Evaluare Adecvata Albesti - ANPMapmms-old.anpm.ro/files/APM MURES/Reglementari/AVIZE... ·...

1

STUDIU DE EVALUARE ADECVATA

PLAN URBANISTIC GENERAL

„COMUNA ALBEȘTI, JUDETUL MUREȘ”

BENEFICIAR: PRIMĂRIA COMUNEI ALBEȘTI PROIECTANT GENERAL: SC EXPERIMENT PROIECT SRL ELABORATOR: SC WILDLIFE MANAGEMENT CONSULTING

Aprilie 2014

2

Elaboratori: Geograf Ana-Maria Corpade, PhD

Specialist Știința Mediului Ciprian Corpade, PhD

Biolog Alexandru Stermin, PhD

Aprobat: SC Wildlife Management Consulting SRL

Director,

Calin HODOR

CE'RTIFICAT DE tN'REGIST'RA'R£

In eonformitate cu prevedcrile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 195/ 2005 privind proteqia mediului, aprobata eli modifican ~i eompletari prin Legea 265/ 2006, cu modifiearile ~i completarile ulterioare ~i ale Ordinului ministtului mediului nr. 1026 / 2009 privind eonditille de elaborate a rapoartelor de mediu, rapoartelor privind impactul asupra mediului, bilanrurilor de mediu, rapoartelor de amplasament, rapoartelor de securitate ~i studiilor de evaluare adeevata.

In unna analizei docwnentelor depuse ~i infonnapilor furnizatc ~i uS?nute in proccdura de iruegistrare de:

cu sediul in: Hunedoara, Stt. Sarmisegetuza nr.23, JudefUl Hunedoara Tel. 0726 195 878 Email: [email protected];[email protected] Cod fiscal nr. RO ~8557030, inregistrata in Regi.strul Comeqului la nr.

J20/ 520/ 2006

persoana juridica este mscrisa in Rcgistrul Naponal al claboratorilor de studiipentru protecps mcdiului1apoziJia Dr. 264pentru

RM D RIM 0 BM D RA D RS D EA 0 Emis la data de : 16.09.2010 Valabil pana la data de : 16.09.2015

PRE~EDINTELE COMISIEI DE t GISTRARE

I

mailto:[email protected];[email protected]

3

A. INTRODUCERE ...................................................................................... 4

B. INFORMAŢII PRIVIND PLANUL URBANISTIC GENERAL ANALIZAT .......................... 4

B.1. Conţinutul şi obiectivele principale ale planului urbanistic general ................... 4

B.2. Descrierea Planului Urbanistic General analizat ........................................... 4

B.3. Relaţia cu alte planuri și programe ......................................................... 39

C. INFORMAŢII PRIVIND ARIA NATURALĂ PROTEJATĂ DE INTERES COMUNITAR AFECTATĂ DE IMPLEMENTAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL ALBEȘTI .............................. 48

C.1. Date privind aria naturală protejată de interes comunitar (suprafaţă, tipuri de ecosisteme, tipuri de habitate şi speciile care pot fi afectate prin implementarea proiectului propus prin PUG) ......................................................................................... 48

C.2. Date despre prezenţa, localizarea, populaţia şi ecologia speciilor şi/sau habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafaţa şi în imediata vecinătate a proiectului propus, menţionate în formularul standard al ariei naturale protejate de interes comunitar ...... 58

C.2.1. Metodologia de studiu ......................................................................... 58

C.2.2. Descrierea speciilor şi habitatelor identificate ........................................... 59

D. IDENTIFICAREA ŞI EVALUAREA IMPACTULUI IMPLEMENTĂRII PUG ASUPRA SPECIILOR ȘI HABITATELOR PROTEJATE ........................................................................... 64

E. MĂSURILE DE REDUCERE A IMPACTULUI .................................................... 65

F. CONCLUZII ........................................................................................ 67

G. BIBLIOGRAFIE ..................................................................................... 68

H. ANEXE .............................................................................................. 69

4

A. INTRODUCERE

Prezentul studiu a fost întocmit in conformitate cu OM 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar. Trebuie insa mentionat ca avand in vedere ca ne aflam la faza de evaluare de mediu pentru planuri și programe, precum și ţinând cont de specificul planului, strategic, ce nu pregătește cadrul pentru dezvoltarea unui proiect de construcţie concret, unele dintre capitolele prevazute in continutul cadru nu s-au putut regasi in acest studiu, ele fiind specifice fazelor ulterioare de evaluare de mediu, în primul rând fazei de evaluare a impactului asupra mediului.

B. INFORMAŢII PRIVIND PLANUL URBANISTIC GENERAL ANALIZAT

B.1. Conținutul şi obiectivele principale ale planului urbanistic general

Lucrarea analizată prin prezentul raport, de mediu se referă la actualizarea Planului Urbanistic General al comunei Albești şi a Regulamentului Local aferent. Luând în considerare aspectele critice ale planului urbanistic general Albești în vigoare, s-au conturat reperele dezvoltării spaţiale a localităţilor şi s-au stabilit principalele reglementări ale acesteia. Noul plan urbanistic general al comunei Albești are ca principal scop stimularea evoluţiei complexe a localităţilor comunei, prin implementarea strategiei de dezvoltare pe termen scurt, mediu şi lung.

Principalele obiective ale planului urbanistic general analizat sunt următoarele: − Stabilirea direcţiilor, priorităţilor şi reglementărilor de amenajare a teritoriului şi

dezvoltare urbanistică a localităţilor comunei Albești; − Utilizarea raţională şi echilibrată a terenurilor necesare funcţiilor urbanistice; − Delimitarea zonelor cu riscuri naturale (alunecări de teren, inundaţii, neomogenităţii

geologice, reducerea vulnerabilităţii fondului construit existent); − Evidenţierea fondului consruit valoros şi a modului de valorificare a acestuia în folosul

comunităţii; − Creşterea calităţii vieţii, cu precădere în domeniile locuirii şi serviciilor; − Creşterea competitivităţii socio-economice a comunei Albești în contextul dezvoltării

economice din împrejurimi; − Fundamnetarea realizării şi extinderii unor investiţii de utilitate publică; − Asigurarea suportului de reglementări pentru eliberarea Certificatelor de urbanism şi

Autorizaţiilor de construire; − Corelarea intereselor colective cu cele individuale în ocuparea spaţiului.

Noul plan urbanistic general al comunei Albești şi regulamentul local aferent se doresc a fi instrumente de bază în implementarea Planului de Dezvoltare Durabilă a Comunei.

B.2. Descrierea Planului Urbanistic General analizat

Pornind de la aceste obiective s-au urmărit, planul urbanistic general analizat cuprinde reglementări la nivelul tuturor localităţilor cu privire la:

− Optimizarea relaţiilor localităţilor cu teritoriul lor administrativ şi judeţean;

5

− Evoluţia în perspectivă a localităţii; − Direcţiile de dezvoltare funcţională în teritoriu; − Traseele coridoarelor de circulaţie şi de echipare prevăzute în planurile de amenajare

a teritoriului naţional, zonal şi judeţean; − Zonificarea funcţională în corelaţie cu organizarea reţelei de circulaţie; − Organizarea şi dezvoltarea căilor de comunicaţii; − Stabilirea şi delimitarea teritoriului intravilan; − Stabilirea şi delimitarea zonelor construibile; − Stabilirea şi delimitarea zonelor funcţionale; − Stabilirea şi delimitarea zonelor cu interdicţie temporară sau definitivă de construire; − Stabilirea acţiunilor viitoare în vederea reglementării zonelor protejate şi de protecţie

a acestora; − Modernizarea şi dezvoltarea echipării edilitare; − Evidenţierea deţinătorilor terenurilor din intravilan; − Stabilirea obiectivelor de utilitate publică; − Stabilirea modului de utilizare a terenurilor şi condiţiilor de conformare şi realizare a

construcţiilor. Memoriul general aferent planului urbanistic general analizat este alcătuit din patru

capitole și anume: − Introducere (date de recunoaștere a terenului, obiectul planului, surse de

documentare); − Stadiul actual al dezvoltării. În cadrul acestui capitol sunt analizate elementele

cadrului natural și socio-economic al comunei, elementele de infrastructură de comunicaţie sau edilitară a teritoriului. În egală măsură sunt analizate riscurile naturale din aria de interes, problemele de mediu şi disfuncţionalităţile din teritoriu.

− Propuneri de organizare urbanistică. În cadrul capitolului III sunt analizate rezultatele studiilor de fundamentare realizate, direcţiile de evoluţie şi priorităţile în dezvoltarea teritoriului în raport cu evoluţia populaţiei. Totodată este prezentat teritoriul intravilan nou delimitat, alături de zonarea funcţională propusă şi bilanţul teritorial aferent.

− Concluzii – măsuri în continuare. Planul Urbanistic General conţine și un Regulament Local de Urbanism care cuprinde și

detaliază prevederile referitoare la modul de utilizare a terenurilor și de amplasare, dimensionare și realizare a construcţiilor pe întregul teritoriu al comunei Albești, atât în spaţiul intravilan, cât și în cel extravilan.

Planul Urbanistic General analizat este descris în cele ce urmează, fiind surprise o serie de aspecte cu relevanţă în evaluarea strategică de mediu.

6

Intravilan existent şi propus. Zone funcţionale şi propuneri de dezvoltare. Bilanţ teritorial

Suprafaţa totală a intravilanului existent conform cadastrului funciar din 1990, în valoare de 405,91 ha, s-a mărit prin PUG 2000 cu 173,18 ha şi prin PUG reactualizat cu încă 157,89 ha.

Satul Suprafaţa intravilan OCAOTA 1990

PUG 2000 PUG reactualizat Suprafaţa intravilan (ha)

Nr. de trupuri

Suprafaţa intravilan (ha)

Nr.de trupuri

Albeşti 201,77 336,00 11 497,87 9 Bârlibăşoaia 0,00 0,00 0 0,00 0 Boiu 97,14 111,49 2 121,78 5 Jacu 24,06 24,06 1 24,03 1 Şapartoc 55,19 55,19 1 54,69 1 Ţopa 27,75 39,65 2 35,07 1 Valea Albeştiului 0,00 0,00 0 0,00 0 Valea Dăii 0,00 12,70 6 3,54 3 Valea Şapartocului 0,00 0,00 0 0,00 0 Total 405,91 579,09 23 736,98 20

Cu toate că fiecare localitate rurală este un caz aparte, în intervenţii s-au respectat

limitele naturale / limitele folosinţelor, respectiv limite paralele cu drumul. Includerile de teren în intravilan s-au făcut pe următoarele criterii:

- acces asigurat din drumurile existente (chiar dacă drumul respectiv necesită amenajare); - apropierea de zonele de interes; - condiţii bune de fundare în comparaţie cu alte zone din localitate; - necesitatea suprafeţei respective pentru dezvoltare.

Toate propunerile s-au analizat pe teren şi s-au însuşit de reprezentanţii administraţiei locale.

În prezentul proiect s-a indicat la nivelul teritoriului administrativ al comunei şi în suprafaţa intravilanului si folosinţa asupra terenurilor. Pentru terenurile situate în intravilan, ocupate cu construcţii şi alte amenajări, s-a indicat şi destinaţia supraedificatelor: clădiri de utilitate publică, locuinţe, obiective pentru producţie agricolă şi industrială, terenuri de sport, obiective pentru gospodărie comunală, circulaţie, ape. Extinderi / excluderi propuse pe localităţi SAT ALBEŞTI - extinderi / excluderi propuse

Funcţiuni Suprafaţă 1 Zonă pentru locuinţe şi funcţiuni complementare 0,51 ha

2 Zonă pentru locuinţe + zonă mixtă (ISP + LFC) 41,85 ha

7

3 Zonă pentru locuinţe şi funcţiuni complementare 30,23 ha







10 Zonă unităţi agricole 1,30 ha

11 Excludere teren agricol - 0,71 ha



14 Zonă unităţi industriale și depozitare 2,00 ha



17 Zonă pentru locuinţe + tehnico edilitare 18,43 ha

18 Zonă pentru locuinţe şi turism 4,82 ha


Corecturi intravilan conf. Bornare 2012 0,44 ha TOTAL 161,87 ha

SAT BOIU - extinderi / excluderipropuse

Funcţiuni Suprafaţă

4 Zonă pentru locuinţe şi funcţiuni complementare 1,24 ha 5 Excludere teren neproductiv - 1,36 ha

6 Zonă pentru unităţi agricole - vezi planşa 01 7,40 ha 7 Zonă pentru turism - vezi planşa 02 1,00 ha

8 Zonă pentru turism - vezi planşa 02 1,04 ha 9 Zonă pentru turism - vezi planşa 02 0,65 ha Corecturi intravilan conf. Bornare 2012 0,32 ha

TOTAL 10,29 ha SAT JACU - excluderi propuse

Funcţiuni Suprafaţă Corecturi intravilan conf. Bornare 2012 - 0,03 ha

SAT ŞAPARTOC - excluderi propuse

8

Funcţiuni Suprafaţă Corecturi intravilan conf. Bornare 2012 - 0,50 ha

SAT ŢOPA - extinderi / excluderi propuse

Funcţiuni Suprafaţă 1 Zonă pentru unităţi agricole 1,35 ha


3 Excludere zonă inundabilă - trup T2 - 6,55 ha

Corecturi intravilan conf. Bornare 2012 0,09 ha TOTAL - 4,58 ha

SAT VALEA DĂII - excluderi propuse

Funcţiuni Suprafaţă 1 Excludere teren agricol - 0,13 ha






TOTAL - 9,16 ha Bilanţul teritorial pe trupuri şi localităţi Centralizator trupuri comuna Albeşti

Denumire sat

Intravilan (ha) Total Existent Extinderi / Excluderi Total Propus PUG 2000 propuse

Albeşti T1 – T11 336,00 161,87 T1 - T9 497,87 Boiu T1 – T2 111,49 10,29 T1 - T5 121,78 Ţopa T1 – T2 39,65 - 4,58 T1 35,07 Jacu T1 24,06 - 0,03 T1 24,03 Şapartoc T1 55,19 - 0,50 T1 54,69 Valea Dăii T1 – T6 12,70 - 9,16 T1 – T3 3,54 TOTAL 579,09 157,89 736,98

9

Structura intravilanului pe zone funcţionale şi sate

ZONE FUNCŢIONALE SAT ALBEŞTI

EXISTENT PROPUS Suprafaţa (ha)

% din total

Suprafaţa (ha)

% din total

Locuinţe şi funcţiuni complementare, din care

72,72

21,64 299,10

60,08

· locuinţe cu regim mediu de inălţime

0,14 0,14

· locuinţe cu regim mic de inălţime 72,58 298,96 Instituţii şi servicii de interes public 15,40 4,58 21,18 4,25 Zone mixte 1 (ISP + LFCm) 0,00 0,00 18,55 3,73 Zone mixte 2 (ISP + UID) 0,00 0,00 27,02 5,43 Unităţi industriale şi de depozitare 38,38 11,42 47,23 9,49 Unităţi agricole 5,74 1,71 7,09 1,42 Căi de comunicaţie şi transport din care: 38,50 11,46 45,44 9,13 · căi feroviare şi construcţii aferente 12,80 12,80 · căi rutiere şi construcţii aferente 25,70 32,64 Spaţii verzi, agrement, perdele de protecţie

3,30 0,98 24,62 4,95

Construcţii tehnico – edilitare 3,79 1,13 3,84 0,77 Gospodărie comunală, din care: 2,05 0,61 2,05 0,41 · cimitire 2,05 2,05 Destinaţie specială 0,05 0,01 0,05 0,01 Ape 1,34 0,40 1,70 0,34 Terenuri agricole 150,56 44,81 0,00 0,00 Păduri 0,00 0,00 0,00 0,00 Terenuri neproductive 4,17 1,24 0,00 0,00 TOTAL INTRAVILAN 336,00 100,00 497,87 100,00

ZONE FUNCŢIONALE SAT BOIU


% din total

Suprafaţa (ha)

% din total


28,31

25,39 86,69

71,19

· locuinţe cu regim mic de inălţime 28,31 86,69 Instituţii şi servicii de interes public 2,87 2,57 4,85 3,98 Zone mixte 2 (ISP + UID) 0,00 0,00 0,00 0,00 Unităţi industriale şi de depozitare 0,13 0,12 0,13 0,11 Unităţi agricole 2,66 2,39 9,95 8,17 Căi de comunicaţie şi transport din care: 5,81 5,21 7,92 6,50 · căi rutiere şi construcţii aferente 5,81 7,92

10

Spaţii verzi, agrement, perdele de protecţie

1,80 1,61 6,21 5,10


ZONE FUNCŢIONALE SAT JACU


% din total

Suprafaţa (ha)

% din total


2,79 11,60 14,61 60,80

· locuinţe cu regim mic de inălţime 2,79 14,61 Instituţii şi servicii de interes public 0,15 0,62 0,19 0,79 Zone mixte 1 (ISP + LFCm) 0,00 0,00 2,85 11,86 Unităţi industriale şi de depozitare 0,00 0,00 0,00 0,00 Unităţi agricole 0,00 0,00 0,00 0,00 Căi de comunicaţie şi transport din care: 1,02 4,24 1,20 4,99 · căi rutiere şi construcţii aferente 1,02 1,20 Spaţii verzi, agrement, perdele de protecţie

0,17 0,71 4,51 18,77


ZONE FUNCŢIONALE SAT ŞAPARTOC


% din total

Suprafaţa (ha)

% din total

Locuinţe şi funcţiuni complementare, 6,04 10,94 42,90 78,44

11

din care · locuinţe cu regim mic de inălţime 6,04 42,90 Instituţii şi servicii de interes public 1,17 2,12 1,52 2,78 Unităţi industriale şi de depozitare 0,00 0,00 0,00 0,00 Unităţi agricole 0,00 0,00 3,22 5,89 Căi de comunicaţie şi transport din care: 1,53 2,77 1,53 2,80 · căi rutiere şi construcţii aferente 1,53 1,53 Spaţii verzi, agrement, perdele de protecţie

0,00 0,00 4,29 7,84


ZONE FUNCŢIONALE SAT ŢOPA


% din total

Suprafaţa (ha)

% din total


6,99 17,63 28,37 80,90

· locuinţe cu regim mic de inălţime 6,99 28,37 Instituţii şi servicii de interes public 2,87 7,24 1,06 3,02 Zone mixte 2 (ISP + UID) 0,00 0,00 0,59 1,68 Unităţi industriale şi de depozitare 0,00 0,00 0,00 0,00 Unităţi agricole 0,43 1,09 0,87 2,48 Căi de comunicaţie şi transport din care: 1,73 4,36 1,73 4,93 · căi rutiere şi construcţii aferente 1,73 1,73 Spaţii verzi, agrement, perdele de protecţie

0,89 2,24 1,20 3,42


12

ZONE FUNCŢIONALE SAT VALEA DĂII


% din total

Suprafaţa (ha)

% din total


1,09 8,58 3,24 91,53

· locuinţe cu regim mic de inălţime 1,09 3,24 Instituţii şi servicii de interes public 0,00 0,00 0,00 0,00 Unităţi industriale şi de depozitare 0,00 0,00 0,00 0,00 Unităţi agricole 0,00 0,00 0,00 0,00 Căi de comunicaţie şi transport din care: 0,19 1,50 0,05 1,41 · căi rutiere şi construcţii aferente 0,19 0,05 Spaţii verzi, agrement, perdele de protecţie

0,00 0,00 0,25 7,06


Centralizator

ZONE FUNCŢIONALE COMUNA ALBEŞTI


% din total

Suprafaţa (ha)

% din total


117,94

20,37 474,91

64,44

· locuinţe cu regim mediu de inălţime

0,14 0,14

· locuinţe cu regim mic de inălţime 117,80 474,77 Instituţii şi servicii de interes public 22,46 3,88 28,80 3,91 Zone mixte 1 (ISP + LFCm) 0,00 0,00 21,40 2,90 Zone mixte 2 (ISP + UID) 0,00 0,00 27,61 3,75 Unităţi industriale şi de depozitare 38,51 6,65 47,36 6,43 Unităţi agricole 8,83 1,52 21,13 2,87 Căi de comunicaţie şi transport din care: 48,78 8,42 57,87 7,85 · căi feroviare şi construcţii aferente 12,80 12,80 · căi rutiere şi construcţii aferente 35,98 45,07

13

Spaţii verzi, agrement, perdele de protecţie

6,16 1,06 41,08 5,57


Zone afectate de fenomene cauzatoare de riscuri şi măsuri propuse

În contextul actual al dezvoltării economice şi sociale, factorul de decizie (Consiliul Local) este direct implicat în soluţionarea problemelor practice de organizare a activităţii în teritoriu, prin deciziile pe care le ia şi le aplică în această direcţie.

Luarea unei decizii corecte şi eficiente se poate realiza numai prin cunoaştera tuturor aspectelor pozitive şi negative ale realităţii din teritoriul administrativ al comunei.

Aspectele pozitive sunt reprezentate de resursele naturale şi umane, de care dispune comuna, poziţia în teritoriul judeţului, potenţialul de comunicaţie etc şi stimulează dezvoltarea socio-economică.

Aspectele negative sunt reprezentate de disfuncţiile din teritoriu (preponderente fiind cele socio-economice: gradul ridicat de îmbătânire al populaţiei, navetismul, exodul rural, lipsa de dotări socio-culturale şi economice, etc) şi de stările critice ale sistemelor naturale (alunecări de teren, procese de eroziune, şi tasare, inundaţii, îmlăştiniri, elemente climatice cu manifestări extreme, etc). Aceste disfuncţii şi stări critice s-au sintetizat în Harta riscului geografic.

Riscul geografic (termen antropocentric) reprezintă estimarea pierderilor potenţiale - materiale - valorice sau umane - acceptabile sau nu, provocate de procese naturale (alunecări de teren, procese de eroziune, şi tasare, inundaţii, îmlăştiniri, elemente climatice cu manifestări extreme etc) sau de natură antropo-tehnogenă (poluarea apelor, aerului, solului, accidente tehnologice, etc).

Riscul geografic este rezultanta interacţiunii dintre procesele care produc disfuncţii / pagube materiale şi vulnerabilitatea în teritoriu / timp a structurilor socio-economice.

În cadrul mediului geografic natural, neperturbat de om, manifestarea proceselor generatoare de risc, reprezintă stări normale, de evoluţie a acestuia spre atingerea echilibrului dinamic.

Perceperea şi reacţia la riscul geografic se realizează de către sistemele socio-economice şi ecosistemele agricole.

Apariţia şi manifestarea riscului geografic se datorează depăşirii limitelor de toleranţă ale sistemelor naturale la impactul uman.

Intensitatea de manifestare a riscului geografic creşte odată cu scăderea complexităţii sistemelor naturale depinzând de durata şi simultaneitatea de manifestare a proceselor generatoare de risc, cât şi de gradul de vulnerabilitate al sistemelor socio-economice

14

afectate (nivelul dezvoltării tehnologice şi capacitatea de refacere a distrugerilor determinate de câştigurile financiare ale populaţiei).

Riscul geografic abordat sistemic reprezintă amplificarea efectelor distructive, pornind de la o manifestare a unui proces generator de risc geografic se pot declanşa alte manifestări în lanţ, anihilându-se doar în momentul consumării întregii energii de generare, fizice şi chimice, perioada de dezlănţuire fiind mai scurtă în cazul proceselor climatice sau mai lungă în cazul eroziunii.

Hărţile de risc reprezintă un instrument indispensabil în luarea deciziilor de organizare a activităţilor şi a teritoriului propriu-zis, în conformitate cu legile şi principiile dezvoltării durabile şi se pot utiliza la:

− stabilirea disfuncţiilor care afectează teritoriul administativ al comunei (necunoaşterea disfuncţiilor şi neluarea deciziilor în privinţa acestora determină în timp agravarea stării acestora; amănarea soluţionării conduce la creşterea costurilor remedierii lor, mai târziu); − stabilirea valorii economice a unui teritoriu (valoarea economică a teritoriului creşte / descreşte luând în considerare riscul geografic); − delimitarea terenurilor optime, suboptime şi critice pentru desfăşurarea unei activităţi economice (activităţile economice se cer corelate cu teritoriul care li se va aloca); − studii de amplasamente pentru obiective de utilitate publică (pentru creşterea siguranţeri, randamentului şi siguranţei în exploatare a acestora); − precizarea intensităţii de exploatare şi valorificarea unui teritoriu (sub nivelul de toleranţă al componentelor naturale, pentru evitarea proceselor generatoare de risc); − stabilirea valorii asigurărilor de risc (garanţie suplimentară a dezvoltării unui teritoriu); − elaborarea etapelor de efectuare a lucrărilor de ameliorare (pentru reducerea riscului şi, deci a investiţiilor aferente); − constituirea unei baze informationale pentru elaborarea prognozelor de manifestare a riscului geografic, în special a riscului complex (bază pentru elaborarea strategiilor şi a scenariilor de dezvoltare); − argumentarea ştiinţifică pentru promovarea unor noi forme de organizare teritoriale (soluţii tehnice adaptive în conformitate cu problemele teritoriului); − soluţionarea problemelor existente (pentru valorificarea eficientă a teritoriului, prin studii de detaliu).

