evaluare a capabilității de management a riscurilor de ... · 2.2. Evaluarea Riscurilor de...

1 | P a g e

Raport de auto-evaluare a capabilității de management a riscurilor de dezastre

în municipiul Ungheni

Primăria municipiului Ungheni

2018

2 | P a g e

CUPRINS:

CAPITOLUL 1 – INTRODUCERE

1.1 Scopul și obiectivele auto-evaluării capabilităților de Management al Riscurilor de Dezastre în

municipiul Ungheni .......................................................................................3

1.2 Metodoligia de auto-evaluare a capabilității de management al riscului .......................7

Capitolul II - CONȚINUTUL AUTO-EVALUĂRII CAPABILITĂȚII DE MANAGEMENT AL RISCULUI

2.1. Guvernare pentru Managementul riscurilor de dezastre ..........................................9

2.2. Evaluarea Riscurilor de Dezastre ......................................................................9

2.3. Planificarea Managementului Riscurilor de Dezastre .............................................10

2.4. Prevenire/Reducerea Riscurilor de Dezastre (RRD) ..............................................10

2.5. Pregătire și Răspuns ...................................................................................11

2.6. Recuperare, Reconstrucție și Reabilitare ..........................................................12

CAPITOLUL III – INSTRUMENTUL DE AUTO-EVALUARE A CAPACITĂȚII RISCURILOR DE DEZASTRE ÎN

MUNICIPIUL UNGHENI

3.1. Guvernare pentru Managementul riscurilor de dezastre ..........................................13

3.2. Evaluarea Riscurilor de Dezastre ..................................................................... 20

3.3. Planificarea Managementului Riscurilor de Dezastre ..............................................27

3.4. Prevenire/Reducerea Riscurilor de Dezastre (RRD) ...............................................39

3.5. Pregătire și Răspuns ....................................................................................48

3.6. Recuperare, Reconstrucție și Reabilitare ...........................................................53

CAPITOLUL IV – CONCLUZII .................................................................................56

BIBLIOGRAFIE .................................................................................................62

3 | P a g e

CAPITOLUL 1 - INTRODUCERE

Este recunoscut faptul că dezastrele pot avea efecte cu impact larg, cauzând

nu numai prejudicii și daune vieților, clădirilor și infrastructurii, ci și afectarea

activității economice, cu potențiale efecte de cascadă și să treacă granițele. Pe lângă

faptul că cauzează daune directe vieților umane, clădirilor și infrastructurii, ele

produc daune indirecte cu potențialul de efecte cascadă și sistemice, cum ar fi

întreruperea activității, pierderea locurilor de muncă și a producției, scăderea

veniturilor fiscale, diminuarea capacităților instituționale și creșterea nivelului

sărăciei. Aceste impacturi generează pierderi pentru populație, întreprinderi și

autorități, deoarece daunele trebuie recuperate, locuințele și întreprinderile

reconstruite și activitățile reluate. Aceste costuri financiare pot avea un caracter

catastrofal, agravând impactul economic, social și ecologic.

Astfel, dezastrele reprezintă provocări financiare pentru autorități. Pentru

Moldova, ca și țară care se confruntă cu dezastre tot mai frecvent și mai grave, dar și

cu finanțe publice din ce în ce mai constrânse, auto-evaluarea capabilităților de risc a

dezastrelor a devenit indispensabilă pentru sporirea rezistenței comunităților locale

împotriva dezastrelor și reducerea costurilor lor sociale și economice pe termen lung.

Instrumentul de auto-evaluare a capabilităților riscurilor de dezastre în

municipiul Ungheni își propune să devină un instrument de suport pentru autoritățile

locale și actorii comunitari relevanți în managementul riscurilor de dezastre și să

determine starea aspectelor cheie de gestionare a RD la nivel local (în special

atenuarea și pregătirea). Odată completat și adaptat la particularitățile naționale,

acesta ar putea oferi o bază pentru a monitoriza progresul în ceea ce privește

implementarea măsurilor de reducere a riscului de dezastru sau de gestionare a

riscului de dezastru, dacă este efectuat în cadrul unui proces anual de revizuire.

1.1. Scopul și obiectivele auto-evaluării capabilităților de Management al

Riscurilor de Dezastre în municipiul Ungheni

Auto-evaluarea capabilității de management al riscurilor de dezastre are la

bază Liniile directoare privind evaluarea capabilității de management al riscului

4 | P a g e

(2015/C 261/03) elaborate de UE, care reprezintă o metodologie cuprinzătoare și

flexibilă, adaptată de către experții echipei de bază la realitățile statelor beneficiare

ale proiectului. Aceasta cuprinde problematica capacității autorităților publice locale

și a măsurilor organizatorice care vizează utilizarea judicioasă a resurselor disponibile

pentru a transpune în realitate dezideratul furnizării serviciilor de calitate, la timpul

oportun şi cu impact minim asupra mediului, pentru restabilirea operativă a situaţiei

de normalitate. Mediul intern instituţional influenţează capacitatea de acţiune a

instituţiei în îndeplinirea atribuţiilor aflate în responsabilitate.

Utilizarea Instrumentului de auto-evaluare al autorităților locale va contribui la

stabilirea unor linii de bază, identificarea lacunelor, planificarea acțiunilor și

obținerea de date comparabile între autoritățile locale și a celor naționale pentru a

măsura progresele în timp. Atfel, odată realizată, auto-evaluarea va oferi

autorităților locale argumente pentru stabilirea priorităților și alocărilor bugetare.

Obiectivele principale ale auto-evaluării capabilităților de management al riscurilor

de dezastre sunt:

Instrument de suport pentru autoritățile locale să stabilească relații cu diverși

actori interesați pentru a identifica și înțelege lacunele și provocările existente

în reducerea riscului de dezastre în orașele lor.

Stabilirea unei linii de bază și determinarea statutului orașului în ceea ce

privește angajamentul de ”oraș rezilient la dezastre”.

Inițierea și partajarea politicilor, practicilor de gestionare a dezastrelor bazate

pe cunoștințe și elemente concrete diseminate între diferiți factori interesați și

servicii publice locale responsabile de gestionarea dezastrelor.

Promovarea cooperării între factorii interesați din raionul Ungheni în cadrul

eforturilor de management al riscurilor în contextul mecanismului de protecție

civilă.

În vederea obținerii unui rezultat real, precum și pentru a eficientiza procesul, auto-

evaluarea în municipiul Ungheni a fost realizată cu participarea mai multor actori

5 | P a g e

comunitari, coordonați de către punctele focale ale Primăriei muncipiului Ungheni.

Principalii actori

comunitari,

participanți ai

procesului de auto-

evaluare sunt

indicați în grafic.

Trebuie menționat

că implicarea

actorilor

comunitari, în

special a

reprezentanților

societății civile este

esențială pentru

asigurarea unei

evaluări corecte și

echidistante.

01020

304050

607080

90

1stQtr 2ndQtr 3rdQtr 4thQtr

EastWestNorthInstrumentul principal conform căruia a fost realizată auto-evaluarea are la bază cinci

nivele de măsurare a capabilităților.

NIVELUL DE

PROGRES

DESCRIEREA NIVELULUI DE PROGRES PENTRU EVALUAREA

GENERALĂ PENTRU FIECARE ÎNTREBARE

1 Nu avem aceasta

2 Noi lucrăm la aceasta, dar nu structurat și sistematic

3 Noi am descris aceasta pe o hârtie

4 Noi am descris aceasta pe hârtie și facem în realitate

5 Noi am implementat aceasta și învățăm și îmbunătățim

Societatea

Civilă

Mass media

Centrul de

Sănătate

Publică Ispectoratul

Ecologic

Inspectoratul

de Poliție

Specialist în

probleme

contrucție,

gospodărie

comunală și

drumuri

Direcția Situații

Excepționale

Ungheni

Comisia Locală

pentru Situații

Excepționale

Primăria

municipiului

Ungheni

6 | P a g e

Scopul auto-evaluării este să ducă la o pregătire mai bună a răspunsului/

reacție în caz de dezastre, iar simpla desfășurare a exercițiului contribuie la acest

scop. Atunci când se folosește următoarea metodologie, împărțită în cinci etape

consecutive, pregătirea ar trebui să fie consolidată în fiecare fază.

Etapa 1 – Procesul de

inițiere / cordonare

Primăria municipiului Ungheni a inițiat procesul de auto-

evaluare, ca și entitate responsabilă la nivelul

municipiului de managementul dezastrelor.

Etapa 2 – Coordonarea

inter-sectorială

Auto-evaluarea a implicat toți actorii comunitari

relevanți care au tangențe cu managementul dezastrelor.

Această cooperare ne-a asigurat realizarea unei auto-

evaluări complete și coerente.

Etapa 3 – Identificarea

lacunelor

Instrumentul utilizat a avut menirea de a iniția discuții

între actorii comunitari locali, încurajându-i să facă

schimb de experiență, informații, să identifice măsuri

pentru MRD.

Etapa 4 - Comunicarea

rezultatelor

Către toți actorii implicați în procesul de auto-evaluare

pentru a prezenta rezultatele preliminare ale procesului

și colectarea datelor lipsă.

Etapa 5 – Dezbaterea și

actualizarea

În cadrul unei ședințe de lucru adiționale pentru a

discuta domeniile și subiectele care necesită eforturi

adiționale pentru sporirea capabilităților.

7 | P a g e

1.2. Metodologia de auto-evaluare a capabilității de management al

riscului

Evaluarea capabilității de management al riscurilor acoperă întregul ciclu de

gestionare a riscurilor, și anume evaluarea riscurilor, planificarea managementului

riscurilor pentru prevenire și pregătire și punerea în aplicare a măsurilor de prevenire

a riscurilor și de pregătire.

Evaluarea riscurilor

Obiectivul unei evaluări a riscurilor ar trebui să fie acela de a ajunge, cu toate părțile

interesate relevante, la o înțelegere comună a riscurilor și a priorității lor. Riscurile

care au fost identificate, evaluate și ierarhizate în ordinea priorității în evaluarea

riscurilor reprezintă baza pentru planificarea managementului riscurilor și pentru

punerea în aplicare ulterioară a măsurilor de prevenire a riscurilor și de pregătire.

După cum se recomandă în Orientările privind evaluarea riscurilor, statele membre

care efectuează pentru prima dată procesul de evaluare națională a riscurilor ar

trebui să se concentreze asupra celor mai importante scenarii de risc.

Planificarea managementului riscurilor

Planificarea managementului riscurilor se poate efectua pentru fiecare risc individual

sau printr-o abordare integrată, trans-sectorială sau chiar de tip multi-risc. Scopul

specific pe durata planificării este de a stabili modul în care fiecare risc poate fi

redus, adaptat sau atenuat din punctul de vedere al impacturilor și al probabilității de

apariție prin punerea în aplicare a măsurilor de prevenire și pregătire selectate.

Planificarea ar trebui să indice, de asemenea, resursele necesare și termenele care

trebuie respectate și să atribuie responsabilități, după caz.

Măsurile corespunzătoare trebuie mai întâi identificate, ierarhizate în ordinea

priorității și apoi selectate în cadrul unui proces decizional care să implice suficient

toate părțile interesate relevante, astfel încât să se asigure o bună înțelegere a

măsurilor, a necesității și a priorității acestora, ceea ce le va asigura un sprijin larg.

În secțiunea privind „Evaluarea riscurilor”, Orientările privind evaluarea riscurilor

8 | P a g e

furnizează primele elemente privind metodologia de identificare și ierarhizare în

ordinea priorității a unor astfel de măsuri.

Metodologiile pot include un plan de management al riscurilor pentru fiecare risc sau

pentru toate riscurile combinate, care să detalieze principalele riscuri în operațiuni

concrete, și anume, măsuri de prevenire și de pregătire, menite să reducă, să

adapteze sau să atenueze riscurile identificate la niveluri acceptabile. De asemenea,

se poate face o comparație a diferitelor măsuri în ceea ce privește impactul lor

pozitiv net și

costurile de

punere în

aplicare a

măsurilor

respective.

Este important

ca procesul de

planificare să

identifice și să

conducă la o

selecție a unor

măsuri de

prevenire și de

pregătire

adecvate și

concrete care să fie puse în aplicare, pe baza rezultatelor evaluării riscurilor.

Intrumentul utilizat s-a fixat pe 6 capitole principale, după cum este indicat în

diagramă.

9 | P a g e

Capitolul II Conținutul auto-evaluării capabilității de management al riscului

2.1. Guvernare pentru Managementul riscurilor de dezastre

Primul capitol al raportului curpinde o serie de întrebări legate de sistemul de

coordonare al managementului riscurilor de dezastre. În acest sens, relevante au fost

aspectele ce țin de implementarea locală a cadrului național, mecanismul de

cooperare cu toate părțile interesate relevante, dar și implicarea tuturor grupurilor

de actori comunitari: departamente municipale, servicii descentralizate și

deconcentrate de la nivelul raional, societatea civilă, mediul științific și academic,

sectorul asigurărilor și populația.

În acest sens a fost pus accent pe legislația, strategiile, planurile și standardele

naționale și locale existente și nivelul de aplicabilitate. Un rol important a fost

atribuit actorilor comunitari, parte a procesului de management al riscurilor de

dezastre, în special rolul societății civile și a populației. Pentru elaborarea unui cadru

detaliat și comprehensiv, Grupul de lucru a răspuns la întrebările 1.1. – 1.10., oferind

răspunsuri detaliate, care includ date statistice, legislație și informația disponibilă.

2.2. Evaluarea Riscurilor de Dezastre

La compartimentul de evaluare a riscurilor au fost incluse o serie de întrebări

care se referă la capacitățile administrative, tehnice și financiare de a efectua

evaluări ale riscurilor.

Pentru evaluarea capacității administrative, s-a ţinut cont de existența unui

cadru relevant, repartizarea competențelor și a responsabilităților, existența

expertizei necesare, gradul de implicare a părților interesate externe și

comunicarea.

În vederea evaluării capacității tehnice, accentul a fost pus pe evaluarea

utilizării metodologiilor și a infrastructurii adecvate, dimensiunile transfrontaliere și

trans-sectoriale ale riscurilor. Cu referire la evaluarea capacității financiare, a fost

luat în calcul evaluarea disponibilității resurselor financiare.

Pentru elaborarea unui raport cuprinzător în termeni de “evaluare a riscurilor”

(întrebările 2.1. – 2.9.), au fost furnizate explicaţii privind tipul evaluărilor riscurilor,

10 | P a g e

modul de realizare a acestora și momentul efectuării lor, incluzând statistici,

informaţii legislative şi normative, referințe, în dependenţă de disponibilitatea

acestora.

2.3. Planificarea Managementului Riscurilor de Dezastre

Secțiunea de planificare a managementului riscurilor din chestionarul propus

cuprinde o serie de întrebări care se referă la capacitățile administrative, tehnice și

financiare, precum și adaptarea la schimbările climatice și coerența cu principiile

dezvoltării durabile pentru planificarea managementului riscurilor.

Pentru evaluarea capacității administrative a planificării managementului

riscurilor s-a ținut cont de aspectele ce caracterizează coordonarea procesului,

existența expertizei necesare la nivelul municipiului Ungheni, existența metodologiei

relevante la nivel național și local, comunicarea și gradul de implicare a părților

interesate.

Pentru evaluarea capacității tehnice s-a pus accent pe evaluarea utilizării

echipamentelor adecvate, iar pentru evaluarea capacității financiare au fost analizate

posibilitățile de identificare a surselor financiare alternative/externe și

disponibilitatea resurselor financiare existente în municipiul Ungheni.

Răspunsurile la întrebările cuprinse în această secțiune (3.1. – 3.9.) sunt destul

de detaliate și argumentate cu explicații privind măsurile întreprinse, modul de

realizare a acestora, perioada, precum și sunt justificate cu date, cifre, referințe.

2.4. Prevenire/Reducerea Riscurilor de Dezastre (RRD)

Respectivul compartiment vine să clarifice aspecte ce țin de planificarea

spațială, aplicarea codurilor clădirilor, siguranța industrială, infrastructurile critice și

utilitățile publice, siguranța focului, apelor, muncii, agriculturii, dezvoltarea

economică, protecția mediului și a patrimoniului cultural, politici sociale (grupuri

vulnerabile, comunități vulnerabile, minorități), Informarea & comunicarea RRD,

Finanțare RRD. Secțiunea vine să clarifice aspecte ce țin de existența autorizațiilor,

inspecțiilor regulate și sancționărilor în caz de nerespectări ale prevederilor legale,

11 | P a g e

precum și prezența expertizei și resurselor umane pentru a lucra la RRD/ prevenire și

necesități de îmbunătățire. Un interes aparte este atribuit și existenței unei strategii

trans-sectoriale de investiții în RRD și a deciziilor de investiții sectoriale care sunt

luate în considerare cu privire la riscuri.

Toate aceste chestiuni sunt cuprinse prin 15 întrebări (4.1. – 4.15.), iar

membrii Grupului local de lucru au încercat să dea răspunsuri profunde, argumentate

prin prisma cadrului legal, a aplicării strategiilor existente și a situației și practicilor

de facto implementate la nivel local.

2.5. Pregătire și Răspuns

Nivelul de pregătire și răspuns al autorităților și a părților interesate locale a

fost evaluat în secțiunea a cincea. Percepțiile și constatările făcute la acest capitol

au avut în prim plan aspecte ale planificării pregătirii pentru dezastre, nivelul de

competențe și experitză, control al riscurilor de dezastre, cooperarea operațională la

nivel regional, național și transfrontalier, existența și funcționalitatea sistemelor de

avertizare timpurie, procedurile de comunicare în situațiile de criză.

Părțile interesate au detaliat întregul ciclu de pregătire și răspuns a RRD

evaluând coordonarea politică și cea operațională, liderismul în timpul crizelor,

concordanța planului municipal și a celor sectoriale cu cele naționale, coordonarea cu

nivelul național, criteriile de coordonare cu autoritățile naționale, procedurile de

comunicare a situațiilor de criză cum ar fi: avertizarea și informarea cetățenilor,

instituțiilor publice și mediului de afaceri. La fel, a fost abordată și existența diferitor

scenarii de riscuri și grupurilor vulnerabile, dar și raportul dintre finanțările atribuite

acțiunilor de pregătire și necesități.

