EVALUARE ŞI INTERVENŢIE PSIHOEDUCAŢIONALĂ LA PERSOANELE

CU NEVOI SPECIALE

PLAN DE INTERVENŢIE

CANDREA (CEPOI) ELENA

MASTER PCP, AN II

GR 1

1

IDENTIFICAREA RESURSELOR

Îi place desenul Dorinţa de schimbare şi de a fi mai încrezător

Istoric familial

A.este un copil de 13 ani ,care provine din mediul rural ,dintr-o familie formată din mama şi două surori. Din discuţiile cu A.în ceea ce priveşte familia sa , se observă:

Evită privirea ,de cele mai multe ori,privirea îi este îndreptată în jos

Îşi frământă mâinile ,care i se umezesc Are faţa crispată ,adesea duce mâinile spre faţă ,trece de la

tristeţe la indiferenţă,are uneori ochii înlăcrimaţi,picioarele şi braţele sunt închise şi încrucişate şi se strânge din ce în ce mai mult atunci când îşi reaminteşte de momentele neplăcute ( conflictele cu tatăl)

Dimensinea simptomatologică:

Sentiment de inutilitate ,de respingere,inhibiţie pe plan afectuv-emoţional,carenţe afective relaţionale,sentiment de nesiguranţă,stima de sine scăzută,labilitate emoţională.

Din prezentarea genogramei în context terapeutic se intră în harta personală internă reconstituind istoricul familiei „aici şi acum” constatând următoarele aspecte : tatăl lui A.,împreună cu frţii săi au fost crescuţi de bunici ,părinţii au avut o căsnicie tumultuoasă cu despărţiri şi împăcări.Bunicul patern era tot timpul plecat ,astfel încât modelul patern a lipsit din familie. Tatăl lui A. încă tânăr ,pleacă să-şi câştige existenţa (fiind şi elev ai unei şcoli profesionale),angajându-se ca mecanic auto. Mai târziu se

2

căsătoreşte ,locuind cu soţia la părinţii acesteia. Apar copiii,şi la fel ca tatăl său,tatăl lui A. era mai tot timpul plecat,astfel încât încă modelul parental pentru A. a fost absent.

Mama lui A.provine dintr-o familie cu probleme (dese conflicte),tatăl acesteie fiind din tinereţe la Spitalul Socola.Are un frate care moare în urma unui abuz pe fond de alcool.

De aici reiese că agresivitatea lui A. este moştenită din familie

STABILIREA OBIECTIVELOR

Obiectivele terapeutului:

Stabilirea alianţei între terapeut şi A.,pentru a asigura compleanţa acestuia la terapie

Stimularea încrederii în sine,prin exerciţii de autocunoaştere şi intercunoaştere

Deblocarea sentimentelor de nesiguranţă,neâcredere şi frică faţă de tata

Stabilirea nevoilor şi expectanţelor clientului Stabilirea strategiilor de intervenţie

Obiectivele clientului:

Să conştientizeze conflictele interpersonale care au condus la reacţii necontrolate să exprime trăirile refulate : neputinţa , teama , nesiguranţa

Să se controleze oro de câte ori îl deranjează un lucru Să-şi dezvolte aptitudinile de relaţionare cu familia şi mediul

înconjurător

3

PLANIFICAREA INTERVENŢIEI

Prin explorarea gândurilor ,sentimentelor şi comportamentelor am utilizat tehnici experienţialiste ( expresive şi gestalt-creative) ,desenul, abordare diagnostică şi terapeutică a copilului.Am pregătit următoarele teste proiective :testul arborelui,testul persoanei,testul casei, testul familiei,testul asociativ-verbal prin completare de cuvinte şi proba perceptiv- motrică Bender-Santucci.

Au avut loc doua şedinţe de evaluare pentru a stabili o mai bună relaţie client – terapeut şi pentru a-l cunoaşte mai bine pe A. şi de comun acord s-au stabilit un număr de 6 şedinţe.