Termenii specifici folosiţi în Legea nr. 575 / 2001, privind aprobarea PATN – Secţiunea a V-a - Zone de risc natural

Risc - estimare matematică a probabilităţii producerii de pierderi umane şi materiale pe o perioadă de referinţă viitoare şi într-o zonã dată pentru un anumit tip de dezastru.

Cutremur - mişcare vibratoare a scoarţei terestre, generată de o ruptură brutală în aceasta, ce poate duce la victime umane şi distrugeri materiale.

Inundaţie - acoperire a terenului cu un strat de apă în stagnare sau în mişcare, care, prin mărime şi durată, poate provoca victime umane şi distrugeri materiale, ce dereglează buna desfãşurare a activităţilor social-economice din zona afectată.

15

Alunecare de teren - deplasare a rocilor şi/sau a masivelor de pământ care formează versanţii unor munţi sau dealuri, a pantelor unor lucrări de hidroamelioraţii sau a altor lucrări funciare, ce poate produce victime umane şi pagube materiale.

Zonarea geoclimatică

Nivelul de seismicitate Intensitatea seismică pe teritoriul administrativ al comunei Albeşti, exprimată în grade

MSK, (conf. legii nr. 575 / 2001, PATN – Secţiunea a V-a, Zone de risc natural – Cutremure de pământ), se încadrează în zona 6, cu perioada medie de revenire la cca. 100 ani, cu excepţia zonei de sud care se încadrează în zona 71, cu perioada medie de revenire la cca. 50 ani.

Zonarea pentru seisme cu intervalul mediu de recurenţă al magnitudinii IMR = 100 ani1 include comuna la:

− ag = 0,12g (acceleraţia terenului pentru proiectarea constucţiilor la starea limită

ultimă);

− Tc = 0,7 sec (perioada de control / colţ a spectrului de răspuns pentru componentele

orizontale ale mişcării seismice).

Adâncimea de îngheţ adâncimea max. de îngheţ este 0,90-1,00 m conform STAS 6054 / 77; Zonarea climatică: temperaturi de calcul iarna: zona III-IV (θe = -18 / - 21 oC), conf. SR 10907 / 1 – 1997; temperaturi de calcul vara: zona II (θe = 25 oC), conf. STAS 6472 / 2 – 1983; Zonarea încărcărilor date de vânt: zona A (sub 800 m altitudine), viteza vântului 22 m / s, presiunea dinamică 0,30 kN /

mp, conform STAS 10101 / 20 – 1990; Zonarea potenţialului vântului cu viteza mai mare de 4 m / s: zona A (5000 ore / an); zona E (1500 ore / an) în partea sudică; Zonarea încărcărilor date de zăpadă: zona A (gz = 0,9 / 1,2 / 1,5 kN / mp) conform STAS 10101 / 21 – 1992; Zonarea repartiţiei precipitaţiilor medii anuale: 600 – 1000 mm;

Procese generatoare de risc geografic în comuna Albeşti şi măsuri propuse

Procese hidrice

Inundabilitatea zonei prin ape de suprafaţă Descriere:

1 Conform “Cod de proiectare seismică - Partea I - Prevederi de proiectare pentru clădiri“,

indicativ P 100-1/2006

16

Fenomen extrem, care este totuşi normal în procesul de funcţionare al râului; poate deveni catastrofal şi poate provoca pagube comunităţii locale care calcă legile armoniei din natură fără a-şi lua măsurile de securitate necesare.

Din punct de vedre hidrologic o inundaţie este orice creştere a nivelului apei ori ale debitului peste un nivel care depăşeşte malurile albiei minore.

Cauze - efecte: Cauze naturale:

− ploi, (fie torenţiale fie de lungă durată); − topirea zăpezii sau topirea zăpezii suprapusă cu căderea de precipitaţii; − excesul de umiditate

Cauze antropice: − despăduririle efectuate de om; − compactarea solului; − acoperirea lui cu un strat impermeabil; − construcţii hidrotehnice nereuşite;

Inundaţiile după intensitate, dar şi după suprafaţă pot fi de mai multe tipuri: Frecvente

− între 5-10 ani, când poate fi inundată parţial lunca râului; − în urma modificărilor antropice aceste viituri tind să devină un fenomen obişnuit;

Măsuri - reglementări: − evitarea amplasării construcţiilor mai ales fără zid de protecţie; − se interzice orice tip de depozitare dar mai ales a substanţelor poluante sau periculoase (combustibil lichid, pesticide);

Viituri catastrofale

− cu o frecvenţă între 35-100 ani; − pot acoperi în totalitate lunca râului şi o bună parte din terasa de luncă; − deşi sunt cele mai rare după amploarea lor, produc cele mai mari şi multe pagube;

Măsuri - reglementări: − se recomandă construcţiile hidrotehnice; − se recomandă conlucrarea tuturor consiliilor locale din bazinul hidrografic respectiv cu Consiliul Judetean şi Regia Apelor Române în elaborarea unor strategii viabile şi de lungă durată pentru prevenirea unor astfel de dezastre; − se vor evita defrişările abuzive şi necontrolate, ale pădurilor, mai mult, pe terenurile suboptime din punct de vedere al folosirii economice; − se va respecta, prin plantare, gradul optim de împădurire al bazinului hidrografic care: − în zona de câmpie este de 25-35%; − în zonele deluroase şi montane este de 50-70%;

Inundabilitatea zonei prin ridicarea apelor freatice

17

Descriere: Apare când apele freatice se ridică până la suprafaţă şi stagnează o perioadă mai

lungă sau mai scurtă de timp. Cauze - efecte: Cauze naturale:

− căderi îndelungate de precipitaţii; − substratul litologic impermeabil, (însoţit sau nu de inundaţii).

Cauze antropice: − construcţia de baraje de apă, sau bariere în calea migraţiei apei freatice (drumuri, etc.); − compactarea solului (cand precipitaţiile nu se infiltrzează în sol stagnând la suprafaţă); − colmatarea drenurilor.

Efecte: − periclitarea producţiei agricole în locurile de stagnare a apei; − inundarea infrastructurii subterane; − degreşierea constructiilor; − gleizarea şi pseudogleizarea solului (procese pedologice uneori ireversibile)

Măsuri - reglementări: − amenajarea de drenuri speciale, sau întreţinerea celor existente, prin decompactarea solului sau alte lucrări pedoameliorative; − plantarea terenurilor cu specii arboricole absorbante cum ar fi plopul (Populus Mureș) şi arinul (Alnus glutinosa);

Procese geomorfologice

Eroziunea declanşată Descriere: Solul este îndepărtat sau prezent prin erodisoluri tipice, rendzinice, pseudorenzinice,

litice; roca este afectată de organisme torenţiale viguroase cu evoluţie rapidă, ce pot înainta până pe terase sau interfluvii, fragmentându-le.

Afectează cu precădere versanţii cu înclinaţie sudică, sud-vestică şi sud-estică şi vestică cu o vegetaţie degradată prin suprapăşunat.

Cauze - efecte: − poate fi favorizată de structura litologică şi prezenţa corpurilor alunecate; − în cazurile extreme duce la apariţia unui relief neuniform (pământuri rele sau ‘bad lands’);

Măsuri - reglementări: − se interzice păşunatul ovinelor şi caprinelor; − se interzice păşunatul: − în perioadele de tranziţie ale anului (primăvara până la închegarea unui covor vegetal şi toamna);

18

− în perioada ploii sau imediat după ploaie; − este necesară o intervenţie susţinută şi etapizată pe mai mult timp, pentru a stabiliza terenurile; − terenurile foarte afectate vor fi scoase din activitatea economică şi vor fi reîmpădurite cu esenţe rezistente la eroziune; − terenurile mai puţin afectate vor fi lotizate, amenajate conform cerinţelor agro-ecologice cu benzi vegetale de protecţie şi supuse unui regim agro-pastoral protector;

Procese de alunecare în masă Descriere: Formarea alunecărilor de teren presupune pătrunderea apei în sol până la un orizont

impermeabil pe care îl umectează puternic şi astfel îi impune funcţia de “pod de deplasare” sau de alunecare. Spre deosebire de celelalte procese de pantă, alunecările de teren se remarcă prin rapiditatea cu care se evacuează materialele şi prin formele de relief care iau naştere.

După profunzimea stratului deplasat şi după gradul de complexitate se deosebesc următoarele tipuri de alunecări:

Alunecări complexe Descriere: Se formează alunecări de tip hârtoape, alunecări în pseudo-terase, alunecări tip

”glimee“, cu profunzime mare (25-30 m) în care corpurile alunecânde se dispun pe şiruri paralele menţinându-şi structura iniţială, iar versanţii au expresie morfologică pregnantă.

Cauze - efecte: − cu posibilităţi reale de reactivare în anii ploioşi; − ca efect a unor amenajări antropice nereuşite;

Măsuri - reglementări: − pe terenurile afectate de alunecări active se interzice orice tip de activitate umană (inclusiv construcţii); − se vor efectua drenuri speciale şi consolidări prin pilonare (dacă este cazul); − terenurile afectate se vor împăduri cu esenţe cu rădăcină adâncă (eventual plantaţii cu livezi, vii, dacă permit condiţiile microclimatice); − amenajările pentru stabilirea versanţilor alunecaţi se vor face pe baza unei expertize geotehnice pe tot arealul afectat;

Alunecări simple, lenticulare, în brazdă Descriere: Alunecările lenticulare au o profunzime între 1,5-10 m, şi sunt foarte răspândite, mai

ales în depozitele marnoase şi argiloase, se disting prin corpul sub forma unei lentile detaşate de locul de obârşie rămas ca o excavaţie mai evidentă către cornişe.

Alunecările în brazdă afectează doar pătura superioară a solului cu un suport bine fixat în versantul cu o înclinare modestă spre mare. În urma înmuierii solului ia naştere, prin alunecare o primă brazdă, după care urmează o serie succesivă, încât profilul versantului este complet afectat.

19

Cauze - efecte: − în anii ploioşi sau în perioadele de tranziţie ale anului, mai ales primăvara timpurie; − suprapăşunatul / păşunatul de primăvară timpurie sau toamnă târzie; − defrişările; − lucrările de excavaţie de la baza versanţilor; − supraîncărcarea cu construcţii, − drenurile nereuşite; − trepidaţia provocată de transportul greu, etc. − procese intense de solifluxiune, crapp, etc.

Măsuri - reglementări: − se impune executarea de urgenţă a unor drenuri de suprafaţă sau subterane pentru direcţonarea scurgerii apelor pluviale; − se recomandă conservarea pădurilor şi plantarea lor în zonele care lipsesc, cu esenţe autohtone; − evitarea construirii de clădiri de orice tip; − se recomandă conservarea zonei, prin evitarea defrişărilor şi a păşunatului excesiv

Echiparea edilitară existentă şi măsurile propuse

În cadrul acestui subcapitol sunt furnizate informaţii cu privire la echiparea edilitară existentă în comuna Albești şi sunt prezentate măsurile propuse pentru îmbunătăţirea situaţiei existente.

Echiparea edilitară – situaţia existentă

Denumire 2002 2007 2009 UTILITĂŢI PUBLICE

Lungimea totala a retelei de distributie a apei potabile - km

3,1 19,5 26,9

Capacitatea instalatiilor de producere a apei potabile mc/zi

- 309 409

Cantitatea de apa potabila distribuita consumatorilor total - mii mc

- 100 147

Cantitatea de apa potabila distribuita consumatorilor - uz casnic - mii mc

- 89 128

Lungimea totala simpla a conductelor de canalizare - km

- - 18,0

Lungimea totala a conductelor de distributie a gazelor - km.

31,0 34,9 38,3

Gaze naturale distribuite total - mii mc 2682 1692 1741 Gaze naturale distribuite - uz casnic - mii mc 2216 1286 1409

POŞTĂ ŞI TELECOMUNICAŢII Abonamente telefonice (telefonie fixa) - numar 602 - -

20

Echipare edilitară – situaţia propusă Propunere – alimentare cu apă

Pentru satele Albeşti, Boiu, Ţopa: se propune alimentarea centralizată cu apă de la uzina de apă (T2 – Albeşti). Pe teritoriul comunei se propun 10 surse proprii de alimentare cu apă.

Pentru restul satelelor, se propune ca în prezent, din fântâni individuale, după ce acestea vor fi aduse la parametrii necesari, atât constructiv, cât şi higienică-sanitar. Necesar debite specifice de apă:

− 200 l / om / zi – pt. nevoi gospodăreşti − 85 l / om / zi - pt. instituţii şi servicii publice − 50 l / om / zi - pt. unităţi industriale − 0,05 l/s - apă tehnologică − 25 l / mp / 2 săptămâni – pt. stropit spaţiile verzi − 100 l / cap bovine / zi − 50 l / cap cabaline / zi − 30 l / cap porcine / zi − 10 l / cap ovine / zi − 0,35 l / cap păsări / zi

Debitul de apă pentru stingerea incendiilor: Qincendiu ext = 15 l/s (durata teoretica a incendiului 3 h) Qincendiu int = 5 l/s (durata de funcţionare a hidranţilor interiori 10 min)

Propunere – canalizare Se propune, concomitent cu alimentarea cu apă, rezolvarea canalizării în sistem

centralizat, pentru satele Albeşti, Boiu şi Ţopa. Apele menajere vor fi colectate în reţeaua menajeră de canalizare ce se va racorda la reţeaua municipiului Sighişoara.

Pentru restul satelor, nu se propune reţea de canalizare. Apele uzate menajere vor fi colectate şi stocate în bazine individuale. Acestea vor fi vidanjate periodic, iar conţinutul va fi transportat la staţia de epurare Sighişoara. Debitul de apă menajeră evacuat la canalizare:

− 0,8 din debitul de apă Propunere – alimentare cu energie termică

Încălzirea clădirilor se va realiza cu gaz – centrale termice pentru obiective individuale. Se va extinde reţeaua de distribuţie gaz, la noi solicitări.

Propunere – alimentare cu energie electrică Se va mări puterea posturilor de transformare, în funcţie de solicitări. Se vor înlocui stâlpii din lemn cu stâlpi din beton. Se va extinde reţeaua electrică pentru satele Valea Dăii şi Ţopa respectiv la gospodăriile

neelectrificate din satele Albeşti (13) şi Boiu (15). Necesar putere instalată / mp arie desfăşurată:

21

− P instalată unităţi industriale, de depozitare = 125 W / mp − P instalată comerţ, servicii = 100 W / mp − P instalată locuinţe unifamiliale = 20 W / mp − P instalată iluminat public = 2 W / mp

Propunere – telefonie Se propune extinderea numărului de posturi telefonice.

Disfuncţionalităţi, măsuri și propuneri concrete de dezvoltare Amenajarea si dezvoltarea unităţii teritorial-administrative de bază în totalitatea ei, în corelare cu teritoriile administrative înconjuratoare. In vederea unei mai bune corelări cu teritoriile administrative înconjuratoare, am propus:

− modernizarea căilor de comunicaţie de importanţă naţională; − modernizarea drumurilor: naţional, judeţean, comunale; − modernizarea şi extinderea reţelelor de alimentare cu apă şi a canalizării; − extinderea retelelor electrice şi modernizarea posturilor de transformare pentru a

satisface cerinţele actuale; − realizarea activităţii controlate de colectare a deşeurilor; − lucrări de combatere şi prevenire a inundaţiilor în zonele de risc prin regularizări de

maluri, acumulări temporare etc. − lucrări de combatere şi prevenire a alunecărilor de teren prin amenajarea versanţilor şi

refacerea stabilităţii acestora. Şansele de relansare economico-socială a localităţii, în corelare cu programul propriu de dezvoltare presupun următoarele măsuri de relansare economică a comunei:

− incurajarea, sustinerea si pregatirea in vederea reluarii valorificarii resurselor minerale existente pe teritoriul comunei;

− încurajarea investiţiilor private mai ales în domeniul turismului avaând în vedere polarizarea centrului turistic Sighișoara;

− valorificarea pe plan local a resurselor materiale şi umane; − facilitarea accesului informaţional privind piaţa; − formarea capitalului uman în spiritul economiei de piaţa; − elaborarea de metode eficiente de monitorizare şi control; − popularizarea agenţilor cu rezultate economice şi sociale deosebite prin organizarea de

târguri şi expoziţii. Categorii principale de intervenţie, care să susţină programul de dezvoltare. a) circulaţii; b) fond construit şi utilizarea terenurilor; c) spaţii plantate, agrement şi sport d) probleme de mediu; e) protejarea zonelor cu valoare de patrimoniu;

22

f) crearea şi ridicarea la rang de staţiune agro- turistică montană a localităţilor răzleţe. Priorităţi de intervenţie, în funcţie de necesităţile şi opţiunile populaţiei. a) eficientizarea circulaţiei pe toate drumurile din teritoriul administrativ:

− realizarea de căi de comunicaţii în interiorul zonelor funcţionale propuse; − modernizarea şi reabilitarea arterelor legătură între localităţii; − prelungirea reţelelor de drumuri în teritoriile nestructurate şi legatura acestora cu

reţelele existente învecinate; − instituire zona de protecţie pentru drum naţional, drum judeţean şi drum comunal.

b) încurajarea activităţilor de turism sau complementare: − rezervarea unor terenuri pentru realizarea de locuinţe de vacanţă sau individuale; − extinderea intravilanului; − extinderea controlată în trepte, cu limite spaţiale clare ale comunei, în primul rând

prin restricţionarea oricarei forme de dezvoltare neplanificată urbanistic la periferii. c) rezervarea terenurilor necesare pentru amenajarea spaţiilor verzi şi de agrement:

− plantarea de făşii verzi de protecţie de-a lungul DN, DJ, DC; − amenajarea de perdele de protectie, în zonele cu alunecări de teren.

d) instituirea zonei de protecţie de-a lungul râurilor. − plantarea de faşii de protecţie - bariere izolatoare tehnice;

e) delimitarea zonelor protejate − insitutirea zonei de protecţie de-a lungul râurilor. − instituirea zonelor de protecţie sanitară in jurul staţiei de epurare, a cimitirelor, etc.

f) conform HG nr. 852 din 2008 pentru aprobarea normelor si criteriilor de atestare a statiunilor turistice - Anexa 1 - Criterii obligatorii de atestare a staţiunii turistice, pentru atestarea comunei ca şi staţiune agro-turistică ar trebui îndeplinite urmatoarele condiţii: Cadrul natural, factorii naturali de cura şi calitatea mediului.

− amplasarea într-un cadru natural în afara factorilor poluanţi; − existenţa studiilor si documentelor care atesta prezenta si valoarea factorilor naturali de cura (ape minerale, nămol, lacuri terapeutice, saline, bioclimat etc.) din punct de vedere calitativ şi cantitativ; − constituirea perimetrelor de protecţie ecologică, hidrogeologică şi sanitară a factorilor naturali de cură, în conformitate cu legislaţia în vigoare, după caz.

Accesul şi drumurile spre/ în staţiune − drum rutier modernizat şi marcat cu semne de circulaţie; − transport în comun între staţiunea turistică şi gara sau autogara care o deserveşte.

Utilităţi urban-edilitare: − asistenţă medicală permanentă şi mijloc de transport pentru urgenţe medicale; − punct de prim ajutor şi mijloc de transport pentru urgenţe medicale; − punct farmaceutic; − amenajarea şi iluminarea locurilor de promenada; − apa curenta;

23

− canalizare; − energie electrică.

Structuri de primire turistice şi de agrement − număr minim de locuri în structuri de primire turistice clasificate, din care minimum 30% clasificate la categoriile 3-5 stele/flori, cu excepţia campingurilor − amenajări şi dotări pentru relaxare în aer liber si plimbari (drumuri pietonale, locuri de promenada); − terenuri de joaca pentru copii; − numar minim de trasee turistice montane omologate, marcate şi afişate, dacă este cazul − realizarea de materiale de promovare a staţiunii turistice şi a zonei; − semnalizarea obiectivelor turistice cu indicatoare de orientare şi informare, tiparite pe suport electronic sau web site.

SAT ALBEŞTI DISFUNCŢIONALITĂŢI PRIORITĂŢI

CIRCULAŢIE

Lipsa zonei de siguranţă / protecţie de-a lungul DN, ocolitoarei Sighişoara şi DC.

Instituirea zonei de siguranţă de: 13 m din ax drum naţional, pe ambele părţi; 12 m din ax ocolitoare propusă, pe ambele părţi; 10 m din ax drum comunal, pe ambele părţi; Instituirea zonei de protecţie de: 22 m din ax drum naţional, pe ambele părţi; 20 m din ax ocolitoare propusă, pe ambele părţi; 18 m din ax drum comunal, pe ambele părţi; În afara localităţii se interzice amplasarea oricăror construcţii la o distanţă mai mică de 50 m de marginea îmbrăcăminţii asfaltice în cazul DN.

Extinderea intravilanului în lungul DN

Extinderea intravilanului în lungul DN, respectiv între indicatoarele rutiere de intrare/ieşire în/din localitate, se poate face numai cu condiţia realizării de drumuri colectoare paralele cu DN.

Lipsa zonei de siguranţă / protecţie de-a lungul CF.

Instituirea zonei de siguranţă de: 20 m din ecartament CF, pe ambele părţi; Instituirea zonei de protecţie de: 100 m din ecartament CF, pe ambele părţi;

Circulaţie congestionată de traficul greu / de tranzit pe DN, prin localitate.

Reducerea presiunii traficului pe DN, prin propunerea de: drum ocolitor nord (parte carosabilă 7 m lăţime, cu 2 x 1 m acostamente) realizare pasaj CF, poduri şi amenajare

24

intersecţii; Se interzice extragerea produselor de balastieră şi amenajarea de staţii de sortare din albia râurilor / efectuarea de lucrări de construcţie sau amenajare / lucrări în albie la distanţă mai mică de 1 km în amonte, respectiv 2 km în aval de poduri.

Reţea stradală nemodernizată, fără trotuare, fără sistem de colectare al apelor pluviale

Modernizarea carosabilului, trotuarelor, canalizării pluviale, marcajului rutier, semnalizării circulaţiei, după realizarea sau modernizarea reţelelor subterane.

Zone conflictuale între autovehicole, pietoni, biciclişti.

Amenajarea de piste de biciclişti cu 2 benzi şi 2 sensuri (2 m lăţime) sau 1 bandă şi 1 sens (1,5 m lăţime) în paralel cu trotuarul anumitor artere. Toate traseele pietonale şi spaţiile publice, vor fi amenajate cu pavaje, vor fi îmbogăţite cu amenajări peisagistice, obiecte decorative statice, mobilier urban şi vor fi iluminate favorizant.

Număr insuficient de parcări publice, ce conduce la restrângerea carosabilului sau a spaţiului de circulaţie pentru pietoni.

Amenajarea de parcări publice (1 parcare / 5 locuinţe, 1 parcare / 1 apartament, 1 parcare / 30 salariaţi în adm. + 20 %, 1 parcare / 50 mp comerţ, 5 parcări / biserică, 1 parcare / 30 locuri cămin cultural sau teren sport, 1 parcare / 4 cadre didactice sau sanitare, 1 parcare / 5 locuri restaurant, 4 parcări / 10 paturi cazare, 1 parcare / 100 mp clădiri agro-industriale şi depozite).

Fond construit şi utilizarea terenurilor Terenuri cu risc f. mare (iminent) şi mare de declanşare / redeclanşare a alunecărilor de teren.

Interdicţie temporară de construire pe tot arealul afectat, până la stabilizarea versantului şi luarea de măsuri de amenajare (drenuri speciale, consolidarea prin pilonare etc) pe bază de expertiză geotehnică. Se interzic: defrişările, excavaţiile la baza versanţilor. Se recomandă plantarea zonelor afectate cu esenţe cu rădăcină adâncă. Se vor amplasa semne de avertizare şi bariere artificiale în calea de desfăşurare a acestor procese. Autorizaţiile de construire se vor acorda după ce a fost stabilizat versantul şi doar dacă expertiza geotehnică permite amplasarea de construcţii.

Terenuri cu risc mediu de declanşare / redeclanşare

Interdicţie temporară de construire până la elaborarea de expertiză geotehnică şi

25

a alunecărilor de teren. stabilizarea versantului. Se interzic: defrişările, excavaţiile la baza versanţilor. Se recomandă construcţii din materiale uşoare cu regim de înălţime de max D+P+M, POT max. = 15% şi plantarea zonelor afectate cu esenţe cu rădăcină adâncă.

Terenuri cu risc de producere a inundaţiilor torenţiale de-a lungul pârâurilor Corciumba şi Şapartoc.

Interdicţie temporară de construire până la regularizarea albiilor cursurilor de apă, realizarea canalizării apelor pluviale, conform volumului de apă de pe versanţi, amenajarea de drenuri, decompactarea solului şi lucrări pedoameliorative. Se recomandă plantarea terenurilor cu specii arboricole absorbante (plop şi arin).

Zone cu terenuri frecvent inundabile şi cu rectificări de meandre la ape mari, de-a lungul Târnavei.

Interdicţie totală de construire şi efectuarea de lucrări hidrotehnice.