Răspunsurile au fost cuprise între punctele 5.1. – 5.11. și au fost argumentate

prin legislația națională în vigoare, strategii și planuri locale și naționale, acorduri de

colaborare, recurența evenimentelor.

12 | P a g e

2.6. Recuperare, Reconstrucție și Reabilitare

Capitolul are menirea de a evalua capabilitățile autorităților, al actorilor

comunitari de a gestiona etapa post-dezastu prin estimările unor aspecte ca:

planificare pentru recuperare, planificare pentru evaluare post-dezastru și estimarea

prejudiciului și pierderilor, planificarea pentru evacuarea pe termen lung, expertiză

pentru recuperare mai bună și capacitățile de finanțare. Toate aceste subiecte vin să

analizeze aprofundat existența și necesitatea actualizării sau adoptării unor strategii

pentru recuperarea locală în urma dezastrelor, existența pregătirii sectoriale pentru

recuperare, reconstrucție și reabilitare, plenitudinea protocolului pentru evaluarea

post-dezastru și estimarea prejudiciului și pierderilor, existența expertizei pentru

evaluarea necesităților post-dezastru și a strategiei / protocolului pentru planificarea

îngrijirii pe termen lung a persoanelor evacuate intern, a unui fond local de

recuperare.

Întrebările 6.1. – 6.6. au avut scopul de a face lumină sub acest aspect și au

fost aprofundate de către părțile interesate prin protocoalele aplicabile, strategiile

existente, procedurile urmate în caz de dezastre și experiență.

13 | P a g e

CAPITOLUL III – INSTRUMENTUL DE AUTO-EVALUARE A CAPACITĂȚII RISCURILOR DE DEZASTRE ÎN MUNICIPIUL UNGHENI

Municipalitate Ungheni

Persoane de contact Oxana CIOBANU, Victoria DARIE

E-mail [email protected], [email protected]

Nr. Capacitate Nivel curent

Justificarea nivelului curent Idei pentru îmbunătățire

1

Guvernare pentru Managementul riscurilor de dezastre

(evaluarea riscurilor, prevenire, pregătire, răspuns, recuperare)

1.1 Implementarea locală a cadrului legal național privind MRD

5 – Noi am implementat aceasta și învățăm și îmbunătățim

În conformitate cu Legea nr.93/2007 (Protecţia Civlă şi

Situaţiile Excepţionale) (art.12), IGSU este autoritatea

competentă pentru “planificarea, organizarea, coordonarea şi

îndeplinirea măsurilor de protecţie civilă”. Fiecare localitate

trebuie să elaboreze, aprobe și să implementeze planuri locale.

Acestea stabilesc instrucţiuni pentru planurile locale şi

raionale. Fiecare municipalitate are planuri de evacuare pentru

şcolile sale. Anual sunt organizate exerciţii care implică o mare

parte a populaţiei. Toate planurile municipale conţin nume de

titular de servicii, numere de telefon şi proceduri pe care

fiecare titular de servicii este prevăzut să le pună în aplicare în

caz de activare.

Autoritățile Publice Locale implementează cadrul legal local

privind MRD prevăzut de Regulamentul Comisiei pentru situații

excepționale. Regulamentul Comisiei pentru Situatii

Excepționale a or. Ungheni determină sarcinile principale,

modul de organizare și funcționare a Comisiei pentru Situalii

Excepționale a or. Ungheni. Comisia este creată pentru

exercitarea unor măsuri, menite să reducă riscul declanșării

situațiilor excepționale, iar în cazul producerii acestora - pentru

orgarizarea lichidării consecințelor lor și asigurarea protecției

populației și teritoriului.

Armonizarea acquis-ul comunitar UE în domeniul MRD. Armonizarea trebuie să includă directivele UE, regulamentele şi standardele și aplicate la nivel local prin directivele:

- Directiva privind Inundaţiile în coordonare cu Directiva Cadru a Apei;

- Directiva Seveso privind reacţia la Accidentele Chimice Majore

- Codurilor de Construcţii (EURO8) cu privire la proiectări/construcţii trebuie să adopte standardele UE pentru zonele seismice.

mailto:[email protected]

mailto:[email protected]

14 | P a g e

1.2 Coordonarea locală și liderism privind MRD

4 – Noi am descris aceasta pe hârtie și facem în realitate

Coordonarea locală este exercitată de către Comisia pentru Situații Excepționale. Președinte al Comisiei este desemnat Primarul or. Ungheni. Atribuțiile Comisiei sunt:

realizarea programelor de lungă durată și a măsurilor de prevenire a situațiilor excepționale și lichidarea consecințelor acestora, sporirea gradului de protecție a populației și teritoriului, siguranței funcționării stabile a economiei și obiectelor potențial periculoase;

crearea sistemului local de prevenire și lichidare a consecințelor situațiilor excepționale, menținerea in stare de pregătire a fortelor și mijloacelor acestuia;

analiza cauzelor și consecințelor situațiilor excepționale, a eficacității măsurilor de protecție aplicate, generalizarea și popularizarea experienței de lichidare a consecințelor.

Periodic (o dată în trimestru) CSE se întruneşte în şedinţă, în cadrul căreia se examinează îndeplinirea măsurilor planificate şi alte probleme vizând prevenirea posibilelor avarii şi pregătirea pentru lichidarea urmărilor calamităţilor naturale, avariilor şi catastrofelor. Şedinţele Comisiei pentru Situaţii Excepţionale sunt perfectate prin procese-verbale. Comisia face recomandări conducătorilor obiectivelor economiei naţionale, unităţilor economice la desfăşurarea măsurilor în scopul prevenirii avariilor şi catastrofelor şi pregătirii către soluţionarea sarcinilor în vederea lichidării calamităţilor naturale, avariilor şi catastrofelor.

Implicarea unui grup de actori comunitari mai extins în cadrul ședințelor Comisiei pentru Situații Excepționale.

Informarea amplă a populației cu privire la deciziile și subiectele abordate în cadrul ședințelor Comisiei pentru Situații Excepționale.

Completarea regulamentului local al Comisiei raionale/locale pentru Situații Excepționale cu responsabilități care vizează planificarea riscurilor specifice

Implementarea instrumentelor de consultare a societății civile privind distribuirea responsabilităților de planificare a riscurilor specifice la nivelul mun. Ungheni.

1.3 Mecanismul de cooperare cu mai multe părți interesate

3 – Noi am descris aceasta pe hârtie

Comisia pentru Situații Excepționale este organul de bază care îndeplinește rolul de prevenire, răspundere și gestionare a situațiilor de urgență. În responsabilitățile comisiei intră:

conjugarea eforturilor administrației publice locale de nivelul I, întreprinderilor, organizațiilor și instituțiilor, întreprinderea și orientarea acestora spre prevenirea situațiilor excepționale;

verificarea capacității de intervenție a structurilor de conducere, gradului de pregătire a forțelor și

Divizarea clară a responsabilităților membrilor comisiei prin desemnarea atribuțiilor ce țin de prevenirea, pregătirea și grestionarea situațiilor de urgență;

Implicarea activă a reprezentanților societății civile în procesul de prevenire, pregătire pentru situații de urgență;

15 | P a g e

mijloacelor necesare, folosirea acestora cu maximă eficiență în situațiile excepționale;

asigurarea protecției populației, teritoriului, mediului ambiant și patrimoniului în caz de pericol sau cazul declanșării situațiilor excepționale.

emite decizii privind aplicarea măsurilor de protecție a populației și bunurilor, de localizare și lichidare a consecințelor situațiilor excepționale, de apărare a statului de drept și de menținere sau restabilire a stării de legalitate;

controlează activitatea grupelor Punctului de Dirijare și analizează modul de desfășurare a operațiunilor de salvare și de intervenție, adoptă măsuri pentru asigurarea oportună a acestor comisii cu forțele și mijloacele necesare;

exercită dreptul exclusiv de a interzice desfășurarea adunărilor, manifestațiilor publice și a altor acțiuni de masă;

coordonează activitatea mijloacelor de informare in masă privind informarea populației despre cauzele și proporțiile situației excepționale, lichidarea urmărilor acestei situații, protecția populației, precum și privind familiarizarea populației cu regulile de comportament în timpul situației excepționale;

dispune în caz de necesitate, sistarea temporară a livrării gazelor, energiei electrice și a apei potabile;

Comisia exercită conducerea generală a activității de prevenire și reacționare în situații excepționale în scopul evitării sau reducerii pericolului declanșării acestora.

Implicarea voluntarilor –salvatori în cadrul ședințelor comisiei și atribuirea de sarcini ce țin de prevenirea / pregătirea pentru situațiile de urgență.

16 | P a g e

1.4 Implicarea tuturor departementelor ale municipiului Ungheni relevante în MRD


Parte a Comisiei pentru Situații Excepționale sunt specialiști din domenii relevante ale Primăriei mun. Ungheni, precum:

- Inspectoratul de Poliție Ungheni

- Direcția Regională „Vest”

- Divizion Artilerie

- Centrul Sănătate Publică Raional Ungheni

- Intreprinderea Municipală Apă-Canal

- Rețelele Electrice de Distribuție-Nord

- Întreprinderea Municipală „Moldtelecom”

- SRL „Trasis-Lux”, transport

- Întreprinderea Municipală „Servicii Comunale Ungheni”

- Calea Ferată a Moldovei Ungheni

- SA „Covoare Ungheni”

- Asociația Proprietarilor Locuințe Private

- SRL „Ungheni-Gaz”

- SA „Comgaz-Plus” În acest fel, toate părțile relevante sunt implicate în procesul de management al riscurilor de dezastre, acoperind toate riscurile de dezastre posibile pe teritoriul municipiului.

Divizarea clară a responsabilităților membrilor Comisiei prin desemnarea atribuțiilor ce țin de prevenirea, pregătirea și grestionarea situațiilor de urgență;


1.5 Implicarea tuturor entităților și sectoarelor relevante în MRD


Entități externe, ca parte componentă a procesului de management RD nu sunt. La etapa de planificare și pregătire pentru dezastre sunt implicați periodic experți și parteneri internaționali implicați în proiectele implementate de IGSU, precum: - Proiectul “Reducerea riscurilor climatice și dezastrelor în Republica Moldova” Faza II, implementat cu suportul reprezentanței PNUD Moldova - Proiectului transfrontalier SMURD „Îmbunătăţirea capacităţii de răspuns a Serviciului Medical de Urgenţă, Reanimare şi Descarcerare”, în cadrul Programului Operaţional Comun România–Ucraina - Republica Moldova - Proiectul „Consolidarea Serviciului salvatori şi pompieri în localitățile rurale ale Republicii Moldova” - Proiectul de cooperare tehnică cu MOL 9006 „Îmbunătățirea schemelor de management a deșeurilor radioactive”.


Atragerea și implicarea experților externi în procesul MRD;

Crearea unor grupuri de lucru intersectoriale la nivel local pentru identificarea și prioritizarea măsurilor de prevenire și de pregătire pentru riscurile prioritare în mun. Ungheni.

17 | P a g e

1.6 Implicarea societății civile și ONG-urilor în MRD


Reprezentanții societății civile mai mult sunt informați despre rezultatele procesului de planificare și cel mai mult despre măsurile de prevenire și de pregătire. Gradul de informare a cetățenilor este înalt, însă participarea și implicarea societății civile în problematica dezastrelor și planificarea măsurilor de reducere a dezastrelor este extrem de redusă. Există o implicare minimă din partea populației în prevenție și în reacția la un dezastru. Planificarea managementului riscului nu este participativă.

Elaborarea și implementarea strategiilor locale de informare și educare publică în domeniul situațiilor de urgență.

Îmbunătățirea capacității APL de a comunica cu publicul și mass media în procesul de planificare a managementului riscului, dar și în timpul unei urgențe.

Crearea unui cadru favorabil pentru dezvoltarea parteneriatelor, asigurarea resurselor necesare pentru o comunicare eficientă în procesul de planificare și management al riscurilor.

1.7 Implicarea mediului științific și academic în MRD

1 – Nu avem aceasta

Institutele de cercetare si Universitățile posedă surse de cunoștințe și capacități disponibile care ar putea sprijini în mod eficient și a face transferul de inovare și cel tehnologic în cadrul Sistemului / Managementului Dezastrelor la nivel local. Această practică nu a fost deocamdată aplicată. La nivel național, experții în domeniu de cele mai multe ori nu fac parte din structurile IGSU și a DSE locale, dar sunt experți externi, formați în cadrul programelor internaționale. De regulă, APL invită experţi externi pentru elaborarea documentelor strategice în domeniu.

La nivel instituţional (din sectoarele medicină, agricultură, transport, comunicaţii, etc.) urmează a selecta personal abilitat pentru formare profesională continuă în reducerea riscurilor de dezastre, identificarea, evaluarea, elaborarea măsurilor de înlăturare a riscurilor şi comunicarea riscului.

Stabilirea unor parteneriate și semnarea acordurilor de colaborare dintre APL și mediul academic.

1.8 Implicarea sectorului de asigurări în DRM

2 – Noi lucrăm la aceasta, dar nu structurat și sistematic

Asigurarea locuinţei în prezent este facultativă în Republica Moldova şi chiar dacă are un preţ rezonabil, în dependenţă de riscurile asigurate şi valoarea locuinţei, nu este foarte populară. Proiectul asigurării obligatorii a locuinţei încă nu are un concept definitivat care să fie avizat de toate instituţiile, astfel că la moment este foarte dificil să vorbim cum va fi implimentat acest tip de asigurare. Unele instituţii au dat avize pozitive la un proiect care a fost propus de experţi internaţionali, altele sunt contra obligativităţii asigurării locuinţei, există propuneri ca asigurarea obligatorie să fie introdusă treptat sau pentru anumite categorii de imobile. Nu s-a ajuns încă la un numitor comun nici din ce surse se va forma fondul de asigurare şi care va fi participarea statului şi a companiilor private.

Inițierea unei campanii de promovare a asigurărilor obligatorii ;

Campanie de informare a populației cu privire la beneficiile asigurărilor de locuințe.

Definitivarea proiectului de lege cu privire la asigurările obligatorii și aprobarea.

18 | P a g e

Chiar dacă are o mulţime de avantaje, acest tip de asigurare nu se bucură de atenţia cuvenită. Pe lângă riscul de inundaţie, posesorul unei astfel de asigurări este protejat de:

- incendiu;

- cutremur;

- explozie;

- scurtcircuit electric;

- deteriorarea comunicațiilor;

- căderea copacilor;

- căderea aparatelor de zbor;

- acţiunile ilegale ale terţelor persoane (jaf, vandalism etc.).

Companiile de asigurări pregătesc şi propun clienţilor pachete speciale de asigurări, ce includ riscuri de bază şi riscuri suplimentare, din care puteţi alege în dependenţă de necesităţile personale. Deşi asigurarea de bunuri imobile este benevolă, există şi cazuri când aceasta poate fi impusă de către bănci, ca o condiţie obligatorie la acordarea de credite ipotecare. Obligaţia ţine doar de încheierea unei asemenea asigurări, lăsând însă la latitudinea asiguratului, alegerea asiguratorului.

1.9 Implicarea populației locale în MRD


Populația este informată despre măsurile de prevenire și de pregătire într-o anumită măsură, dar foarte puțin este implicată în punerea în aplicare a acestor măsuri. Implicarea populației este destul de scăzută pe motivul că nu au luat parte la procesul de planificare a acestor măsuri și nu cunosc cum ar putea să o facă. Nu există strategii de comunicare nici la nivel local, nici la nivel național care ar permite să fie utilizată o gamă diversificată de instrumente de comunicare. Astfel, comunicarea informațiilor nu este eficientă pentru sensibilizarea și conștientizarea cetățenilor privind măsurile de prevenire a riscurilor și de pregătire. Sensibilizarea publică trebuie să fie îmbunătăţită. Încă mai există lipsa de participare eficientă a publicului, deşi acest lucru

Crearea unor structuri consultative pe domeniul situațiilor de urgență din reprezentanții sectorului asociativ care să participe la etapa de evaluare a riscurilor și planificare a măsurilor de prevenire și de pregătire.

Organizarea și diversificarea evenimentelor de informare pentru accentuarea avantajelor și necesității impicării factorilor interesați în procesul de planificare a măsurilor de prevenire și de pregătire pentru situațiile de urgență.

19 | P a g e

ar putea fi abordat prin extinderea programelor educaţionale, care în prezent sunt orientate în principal către copiii din şcoală. Nu există o practică de implicare a minorităților sau a grupurilor vulnerabile în procesul de planificare și management a riscurilor de dezastre.

1.10 Coordonarea guvernării în MRD cu nivelul regional și național


IGSU coordonează activitățile agențiilor și autorităților naționale și locale, informează autoritățile locale despre situațiile de urgență, organizează instruiri para-militare, non-militare și de salvare pentru intervenții de urgență, dezvoltă programe educaționale pentru public, elaborează acte normative și planuri de protecție civilă care să fie prezentate Parlamentului, coordonează activitățile de cercetare legate de protecția civilă. Centrul Republican de Intervenţie Operativă creat ca reacţie la inundaţiile din 2010 are menirea de a gestiona situațiile de urgență, se află în cadrul IGSU și este condus de IGSU. Acesta acționează ca un organism de coordonare a nivelurilor politice și tehnice pentru gestionarea situațiilor de urgență și pregătirea pentru dezastre și este compus din reprezentanți ai tuturor ministerelor și părțile interesate relevante. Guvernul a creat Comisia pentru Situaţiile Excepţionale, care este responsabilă de susţinerea activităţilor organelor executive în caz de urgenţe. La nivel local - Şefii Protecţiei Civile în localităţi şi sate sunt liderii autorităţilor administraţiei publice. În MRD sunt implicate mai multe entități relevante, care în comun cu IGSU planifică procesul: Institutul de Geologie și Seismologie al Academiei Naționale de Științe desfășoară activitatea de cercetare și oferă servicii în domeniul de risc seismic. Institutul este responsabil pentru sistemul de monitorizare seismică format din 6 stații automate. Datele sunt colectate și înregistrate în bazele de date digitale și folosite pentru analiza statistică și evaluarea riscului. Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului (MADRM) este implicat în evaluarea daunelor dezastrelor meteorologice legate de (grindină, valul de frig, secetă) pentru

Includerea amendamentelor in cadrul legal si regulamentele existente pentru a fi ajustate la legislatia UE.