CONTRACTUL CU BENEFICIARUL

Stabilirea unui program de terapie , programarea şedinţelor şi respectarea programării.

REALIZAREA INTERVENŢIEI

SEDINŢA 1

Obiectiv terapeutic:

Formarea unei alianţe terapeutice puternice şi să-mi acorde încredere.

Primul scop era acela de a realiza o alianţă puternică pentru a putea explora în cele mai bune condiţii emoţiile , sentimentele,amintirile lui A.Pentru el era ceva cu totul nou,dar naturaleţea şi deschiderea mea l+au determinat să-mi acorde încredere ,chiar dacă începutul a fost unul destul de dificil pentru amândoi .

4

A mărturisit că nu-i prea place să vorbească şi că la începu nu i-a plăcut să vină la cabinet ,dar acum e mai liniştit. A identificat câteva personaje de basm lipite pe pereţii cabinetului şi cu această ocazie am purtat un dialog firesc...întrebându-l dacă îi plac desenele din cabinet, mi-a răspuns că-i plac şi m-a rugat să-i pun şi desenul lui când va fi finalizat (l-am rugat să deseneze ceva în prima şedinţă ,orice doreşte el).

Aceste fapt m-a ajutat să-i descopăr resursele şi potenţialul lui A. care pînă atunci erau inhibate.

ŞEDINŢA 2

Obiectiv terapeutic:

Să descoperim punctele tare ale lui A.

La a doua întâlnire A. mi-a părut mai încrezător ceea ce a făcut colaborarea mult mai uşoară şi i-am propus să ne jucăm şi să facem în acelaşi timp şi un exerciţiu ( amintind desenul şi mărturisirea că vrea să-i afişez desenul la vedere).

L-am rugat să închidă ochii şi să pătrundă în lumea din interiorul lui:

T:Vezi cum îţi apare lumea ta dinăuntru...vezi ce persoane dragi ţie sunt în lumea ta....

A:Nu cred că reuşesc asta.

T:Vom încerca împreună ....vezi culorile care apar în lumea ta ,în spatiul tău interior,unde te afli tu şi cine mai este lângă tine . Acum te rog desenează tot ceea ce ţi-ai imaginat.

A:Să desenez aşa cumvreau eu?

T:igur că da.

5

În timpul desenului era foaret concentrat ,încerca să fie sigur pe el desenând cu linii ferme şi constatând că-i place ceea ce face. A sesizat la începutul execuţiei că a poziţionat greşit casa în care locuieşte şi a înterbat dacă o poate şterge ,că doar există un copac mare în spatele casei . În timp ce povestea despre ”lumea sa interioară” ,proiectată prin desen ,am sesizat câteva lucruri (care le-a explicat el) şi anume:casa in care locuieşte şi cum lucrează în grădină ,cum este el „bărbatul casei „ şi cum are grijă de animale ,taie şi depozitează lemne :Din desen lipsea tatăl ,iar mama era undeva în partea stângă a paginii,culorile folosite au fost predominat negru ,apoi gri ,albastru şi verde . Nu a folosit prea multa culoare.

Am găsit acauzele şi sentimentele lui de teamă,neâncrederea,relaţia dintre membrii familiei ,părerea lui despre tata(în mod special),comportamentul său de neânţeles,lipsa de adaptare ,cât şi temerile lui.

Am încercat să-l ajut să conştientizeze sentimentele inconştiente faţă de şcoală ,colegi şi în special de tatăl absent ,care îl hărţuia mereu spunându-i :”nimic nu faci bine,eşti la fel ca maică-ta”.Conflictele de familie ,spaimele acumulate ,pasivitate a mamei corelată cu dependenţa de alcool,neputinţa lui de a face mai mult,neânţelegerea celor din jur şi lipsa de sprijin au avut un impact foarte puternic asupra lui.