Imagine urbană şi relaţii spaţiale necontrolate.

În limitele intravilanului propus, se vor evita derogările de la PUG şi RLU. Se vor reabilita clădirile clasate ca monumente istorice şi cele cu valoare ambientală. Se recomandă o îmbunătăţire a relaţiilor cu strada d.p.d.v. al trotuarelor, împrejmuirilor, acceselor auto şi pietonale, al spaţiilor plantate şi cu cursurile de apă. Se vor amenaja taluzuri, ziduri de sprijin, podeţe, mobilier urban.

Insuficienţa spaţiilor pentru dezvoltare.

Extinderea intravilanului şi elaborarea de PUZ-uri pentru parcelare şi schimbare destinaţie teren agricol. Se interzic construcţiile pe terenurile fără acces direct la parcelă.

Spaţii plantate, agrement, PERDELE DE PROTECŢIE Lipsa de perdele de protecţie de-a lungul căilor de circulaţie importante – DN, ocolitoare propusă, DC, CF

Plantarea de fâşii verzi de protecţie de-a lungul căilor de circulaţie importante (20 % din suprafaţa terenului), fără a periclita vizibilitatea la trafic. Realizarea de spaţii verzi de aliniament, unde este posibil.

Lipsa de perdele protecţie la unităţile agricole, industriale / depozitare, gospodărie comunală, construcţii tehnico-edilitare.

Amenajarea de perdele de protecţie, minim 20% din suprafaţa terenurilor rezervate pentru: unităţi agricole, industriale / depozitare, cimitire şi construcţii tehnico-edilitare. Realizarea de perdele de protecţie de min. 10 m lăţime în incintele ce se învecinează cu zonele de locuit şi cu dotări social – culturale.

Lipsa spaţiilor plantate pe Plantarea cu vegetaţie arboricolă pe

26

terenurile riverane cursurilor de apă / iazurilor

terenurile riverane cursurilor de apă / iazurilor, cu precauţie şi pe baza unor studii asupra habitatelor pe terenurile situate în arii protejate.

Spaţii verzi publice, de agrement şi sport insuficiente.

Amenajarea de scuaruri (2,5 mp / locuitor), locuri de joacă pt. copii (1,3 mp / locuitor), terenuri de sport conform normelor în vigoare. Se vor promova spaţiile verzi de protecţie a versanţilor şi a malurilor cursurilor de apă.

Probleme de mediu Poluarea tehnogenă complexă industrială

Sunt necesare verificări repetate şi periodice ale unităţilor economice, pentru respectarea programelor de conformare şi retehnologizarea acestora, pe bază de studiu de impact.

Poluare electromagnetică Se interzice amplasarea construcţiilor în zona de protecţie LEA 20 KV (pe o fâşie de 24 m) şi a antenelor GSM (pe o rază de 150 m).

Poluare olfactivă

Se interzice amplasarea locuinţelor în zona de protecţie sanitară a cimitirelor umane - pe o rază de 50 m, autobazei de salubritate - pe o rază de 200 m, târgului de animale – pe o rază de 500 m, pieţei agroalimentare - pe o rază de 40 m.

Poluare chimică (cu noxe) a solului şi poluare fonică / cu vibraţii de-a lungul căilor de comunicaţie importante (DN, CF).

Interzicerea legumiculturii pe o distanţă de 50 m pe ambele părţi ale DN şi CF. Plantarea de fâşii de protecţie vegetale / bariere tehnice izolatoare de-a lungul DN şi CF, prin localitate.

Risc tehnogen (de explozie)

Se interzice amplasarea construcţiilor în zona cu risc de explozie: 65 m între conducta de transport gaz şi locuinţe; 30 m faţă de incinta SRM; 60 m între rezervorul de carburanţi şi construcţii;

Lipsa zonelor de protecţie sanitară de-a lungul cursurilor de apă

Instituire zonă de protecţie sanitară: câte 15 m din albia minoră pe ambele maluri ale cursurilor de apă cadastrale – peste 5 km lungime / lacurilor câte 5 m din albia minoră pe ambele maluri ale cursurilor de apă necadastrale – sub 5 km lungime

Poluare fizică, chimică şi organică a apei / solului, datorită depozitării

Interzicerea şi sancţionarea depozitării şi deversării de deşeuri menajere / rumeguş / dejecţii animaliere pe malurile cursurilor de

27

neautorizate de deşeuri apă şi refacerea cadrului natural - ecologizarea şi refacerea sit-urilor contaminate. Se vor promova min. 2 campanii de salubrizare a malurilor cursurilor de apă / an. Lucrările de decolmatare a albiilor se vor executa din 5 în 5 ani.

Risc social - locuinţe insalubre în cartierele de rromi

Se impune adoptarea unor programe speciale de asistenţă socială în colaborare cu instituţiile judeţene de resort.

Zone naturale protejate definite în Natura 2000 ce necesită reglementarea regimului de protecţie

Reglementarea limitelor pentru Situl de Importanţă Comunitară (SCI) / Aria de Protecţie Specială Avifaunistică (SPA) şi reglementarea protecţiei în aceste zone.

Lipsa delimitării zonei construite protejate.

Instituire zonă protejată şi stabilirea lucrărilor de intervenţie la monumente (consolidare, restaurare, modernizare, punere în valoare / introducere în circuit public / păstrare perspective spre monumente).

Lipsa identificării exacte a perimetrelor cu vestigii arheologice

Identificarea perimetrelor cu situri arheologice şi acordarea de autorizaţii de construire, în aceste zone, doar pe baza avizului de descărcare de sarcină istorică.

PROTEJAREA ZONELOR: PE BAZA NORMELOR SANITARE ÎN VIGOARE, FAŢĂ DE CONSTRUCŢII ŞI CULOARE TEHNICE, CU DESTINAŢIE SPECIALĂ, ZONE POLUATE

Lipsa zonei de protecţie sanitară la pieţa agroalimentară.

Instituire zonă de protecţie la o distanţă de 40 m, faţă de locuinţe;

Lipsa zonei de protecţie sanitară din jurul fermelor de animale.

Se vor respecta normele sanitare conf. Ordinului Ministerului Sănătăţii nr. 536 / 1997 privind distanţele între locuinţe şi fermele zootehnice (min. 100 m).

Lipsa zonelor de protecţie aferentă unităţilor industriale şi de depozitare.

Instituire zonă de protecţie la o distanţă de 50 -300 m faţă de locuinţe, în funcţie de procesul tehnologic.

Lipsa zonei de protecţie sanitară între unităţile de învăţământ / cultură / sănătate şi locuinţe.

Instituire zonă de protecţie la o distanţă de 50 m, faţă de locuinţe.

Lipsa zonei de protecţie sanitară între unităţile comerciale / prestări servicii şi locuinţe.


28

Lipsa zonei de protecţie sanitară din jurul surselor de poluare olfactivă.

Instituire zonă de protecţie sanitară între locuinţe şi: târg de animale - raza = 500 m staţia de epurare - raza = 300 m autobază - raza = 200 m cimitir uman - raza = 50 m piaţa agroalimentară - raza = 40 m

Lipsa zonei de protecţie sanitară între parcare / groapă compost / platformă deşeuri / adăpost animale şi locuinţe.


Păstrarea şi menţinerea zonelor sanitare cu regim sever şi cu regim de restricţie în jurul captărilor de apă.

Zone de protecţie împrejmuite în jurul captărilor de apă (100 m în amonte de priză, 25 m în aval şi lateral de priză). Instituire zonă de protecţie la o distanţă de 10 m faţă de staţia de pompare şi 20 m faţă de rezervorul de apă;

Lipsa zonelor de protecţie sanitară la conductele de aducţiune apă.

Instituire zonă de protecţie sanitară cu regim sever pe o distanţă de 10 m din ax, în fiecare parte şi 30 m faţă de orice sursă de poluare;

Distanţă neadecvată între fosele septice şi fântâni

Distanţa minimă admisă este de 30 m;

Lipsa zonei de protecţie aferentă LEA

Se interzice amplasarea construcţiilor în zona deprotecţie LEA 20 KV (pe o fâşie de 24 m şi a antenelor GSM (pe o rază de 150 m). Se interzice trecerea LEA peste locuinţe;

Lipsa zonei de protecţie aferentă conductelor de transport gaz, SRM (cu risc de explozie)

Instituire zonă de protecţie la o distanţă de: 55 m între conducta de transport gaz şi

posturile electrice de transformare; 60 m între conducta de transport gaz şi

depozitele / staţiile de carburanţi; 65 m între conducta de transport gaz şi

locuinţe; 80 m între conducta de transport gaz şi CF; 52 m între conducta de transport gaz şi DN; 48 m între conducta de transport gaz şi DC; 30 m faţă de incinta SRM.

Gospodării fără reţele tehnico-edilitare

Extindere reţele tehnico-edilitare la gospodăriileizolate

Nevalorificarea energiei regenerabile

Se impune promovarea conceptului de energie regenerabilă pentru micro-hidroenergie şi biomasă, în baza unor studii de fundamentare.

SAT BOIU + ŢOPA

DISFUNCŢIONALITĂŢI PRIORITĂŢI

CIRCULAŢIE Lipsa zonei de siguranţă / Instituirea zonei de siguranţă de:

29

protecţie de-a lungul ocolitoarei Sighişoara şi DC.

- 12 m din ax ocolitoare propusă, pe ambele părţi;

- 10 m din ax drum comunal, pe ambele părţi; Instituirea zonei de protecţie de: - 20 m din ax ocolitoare propusă, pe ambele

părţi; - 18 m din ax drum comunal, pe ambele părţi; În afara localităţii se interzice amplasarea oricăror construcţii la o distanţă mai mică de 30 m de marginea îmbrăcăminţii asfaltice în cazul ocolitoarei propuse.

Circulaţie congestionată de traficul greu / de tranzit pe DN.

Reducerea presiunii traficului pe DN, prin propunerea de: - drum ocolitor nord (parte carosabilă 7 m

lăţime, cu 2 x 1 m acostamente) - realizare poduri, amenajare intersecţii; Se interzice extragerea produselor de balastieră şi amenajarea de staţii de sortare din albia râurilor / efectuarea de lucrări de construcţie sau amenajare / lucrări în albie la distanţă mai mică de 1 km în amonte, respectiv 2 km în aval de poduri.

Reţea stradală nemodernizată, fără trotuare, fără sistem de colectare al apelor pluviale.



Amenajarea de parcări publice (1 parcare / 5 locuinţe, 1 parcare / 30 salariaţi în adm. + 20 %, 1 parcare / 50 mp comerţ, 5 parcări / biserică, 1 parcare / 30 locuri cămin cultural sau teren sport, 1 parcare / 4 cadre didactice sau sanitare, 1 parcare / 5 locuri restaurant, 4 parcări / 10 paturi cazare, 1 parcare / 100 mp clădiri agro-industriale şi depozite).

FOND CONSTRUIT ŞI UTILIZAREA TERENURILOR Terenuri cu alunecări active, cu risc f. mare (iminent) şi mare de declanşare / redeclanşare a alunecărilor de teren.

Interdicţie temporară de construire pe tot arealul afectat, până la stabilizarea versantului şi luarea de măsuri de amenajare (drenuri speciale, consolidarea prin pilonare etc) pe bază de expertiză geotehnică. Se interzic: defrişările, excavaţiile la baza versanţilor. Se recomandă plantarea zonelor afectate cu esenţe cu rădăcină adâncă. Se vor amplasa semne de avertizare şi bariere artificiale în calea de desfăşurare a acestor procese. Autorizaţiile de construire se vor acorda după ce a fost stabilizat versantul şi doar dacă

30

expertiza geotehnică permite amplasarea de construcţii.

Terenuri cu risc mediu de declanşare / redeclanşare a alunecărilor de teren.

Interdicţie temporară de construire până la elaborarea de expertiză geotehnică şi stabilizarea versantului. Se interzic: defrişările, excavaţiile la baza versanţilor. Se recomandă construcţii din materiale uşoare cu regim de înălţime de max D+P+M, POT max. = 15% şi plantarea zonelor afectate cu esenţe cu rădăcină adâncă.

Zone cu terenuri frecvent inundabile de-a lungul Târnavei.

Interdicţie totală de construire şi efectuarea de lucrări hidrotehnice. Scoatere din lista MI a Castelului Bethlen (ruină) şi eliberarea terenului ocupat.

Zone cu terenuri inundabile la nivel de asigurare de 1% şi 3% (poldere) Imagine urbană şi relaţii spaţiale necontrolate.

În limitele intravilanului propus, se vor evita derogările de la PUG şi RLU. Se vor reabilita clădirile cu valoare ambientală. Se recomandă o îmbunătăţire a relaţiilor cu strada d.p.d.v. al trotuarelor, împrejmuirilor, acceselor auto şi pietonale, al spaţiilor plantate şi cu cursurile de apă. Se vor amenaja taluzuri, ziduri de sprijin, podeţe, mobilier urban.

Insuficienţa spaţiilor pentru dezvoltare.

Extinderea intravilanului şi elaborarea de PUZ-uri pentru parcelare şi schimbare destinaţie teren agricol. Se interzic construcţiile pe terenurile fără acces direct la parcelă.

Zonă turistică nevalorificată - Bârlibăşoaia

Promovarea zonei turistice lacustre Bârlibăşoaia

SPAŢII PLANTATE, AGREMENT, PERDELE DE PROTECŢIE Lipsa de perdele de protecţie de-a lungul căilor de circulaţie – ocolitoare propusă, DC.

Plantarea de fâşii verzi de protecţie de-a lungul căilor de circulaţie (20 % din suprafaţa terenului), fără a periclita vizibilitatea la trafic. Realizarea de spaţii verzi de aliniament, unde este posibil.

Lipsa de perdele protecţie la unităţile agricole, industriale / depozitare, gospodărie comunală, construcţii tehnico-edilitare.

Amenajarea de perdele de protecţie, minim 20% din suprafaţa terenurilor rezervate pentru: unităţi agricole, industriale / depozitare, cimitire şi construcţii tehnico-edilitare. Realizarea de perdele de protecţie de min. 10 m lăţime în incintele ce se învecinează cu zonele de locuit şi cu dotări social – culturale.

31

Lipsa spaţiilor plantate pe terenurile riverane cursurilor de apă / iazurilor

Plantarea cu vegetaţie arboricolă pe terenurile riverane cursurilor de apă / iazurilor, cu specii autohtone şi pe baza unor studii asupra habitatelor şi .



PROBLEME DE MEDIU Poluare electromagnetică Se interzice amplasarea construcţiilor în zona

de protecţie LEA 110 kV (pe o fâşie de 37 m), LEA 20 KV (pe o fâşie de 24 m) şi a antenelor GSM (pe o rază de 150 m).

Poluare olfactivă

Se interzice amplasarea locuinţelor în zona de protecţie sanitară a cimitirelor umane - pe o rază de 50 m.

Risc tehnogen (de explozie) Se interzice amplasarea construcţiilor în zona cu risc de explozie: - 65 m între conducta de transport gaz şi

locuinţe; - 30 m faţă de incinta SRM;


Instituire zonă de protecţie sanitară: - câte 15 m din albia minoră pe ambele

maluri ale cursurilor de apă cadastrale – peste 5 km lungime / lacurilor

- câte 5 m din albia minoră pe ambele maluri ale cursurilor de apă necadastrale – sub 5 km lungime

Poluare organică a apei şi solului, datorită depozitării neautorizate de deşeuri

Interzicerea şi sancţionarea depozitării şi deversării de deşeuri menajere / rumeguş / dejecţii animaliere pe malurile cursurilor de apă şi refacerea cadrului natural. Se vor promova min. 2 campanii de salubrizare a malurilor cursurilor de apă / an. Lucrările de decolmatare a albiilor se vor executa din 5 în 5 ani.




Reglementarea limitelor pentru Situl de Importanţă Comunitară (SCI) şi reglementarea protecţiei în aceste zone.

Lipsa delimitării zonei construite protejate.

Instituire zonă protejată şi stabilirea lucrărilor de intervenţie la monumente (consolidare, restaurare, modernizare, punere în valoare /

32

introducere în circuit public / păstrare perspective spre monumente).



PROTEJAREA ZONELOR: PE BAZA NORMELOR SANITARE ÎN VIGOARE, FAŢĂ DE CONSTRUCŢII ŞI CULOARE TEHNICE, CU DESTINAŢIE SPECIALĂ, ZONE POLUATE Lipsa zonei de protecţie sanitară din jurul fermelor de animale.


Lipsa zonelor de protecţie aferentă unităţilor industriale şi de depozitare.

Instituire zonă de protecţie la o distanţă de 50 m faţă de locuinţe, în funcţie de procesul tehnologic.

Lipsa zonei de protecţie sanitară între unităţile de învăţământ / cultură / sănătate şi locuinţe.


Lipsa zonei de protecţie sanitară între unităţile comerciale / prestări servicii şi locuinţe.



Instituire zonă de protecţie sanitară între locuinţe şi cimitir uman - raza = 50 m






Se interzice amplasarea construcţiilor în zona de protecţie LEA 110 kV (pe o fâşie de 37 m), LEA 20 KV (pe o fâşie de 24 m şi a antenelor GSM (pe o rază de 150 m). Se interzice trecerea LEA peste locuinţe;

Lipsa zonei de protecţie aferentă conductelor de transport gaz, SRM (cu risc de explozie)

Instituire zonă de protecţie la o distanţă de: - 55 m între conducta de transport gaz şi

posturile electrice de transformare; - 65 m între conducta de transport gaz şi

locuinţe; - 48 m între conducta de transport gaz şi DC; - 30 m faţă de incinta SRM.

Gospodării fără reţele tehnico-edilitare

Extindere reţele tehnico-edilitare la gospodăriile izolate


Se impune promovarea conceptului de energie regenerabilă pentru micro-hidroenergie şi biomasă, în baza unor studii de

33

fundamentare. SAT JACU


CIRCULAŢIE Acces dificil pe drum de pământ (accesul actual este din DC 81 prin comuna Veţca).

Extindere, modernizare şi clasificare drum – DC 51 (Albeşti – Boiu – Jacu)

Lipsa zonei de siguranţă / protecţie de-a lungul DC.

Instituirea zonei de siguranţă de 10 m din ax drum comunal, pe ambele părţi. Instituirea zonei de protecţie de 18 m din ax drum comunal, pe ambele părţi.

Reţea stradală nemodernizată, fără trotuare, fără sistem de colectare al apelor pluviale .



Amenajarea de parcări publice (1 parcare / 5 locuinţe, 1 parcare / 50 mp comerţ, 5 parcări / biserică, 1 parcare / 30 locuri cămin cultural sau teren sport, 1 parcare / 4 cadre didactice sau sanitare, 1 parcare / 5 locuri restaurant, 4 parcări / 10 paturi cazare, 1 parcare / 100 mp clădiri agro-industriale şi depozite).

FOND CONSTRUIT ŞI UTILIZAREA TERENURILOR Terenuri cu alunecări active şi cu risc f. mare, mare de declanşare / redeclanşare a alunecărilor de teren.


Imagine urbană şi relaţii spaţiale necontrolate.

În limitele intravilanului propus, se vor evita derogările de la PUG şi RLU. Se vor reabilita clădirile cu valoare ambientală. Se recomandă o îmbunătăţire a relaţiilor cu strada d.p.d.v. al trotuarelor, împrejmuirilor, acceselor auto şi pietonale, al spaţiilor plantate şi cu cursurile de apă. Se vor amenaja taluzuri, ziduri de sprijin, podeţe, mobilier urban.

34

Zonă turistică nevalorificată Promovare turism ecumenic SPAŢII PLANTATE, AGREMENT, PERDELE DE PROTECŢIE

Lipsa de perdele de protecţie de-a lungul căilor de circulaţie – DC.

Plantarea de fâşii verzi de protecţie de-a lungul căilor de circulaţie (20 % din suprafaţa terenului), fără a periclita vizibilitatea la trafic. Realizarea de spaţii verzi de aliniament, unde este posibil.

Lipsa spaţiilor plantate pe terenurile riverane cursurilor de apă

Plantarea cu vegetaţie arboricolă pe terenurile riverane cursurilor de apă, cu precauşie şi pe baza unor studii de biodiversitate pe terenurile situate în arii protejate.



PROBLEME DE MEDIU Poluare electromagnetică Se interzice amplasarea construcţiilor în zona de

protecţie LEA 110 KV (pe o fâşie de 37 m), LEA 20 KV (pe o fâşie de 24 m).

Poluare olfactivă



Instituire zonă de protecţie sanitară: - câte 15 m din albia minoră pe ambele maluri

ale cursurilor de apă cadastrale – peste 5 km lungime / lacurilor







Reglementarea limitelor pentru siturile NATURA 2000 din zonă şi reglementarea activităţilor în aceste zone.

35











Se interzice amplasarea construcţiilor în zona de protecţie LEA 110 KV (pe o fâşie de 37 m), LEA 20 KV (pe o fâşie de 24 m). Se interzice trecerea LEA peste locuinţe;



SAT ŞAPARTOC


CIRCULAŢIE Acces dificil pe DC 55, drumuri de hotar / exploatare din pământ

Drumurile de hotar / exploatare se vor pietrui şi se vor asigura rigole pt. apele pluviale.

Lipsa zonei de siguranţă / protecţie de-a lungul DC 55.

Instituirea zonei de siguranţă de 10 m din ax drum comunal, pe ambele părţi; Instituirea zonei de protecţie de 18 m din ax drum comunal, pe ambele părţi;

Lipsa de parcări publice Amenajarea de parcări publice (1 parcare / 5 locuinţe, 1 parcare / 50 mp comerţ, 5 parcări / biserică, 1 parcare / 30 locuri teren sport, 1 parcare / 4 cadre didactice sau sanitare, 1 parcare / 5 locuri restaurant, 4 parcări / 10 paturi cazare, 1 parcare / 100 mp clădiri agricole).

FOND CONSTRUIT ŞI UTILIZAREA TERENURILOR

36

Terenuri cu risc mare de declanşare / redeclanşare a alunecărilor de teren.


Terenuri cu risc mediu de declanşare / redeclanşare a alunecărilor de teren.

Interdicţie temporară de construire până laelaborarea de expertiză geotehnică şistabilizarea versantului. Se interzic: defrişările,excavaţiile la baza versanţilor. Se recomandăconstrucţii din materiale uşoare cu regim deînălţime de max D+P+M, POT max. = 15% şiplantarea zonelor afectate cu esenţe curădăcină adâncă.

Spaţii nevalorificate din punct de vedere turistic.

Valorificarea imobilelor părăsite şi introducerea lor în circuitul turistic. Se interzic construcţiile pe terenurile fără acces direct la parcelă. Se vor reabilita clădirile cu valoare ambientală, păstrându-se specificul local. Se recomandă o îmbunătăţire a relaţiilor cu strada d.p.d.v. al trotuarelor, împrejmuirilor, acceselor auto şi pietonale, al spaţiilor plantate şi cu cursurile de apă. Se vor amenaja taluzuri, ziduri de sprijin, podeţe, mobilier urban.

Zonă turistică nevalorificată Promovare turism ecologic / agroturism SPAŢII PLANTATE, AGREMENT, PERDELE DE PROTECŢIE Spaţii verzi publice, de agrement şi sport insuficiente.

Promovarea turistică şi creşterea atractivităţiilocalităţii. Amenajarea de scuaruri (2,5 mp / locuitor),locuri de joacă pt. copii (1,3 mp / locuitor),terenuri de sport conform normelor în vigoare.Se vor promova spaţiile verzi de protecţie aversanţilor şi a malurilor cursurilor de apă.

PROBLEME DE MEDIU Poluare electromagnetică Se interzice amplasarea construcţiilor în zona de

protecţie LEA 20 KV (pe o fâşie de 24 m) şi aantenelor GSM (pe o rază de 150 m).

37

Poluare olfactivă









Reglementarea limitelor pentru Situl de Importanţă Comunitară (SCI), Aria de Protecţie Specială Avifaunistică (SPA) şi reglementarea protecţiei în aceste zone.



PROTEJAREA ZONELOR: PE BAZA NORMELOR SANITARE ÎN VIGOARE, FAŢĂ DE CONSTRUCŢII ŞI CULOARE TEHNICE, CU DESTINAŢIE SPECIALĂ, ZONE POLUATE Lipsa zonei de protecţie sanitară din jurul fermelor de animale.






Distanţă neadecvată între fosele septice şi fântâni.



Se interzice amplasarea construcţiilor în zona de protecţie LEA 20 KV (pe o fâşie de 24 m). Se interzice trecerea LEA peste locuinţe;

38



SAT VALEA DĂII


CIRCULAŢIE Acces pe drum forestier Se vor asigura rigole pt. apele pluviale de-a

lungul drumului forestier modernizat. FOND CONSTRUIT ŞI UTILIZAREA TERENURILOR

Terenuri nevalorificate dpdv turistic

Promovarea turismului ecologic / agroturismului, în colaborare cu comuna Vânători.

SPAŢII PLANTATE, AGREMENT, PERDELE DE PROTECŢIE Spaţii verzi de protecţie insuficiente.

Se vor promova spaţiile verzi de protecţie a versanţilor şi a malurilor cursurilor de apă.