Adoptarea instrucţiunilor standard pentru elaborarea palnului pentru situaţii excepţionale locale.

Planul pentru situaţii excepţionale trebuie elaborat la nivel local unde, de obicei, au loc majoritatea acţiunilor de prevenire, pregătire, reacţie şi recuperare.

Elaborarea și includerea in planul pentru situaţii excepţionale a coordonării, reacţiei şi eventual reducerea daunelor dezastrelor.

Consolidarea colaborarii intre entitiatile relevante implicate in evaluarea RRD.

Stabilirea unui sistem de schimb de date ministeriale, nationale – locale – regionale.

20 | P a g e

producția agricolă și șeptel. MADRM colectează operațional informații și date privind daunele aduse de dezastre asupra agriculturii. La nivel local, Directia Agricultură și Alimentație/Securitate Publică este implicată în evluarea acestor daune și le raportează MA. Ministerul este și autoritatea competentă pentru punerea în aplicare a directivei privind inundațiile UE în Moldova, acesta este responsabil pentru cartografierea pericolelor și riscurilor de inundații și gestionare a pădurilor. Evaluarea riscului de incendiu de pădure nu este dezvoltat în mod sistematic. Întreprinderea de Stat „Staţiunea Tehnologică pentru Irigare Ungheni» raporteaza datele colectate în domeniu către Minister. Alunecările de teren sunt clasificate cu o metodologie care a fost dezvoltată de Institutul pentru Geologie și Hidrogeologie a Uniunii Sovietice: alunecările de teren sunt clasificate în funcție de statutul lor (activ / inactiv), vârstă și caracteristică tehnică. In raionul Ungheni, Directia Agricultură și Alimentație/Securitate Publică colectează aceste date. Centrul Național de Sănătate Publică (CNSP) al Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale colectează informații privind impactul dezastrelor asupra sănătății umane, a sistemului de sănătate și facilitățile medicale, implicând CSP Ungheni la colectarea si raportarea datelor locale. De notat că o parte din entitățile mentionate au în subordine

direcții teritoriale în raionul Ungheni care participă la procesul

și punerea în aplicare a metodologiilor elaborate la nivel

național la cel raional. Departamenul Situațiilor Excepționale

Ungheni este entitatea principală care participă la colectarea,

intervenția și raportarea tuturor datelor legate de situațiile de

urgență.

2 Evaluarea Riscurilor de Dezastre

21 | P a g e

2.1 Existența unei evaluări a riscurilor de dezastre pentru orașul Dvs.


Prima încercare de evaluare a riscurilor de dezastre a fost efectuată la etapa de elaborare a Strategiei sectoriale de reducere a riscurilor de dezastre în mun. Ungheni 2016 – 2020. Strategia a relevat principalele tipuri de dezastre pentru mun. Ungheni. În cadrul proiectului CRISMAS a fost efectuată o evaluare amplă a riscurilor de dezastre ale raionului Ungheni, care a inclus parțial și municipiul Ungheni. Pe de altă parte, cadrul juridic actual al Republicii Moldova nu se adresează în mod special la evaluarea riscurilor de dezastre și, de fapt, conceptul de "risc de dezastre" nu apare în legislația unde se utilizează termenul de situație de urgență. ERD este în prezent reglementată de dispozițiile legislațiilor sectoriale (de exemplu, Regulamentul cu privire la gestionarea riscului de inundații). Prima încercare la o abordare mai cuprinzătoare, a fost făcută de către Serviciul Protecției Civile și Situații Excepționale (IGSU), care a emis la finele anului 2015 documentul “Recomandări metodice privind elaborarea „Analizei situaţiilor excepţionale posibile la nivel de raion, municipiu, UTA Găgăuzia şi impactul asupra populaţiei, economiei şi mediului ambiant”. Documentul nu are caracter obligatoriu pentru elaborarea evaluării riscurilor de dezastre pentru 32 raioane. "Recomandarea" face bilanțul planului existent de protecție civilă la nivel local, teritorial și de stat, în cazul în care există o evaluare succintă a consecințelor potențiale ale situațiilor de urgență. Ambele documente de planificare, atât "recomandarea" cât și planurile de protecție civilă se axează pe evaluarea riscurilor de dezastre pentru planificarea de urgență.

Adoptarea instrucţiunilor standard pentru elaborarea planului pentru situaţii excepţionale locale.

Conştientizarea şi Pregătirea pentru Situaţii Excepţionale la Nivel Local.

Elaborarea unui raport de evaluare a riscurilor pentru mun. Ungheni.

2.2 Scop și obiectiv clar a evaluării riscurilor de dezastre


Prima încercare la o abordare cuprinzătoare a evaluării riscurilor de dezastre, a fost făcută de către IGSU prin Recomandarea pentru elaborarea evaluării riscurilor de dezastre pentru raioane (32 de raioane-primul nivel-unitate). Recomandarea descrie conținutul evaluării riscurilor de dezastre. Recomandarea face bilanțul planului existent de protecție civilă

la nivel local, teritorial și de stat, în cazul în care există o

Dezvoltarea și adoptarea în legislația actuală a unei metodologii de evaluare economică multisectorială în caz de dezastre.

Dezvoltarea și punerea în aplicare a programului de consolidare a capacităților instituțiilor naționale și locale privind utilizarea metodologiei.

22 | P a g e

evaluare succintă a consecințelor potențiale ale situațiilor de

urgență. In conformitate cu Recomandarea, evaluarea riscurilor

trebuie să includă o descriere a situației istorice, o matrice de

evaluare a riscurilor (cea mai mare parte pe baza dezastrelor

din trecut) și hărți privind inundațiile și riscul seismic. Evaluarea

riscurilor este pentru uz intern și nu pentru publicul larg.

Ambele documente de planificare: "recomandarea" și planurile

de protecție civilă se axează mai mult pe evaluarea riscurilor de

dezastre pentru planificarea de urgență. Indicatorii pentru

elementele afectate (consecințele materiale) de dezastre sunt

clar definite de legislația în vigoare, însă există o lipsă de

abordare metodologică unitară pentru colectarea și

înregistrarea pierderilor economice aferente acesteia,

precum și pentru pierderile economice indirecte pentru

diferite sectoare.

Au fost efectuate evaluări în cadrul unor proiecte finanţate de donatori externi, în principal în ceea ce priveşte inundaţiile, dar şi unele evaluări pentru oraşul Ungheni, nu şi pentru întreg raion. Planul de gestionare a riscurilor de inundații (FRMP) prevede

elaborarea acestora pentru fiecare unitate de gestionare pe

baza rezultatelor de evaluare a riscurilor de inundații. Astfel

de plan integrat nu există deocamdata în Republica Moldova. În

prezent, niciuna dintre instituțiile tehnice / agenții /

departamente existente nu au primit mandat și nici nu au

capacitate deplină de a efectua evaluări de risc de inundații

sau oricare alte riscuri de dezastre și de a coordona

elaborarea planurilor de gestionare a riscurilor.

Includerea amendamentelor în cadrul legal și regulamentele existente pentru a fi ajustate la legislatia UE.

Consolidarea colaborării între entitățile relevante a RRD.

2.3 Proces clar și structurat pentru evaluarea riscurilor de dezastre


După anul 1991 au fost aprobate acte normative în toate domeniile, dar realizarea/implementarea nu este aplicata pe deplin. Nu există deocamdată un cadru elaborat pentru partajarea responsabilităţilor în ceea ce priveşte evaluarea riscurilor. Mai mult decât atât, “Recomandarea pentru Elaborarea Evaluării Riscului în caz de Dezastre pentru 32

Adoptarea standardelor şi instrucţiunilor pentru evaluarea riscului şi multi-riscurilor, cum ar fi unul conţinut în “Documentul de Lucru al Personalului privind Orientările de Evaluare şi Cartografiere a Riscului pentru

23 | P a g e

de raioane” nu a fost pe deplin completată de către Departamentul Situaţiilor Excepţionale Ungheni şi respectiv prezentat IGSU. Cadrul legal și instituțional actual al Republicii Moldova asigură o colectare și înregistrare operațională și sistematică a pierderilor în caz de dezastre. Cu toate acestea, clasificarea pericolelor și a indicatorilor privind pierderile diferă de cerințele minime ale UE și de standardele internaționale și nu permite pe deplin împărtășirea datelor privind pierderile în caz de dezastre, la nivel internațional. Înregistrările istorice ale impactului dezastrelor și a pierderilor au o valoare extraordinară și pot îmbunătăți extrem de mult evaluarea riscurilor țării în caz de dezastre. Datele istorice sunt în prezent pe suport de hârtie și sunt deținute de diferite administrații. Responsabilitatea de a coordona colectarea și înregistrarea

datelor privind situațiile de urgență le revin IGSU și

structurilor sale teritoriale. Legislatia actuală definește

procedurile pentru colectarea și transmiterea datelor

ministerelor și locale către IGSU. Clasificarea adoptată se

bazează pe sistemul de Clasificator al CSI (Comunitatea Statelor

Independente). Toate aceste informații sunt utilizate pentru

compensarea consecințelor și recuperare în caz de dezastre.

Un sistem unificat ERD n-a fost încă elaborat, însă IGSU a emis o “Recomandare pentru Elaborarea Evaluării Riscului în caz de Dezastre pentru [32] de raioane”. Recomandarea, deşi nefiind obligatorie, evidenţiază conţinutul evaluării riscului în caz de dezastre luând în considerare metodologia.

Gestionarea Dezastrelor” (CE, 2010).

Clasificarea riscului şi terminologia trebuie incluse în Hotărârea de Guvern 1076 din 16.11.2010, “Cu privire la clasificarea Situaţiilor Excepţionale şi Metodologiile de Informare cu privire la populaţia şi teritoriu în situaţii excepţionale”.

2.4 Metodologia pentru evaluarea riscurilor de dezastre


Metodologia pentru planificarea managementului riscurilor a fost preluată și inspirată de la partenerii internaționali implicați în proiectele implementate de IGSU, precum: - Proiectul “Reducerea riscurilor climatice și dezastrelor în Republica Moldova” Faza II, implementat cu suportul reprezentanței PNUD Moldova - Proiectului transfrontalier SMURD „Îmbunătăţirea capacităţii de răspuns a Serviciului Medical de Urgenţă, Reanimare şi Descarcerare”, în cadrul Programului Operaţional Comun

Adaptarea metodologiei UE pentru planificarea managementului riscului.

Adoptarea actelor normative ale autorităților publice centrale și locale pentru implementarea metodologiilor de planificare a managementului riscurilor întru susținerea politicilor publice/strategiilor naționale și locale

24 | P a g e

România–Ucraina - Republica Moldova - Proiectul „Consolidarea Serviciului salvatori şi pompieri în localitățile rurale ale Republicii Moldova” - Programul „Prevenirea, Pregătirea şi Reacționarea la dezastre naturale şi tehnologice în ţările Parteneriatului Estic” PPRD-Est 2 - Proiectul de cooperare tehnică cu MOL 9006 „Îmbunătățirea schemelor de management a deșeurilor radioactive”. Aspectele privind planificarea măsurilor de prevenire și de pregătire sunt parțial descrise în Legea nr. 271 din 09.11.1994 cu privire la protecția civilă și Hotărârea Guvernului nr. 1340 din 04.12.2001 Cu privire la Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova.

sectoriale privind îmbunătățirea capacității de redresare în scopul diminuării riscurilor

Adaptarea și preluarea bunelor practici din regiunea transfrontalieră privind metodologiile utilizate în procesul de planificare și elaborare a planurilor de măsuri pentru prevenirea și limitarea riscurilor de dezastre.

2.5 Informație privind riscurile


Cadrul legal și instituțional actual al Republicii Moldova asigură o colectare și înregistrare operațională și sistematică a pierderilor în caz de dezastre. Cu toate acestea, clasificarea pericolelor și a indicatorilor privind pierderile diferă de cerințele minime ale UE și de standardele internaționale și nu permite pe deplin împărtasirea datelor privind pierderile în caz de dezastre, la nivel internațional. Înregistrările istorice ale impactului dezastrelor și a pierderilor au o valoare extraordinară și pot îmbunătăți extrem de mult evaluare riscurilor țării în caz de dezastre. Datele istorice sunt în prezent pe suport de hârtie și sunt deținute de diferite administrații. Responsabilitatea de a coordona colectarea și înregistrarea datelor privind situațiile de urgență le revin IGSU și structurilor sale teritoriale. Legislatia actuala defineste procedurile pentru colectarea și transmiterea datelor ministerelor si locale către IGSU. Clasificarea adoptată se bazează pe sistemul de Clasificator al CSI (Comunitatea Statelor Independente). Toate aceste informații sunt utilizate pentru compensarea consecințelor și recuperare în caz de dezastre. Colectarea Datelor Pierdute în caz de Dezastre este înalt reglementată de legislaţia actuală a Republicii Moldova. Clasificarea situaţiilor excepţionale şi metodologia colectării şi înregistrării pierderilor de date în caz de dezastre este definită

Crearea unui cadru pentru colectarea și digitalizarea datelor istorice privind pierderile provocate de dezastre (cel puțin pe ultimii 30 de ani).

Sprijinirea înregistrării electronice a datelor în caz de dezastre de către structurile locale

Sprijinirea prelucrării și analizei spațiale a datelor privind pierderile în caz de dezastre.

Sprijinirea schimbului automat a datelor cu instituțiile naționale, regionale și internaționale și a părților interesate.

Creșterea angajamentului sectoarelor publice și private în procesul de colectare, înregistrare și partajare a datelor.

25 | P a g e

de Hotărârea Guvernului nr.1076 din 16 noiembrie 2010 şi Decretul Şefului Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU) nr.139 din 4 septembrie 2012.

2.6 Cartografierea riscurilor


Există o evidența istorică a inundațiilor pe țară, mai ales pe suport de hârtie. Aceste informații pot fi folosite pentru cartografierea riscurilor, dar trebuie să fie digitalizate și analizate. Hărțile existente hidrologice sunt în mare parte elaborate cu suportul finanțatorilor externi. Există cu precădere hărți ale dezastrelor, în timp ce cele ale vulnerabilităților sau riscurilor nu se elaborează. În cadrul Politicii Europene de Vecinătate (PEV) Banca Europeană de Investiții, în rezultatul solicitărilor pentru suport din partea Ministerului Mediului ca urmare a efectelor inundațiilor din 2010, a decis să elaboreze un Master Plan al managementului inundațiilor. A fost implementat un model hidraulic pentru toate râurile din Moldova și utilizat pentru producerea unei evaluări la nivel înalt de riscuri de inundații pentru întreaga țară. Circa 3400 km de segmente de râuri care reprezintă un risc

sporit de inundații au fost selectate pentru modelarea în

detaliu. Hărțile existente în raionul Ungheni sunt cu precădere

pe suport de hărtie, fiind elaborate până în 1999.

Raionul Ungheni a intrat în cartografierea riscurilor inundațiilor în cadrul proiectului” Managementul și Asistența Tehnică pentru Moldova în Protecția împotriva inundațiilor”, finanțat de Banca Europeană pentru Investiții. În cadrul proiectului a fost utilizat modelul hidraulic pentru analiza fluxurilor de inundații prin simularea inundațiilor.

Clarificarea rolului și responsabilităților fiecărei instituții, IGSU in calitate de autoritate națională de coordonare pentru ERD și identificare a instituțiilor responsabile pentru cartografierea pericolelor și a riscurilor pentru fiecare tip de pericol sau, cel puțin pentru cele mai relevante riscuri de dezastre.

Încadrarea hazardelor municipiului

Ungheni în cartografierea riscurilor

Sporirea gradului de funcționalitate a Atlasul Electronic Regional al Riscurilor (ERRA).

2.7 Sisteme ICT pentru evaluarea riscurilor


Utilizarea GIS în studiul și managementul dezastrelor naturale se practică pe plan internațional de mai bine de 18 ani. În Moldova Standardele și metodologiile pentru cartografierea riscurilor nu sunt reglementate ca și practici obligatorii. Cartografierea și utilizarea GIS în Moldova a riscurilor este implementată prin intermediul mai multor parteneri de

Sporirea gradului de funcționalitate a Atlasul Electronic Regional al Riscurilor (ERRA).

Imbunătățiri ale cadrului legal / normativ și instițutional iîn ceea ce privește utilizarea GIS.

26 | P a g e

dezvoltare: PNUD, OSCE, Banca Mondială. Unele încercări de utilizare a GIS au fost efectuate în cadrul unui proiect transfrontalier prin crearea Atlasului Electronic Regional al Riscurilor (ERRA), dar deocamdată nu este pe deplin funcțional. Atlasul Electronic Regional al Riscurilor (ERRA) este un geoportal cu multinivele care permite navigarea hărților naționale și regionale a riscurilor statice sau pentru a efectua analize de risc dinamice și de raportare. Folosirea sistemului informațional geografic (GIS) şi a aparatajului modern la lucrările de cartografiere s-a realizat pe teritoriul raionului Ungheni pentru riscurile legate de eroziunea solului în 2014 în cadrul proiectului "Utilizarea experienţei europene în combaterea eroziunii solului".

Sporirea cunoștințelor teoretice și practice și a capacității de utilitate, aplicare a GIS.

2.8 Expertiză pentru evaluarea riscurilor de dezastre


La planificarea măsurilor de prevenire și de pregătire pe baza riscurilor identificate în procesul de evaluare a riscurilor participă experți de la nivel național (Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, Centrul Republican de Instruire a IGSU). Autoritățile publice locale nu dispun de experți la nivel local pentru a efectua planificarea măsurilor de prevenire și de pregătire pe baza riscurilor identificate în evaluarea riscurilor. Lipsa experților la nivel local se răsfrânge negativ asupra procesului de evaluare a riscurilor și duce la suprapunerea unor activități de prevenire și de pregătire planificate și desfășurate de diferite servicii publice din teritoriu cu aceleași instituții beneficiare. Pentru experții responsabili de planificarea măsurilor de prevenire și de pregătire la nivel local nu sunt organizate instruiri în domeniul planificării. Instruirile pentru reprezentanții autorităților publice locale, a instituțiilor publice și a entităților economice responsabili de protecția civilă sunt organizate anual în baza unor planuri de pregătire în domeniul protecției civile a Direcției Situații Excepționale Ungheni, inclusiv a municipiului Ungheni, a obiectivelor economice. Aceste planuri includ aplicații practice,

Sprijinirea instituirii programelor de formare / instruire, de transfer tehnologic de cercetare și de evaluare a riscurilor multiple.