În cadrul aceste şedinţe mi-am dat seama că trebuie să lucrez pe neâncrederea care o resimte şi să încerce să-şi controleze reacţiile când este deranjat de ceva . Am încercat să-l învăţ câteva modalităţi de a se elibera de mânie ,fără a face rău altora . atunci când se simte furios poate să lovească o pernă, să haşureze ,să ţipe, să-şi deseneze furia sau să rupă hârtie.

6

Efectul a fost că a devenit mai liniştit şi ceva mai sigur pe el ,s-a produs o dezinhibiţie la nivel comportamental,manifestată prin relaxare şi preocupare pentru desen( primeşte atenţie ,este lăudat şi îi este apreciat desenul )

ŞEDINŢA 3

Obiectiv terapeutic:

Descoperirea trăsăturilor ,blocajelor, nivelul de dezvoltare şi maturizare psihologică.

În acesta şedinţă A. a venit mult mai relaxat şi mai ales a dat dovadă de ăunctualitate şi interes de ceea ce se va întâmpla.

Am amplicat o serie de teste proiective ,teste care ajută la descoperirea trăsăturilor ,blocaje,nivelulu de dezvoltare şi maturizare psihologică.

CONCLUZII:

TESTUL ARBORELUI

Agitaţie şi excitabilitate,nevoie de mişcare Ambivalenţa şi dilema morală Agresivitate ce se acumulează şi se descarcă sporadic Mânie şi blocaje Sentimente de inferioritate Sistematism ,anxietate şi insecuritate afectivă Organizare,obişnuinţa de a fi disciplinat Observaţii concrete descriptive;impresie de culpabilittate Trăieşte în realitate fără să o gândească şi se adaptează sub

constrângerea forţelor exterioare . Uneori se inhibă sau se

7

revoltă împotriva constrângerilor educative,încearcă să in teriorizeze normele şi exigenţele anturajului

Nevoie de stabilitate ,securitate ,anxietate şi sentiment de abandon

Ataşament faţă de un educator sau unul din părinţi ,dorinţa de tandreţe ,dependenţă de anturaj

TESTUL PERSOANEI

Existenţa unui „Eu”expansiv şi a unei disponibilităţi ridicate de inserţie în realitate

Tendinţa spre irascibilitate şi agresivitate cauzate de frustrările anterioare (omuleţul plasat în partea stg a paginii)

Dificultăţi de comunicare,relaţionare,afirmare a „Eului” Atitudine pasivă faţă de raelitate ,indiferenţă în plan

relaţional,slăbiciune a sentimentelor de interacţiune socială Refuzul de autoevaluare şi respingerea nevoii de dependenţă ,

prezenţa unor tendinţe de actualitate şi culpabilitate, dominaţie şi agresivitate, autoinhibiţie şi timiditate, impunerea prezenţei de sine pentru dominanţă,comportamente rebele şi deviante

Compensare a unei nesiguranţe anterioare şi adoptarea unei atitudini pozitive faţă de prezenţa celor din jurTESTUL CASEI

Aici apar destul de multe elemente care trădează handicapul mintal – ferestre marginale , casa care parcă pluteşte .

Mărimea casei denotă dorinţa de afecţiune

TESTUL FAMILIEI

8

Îngustare considerabilă a sferei de interacţiune socială , rigiditate sau placiditate emoţională,teama de a înfrunta provocările ambianţei ( lipsa degetelor de la mână )

Lipsa pantofilor la tată - agrsivitate şi sexualitate primitive , nereprimată

Personajul A.- îndoială , nehotărâre , ambivalenţă în stabilirea contactelor sociale , ezitare şe oscilaţie în decizie . Braţele ,mâinile , picioarele , umerii lui A. ne indică dorinţa de putere ,dominare –au aceeşi mărime ca a tatălui său. Plasat la stg. paginii reflectă existenţa unei anxietăţi marcate şi un puternic sentiment de insecuritate. Forma gurii arată o mare nevoie de afecţiune şi acceptare. Ochii mari – tendinţe agresive. Părul – haşurat- semnifică atât o sexualitate accentuată ,cât şi o anxietate severă în legătură cu sexualitatea sau cu controlul mental , cu gândirea şi imaginaţia ( teama propriilor gânduri şi închipuiri )