PROBLEME DE MEDIU Lipsa zonelor de protecţie sanitară de-a lungul cursurilor de apă







Reglementarea limitelor pentru Situl de Importanţă Comunitară (SCI), Aria de Protecţie Specială Avifaunistică (SPA) şi reglementarea protecţiei în aceste zone.




Distanţă neadecvată între fosele septice şi fântâni.

Distanţa minimă admisă este de 30 m.

39



B.3. Relația cu alte planuri și programe

Prezentul capitol îşi propune analiza relaţiei pe care planul urbanistic general al

comunei Albești o are cu alte planuri şi programe existente la nivel local, judeţean, regional si naţional şi a manierei în care la realizarea planului urbanistic general s-a avut în vedere integrarea obiectivelor stabilite la nivel ierarhic superior.

Relaţia cu alte planuri şi programe la nivel local

PUG-ul anterior al comunei a fost elaborat în anul 2000. Nu există alte planuri de

dezvoltare la nivel local, cu caracter strategic, cu excepţia PUZ-urilor sau PUD-urilor, cu care relaţia planului analizat este de subordonare.

Relaţia cu alte planuri şi programe la nivel judeţean

Planul de amenajare a teritoriului judeţean Mureș Planul de amenajare a teritoriului judeţului Mureș (PATJ Mureș) pune în evidenţă

problemele majore socio-economice şi de mediu din zona teritoriului judeţean, dar şi obiectivele specifice pentru dezvoltarea spaţiului rural.

Obiectivele specifice spaţiului rural indicate de PATJ Mureș şi care interferează cu noul plan urbanistic general al comunei Albești sunt:

− promovarea creşterii economice prin asigurarea condiţiilor de accesibilitate şi mobilitate;

− ridicarea nivelului de echipare cu utilităţi de bază a zonelor rurale; − consolidarea capacităţii de conducere a comunităţilor locale; − creşterea atracţiilor turistice în judeţul Mureș şi dezvoltarea turismului cultural; − păstrarea echilibrului dintre activităţile industriale şi mediul natural.

În ceea ce priveşte primele două obiective, acela de asigurare a condiţiilor de accesibilitate şi mobilitate şi cel de ridicare a nivelului de echipare a utilităţilor de bază, se menţionează că planul urbanistic general analizat cuprinde o serie de propuneri în vederea îmbunătăţirii acestor factori la nivel local (lărgirea sau modernizarea unor drumuri de acces la trupurile de intravilan, extinderea reţelelor de alimentare cu apă, canalizare, etc.). Legat de creşterea capacităţii de conducere a comunităţilor locale, se menţionează că un plan urbanistic general actualizat, care să reflecte întocmai necesităţile de dezvoltare ale comunităţii, reprezintă un important instrument de conducere la nivel local.

Planul Local de Acţiune pentru Mediu al Judeţului Mureș 2007 – 2013

40

Planul Local de Acţiune pentru Mediu (PLAM) al judeţului Mureș cuprinde o serie de obiective de mediu pentru activităţile economice, precum şi acţiuni necesare pentru atingerea acestor obiective. Obiectivele de mediu şi acţiunile menţionate se referă la protecţia calităţii apelor şi a solului în primul rând. O parte din obiectivele stabilite prin acest plan se regăsesc se regăsesc sub formă de propuneri în cadrul actualizării planului urbanistic general al comunei Albești. Printre acestea se numără:

− realizarea şi/sau extinderea reţelei de canalizare; − realizarea, extinderea sau modernizarea staţiilor de epurare a apelor uzate; − instituirea unor distanţe de protecţie faţă de cursurile de apă; − restructurarea funcţională care să permită o mai bună distribuţie teritorială a

zonelor funcţionale și eliminarea unor conflicte între aceste care ar putea produce poluarea factorilor e mediu și disconfort pentru populaţia locală.

Strategia de Dezvoltare a judeţului Mureș pe perioada 2007 – 2013 Strategia de dezvoltare a judeţului Mureș cuprinde obiective strategice, politici –

programe – proiecte (inclusiv proiecte propuse a obţine finanţare din fonduri ale Uniunii Europene) pentru următoarele domenii: economic, social, cultural şi spaţial/teritorial.

Prin această strategie se urmăreşte luarea unor măsuri care să permită redresarea economică a judeţului şi îmbunătăţirea situaţiei zonelor cu întârzieri în dezvoltare, luând în considerare protecţia socială şi conservarea mediului.

Măsurile prin care se urmăreşte implementarea strategiei vizează cinci câmpuri de acţiune:

− infrastructura − economia − mediul − resursele umane − turismul Obiectivele specifice ale strategiei sunt următoarele: Îmbunătăţirea generală a calităţii transportului regional cu respectarea condiţiilor de

protecţia mediului; Creşterea prosperităţii locuitorilor judeţului prin dezvoltarea Întreprinderilor Mici şi

Mijlocii şi crearea de noi locuri de muncă; Creşterea rolului turismului în economia judeţului prin investiţii directe, promovare şi

îmbunătăţirea serviciilor turistice; Creşterea nivelului de trai al locuitorilor de la sate prin diversificarea activităţilor

economice în condiţiile conservării patrimoniului natural şi istoric; Ridicarea performanţelor economice prin sprijinirea cercetării, a transferului de

tehnologie şi dezvoltarea reţelelor informaţionale pentru afaceri; Reducerea şomajului prin îmbunătăţirea angajării şi a adaptabilităţii forţei de muncă,

promovarea oportunităţilor egale, îmbunătăţirea pregătirii şi combaterea excluziunii sociale; Reducerea disparităţilor în dezvoltarea centrelor urbane din regiune; Dezvoltarea şi încurajarea creării de parteneriate în domeniul cercetării şi inovării

tehnologice. Politicile, programele şi proiectele au în vedere atingerea obiectivelor strategice,

sectoriale şi specifice ale dezvoltării spaţiale a judeţului. Acestea sunt în concordanţă cu

41

PNDR, POR şi POS Mediu, precum şi cu cele identificate în strategie pentru atingerea obiectivelor din domeniile economic, dezvoltare rurală, social, cultural, mediu.

Între proiectele asociate dezvoltării spaţiale a judeţului nu există proiecte care să se adreseze în mod specific zonei Albești. Actualizarea planului urbanistic general al comunei Albești prevede propuneri menite să îndeplinească, cel puţin parţial, o parte din obiectivele propuse prin strategia de dezvoltare a judeţului. Astfel, prin reabilitarea şi modernizare unor căi de acces şi extinderea reţelelor de alimentare cu apă şi canalizare se va contribui la reducerea disparităţilor teritoriale.

Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor Judeţul Mureș Planul Judeţean de gestionare a deşeurilor (PJGD) în judeţul Mureș a fost întocmit în

baza "Metodologiei pentru elaborarea Planului Judeţean de gestionare a deşeurilor" aprobată prin Ordinul Ministrului Mediului şi Dezvoltării Durabile nr. 951/2007.

PJGD Mureș, în cuprinsul acestuia, face analiza mai multor alternative privind sistemele de colectare, transport, tratare şi eliminare a deşeurilor care fac obiectul planului.

Soluţia recomandată şi aprobată odată cu implementarea planului, prevede: Colectarea deşeurilor se va face atât în amestec cât şi separat (pentru deşeurile verzi

din parcuri, grădini, cantine, restaurante şi respectiv ambalaje şi deşeuri de ambalaje). Refuzul din staţiile de sortare şi deşeurile colectate brut (în amestec) vor fi eliminate prin depozitare.

Recuperarea şi reciclarea deşeurilor de ambalaje: pentru atingerea ţintelor stabilite pentru recuperare şi reciclare a deşeurilor de ambalaje, s-au propus colectarea separată, dar şi sortarea materialelor colectate. Reziduurile care rezultă în urma sortării urmează a fi depozitate.

Reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile depozitate se bazează pe tehnica compostării. Pentru asigurarea materiei prime necesare realizării compostului şi pentru o calitate cât mai bună a acestuia este dorită o colectare separată a deşeurilor verzi din grădini, parcuri şi pieţe dar şi o colectare selectivă a deşeurilor biodegadabile de la populaţie. Nu este exclusă implementarea în anumite zone a tehnicii compostării individuale (home composting).

Soluţia de eliminare a deşeurilor pentru care s-a optat a rămas depozitarea. PJGD Mureș nu propune soluţii privind amplasarea facilităţilor de tratare sau eliminare

a deşeurilor. La nivel de judeţ au fost implementate o serie de proiecte locale sau microzonale care rezolvă o parte din problemele legate de colectarea deşeurilor şi transfer al acestora.

Implementarea soluţiilor propuse prin PJGD Mureș va fi realizată în cadrul proiectului derulat de Consiliul Judeţean Mureș cu sprijin financiar din partea POS Mediu. În cadrul acestui proiect (SMID Mureș), localitatea Albești este inclusă în zona 3 Sighișoara.

Efectul aşteptat ca urmare a implementării soluţiilor din plan este creşterea ratei de reutilizare şi reciclare a deşeurilor (inclusiv prin compostarea deşeurilor verzi) şi atingerea ţintelor impuse prin legislaţia naţională pentru deşeurile de ambalaje şi pentru deşeurile biodegradabile.

Planul urbanistic general reactualizat supus avizării nu va conduce la necesitatea modificării sau revizuirii soluţiilor tehnice avute în vedere la elaborarea şi aprobarea PJGD Mureș.

Relaţia cu alte planuri şi programe la nivel regional

42

Programul Operaţional Regional 2007-2013 Obiectivul strategic al Programului Operaţional Regional (POR) constă în sprijinirea

unei dezvoltări economice, sociale, echilibrate teritorial şi durabile a regiunilor de dezvoltare ale României, corespunzător nevoilor acestora şi resurselor specifice, prin concentrarea asupra polilor urbani de creştere, prin îmbunătăţirea condiţiilor infrastructurale şi ale mediului de afaceri pentru a face din regiunile României, în special din cele rămase în urmă, locuri mai atractive pentru a locui, a le vizita, a investi şi a munci.

Obiectivul strategic al POR este orientat spre crearea a 15.000 locuri de muncă până la sfârşitul anului 2015 şi prevenirea creşterii disparităţilor interregionale în termeni de PIB/locuitor în perioada 2007 – 2013.

Pentru atingerea obiectivului strategic al POR, au fost stabilite următoarele obiective specifice:

Creşterea rolului economic şi social al centrelor urbane, prin adoptarea unei abordări policentrice, în vederea stimulării unei dezvoltări mai echilibrate a regiunilor de dezvoltare;

Îmbunătăţirea accesibilităţii regiunilor şi în particular a accesibilităţii centrelor urbane şi a legăturilor cu zonele înconjurătoare;

Creşterea calităţii infrastructurii sociale a regiunilor; Creşterea competitivităţii regiunilor ca locuri pentru afaceri; Creşterea contribuţiei turismului la dezvoltarea regiunilor. Dezvoltarea echilibrată a tuturor regiunilor ţării se va realiza printr-o abordare

integrată, bazată pe o combinare a investiţiilor publice în infrastructura locală, politici active de stimulare a activităţilor de afaceri şi sprijinirea valorificării resurselor locale, pe următoarele axe prioritare tematice:

1. Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere 2. Îmbunătăţirea infrastructurii de transport regionale şi local 3. Îmbunătăţirea infrastructurii sociale 4. Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional şi local 5. Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului 6. Asistenţă tehnică. Axa prioritară 1 are ca scop creşterea calităţii vieţii şi crearea de noi locuri de muncă

prin reabilitarea infrastructurii urbane, îmbunătăţirea serviciilor urbane, inclusiv a serviciilor sociale, precum şi prin dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor şi a antreprenoriatului.

Domeniile majore de intervenţie sunt planurile integrate de dezvoltare urbană, care vor trebui implementate prin proiecte care se referă la următoarele tipuri de activităţi:

Reabilitarea infrastructurii urbane şi îmbunătăţirea serviciilor urbane, inclusiv transportul urban;

Dezvoltarea durabilă a mediului de afaceri; Reabilitarea infrastructurii sociale, inclusiv a locuinţelor sociale şi îmbunătăţirea

serviciilor sociale. Domeniile de intervenţie asociate Axei prioritare 1 nu influenţează direct planul

urbanistic general analizat. Cu toate acestea, se poate afirma că propunerile planului urbanistic general vor contribui la dezvoltarea durabilă a mediului de afaceri, deşi nu într-o localitate urbană, ci într-o localitate rurală. Planul urbanistic general creează cadrul de reglementare al aplicării unor măsuri de dezvoltare rurală care au ca rezultat creşterea calităţii vieţii şi îmbunătăţirea serviciilor la nivel local.

43

Axa prioritară 2 vizează creşterea gradului de accesibilitate a regiunilor, al mobilităţii populaţiei, bunurilor şi serviciilor în vederea stimulării dezvoltării economice durabile.

Domeniul major de intervenţie constă în reabilitarea şi modernizarea reţelei de drumuri judeţene, străzi urbane – inclusiv construcţia/reabilitarea şoselelor de centură.

Planul urbanistic general analizat prevede rezolvarea problemelor de circulaţie din areal, având ca obiectiv principal realizarea legăturii cu drumurile naţionale în condiţii de confort optim şi siguranţa circulaţiei.

Axa prioritară 3 vizează crearea premiselor necesare pentru asigurarea populaţiei cu servicii esenţiale, contribuind astfel la atingerea obiectivului european al coeziunii economice şi sociale, prin îmbunătăţirea infrastructurii serviciilor de sănătate, educaţie, sociale şi pentru siguranţă publică în situaţii de urgenţă.

Principalele domenii de intervenţie sunt: Reabilitarea/modernizarea/echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate; Reabilitarea/modernizarea/dezvoltarea şi echiparea infrastructurii serviciilor sociale; Îmbunătăţirea dotării cu echipamente a bazelor operaţionale pentru intervenţii în

situaţii de urgenţă; Reabilitarea/modernizarea/dezvoltarea şi echiparea infrastructurii educaţionale

preuniversitare, universitare şi a infrastructurii pentru formare profesională continuă. Planul urbanistic general analizat cuprinde prevederi legate de realizarea unei

infrastructuri pentru servicii sociale care vor servi la îndeplinirea obiectivelor propuse prin axa prioritară 3 a planului operaţional regional.

Axa prioritară 4 are ca scop înfiinţarea şi dezvoltarea structurilor de afaceri de importanţă regională şi locală, reabilitarea siturilor industriale şi sprijinirea iniţiativelor antreprenoriale regionale şi locale, pentru a facilita crearea de noi locuri de muncă şi creşterea economică durabilă.

Principalele domenii de intervenţie sunt: Dezvoltarea durabilă a structurilor de sprijinire a afacerilor cu importanţă regională şi

locală; Reabilitarea siturilor industriale poluate şi neutilizate şi pregătirea pentru noi

activităţi; Sprijinirea dezvoltării microîntreprinderilor. Propunerile planului urbanistic general vin în sprijinul obiectivelor axei prioritare 4. Axa prioritară 5 vizează în principal valorificarea şi promovarea durabilă a

patrimoniului cultural şi a resurselor naturale cu potenţial turistic, precum şi îmbunătăţirea calităţii infrastructurii turistice de cazare şi agrement, în vederea creşterii atractivităţii regiunilor, dezvoltării economiei locale şi creării de noi locuri de muncă.

Principalele domenii de intervenţie sunt: Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural şi crearea/modernizarea

infrastructurilor conexe; Crearea/dezvoltarea/modernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea

durabilă a resurselor naturale şi pentru creşterea calităţii serviciilor turistice; Promovarea potenţialului turistic şi crearea infrastructurii necesare pentru creşterea

atractivităţii României ca destinaţie turistică. Propunerile şi măsurile planului urbanistic general cu privire la conservarea,

restaurarea şi valorificarea patrimoniului cultural, arheologic şi istoric din zona Albești, având ca efect crearea condiţiilor pentru promovarea şi valorificarea potenţialului turistic al zonei se corelează cu domeniile de intervenţie aferente Axei prioritare 5.

44

Axa prioritară 6 vizează sprijinirea implementării transparente şi eficiente a Programului Operaţional Regional.

Asistenţa tehnică se adresează Autorităţii de management al POR şi Organismelor intermediare.

În concluzie se constată că, în mare parte, propunerile şi măsurile planului urbanistic general analizat nu contravin celor mai multe dintre domeniile de intervenţie ale axelor prioritare asociate POR, contribuind, în numeroase cazuri, la îndeplinirea acestora.

Planul de Dezvoltare al Regiunii 7 Centru pentru perioada 2007 – 2013 Obiectivul strategic al planului constă în: „Utilizarea eficientă a tuturor resurselor

fizice şi umane, în scopul dezvoltării unei economii performante în corelaţie cu conservarea mediului şi a patrimoniului, care să ducă pe termen lung la armonizarea coeziunii economice şi sociale la nivelul Regiunii Centru”.

Priorităţile strategice de dezvoltare regională cuprinse în plan sunt: − Dezvoltarea infrastructurii locale şi regionale: transport, mediu, reabilitare urbană,

utilităţi publice, infrastructură socială; − Sprijinirea afacerilor: crearea şi dezvoltarea IMM în sectorul privat şi de servicii,

promovarea produselor industriale şi serviciilor pe piaţa internă şi externă, dezvoltarea afacerilor prin crearea de locaţii specifice;

− Dezvoltarea turismului: conservarea patrimoniului natural, istoric şi cultural, dezvoltarea, diversificarea şi promovarea ofertei turistice, îmbunătăţirea serviciilor în turism;

− Dezvoltarea rurală: dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice din mediul rural, dezvoltarea şi modernizarea activităţilor din silvicultură;

− Cercetare, inovare tehnologică şi crearea societăţii informaţionale; − Creşterea ocupării, dezvoltarea resurselor umane şi a serviciilor sociale:

promovarea măsurilor active de ocupare a forţei de muncă disponibile şi dezvoltarea sistemului de formare profesională, îmbunătăţirea şi extinderea sistemului de servicii sociale, achiziţionarea de competenţe specializate în domeniul administrării şi dezvoltarea afacerilor;

− Dezvoltarea urbană durabilă. Măsurile propuse prin planul urbanistic general presupun reabilitarea şi extinderea

infrastructurii de acces şi edilitare, dezvoltarea activităţii industriale în zonă, aspecte care contribuie la îndeplinirea obiectivelor strategice ale Planului de dezvoltare a Regiunii 7 Centru.

Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor pentru Regiunea 7 Centru Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor pentru Regiunea 7 Centru (PRGD 7 Centru) a

fost primul document de planificare elaborat în România pentru acest nivel de organizare teritorială7.

În cadrul Proiectului de twining Romania – Germania (proiectul PHARE RO/2001/IB/EN/01), derulat la nivelul Ministerului Mediului, în anul 2004, a fost elaborat un prim plan regional pentru această problemă la nivelul Regiunii de Dezvoltare 7 Centru. Forma finală a documentului a fost realizată şi aprobată la sfârşitul anului 2006.

Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor al Regiunii 7 Centru prezintă cadrul de planificare pentru următoarele aspecte:

45

− conformarea cu cerinţele legale privind sectorul deşeurilor şi atingerea ţintelor propuse;

− stabilirea capacităţilor necesare şi caracteristice pentru gestionarea deşeurilor; − controlul măsurilor tehnologice; − prezentarea cerinţelor economice şi de investiţie.

Deşeurile care fac obiectul PRGD 7 Centru sunt deşeurile municipale nepericuloase şi periculoase (deşeurile menajere şi asimilabile din comerţ, industrie şi instituţii), la care se adaugă alte fluxuri speciale de deşeuri: deşeurile de ambalaje, deşeurile din construcţii şi demolări, nămoluri de la epurarea apelor uzate orăşeneşti, vehicule scoase din uz şi deşeuri de echipamente electrice şi electronice.

Orizontul de timp acoperit de PRGD 7 Centru corespunde perioadei: 2003-2013. Se menţionează că la realizarea planului regional de gestionare a deşeurilor pentru regiunea Centru nu a fost luată în considerare propunerea de reluare a activităţii extractive, fiind un proiect privat. În ceea ce priveşte asigurarea serviciilor de salubritate pentru populaţie, în planul urbanistic general actualizat este menţionat faptul că a fost realizat un sistem de colectare şi sortare a deşeurilor municipale.

Planul de Management al Bazinului Hidrografic Mureş Planul de management al bazinului hidrografic reprezintă instrumentul pentru

implementarea Directivei Cadru Apă (reglementat prin Articolul 13 şi anexa VII) şi are drept scop gospodărirea echilibrată a resurselor de apă precum şi protecţia ecosistemelor acvatice, având ca obiectiv principal atingerea unei „stări bune” a apelor de suprafaţă şi subterane.

Obiectivul central al Directivei Cadru în domeniul apei este acela de a obţine o „stare bună” pentru toate corpurile de apă, atât pentru cele de suprafaţă, cât şi pentru cele subterane, cu excepţia corpurilor puternic modificate şi artificiale, pentru care se defineşte „potenţialul ecologic bun”.

România trebuie să realizeze aceste obiective prin stabilirea şi implementarea programelor de măsuri, ţinând seama de cerinţele deja existente la nivelul Comunităţii Europene.

În conformitate cu prevederile din Legea Apelor nr. 107/1996 cu completările şi modificările ulterioare, Administraţia Naţională „Apele Române” elaborează Schemele Directoare de Amenajare şi Management ale Bazinelor Hidrografice care sunt formate din Planul de Management al Bazinului Hidrografic şi Planul de Amenajare al Bazinului Hidrografic. Ministerul Mediului împreună cu Administraţia Naţionala „Apele Române” au fost desemnate, autorităţi competente pentru implementarea Directivei Cadru Apă în România.

La nivelul fiecărei Administraţii Bazinale de Apă a fost înfiinţat un compartiment pentru elaborarea Planului de management bazinal, componenta de gospodărire calitativă a resurselor de apa şi un colectiv interdisciplinar care să colaboreze cu Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărirea Apelor la elaborarea Planurilor de Amenajare a bazinului hidrografic, respectiv pentru componenta cantitativă de gospodărire a apelor din cadrul Schemelor Directoare. De asemenea, la nivelul fiecărui bazin hidrografic, potrivit Legii nr. 107/1996 – Legea Apelor art. 77, şi HG nr. 1212/29.11.2000, a fost înfiinţat un Comitet de Bazin.

Planul de management bazinal prezintă punctul de plecare pentru măsurile de management din toate ramurile economiei, măsurile de gospodărire a apelor la nivel bazinal şi local şi evidenţiază factorii majori care influenţează gospodărirea apei în spaţiul

46

hidrografic al râului Mureş. De asemenea, prin Planul de management sunt stabilite deciziile necesare în economia apei şi pentru dezvoltarea de obiective pentru o gospodărire durabilă, unitară, echilibrată şi complexă a resurselor de apă.

Reabilitarea şi extinderea reţelelor de alimentare cu apă şi de canalizare propuse prin planul urbanistic analizat contribuie la o exploatare judicioasă a resurselor de apă. Totodată, la îndeplinirea acestui obiectiv participă şi amenajările propuse cu scopul protecţiei împotriva inundaţiilor.

Relaţia cu alte planuri şi programe la nivel naţional şi internaţional Planul Naţional Strategic pentru Dezvoltare Rurală 2007 – 2013 şi Programul

Naţional de Dezvoltare Rurală 2007 – 2013 Se precizează că Planul Naţional Strategic pentru Dezvoltare Rurală 2007 – 2013 şi

Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 include măsuri pentru sprijinirea zonelor montane defavorizate. Acestea sunt incluse în măsurile pentru atingerea obiectivelor strategice aferente axei 2.

Planul Naţional Strategic pentru Dezvoltare Rurală este centrat pe trei aspecte-cheie: 1. Facilitarea transformării şi modernizării structurii duale a agriculturii şi silviculturii,

precum şi a industriilor procesatoare aferente, pentru a le face mai competitive şi pentru a contribui la creşterea economică şi convergenţa veniturilor din spaţiul rural (acolo unde este posibil), în paralel cu asigurarea condiţiilor de trai şi protecţia mediului din aceste zone.

2. Menţinerea şi îmbunătăţirea calităţii mediului din zonele rurale ale României, prin promovarea unui management durabil atât pe suprafeţele agricole, cât şi pe cele forestiere.

3. Gestionarea şi facilitarea tranziţiei forţei de muncă din sectorul agricol către alte sectoare care să le asigure un nivel de trai corespunzător din punct de vedere social şi economic.

Planul Naţional Strategic pentru Dezvoltare Rurală îşi propune realizarea unor investiţii în cadrul celor patru axe prioritare din Fondul European Agricol de Dezvoltare Regională (FEADR), astfel:

Axa 1 – Creşterea competitivităţii sectoarelor agricol şi forestier; Axa 2 – Îmbunătăţirea mediului şi a spaţiului rural; Axa 3 – Calitatea vieţii în zonele rurale; Axa 4 – Parteneriate public – private tip LEADER. Axa 1 cuprinde trei priorităţi strategice: resurse umane, competitivitatea

exploataţiilor, modernizarea sectoarelor de procesare şi comercializare a produselor agroalimentare şi forestiere.