La nivel instituţional (din sectoarele medicină, agricultură, transport, comunicaţii, etc.) urmează a selecta personal abilitat pentru formare profesională continuă în reducerea riscurilor de dezastre, identificarea, evaluarea, elaborarea măsurilor de înlăturare a riscurilor şi comunicarea riscului.

Creșterea capacității membrilor Comisiei locale pentru Situații Excepționale privind planificarea măsurilor de prevenire și de pregătire pe baza riscurilor identificate în raionul Ungheni prin intermediul instruirilor, vizitelor de studiu și schimbului de experiență în cadrul proiectelor locale, transfrontaliere și internaționale

27 | P a g e

întruniri instructiv-metodice de planificare la protecția civilă pentru anul următor, antrenamente, etc. Anual, prin Hotărâre de Guvern este aprobat Planul calendaristic de pregătire a protecției civile a Republicii Moldova, unde sunt stabilite măsurile de bază de pregătire la protecția civilă, Instituțiile implicate la realizare și termenele desfășurării activităților.

Crearea unur grupuri de lucru intersectoriale la nivel local pentru identificarea și prioritizarea măsurilor de prevenire și de pregătire pentru riscurile prioritare municipiului Ungheni cu caracter natural și tehnogen (schimbările climatice, alunecările de teren, inundațiile, grindina mare; accidentele de transport, depistarea munițiilor neexplodate, incendiile)

2.9 Finanțarea pentru evaluarea riscurilor de dezastre


Structura bugetului de stat nu permite identificarea cheltuielilor individuale de prevenire, pregătire și de răspuns. Serviciului Protecție Civilă și Situații Excepționale efectuează o planificarea bugetară proprie în conformitate cu planul financiar de strategie sectorială de 3 ani, cu toate acestea, fondurile efectiv disponibile sunt limitate și acoperă doar salariile personalului și costul operațional al organizațiilor de PC, dar nu oferă suficiente mijloace financiare pentru reducerea riscului de dezastre (RRD) și de gestionare a cheltuielile cu managementul riscului în caz de dezastre (MRD), instruiri și modernizarea echipamentelor, prin urmare, IGSU încearcă să obțină fonduri suplimentare pentru a acoperi aceste costuri prin proiecte externe.

Revizuirea si sporea cadrului instituțional național PC pentru a oferi / a crea o capacitate adecvată pentru dezvoltarea și punerea în aplicare a sistemului de urmărire a alocării bugetare RRD;

Elaborarea și implementarea unei metodologii de urmărire a alocărilor bugetare RRD și un sistem de înregistrare în cadrul sistemului național și de a o reproduce la nivel local.

Elaborarea și implementarea unei metodologii de evaluare a cheltuielilor RRD care are indicatori cuantificabili simpli și care arată impactul fiscal al RRD.

3

Planificarea Managementului Riscurilor de Dezastre

3.1 Existența unei strategii locale holistice privind MRD și/ sau strategii sectoriale privind MRD la nivel local 4 – Noi am descris aceasta

pe hârtie și facem în realitate

În ceea ce vizează MRD, mun. Ungheni se ghideaza de următoarele strategii sectoriale:

- Strategia sectorială de reducere a riscurilor de dezastre a orașului Ungheni.

Scopul Strategiei îl constituie consolidarea sistemului actual de management al riscurilor de dezastre al orașului Ungheni, creşterea rolului administrației publice locale, a consiliului orășenesc și a societății civile în acest domeniu. Strategia vizează reducerea pierderilor de vieţi omeneşti,

Includerea capitolului legat de schimbările climatice în Strategia sectorială de reducere a riscurilor de dezastre a orașului Ungheni.

Actualizarea Stategiei de dezvoltare socio-economică a mun. Ungheni și includerea unui capitol separat referitor la MRD.

28 | P a g e

mijloacelor de subzistenţă (întreținere), sănătate, bunurilor economice, fizice, sociale, culturale şi de mediu în orașul Ungheni în caz de producere a situațiilor excepționale/dezastre. Obiectivele specifice ale acestei Strategii sunt: a. cunoașterea riscurilor de dezastre; b. consolidarea managementului riscurilor de dezastru; c. creșterea gradului de reziliență a orașului prin intermediul investițiilor. - Strategia de Management al Riscurilor de dezastre în raionul Ungheni pentu anii 2018 – 2022 (elaborată în cadrul proiectului ”CRISMAS”) Scopul - reducerea impactului produs de dezastre asupra populaţiei şi a bunurilor prin planificare adecvată şi o politică care să corespundă standardelor şi asteptărilor comunităţilor locale, în condiţiile de siguranță și protecţie a mediului. Obiectivele generale ale strategiei de management al riscurilor de dezastre vizează:

Creşterea calităţii vietii prin reducerea pagubelor produse ca urmare a dezastrelor, cetățenii fiind pregătiţi pentru producerea acestor fenomene.

Utilizarea adecvată a resurselor necesare pentru realizarea, întreţinerea şi exploatarea infrastructurilor şi a măsurilor de reducere a riscurilor de dezastre.

Dezvoltarea rezistenței în fața dezastrelor prin adoptarea măsurilor de prevenire și gestionare a riscurilor de dezastre, inclusiv de atenuare și adaptare la schimbările climatice.

Diminuarea impactului măsurilor de management al riscului (la scara temporală şi spaţială) asupra sistemelor ecologice.

- Planul Urbanistic General până în anul 2030 OG 4. Îmbunătăţirea imaginii şi aspectului arhitectonic al oraşului, considerând ca prioritate reabilitarea și conservarea patrimoniului cultural-istoric, spaţiilor verzi și domeniul public

29 | P a g e

în ansamblu: OS 12. Reabilitarea și modernizarea clădirilor cu funcțiunea de locuire, prevede:

Elaborarea unui plan de evacuare a fondului locativ din zonele de risc

OS 14. Reducerea factorilor de risc natural şi tehnogen,

Studiu de fezabilitate pentru identificarea gradului de risc al oraşului Ungheni

Crearea sistemului de monitoring şi informare a populaţiei privind factorii de risc natural şi tehnogen

OS 10. Dezvoltarea infrastructurii securităţii, care prevede:

Dotarea locuinţelor persoanelor social vulnerabile cu sisteme de avertizare/semnalizare

Construirea staţiilor de salvare

3.2 Proces clar și structurat pentru planificarea MRD


Se cunoaște că la nivel național a fost elaborată Strategia națională de management a riscurilor de dezastre 2015-2020, care nu este încă aprobată. Cadrul legal prevede clar rolurile și responsabilitățile autorităților publice locale și naționale privind planificarea măsurilor de prevenire a riscurilor și de pregătire. Legea 93 din 05.04.2007 Serviciului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale descrie Sistemul Serviciului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale (IGSU) care reprezintă un complex de instituţii specializate ale statului, ce intră în componenţa Ministerului Afacerilor Interne, care execută, în condiţiile legii, sarcini în domeniul protecţiei populaţiei, teritoriului, mediului înconjurător şi proprietăţii în caz de pericol sau declanşare a situaţiilor excepţionale. Aceeași lege în art. 9, lit. (k) stipulează activitățile IGSU privind organizarea planificării măsurilor de protecţie civilă şi apărare împotriva incendiilor, conduce nemijlocit forţele antrenate în

Aprobarea Strategiei naționale de management a riscurilor de dezastre.

Crearea structurilor de suport /grupurilor de lucru din reprezentanții ONG-urilor active din teritoriu pentru îmbunătățirea activității Comisiei raionale pentru situații excepționale/Comisiilor locale pentru situații excepționale în special la etapa de planificare a măsurilor de prevenire a riscurilor și de pregătire

Promovarea și mediatizarea pe larg a competențelor serviciilor publice locale responsabile de situațiile excepționale și asigurarea transparenței privind activitatea Comisiei raionale pentru situații excepționale/Comisiilor locale pentru situații excepționale

Adoptarea actelor administrative la nivel

30 | P a g e

vederea prevenirii situaţiilor excepţionale şi lichidării consecinţelor acestora. Legea nr. 271 din 09.11.1994 cu privire la protecția civilă stipulează că în caz de apariţie a situaţiei excepţionale, autorităţile publice elaborează şi aprobă măsuri şi acţiuni adecvate, reflectate în planurile speciale şi în programele protecţiei civile. Art.9, lit. (c) stipulează că ministerele și autoritățile administrative centrale planifică şi realizează măsuri profilactice de diminuare a probabilităţii apariţiei situaţiilor excepţionale, de reducere a proporţiilor efectelor lor, de sporire a securităţii funcţionării obiectivelor economiei naţionale în condiţiile situaţiilor excepţionale. Hotărârea Guvernului nr. 1340 din 04.12.2001 Cu privire la Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova aprobă regulamentul Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova care stipulează că conducătorii organelor administraţiei publice centrale şi locale, ai instituţiilor, organizaţiilor şi agenţilor economici cu orice formă organizaţional-juridică şi tip de proprietate, conform funcţiilor deţinute, sunt preşedinţi ai comisiilor pentru situaţii excepţionale în structurile respective şi vor crea, în termen de o lună, numitele comisii, aprobând regulamentele de funcţionare ale acestora. În același act normativ sunt descrise sarcinile de bază ale Comisiei pentru Situații Excepționale (conjugarea eforturilor administraţiei publice centrale şi locale, întreprinderea şi orientarea acestora spre prevenirea situaţiilor excepţionale; verificarea capacităţii de intervenţie a structurilor de conducere, gradului de pregătire a forţelor şi mijloacelor necesare, folosirea acestora cu maximă eficienţă în situaţiile excepţionale; asigurarea protecţiei populaţiei, teritoriului, mediului ambiant şi patrimoniului în caz de pericol sau cazul declanşării situaţiilor excepţionale. Comisia pentru Situații Excepționaleile realizează programe de lungă durată şi măsuri de prevenire a situaţiilor excepţionale şi

local cu stipularea exactă a responsabilităților actorilor locali privind procesul de planificare a măsurilor de prevenire a riscurilor și de pregătire pentru a evita suprapunerile sau neacoperirea aspectelor de bază pentru un management eficient al situațiilor de urgență.

Semnarea acordurilor bilaterale la nivelul APL (raioane-județe);

Implementarea prevederilor acordurilor existente;

Crearea și instruirea corespunzătoare a unei echipe de reacție în cazuri de urgență la nivel transfrontalier.

Dezvoltarea și adoptarea unui program regulat de exerciții, care va ajuta la consolidarea capacităților și la instruirea actorilor comunitari, parte a procesului de MRD.

31 | P a g e

lichidează consecinţele acestora, sporește gradul de protecţie a populaţiei şi teritoriului, siguranţa funcţionării stabile a economiei şi obiectelor potenţial periculoase, analizează cauzele şi consecinţele situaţiilor excepţionale, a eficacităţii măsurilor de protecţie aplicate, generalizează şi popularizează experienţa de lichidare a consecinţelor. Legea nr.436 din 28.12.2006 privind administrația publică locală, Art. 52, alin.(3) stipulează că Președintele raionului exercită atribuțiile de președinte al comisiei pentru situații excepționale. Acțiuni concrete de cooperare transfrontalieră în evaluarea riscurilor de dezastre nu sunt. A fost formulată recent inițiativa de colaborare bilaterală care prevede semnarea acordurilor de cooperare între raioanele Republicii Moldova și județele din România. La nivelul raionului Ungheni este semnat Acordul de colaborare între Consiliul Județean Iași din România și Consiliul raional Ungheni din Republica Moldova (2009), care însă nu prevede acțiuni concrete de colaborare în domeniul situațiilor de urgență și a schimbărilor climatice. Astfel încât, actualmente singura acțiune de cooperare transfrontalieră este realizată prin intermediul proiectului “Serviciului medical de urgenţă, resuscitare şi descarcerare (SMURD)”. Proiectul transfrontalier SMURD a fost iniţiat în septembrie 2010 de către Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă al MAI, România, Inspectoratul general al aviaţiei al MAI, România şi Inspectoratului General pentru Situații de Urgență al MAI, Republica Moldova. Scopul acestui proiect, îl constituie crearea unui sistem integrat, comun, de monitorizare eficientă şi atenuare a consecinţelor dezastrelor, în conformitate cu standardele şi procedurile Uniunii Europene, precum şi creşterea capacităţii de răspuns a serviciilor mobile de urgenţă, reanimare şi descarcerare de-a lungul frontierelor comune cu România pe calea aerului, uscat şi pe apă.

32 | P a g e

3.3 Metodologia de evaluare a politicilor și măsurilor în MRD


Metodologia pentru planificarea managementului riscurilor a fost preluată și inspirată de la partenerii internaționali implicați în proiectele implementate de IGSU, precum: - Proiectul “Reducerea riscurilor climatice și dezastrelor în Republica Moldova” Faza II, implementat cu suportul reprezentanței PNUD Moldova - Proiectului transfrontalier SMURD „Îmbunătăţirea capacităţii de răspuns a Serviciului Medical de Urgenţă, Reanimare şi Descarcerare”, în cadrul Programului Operaţional Comun România–Ucraina - Republica Moldova - Proiectul „Consolidarea Serviciului salvatori şi pompieri în localitățile rurale ale Republicii Moldova” - Programul „Prevenirea, Pregătirea şi Reacționarea la dezastre naturale şi tehnologice în ţările Parteneriatului Estic” PPRD-Est 2 - Proiectul de cooperare tehnică cu MOL 9006 „Îmbunătățirea schemelor de management a deșeurilor radioactive”. Aspectele privind planificarea măsurilor de prevenire și de pregătire sunt parțial descrise în Legea nr. 271 din 09.11.1994 cu privire la protecția civilă și Hotărârea Guvernului nr. 1340 din 04.12.2001 Cu privire la Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova. Evaluarea responsabilitățăților de planificare a riscurilor specifice se face periodic. La nivel local evaluarea responsabilităților de planificare a riscurilor specifice se face anual, iar o dată la 4 ani (când au loc alegerile locale) se reevaluează responsabilitățile de planificare. Responsabilitatea de planificare a riscurilor specifice la nivel local este asigurată prin intermediul Comisiilor raionale/locale pentru situațiile excepționale, care au un rol consultativ și de implicare a factorilor interesați și responsabili de situațiile de urgență. Prima tentativă de evaluare a riscurilor de dezastre a fost

Completarea regulamentului local al Comisiei raionale/locale pentru situații excepționale cu responsabilități care vizează planificarea riscurilor specifice

Implementarea instrumentelor de consultare a societății civile privind distribuirea responsabilităților de planificare a riscurilor specifice la nivelul raionului Ungheni

Adaptarea metodologiei UE pentru planificarea managementului riscului

Adoptarea actelor normative ale autorităților publice centrale și locale pentru implementarea metodologiilor de planificare a managementului riscurilor întru susținerea politicilor publice/strategiilor naționale și locale sectoriale privind îmbunătățirea capacității de redresare în scopul diminuării riscurilor

33 | P a g e

aplicată în cadrul proiectului CRISMAS, care include parțial și municipiul Ungheni, în special la categoria inundații, cutremure, depistarea munițiilor neexplodate.

3.4 Expertiză pentru evaluarea politicilor și măsurilor în MRD


Autoritățile publice locale de nivelul I și II nu dispun de experți la nivel local pentru a efectua planificarea măsurilor de prevenire și de pregătire pe baza riscurilor identificate în evaluarea riscurilor. Pentru experții responsabili de planificarea măsurilor de prevenire și de pregătire la nivel local nu sunt organizate instruiri în domeniul planificării. Instruirile pentru reprezentanții autorităților publice locale, a instituțiilor publice și a entităților economice responsabile de protecția civilă sunt organizate anual în baza unor planuri de pregătire în domeniul protecției civile a Direcției Situații Excepționale Ungheni, a Primariei mun. Ungheni și a obiectivelor economice. Aceste planuri includ aplicații practice, întruniri instructiv-metodice de planificare la protecția civilă pentru anul următor, antrenamente, etc. La nivel național experții beneficiază de schimb de experiență și transfer de bune practici în domeniul planificării măsurilor de prevenire și de pregătire în cadrul mai multor proiecte internaționale, pe când la nivel local numărul oportunităților de consolidare a cunoștințelor experților locali este foarte redus. Lipsa experților la nivel local se răsfrânge negativ asupra procesului de planificare a măsurilor de prevenire și de pregătire pe baza riscurilor identificate și duce la suprapunerea unor activități de prevenire și de pregătire planificate și desfășurate de diferite servicii publice din teritoriu cu aceleași instituții beneficiare.

Consolidarea capacităţilor managerilor şi experţilor în dezastre pentru a efectua evaluarea integrată a riscurilor.

Instruirea managerilor în dezastre şi practicienilor în evaluarea riscului, hazardului şi vulnerabilităţii RD.

Înaintarea propunerilor de a include în Planul calendaristic de pregătire a protecției civile a Republicii Moldova instruiri de pregătire a specialiștilor locali în domeniul planificării măsurilor de prevenire și de pregătire pentru riscurile prioritare ale autorităților publice locale.

Organizarea vizitelor de studiu pentru preluarea bunelor practici în domeniul planificării măsurilor de prevenire și de pregătire.

