina+++-++

3.Curila Irina+-+-++

4.Decuseara Danut+---++

5.Popescu Roxana-+++++

PROBA PENTRU DETERMINAREA CAPACITATII

DE A-SI REPREZENTA PROPRIUL CORP SI POSIBILITATEA

DE A SE DELIMITA SI REPERA IN SPATIU

MATERIAL NECESAR: hartie si creion

TEHNICA DE APLICARE: - se cere copilului sa deseneze o fetita si un baiat.

INSTRUCTAJ: - deseneaza o fetita si apoi un baietel cat mai frumos.

INTERPRETARE:

la 3 ani: capul si ,atasat lui,doua picioare;

la 4 ani trebuie sa deseneze capul+trunchiul+doua picioare sau capul+ doua brate+doua picioare;

la 5 ani trebuie sa deseneze corect capul cu ochii,gura,nas,trunchiul,doua brate si doua picioare atasate corect trunchiului.

ABATERI Unele parti ale corpului sunt absente in desen reperarea normala a ochilor si gurii lipseste.

CONCLUZIILE EXPERIMENTATORULUI

Testul a fost aplicat la grupa mica ,la grupa mica la un numar de 27 de copii.

Am obtinut urmatoarele rezultate: 5 copii nu au relizat nimic la aceasta proba,deci rezulta ca perceptia spatiala este foarte slab dezvoltata,deci acesti copii nu pot reprezenta propriul corp.20 de copii au desenat un singur copil care reprezenta si fata si baiatul(deci la el si fata si baiatul sunt la fel)caruia ia raportat numai cap si picioare.deci,;a acesti copii,li s-a format o reprezentare mai mult a genului masculine.2copii au desenat atat

capul,gatul

corpul,picioarele.

La cap au adaugat si ochii si parul.Deci,la acesti copii este dezvoltata imaginatia creatoare,stiu sa reprezinte propriul corp.

Experimentator,

DEACONU SIMONA PAGE 7