Axa 2 prezintă trei priorităţi strategice: evitarea abandonului activităţilor agricole în zonele defavorizate, conservarea şi îmbunătăţirea resurselor naturale şi a biodiversităţii, atenuarea efectelor schimbărilor climatice.

Axa 3 cuprinde trei priorităţi strategice: menţinerea şi dezvoltarea activităţilor economice prin creşterea numărului de locuri de muncă, creşterea atractivităţii zonelor rurale, dezvoltarea abilităţilor şi stimularea conştientizării actorilor locali cu privire la importanţa guvernanţei locale.

Măsurile pentru atingerea obiectivelor strategice aferente Axei 1 sunt: − Formare profesională, informare şi difuzare de cunoştinţe; − Furnizarea de servicii de consiliere şi consultanţă pentru agricultori; − Utilizarea serviciilor de consiliere;

47

− Instalarea tinerilor fermieri; − Pensionarea timpurie a fermierilor şi lucrătorilor agricoli; − Modernizarea exploataţiilor agricole; − Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistentă; − Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea

agriculturii şi silviculturii; − Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere; − Înfiinţarea grupurilor de producători; − Îmbunătăţirea valorii economice a pădurii. − Măsurile pentru atingerea obiectivelor strategice aferente Axei 2 sunt: − Sprijin pentru Zona Montană Defavorizată; − Sprijin pentru zone defavorizate – altele decât zona montană; − Plăţi de agro – mediu; − Plăţi Natura 2000 pe teren agricol; − Prima împădurire a terenurilor agricole; − Prima împădurire a terenurilor non – agricole; − Plăţi Natura 2000 pe teren forestier. − Măsurile pentru atingerea obiectivelor strategice aferente Axei 3 sunt: − Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de microîntreprinderi, inclusiv cu profil non-

agricol; − Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi

populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale; − Încurajarea activităţilor turistice; − Dobândirea de competenţe, animare şi implementarea strategiilor de dezvoltare

locală. − Măsurile pentru atingerea obiectivelor strategice aferente Axei 4 sunt: − Implementarea strategiilor de dezvoltare locală; − Implementarea proiectelor de cooperare; − Construcţie parteneriate public-private; − Funcţionarea Grupurilor de Acţiune Locală, dobândirea de competenţe şi animarea

teritoriului. Se precizează că Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 include măsuri

pentru zonele montane defavorizate şi pentru alte zone defavorizate. Pentru zonele defavorizate, PNDR prevede acordarea de sprijin financiar.

Beneficiarii acestui sprijin financiar sunt fermierii care desfăşoară activităţi agricole în zonele defavorizate desemnate conform acestor măsuri. Sprijinul financiar oferit pentru suprafeţe utilizate în comun de către mai mulţi fermieri pentru păşunatul animalelor se poate acorda fiecărui fermier proporţional cu dreptul de utilizare sau se acordă unui reprezentant al fermierilor.

În conformitate cu metodologia de delimitare a unităţilor administrativ – teritoriale (UAT) utilizată pentru PNDR, comuna Albești nu figurează pe lista UAT incluse în categoria zonelor defavorizate.

Implementarea propunerilor planului urbanistic general analizat vor contribui la dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice şi de servicii.

Planul Naţional de Amenajare a Teritoriului

48

PATN Secţiunea I – Reţele de transport, Legea nr. 363/2006 Drum expres 4 benzi propus Sibiu - Mediaş - Sighişoara - Odorheiu Secuiesc - Miercurea-

Ciuc; Linii de cale feratã convenţionale, cu viteza pânã la 160 km/h pe trasee existente

reabilitate / Coridor Paneuropean IV şi Reţea TEN-F; Aeroport existent: Târgu Mureş. PATN Secţiunea a II-a – Apa, Legea nr.171/1997 şi 20/2006 Potenţialul bazinului hidrografic: între 50-100% din resursa medie pe ţară (1875 mc/

locuitor şi an). Cursuri de apă de categoria a II-a de calitate. Zone cu resurse de apă subterană cu vulnerabilitate ridicată, care necesită măsuri

prioritare de protecţie la poluare. PATN Secţiunea a III-a – Zone protejate, Legea nr.5/2000 Unitate teritorial administrativă cu concentrare mare a patrimoniului construit, cu

valoare culturală de interes naţional. PATN Secţiunea a IV-a - Reţeaua de localităţi, Legea 351/2001, 308/2006 şi

100/2007 Localitate de rang IV – sat reşedinţă de comună Albeşti (vezi “Elemente şi nivel de

dotare ale localităţilor” PATN Secţiunea a V-a - Zone de risc natural, Legea nr.575/2001 Intensitatea seismică pe scara MSK în zona 6, cu perioada medie de revenire la cca.

100 ani şi zona 71 cu perioada medie de revenire la cca. 50 ani. Cantitatea maximă de precipitaţii căzută în 24 de ore, în perioada 1901-1997 < 100

mm. Unitate teritorial administrativă afectată de alunecări primare de teren, cu potenţial

de producere scăzut-ridicat PATN Secţiunea a VI-a – Zone cu resurse turistice, Ordonanţa de urgenţă nr.

142/2008 şi Legea nr. 190/2009 Unitate teritorial administrativă cu concentrare mare de resurse naturale şi antropice.

C. INFORMAŢII PRIVIND ARIA NATURALĂ PROTEJATĂ DE INTERES COMUNITAR AFECTATĂ DE IMPLEMENTAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL ALBEȘTI

C.1. Date privind aria naturală protejată de interes comunitar (suprafaţă, tipuri de ecosisteme, tipuri de habitate şi speciile care pot fi afectate prin implementarea proiectului propus prin PUG)

Conform planului de implementare al PUG-ului, ariile naturale protejate afectate potenţial de implementarea acestuia sunt:

1. ROSCI0227 Sighişoara - Târnava Mare 2. ROSPA0099 Podişul Hârtibaciului 3. ROSPA0028 Dealurile Târnavelor - Valea Nirajului

51

În cele ce urmează se vor descrie cele trei arii naturale protejate punându-se accent

pe specificul conservativ al acestora din punctul de vedere al importaneţei lor ecologice evidenţiind caracteristicile pentru care au fost desemnate situri NATURA 2000.

1. ROSCI0227 Sighişoara - Târnava Mare Caracteristicile şi valoarea ecologică a sitului: Situl, cu o suprafaţă de 85 851 ha şi care se extinde în judeţele Mureş (Albeşti, Apold,

Daneş, Saschis, Sighişoara şi Vânători), Sibiu (Agnita, Aţel, Biertan, Dumbrăveni, Hoghilag, Iacobeni, Laslea şi Moşna), Braşov (Buneşti, Cârţa, Jibeşrt şi Rupea) şi Harghita (Cristuru Secuiesc) a fost în principal desemnat pentu conservarea a 18 habitate naturale (6210* - Pajişti uscate seminaturale şi faciesuri cu tufărişuri pe substrat calcaros (Festuco Brometalia); 6240* - Pajişti stepice subpanonice; 6510 - Pajişti de altitudine joasă (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis); 9110 - Păduri de fag de tip Luzulo Fagetum; 91e0* - Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae); 3130 - Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetaţie din Littorelletea uniflorae şi/sau Isoëto-Nanojuncetea; 40a0* - Tufărişuri subcontinentale peri-panonice; 6430 - Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan şi alpin; 3240 - Vegetaţie lemnoasă cu Salix eleagnos de-a lungul râurilor montane; 9170 - Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum; 9180* - Păduri din Tilio-Acerion pe versanţi abrupţi, grohotişuri şi ravene; 91H0* - Vegetaţie forestieră panonică cu Quercus pubescens; 91i0* - Vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp.; 92a0 - Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba; 91v0 - Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion); 91Y0 - Păduri dacice de stejar şi carpen; 9130 - Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum; 3150 - Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie tip Magnopotamion sau Hydrocharition).

Dintre acestea pădurile şi habitatele deschise de pajişte dar şi pajiştile cu tufărişuri şi zone umede sunt foarte bine conservate dând valoarea ecologică deosebită specifică acestui sit. Împortanţa ecologică a sitului mai este dată şi de sunt habitatele de pădure aluvială, dependente de zone cu exces de umiditate şi edificate de diverse specii de salcie şi plop. Aceste păduri aluviale au un aspect luxuriant datorită prezenţei lianelor reprezentate ân special de curpen şi hamei. În cadrul acestei rezervaţii o importanţă deosebită o au şi pajiştile stepice subpanonice dar şi tufărişurile subcontinentale peri-panonice care îndeplinesc un important rol de culoar ecologic, legând trupurile de pădure într-o reţea unitară. Printre pădurile prezente aici, o valoare ecologică mare o au pădurile de tip Galio-Carpinetum, edificate de gorun în amestec cu fag, stejarul pedunculat, cireşul sălbatic, carpenul şi jugastrul şi pădurile de fag de tip Asperulo-Fagetum compuse din fag în amestec cu carpen, cireş sălbatic, paltin de munte, ulm, frasin şi tei pucios, prezintă aici una dintre cele mai mari acoperiri din ţară. Din punct de vedere peisagistic, cultural dar şi ecologic, situl cuprinde pajişit cu arbori izolaţi a câror vârstă este mai mare de 300-400 de ani, tipici pentru peisajul săsesc. Reprezentativ pentru acest tip este Platoul Breite unde pe o suprafaţă de circa 130 ha există peste 300 de stejari multiseculari.

Heterogenitatea atât de mare a peisajului conduce implicit la o varietate în ceea ce

52

priveşte speciile de floră şi faună, printre care, cu o imporţă ecologică ridicată se numără şase specii de mamifere (Liliacul mic cu potcoavă (Rhinolophus hipposideros), *Lup (Canis lupus), *Urs brun (Ursus arctos), Vidră, Lutră (Lutra lutra), Liliac cârn (Barbastella barbastellus), Liliac comun (Myotis myotis)), patru specii de amfibieni şi reptile (Triton cu creastă (Triturus cristatus), Buhai de baltă cu burta galbenă (Bombina variegata), Testoasa de apă (Emys orbicularis), Triton comun transilvănean (Triturus vulgaris ampelensis)), patru specii de peşti (Moioagă (Barbus meridionalis), Dunariţă (Sabanejewia aurata), Petroc (Gobio kessleri), Petroc (Gobio uranoscopus)), 15 specii de nevertebrate (Euphydryas aurinia, Euphydryas maturna, Eriogaster catax, *Callimorpha quadripunctaria, Maculinea teleius, Lycaena dispar, Rădaşcă, Răgacea (Lucanus cervus), *Cărăbuş (Osmoderma eremita), Cărăbuşul cu corn (Bolbelasmus unicornis), Leptidea morsei, Croitor mare (Cerambyx cerdo), Catopta thrips, Cosaşul transilvan (Pholidoptera transsylvanica), Vertigo angustior, Scoica de râu (Unio crassus)) şi şapte specii de plante vasculare (Papucul Doamnei, Blabornic (Cypripedium calceolus), Angelică de baltă (Angelica palustris), Capul şarpelui (Echium russicum), Târtan, Hodolean (Crambe tataria), Adenophora lilifolia, Iris (Iris aphylla ssp. hungarica), Turiţă (Agrimonia pilosa)).

În sit există două arii naturale protejate de interes naţional, Rezervaţia de stejar pufos de la Daneş (12 ha, satul Criţ) şi Stejarii multiseculari de la Breite.

Dincolo de valorile sale ecologice sintul a fost desemnat şi pentru valoarile sale culturale, fiind una dintre zonele reprezentative ale Transilvaniei, arie gopodărită durabil de comunităţile de saşi din aşezările umane cu valoare de patrimoniu.

Vulnerabilitatea şi amenintări actuale/potenţiale Ameninţările majore ce pot afecta situl vin din direcţia vulnerabilităţii legaturilor

complexe dintre toate tipurile de habitate care compun peisajul. Heterogenitatea peisajului şi modul de utilizare durabil al terenurilor sunt principalele elemente care au dus la dezvoltarea unei biodiversităţi mari în zona şi au contribuit la menţinerea şi conservarea ei. Modificare unuia dintre aceşti parametrii (heterogenitatea peisajului şi modul de utilizare al ternurilor) va avea efecte asupra întregii biodiversităţi.

În acest context principalele ameninţări prezente în sit sunt: − managementul forestier ce se manifestă prin:

− extragerea selectivă a arborilor de esenţă valoroasă (stejar pedunculat, cireş sălbatic, frasin, paltin), fapt ce favorizează procesul de cărpinizare, prin tăierea arborilor seculari (în special stejari);

− extragerea arborilor bătrâni sau căzuţi la pământ (Arborii bătrâni, cu scorburi sunt principalele locuri de cuibărit pentru speciile care îşi construiesc cuiburile în cavităţi. Managementul forestier pretinde îndepărtarea arborilor morţi din pădure pentru evita eventualele explozii populaţionale ale unor nevertebrate dăunătoare, însă arborii bătrâni, căzuţi la pămând au o importanţă ecologică deosebită fiind mediul în care se dezvoltă numeroase insecte ce constiruie sursa de hrană a multor specii de păsări. Eliminarea (extragerea) unor arbori batrâni căzuţi la pământ, duce la simplificarea structurii habitatelor şi reducerea ofertei trofice şi de nidificaţie pentru anumite specii

53

(Carey , 1989; Hobson şi Schieck, 1999; Irwin et al., 2000).) − tăierea arbuştilor (dispariţia în acest fel a stratului arbustiv şi implicit heterogenităţii

habitatelor); − împăduriri cu specii forestiere exotice (salcâm) sau aflate în afara arealului lor natural

(pin silvestru, pin negru, molid şi larice). − incendierea vegetaţiei şi miriştilor (fenomen ce afectează întreaga biodiversitate ducând în timp la o omogenizare a habitatului prin dispariţia unor specii de floră şi implicit a unor specii de faună- în principal nevertebrate); − braconajul au efecte negative asupra sitului. − eutrofizarea (în special, nitrofizarea) solului şi apei freatice ca urmare a depozitării gunoaielor menajere (în lunci), păşunatului şi fertilizării pajiştilor din amonte (unul din efectele immediate şi uăor vizibile este proliferarea unor specii nitrofile şi ruderale în păduri: Glechoma hederacea, Stellaria media, Aegopodium podagraria, Geum urbanum, Urtica dioica, Alliaria petiolata, etc.).

2. ROSPA0099 Podişul Hârtibaciului Caracteristicile şi valoarea ecologică a sitului: Situl, cu o suprafaţă de 237 515 ha se întinde în cadrul a trei judeţe: Braşov (Beclean,

Cincu, Şercaia, Buneşti, Rupea, Comana, Făgăraş, Hoghiz, Jibert, Mândra, Părău, Ticuşu, Ucea, Ungra, Viştea, Voila şi Şoarş), Mureş (Albeşti, Apold, Daneş, Saschiz, Sighişoara şi Vânători) şi Sibiu (Agnita, Alţina, Arpaşu de Jos, Avrig, Biertan, Bruiu, Brădeni, Bârghiş, Cârţa, Chirpăr, Hoghilag, Dumbrăveni, Iacobeni, Laslea, Marpod, Merghindeal, Mihăileni, Moşna, Nocrich, Porumbacu de Jos, Roşia, Valea Viilor, Vurpăr).

A fost desemnat sit Natura 2000 pentru conservarea efectivelor populaţionale a 28 de specii de păsări (Ciocănitoare de grădini (Dendrocopos syriacus), Cresteţ de câmp (Crex crex), Acvilă ţipătoare mică (Aquila pomarina), Viespar (Pernis apivorus), Huhurez mare (Strix uralensis), Caprimulg (Caprimulgus europaeus), Ciocănitoare de stejar (Dendrocopos medius), Ciocănitoare cu spatele alb (Dendrocopos leucotos), Ghionoaie sură (Picus canus), Barză albă (Ciconia ciconia), Barză neagră (Ciconia nigra), Şerpar european (Circaetus gallicus), Ciocârlie de pădure (Lullula arborea), Erete de stuf (Circus aeruginosus), Erete vânăt (Circus cyaneus), Fâsă de câmp (Anthus campestris), Sfrâncioc cu frunte neagră (Lanius minor), Sfrâncioc roşiatic (Lanius collurio), Buhă mare (Bubo bubo), Raţă roşie (Aythya nyroca), Bătăuş (Philomachus pugnax), Chirighiţă cu obraji albi (Chlidonias hybridus), Cataligă (Himantopus himantopus), Stârc de noapte (Nycticorax nycticorax), Egretă albă (Egretta alba), Chiră de baltă (Sterna hirundo), Vânturel de seară (Falco vespertinus) şi Fluierar de mlaştină (Tringa glareola)) protejate la nivel european. Dintre păsările protejate, cristelul de câmp este, prezent în sit, este o specie de interes conservativ global. Pe lângă acesta viespar, huhurez mare, caprimulg, ciocănitoare de stejar, ciocănitoare de grădini, ghionoaie sură, ciocârlie de pădure, sfrâncioc roşiatic şi acvilă ţipătoare mică sunt specii sunt la nivelul Uniunii Europene. Efectivele cuibăritoare ale cristelului de câmp, ciocârliei de pădure, sfrânciocului roşiatic şi viesparului de aici sunt unele dintre cele mai semnificative

54

din ţară, situl aflându-se printre primele zece din ţară în ordinea ca importanţă pentru conservarea ghionoaiei sure. Este semnificativ din punct de vedere cantitativ şi efectivul cuibăritor al ciocănitorii de stejar şi a două specii răpitoare de noapte, buha şi huhurezul mare.

În ceea ce priveşte peisajul acesta este mozaicat alternanţa ariilor semi-naturale cu păduri de foioase a dus la o biodiversitate foarte ridicată. O altă caracteristică a sitului de lipsa aproape totală a arăturilor şi abundenţa terenurilor semi-naturale – pajişti şi fâneţe extensive. Pe teritoriul sitului există şi câteva acumulări de apă de origine antropică, cele mai mari fiind heleşteiele de la Brădeni (peste 170 ha), amenajate în scop piscicol pe locul unor vechi mlaştini. În lunca Târnavei Mari zonele mlăştinoase au dispărut aproape complet ca urmare a lucrărilor de regularizare, păstrându-se doar câteva porţiuni mlăştinoase acoperite de vegetaţie specifică.

Ecosistemele de pădure sunt cel mai bine reprezentate, ele acoperind 39% din suprafaţa sitului. În locuri greu accesibile din văi abrupte sunt prezente păduri bătrâne în care există cantităţi foarte mari de lemn mort, ceea ce le face extrem de importante pentru ciocănitori, în vederea hrănirii sau a cuibăritului. Dintre aceste specii care se hrănesc aproape în exclusivitate cu insecte xilofage se remarcă în mod deosebit ciocănitoarea de stejar, ale cărei populaţii ajung la 1300 de perechi cuibăritoare. Sunt prezente şi câteva sute de exemplare cuibăritoare de ghionoaie sură, ciocănitoare de grădină şi ciocănitoare cu spate alb. În toate aceste habitate forestiere trăiesc circa 44 de specii. Păsările care cuibăresc pe solul lizierelor precum caprimulgul şi mai ales ciocârlia de pădure realizează densităţi mari, fiind foarte întâlnite în sit. Efectivele populaţionale ale acestor două specii de insectivore sunt impresionante, ajungând până la 900 de perechi în cazul caprimulgului şi peste 15000 de perechi în cazul ciocârliei de pădure. Dintre păsările de pradă este foarte frecvent întâlnit viesparul. Acesta este larg răspândit în special pe văile largi cu versanţi despăduriţi unde se întâlnesc între 100 şi 120 de perechi cuibăritoare. Huhurezul mare este o pasăre de pradă nocturnă cu efective formate din 80-110 perechi cuibăritoare rezidente în pădurile de foioase ale sitului. Buha este o altă specie de prădător nocturn care este prezentă în special în pădurile din jurul râpelor mari. În acest sit au fost identificate în cadrul unor activităţi de inventariere a speciei un număr de cel puţin 35-40 de teritorii aflate în special pe Valea Şaeş.

Efectivele foarte mari prezente în condiţii bune de habitat au determinat acordarea unei stări excelente de conservare pentru populaţia de buhă din sit. Şerparul este o specie de răpitor diurn care cuibăreşte cu efective mici (2-4 perechi) dar constante, în condiţii optime de habitat şi cu o ofertă trofică abundentă. Populaţia acestei specii are în sit o stare favorabilă de conservare. Toate răpitoarele diurne sau nocturne sunt indicatori de biodiversitate, prezenţ lor în sitt se bazează pe oferta trofică bogată generată de mozaicul de habitate, în care abundenţa cea mai mare o au şoarecele de pădure şi şoarecele de câmp, alături de care se mai găsesc şi alte rozătoare şi insectivore.

Caracteristică pentru sit este şi prezenţa arbuştilor în cadrul pajiştilor, realizând un mozaic deosebit de important pentru hrănirea şi cuibăritul mai multor specii de interes european pentru conservare. În aceste habitate deschise întrepătrunse de tufărişuri trăiesc 69 de specii de păsări, unele dintre ele generaliste, altele strict dependente de aceste zone.

55

Populaţia de sfrâncioc roşiatic, dependetă de acesti tip de habitat este formată dintr-un număr impresionant de perechi cuibăritoare (34000-38000 de perechi), reprezintă una dintre cele mai mari la nivelul tuturor siturilor din ţară.

Această zonă este cea mai mare arie semi-naturală coerentă – şi probabil cea mai bine conservată – din regiunea biogeografiă continentală din Transilvania.

Vulnerabilitatea şi amenintări actuale/potenţiale − defrişările, tăierile ras şi lucrările silvice care au ca rezultat tăierea arborilor pe

suprafeţe mari. − tăierile selective a arborilor în vârsta sau a unor specii. − adunarea lemnului pentru foc, culegerea de ciuperci − turismul necontrolat, deranjarea păsărilor in timpul cuibăritului; − amenajări forestiere şi tăieri în timpul cuibritului speciilor periclitate − vânătoarea in timpul cuibăritului prin deranjul şi zgomotul cauzat de către gonaci − vânătoarea în zona locurilor de cuibărire a speciilor periclitate − braconaj − practicarea sporturilor extreme: enduro, motor de cross, maşini de teren − distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor (în principal prin cositul mecanizat) − prinderea păsărilor cu capcane − împăduriri cu specii neindigene şi înmulţirea necontrolată a acestora (salcâm, oţetar,

cenuşar etc.) − împăduririle zonelor naturale sau seminaturale (păşuni, fânaţe etc.) − industrializare şi creşterea zonelor urbane − electrocutare si coliziune păsărilor cu linii electrice − intensificarea agriculturii – schimbarea metodelor de cultivare a terenurilor din cele

tradiţionale în agricultură intensivă, cu monoculturi mari, folosirea excesivă a chimicalelor, efectuarea lucrărilor numai cu utilaje şi maşini

− schimbarea habitatului semi-natural (fâneţe, păşini) datorită încetării activităţilor agricole ca cositul sau păşunatul

− cositul în perioada de cuibărire − cositul prea timpuriu (ex. poate distruge poantele de cristel de câmp) − arderea vegetaţiei (a miriştii şi a pârloagelor) − păşunatul intensiv (în situaţia în care se ajunge la supraexploatarea terenurilor are loc

degradarea solului şi a covorului vegetal şi este afectată reproducerea cristelului de câmp. Păşunatul intensiv duce în timp la omogenizarea habitatului şi scăderea biodiversităţii afectând covorul vegetal, speciile de insecte şi implicit speciile de păsări care se hrănesc cu acestea. Omogenizarea habitatelor duce la limitarea ofertei trofice şi a locurilor de cuibări pentru păsări (Teunissen şi Hagemeijer 1999). 3. ROSPA0028 Dealurile Târnavelor - Valea Nirajului Caracteristicile şi valoarea ecologică a sitului:

56

Situl, cu o suprafaţă de 86 073 ha şi care se extinde în judeţele Mureş (Acăţari, Albești, Beica de Jos, Bereni, Bălăușeri, Chibed, Chiheru de Jos, Coroisânmartin, Crăciunești, Daneș, Eremitu, Ernei, Fântânele, Gheorghe Doja, Ghindari, Gornești, Gălești, Hodoșa, Miercurea Nirajului, Măgherani, Nadeș, Neaua, Păsăreni, Sighișoara, Sovata, Suplac, Sângeorgiu de Pădure, Sărăţeni, Veţca, Vărgata) şi Harghita (Atid, Corund, Lupeni, Praid, Săcel) a fost în principal desemnat pentu conservarea a 40 de specii de păsări (Acvilă de munte (Aquila chrysaetos), Acvilă ţipătoare mare (Aquila clanga), Acvilă ţipătoare mică (Aquila pomarina) Ciuf de câmp (Asio flammeus), Ieruncă (Bonasa bonasia) Buha mare (Bubo bubo) Şorecar mare (Buteo rufinus), Caprimulg (Caprimulgus europaeus), Barză albă (Ciconia ciconia), Şoim călător (Falco peregrinus), Şoim de iarnă (Falco columbarius), Muscar gulerat (Ficedula albicollis), Muscar mic (Ficedula parva), Acvilă mică (Hieraaetus pennatus), Stârc mic (Ixobrychus minutus), Sfrâncioc cu frunte neagră (Lanius minor), Sfrâncioc roşiatic (Lanius collurio), Ciocârlie de pădure (Lullula arborea), Stârc de noapte (Nycticorax nycticorax), Viespar (Pernis apivorus), Ghionoaie sură (Picus canus), Bătăuş (Philomachus pugnax), Huhurez mare (Strix uralensis), Silvie porumbacă (Sylvia nisoria), Fluierar de mlaştină (Tringa glareola), Pescăraş albastru (Alcedo atthis), Fâsă de câmp (Anthus campestris), Barză neagră (Ciconia nigra), Şerpar european (Circaetus gallicus), Erete de stuf (Circus aeruginosus), Erete sur (Circus pygargus), Erete vânăt (Circus cyaneus), Cresteţ de câmp (Crex crex), Chirighiţă cu obraji albi (Chlidonias hybridus), Ciocănitoare de grădini (Dendrocopos syriacus), Ciocănitoare cu spatele alb (Dendrocopos leucotos), Ciocănitoare neagră (Dryocopus martius), Presură de grădină (Emberiza hortulana), Egretă albă (Egretta alba), Ciocănitoare de stejar (Dendrocopos medius)).