3.5 Integrarea dimensiunii de MRD în procesele de planificare sectorială 2 – Noi lucrăm la aceasta,

dar nu structurat și sistematic

Amenajarea teritoriului în Republica Moldova este reglementată de prevederile Legii nr. 835-XIII din 17 mai 1996 privind principiile urbanismului și amenajării teritoriului. Conform Legii privind principiile urbanismului și amenajării teritoriului: Amenajarea teritoriului – complex de activități pentru coordonarea politicii economice, sociale, culturale și ecologice

Integrarea aspectelor ce țin de schimbări climatice în politici şi planuri la nivel național, sectorial şi local, stabilind un proces sistematic de identificare a riscurilor asociate schimbărilor climatice, în combinație cu stimulente şi structuri adecvate de încorporare a adaptării în

34 | P a g e

în conformitate cu valorile fundamentale ale societății luate în ansamblu, în vederea realizării unui cadru natural și construit armonios, care să favorizeze viața socială și culturală a populației”. Obiectivele principale ale amenajării teritoriului constau în:

dezvoltarea economică și socială echilibrată a regiunilor și zonelor, cu respectarea specificului acestora;

îmbunătățirea calității vieții oamenilor și colectivităților umane;

gestionarea în spiritul dezvoltării durabile a peisajului, componentă de bază a patrimoniului natural și cultural și a resurselor naturale;

utilizarea rațională a teritoriului, prin limitarea extinderii necontrolate a localităților și conservarea terenurilor agricole fertile;

conservarea și dezvoltarea diversității culturale. Principalele Activități ale Direcției planificare spațială, planificate pentru urmatoarea perioadă:

Promovarea aprobării proiectului HG privind Conceptul planului de amenajare a teritoriului naţional;

Inițierea elaborării Planului (Schemei) de amenajare a teritoriului naţional;

Inițierea elaborării Planurilor (Schemelor) regionale de amenajare a teritoriului;

În actualul context, în ţara noastră încă există dezbateri ce vizează identificarea categoriilor de sisteme/ locaţiilor care pot fi încadrate în infrastructura critică, respectiv a acelor structuri vitale societăţii, care, prin discontinuitatea lor, conduc la imposibilitatea de exercitare a atribuţiilor. Inexistenţa unui limbaj unic între actorii din sfera public – privat, care să faciliteze şi comunicarea interstatală, determină incapacitatea de creare a unui cod unic de la care să fie iniţiat dialogul cu privire la strategia de management al riscurilor necesară punerii în funcţie a întregului flux de acţiune. Conceptul de „infrastructură critică” este menţionat foarte vag

politicile, planurile şi bugetele existente şi planificate.

Adoptarea unei abordări de viitor axată pe prevenirea, reducerea riscurilor şi pregătire. Sunt necesare politici şi cadre instituţionale modernizate, combinate cu gradul sporit de conştientizare, sisteme mai bune de avertizare, colaborare transfrontalieră şi acțiuni la nivel local.

Identificarea şi mobilizarea finanțării naţionale şi internaţionale pentru adaptare şi asigurarea fluxului de finanțe la nivel local în baza unei evaluări reale a costurilor de adaptare şi identificarea surselor de finanţare.

conceptul şi necesitatea realizării protecţiei infrastructurilor critice, în conformitate cu Directiva Europeană 114/ 2008, respectiv necesitatea iniţierii/ lansării unui dialog/ parteneriat cu agenţii economici şi instituţiile care deţin asemenea infrastructuri sau sunt implicate în dezvoltarea şi protecţia acestora, la care s-au adăugat elementele explicative ale conexiunii dintre infrastructurile critice şi securitatea naţională.

întărirea cooperării inter-instituţionale în plan local / naţional, regional, transfrontalier;

implicarea administratorilor/ operatorilor de infrastructuri critice în ansamblul eforturilor de ordin legislativ, dar şi aplicativ;

dezvoltarea expertizei în domeniu.

35 | P a g e

în Programele naţionale, deşi, sub anumite aspecte acest concept fiind realizat într-o măsură oarecare de instituţiile statului (Departamentul Situaţiilor Excepţionale, MAI, Moldova-Gaz, GAS-UnionFenosa etc.). La fel este menţionabil şi faptul că nu avem legislaţie care ar prevede exact protecţia „infrastructurilor critice” şi nici instituţii specializate în acest sens, un dezavantaj fiind şi faptul că lipseşte colaborarea dintre instituţiile statului.

3.6 Coerența cu Adaptarea la Schimbările Climatice


Republica Moldova este membru al Convenției-cadru a ONU

privind Schimbările Climatice, prin care își asumă:

Elaborare, implementare, raportare despre măsurile de adaptare;

Considerare schimbări climatice în politicile şi acţiunile sociale, economice şi de mediu;

Promovare educaţie şi conştientizare publică în raport cu schimbările climatice.

Astfel, au fost întreprinse următoarele: Aprobare Strategie Naţională de Adaptare, contribuie

la crearea unui mediu favorabil şi a unei direcţii clare pentru un proces de adaptare eficient şi coerent în toate sectoarele).

Inspectoratului General pentru Situații de Urgență a inițiat elaborarea unei Strategii Naționale privind Reducerea Riscurilor Dezastrelor şi a Schimbărilor Climatice şi au fost întreprinşi primii paşi pentru promovarea unei reforme instituționale în acest sector.

La nivel local a fost aprobată Strategia sectorială de reducere a riscurilor de dezastre a orașului Ungheni ca răspuns la necesitatea stringentă de a susține eforturile continue pentru asigurarea “rezilienţei” la dezastre la nivelul orașului și este bazată pe schimbările în modul în care managementul riscurilor de dezastre este abordat actualmente la nivel global; cea mai recentă abordare globală se conține în Cadrul de acţiuni pentru reducerea riscurilor de dezastre pentru anii 2015-2030 (Cadrul de acţiuni Sendai), aprobat de ONU.

Integrarea aspectelor ce țin de schimbările climatice în politici şi planuri la nivel național, sectorial şi local, stabilind un proces sistematic de identificare a riscurilor asociate schimbărilor climatice, în combinație cu stimulente şi structuri adecvate de încorporare a adaptării în politicile, planurile şi bugetele existente şi planificate.

Aplicarea măsurilor din Strategia Națională pentru Adaptarea la Schimbările Climatice.

Includerea prevederilor referitoare la schimbările climatice în strategiile sectoriale și planurile locale.

36 | P a g e

Proiectul “Impreuna pentru adaptarea la schimbarile climatice”, implementat de Primăria municipiului Ungheni, finanțat de Ambasada Lituaniei a avut obiectivele de a:

Crește capacitățile administrative, nivelul de educație a populației privind adaptarea la schimbările climatice.

Spori capacitățile administrative prin instrumente și structuri consultative instituționalizate pentru implementarea, în parteneriat cu principalii actori comunitari, soluțiilor și măsurilor privind atenuarea și adaptarea la schimbările climatice.

Comunitățile cu cetățeni informați, pregătiți și implicați în activități de limitare a efectelor negative ale schimbărilor climatice la nivel local.

3.7 Coerența cu Dezvoltarea Durabilă


Republica Moldova s-a angajat să atingă cele 106 obiective pentru o calitate mai bună a vieții până în 2030. Obiectivele respective reprezintă rezultatul naționalizării Agendei pentru Dezvoltare Durabilă din 2030. Moldova s-a angajat să implementeze Agenda 2030 împreună cu celelalte 192 de state membre ale ONU, adoptând Declarația Summit-ului privind Dezvoltarea Durabilă care a avut loc în septembrie 2015 la New York. Astfel, Republica Moldova este acum în curs de elaborare a Strategiei Naționale de Dezvoltare 2030 (SND "Moldova 2030"), cu sprijinul PNUD, care va include toate scopurile dezvoltării durabile prin adaptarea acestora la contextul țării, așa-numitele "glocalizare“. Strategia de Dezvoltare Durabilă "Moldova 2030" va avea următoarele priorități:

1. Economie durabilă și incluzivă 2. Capital uman și social robust 3. Instituții oneste și eficiente 4. Mediu sănătos

La nivel local, mun. Ungheni a elaborat în cadrul Agendei Locale 21 un Plan de Dezvoltare Durabilă pentru perioada 2007-2017 unde principalele priorități / obiective stabilite sunt: 1. Dezvoltarea economică a) Încurajarea atracției antreprenoriale și a investițiilor

Integrarea aspectelor ce țin de dezvoltare durabilă în politici şi planuri la nivel național, sectorial şi local, stabilind un proces sistematic de identificare a riscurilor asociate dezoltării durabile, în combinație cu stimulente şi structuri adecvate de încorporare a adaptării în politicile, planurile şi bugetele existente şi planificate.

Aprobarea Strategiei Naționale de Dezvoltare Durabilă 2030 ;

Includerea prevederilor referitoare la dezvoltarea durabilă în strategiile sectoriale și planurile locale.

37 | P a g e

2. Dezvoltarea infrastructurii de sănătate, asistență socială, educație și mediu a) Îmbunătățirea calității vieții cetățenilor b) Promovarea educației continue c) Protecția mediului și administrarea rațională a resurselor naturale 3. Dezvoltarea parteneriatelor a. Crearea și dezvoltarea relațiilor de parteneriat cu entitățile externe b) Consolidarea managementului administrației publice locale De asemenea, prin această Strategie, municipiul Ungheni își propune să atingă 97 de indicatori în 5 domenii (implicare socio-economică, civică, educație, mediu, cultură și divertisment). Responsabilitatea de a implementa această Strategie este cea a Primăriei Ungheni cu toți angajații și instituțiile sale subordonate. Dar, în general, toți cetățenii ar trebui să contribuie la realizarea acestui document important.

3.8 Finanțarea MRD


Structura bugetului de stat nu permite identificarea cheltuielilor individuale de prevenire, pregătire și de răspuns. Serviciului Protecție Civilă și Situații Excepționale efectuează o planificarea bugetară proprie în conformitate cu planul financiar de strategie sectorială de 3 ani, cu toate acestea, fondurile efectiv disponibile sunt limitate și acoperă doar salariile personalului și costul operațional al organizațiilor de PC, dar nu oferă suficiente mijloace financiare pentru reducerea riscului de dezastre (RRD) și de gestionare a cheltuielilor cu managementul riscului în caz de dezastre (MRD), instruiri și modernizarea echipamentelor, prin urmare, IGSU încearcă să obțină fonduri suplimentare pentru a acoperi aceste costuri prin proiecte externe. Cu referire la elaborarea politicilor publice locale, se ține cont și se regăsește un capitol aparte în politicile publice cu estimarea nevoilor de finanțare (de exemplu Planul Urbanistic General include măsuri/proiecte cu valori estimative și surse de finanțare).

• Revizuirea si sporea cadrului instituțional național PC pentru a oferi / a crea o capacitate adecvată pentru dezvoltarea și punerea în aplicare a sistemului de urmărire a alocării bugetare RRD; • Elaborarea și implementarea unei metodologii de urmărire a alocărilor bugetare RRD și un sistem de înregistrare în cadrul sistemului național și de a o reproduce la nivel local. • Elaborarea și implementarea unei metodologii de evaluare a cheltuielilor RRD care are indicatori cuantificabili simpli și care arată impactul fiscal al RRD.

38 | P a g e

Așa cum la nivelul mun. Ungheni există o strategie de management a riscurilor de dezastre, la fel sunt prevăzute și anumite proiecte și estimări ale acestora. La nivel local a fost formulată intenția de elaborare a unui Plan de Investiții Capitale care va include și componenta MRD. La etapa de actualizare a Strategiei Sectoriale a MRD vor fi revăzute și fișele de proiecte și estimările necesare pentru realizarea acestora. La nivel local, mun. Ungheni a efectuat unele studii de fezabilitate pentru a evalua costurile necesare pentru realizarea măsurilor MRD (construcția digului pe râul Prut și lacul Delia).

3.9 Strategia pentru comunicarea riscurilor și actiunea MRD în rândurile populației și comunității


La moment nu există o strategie specifică de sensibilizare a opiniei publice cu privire la dezastre. IGSU a elaborat un proiect de Strategie pentru comunicare şi prevenire a Situaţiilor Excepţionale, care nu este aprobat deocamdată. Strategia va acoperi principalele grupuri de populaţie - preşcolari şi şcolari, tineri, persoane cu dezabilităţi şi de vârsta a treia, voluntari în domeniul protecţiei civile şi profesionişti în domeniul protecţiei civile. Activităţile privind creşterea gradului de conştientizare cu privire la dezastre în şcoli, de care este responsabil IGSU acoperă toate nivelurile sistemului naţional de învățământ. Cu toate acestea, nu sunt parte a învățământului ordinar. Reprezentanţii IGSU organizează activităţi sub formă de diferite campanii de informare publică. Potrivit informaţiilor parvenite de la IGSU, cantitatea de materiale educative pentru copii (cărţi, pliante, broşuri etc.), care sunt distribuite, sunt insuficiente şi acoperă aproximativ doar 5% din numărul total al copiilor. Legislatia actuala cu privire la protecţia civilă prevede responsabilităţile autorităţilor publice potrivit competenţelor lor reglementate de lege. Aceste autorităţi trebuie să furnizeze informaţii corecte populaţiei, prin intermediul mass-media, cu privire la gradul de protecţie, iar în caz de urgenţe să informeze cu privire la caracterul pericolului care a apărut, despre acţiunile pe care oamenii trebuie să le

Aprobarea si implementarea Strategiei de comunicare.

Imbunătăţirea sensibilizării publice.

Sensibilizarea publică trebuie să fie îmbunătăţită.

Extinderea programelor educaţionale, care în prezent sunt orientate în principal către copiii din şcoală.

39 | P a g e

întreprindă în această situaţie şi măsurile care se iau pentru a-i proteja. Inspectoratului General pentru Situații de Urgență din cadrul Ministerului Afacerilor Interne are următoarele atribuţii: • să desfăşoare programe şi să organizeze instruirea autorităţilor administrative, forţelor Protecţiei Civile, precum şi să instruiască populaţia în domeniul protecţiei civile; Autorităţile administraţiei publice locale au următoarele sarcini: • să asigure avertizarea prealabilă a populaţiei în caz de urgenţă sau pericol eminent, să informeze cetăţenii despre regulile de comportament şi acţiunile necesare în situaţia dată; • să organizeze cursuri de instruire a unităţilor de protecţie civilă şi a populaţiei în domeniul protecţiei civile. In raionul Ungheni, aceste atribuții revin Depatamentului Situații Excepționale Ungheni, în calitate de subdiviziune a IGSU.

4 Prevenire/Reducerea Riscurilor de Dezastre (RRD)

4.1 RRD în planificarea spațială


Amenajarea teritoriului în Republica Moldova este reglementată de prevederile Legii nr. 835-XIII din 17 mai 1996 privind principiile urbanismului și amenajării teritoriului. Acțiunile de amenajare a teritoriului se realizează în baza documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism, care sunt și instrumentele principale ale amenajării întregului teritoriu (planificării teritorial-spațiale a Republicii Moldova). La nivel de autoritate a administrației publice centrale, atribuțiile în domeniul amenajării (planificării) teritoriului, revin Direcției planificare spațială, din cadrul Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului. Direcția planificare spațială este subordonată secretarului de stat cu atribuții în domeniul dezvoltării regionale și rurale. Obiectivul general al Direcției: elaborarea politicilor publice și a actelor legislative și normative pentru domeniul amenajării teritoriului (planificării spațiale), monitorizarea calității politicilor și actelor normative, precum și de a propune

Integrarea aspectelor ce țin de planificarea spațială în politici şi planuri la nivel național, sectorial şi local, stabilind un proces sistematic de identificare a riscurilor asociate planificării spațiale, în combinație cu stimulente şi structuri adecvate de încorporare a adaptării în politicile, planurile şi bugetele existente şi planificate.

Adoptarea unei abordări de viitor axate pe prevenirea, reducerea riscurilor şi pregătire. Sunt necesare politici şi cadre instituţionale modernizate, combinate cu gradul sporit de conştientizare, sisteme mai bune de avertizare, colaborare transfrontalieră şi acțiuni la nivel local.

Identificarea şi mobilizarea finanțării naţionale şi internaţionale pentru adaptare

40 | P a g e

intervenții ale statului pentru a oferi soluții eficiente în domeniul său de competență și asigurarea celui mai bun raport dintre rezultatele scontate și costurile preconizate. Obiectivele strategice: a) Implementarea politicii statului în domeniul amenajării teritoriului (planificării spațiale); b) Participarea la reformarea cadrului legislativ și normativ în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și dezvoltării regionale cu scopul asigurării unui sistem unitar, coerent, ierarhizat și operațional de acte normative; c) Monitorizarea aplicării legislației prin avizarea documentațiilor de amenajare a teritoriului precum și prin cooperarea permanentă cu departamentele de specialitate ale administrației publice centrale și locale; d) Inițierea și coordonarea elaborării Planului de Amenajare a Teritoriului Național (PATN), Planurilor de Amenajare a Teritoriului Regional (PATR); e) Asigurarea calității în desfășurarea activităților profesionale în domeniul său de competență prin implementarea politicilor și actelor Uniunii Europene, la care Republica Moldova este parte, în politicile naționale și în actele legislative și normative; f) Asigurarea funcționalității Consiliului Naţional de Planificare a Teritoriului. Construcțiile sunt reglementate prin Legea Nr. 163 din 09.07.2010 privind autorizarea executării lucrărilor de

construcţie. Legea reglementează modul de autorizare, avizare şi verificare a lucrărilor de proiectare, executare sau desfiinţare a construcţiilor şi amenajărilor în conformitate cu documentaţia de urbanism şi de amenajare a teritoriului prin aplicarea sistemului de documente normative în construcţii. În prezent există un cadru normativ care asigură o procedură eficientă şi clară în privinţa obţinerii actelor pentru autorizarea unei construcţii. Autorităţile publice locale unde se află terenul destinat construcţiei emit certificatul de urbanism pentru proiectare. Prin acest act, ce poartă un caracter informativ-

şi asigurarea fluxului de finanțe la nivel local în baza unei evaluări reale a costurilor de adaptare şi identificarea surselor de finanţare.

Aprobarea Codului Urbanismului şi Construcţiilor.

Aplicarea prevederilor Planului Urbanistic General și elaborarea Planurilor Urbanistice Zonale.

41 | P a g e

reglementar, primăria stabileşte regimul juridic, economic, tehnic şi arhitectural-urbanistic de exploatare a terenului şi construcţiilor pentru care a fost solicitat. Proiectului Codului Urbanismului şi Construcţiilor, stabileşte cadrul legal unitar pentru urbanism, planificarea teritorială, autorizarea şi executarea lucrărilor de proiectare şi de construcţii, asigurarea calităţii construcţiilor, a materialelor şi a produselor pentru construcţii, exercitarea controlului de stat cu privire la respectarea disciplinei în urbanism şi a regimului de autorizare a construcţiilor, precum şi aplicarea unitară a prevederilor legale în domeniul calităţii în construcţii pe teritoriul Republicii Moldova.