Nivelul de comunicare la nivel familiar este unul incoerent , dezordonat

În timpul desenului a fost concentrat ,sigur pe el ,desenând cu linii sunt ferme. Când a inceput să-şi deseneze tatăl şi-a dat seama că a poziţionat capul prea sus şi a întrebat dacă-l poate şterge .... A întâmpinat dificultăîi la conturarea tatălui şi al portretului său . Sora cea mare este poziţionată alături de tată, este singura cu ,care are o relaţie bună, şi de care spune că este preferata tatălui şi îi dă bani. S-a desenat pe el la fel de mare ca şi tatăl ( dorinţa de dominare ). Mama este poziţionată la mijlocul desenului ,cea care este implicată în coflictul dintre tată şi fiu. Sora cea mică „ferită” de conflictele familiei ,este poziţionată sub ceilalţi membri ai familiei . El era desenat lângă mamă şi sora cea mică.

9

PROBA PERCEPTIV-MOTRICĂ BENDER-SANTUCCI

Întârziere de nivel mediu în dezvoltarea perceptiv motrică

TESTUL ASOCIATIV VERBAL PRIN COMPLETARE DE FRAZE

Tendinţa către neplăcere ,regrete ,insatisfacţie,frustrări: Îmi pare rău ce am făcut (că am plecat de acasă).Pe mine mă frământă că nu am stare.Nu am izbutit să-mi răspundă tata de ce nu îmi dă bani.

Cea mai mare neplăcere a mea a fost comportamentul lui tata.Era rău.

Evenimente traumatizante din trecut :

La şcoală nu-mi place deloc.

În orice caz la şcoală cei mari mă deranjează.

Informaţii şi aprecieri legate de familie:Familia mea este bună în afară de tata.Mama este bună ,ne îngrijeşte, ne aduce de toate,eu o ajut.Tatăl meu este rău.

Complexe de inferioritate,propriile frământări:Pe mine mă frământă când mă enervez.Eu pot să fac treabă (dar nu tot timpul).Nervii mei îmi strică treaba din cap ,mă enervează.Sunt foarte obraznic.Ştie toată lumea de problemele mele .Totdeauna eu stau când obosesc.În inima mea e totul gol,ea doar bate.Adevărul este că am să cresc eu mare.

10

ŞEDINŢA 4Obiectiv terapeutic:

Debocarea sentimentelor de nesiguranţă ,frică,libertate de exprimare şi responsabilitate ,respectul faţă de sine şi de ceilalţi,exteriorizarea trăirilor,imbunătăţirea relaţionării cu ceilalţi.

La această întâlnire au avut loc o serie de activităţi cum ar fi jocul de rol,desene şi prezentări personale : „Cine sunt eu?;Calităţi şi defecte proprii.”

Aceste intervenţii îl ajută pe A.să îi cunoască mai bine pe colegi ,precum i pe el însuşi,deşi la sfârşitul perioadei prezintă o slabă cunoaştere a realităţii personale .Totuşi era încrezător în sine.

T.”Ce ai vrea să faci?”

A.”Nu ştiu ,cred că să desenez.”

T.Ce vrei să desenezi ? Cu ce te pot ajta?”

A.Am nevoie doar de o foaie,creioane şi o linie.”

T.”Poftim,ai aici.”