Deși, la prima vedere situl este situat într-o regiune relativ bine locuită dispune de habitate valoroase şi o biodiversitate bogată. Mozaicul de habitate format din păduri de foioase, păşuni, fâneţe şi terenuri agricole susţine populaţii importante din specii ameninţate la nivelul Uniunii Europene precum acvila ţipătoare mică, viesparul, barza neagră, huhurezul mare, cristelul de câmp, caprimulgul, ciocănitoarea de stejar, sfrânciocul roşiatic și ciocârlia de pădure. Situl este un areal predominant forestier situat pe culoare de văi foarte largi, în cadrul cărora apar terase și lunci extinse. Vegetaţia dominantă este cea de păduri nemorale de gorun și carpen, mai rar și numai sub formă insulară fiind întâlnite pădurile de stejar sau făgetele. De-a lungul râurilor se găsesc și pâlcuri de păduri aluviale formate din arin negru și frasin. Toate aceste păduri ocupă 45% din suprafaţa sitului și determină ca peste 80% din speciile de păsări de interes comunitar prezente aici să fie păsări care cuibăresc sau se hrănesc în habitate cu vegetaţie lemnoasă.

Această zonă este una dintre cele mai mari arii semi-naturale și probabil una dintre cele mai bine conservate din regiunea biogeografică continentală din Transilvania. Situl este o zonă cheie pentru conservarea acvilei ţipătoare mici, specie care este prezentă cu 51-65 de perechi, ceea ce reprezintă 3% din populaţia naţională. O altă specie răpitoare cu efective semnificative în sit este viesparul, cele 90-120 de perechi cuibăritoare din sit reprezentând 5,5% din populaţia acestei specii la nivelul întregii ţării. Cristelul de câmp, care este o pasăre periclitată la nivel global, are un efectiv cuibăritor foarte important în sit, acesta fiind de 300-350 de perechi. În pâlcurile de păduri mature aflate în apropierea unor cursuri de apă

57

cuibăresc până la șase perechi de barză neagră, iar în comunităţile care împresoară situl se găsesc până la 60 de cuiburi ocupate de barza albă, această specie folosind habitatele sitului ca teritoriu de hrănire.

Pe lângă speciile cuibăritoare, situl este important şi pentru unele specii de pasaj așa cum sunt acvila ţipătoare mare și silvia porumbacă, sau pentru unii oaspeţi de iarnă precum eretele vânăt, eretele sur, șoimul călător şi şoimul de iarnă.

Vulnerabilitatea şi amenintări actuale/potenţiale Activităţile care au loc în sit și manifestă un impact negativ asupra speciilor pentru

care acesta a fost desemnat sunt reprezentate de agricultură, schimbarea habitatului semi-natural, braconaj și vânătoare, desecarea zonelor umede de-a lungul râurilor, incendierea vegetaţiei şi unele lucrări silvice.

În acest context principalele ameninţări prezente în sit sunt: − intensificarea agriculturii – schimbarea metodelor de cultivare a terenurilor din cele

tradiionale în agricultur intensiv, cu monoculturi mari, folosirea excesiv a chimicalelor, efectuarea lucrrilor numai cu utilaje şi maişni;

− schimbarea habitatului semi-natural (fâneţe, păşuni) datorită încetrăii activităţilor agricole ca cositul sau păşunatul;

− desecarea zonelor umede prin canalizare de-a lungul râurilor, pe zone de şes; − cositul în perioada de cuibărire a speciilor de păsări; − distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor; − deranjarea psărilor in timpul cuibritului (colonii de stârci si ciori); − cositul prea timpuriu (ex. poate distruge poantele de cristel de câmp); − arderea vegetaţiei (a miriştii şi a pârloagelor); − luarea puilor pentru comerţul ilegal; − folosirea pesticidelor; − reglarea cursurilor râurilor; − electrocutare si coliziune in linii electrice; − prinderea păsărilor cu capcane; − practicarea sporturilor extreme: enduro, motor de cross, maşini de teren; − înmulţirea necontrolată a speciilor invazive; − defrişările, tăierile ras şi lucrările silvice care au ca rezultat tăierea arborilor pe

suprafeţe mari; − tăierile selective a arborilor în vârsta sau a unor specii; − adunarea lemnului pentru foc, culegerea de ciuperci; − amenajri forestiere şi tăieri în timpul cuibritului speciilor periclitate; − vântoarea in timpul cuibăritului prin deranjul şi zgomotul cauzat de către gonaci; − vântoarea în zona locurilor de cuibărire a speciilor periclitate; − împăduririle zonelor naturale sau seminaturale (puni, fânaţe etc.;) − industrializare şi creşterea zonelor urbane;

58

− schimbarea major a habitatului acvatic (ex. construirea barajelor); − lucrări îndelungate în vecintatea cuibului în perioada de reproducere.

C.2. Date despre prezenţa, localizarea, populaţia şi ecologia speciilor şi/sau habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafaţa şi în imediata vecinătate a proiectului propus, menţionate în formularul standard al ariei naturale protejate de interes comunitar

În evaluarea efectelor implementării PUG asupra habitatelor şi speciilor de interes comunitar din cadrul siturilor NATURA 2000 din vecinătate au fost efectuate observaţii asupra zonelor de suprapunere dintre ariile naturale şi PUG şi asupra zone aflate în imediata vecinătate a PUG.

C.2.1. Metodologia de studiu

Metodologia aplicată în acest studiu a vizat campanii de teren în două perioade: noiembrie 2013 şi aprilie 2014.

Au fost efectuate observaţii în fiecare punct de suprapunere dintre extinderile de intravilan propuse prin PUG şi ariile protejate (ROSCI0227 Sighişoara - Târnava Mare, ROSPA0099 Podişul Hârtibaciului, ROSPA0028 Dealurile Târnavelor - Valea Nirajului) şi au fost parcurse trasee în majoritatea zonelor de învecinare dintre PUG şi limitele ariilor protejate.

În cadrul acestor campanii a fost aplicată următoarea metodologie specifică diferitelor grupe evaluate:

− Pentru determinarea prezenţei speciilor de carnivore mari Lup (Canis lupus) şi Urs brun (Ursus arctos), metodologia a vizat localizarea urmelor lăsate de aceste specii (urme îm mâl sau lăsături). Observaţiile au vizat în principal zonele din apropierea păraielor ce trec pe lângă limitele PUG. − Pentru determinarea prezenţei speciei Lutra lutra au fost efectuate observaţii pe marginea pâraielor ce trec în apropierea sau în cadrul limitelor PUG, unde au fost urmărite urmele lăsate de aceasta în mâl, lăsaturi sau fragmente de hrană rămase în locurile de hrănire. − Pentru determinarea speciilor de păsări a fost aplicată metoda transectelor combinată cu metoda observaţiei la punct fix (Bibby şi colab., 2000). S-a folosit şi metoda play-back cu scopul stimulării vocale a masculilor teritoriali. Transectele au fost amplasate în toate zonele vizate, astfel încât să fie posibilă acoperirea întregii suprafeţe de suprapunere dintre limitele siturilor şi PUG, dar şi în zonele de învecinare a acestora. Identificarea propriu-zisă a indivizilor speciei s-a făcut pe baza emisiunilor sonore ale masculilor teritoriali sau prin observarea directă a acestora (Bibby şi colab., 2000). − În ceea ce priveşte identificarea habitatelor şi a speciilor de floră, a fost aplicată metoda transectelor şi a punctelor în care au fost efectuate observaţii asupra speciilor dominante. În cazul în care erau determinate specii dominante, specifice habitatelor pentru care au fost desemnat siturile, urmau să fie efectuare relevee pentru determinare

59

şi identificarea habitatului respectiv. Observaţiile au fost efectuate în zonele de suprapunere dintre limitele siturilor şi PUG sau în zonele de învecinare a acestora. − Pentru determinare speciilor de amfibieni, a fost aplicată metoda transectelor şi a ridicării de probe din bălţile localizate în zonele de suprapunere dintre limitele siturilor şi PUG sau în zonele de învecinare a acestora, şi care prezentau caracteristici specifice habitatelor ocupate de amfibieni (bălţi temporare fără vegetatie pentru speciilr de Bombina şi bălţi cu vegetaţie pentru speciile de Triturus). − În ceea ce priveşte speciile de chiroptere au fost efectuate observaţii asupta habitatelor potenţiale ale acestor specii în zonele de suprapunere dintre limitele sitului ROSCI0227 Sighişoara - Târnava Mare şi PUG sau în zonele de învecinare a acestuia. În zonele de suprapunere dintre sit şi PUG, au fost efectuate observaţii în punct fix folosind un dispozitiv de detecţie al speciilor de chiroptere pe baza emisiilor sonore.

C.2.2. Descrierea speciilor şi habitatelor identificate

În ceea ce priveşte situl ROSCI0227 Sighişoara - Târnava Mare suprapunerile dintre

acesta şi PUG au loc în urmtoarele puncte: 1. în centrul localităţii Albeşti, albia intravilană a pâraielor Corciumba şi Viilor ce

confluează şi formează pârâul Vii (45.98632; 25.33098) (Fig. 1, 2). Zona de suprapunere de albia pâraielor (secată în perioada observaţiilor – noiembrie

2013) o zonă puternic antropizată, dominată de Salix caprea şi Rosa canina printre care au mai fost observate Silene vulgaris, Arctium lappa, Conium maculatum, Fallopia japonica, Rubus fruticosuss şi Echinocystis lobata. S-au observat trunchiuri tăiate de salcie şi resturi rămase în urma tăierilor. Lemnul a fost tăiat cu toporul la 0,5 – 1,5 m deasupra solului. De asemenea s-au observat acumulări de deşeuri menajere, aruncate în albie. Asupra zonei acţionează o presiune antropică mare. La aceasta se adaugă localizarea albiei în apropierea drumurilor (la minim 3 m) şi a traversării ei de către cale ferată. Efectul antropic este mainfestat şi de faptul că albia traverseaza proprietăţi private (curtea unor institutii şi fabrici- care încă mai funcţionează sau care sunt lăsate în paragină).

Puternicul impact antropic avut asupra acestui segment de albie are repercursiuni în ceea ce priveşte compoziţia floristică şi faunisică a ei. Pe toata supravaţa ce se vrea fi inclusă în PUG nu au fost observate specii de interes comunitar prezente în lista ROSCI0227 Sighişoara - Târnava Mare.

60

Fig. 1. Zona de suprapunere dintre PUG şi ROSCI0227 (albia intravilană a pârâului Vii).

Fig. 2. Zona de suprapunere dintre PUG şi ROSCI0227 (albia intravilană a pâraielor

Corciumba şi Viilor).

2. în sudul localităţii Albeşti, la intrarea pârâului Şapartoc în localitate (46.225522;

24.83008) (Fig. 3, 4). Zona de suprapunere este reprezentată de o extindere a spaţiului rezidenţial. Pe malul pârâului vegetaţia este reprezentată de Salix, din loc în loc fiin

61

identificate petece de stufăriş (Phragmites australis). Pârâul trece prin incinta proprietăţilor private în unele puncte proprietarii au îndpărtat speciile spontane arbustive de pe malul pârâului, transformând terenul din jur în terenuri arabile pe care se cultivă în principal legume, în parcele mozaicate şi restrânse. Antropizarea accentuată a zonei a dus la scăderea biodiversităţii, în timpul observaţiilor nefiind identificată nici o specie din cele aflate în formularul standard al sitului.

Fig. 3. Albia pârâului Şapartoc, zonă de spurapunere dintre PUG-ul propus şi

ROSCI0227.

Fig. 4. Zona rezidenţială din sudul localităţii Albesti, în punctul de suprapunere cu

ROSCI0227, din zona pârâului Şapartoc.

În ceea ce priveşte punctele de suprapunere dintre PUG-ul propus şi siturile ROSCI0227 Sighişoara - Târnava Mare şi ROSPA0099 Podişul Hârtibaciului au fost consemnate următoarele observaţii:

3. zona de sud – est a localităţii Albeşi, în partea dreaptă a pârâului Şapartoc, spre

62

Dealul Mânâstirii, la limita pădurii Mănăstirii (46.224227, 24.835339; 46.22412, 24.83228). Zona este puternic antropizată (dominata de specii de plante ruderale, în caddrul avifaunei fiind obsertae speciile: Pica pica, Turdul pilaris, Parus major, Erithacus rubecula şi Carduelis carduelis), în punctele de suprapunere sunt construcţii imobiliare şi terenuri agricole cultivate cu porumb (Fig. 5).

Fig. 5. Zona de suprapunere dintre PUG şi cele două situri (ROSCI0227, ROSPA0099)

spre dealul Mănăstirii.

4. zona din vestul localităţii Albeşti, în partea de sud a drumului DN13 (E60) (46.23744, 24.88885) (Fig. 6). Aceasta suprafaţă este reprezentată de terenuri agricole extinse, fara răzoare. Din cadrul speciilor de plante spontane au fost observate aici specii de Carduus şi Festuca iar în ceea ce priveşte avifauna: Passer montanus, Corvus frugilegus şi Streptopelia decaocto. Gradul ridicat de antropizare al zonei şi câinii liberi, observaţi pe terenurile respective sunt printre cauzele ce duc la menţinerea unei biodiversităţi scăzute în zonă. Din observaţiile noastre nici una dintre speciile de plante sau animale, din listele celor doua situri nu a fost identificată aici. Includerea ei in PUG nu afectează negetiv semnificativ populaţiile speciilor protejate din sit.

Fig. 6. Zona de suprapunere dintre PUG şi cele două situri (ROSCI0227, ROSPA0099) în

partea de sud a drumului DN13.

63

5. Valea Dăii, zonă rezidenţială, din sudul Localităţii Albeşti (46.22533, 24.89696) (Fig. 7). Constructiile din aceast perimetu sunt reprezentate de case cu sau fara mansardă, distribuite grupat, cu terenuri împrejmuite de garduri, pe valea dintre cele două coaste de deal acoperite de pădure. Impactul antropic în aceasta zona nu este foarte mare, biodiversitatea fiind oarecum ridicata. Casele sunt integrate în peisaj, pe lângă speciile de ornament din genurile Thuja, Abies, şi Picea au mai fost observate specii, autohtone, de arbori şi arbuşti din genrile Salix, Quercus, Populus precum şi Crataegus monigyna, Rosa canina şi Sambucus nigra. Dintre specile de păsări au gost observate: Turdus merula, Pica pica, Buteo buteo, Fringilla coelebs, Passer domesticus şi Passer montanus. Petru majoritatea speciilor de păsări observate aici zona reprezinta o parte a cartierului de hrănire, includerea ei in PUG nu afectează reprezentativ populaţiile acestor specii în cadrul sitului.

Fig. 7. Zona de suprapunere dintre PUG siturile ROSCI0227, ROSPA0099 - Valea Dăii.

În ceea ce priveşte zonele de învecinare dintre limitele ariilor protejate (ROSCI0227

Sighişoara - Târnava Mare, ROSPA0099 Podişul Hârtibaciului, ROSPA0028 Dealurile Târnavelor

- Valea Nirajului) şi PUG, o zonă importantă luată în calcul a fost valea Şapartoc, unde, deşi

prin noul PUG nu sunt propuse extinderi de intravian, există câteva trupuri izolate de

intravilan preluate din vechiul PUG. Zona beneficiază de un grad de naturalitate foarte

ridicat, amprenta antropică fiind extrem de redusă, cu activităţi umane şi populaţie în declin.

Din informaţiile primite de la Departamentul de Biodiversitate al Agenţiei pentru Protecţia

Mediului Mureş, aici există posibile coridoare de trecere pentru unele specii de carnivore mari

*Lup (Canis lupus) şi *Urs brun (Ursus arctos). Din observaţiile noastre, în condiţiile

neextinderii intravilanului în acea zonă şi a unor activităţi umane reduse ca intensitate, s-a

constatat că implementarea PUG nu afectează negativ semnificativ populaţiile acestor specii

64

şi nu blochează aceste coridoare.

Din observaţiile noastre nici una dintre populaţiile speciile de faună şi floră nominalizate în anexele Directivei Consiliului 92/43/CEE sau Directivei Consiliului 2009/147/EC şi regăsite în cadrul siturilor ROSCI0227 şi ROSPA0099 nu sunt afectate negativ semnificativ de implemantarea PUG propus.

Cu toate acestea zonele reprezintă un habitat potenţial de hrănire pentru specii ca: Rhinolophus hipposideros şi Myotis myotis. Aceste două specii de chiroptere se hrănesc cu insecte şi pot fi prezente în cadrul localităţilor şi în jurul acestora în sezonul cald (aprilie - noiembrie). Pe lângă acestea, bălţile fragmentate şi temporare, rămase în albiile pâraielor secate pot reprezenta habitate potenţiale pentu Bombina variegata, o specie de amfibian care preferă ochiurile de apă temporare, în acre se hrănesc şi se reproduc pe o perioada destul de lungă (aprilie - septembrie) în comparaţie cu celelalte specii de amfibieni.

În ceea ce priveşte aceste arii de suprapunere dintre PUG şi ROSPA0099, unele dintre ele pot fi habitate potenţiale pentru: Accipiter gentilis (habitat de hrănire), Asio otus (habitat de hrănire şi iernare), Athene noctua (habitat de hrănire şi reproducere), Buteo buteo (habitat de hrănire), Ciconia ciconia (habitat de reproducere), Oriolus oriolus (habitat de reproducere şi hrănire), Sturnus vulgaris (Habitat de reproducere si hrănire) şi Sylvia borni (habitat de reproducere şi hrănire).

D. IDENTIFICAREA ŞI EVALUAREA IMPACTULUI IMPLEMENTĂRII PUG ASUPRA SPECIILOR ȘI HABITATELOR PROTEJATE

În contextul celor menţionate la capitolele anterioare, implementarea PUG în această zonă are următoarele efecte asupra speciilor de faună/floră din anexele Directivei Consiliului 92/43/CEE sau Directivei Consiliului 2009/147/EC şi regăsite în formularul standard al sitului ROSCI0227 şi ROSPA0099:

Specia/Habitatul afectat

Tipul impactului (raportat la populţia

întregului sit ROSCI0227/ ROSPA0099)

Măsuri de reducere a impactului

Rhinolophus hipposideros

Potenţial

Negativ- nesemnificativ

-interzicerea utilizării insecticidelor în zona de suprapunere dintre PUG şi sit, dar şi în zonele apropiate acestuia (zonele tampon); Myotis myotis Potenţial


Bombina variegata Potenţial

Negativ-

- limitarea poluării chimice (evitarea deversării

65

nesemnificativ substanţelor chimice în pâraie sau a infiltrării lor în pânza freatică).

Accipiter gentilis Potenţial


- limitarea poluării fonice;

-limitarea accesului câinilor nesupravegheaţi în sit;

-limitarea turismului necontrolat sau a accesului nesupravegheat în sit (înafara potecilor sau a traseelor recomandate);

-interzicerea utilizării insecticidelor în zona de suprapunere dintre PUG şi sit, dar şi în zonele apropiate acestuia (zonele tampon);

Asio otus Potenţial


Athene noctua Potenţial


Buteo buteo Potenţial


Ciconia ciconia Potenţial

Neutru- nesemnificativ

Oriolus oriolus Potenţial


Sturnus vulgaris Potenţial


Sylvia borni Potenţial


E. MĂSURILE DE REDUCERE A IMPACTULUI

− amplasarea de panouri informative cu privire la statutul suprafeţei respective şi cu

măsurei de bune-prectici aplicate în cadrul siturilor naturale (evitarea poluării fonice şi al deranjului provocat speciilor).

− limitarea poluării fonice - Perturbarea fonică în sezonul de cuibărit, poate constitui un factor de stres pentru păsările cuibăritoare, ducând la scaderea fitness-ului acestora, în cazul păsărilor cântătoare (Ordinul Paseriformes) are loc o creştere a intensităţii

66

cântecului (Brum. 2004), desigur, cu costuri energetice suplimentare. Prezenţa fizică a oamenilor şi a utilajelor în teritoriile de reproducere ale păsărilor, în combinaţie cu perturbarea fonică produsă este percepută de păsări similar cu perceperea pradătorilor (Frid and Dill. 2002), ducând la creşterea nivelului de stres a acestora, creşterea vigilenţei si în consecinţă micşorarea ratei de procurare a hranei pentru adulţi şi pui (Quinn et al. 2006). Acestea constituie un factor cale poluează mediul, intervin în estetica peisajului şi în primul râd constituie un pericol letal pentru unele specii de păsări şi alte animale care pot consuma aceste ambalaje (Bourne, 1977; Pettit et al., 1981)

− iniţierea de campanii de conştientizare a populaţiei cu privire la speciile de plante autohtone şi noninvazive ce pot fi folosite ca plante decorative în cadrul grădinilor şi a parcurilor. Acestea se integrează în peisaj, nu constituie un element de competiţie cu speciile spontane şi astfel se evită pericolul invaziilor, fiind în acelaşi timp o sursă de hrană pentru speciile de păsări frugivore şi granivore. Printre aceste specii de plante recomandăm: floarea soarelui (Helianthus annus), Raculetul (Polygonum bistorta), Scoruşul (Sorbus aucuparia), limba-cucului (Lunaria annua), soc (Sambucus nigra)sau cireş salbatic (Prunus avium).

− interzicerea plantării speciilor de plante ornamentale invazive şi alohtone în zonele verzi din spaţiile rezidenţiale apropiate limitelor siturilor.

− precauţia în ceea ce priveşte desfăşurarea de activităţi cu potenţial poluant fizic sau chimic;

− precauţia în ceea ce priveşte desfăşurarea de activităţi ce pot fi sursa unor incendii necontrolate.

− păstrarea coridoarelor de trecere pentru carnivore mari pe Valea Şapartoc

În ceea ce priveşte măsurile de reducere a impactului pentru pâraiele din zonă şi petru Târnava Mare, se pot aminti următoarele (măsuri preluate din documnetul Măsuri de conservare pentru habitatele speciile de interes comunitar din siturile Natura 2000 administrate de către A.P.M. Mureş):

− interzicerea explotării depunerilor de nisip şi pietriş din albia râurilor; − interzicerea intervenţiei asupra albiei râurilor şi pârâurilor prin exploatarea materialului aluvial; − interzicerea/limitarea intervenţiilor de regularizare, de protecţie contra inundaţiilor sau a lucrărilor hidrotehnice cu impact asupra hidromorfologiei cursurilor de apă; − susţinerea intervenţiilor cu scop de reabilitare a zonei inundabile; − conservarea zonelor de ape repezi şi cu prundiş; − conservarea florei terestre din vecinătea malului şi a vegetaţei palustre (restricţonarea/interzicerea tăierii arborilor/arbuştilor – pe considerentul de habitat/substrat de reproducere şi pe considerent de umbrire (de ex. factor de importanţă majoră în prevenirea înfloririlor algale); − menţinerea / refacerea calităţii apei; − menţinerea nivelului natural de apă prin interzicerea drenajelor şi a îndiguirilor care pot duce la scăderea/creşterea nivelului apei; − interzicerea/limitarea intervenţiilor asupra cursurilor de apă prin construcţii care pot reprezenta bariere pentru deplasarea peştilor;

67

− interzicerea folosirii substanţelor chimice în interiorul ecosistemelor acvatice şi în vecinătatea acestora (50 m); − reglementarea şi controlul activităţilor de pescuit; − eliminarea/limitarea pescuitului ilegal prin metode destructive - perioada critică primăvara – vară la reproducere; − interzicerea traversării cursurilor de apă cu autovehicule şi oprirea în vecinătatea acestora a autovehiculelor care prezintă scurgeri de carburanţi/uleiuri; − monitorizarea activităţilor turistice; − combaterea deversărilor de poluanţi - poluare menajeră, deversări de la vidanjoare, de la spălări pietriş din exploataţiile de pe uscat etc.; − conservarea bălţilor şi a şanţurilor cu apă stătătoare din ariile protejate; − este interzisă colectarea pentru creştere în captivitate a amfibienilor.