4.2 RRD în executarea codurilor clădirilor


Prima tentativă de intoducere a Eurocodurilor în Moldova a fost formulată în Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană. În acest sens a fost elaborată o Foaie de parcurs pentru implementarea Eurocodurilor. Implementarea reglementărilor tehnice ale UE şi a Eurocodurilor în Republica Moldova va contribui la o transformare esențială a sistemului național de documente normative în construcții. Această transformare se referă atât la cadrul legal şi instituțional, cât şi la conceptele şi principiile de normare tehnică şi standardizare în construcții. Obiectivul general al prezentei Foi de parcurs este următorul: Implementarea efectivă, în termen rezonabil și cu costuri optime, a Eurocodurilor în Republica Moldova. Obiectivele specifice: — implementarea către 2020 a Eurocodurilor; — implementarea către 2020 a tuturor standardelor de produse aferente Eurocodurilor; — implementarea către 2020 a tuturor standardelor de execuție aferente Eurocodurilor; — revizuirea către 2020 a tuturor standardelor și documentelor normative în construcții naționale care conțin cerințe care nu sunt acoperite de Eurocoduri (pentru structuri specifice), cu republicarea acestor cerințe sub forma standardelor naționale noi; — înlocuirea sau anularea către 2020 a tuturor standardelor și

Aprobarea în lectura a doua și implementarea Codului Urbanismului și Construcțiilor;

Implemetarea foii de parcurs cu privire la Eurocoduri;

Dezvoltarea metodelor de monitorizare, avertizare și cuantificare a pericolelor și riscurilor seismice;

Îmbunătățirea cadrului de reglementare care asigură proiectarea și construirea edificiilor seismic rezistente, aplicând standarde europene, aprobate prin legislație;

Expertizarea clădirilor existente pentru a determina gradul real de rezistență la cutremure, clădiri cu densitate ridicată a populației, școli, grădinițe, spitale, clădiri de importanță vitală pentru oraș cu un grad ridicat de uzură fizică;

Elaborarea hărții seismice a municipiului Ungheni;

Îmbunătățirea sistemului de instruiri continue a personalului care să asigure securitatea seismică și de rezistență a infrastructurii și populației.

42 | P a g e

documentelor normative în construcții naționale care sunt conflictuale cu Eurocodurile. Urmare a acestor procese a fost elaborat și votat în primă lectură noul Cod al Urbanismului și construncțiilor, care va reglementa etapele parcurse pentru edificarea unei construcţii, începând cu concepţia, proiectarea, autorizarea, execuţia, exploatarea, urmărirea comportării în timp, controlul statului şi post-utilizarea construcţiilor. Potrivit proiectului, procedura de obţinere a autorizaţiei de construcție va fi simplificată, iar pachetul de acte necesare va fi redus. Elementul de noutate al prevederilor în acest domeniu se referă la introducerea pentru prima oară a noţiunii „schema de planificare a teritoriului". Proiectul corelează dispoziţiile din domeniu într-o structură unitară, elimină disfuncţionalităţile apărute până în prezent, precum şi clarifică aspectele privind armonizarea legislaţiei Republicii Moldova în domeniul construcţiilor cu principiile şi reglementările Uniunii Europene. În prezent reglementarea cu privire la construcții este efectuată în baza Legii Nr. 721 din 02.02.1996 cu privire la calitatea în construcții, care ”instituie sistemul calităţii în construcţii, care va conduce la realizarea şi exploatarea construcţiilor de calitate corespunzătoare, în scopul protejării vieţii oamenilor, a bunurilor acestora, a societăţii şi a mediului înconjurător.”

4.3 RRD în siguranța industrială


Actualmente în Republica Moldova activitatea întreprinderilor, care utilizează şi/sau depozitează substanţe chimice periculoase este reglementată de prevederile Legii nr. 116 din 18 mai 2012 privind securitatea industrială a obiectelor industriale periculoase, care reglementează procesul de pregătire a personalului, expertiza, verificarea tehnică, diagnosticarea tehnică, controlul și supravegherea tehnică de stat, proiectarea, construcția-montarea, exploatarea, deservirea tehnică, fabricarea, utilizarea ș.a. și stabilește bazele juridice, economice și sociale pentru asigurarea funcționării obiectelor industriale periculoase în condiții de securitate și fiabilitate.

Amendarea suplimentară a actelor normative care reglementează aspecte vizate de prezentul proiect de lege.

Ajustarea Legii nr. 116 din 18.05.2012 privind securitatea industrială a obiectelor periculoase urmează la prevederile proiectului de lege privind controlul pericolelor de accidente majore care implică substanțe periculoase.

Prevederea și identificarea resurselor financiare pentru transpunerea Directivei Seveso.

43 | P a g e

Legea nu reglementează suficient pericolele accidentelor majore care implică substanțe periculoase asupra componentelor de mediu, dar și controlul, expertiza și evaluarea impactului asupra mediului. Totodată, legea sus-menționată nu prevede informarea populației și consultarea publicului și participarea acestuia la procesul decizional. Proiectul de lege privind controlul pericolelor de accidente majore care implică substanțe periculoase, care vine să transpună Directiva 2012/18/UE Seveso III reglementează activitatea operatorilor, care depozitează şi/sau utilizează substanţe periculoase. Totodată proiectul introduce o definiție nouă, ca cea de amplasament, și care presupune o divizare a zonelor care se află sub controlul unui operator în amplasament de nivel inferior și amplasament de nivel superior. Autoritățile competente desemnate la nivel local responsabile pentru aplicarea prevederilor prezentei legi sunt: a) Agenția de Mediu, prin subdiviziunile sale teritoriale; b) Inspectoratul pentru Protecția Mediului prin subdiviziunile sale teritoriale; c) Agenția pentru Supraveghere Tehnică, prin subdiviziunile sale teritoriale; d) Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, prin subdiviziunile sale teritoriale; e) Autoritatea publică locală. Conform proiectului propus, operatorilor le revine obligația generală de a lua toate măsurile necesare pentru a preveni accidentele majore, de a atenua consecințele acestora și de a lua măsuri de remediere.

4.4 RRD în infrastructurile critice și utilitățile publice


Programele naționale nu menționează expres conceptul de „infrastructură critică”, dar anumite aspecte ale acestui concept se regăsesc în regulamentele de funcționare ale mai multor instituții ale statului (Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, Ministerul Afacerilor Interne, SA Moldova-Gaz) care respectă rigorile acestor regulamente. La emiterea permiselor și coordonărilor pentru prestatorii de servicii publice ce țin de utilități se ia în considerare condițiile tehnice

- Introducerea conceptului de „infrastructură critică” în toate documentele ce țin de reducerea riscurilor de dezastre ale instituțiilor statului (Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, Ministerul Afacerilor Interne, SA Moldova-Gaz,etc.)

- Înăsprirea condițiilor tehnice pentru eliberarea permiselor privind conectarea la

44 | P a g e

în conformitate cu legislația în vigoare. utilitățile publice.

4.5 RRD în managementul apei (coastă, râuri)


În Codul Apelor al Republicii Moldova aprobat în 22.06.1993 și Legea apelor nr. 272 din 23.12.2011 sunt stipulate reguli clare de protejare și utilizare a apelor pe teritoriul Republicii Moldova.

- Includerea regulilor de protejare și utilizare a apelor la permisele de gestionare a lacurilor la nivel local și regional și respectarea acestora

- Consolidarea parteneriatului Agenției Apele Moldovei cu autoritățile publice locale de nivel I, II și Inspectoratul General pentru Situații de Urgență cu subdiviziunile sale din teritoriu

4.6 RRD în siguranța focului


Conform Legii nr. 267 din 09.11.1994 privind apărarea împotriva incendiilor și Hotărârii de Guvern nr. 1159 din 24.10.2007 cu privire la aprobarea Reglementării tehnice „Reguli generale de apărare împotriva incendiilor în Republica Moldova” RT DSE 1.01-2005, anual, în instituțiile educaționale, întreprinderile de stat și private, se organizează aplicații privind măsurile de apărare împotriva incendiilor și intervenție în caz de declanșare a unui incendiu. De asemenea, periodic se organizează raiduri de verificare a stării sobelor, și rețelelor electrice din casele de locuit și activități de profilaxie cu cetățenii privind măsurile de protecție împotriva incendiilor.

- Implicarea organizațiilor societății civile în procesul de informare, conștientizare și instruire privind protejarea împotriva incendiilor.

- Fortificarea conlucrării Departamentelor pentru Situații Excepționale cu administrațiile publice locale de nivel I și instituțiile educaționale privind măsurile de protecție împotriva incendiilor

4.7 RRD în sănătatea publică și managementul medical al situațiilor de urgență


Legea nr. 10 din 03.02.2009 privind supravegherea de stat a sănătății publice stipulează expres măsurile ce țin de supravegherea și prevenirea maladiilor și urgențele în sănătatea publică. Anual, în planurile de protecție civilă întocmite de organizațiile de stat și private sunt prevăzute exerciții practice de acordare a primului ajutor medical în caz de situații de urgență.

- Implicarea organizațiilor societății civile în procesul de informare, conștientizare și instruire privind prevenirea maladiilor și acordarea primului ajutor medical

- Consolidarea parteneriatului între Departementele pentru Situații Excepționale, instituțiile educaționale și instiituțiiile medicale pentru o bună desfășurare a procesului de instruire privind activitățile de prevenire și intervenție în caz de dezastru

4.8 RRD în siguranța muncii 4 – Noi am descris aceasta pe hârtie și facem în realitate

Legislația în domeniul securității muncii în Republica Moldova este bine pusă la punct, cu numeroase acte normative ce prevăd cerințele minime pentru angajații expuși la diferite

- Înăsprirea cerințelor minime pentru angajații expuși la diferite pericole ce ar putea dăuna sănătății

45 | P a g e

pericole ce ar putea dăuna sănătății acestora și aceste cerințe sunt respectate atât de angajator, cât și de angajat. De asemenea, pentru a evita orice interpretare a acestor cerințe, la angajare, persoana angajată semnează că cunoaște despre aceste cerințe.

- Testarea periodică a angajaților privind regulile de protecție civilă la locul de muncă

- Intensificarea conlucrării angajatorului cu secția Protecție Civilă a Departamentului pentru Situații Excepționale privind măsurile de protecție și instruire continuă a angajaților

4.9 RRD în agricultură


Fiind cea mai mare ramură a dezvoltării economice a

Republicii Moldova, agricultura este reglementată prin mai

multe documente legislative și normative, iar Strategia

Națională de Dezvoltare Agricolă și Rurală pentru anii 2014-

2020 conține Obiectivul general 2. Asigurarea gestionării

durabile a resurselor naturale în agricultură care prevede

măsuri concrete privind reducerea riscurilor naturale în

agricultură.

- Incheierea Acordurilor de colaborare între agricultori și Departamentele pentru SItuații Excepționale privind măsurile de reducere a riscurilor naturale și acțiunile de intervenție în caz de declanșare a unui dezastru

- Încheierea contractelor dintre agricultori și companiile de asigurări privind siguranța roadei.

4.10 RRD în dezvoltarea economică


În Strategia Națională de Dezvoltare a Republicii Moldova 2012—2020 , pe anumite domenii de dezvoltare economică a țării sunt descrise măsuri clare privind reducerea riscurilor de dezastre, mai ales a celor tehnogene și socio-biologice. Prin implementarea acestor măsuri se diminuiază riscul de accidente rutiere, incendii, etc.

- Consolidarea parteneriatului dintre agenții economici, autoritățiile publice locale de nivel I și II, precum și instituțiile statului care emit autorizații de activitate economică

- Introducerea în documentele legislative a compartimentului de reducere a riscurilor de dezastre pentru unitățile economice

4.11 RRD în protecția mediului


Prin Strategia de Mediu pentru anii 2014-2023 și Planul de acțiuni pentru implementarea acesteia sunt trasate obiective și măsuri clare de protecție a mediului. Astfel, Inspectoratul Ecologic de Stat și Agenția Mediului au integrat în Planurile lor de Activitate măsuri ce țin de reducerea riscurilor naturale, tehnogene și socio-biologice, acestea fiind promovate în instituțiile educaționale și de ocrotire a sănătății.

- Fortificarea colaborării dintre Inspectoratul Ecologic Național, Agenția Mediului și Inspectoratul Național pentru Situații de Urgență la nivel național și regional prin elaborarea planurilor comune de management al riscurilor de dezastre în domeniul protecției mediului

4.12 RRD în protecția patrimoniului cultural


În Legea nr. 280 din 27.12.2011 privind protejarea patrimoniului cultural național mobil sunt stipulate regulile și măsurile de protecție a patrimoniului cultural prin respectarea anumitor factori de conservare și păstrare a patrimoniului cultural mobil

- Incheierea Acordurilor de parteneriat între instituțiile culturale, muzee și Departamentele pentru Situații Excepționale din teritoriu privind aplicarea măsurilor comune de protejare a

46 | P a g e

patrimoniului cultural - Elaborarea planurilor de protecție a

patrimoniului cultural cu introducerea măsurilor și acțiunilor concrete de reducere a riscurilor de dezastre

4.13 RRD în politici sociale (grupuri vulnerabile, comunități vulnerabile, minorități)


O atenție sporită în domeniul protecției și asistenței sociale se acordă securității grupurilor vulnerabile din comunitate. Astfel, toate regulamentele ce țin de salvarea populației în caz de dezastru, pun accent prioritar pe persoanele vulnerabile (copii, persoane cu dizabilități, persoane în etate).

- Introducerea compartimentului de reducere a riscurilor de dezastre în elaborarea politicilor sociale

- Prioritizarea nevoilor de siguranță a grupurilor vulnerabile din comunitate în procesul de elaborare a politicilor sociale

4.14 Cultura siguranței


In Republica Moldova, un factor important în asigurarea securității cetățenilor îl constituie prevenirea riscurilor de dezastre, deaceea, toate instituțiile educaționale, medicale, sociale, precum și mediul privat au în Planurile de pregătire pentru protecția civilă componenta de informare, conștientizare și educare a cetățenilor privind siguranța acestora acasa, în stradă, la școală, serviciu.

- Consolidarea cooperării instituțiilor educaționale, medicale, sociale și economice pentru creșterea siguranței populației

- Implicarea organizațiilor societății civile în măsurile și activitățile de educare a culturii siguranței cetățenilor

4.15 Metodologii RRD


Prin proiectul „Reducerea Riscurilor Climatice și Dezastrelor”, finanțat de PNUD au fost elaborate metodologii privind evaluarea riscurilor de dezastre și managementul riscurilor de dezastre. Deși aceste metodologii corespund standardelor internaționale, totuși, acestea încă nu sunt utilizate pentru că domeniul respectiv, în Republica Moldova, nu este valorificat pe larg.

- Aplicarea metodogiilor de reducere a riscurilor de dezastre în Planurile de pregătire pentru protecția civilă

- Impulsionarea studierii și valorificării domeniului managementului riscurilor de dezastre

4.16 Informarea & comunicarea RRD


Domeniul de informare și comunicare în RRD este reglementat prin Hotărârea de Guvern nr. 1076 din 16.11.2010 cu privire la clasificarea situațiilor excepționale și la modul de acumulare și prezentare a informațiilor în domeniul protecției populației și teritoriului în caz de situații excepționale, unde este descris ce fel de informație și în ce perioadă de timp trebuie raportată. Angajații Inspectoratului General pentru Situații de Urgență și subdiviziunile sale din teritorii prezintă informația necesară în caz de situație excepțională și aceste informații sunt publice.

- Consolidarea parteneriatului dintre instituțiile implicate în acumularea și prezentarea informațiilor în domeniul protecției populației și teritoriului în caz de situații excepționale

- Incheierea Acordurilor de colaborare între Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și instituțiile implicate în prezentarea informațiilor privind situațiile excepționale

47 | P a g e

4.17 Expertiza RRD


Inspectoratul General pentru Situații de Urgență atrage o mare atenție creșterii capacității de expertiză în RRD, dar acest lucru nu este posibil de efectuat permanent. Astfel, colaboratorii acestei instituții își cresc capacitățile ocazional, atunci când se organizează astfel de training-uri fie de organizațiile internaționale, fie în cadrul proiectelor cu finanțare europeană cum ar fi proiectul „Prevention, Preparedness and Response to Natural and Man-made Disasters in the EaP Countries – PPRD East 2”

- Elaborarea unui Plan de Instruire pentru creșterea capacităților angajaților Inspectoratului General pentru Situații de Urgență și subdiviziunile acestuia în domeniul reducerii riscurilor de dezastre

- Implicarea experților internaționali în domeniul managementului riscurilor de dezastre pentru creșterea nivelului de expertiză a angajaților din acest domeniu

- Preluarea practicillor pozitive din țările dezvoltate privind managementul riscurilor de dezastre și transpunerea acestora în politicile și metodologiile RRD în diferite domenii de activitate din Republica Moldova

4.18 Finanțare RRD


Cadrul legislativ al bugetului se bazează pe Legea Republicii Moldova nr. 181 din 25.07.2014 "Privind finanțele publice și bugetul cât și responsabilitatea fiscală". Această lege stabilește baza juridică generală în domeniul finanțelor publice, în special stabilește principiile și normele bugetar-fiscale; determină componentele bugetului public național și reglementează relațiile inter-bugetare; reglementează calendarul bugetar și procedurile generale ale procesului bugetar, diferențiază competențele și responsabilitățile în domeniul finanțelor publice. Această lege definește, de asemenea, fondul de rezervă și fondul de intervenție ale Guvernului pentru finanțarea cheltuielilor urgente și care nu pot fi prevăzute, și pentru finanțarea cheltuielilor de urgență legate de gestionarea dezastrelor, în cazul epidemiilor și a altor situații de urgență. Fondurile de rezervă și de intervenție nu trebuie să depășească 2 la sută din bugetul național total. Finanțarea protecției civile (PC) a Republicii Moldova este reglementată de Legea nr. 271-XIII din 9 noiembrie de 1994 "Cu privire la protecția civilă", care prevede, printre altele, o divizare foarte clară a responsabilităților de finanțare: 1) în Republica în ansamblu și în unitățile sale administrativ-teritoriale - din bugetele de stat și locale, în mod centralizat

- Creșterea procentajului de finanțare RRD în normativele de proiectare a bugetului local, regional și național - Diversificarea surselor de acumulare a veniturilor în bugetul local, regional și național pentru direcționarea resurselor suplimentare în doomeniul RRD

48 | P a g e

sunt alocate sume către Protecția Civilă și Situații Excepționale al Ministerului Afacerilor Interne; 2) în ministere, alte autorități și instituții publice - din bugetele de stat în mod centralizat sunt alocate sume către Protecția Civilă și Situații Excepționale al Ministerului Afacerilor Interne, precum și din fondul său centralizat de rezervă; 3) la agenți economici - din cheltuielile agenților economici.

