ETICĂ JURIDICĂ - eticajuridicaromania.files.wordpress.com · Articolul vorbește despre trei...

ETICĂ JURIDICĂ

Universitatea Titu Maiorescu – Bucuresti

Lector.univ.dr. DANIEL FODOREAN

CODUL DEONTOLOGIC AL AVOCAȚILOR DIN UNIUNEA EUROPEANĂ


Deontos (gr.) Deontologia = știința datoriei

Deon (gr.)= Datorie

Logos (gr.) = Știință

Deontologia evocă totdeauna obligaţiile impuse profesioniştilor în exerciţiul profesiilor lor.

Deontologia este insă ceva mai mult decât atât, este un ansamblu de principii care îşi au sursa în fundamentele morale ale persoanei şi care influenţează pozitiv întreaga activitate profesională a acesteia. www.mpublic.ro

Ce este Deontologia este insă ceva mai mult decât atât, este un ansamblu de principii care îşi au sursa în fundamentele morale ale persoanei şi care influenţează pozitiv întreaga activitate profesională a acesteia. www.mpublic.ro

Contextul etico-juridic al profesiei

Legea 51 din 7 iunie 1995 Statutul profesiei de avocat Codul deontologic al avocaților din Uniunea Europeană

www.uniuneabarourilor.ro

MISIUNEA AVOCATULUI Avocatul este indispensabil justiţiei şi

justiţiabililor şi are sarcina de a apăra

drepturile şi libertăţile acestora: el

este deopotrivă sfătuitorul şi

apărătorul clientului său.

DATORIE MULTIPLĂ • Client

• Tribunale şi celelalte autorităţi în faţa

cărora avocatul îşi asistă sau îşi

reprezintă clientul

• Profesia sa în general şi fiecare

confrate în particular

PRINCIPII GENERALE 1.Independenţa

-  o independenţa ̆ absoluta ̆, libera ̆ de orice presiune, îndeosebi de cea derivata ̆ din propriile sale interese sau datorata ̆ influenţelor din afara ̆.

PRINCIPII GENERALE

2. Încrederea şi integritatea morală

3.Secretul profesional

4.Respectarea deontologiei altor barouri

PRINCIPII GENERALE 5. Incompatibilităţi

6. Publicitatea personală

7. Interesul clientului

8. Limitarea răspunderii avocatului faţă de client

RELAȚII

1. RELAȚIILE CU CLIENŢII

2. RELAŢIILE CU MAGISTRAŢII

3. RELAŢIILE DINTRE AVOCAŢI

RELAȚIA CU CLIENȚII •  Avocatul nu acţionează decât atunci când

este împuternicit de clientul său.

•  Avocatul îşi sfătuieşte şi îşi apără clientul cu promptitudine, în mod conştiincios şi cu diligenţă.

•  Avocatul nu acceptă să-i fie încredinţată o cauză atunci când ştie sau când ar trebui să ştie că el nu are competenţa necesară pentru a se ocupa de această Cauză.

RELAȚIA CU CLIENȚII •  Avocatul nu trebuie să fie sfătuitorul şi nici

reprezentantul sau apărătorul a mai mult de un client într-una şi aceeaşi cauză, atunci când există conflict de interese între respectivii clienți sau când riscul unui astfel de conflict este evident.

•  Avocatul nu poate să-şi fixeze onorariile pe baza unui pact „de quota litis”. Convenţia prin care clientul se angajează să îi plătească avocatului o parte dinceea ce rezultă de pe urma cauzei, fie că plata constă într-o sumă de bani, fie în orice alt bun sau valoare.

RELAȚIA CU CLIENȚII •  Avocatul trebuie să-şi informeze clientul cu

privire la tot ceea ce cere cu titlu de onorarii, iar valoarea însumată a onorariilor sale trebuie să fie echitabilă şi justificată.

•  Când avocatul solicită vărsarea unui acont cu titlu de avans asupra cheltuielilor şi/sau a onorariilor, acesta nu trebuie să depăşească o estimare rezonabilă a onorariilor şi a cheltuielilor probabile pe care cauza le implică.

RELAȚIA CU CLIENȚII •  Avocatul trebuie să aibă o asigurare

permanentă pentru răspunderea sa profesională, în limite rezonabile, ţinând cont de natura şi de amploarea riscurilor pe care şi le asumă prin exercitarea activităţii sale.