F. CONCLUZII

1. Cu toate că există zone de suprapunere între siturile vizate (ROSCI0333/ ROSCI0331) şi PUG implementarea acestuia nu aduce ameninţări cu impact negativ semnificativ asupra habitatelor şi a speciilor de floră şi faună listate in formularele standard ale siturilor (ROSCI0227 Sighişoara - Târnava Mare, ROSPA0099 Podişul Hârtibaciului, ROSPA0028 Dealurile Târnavelor - Valea Nirajului), toate aceste suprapuneri reprezentând fie trupuri de intravilan preluate din vechiul PUG, fie suprafeţe retrânse datorate unor diferenţe de digitizare între limitele ariilor protejate (digitizate pe baza hărţilor 1:50000) şi ale PUG (digitizate pe ortofotoplan).

3. Din observaţiile efectuate în zonele de suprapunere dintre limitele PUG şi limitele

siturilor (ROSCI0227 Sighişoara - Târnava Mare, ROSPA0099 Podişul Hârtibaciului, ROSPA0028 Dealurile Târnavelor - Valea Nirajului) rezultă faptul că implementarea PUG nu afectează negativ semnificativ habitatele sau populaţiile speciilor pentru care cele doua zone protejate au fost desemnate (vezi capitolul EFECTE ALE IMPLEMENTĂRII PUG ASUPRA HABITATELOR ŞI SPECIILOR DE INTERES COMUNITAR PREZENTE PE SUPRAFAŢA ŞI ÎN IMEDIATA VECINĂTATE A PUG).

4. Cercetarea derulată în zonele de învecinare dintre limitele PUG şi limitele siturilor

(ROSCI0227 Sighişoara - Târnava Mare, ROSPA0099 Podişul Hârtibaciului, ROSPA0028 Dealurile Târnavelor - Valea Nirajului) a pus în evidenţă faptul că implementarea PUG nu afectează negativ semnificativ habitatele sau populaţiile speciilor pentru care cele doua zone protejate au fost desemnate (vezi capitolul EFECTE ALE IMPLEMENTĂRII PUG ASUPRA HABITATELOR ŞI SPECIILOR DE INTERES COMUNITAR PREZENTE PE SUPRAFAŢA ŞI ÎN IMEDIATA VECINĂTATE A PUG).

5. Un alt argument în favoarea implementării PUG din perspectiva biodiversităţii ariilor

protejate din jur este faptul că atât habitatele protejate aflate în apropierea limitelor ariilor protejate, cât şi speciile de faună şi floră cu potenţial de prezenţă în apropierea limitelor ariilor pentru care acestea au fost desemnate, tolerează într-o oarecare măsură impactul antropic moderat. Activităţile antropice controlate, cum este păşunatul extensiv, sunt printre măsurile de management recomandate în păstrarea şi conservarea unor habitate. Fără

68

păşunat extensiv şi cosit tradiţional aceste habitate at putea dispărea datorită apariţiei tufărişurilor şi a împăduririi lor. În acest sens, activităţile antropice tradiţionale au contribuit la formarea şi păstrarea acestor tipuri de habitate.

6. Chiar dacă, din unele puncte de vedere menţionate mai sus, implementarea PUG ar avea un impact negativ nesemnificativ asupra speciilor şi habitatelor, aplicarea măsurilor enumerate mai sus nu doar că scad valoarea negativă a impactului, ci contribuie la îmbunătăţirea stării de conservare a speciilor şi habitatelor şi la gradul de conştientizare al populaţiei locale, un factor important al acestei ecuaţii.

G. BIBLIOGRAFIE

Bourne. W. R. P. 1977. Nylon netting as a hazard to birds. Mar. Pollut. Bull. 8: 75-76. Brînzan, T. (ed.), Mănoiu T. (graf.), 2013. Catalogul habitatelor, speciilor și siturilor

Natura 2000 în România. Fundaţia Centrul Naţional pentru Dezvoltare Durabilă. – Bucureşti. Brumm H. 2004. The impact of environmental noise on song amplitude in a territorial

bird. Journal of Animal Ecology, 73: 434 - 440. Carey, A.B., 1989. Wildlife associated with old-growth forests in the Pacific Northwest.

Nat. Areas J. 9, 151–162. Frid A. And Dill L. 2002. Human-caused Disturbance Stimuli as a Form of Preda’ion

Risk. Conservation Ecology, 6 (1): 11. Hobson, K.A., Schieck, J., 1999. Changes in bird communities in boreal mixedwood

forest: harvest and wildfire effects over 30 years. Ecol. Appl. 9, 849–863. Irwin, L.L., Rock, D.F., Miller, G.P., 2000. Stand structures used by northern spotted

owls in managed forests. J. Raptor Res. 34,175–186. Pettit, T. N., Grant, G., Whittow, G. C. 1981. Ingestion of plastic by Laysan Albatross.

Auk 98: 839-841 Quinn J. L., Whittingham M. J., Butler S. J. and Cresswell W. 2006. Noise, predation

risk compensation and vigilance in the chaffinch Fringilla coelebs, Journal Of Avian Biology, 37: 601 – 608.

Teunissen, W.A., Hagemeijer, W.J.M., 1999. Meadow bird protec- tion by volunteers in the Netherlands: can it stop the decline in numbers? Vogelwelt 120 (Suppl.), 193- 200.

*** DIRECTIVA CONSILUILUI EUROPEI 2009/174 EC privind conservarea păsărilor sălbatice adoptată la 30 noiembrie 2009.

*** DIRECTIVA CONSILUILUI EUROPEI 92/43 EEC referitoare la conservarea habitatelor naturale şi a florei şi faunei sălbatice adoptată la 21 mai 1992.

*** HOTĂRÂREA GUVERNULUI ROMÂNIEI nr. 1284/2007 privind declararea ariilor speciale de protecţie avifaunistică ca parte integrantă a reţelei europene Natura 2000 în România, Monit. Oficial, 739, octombrie 2007.

*** HOTĂRÂREA GUVERNULUI ROMÂNIEI nr. 971/2011 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr 1284/2007 privind declararea ariilor speciale de protecţie avifaunistică ca parte integrantă a reţelei europene Natura 2000 în România, Monit. Oficial, 739, octombrie 2007.

*** ORDONANŢA DE URGENŢĂ NR. 57 DIN 20 IUNIE 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei sălbatice. Monit. Oficial, 442, 29 iunie 2007.

69

*** LEGEA NR. 49 DIN 13 APRILIE 2011 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr 57/2007 privind regimul ariilor natural protejate conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei sălbatice, Monit. Oficial, 262 din 13 aprilie 2009.

H. ANEXE

CV elaboratori studiu CV elaboratori studiu Curriculum vitae

Informaţii personale

Nume/Prenume CORPADE, Ana-Maria Adresa Str. Septimiu Albini, Nr. 99, Ap. 87, Cluj-Napoca, jud. Cluj Telefon 0364-102752 Mobil (+40)745-540.970 Fax E-mail [email protected]

Nationalitatea romană

Data naşterii 13.12.1978

Experienţa profesională

Perioada Septembrie 2009 - prezent Functia si postul ocupat Şef Lucrări Activităţi şi responsabilităţi principale

Activitate didactică şi de cercetare în domeniile Turism, Ştiinţa Mediului, GIS

Tipul activităţii sau sectorul de activitate

Educaţie

Numele si adresa angajatorului

Universitatea „Babeş-Bolyai”, Facultatea de Geografie, Strada Clinicilor, Nr. 5-7, Cluj-Napoca, Jud. Cluj

Perioada Mai 2010 - prezent Functia si postul ocupat Cercetător de mediu Activităţi şi responsabilităţi principale

Consultanta pe probleme de mediu, elaborare documentatii pentru obtinerea actelor de reglementare in domeniul mediului (studii de evaluare a impactului asupra mediului, bilanturi de mediu, rapoarte de amplasament, formulare IPPC, rapoarte de mediu)


Consultanţă


SC EPMC Consulting SRL Cluj-Napoca, Strada Racoviţă, Nr. 25

Perioada Octombrie 2003-Septembrie 2009 Funcţia sau postul ocupat Doctorand cu frecvenţă Activităţi şi responsabilităţi Activităţi de cercetare în domeniul percepţiei şi comportamentului

70

principale environmental Numele şi adresa angajatorului



Cercetare

Perioada Noiembrie 2002-Octombrie 2003 Funcţia sau postul ocupat Referent Activităţi şi responsabilităţi principale

Acordarea de asistenţă studenţilor internaţionali de la UBB, organizarea de şcoli de vară, cursuri, conferinţe

Numele şi adresa angajatorului

Universitatea „Babeş-Bolyai”, Strada Kogălniceanu, Nr. 1, Cluj-Napoca, Jud. Cluj


Relaţii internaţionale

Educaţie şi formare

Perioada 2003 - 2010 Calificarea / diploma obţinută

Diplomă de doctor

Discipline principale studiate / competenţe dobândite

Ştiinţa Mediului, Percepţie şi comportament environmental

Numele şi tipul instituţiei de învăţământ / furnizorului de formare

Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca, Facultatea de Geografie

Nivelul in clasificarea nationala si internationala

Doctorat

Perioada 2002-2003 Calificarea / diploma obţinută

Diplomă de master

Domenii principale studiate / competenţe dobândite

Ştiinţa Mediului / Environment




Masterat


Diplomă de licenţă


Geografie-Engleză / Licenţiat în geografie şi Limba şi Literatura Engleză




Licenţă

Experienta stiintifica Participare la simpozioane 2009 – Participare la simpozionul Strategii de Dezvoltare Teritoriala,

Zalau 2005 - participare la Simpozionul „Ştiinţă şi dezvoltare în profil teritorial”, Baia Mare 2004 - participare la Simpozionul „Environment & Progress”, Cluj-Napoca

71

2003 - participare la Conferinţa “Dezvoltarea durabilă a regiunilor rurale din Europa de Est”, Bucureşti; participare la Simpozionul “Geografia în contextul dezvoltării contemporane”, Cluj-Napoca 2002 - participare la Conferinţa Naţională “Mediu şi calitatea vieţii” organizată la Cluj Napoca 1998 - training organizat de Consiliul Europei la sediul său din Budapesta cu tema „Youth Developement”

Lucrari stiintifice publicate Corpade, C., Dăncuş, Ana-Maria (2000), Revalorificarea haldelor de steril din districtul minier Roşia Montană – Roşia Poieni prin culturi forestiere, Geis, VII, Deva, p. 82-86. Corpade, C., Bătinaş R. H., Corpade, Ana-Maria (2004), Strategii de planificare environmentală a arealului minier Roşia Montană, în volumul Simpozionului "Geography within the Context of Contemporary Development", Cluj-Napoca, p. 328-336. Corpade, Ana-Maria, Reti, Kinga (2005), Aspecte privind valorificarea teritoriului din Depresiunea Maramureşului, în Lucrările simpozionului ştiinţific „Ştiinţă şi dezvoltare în profil teritorial”, Editura Risoprint Cluj-Napoca, p. 52-57. Reti, Kinga, Corpade, Ana-Maria (2005), Sistemul environmental urban Mediaş: Stare critică şi dezvoltare susţinută, în Lucrările simpozionului ştiinţific „Ştiinţă şi dezvoltare în profil teritorial”, Editura Risoprint Cluj-Napoca, p. 197-202. Corpade, C., Corpade, Ana-Maria, Bodea, C., Muntean O. L. (2005), Impactul activităţilor umane asupra mediului. Studiu de caz: bazinul superior al Arieşului, Environment & Progress 4, Cluj-Napoca p.111-118 Reti, Kinga, Corpade, Ana-Maria, Horvath, C. (2009), Water and Air Pollution in Copsa Mica And its Impact on the Biotic Component and Human Health, în Studia UBB, seria Geographie, Nr. 3 Irimuş, I., Petrea, D., Rus, I., Corpade, Ana-Maria (2010), Vulnerability of Cluj Urban Area to Contemporary Geomorphologic Processes, în Studia UBB, seria Geographie, Nr. 1

Contracte de cercetare „Ţara Maramureşului - potenţialul regional, resursele şi dezvoltarea”, grant CNCSIS de tip A; „Efecte teritoriale potenţiale ale implementării autostrăzii Transilvania (tronsonul Borş-Turda) în contextul dezvoltării durabile a culoarului de interacţiune”, grant CNCSIS de tip A; „Dezvoltarea Sistemului de Transport in Aria Metropolitana Cluj-Napoca pe Criterii Functionale si de Integrare Peisagistica”, grant CNCSIS tip IDEI

Experienta relevanta pentru domeniul protectia mediului si gospodarirea apelor

Raport de amplasament „Linie de fabricare a panourilor de gard si zincare termica”, Beneficiar: SC Metalicplasimpex SRL Dej „Depozit de deseuri periculoase cu o capacitate de 200.000 t”, localitatea Mihai Viteazu, Cluj, beneficiar: SC Euro Construct Trading 98 SRL şi I&C Transilvania Constructii SRL

Formular de solicitare „Linie de fabricare a panourilor de gard si zincare termica”, Beneficiar: SC Metalicplasimex SRL Dej

72

Formular IPPC „Depozit de deseuri periculoase cu o capacitate de 200.000 t”, localitatea Mihai Viteazu, Cluj, beneficiar: SC Euro Construct Trading 98 SRL şi I&C Transilvania Constructii SRL

Bilant de mediu Bilanţ de mediu nivel I şi II, Linie de producere produse şi semipreparate din carne, Beneficiar SC. Scandia SA. Sibiu Bilanţ de mediu nivel I şi II, Staţie de betoane, Beneficiar SC AICI Cluj Bilanţ de mediu nivel I şi II, Staţie de mixturi asfaltice localitatea IP, beneficiar SC Drumuri şi Poduri SA Sălaj Bilanţuri de mediu nivel I pentru Exploatare de resurse minerale în terasă Jucu, beneficiar: Ben & Ben SA) Bilanţuri de mediu nivel I pentru Exploatare de resurse minerale în terasă Corneşti 1, beneficiar: SC Panpetrol SRL Bilanţuri de mediu nivel I pentru Exploatare de resurse minerale în terasă Corneşti 5, beneficiar: SC Panpetrol SRL Bilanţuri de mediu nivel I pentru Exploatare de resurse minerale în terasă Iara, beneficiar: SC Panpetrol SRL Bilanţuri de mediu nivel I pentru Exploatare de resurse minerale în terasă Florești, beneficiar: SC Panpetrol SRL Bilanţ de mediu de nivel I și II ”Hală creștere porci pentru carne”, comuna Viișoara, judeţul Cluj, beneficiar: SC Buono Meat Pig SRL Cluj-Napoca

Studii de Evaluare a Impactului asupra Mediului

RSEIM „Aducţiune de apă pentru comuna Moisei, oraşul Vişeu de Sus, comuna Vişeu de Jos, comuna Leordina, comuna Petrova şi comuna Bistra, judeţul Maramureş”; RSEIM “Dezafectare linie de zincare electrolitica a panourilor de gard:, Beneficiar: SC Metalicplasimpex SRL Dej; RSEIM “Capacitate de productie energie eoliana de 4.5 MW in localitatea Rachitele, judetul CLuj”, Beneficiar: SC ButanGas SA Romania; RSEIM” Marirea capacitatii de productie a cuptorului de clincher la 4650 t/zi”, localitatea Chistag, judetul Bihor, Beneficiar: SC Holcim Romania SA; RSEIM “Ferma de incubatie pui”, localitatea Sanpaul, judetul Cluj, Beneficiar, SC Sanavia SRL, Cluj- Napoca; RSEIM “Balastiera Cornesti – 1”, localitatea Cornesti, jud. Cluj, Beneficiar: SC Panpetrol Com SRL; RSEIM “Balastiera Poiana Ben”, localitatea Turda, judetul Cluj, Beneficiar: SC Ben&Ben SRL, Cluj-Napoca; RSEIM “Cariera Baisoara, localitatea Baisoara, jud. Cluj, Beneficiar; SC Athos BMB SRL, Cluj-Napoca; RSEIM “Balastiera Lunca Sasului”, localitatea Mihai Viteazu, jud. Cluj, Beneficiar: Tirenna Scavi SPA Italia, sucursala Cluj-Napoca; RSEIM “Parc eolian Negresti, judetul Vaslui”, beneficiar: SC Energowind SRL Bistriţa RSEIM „Extindere activitate de exploatare a granitului industrial si de constructii, amenajare drumuri de incinta, organizare de santier, bransamente si racorduri utilitati”, Beneficiar: SC Aton Transilvania SRL, Sanandrei, Timis RSEIM “Reabilitarea platformei industriale Calan si pregatirea sa pentru noi activitati”, beneficiar: Primaria Calan; RSEIM ”Reabilitarea sitului industrial Hunedoara si pregatirea sa pentru noi activitati”, beneficiar: Primaria municipiului Hunedoara.

73

Rapoarte de mediu Centru pentru energie regenerabila Avrig, beneficiar: Primaria orasului Avrig, judetul Sibiu „PUZ Complex sportiv polivalent in extravilanul localitatii componente Unirea, Zona Poligon, Bistrita”, Beneficiar: Primaria Bistrita PUZ Parc eolian Garnic, judeţul Caraș-Severin, beneficiar: SC CS Wind Projects SRL Timisoara PUZ Parc eolian Naidăș, judeţul Caraș-Severin, beneficiar SC Creative Solutions SRL Timișoara PUZ Amenajare zonă turistică și domeniu schiabil Nedeia, Munţii Ţarcu, beneficiar SC Dunca Imobiliare, Dumbrăviţa, judeţul Timiș

Alte lucrari / documentatii Fisa tehnica si memoriu tehnic “Dezafectare instalatii, demolare cladiri si reconstructie ecologica a amplasamentului, Beneficiar: SC. IRIS PORTERLAN SA Cluj-Napoca; Fisa tehnica si Memoriu tehnic ”Retea de alimentare cu apa si canalizare”, comuna Catina, judetul Cluj, Beneficiar: Consiliul local al comunei Catina Fisa tehnica si Memoriu tehnic ”Retea de alimentare cu apa si canalizare”, comuna Unguras, judetul Cluj, Beneficiar: Consiliul local al comunei Catina Studiu de Fezabilitate "Amenajare hidroenergetica pe râul Crisul Negru”, Beneficiar SC GV Energy SRL Cluj-Napoca Studiu de Fezabilitate ”Amenajarea hidroenergetica pe raul Vad”, Beneficiar SC GV Energy SRL Cluj-Napoca Studiu de Fezabilitate ”Parc eolian Negresti, judetul Vaslui”, Beneficiar SC GV Energy SRL Cluj-Napoca Studiu de Fezabilitate ”Parc eolian Osesti”, Beneficiar SC GV Energy SRL Cluj-Napoca

Aptitudini şi competenţe tehnice

Membru in Asociatia Romana de Mediu

Limbi străine cunoscute Autoevaluare Inteles Vorbit Scris Nivel european (*) Abilitati de

ascultare Abilitati de citire

Interactiune Exprimare

Engleză C1

avansat C1

avansat C1

avansat C1

avansat C1

avansat

Italiana C1

avansat C1

avansat C1

avansat C1

avansat B2

Intermediar plus

Franceza B1

internediar B1

internediar B2

intermediar plus

B1

intermediar B1

intermediar

(*) Cadrului european de referinţă pentru limbi Competenţe şi cunoştinţe de utilizare a calculatorului

Microsoft Office, GIS

Informatii suplimentare Stare civila: casatorita Curriculum vitae

74

Informaţii personale

Nume/Prenume CORPADE, Ciprian-Petru Adresa Str. Septimiu Albini, Nr. 99, Ap. 87, Cluj-Napoca, jud. Cluj Telefon 0364-102752 Mobil (+40)745-542.701 Fax E-mail [email protected], [email protected]

Nationalitatea romană

Data naşterii 12.03.1976

Experienţa profesională

Perioada 2005 - prezent Functia si postul ocupat Lector universitar Activităţi şi responsabilităţi principale

Activitate didactică şi de cercetare în domeniile Geografie şi Ştiinţa Mediului


Educaţie



Perioada 2002 - 2005 Functia si postul ocupat Asistent universitar Activităţi şi responsabilităţi principale



Educaţie



Perioada 1999 – 2002 Funcţia sau postul ocupat Preparator universitar Activităţi şi responsabilităţi principale





Educaţie

Perioada 1998 - 1999 Funcţia sau postul ocupat Profesor titular Activităţi şi responsabilităţi principale

Activitate didactică

75


Educaţie


Grup Şcolar Forestier Cîmpeni, jud. Alba

Educaţie şi formare

Perioada 2000 - 2009 Calificarea / diploma obţinută

Diplomă de doctor


Ştiinţa Mediului, Planificare teritorială și de mediu – ”Sistemul environmental al bazinuluilui superior al Arieșului”, îndrumător știinţific prof. univ. dr. Ioan Mac




Doctorat

Perioada 2008 Calificarea / diploma obţinută

Diplomă absolvire curs postuniversitar Evaluarea Impactului asupra Mediului


Evaluarea Impactului asupra Mediului


Universitatea Tehnică Cluj-Napoca, Centrul de Ecomanagement


Studii postuniversitare


Diplomă de studii aprofundate


Ştiinţa Mediului / Environment




Studii aprofundate


Diplomă de licenţă


Știinţa mediului

76


Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca, Facultatea de Geografie, specializarea Știinţa Mediului


Licenţă

Experienta stiintifica Participare la simpozioane Sesiunea anuală de comunicări a Universităţii ecologice “Dimitrie

Cantemir”, mai, 1998, Târgu Mureş. The XVIII Symposium of Geomorphology, Sighetu Marmatiei, 28-30 September 2000. Simpozionul „Mediul şi calitatea vieţii”, Cluj-Napoca, 14-16 iunie 2002. Workshop-ul „Proiect Apuseni – O şansă pentru Ţara Moţilor”, 30-31 iulie 2003, Gârda de Sus. Simpozionul „Geography within the Context of Contemporary Development”, Cluj-Napoca, 12-14 septembrie 2003. Simpozionul „Dezvoltarea durabilă a regiunilor rurale din Europa de Est”, Bucureşti, 22-26 septembrie 2003. Simpozionul „Impactul factorilor fizici şi biochimici asupra dezvoltării durabile”, Şimleul Silvaniei,15-16 mai 2004. Simpozionul „Environment & Progress”, Cluj-Napoca, 29-30 octombrie 2004. Simpozionul „Ştiinţă şi dezvoltare în profil teritorial”, Baia Mare, mai 2005. Simpozionul „Ştiinţă şi dezvoltare în profil teritorial”, Baia Mare, 27-28 mai 2006. 2009 participare la Simpozionul Internaţional „Calitatea Mediului şi Utilizarea Terenurilor”, Ediţia a VII-a, Suceava - 30-31 mai 2009 2010 IENE International Conference on Ecology and Transportation - Improving Connections in a Changing Environment (27.09-1.10.2010, Velence, Hungary)

Lucrari stiintifice publicate CORPADE C. (2002), Funcţiile pădurii şi managamentul forestier diferenţiat, Studia Universitatis “Babeş-Bolyai”, seria „Geographia”, 1/2002, Cluj-Napoca, p. 115-120. CORPADE C., Bătinaş R. H., Corpade Ana-Maria (2004), Strategii de planificare environmentală a arealului minier Roşia Montană, în volumul Simpozionului "Geography within the Context of Contemporary Development", Cluj-Napoca, p. 328-336. CORPADE C., Muntean O. L. (2005), Eficacitate şi precauţie în planificarea environmentală, Environment & Progress, no. 4, Cluj-Napoca, p. 119-126. CORPADE C., Corpade Ana-Maria, Bodea C., Muntean O. L. (2005), Impactul activităţilor umane asupra mediului. Studiu de caz: bazinul superior al Arieşului, Environment & Progress, no. 4, Cluj-Napoca, p.111-118. CORPADE C., Deac Cristina, Muntean O. L., Biriş I., (2006), Abordări tematice în Ştiinţa Mediului – Suport de seminar, 2006, UT Press, Cluj-Napoca (ISBN (10) 973-662-280-0; ISBN (13) 978-973-662-280-9).