5 Pregătire și Răspuns

5.1 Planificarea de pregătire pentru dezastre (planuri pentru situații de urgență și eventualitate)


Legea nr. 93 din 05.04.2007 privind Inspectoratul General pentru Situații de Urgență şi Legea nr. 271-XIII din 09.11.1994 cu privire la protecţia civilă definesc în mod foarte clar cerinţele şi responsabilităţile autorităţilor de protecţie civilă pentru creşterea gradului de conştientizare a dezastrelor. Inspectoratului General pentru Situații de Urgență din cadrul Ministerului Afacerilor Interne are următoarele atribuţii: • să desfăşoare programe şi să organizeze instruirea autorităţilor administrative, forţelor Protecţiei Civile, precum şi să instruiască populaţia în domeniul protecţiei civile; Autorităţile administraţiei publice locale au următoarele sarcini: • să asigure avertizarea prealabilă a populaţiei în caz de urgenţă sau pericol eminent, să informeze cetăţenii despre regulile de comportament şi acţiunile necesare în situaţia dată; • să organizeze cursuri de instruire a unităţilor de protecţie civilă şi a populaţiei în domeniul protecţiei civile. Instruirea în domeniul protecţiei civile a administraţiei, a angajaţilor şi a personalului unităţilor economice de protecţie civilă este asigurată de către administraţia unităţii economice respective, luând în considerare particularităţile lor, în cadrul programului de lucru, în conformitate cu prezenta lege şi instrucţiunile Guvernului. Lucrătorii de conducere şi specialiştii unităţilor economice, după confirmarea lor în funcţie, trebuie să fie instruiţi în materie de protecţie civilă, pentru a fi în măsură să-şi îndeplinească obligaţiile de serviciu ce ţin de protecţia civilă. Cursurile de instruire ulterioare în domeniul protecţiei civile trebuie să fie organizate cel puţin o dată la trei ani, fiind pregătiţi în cadrul unor centre specializate de instruire

- Fortificarea cooperării dintre Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și autoritățile administrației publice locale în domeniul pregătirii pentru situații excepționale

49 | P a g e

în domeniul protecţiei civile. Cu toate acestea, nu există nici o instituţie responsabilă în mod special pentru aplicarea planurilor de reducere a dezastrelor şi de gestionare a dezastrelor, prin urmare, deşi există un buget pentru recuperare, nu există nici o linie bugetară specifică pentru evaluarea riscurilor de dezastre.

5.2 Competențe și experitză pentru managementul crizei și dezastrelor


În ceea ce privește competențele și expertiza pentru managementul crizei și dezastrelor, Republica Moldova are un cadru legal bine determinat pentru acest domeniu. Astfel, prin Legea nr. 93 din 05.04.2007 privind funcționarea Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, Hotărârii de Guvern nr. 282 din 14.03.2005 pentru aprobarea Regulamentului privind instruirea în domeniul protecției civile sunt trasate directivele de creștere a competențelor și expertizei a angajaților din subdiviziunile Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, autorităților publice locale de nivel I și II, membrilor Comisiilor pentru Situații Excepționale, sunt indicate perioadele de instruire. Putem confirma cu certitudine că fiecare unitate administrativă, publică sau de business dețin competențe minime și expertiză pentru managementul crizei și dezastrelor deoarece anual aceste unități își instruiesc angajații și aplică exerciții practice de consolidare a cunoștințelor și abilităților de a face față situațiilor de urgență.

- Consolidarea parteneriatului dintre Inspectoratul General pentru Situații de Urgență cu entitățile implicate în managementul riscurilor de dezastre pentru trasfer de competențe și expertiză în domeniu

5.3 Comandă & Control


Legea nr. 93 din 05.04.2007 privind funcționarea Inspectoratului General pentru Situații de Urgență stipulează expres atribuțiile acestei instituții și relațiile de comandă și control la nivel național, regional și local, conlucrarea și procedurile de informare și intervenție cu subdiviziunile sale din teritoriu, Comisiile pentru Situații Excepționale. Periodic aceste structuri realizează activități comune de prevenire, pregătire, intervenție în caz de situație excepțională și post-dezastru care sunt incluse în planurile de pregătire pentru protecția civilă la toate nivelele.

- Fortificarea relațiilor de cooperare între instituțiile implicate în managementul riscurilor de dezastre pentru eficientizarea activității de comandă și control în caz de situație excepțională

50 | P a g e

5.4 Coordonare operațională și multi actori comunitari


La nivel național, regional și local se implementează coordonat planurile de pregătire pentru protecția civilă, unde conform Legii nr. 93 din 05.04.2007 privind funcționarea Inspectoratului General pentru Situații de Urgență și Legii nr. 271-XIII din 09.11.1994 cu privire la protecţia civilă sunt implicați actorii comunitari (autorități publice locale, servicii desconcentrate și descentralizate, întreprinderi de stat și municipale, agenți economici din teritoriu) și părțile interesate în activități de informare, instruire și aplicații practice. Desigur că legile menționate mai sus descriu procedurile de coordonare operațională a Inspectoratului General pentru Situații de Urgență și subdiviziunile acestuia cu ceilalți actori comunitari implicați în procesul de prevenire, pregătire și intervenție în situații excepționale generate de riscuri de dezastre.

- Incheierea Acordurilor de colaborare între instituțiile implicate în managementul riscurilor de dezastre pentru eficientizarea coordonării operaționale pentru activitățile de pregătire și răspundere la dezastru

5.5 Cooperare operațională cu nivelul regional și național


Comisiile pentru Situații Excepționale locale interacționează și coordonează activitățile de pregătire și răspundere în caz de dezastre cu Comisiile pentru Situații Excepționale la nivel regional și indirect, prin structurile formate la nivel regional, cu Comisia pentru Situații Excepționale la nivel național. Toate aceste prevederi sunt înscrise în Legea nr. 93 din 05.04.2007 privind funcționarea Inspectoratului General pentru Situații de Urgență și Legea nr. 271-XIII din 09.11.1994 cu privire la protecţia civilă

- Consolidarea relațiilor de cooperare dintre instituțiile implicate în managementul riscurilor de dezastre la nivel regional și național pentru eficientizarea cooperării operaționale cu nivelul regional și național

5.6 Cooperare operațională transfrontalieră și internațională


Republica Moldova este parte a mai multor acorduri internaționale care permite o cooperare eficientă în domeniul prevenirii, pregătirii, răspunderii în caz de situații excepționale: - Acordul cu privire la ajutorul reciproc în caz de accidente și

alte situații excepționale la obiectivele electroenergetice ale statelor membre ale Comunității Statelor Independente, semnat la 30 mai 2002, Moscova, Federația Rusă

- Acordul cu privire la cooperarea statelor membre ale Comunității Statelor Independente în timpul evacuării cetățenilor acestora din țările terțe în cazul producerii situațiilor excepționale, semnat la 12 aprilie 1996, Moscova, Federația Rusă

- Acord cu privire la cooperarea în domeniul prevenirii și lichidării consecințelor situațiilor excepționale cu caracter

- Elaborarea unui Plan comun de măsuri între Republica Moldova și țările care sunt parte a Acordurilor internaționale și transfrontaliere pentru impulsionarea cooperării operaționale la nivel transfrontalier și internațional

- Intensificarea relațiilor de colaborare a Inspectoratelor Generale pentru Situații de Urgență din Republica Moldova, România și Ucraina pentru creșterea gradului de cooperare operațională la nivel transfrontalier

51 | P a g e

natural și tehnologic a țărilor Comunității Statelor Independente, semnat la 22 ianuarie 1993, Minsk, Republica Belarus

- Acord privind schimbul de informații despre situațiile excepționale cu caracter natural și tehnogen, cooperarea informațională la lichidarea consecințelor lor și acordarea de ajutor populației sinistrate, semnat la 18 septembrie 2003, Ialta, Ucraina

- Acord dintre Guvernul Republicii Moldova și Organizația Națiunilor Unite cu privire la măsurile de urgentare a importului, exportului și de tranzitare a ajutoarelor umanitare și a averii personalului de acordare a ajutorului în caz de calamități și situații excepționale, semnat la 17 septembrie 1999, Chișinău, Republica Moldova

- Acordul între guvernele țărilor membre ale Cooperării Economice a Mării Negre (CEMN) privind interacțiunea în acordarea ajutorului în situații excepționale cu caracter natural și tehnologic și lichidarea consecințelor acestora, semnat la 15 aprilie 1998, Soci, Federația Rusă

- Memorandum de Înțelegere asupra Cadrului Instituțional al Inițiativei de Pregătire către Dezastre și de Prevenire a lor în Europa de Sud-Est, semnat la 24 septembrie 2007, Zagreb, Republica Croația

- Acordul Parțial Deschis al Consiliului Europei/EUR-OPA Riscuri Majore

Tratate internaționale bilaterale: - Acordul între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul

României privind cooperarea și ajutorul reciproc în cazul producerii dezastrelor, semnat la 03 martie 2012

- Acordul între Guvernul Republicii Modlova și Guvernul Republicii Bulgaria privind cooperarea în situații excepționale, semnat la Sofia la 19 aprilie 2012

- Acordul între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Federal al Austriei privind asistența reciprocă în cazul catastrofelor naturale și tehnologice și colaborarea în prevenirea acestora, semnat la 08 octombrie 2012, la Viena

52 | P a g e

- Acordul între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Federației Ruse cu privire la colaborarea în domeniul protecției civile, prevenirii avariilor industriale, calamităților naturale și lichidării consecințelor lor, semnat la 14 februarie 1995, Chișinău, Republica Moldova

- Acord între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Republicii Belarus cu privire la colaborarea în domeniul prevenirii situațiilor excepționale și lichidării consecințelor acestora, semnat la 20 noiembrie 2006, Chișinău, Republica Moldova

- Acord între Guvernul Republicii Modova și Cabinetul de Miniștri al Ucrainei cu privire la colaborarea în domeniul preîntâmpinării avariilor industriale, catastrofelor, calamităților naturale și lichidării consecințelor lor, semnat la 04 august 1998, Kiev, Ucraina

5.7 Sisteme de Avertizare Timpurie


Sistemele de Avertizare Timpurie din Republica Moldova sunt uzate și majoritatea din ele nu sunt funcționale. În ultima perioadă, datorită granturilor oferite de Uniunea Europeană, se atestă o îmbunătățire în acest domeniu prin implementarea unor proiecte ce vin să înlocuiască sistemele vechi cu sisteme integrate de avertizare timpurie.

- Elaborarea unui Plan calendaristic la nivel național de renovare a Sistemelor de Avertizare Timpurie

- Elaborarea unei Strategii Naționale de Management al Riscurilor de Dezastre care să includă un obiectiv de dezvoltare a sistemelor de avertizare timpurie la standarde europene

5.8 Comunicarea crizelor 2 – Noi lucrăm la aceasta, dar nu structurat și sistematic

La nivel național nu există o Strategie de Comunicare a Crizelor, dar acest subiect este abordat și discutat în cadrul evenimentelor de nivel național și regional, unde sunt invitați experți în domeniu pentru a relata din experiența țărilor dezvoltate în ce constă procesul de comunicare a crizelor.

- Elaborarea unei Strategii Naționale de Comunicare a Crizelor

- Implicarea experților internaționali pentru elaborarea Strategiei de Comunicare a Crizelor

5.9 Comunicarea operațională și managementul informației


La nivel operațional, comunicarea și managementul informației în situații de urgență sunt reglementate prin Hotărârea de Guvern nr. 1076 din 16.11.2010 cu privire la clasificarea situațiilor excepționale și la modul de acumulare și prezentare a informațiilor în domeniul protecției populației și teritoriului în caz de situații excepționale, care descrie modul de prezentare a informațiilor, precum și ce fel de informații trebuie prezentate. Astfel, toate instituțiile implicate în managementul situațiilor de urgență prezintă regulat informațiile necesare, acestea sunt

- Consolidarea parteneriatului între entitățile implicate în managementul riscurilor de dezastre pentru gestionare informațiilor veridice în domeniu

53 | P a g e

procesate și integrate în raportul final de comunicare a situației create.

5.10 Expertiză pentru pregătire


O atenție deosebită în procesul de management al situațiilor de urgență se atrage compartimentului de pregătire pentru a face față situațiilor de acest fel. Angajații Inspectoratului General pentru Situații de Urgență și subdiviziunile lui dispun de expertiză în domeniul pregătirii pentru sitații excepționale deoarece Legea nr. 93 din 05.04.2007 privind funcționarea Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, Hotărârea de Guvern nr. 282 din 14.03.2005 pentru aprobarea Regulamentului privind instruirea în domeniul protecției civile prevăd măsuri concrete ce țin de creșterea competențelor și expertizei personalului din domeniu. Angajații structurilor din domeniul situațiilor excepționale participă permanent la instruirile desfășurate de experții internaționali și mai apoi aceștea își împărtășesc cunoștințele și expertiza cu celelalte instituții implicate în managementul situațiilor de urgență.

- Consolidarea parteneriatului între entitățile implicate în managementul riscurilor de dezastre pentru transferul de expertiză privind acțiunile de pregătire pentru a face față situațiilor excepționale

5.11 Finanțarea pregătirii și răspunderii


Finanțarea acțiunilor de pregătire și răspundere în caz de dezastre este reglementată de Legea nr. 271-XIII din 9 noiembrie de 1994 "Cu privire la protecția civilă", care prevede: 1) în Republica Moldova în ansamblu și în unitățile sale administrativ-teritoriale - din bugetele de stat și locale, în mod centralizat sunt alocate sume către Inspectoratul General pentru Situații de Urgență al Ministerului Afacerilor Interne 2) în ministere, alte autorități și instituții publice - din bugetele de stat în mod centralizat sunt alocate sume către Inspectoratul General pentru Situații de Urgență al Ministerului Afacerilor Interne, precum și din fondul său centralizat de rezervă 3) la agenți economici - din cheltuielile agenților economici.

- Fortificarea relațiilor de cooperare între entitățile implicate în managementul riscurilor de dezastre la nivel local, regional și național pentru eficientizarea resurselor de finanțare a măsurilor de pregătire și răspundere în caz de situație de urgență

6 Recuperare, Reconstrucție și Reabilitare

6.1 Planificare pentru recuperare (socială, economică, de infrastructură)


Planificarea pentru recuperare în caz de dezastru este realizată la nivel de Guvern și este reglementată prin Hotărârea de Guvern nr. 1340 din 04.12.2001 cu privire la Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii Modova. Astfel, în caz de

- Elaborarea planurilor locale de recuperare

54 | P a g e

dezastru se planifică și se realizează măsuri de recuperare care cuprind aspectul social, economic și de infrastructură.

6.2 Planificare pentru evaluare post-dezastru și estimarea prejudiciului și pierderilor 5 – Noi am implementat

aceasta și învățăm și îmbunătățim

Comisia pentru Situații Excepționale la nivel național și Comisiile pentru Situații Excepționale la nivel regional și local au în atribuțiile lor evaluarea și estimarea prejudiciului și pierderilor provocate de situația excepțională. Aceste atribuții sunt reglementate prin Hotărârea de Guvern nr. 1340 din 04.12.2001 cu privire la Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova.

- Conlucrare eficientă între instituțiile membre ale Comisiilor pentru Situații Excepționale la nivel național, regional și local

6.3 Expertiză pentru Evaluarea Nevoilor Post-Dezastru (ENPD)


Chiar dacă sistemul de evaluare a nevoilor post-dezastru în Republica Moldova este la o etapă începătoare și este focusat predominant pe evaluarea direct a prejudiciului cauzat de dezastru, acesta este legalizat prin Hotărârea de Guvern nr. 1076 din 16.11.2010 cu privire la clasificarea situațiilor excepționale și la modul de acumulare și prezentare a informațiilor în domeniul protecției populației și teritoriului în caz de situații excepționale. Expertiza în acest domeniu este oferită de specialiștii din cadrul instituțiilor de profil.

- Imbunătățirea sistemului de evaluare a nevoilor post-dezastruu prin creșterea capacităților entităților implicate în managementul riscurilor de dezastre

- Preluarea expertizei experților internaționali și practicilor pozitive în domeniul evaluării nevoilor post-dezastru

6.4 Planificarea pentru evacuare pe termen lung


La nivel național nu există un plan pentru evacuare pe termen lung. Situațiile excepționale din ultima perioadă arată că Republica Moldova are nevoie de o astfel de planificare deoarece sunt situații cum ar fi exploziile de gaze în casele de locuit când oamenii se pomenesc în situația că nu sunt adăpostiți și ei sunt nevoiți singuri să-și caute un adăpost, fie la rude, fie să închirieze o locuință.

- Elaborarea Planului Național pentru Evacuare pe Termen Lung în caz de situație de urgență

- Preluarea practicilor pozitive din țările dezvoltate privind evacuarea pe termen lung în caz de situație excepțională

- Implicarea experților internaționali pentru planificarea evacuării pe termen lung în caz de dezastru

6.5 Expertiză pentru Recuperare mai Bună


Recuperarea mai Bună este un sistem aprobat și implementat de țările dezvoltate, pe când țările în curs de dezvoltare nu dețin expertiză în acest domeniu și nu are cum să fie aplicat.

- Elaborarea programului “Recuperare mai Bună” cu asistența experților internaționali în domeniu

- Creșterea capacității instituțiilor implicate în managementul riscurilor de dezastre privind conceptul “Recuperare mai Bună”

55 | P a g e

6.6 Finanțare pentru Recuperare, Reconstrucție și Reabilitare


Potrivit Regulamentului privind gestionarea fondurilor de urgență ale Guvernului aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 862 din 18.12.2015, finanțarea pentru recuperare, reconstrucție și reabilitare se efectuiază din Fondul de Intervenție, dar și din Fondul de Rezervă. O parte din finanțare este asigurată de bugetul de stat, regional, local, dar și de bugetele entităților economice.