•  Avocatul ţine evidenţe complete şi precise ale tuturor operaţiunilor.

RELAȚIA CU MAGISTRAȚII •  Caracterul contradictoriu al dezbaterilor

•  Respectul faţă de judecător

•  Informaţii false sau susceptibile de a induce în eroare

•  Aplicarea în cazul arbitrilor şi al persoanelor exercitând funcţii similare

RELAȚIILE DINTRE AVOCAȚI •  Confraternitatea

•  Cooperarea dintre avocaţii din State-membre diferite

CODUL DEONTOLOGIC AL

JUDECĂTORILOR ȘI PROCURORILOR


MAGISTRÁT, magistrați, s. m. 1. Membru al corpului judiciar (judecător, procuror). 2. Funcționar superior sau înalt demnitar. 3. (În Roma antică) Cetățean ales într-o funcție publică înaltă. – Din fr. magistrat. Cf. lat. magistratus. sursa: DEX '09 (2009)

MAGISTRÁT, magistrați, s. m. 1. (În Roma antică) Cetățean ales pentru exercitarea unor importante atribuții de conducere. 2. Membru al corpului judiciar (judecător, procuror). 3. (Înv.) Membru în conducerea administrativă, judiciară etc. a unui oraș. 4. (Înv.) Autoritate publică (administrativă, judiciară etc.). – Din (1, 2, 4) fr. magistrat, (3) germ. Magistrat. Cf. lat. magistratus. sursa: DEX '98 (1998)

Informații generale

„Magistraţi” este denumirea prin care se desemnează atât judecătorii, cât şi procurorii. Judecătorii îşi exercită funcţia în cadrul instanţelor judecătoreşti (Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, curţile de apel, tribunalele, tribunalele specializate, judecătoriile şi instanţele militare). Procurorii îşi exercită funcţia în cadrul parchetelor de pe lângă instanţe http://www.admiterejustitie.ro/magistrat.php


Etica Judiciară este tocmai cea care face legătura dintre magistratul ca om obișnuit și magistratul ca și profesionist al Dreptului. Cristi Danileț, Concurs de admitere la INM și Magistratură 2015. Proba 3 Interviul. Etică și deontologie judiciară, Editura C.H. Beck, București, 2015, p. 16


Consiliului Superior al Magistraturii - HOTĂRÂRE Nr. 328 din 24 august 2005 pentru aprobarea Codului deontologic al judecătorilor şi procurorilor. Hotărâre nr. 144/2005 din 26/04/2005 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 382 din 06/05/2005 se abrogă.

ATENȚIE ESTE DIFERIT DE STATUTUL JUDECĂTORILOR ȘI PROCURORILOR

Legea 24/2012 pentru modificarea si completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor si a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii

Ghid practic de etică profesională pentru judecători şi procurori, CSM 2016

S poate observa trendul ascentent al preocupării pentru etica profesiei de judecător și procuror: -  Legea 303/2004 - vorbeste despre buna reputatie -  Regulamentul privind concursul de admitere și examenul de absolvire al Institutului Național al Magistraturii din 17.08.2005 se preciza în articolul 17

Principiile de la Bangalore

1.  Independența Din punct de vedere structural, independența justiției se reflectă în principiul separației puterilor în stat. Din punct de vedere individual, independența justiției nu este văzută ca un privilegiu al magistratului, ci ca un drept al cetățeanului. C.D. Concurs 2015 p. 17 2. Imparțialitatea Aceasta înseamnă să cântărească în mod echidistant argumentele aduse în sala de judecată. C.D. Concurs 2015 p. 18 3. Integritatea Judecătorul datorează el în primul rând respect pentru lege, pentru statul de drept. C.D. Concurs 2015 p. 18 4. Comportamentul etic Această virtute pune problema comportamentului magistratului în special în viața privată. C.D. Concurs 2015 p. 19

Principiile de la Bangalore

5. Egalitatea Egalitatea presupune asigurarea non-discriminării în instanțe. C.D. Concurs 2015 p. 20 6. Competența și diligența Judecătorul trebuie să cunoască legea și regulamentele, să administreze cazul nu doar corect, ci și în mod eficient. Maniera de judecată trebuie să reflecte profesionalismul. C.D. Concurs 2015 p. 20