Contracte de cercetare Riscul antropic în bazinul Arieşului (director: Prof. Dr. P. Cocean), Consiliul judeţean Cluj, Cluj-Napoca, 2000-2001 (membru); Contract BM nr. 162 (director: Prof. Dr. I. Mac), Facultatea de Geografie,

77

Studii environmentale integrate şi acţiuni de planificare teritorială pentru susţinerea programelor de masterat şi doctorat în Ştiinţa Mediului, 2000-2002 (membru); Grant A nr. 181 CNCSIS (director: Conf. Dr. L. Floca), Evaluarea componentelor environmentale în strategia de dezvoltare teritorială pentru Regiunea de Nord-Vest a României, 2001-2004 (membru); Grant A nr. 1703 CNCSIS (director: ş.l. Dr. Nicolae Hodor), Ţara Maramureşului – potenţial, resurse şi dezvoltarea (membru); Grant A nr. 1335 CNCSIS (director: Prof. Dr. Dănuţ Petrea), Efecte teritoriale potentiale ale implementarii autostrazii Transilvania (tronsonul Bors-Turda) in contextul dezvoltarii durabile a culoarului de interactiune, 2006-2008 (membru); Grant PN II IDEI nr 2577 CNCSIS (director: Prof. Dr. Dănuţ Petrea), Dezvoltarea sistemului de transport in aria metropolitana Cluj-Napoca pe criterii functionale si de integrare peisagistica, 2009-2011 (membru); Proiect nr.9495/10.09.2008 (director: Prof. Dr. P. Cocean), Plan de amenajare a teritoriului zonal – PATZ – Marginimea Sibiului, 2008-2009 (membru)

Experienta relevanta pentru tipurile de studii pentru protectia mediului solicitate

Raport de amplasament „Linie de fabricare a panourilor de gard si zincare termica”, Beneficiar: SC Metalicplasimpex SRL Dej „Depozit de deseuri periculoase cu o capacitate de 200.000 t”, localitatea Mihai Viteazu, Cluj, beneficiar: SC Euro Construct Trading 98 SRL şi I&C Transilvania Constructii SRL

Formular de solicitare a Autorizatiei Integrate de Mediu

„Linie de fabricare a panourilor de gard si zincare termica”, Beneficiar: SC Metalicplasimpex SRL Dej Formular IPPC „Depozit de deseuri periculoase cu o capacitate de 200.000 t”, localitatea Mihai Viteazu, Cluj, beneficiar: SC Euro Construct Trading 98 SRL şi I&C Transilvania Constructii SRL

Bilant de mediu Bilanţuri de mediu nivel I pentru Exploatare de resurse minerale în terasă Jucu, beneficiar: Ben & Ben SA) Bilanţuri de mediu nivel I pentru Exploatare de resurse minerale în terasă Corneşti 1, beneficiar: SC Panpetrol SRL Bilanţuri de mediu nivel I pentru Exploatare de resurse minerale în terasă Corneşti 5, beneficiar: SC Panpetrol SRL Bilanţuri de mediu nivel I pentru Exploatare de resurse minerale în terasă Iara, beneficiar: SC Panpetrol SRL Bilanţuri de mediu nivel I pentru Exploatare de resurse minerale în terasă Florești, beneficiar: SC Panpetrol SRL Bilanţ de mediu de nivel I și II ”Hală creștere porci pentru carne”, comuna Viișoara, judeţul Cluj, beneficiar: SC Buono Meat Pig SRL Cluj-Napoca

Studii de Evaluare a Impactului asupra Mediului

RSEIM “Dezafectare linie de zincare electrolitica a panourilor de gard:, Beneficiar: SC Metalicplasimpex SRL Dej; RSEIM “Capacitate de productie energie eoliana de 4.5 MW in localitatea Rachitele, judetul CLuj”, Beneficiar: SC ButanGas SA Romania; RSEIM “Ferma de incubatie pui”, localitatea Sanpaul, judetul Cluj, Beneficiar, SC Sanavia SRL, Cluj- Napoca; RSEIM “Balastiera Cornesti – 1”, localitatea Cornesti, jud. Cluj,

78

Beneficiar: SC Panpetrol Com SRL; RSEIM “Balastiera Poiana Ben”, localitatea Turda, judetul Cluj, Beneficiar: SC Ben&Ben SRL, Cluj-Napoca; RSEIM “Cariera Baisoara, localitatea Baisoara, jud. Cluj, Beneficiar; SC Athos BMB SRL, Cluj-Napoca; RSEIM “Balastiera Lunca Sasului”, localitatea Mihai Viteazu, jud. Cluj, Beneficiar: Tirenna Scavi SPA Italia, sucursala Cluj-Napoca.

Rapoarte de mediu Centru pentru energie regenerabila Avrig, beneficiar: Primaria orasului Avrig, judetul Sibiu „PUZ Complex sportiv polivalent in extravilanul localitatii componente Unirea, Zona Poligon, Bistrita”, Beneficiar: Primaria Bistrita PUZ Amenajare zonă turistică și domeniu schiabil Nedeia, Munţii Ţarcu, beneficiar SC Dunca Imobiliare, Dumbrăviţa, judeţul Timiș

Alte lucrari / documentatii Fisa tehnica si memoriu tehnic “Dezafectare instalatii, demolare cladiri si reconstructie ecologica a amplasamentului, Beneficiar: SC. IRIS PORTERLAN SA Cluj-Napoca; Fisa tehnica si Memoriu tehnic ”Retea de alimentare cu apa si canalizare”, comuna Catina, judetul Cluj, Beneficiar: Consiliul local al comunei Catina Fisa tehnica si Memoriu tehnic ”Retea de alimentare cu apa si canalizare”, comuna Unguras, judetul Cluj, Beneficiar: Consiliul local al comunei Catina

Aptitudini şi competenţe tehnice

Membru in Asociatia Romana de Mediu

Limbi străine cunoscute Autoevaluare Inteles Vorbit Scris Nivel european (*) Abilitati de

ascultare Abilitati de citire

Interactiune Exprimare

Engleză C2

avansat B1

avansat B2

avansat B2

avansat A2

avansat

Franceza C2

avansat plus B1

avansat B2

intermediar plus

B1

intermediar plus

A1

intermediar

(*) Cadrului european de referinţă pentru limbi Competenţe şi cunoştinţe de utilizare a calculatorului

Microsoft Office, GIS

79

INFORMAŢII PERSONALE EXPERIENŢĂ PROFESIONALĂ • Perioada (de la – până la) septembrie 2008 – august 2009 • Numele angajatorului Palatul Copiilor Cluj

Tel. 0264-595765 • Tipul activităţii Profesor Ornitologie • Principalele activităţi Predare cursuri de ornitologie, Educaţie ecologică şi cultural-socială,

Colaborarea cu alte cercuri şi ONG-uri cu obiective comune cercului condus, Organizarea şi structurarea activităţiilor în conformitate cu structura tip.

Nume Stermin Alexandru Nicolae

Adresă VIŞTEA DE SUS, NR. 156, 507256, JUD. BRAŞOV, ROMÂNIA

Telefon +40748133188 E-mail [email protected] Naţionalitate Român Data Naşterii 20 august 1985

80

• Perioada (de la – până la) ianuarie 2010 – septembrie 2010 • Numele angajatorului Societatea Ornitologică Română

e-mail: [email protected] • Tipul activităţii Parte a echipei de implementare a proiectului-“ Stimularea interesului faţă

de biodiversitatea urbană în oraşul Cluj-Napoca” • Principalele activităţi Educaţie ecologică, Montare căsuţe păsări, Plantare copaci, Contact cu Media

• Perioada (de la – până la) octombrie 2010 – mai 2012 • Numele angajatorului EPAL.RO

e-mail: [email protected] • Tipul activităţii Expert Ornitolog

Proiect POSmediu “Protecţia biodiversităţii în aria naturală protejată ROSPA003 Avrig – Scorei – Făgăras”

• Principalele activităţi Monitoring ornitologic, Cartare habitate. • Perioada (de la – până la) martie – aprilie 2011 • Numele angajatorului KVB

e-mail: [email protected] • Tipul activităţii Consultant de specialitate biolog • Principalele activităţi Studii de impact de mediu, planuri de management, proiecte de conservare • Perioada (de la – până la) august 2012 – prezent • Numele angajatorului Asociaţia educaţional ecologică Ecotransilvania

e-mail: [email protected] • Tipul activităţii Expert Biodiversitate • Principalele activităţi Proiect POSmediu- “Managementul integrat, conservativ și durabil al siturilor

Natura 2000 din Bazinul Fizeșului” Monitorizarea activitate experţi, întocmire plan de management.

• Perioada (de la – până la) Ianuarie 2013 – Prezent • Numele angajatorului Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca • Tipul activităţii Expert Zoolog • Principalele activităţi “Evaluarea stării de conservare a biodiversităţii din cadrul sitului Platoul

Vaşcău (ROSCI 0200), în vederea elaborării planului de management conservativ şi durabil specific siturilor Natura 2000” – Proiect POS Mediu

• Perioada (de la – până la) Ianuarie 2013 - Prezent • Numele angajatorului Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca • Tipul activităţii Expert Zoolog • Principalele activităţi “Evaluarea stării de conservare a biodiversităţii şi geodiversităţii din cadrul

sitului Ţinutul Pădurenilor (ROSCI0250), în vederea elaborării planului de management conservativ şi durabil specific siturilor Natura 2000”- Proiect POS Mediu

81

• Perioada (de la – până la) Mai 2013 – Prezent • Numele angajatorului Biom Management • Tipul activităţii Expert Ornitolog • Principalele activităţi “Realizare studii de inventariere si evaluare a starii de conservare a speciilor

si habitatelor, realizare si gestionare baza date, cartare colectare date GIS, elaborare harti GIS, elaborare planuri de monitorizare si management si instruire pentru Parcul National Calimani” - Proiect POS Mediu

• Perioada (de la – până la) Iunie 2013 • Numele angajatorului AEE Ecotransilvania • Tipul activităţii Trainer workshop • Principalele activităţi Coordonare atelier: “„Invata prin voluntariat - conservarea zonelor umede din

Transilvania”, - finantat Uniunii Europene - Programului Sectorial Grundtvig • Perioada (de la – până la) Octombrie 2013 - Prezent • Numele angajatorului Universitatea Babeş-Bolyai • Tipul activităţii Cadru didactic asociat – Facultatea de Biologie şi geologie, Cluj-Napoca • Principalele activităţi Zoologia Vertebratelor, Ornitologie, Biogeografie, Anatomie comparată

(Laboratoare şi seminarii) EDUCAŢIE ŞI FORMARE • Perioada (de la – până la) 2009-2012 • Numele şi tipul instituţiei de învăţământ

Şcoala doctorală a Universităţii Babeş-Bolyai Cluj-Napoca, Facultatea de Biologie şi Geologie, Catedra de Ecologie şi Taxonomie.

• Domenii studiate

Teza de doctorat: “Biologia şi ecologia unor specii problematice: cârstelul de baltă (Rallus aquaticus) şi cresteţul cenuşiu (Porzana parva)- studiu asupra populaţiilor din Câmpia Fizeşului”

• Tipul calificării Doctor în biologie. • Perioada (de la – până la) 2009-2011 • Numele şi tipul instituţiei de învăţământ

Masteratul de Filosofie, cultură şi comunicare în cadrul Universităţii Babeş-Bolyai Cluj-Napoca, Facultatea de Istorie şi Filosofie


Fenomenologie, Comunicare, Artă. Disertaţie pe teme: “Pasărea- ca simbol şi semn”

• Tipul calificării Masterat în Filosofie • Perioada (de la – până la) 2008-2009 • Numele şi tipul instituţiei de învăţământ

Masteratul de Ecologie sistemică şi conservarea Biodiversităţii în cadrul Universităţii Babeş-Bolyai Cluj-Napoca, Facultatea de Biologie şi Geologie.


Conservarea Biodiversităţii, Principiile Ecologiei Sistemice, Disertaţie pe tema: “Biologia reproducerii, ecologia şi conservarea răpitoarelor de zi (Falconiformes) din Câmpia Fizeşului.”

• Tipul calificării Ecolog

82

• Perioada (de la – până la) 2004-2008 • Numele şi tipul instituţiei de învăţământ

Facultatea de Biologie şi Geologie, Secţia Biologie, Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca,


Ornitologie, Zoologie, Ecologie, Botanică, Fiziologia animalelor şi a omului, Biochimie, Biologie moleculară şi celulară, Citologie, Genetică, Microbiologie. Lucrare de licenţă pe tema: “Biologia reproducerii şi ecologia speciilor de corcodei (Podicipediformes) de pe heleşteele de la Câmpeneşti.”

• Tipul calificării Biolog

CURSURI ŞI WORKSHOP-URI

Cursuri- Comunicare în Stiinţă, organizat de British Council în cadrul proiectului internaţional FameLab, mai-octombrie 2008.

Workshop- Science for young audience – organizat în cadrul proiectului Beautiful Science, Istanbul, octombrie 2008.

Workshop- Comunicarea în Stiinţă, organizat de Facultatea de Comunicare si Relatii Publice cu Unitatea Executiva pentru Finantarea Invatamantului Superior, a Cercetarii, Dezvoltarii si Inovarii sub egida Academiei Romane si a Autoritatii Nationale pentru Cercetare Stiintifica, 6-7 noiembrie 2010, Bucureşti.

Cursuri- Project manager, martie-iulie 2010, organizat de UBB. APTITUDINI ŞI COMPETENŢE TEHNICE ŞI PROFESIONALE LIMBI STRĂNE CUNOSCUTE

ENGLEZĂ FRANCEZĂ • abilitatea de a citi Nivelul: avansat Nivelul: satisfăcător

• abilitatea de a scrie Nivelul: avansat Nivelul: satisfăcător • abilitatea de a vorbi Nivelul: avansat Nivelul: satisfăcător

APTITUDINI ŞI COMPETENŢE SOCIALE

o Studii şi analize faunistice (cu experienţă de peste cinci ani, justificată de publicaţii şi participarea la conferţe - vezi Anexa), o Analize de impact ecologic, o Aplicarea pe teren a metodelor de monitoring, o Preluarea şi interpretarea statistică a datelor biometrice, o Comunicare, PR, o Sisteme de operare: Windows XP, Windows Vista Software: Microsoft Office, Fox Pro, Pascal, Statistica,JMP.

Lucrul în echipă: am lucrat la diverse proiecte în echipă cu colegii de facultate, in cadrul Palatului Copiilor şi în cadrul activităţilor demarate de SOR; Abilitati de comunicare, relaţionare şi diplomatice Foarte sociabil, mă adaptez uşor la schimbări; Perseverent, spirit critic, punctual, responsabil; Deţin capacitatea de a invăţa lucruri noi într-un timp foarte scurt;

Pot lucra şi comunica într-un mediu în care se vorbeşte limba engleză;

83

PARTICIPAREA ÎN PROGRAME DE VOLUNTARIAT MEMBRU ÎN ONG-uri INFORMAŢII SUPLIMENT ANEXA Articole ştiinţifice • STERMIN, A.N., DAVID A., SEVIANU E., 2013, An Evaluation of Acoustic Monitoring Methods for a Water

Rail (Rallus aquaticus) Population in a Large Reed Bed. Waterbirds, 36(4):463-469. • SEVIANU, E., STERMIN, A.N, DAVID, A., 2013, Temporal Pattern of Dormouse Nestboxes Use by Different

Animal Species. Studia UBB BIOLOGIA, LVIII, 2, 79-84 • PRIPON, L.R., STERMIN, A.N., 2013. Data compatibility in a long term study on bird fauna of Câmpeneşti

anthropogenic wetland (NW Romania). Brukenthal Acta Muzei, VIII (3): 503-516. • STERMIN, A.N., PRIPON, L.R., DAVID, A., 2012. The importance of homogenous vs. heterogenous

wetlands in rallid (Rallidae) phenological seasons. Brukenthal Acta Musei, VII (3): 549-554. • STERMIN, A.N. and PRIPON L.R., 2011, Baillon’s Crake (Porzana pusilla intermedia, Hermann 1804) geographical

and historical distribution in Romania. Brukenthal Acta Muzei, VI (3): 493-498.

‐ Permis conducere categoria B ‐ ANEXA

Monitorizarea Păsărilor Comune, organizat de SOR şi desfăşurat în parteneriat cu Asociaţia pentru protecţia păsărilor şi a naturii « Grupul Milvus » în parteneriat cu Facultatea de Biologie şi Geologie din Cluj-Napoca, 2007-prezent. IBA caretaker, monitorizarea speciilor de păsări şi a activităţilolor antropice din « IBA Bazinul Fizeşului », proiect iniţiat de « Grupul Milvus », 2010. Păsările din grădiniţa mea, proiect iniţiat de grădiniţa Bethania (educaţie ecologică, amplasare căsuţe pentru păsări, hrănitori), Cluj-Napoca, aprilie-mai 2009 . Recensământul de Iarnă al Păsărilor Acvatice coordonat de Wetlands International şi organizat în România de SOR, 2006,2009. Numărătoare de iarnă – Gâsca cu gât roşu, organizată de SOR, Tulcea, ianuarie 2008.

2002- prezent Societatea Ornitologică Română- voluntar 2008 – prezent Ecochoice- ornitolog 2008- present Ecotransilvania - ornitolog

84

• STERMIN A.N., PRIPON L.R., DAVID A., COROIU I., 2011. Wetlands management for Little Crake (Porzana parva) conservation in a “Natura 2000” site. ICESD2011, 91-94.

• STERMIN A.N., DAVID A., COROIU I., 2011. Selectarea locului de cuibărit la corcodelul mic (Tachybaptus ruficollis), pe heleșteele de la Câmpenești (România). In: Volum comemorativ – Bogdan Stugren: 145- 149.

• STERMIN A.N., 2010. Semiotica gestuală în comuicare dintre profesor şi elev. Acta Didactica, Cluj-Napoca,IV, 187-192.

• STERMN, A.N., DAVID, A., COROIU, I., 2009. Nesting and Reproductive Characteristics of the Great Crested Grebe (Podiceps cristatus) Breeding in Câmpeneşti Ponds from NW Romania. Sudia Universitatis Babeş-Bolyai, Series Biologia, Cluj- Napoca, 54 (2) 19-25.

• STERMIN, A.N., 2009. Lecţia ca spectacol de ştiinţă, Învăţarea eficientă: actualitate şi perspective. Studii şi cerctări, coord. Ciascai, L., Dulamă, M. E., Ilovan, O.M., Ed. Presa Universitară Clujană, Cluj- Napoca, 129-134.

• STERMIN, A.N., 2009. Ştiinţa pentru copiii de azi, Tradiţii, Valori şi Perspective în Ştiinţele Educaţiei, Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj- Napoca, 51: 323-325.

• STERMIN, A.N., MAIER, C. 2008. Educaţie pentru sănătatea sufletului, Tradiţii, Valori şi Perspective în Ştiinţele Educaţiei, Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj- Napoca, 47: 346-352.

Articole de popularizare • STERMIN A.N., 2011. Porzana cu ouăle de aur. Despre Păsări, Seria Publicaţiilor Societăţii Ornitologice Române, 1:

5-7 • STERMIN A.N., 2011. Raţa moţată cuibăritoare în Transilvania. Despre Păsări, Seria Publicaţiilor Societăţii

Ornitologice Române,1: 17 • STERMIN A.N., 2010. O întâlnire cu păsările şi păsărarii lumii în Brazilia. Despre Păsări, Seria Publicaţiilor Societăţii

Ornitologice Române, 2: 10- 12. • STERMIN A.N., 2010. Odata am salvat o lebădă. Despre Păsări, Seria Publicaţiilor Societăţii Ornitologice Române,

1:9. • STERMIN, A.N. 2009, Ciufii de pădure la oraş, Despre păsări, Seria publicaţiilor Societăţii Ornitologice Române, 1:20.. • STERMIN, A.N. 2004, Raţa mandarin pe Someş, Despre păsări, Seria publicaţiilor Societăţii Ornitologice Române,

1:9.

Participarea la conferinţe

• Stermin A.N., Pripon L.R., Sevianu E., David A., Repetabilitatea pontei la cârstelul de baltă (Rallus aquaticus) şi relevanţa acesteia în conservarea speciei. BIOTA: BIOdiversitate: Tradiţii şi Actualitate, Cluj-Napoca, 9 NOIEMBRIE 2013

• David A., Stermin A.N., Sevianu E., Irimie B., Coroiu I., Relaţia dintre habitatul de cuibărit şi caracteristicile cuibului la stârcul pitic Ixobrychus minutus în Nord-Vestul Transilvaniei. BIOTA: BIOdiversitate: Tradiţii şi Actualitate, Cluj-Napoca, 9 NOIEMBRIE 2013

• Sevianu E., Stermin A.N., David A., Modelul temporal de ocupare a căsuțelor de pârși de către diferite specii de animale. BIOTA: BIOdiversitate: Tradiţii şi Actualitate, Cluj-Napoca, 9 NOIEMBRIE 2013

• Stermin A.N., and David A., 13th PAN-African Ornithological Congress, Arusha, Tanzania, 14-21 Octombrie 2012. Poster: River’s damming impact on bird population along Olt River (Central Romania, Esta Europe).

85

• Pripon, L.R., Stermin A.N., Fitting in or taking over? A study case of how human settlements affectwetland bird fauna.13th PAN-African Ornithological Congress, Arusha, Tanzania, 14-21 Octombrie 2012.

• Stermin A.N., Pripon, L. R., David A., and Coroiu I, 8th Conference of the European Ornithologists’ Union, Riga August 27-30, 2011. Poster: Water Rail (Rallus aquaticus) and Little Crake (Porzana parva) spatial and temporal niche overlap in the breeding season.

• Pripon, L.R., Stermin, A.N., Relation between bird species richness and reed bed characteristics at Câmpenești fishponds (NW Romania). 8th Conference of the European Ornithologists’Union, 27-30 August 2011, Riga, Letonia. Poster

• Stermin A.N., Pripon, L. R., David A., and Coroiu I., Biosystematics, 21-27 February 2011, Berlin, Germania. Poster: Response of Water Rail (Rallus aquaticus) to specific playback on all day periods in the breading season.

• Pripon, L.R., Stermin, A.N., Hybridization between nomenclature and structural ordering in the birth of the concept of species. 7th International Congress of Systematic and Evolutionary Biology, 21-27 Februarie 2011, Berlin, Germania. Poster.

• Stermin, A.N., Pripon, L.R., David, A., Coroiu I., Wetlands management for Little Crake (Porzana parva) conservation in a “Natura 2000” site. International Conference on Enviromental Science and Development (ICESD2011), 7-9 Ianuarie 2011. Mumbai, India. Prezentare orala.

• Stermin, A.N., Pripon, L.R. Little Crake (Porzana parva) juveliles and interaction with other bird species in the post-breeding season. The Second Annual Zoological Congress of "Grigore Antipa" Museum (CZGA 2010), 17-19 Noiembrie 2010, Bucuresti, Romania. Poster.

• Stermin A.N. Temporal niche division between Water Rail (Rallus aquaticus) and Little Crake (Porzana parva) during the breeding season on Fizeş Basin (NW Romania). 19th Scientific Simposium, Deltas and Wetlands, 1-4 sept. 2010, Tulcea, Romania. Poster.

• Stermin A.N., David, A., Coroiu I., Distribution and conservation status of Birds of Prey (Falconiformes) in Fizeş Basin (NW Romania). 25th International Ornithological Congress, 22-28 August 2010, Campos Do Jordao, Brazilia. Poster.

• Stermin, A.N, Ştiinţa pentru copiii de azi. Tradiţii, Valori şi Perspective în Şiinţele Educaţiei, ediţia a IV-a, catedra de Ştiinţe ale Educaţiei, UBB, Institutul de pregătire didactică, Centrul de Cercetare şi Inovaţie în Curiculul, Cluj-Napoca, 22-23 mai 2009, Prezentare orală.

• Beautiful Science Istanbul Networking Conference, 23-25 octombrie 2008, Istanbul, Turcia organizată de British Council. Component al echipei ce a reprezentat România la întocmirea şi semnarea “Declaraţiei comunicatorilor de ştiinţă”.

• Stermin, A.N., Maier C. G.: “Educaţie pentru sănătatea sufletului”. Tradiţii, Valori şi Perspective în Şiinţele Educaţiei, ediţia a III-a, catedra de Ştiinţe ale Educaţiei UBB, Institutul de pregătire didactică, Centrul de Cercetare şi Inovaţie în Curiculul, Cluj-Napoca, 16-17 mai 2008, Prezentare orala.

• Stermin, A.N., David, A., Coroiu I., The Breeding Biology and Ecology of Grebes (Podicipediformes) on the Câmpeneşti ponds (Romania).XX International Congress of Zoology organizat de Universităţiile Pierre et Marie Curie, Paris-Sud şi de Museum National d‘Histoire Naturelle. Paris 26-29 august 2008. Poster.

• Stermin A.N., David, A., Coroiu I. Alegerea locului de cibărit la corcodelul mic Tachybaptus ruficollis, Ecologia în Romania- Tradiţii şi Perspective, 29 noiembrie 2008, Cluj-Napoca, UBB şi Facultatea de Biologie şi Gologie. Prezentare orala.

• Sesiunea de comunicări ştiinţifice, Faza Judeţeană, 12 mai 2003, Brasov, Inspectoratul Scolar Judetean Brasov; Prezentare orală : «Comparatie între comportamentul şi dezvoltarea puilor de ciuf de padure (Asio otus) crescuţi în captivitate şi a celor din sălbăticie »

• Sesiunea de comunicări ştiinţifice, Faza Judeţeană, 11 mai 2002, Braşov, organizată de Inspectoratul Şcolar Judeţean Braşov; cu lucrarea «Comportamentul reţelor sălbatice mari (Anas plathyrinchos) crescute în captivitate».

Evaluare Adecvata Albesti - ANPMapmms-old.anpm.ro/files/APM MURES/Reglementari/AVIZE... ·...

Documents

Transcript of Evaluare Adecvata Albesti - ANPMapmms-old.anpm.ro/files/APM MURES/Reglementari/AVIZE... ·...