- Creșterea alocațiilor bugetare destinate finanțării pentru recuperare, reconstrucție și reabilitare

56 | P a g e

CAPITOLUL IV – CONCLUZII

Semnarea Acordului de Asociere presupune elaborarea unui cadru de politici pentru

armonizarea la acquis-ul comunitar UE. AA instituie o foaie de parcurs până în 2022 pentru

implementarea primelor articole ale Directivei privind Inundaţiile, Directiva SEVESO, şi un

număr de alte subiecte legate de protecţia civilă. Legislația prevede în detaliu

responsabilităţile şi drepturile actorilor implicaţi în măsurile post-dezastru. În acest sens, au

fost aprobate un şir de legi, reglementări, decizii de guvern care stabilesc sarcini şi

responsabilităţi în astfel de intervenţii. Mai puţină atenţie este atribuită măsurilor de

prevenire, cum ar fi evaluarea riscurilor, sistemelor de avertizare timpurie, conştientizare

publică.

Apar preocupări la abordarea necesităţii de consolidare a capacităţilor tehnice ale

personalului şi instituţiilor. Fondurile mici disponibile necesită planificarea cu prudenţă a

cheltuielilor şi implementarea măsurilor de prevenire, atenuare a RRD, care să ia în

considerare metodologiile elaborate și aplicate la nivel internațional. Cadrul legal al

Republicii Moldova este în mod substanțial, în conformitate cu cerințele aplicării directivelor

UE cu privire la MRD, cu toate acestea, nu stabilește un cadru de timp clar pentru punerea în

aplicare a fiecărei etape a directivelor. În ciuda cadrului legal bun, punerea în aplicare a

cerințelor directivelor în Moldova este la un stadiu incipient.

Evaluarea riscurilor de dezastre este una dintre prioritățile stabilite de Programul de

Asociere a capitolului privind Protecția Civilă din Acordul de Asociere cu UE a Moldovei (Titlul

IV, capitolul 22, articolele 117-121). Astfel, Evaluarea Riscurilor de Dezastre (DRA) este

considerată de Moldova ca una din prioritățile de dezvoltare a sistemului național de

gestionare a riscurilor de dezastre.

Cadrul juridic actual al Republicii Moldova nu se adresează în mod special la evaluarea

riscurilor de dezastre. ERD este în prezent reglementată de dispozițiile legislațiilor sectoriale

(de exemplu, Regulamentul cu privire la gestionarea riscului de inundații). Prima încercare la

o abordare mai cuprinzătoare, a fost făcută de către Inspectoratul General pentru Situații de

Urgență (IGSU), care a emis o Recomandare, care descrie conținutul evaluării riscurilor de

dezastre. "Recomandarea" face bilanțul planului existent de protecție civilă la nivel local,

teritorial și de stat, în cazul în care există o evaluare succintă a consecințelor potențiale ale

situațiilor de urgență.

57 | P a g e

Evaluarea Preliminară a Riscurilor și a cartografierii, precum inundațiile sau

alunecările de teren au fost efectuate prin intermediul donatorilor externi, însă sporadic și au

inclus doar parțial municipiul Ungheni. Situația actuală a cartografierii pericolelor este foarte

diversă între tipurile de pericol. O cartografiere a pericolului global este realizat pentru

inundații; cartografierea pericolului seismic este la statut de țară, există informații de

valoare cu privire la cartografierea pericolelor pentru alunecările de teren, care este în

special pe hârtie și există o nevoie urgentă de digitalizare a informației, hărți de risc special

destinate municipiilor și localităților din Moldova nu există. "Recomandarea" introduce un

cadru omogen pentru evaluarea riscurilor de dezastre, însă metodologia propusă se bazează

în mare parte pe analiza evenimentului istoric și nu pe o evaluare globală a riscurilor de

dezastre, în conformitate cu Orientările UE a ERD privind practicile bune. În plus, punerea în

aplicare a "recomandării" este în stadiu incipient, mai ales pentru că există un decalaj în

capacitatea instituțiilor de a efectua evaluarea multi-riscului cu instrumente și metodologii

recunoscute pe plan internațional.

Este recomandabil să se elaboreze și să se adopte o metodologie comună pentru

pentru evaluarea și cartografierea riscrurilor de dezastre pe baza bunelor practici existente în

UE, dar și a proiectelor-pilot testate. La fel de important este punerea în aplicare a unui

58 | P a g e

program de construire / de formare a capacităților instituțiilor naționale și a părților

interesate locale care vor avea mandatul pentru efectuarea cartografierii pericolelor.

O recomandare ar fi îmbunătățirea metodologiei actuale cuprinse în "Recomandare", în

scopul de a ține cont de evaluarea completă a riscurilor de dezastre și să fie pe deplin în

conformitate cu Orientările UE a ERD și SM privind practicile bune. Metodologiile ar trebui să

abordeze cartografierea multi-riscului pentru orice situație de urgență și planificarea

strategică și de cont pentru probleme transfrontaliere.

Se recomandă de a consolida în continuare capacitatea instituțiilor / organizațiilor de

a efectua evaluarea riscurilor pentru fiecare pericol specific. În cele din urmă, digitalizarea

datelor despre alunecările de teren este o nevoie urgentă, precum și necesitatea de a

construi un cadastru digital despre alunecările de teren istorice.

Pe de altă parte, autoritățile centrale au creat cadrul pentru adaptarea la schimbările

climatice prin elaboarea și aprobarea Strategiei de adaptare la schimbările climatice a

Republicii Moldova până în anul 2020 și un Plan de acțiune pentru punerea în aplicare a

acesteia cu scopul de a asigura dezvoltarea economică și socială a Republicii Moldova. Printre

acțiunile avute în vedere de Strategie, următoarele sunt relevante pentru evaluarea riscului

de dezastre: monitorizarea regulată și evaluarea impactului schimbărilor climatice, legate de

vulnerabilitatea socială și economică, precum și stabilirea unui mecanism de gestionare /

propagare a informațiilor cu privire la riscurile climatice și dezastrele. La nivel local însă

prevederile strategiei nu sunt aplicate sau doar sporadic prin intermediul inițiativelor și

proiectelor externe. Mai mult decât atât, aceste prevederi nu sunt incluse nici în strategiile /

planurile sectoriale ale municipiului Ungheni.

IGSU este, în general, recunoscut ca un organism de coordonare a evaluării riscurilor

de dezastre, iar în municipiul Ungheni aceste atribuții îi revin Direcției pentru Situații de

Urgență și parțial Comisiei pentru Situații Excepționale, cu toate acestea multe organizații

desfășoară activități pentru ERD fără o distribuție clară a responsabilităților și definirea "cine

ce face" pentru fiecare pericol specific. Mai mult decât atât, așa cum ERD are nevoie de

expertiză, datele și informațiile de la mai multe organizații naționale și locale, ar trebui să

fie consolidată coordonarea între instituții. Se recomandă să se clarifice rolul și

responsabilitățile fiecărei instituții, să fie atribuite responsabilități pentru cartografierea

pericolelor și a riscurilor pentru fiecare tip de pericol sau, cel puțin pentru cele mai relevante

59 | P a g e

riscuri de dezastre. Mai mult, este recomandat să se instituie un mecanism de coordonare

eficientă între diferite instituții, atât la nivel național cât și local.

În mod similar cartografierii pericolelor, cartografierea riscurilor este în stadiu foarte

diferit pentru fiecare tip de risc, cartografierea riscului de inundații și riscului seismic fiind la

un nivel bun de dezvoltare. O metodologie multi-risc pentru evaluarea riscurilor este

raportată în "recomandare", cu toate acestea, fiind în mare parte dezvoltată pentru

planificarea de urgență, punerea sa în aplicare este în stadiu incipient. Mai mult decât atât,

cartografierea riscurilor de dezastre este de asemenea puțin disponibilă în prezent,

municipiul Ungheni dispune sporadic de cartografieri pentru inundații și alunecări de teren.

Se recomandă de a elabora în continuare metodologia cu privire la evaluarea riscurilor

în conformitate cu Orientările UE a ERD privind practicile bune, în scopul de a include o

metodologie multi-risc de evaluare a riscurilor care este adecvată pentru diferite scopuri, de

exemplu, planuri strategice, planuri de urgență, planuri pentru orice eventualitate etc. Se

recomandă de a consolida în continuare capacitatea instituțiilor / organizațiilor pentru a

efectua evaluarea riscurilor pentru fiecare tip de risc specific.

60 | P a g e

Cadrul legal și instituțional actual al Republicii Moldova asigură o colectare și

înregistrare operațională și sistematică a pierderilor în caz de dezastre. Cu toate acestea,

clasificarea pericolelor și a indicatorilor privind pierderile diferă de cerințele minime ale UE și

de standardele internaționale și nu permite pe deplin împărțirea datelor privind pierderile în

caz de dezastre, la nivel internațional.

Indicatorii pentru elementele afectate (consecințele materiale) de dezastre sunt clar

definite de legislația în vigoare și de procedurilor operaționale, cu toate acestea există o lipsă

de abordare metodologică unitară pentru colectarea și înregistrarea pierderilor economice

aferente acesteia, precum și pentru pierderile economice indirecte pentru diferite sectoare.

Se recomandă să se dezvolte și să adopte în legislația actuală o metodologie de

evaluare economică multisectorială a pierderilor în caz de dezastre. Mai mult de atât, este

recomandat să se dezvolte și să pună în aplicare programul de consolidare a capacităților

instituțiilor naționale și locale privind utilizarea metodologiei. Înregistrările istorice ale

impactului dezastrelor și a pierderilor au o valoare extraordinară și pot îmbunătăți extrem de

mult evaluarea riscurilor țării în caz de dezastre. Datele istorice sunt în prezent pe suport de

hârtie și sunt deținute de diferite administrații.

Se recomandă să se creeze un cadru pentru colectarea și digitalizarea datelor istorice

privind pierderile provocate de dezastre; se sugerează că acoperirea temporală a datelor ar

trebui să fie cel puțin pe ultimii 30 de ani.

Sistemul și structura existentă a programelor bugetare nu permit o perspectivă

suficient de detaliată privind aspectele financiare ale tuturor RRD individuale și acțiunile

legate de MRD, în special atunci când este vorba de acțiuni care sunt mai puțin legate de RRD

și MRD. Aceasta este cauzata de lipsa metodologiilor existente de alocare, urmărire și

înregistrare a tuturor acțiunilor RRD și MRD în sistemul bugetar atât la nivel central cât și

local. Prin urmare, nu este posibil de a raporta sumele exacte investite pentru prevenirea,

pregătirea și răspunderea, precum și măsurile de reconstrucție și reabilitare de către diferite

părți interesate la nivel național și local. Capacitatea de a identifica în mod clar, de a

înregistra și prin urmare de a evalua toate cheltuielile din cadrul RRD / MRD la nivel național

și local, ar contribui în mod semnificativ la o planificare și la o utilizare

mai bună a resurselor financiare disponibile ce este foarte important în cazul în care

fondurile sunt limitate.

61 | P a g e

Gradul de informare a cetățenilor este înalt, însă participarea și implicarea societății

civile în problematica dezastrelor și planificarea măsurilor de reducere a dezastrelor este

extrem de redusă. O mare lacună se manifestă la capitolul creşterea gradului de sensibilizare

pentru copii, şi anume prin: cantitatea insuficientă de materiale de învăţare şi

implicarea insuficientă a autoritățile centrale și celor de la nivel local în acest proces.

Urmare a efectuării auto-evaluării capabilităților de management al riscurilor de dezastre în

municipiul Ungheni se pot face următoarele constatări:

Doar printr-o cooperare eficientă și productivă între entitățile implicate în

managementul riscurilor de dezastre la nivel national, regional și local este posibil de

îmbunătățit situația în domeniul reducerii riscurilor de dezastre

Conlucrarea Inspectoratului General pentru Situații de Urgență cu instituțiile din alte

domenii cum ar fi: agricultura, protecția mediului, protecția patrimoniului cultural,

protecția muncii, siguranța focului, managementul apelor, etc. duce la creșterea

gradului de informare și conștientizare privind riscurile de dezastre atât la etapa de

prevenire, cât și la etapele de pregătire și răspundere la situația excepțională.

Fortificarea eforturilor comune de a face față situațiilor de urgență reprezintă un pas

important în asigurarea securității cetățenilor în caz de dezastru.

Sistemul de acționare în post-dezastru este axat pe acțiuni imediate de intervenție,

deaceea este nevoie de asistența experților internaționali pentru elaborarea unui plan

de măsuri post-dezastru pe termen lung.

Pentru a avea o societate mai informată, conștientizată și pregătită să facă față

situațiilor excepționale este necesar de implicat organizațiile societății civile prin

diferite programe de creștere a capacităților de prevenire, pregătire și intervenție în

caz de dezastru.

Cooperarea operațională la nivel regional, național, international și transfrontalier

este reglementată atât prin cadrul legal al Republicii Moldova, cât și prin Acordurile

internaționale și transfrontaliere la care Republica Moldova este parte semnatară, dar

este necesar de impulsionat aplicarea exercițiilor comune de dezvoltare a abilităților

de intervenție în caz de situație excepțională.

62 | P a g e

BIBLIOGRAFIE:

1. Legea apelor nr. 272 din 23.12.2011

2. Codul Apelor al Republicii Moldova aprobat la 22.06.1993

3. Legea nr. 267 din 09.11.1994 privind apărarea împotriva incendiilor

4. Legea nr. 10 din 03.02.2009 privind supravegherea de stat a sănătății publice

5. Legea nr. 280 din 27.12.2011 privind protejarea patrimoniului cultural național mobil

6. Legea nr. 181 din 25.07.2014 privind finanțele publice și bugetul cât și

responsabilitatea fiscala

7. Legea nr. 271-XIII din 09.11.1994 cu privire la protecția civilă

8. Legea nr.93 din 05.04.2007 privind Inspectoratul General pentru Situații de Urgență

9. Legea nr.436 din 28.12.2006 privind administrația publică locală

10. Legea nr. 397 din 16.10.2003 privind finanțele publice locale

11. Legea nr. 835-XIII din 17 mai 1996 privind principiile urbanismului și amenajării

teritoriului

12. Legea Nr. 163 din 09.07.2010 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţie

13. Legea Nr. 721 din 02.02.1996 cu privire la calitatea în construcții

14. Legea nr. 116 din 18 mai 2012 privind securitatea industrială a obiectelor industriale

periculoase

15. Hotărârea de Guvern nr. 1159 din 24.10.2007 cu privire la aprobarea Reglementării

tehnice „Reguli generale de apărare împotriva incendiilor în Republica Moldova” RT

DSE 1.01-2005

16. Hotărârea de Guvern nr. 1076 din 16.11.2010 cu privire la clasificarea situațiilor

excepționale și la modul de acumulare și prezentare a informațiilor în domeniul

protecției populației și teritoriului în caz de situații excepționale

17. Hotărârea de Guvern nr. 282 din 14.03.2005 pentru aprobarea Regulamentului privind

instruirea în domeniul protecției civile

63 | P a g e

18. Hotărârea de Guvern nr. 1340 din 04.12.2001 cu privire la Comisia pentru Situații

Excepționale a Republicii Modova

19. Hotărârea Guvernului nr. 1427 din 22.12.2004 pentru aprobarea Regulamentului-tip

privind constituirea fondurilor de rezervă ale autorităților administrației publice locale

și utilizarea mijloacelor acestora

20. Regulamentul privind gestionarea fondurilor de urgență ale Guvernului aprobat prin

Hotărârea de Guvern nr. 862 din 18.12.2015

21. Acordul de Asociere a Republicii Moldova cu Uniunea Europeană, 2014

22. Proiectului Codului Urbanismului şi Construcţiilor, 2017

23. Foaie de parcurs pentru implementarea Eurocodurilor, 2016

24. Directiva 2012/18/UE privind controlul pericolelor de accidente majore care implică

substanțe periculoase, Seveso III

25. Directiva 2007/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2007

privind evaluarea și gestionarea riscurilor de inundații

26. Strategia Națională de Dezvoltare Agricolă și Rurală pentru anii 2014-2020 aprobată

prin Hotărârea de Guvern nr. 409 din 04.06.2014

27. Strategia Națională de Dezvoltare a Republicii Moldova 2012—2020 aprobată prin Legea

nr. 166 din 11.07.2012

28. Strategia de Mediu pentru anii 2014-2023 și Planul de acțiuni aprobate prin Hotîrârea

de Guvern nr. 301 din 24.04.2014

29. Strategia Naţională de Management a riscurilor dezastrelor 2015-2020, Proiect, Iulie

2015

30. Strategia sectorială de reducere a riscurilor de dezastre a orașului Ungheni, 2016

31. Strategia de Management al Riscurilor de dezastre în raionul Ungheni pentu anii 2018 –

2022, proiectul ”CRISMAS”, 2017

32. Strategia Republicii Moldova de adaptare la schimbarea climei pînă în anul 2020 şi a

Planului de acţiuni, 2014

64 | P a g e

33. Planurile de pregătire pentru protecția civilă ale instituțiilor publice pentru 2018

34. Planul pregătirii protecției civile a raionului Ungheni pentru anul 2018

35. Planul local de Dezvoltare Durabilă a orașului Ungheni, 2007

36. Regulamentul Comisiei pentru Situatii Exceplionale a mun. Ungheni

37. Planul Urbanistic General al municipiului Ungheni până în anul 2030, 2014

38. Planul de gestionare a riscurilor de inundații, 2013

39. Concepția reformei sistemului național de gestionare, prevenire și reducere a

consecințelor inundațiilor, 2018

40. Recomandari metodice privind elaborarea „Analizei situaţiilor excepţionale posibile la

nivel de raion, municipiu, UTA Găgăuzia şi impactul asupra populaţiei, economiei şi

mediului ambiant, 2015

41. Raportul de auto-evaluare a capabilității de management a riscurilor de dezastre pe

raionul Ungheni (2016, Proiect CRISMAS)

42. Proiectul „Prevention, Preparedness and Response to Natural and Man-made Disasters

in the EaP Countries – PPRD East 2”, UE

43. Proiectul „Reducerea Riscurilor Climatice și Dezastrelor”, PNUD

44. Proiectul” Managementul și Asistența Tehnică pentru Moldova în Protecția împotriva

inundațiilor”, Banca Europeană pentru Investiții

evaluare a capabilității de management a riscurilor de ... · 2.2. Evaluarea Riscurilor de...

Documents

Transcript of evaluare a capabilității de management a riscurilor de ... · 2.2. Evaluarea Riscurilor de...