Începe desenul cu imaginea mamei,pe care o schiţează foarte greu,folosind linii îngroşate ,îi haşureză părul,accentuează gura,şterge liniile de mai multe ori ,folosind radiera. Apare apoi şi dorinţa de a desena pe tatăl său ,dar se răzgândeşte. După un timp îl conturează ,cu mâinile întinse. Întrebat ce semnifică ,a spus : „Tatăl meu .... îmbrăţişează.” . Apoi nu a mai vrut să deseneze şi a spus că doreşte o pauză,după care va finaliza desenul. I-am respectat dorinţa.

ŞEDINŢA 5

Obiectiv terapeutic:

11

Facilitarea expimării şi conştientizării sentimentelor,prin tehnici expresive .

A.este mai vesel,mai zâmbitor,mai relaxat şi chiar dornic de a merge acasă ,bucuros.

Îmi povesteşte ce a mai desenat în clasă ,ce activităşi s-ua desfăşurat în clasă ,atât cu colegii cât şi cu copiii invitaţi de la alte şcoli,ce rezultate a obţinut şi faptul că se simte mai bine.Mi-a arătat toate notiţele care le-a făcut ,şi recompensa a fost una de laudă şi încurajare .

Vorbind cu învăţătoarea lui A. ,îmi mărturiseşte că s-a schimbat comportamentul lui în bine ,este mai atent ,preocupat şi dornic de a-şi îndeplini sarcinile primite.

Obiectiv terapeutic:

Facilitarea exprimării şi conştientizarea sentimentelor negative,prin tehnici expresive .

Şi în această şedinţă şi.a exprimat starea sub forma desenului .A făcut o casă cu o imagine zâmbitoare ,un stol de păsări ,soarele sus pe cer,folosind culori deschise . S-a uitat pe geam să verifice culoarea cerului ,apoi a desenat o grădină cu flori şi copaci plini de fructe roşii.

TEHNICA SCAUNULUI GOL

T:Imaginează-şi că ctatăl tău este chiar acum aici,în faţa ta pe acest scaun. Spune-mi tot ceea ce nu reuşeşti să.i spui de obicei sau ceea ce ai fi vrut să-i spui atunci şi nu ai putut.Fă-o acum ,spune-i ce simţi ,ce gândeşti .A.mă ascultă cu atenţie şi într-un final răspunde.

A:Mi-e frică .....apoi ezită şi spune:mă simt neputiincios pentru că orice aş spune ar începe să mă lovească ,să vorbească urât şi să mă

12

înlăture din faţa lui. (În aceste momente faţa lui A. este tristî cu ăprivirea abătută ,destul de serioasă,îşi frământă mîinile şi se ghemuieşte în scaun).

T:Ce simţi în acest moment ?

A:Nu-mi place să-mi amintesc ,simt ceva greu în cap...parcă mă doare capul.

T:Cu ce ai putea compara această suferinţă?(se aşterne un moment de linişte ,apoi răspunde gânditor).

A:Parcă ar fi o piatră mare care mă apasă.

T:Ce-ţi vine în minte să faci cu această piatră?

A:Aş vrea să o dau deoparte ,pentru că este foarte grea.T:Şi cum crezi că o poţi da?

A:Ar trebui să am o putere mare ,s-o pot sparge( devine gânditor).Am nevoie de un ciocan mare,cu care să pot sparge.

T:Uite stă în puterea ta să scapi de acel pietroi. Imaginează-ţi că ai deja un ciocan şi începi să dai în ea .Vrei să încerci?

A:Este cam greu,dar voi încerca.

T:Ce simţi?

A:Este greu şi piatra este mult prea mare .Trebuie să ai putere .Dar nu mă las,vreau să cresc şi mai mare,mai puternic pentru a putea sparge piatra . ( se aşterne din nou un moment de linişte).

T:Rămâi în această stare ,şi încearcă să-ţi fixezi direcţia către acest pitroi şi vezi ce poţi face în continuare.

A:Sper să reuşesc ....simt cum piatra începe să se spargă.

13

T:Rămâi aşa concentrat.

A:Reuşesc să o sfărâm .....acum e mai bine.