I. Dispoziţii generale

II. Independența justiției

III. Promovarea supremației legii

IV. Imparțialitatea judecătorilor și procurorilor

V. Exercitarea îndatoririlor profesionale

VI. Demnitatea şi onoarea profesiei de

judecător sau procuror

VII. Activităţi incompatibile calităţii de

judecător sau procuror

STRUCTURA

1) Rol normativ Codul deontologic - stabileşte standardele de conduită

I.  Dispoziţii generale

2) Rol evaluativ Codul deontologic - un criteriu pentru evaluare calității activității și integrității

Evaluarea se face de către organele competente

Rolul condulului de etică:

Atenție: Evaluarea persoanelor și nu evaluarea sistemului

În majoritatea țărilor, magistraţii se bucură în general de un respect deosebit, bazat pe simpla deținere a funcției de magistrat. Cu toate acestea, respectul autentic trebuie să se bazeze nu pe funcția în sine, ci pe deciziile luate, pe conduita judecătorului şi procurorului, și pe modul în care acesta conduce procesele și judecă dosarele. Este în general recunoscut că magistrații, judecători sau procurori, trebuie să își exercite atribuțiile în conformitate cu standardele profesionale general acceptate în cadrul profesiei juridice. Acest lucru presupune respectarea unui cod de conduită. GHID CSM p. 8

Judecătorii şi procurorii sunt obligaţi să apere independenţa justiţiei.

II. Independența justiției

Nu trebuie să fie influenţaţi de doctrine politice.

Judecătorii şi procurorii pot participala: - elaborarea de publicaţii,etc. - comisii de examinare sau de întocmire a proiectelor de acte normative - societăţi civile sau academice; oricare persoană juridică de drept privat fără scop patrimonial

ART. 3 -6

- Au îndatorirea să promoveze supremaţia legii, statul de drept şi să apere drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor.

III. Promovarea supremației legii

LEGE – STAT DE DREPT- LIBERTĂȚI FUNDAMENTALE

ART. 7-8

Cum se interpretează acest articol Articolul subliniază ideea că supremația legii (ordinea de drept) are drept scop final protejarea și asigurarea drepturilor și libertăților fiecărui cetățean ( GHID CSM)

Articolul vorbește despre trei repere normative.

Jaques Chevallier definește „statul de drept” ca fiind „tipul de regim politic în care puterea statului se afla încadrată și limitată de către drept”. Conceptul statului de drept a fost elaborat în Europa continentală la sfîrșitul secolului al XX-lea de către doctrina juridică germană, însăși expresia „stat de drept” – „Rechtsstaat”- apare pentru prima dată în terminologia juridică germană în secolul al XIX-lea , apoi doctrina franceză – „Etait et droit”-, pentru ca treptat să se generalizeze pe continent sub diferite terminologii proprii fiecărei limbi: „Estado de derecho” în spaniolă, „Stato di dirito” în italiană, etc. Specialiștii apreciază că izvorul de la care a plecat teoria juridică în elaborarea categoriei https://ro.wikipedia.org/wiki/Stat_de_drept ht tp: / /www.rasfo iesc.com/ legal /drept /STATUL-DE-DREPT55.php Definitie si caracteristicile statului de drept.

III. Promovarea supremației legii

- Sunt obligaţi să respecte: - egalitatea cetăţenilor în faţa legii, - și să apere demnitatea, integritatea fizică şi morală a tuturor persoanelor care participă, în orice calitate, la procedurile judiciare.

ART. 7-8

Articolul vorbește despre trei repere de natură personală: egalitate, demnitate, integritate fizică și morală. “Toate fiinţele umane se nasc libere şi egale în demnitate şi în drepturi. Ele sunt înzestrate cu raţiune şi conştiinţă şi trebuie să se comporte unele faţă de altele în spiritul fraternităţii.” (Declarţia Universală a Drepturilor Omului)

Aristotel „Demnitatea constă nu din a poseda onoruri, ci din conştiinţa că le merităm.” http://wedu.ro/pg/blog/mihai.udristioiu/read/130465/demnitatea-umana

demnitatea indică valoarea, cinstea, meritele morale, gradul de prețuire ca și rangul atins de o persoană în cadrul societății, unde mai poate fi înţeles şi sub formă de autonomie - în sens de l iber ta te a gândi r i i ș i comportamentului unui individ. http://wedu.ro/pg/blog/mihai.udristioiu/read/130465/demnitatea-umana

Respectarea demnitatii umane este reglementata de Codul de Procedura Penala

- Imparţiali în îndeplinirea atribuţiilor profesionale, fiind obligaţi să decidă în mod obiectiv, liberi de orice influenţe.