T:Ce simţi acum?

A:Simt cum piatra s-a sfărâmat ,in mii şi mii de bucăţi ,care sunt împrăştiate peste tot. Mă doare capul.

T:Ce vrei să faci acum?

A:Vreau să mă opresc.T:Bine ,ne oprim acum . A cerut să meargă la baie ,apoi a revenit şi a finalizat desenul rămas de la şedinţa precedentă.

ŞEDINŢA 6

De când a ajuns ,A. a dorit să discutăm în continuare despre relaţia cu tatăl său.

A:Aş avea multe de spus tatălui meu.

T: Uite dacă eşti de acord, putem repeta tehnica de data trecută –cea a scaunului.

A:Da ,sunt de acord.

T:Tatăl tău este acolo . Ce ai vrea să-i spui?După o pauză ...răspunde.

A:Tată..aş vres să-ţi spun,că de multe ori ai fost nedrept cu mine. Nu reuşeam să înţeleg,de ce nu mă aprecia-i şi pe mine ,de ce nu-mi acorda-i atenţie ,de ce te purta-i aşa de urât – mă băteai , mă certai şi mă fugăreai de acasă.Vreau să-ţi amintesc de perioada când locuiai cu noi şi-i cumpărai dulciuri numai Marinei,nu-ni dădeai dădeai bani?...eu eram foarte trist şi nu înţelegeam de ce faci asta. Ştiu că tu eşti tatăl meu ,dar pentru mine eşti un străin ,o

14

persoană pe care nu o cunosc şi de aceea nu simt nimic pentru tine. S-a aşternut din nou liniştea şi apoi a spus : Am terminat.

T:A. vrei să asculţi puşină muzică?

A:Da ,vreau să ascult.

După audiţie îmi spune că se simte mai bine. I-am spus că şedinţele noastre s-au încheiat ,dar că o să ne mai vedem. Răspunsul a fost acela că şi-ar dori să se întâmple acest lucru.

MONITORIZAREA INTERVENŢIEI ŞI MONITORIZAREA CAZULUI

Ca şi monitorizare a intervenţiei aş putea spune că A. a vut un progres lent (cum mă şi aşteptam ),dar benefic. De la o şedinţă la alta progresul a fost vizibil, agresivitea faţă de colegi a diminuat (situaşiile de conflict fiind într-un număr destul de mic),comportamentul –dezirabil se îmbunătăţeşte încetul cu încetul. Nu mă aştept la rezultate spectaculoase momentan.

REEVALUAREA SITUAŢIEI BENEFICIARULUI

Ca şi evaluare a situaţiei lui A. ,am observat o capacitate de empatizare,relaţionare şi ascultare ,dezvoltarea abilităţilor de comunicare şi autocunoaştere ,deblocarea propriilor resurse.

EVALUAREA REZULTATELOR

Atingerea unor obiective propuse ,la începutul intervenţiei. Mai sunt cîteva dintre ele la care trebuie intervenit.

MONITORIZAREA POSTINTERVENŢIEI

M-am văzut cu A. la o săptămână de la finalizarea intervenţiei. Am fost uimită să-l văd că-mi iese în întâmpinare zâmbind ,povestindu-mi

15

noutăţile din ultimul timp. Mi-a povestit că este mai liniştit ,că a dormit mai bine,că abţinut un „foarte bine” la matematică,şi a finalizat un desen. Se pregăteşte să meargă acasă şi chiar este fericit că-şi va revedea mama. Vizibil este mai sigur pe el.

ÎNCHIDEREA CAZULUI

Pentru faptul că A. mi-a stârnit o empatie mai deosebită ,mi-am propus să-l mai vizitez şi i-am sugerat că de câte ori întâmpină vreo problemă să nu ezite să mă contacteze. Îmi doresc să dezrâdăcinez ce a mai rămas din trăirile negative ce le resimte.

16