IV. Imparțialitatea judecătorilor și procurorilor

- Incompatibilitate.

- Acordă asistenţă juridică, în condiţiile prevăzute de lege, numai în cauzele lor personale, ale ascendenţilor, descendenţilor sau soţilor lor, precum şi ale persoanelor puse sub tutela ori curatela acestora.

- Imixtiunea în activitatea altor judecători şi procurori este interzisă.

ART. 9-11

- Să-şi îndeplinească cu competenţă şi corectitudine îndatoririle profesionale

V. Exercitarea îndatoririlor profesionale

- Să respecte îndatoririle cu caracter administrativ stabilite

- Să depună diligenta necesară în vederea îndeplinirii lucrărilor repartizate

- Să impună ordine şi solemnitate în timpul soluţionării cauzelor

ART. 12-16

- Să adopte o atitudine demnă şi civilizată faţă de părţi, avocaţi, martori, experţi, interpreţi ori alte persoane şi să le solicite acestora un comportament adecvat.

- Să nu dezvălui sau folosi pentru alte scopuri decât cele legate direct de exercitarea profesiei informaţiile pe care le-au obţinut în această calitate.

V. Exercitarea îndatoririlor profesionale

- Cei cu funcții de conducere, să se preocupe de organizarea activităţii personalului, să manifeste iniţiativă şi responsabilitate

- Judecătorii şi procurorii cu funcţii de conducere nu pot folosi prerogativele pe care le au pentru a influenţa desfăşurarea proceselor şi soluţionarea cauzelor.

ART. 12-16

Judecătorii şi procurorii sunt datori să se abţină de la orice acte sau fapte de natură să compromită demnitatea lor în funcţie şi în societate.

VI. Demnitatea şi onoarea profesiei de judecător sau procuror

Relaţiile judecătorilor şi procurorilor în cadrul colectivelor: - respect şi bună-credinţă, indiferent de vechimea în profesie şi de funcţia acestora. - nu îşi pot exprima părerea cu privire la probitatea profesională şi morală a colegilor lor. Judecătorii şi procurorii îşi pot exprima public opinia privind exercitarea dreptului la replică

ART. 17- 20

- Nu pot desfăşura acţiuni care, prin natura lor sau modul de finanţare ori executare, ar putea, în orice formă, să impieteze îndeplinirea cu imparţialitate, corectitudine şi în termenele legale a obligaţiilor profesionale.

Judecătorii şi procurorii nu pot cumula această calitate cu nici o altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior.

VII. Activităţi incompatibile calităţii de judecător sau procuror

Interzisă participarea directă ori prin persoane interpuse la jocuri de tip piramidal, jocuri de noroc sau sisteme de investiţii pentru care nu este asigurată transparenţa fondurilor, în condiţiile legii.

Judecătorii şi procurorii sunt datori să se abţină, potrivit legii, de la orice activitate legată de actul de justiţie în cazurile care presupun existenţa unui conflict între interesele lor şi interesul public de înfăptuire a justiţiei sau de apărare a intereselor generale ale societăţii.

ART. 21- 23


CONSILIERULUI JURIDIC Universitatea Titu Maiorescu – Bucuresti

Cadrul juridico-deontologic al profesiei

Legea de organizare și exercitare a profesiei de consilier juridic Legea 513/2003 Legea 246/2006 Modificarea legii 513/2003

Ordinul Consilierilor Juridici din Romania www.ocjr.ro

Statutul profesiei de consilier Juridic a fost publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 684 in 29 iulie 2004 si modificat prin Hotararea Congresului Ordinar al ordinului Consilierilor Juridici din Romania (O.C.J.R.) nr. 4 din 17 martie 2012 publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 452 din 20 iunie 2014

Cod Deontologic al Consilierului Juridic intrat în vigoare din 24.07.2004 în urma adoptării de către Congresul Federaţiei.

STRUCTURA

TITLUL I : DISPOZIŢ1I GENERALE

TITLUL II : PRINCIPII DEONTOLOGICE

TITLUL III: CONDIŢII DE EXERCITARE A PROFESIEI

TITLUL IV: ÎNDATORIRI PROFESIONALE ŞI RAPORTURILE DINTRE CONSILIERII JURIDICI

TITLUL V: IMAGINEA PROFESIEI

TITLUL VI : DISPOZITII FINALE

45 de articole


1) Definirea profesională a consilierului juridic – art. 1

2) Obligațiile deontologice – art. 2-3

3) Afilierea profesională – art. 4-5


Codiționări legale – Cel care care îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru exercitarea profesiei Atribuțiile profesionale – Cel care asigură apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale statului, ale autorităţilor publice centrale şi locale, ale instituţiilor publice şi de interes public, ale celorlalte persoane juridice de drept public, ale persoanelor juridice de drept privat, în favoarea cărora exercită profesia.

1) Definirea profesională a consilierului juridic – art. 1


2) Obligațiile deontologice – art. 2-3

Obligația față de regulile din Cod - art.2. Consilierii juridici sunt obligaţi să respecte regulile de conduită morală şi profesională cuprinse în prezentul Cod. Regulile sunt obligații universale Art.3. Regulile profesionale reprezintă ansamblul normelor de ordin deontologic care, prin aplicarea dispoziţiilor legale şi statutare în vigoare, se impun tuturor consilierilor juridici în exercitarea activităţii lor. Regulile pot fi modificate Aceste reguli sunt susceptibile de a fi modificate în funcţie de evoluţia dispoziţiilor legale şi a celor statutare.


3) Afilierea profesională – art. 4-5

•  Consilierul juridic este obligat să fie înregistrat în Tabloul Consilierilor Juridici •  Există două nivele profesionale ale C.J.: stagiari și definitivi Art.4. Consilierii juridici sunt înscrişi pe Tabloul Consilierilor Juridici definitivi sau stagiari ţinut de către Colegiile Consilierilor Juridici membre ale O.C.J.R •  La înscrierea în corpul profesional consilierii trebuie să

depună jurământul care include angajamentul de a respecta deontologia profesiei

Art.5. Toţi consilierii juridici înscrişi în Tabloul Consilierilor Juridici sunt obligaţi, conform jurământului depus la primirea în corpul profesional, să respecte deontologia profesiei.


Valorile deontologice fundamentale – art. 6 - Integritatea profesională - Autonomia profesională - Respectarea legilor - Probitatea - Onoarea - Vigilenţa - Confidenţialitatea - Organizarea - Eficacitatea - Perseverenţa.

Articolele 7-15 o explicare a acestor valori


1. Integritatea profesională

Art.7. Îndeplinirea corectă şi în timp util a atribuţiilor profesionale conferă substanţă principiului integrităţii profesionale.

2. Autonomia și independența profesională

Art.8. Autonomia şi independenţa profesională a consilierului juridic se manifestă prin asumarea unor responsabilităţi şi acţionarea la moment oportun într-un context determinat. Art.9. Consilierii juridici sunt independenţi din punct de vedere profesional şi se supun numai Constituţiei României, Legii, Statutului profesiei şi prezentului Cod de deontologie profesională. Prin independenţă profesională în sensul prezentului Cod se înţelege libertatea de acţiune şi de opinie care este limitată doar prin dispoziţii legale sau regulamentare aplicabile profesiei de consilier juridic.

Art.14. Prin discernerea între serviciul oferit şi aşteptările beneficiarului, între aşteptările personale, profesionale şi consecinţele economice, în activitatea consilierului juridic primează respectarea legii.

3. Respectarea legii

Art.10. Corectitudinea şi integritatea morală sunt valori fundamentale pe care consilierul juridic este obligat să le respecte atât în timpul serviciului cât şi în afara acestuia.

4. Probitate și Onoare

PROBITÁTE s. f. cinste; integritate, onestitate. (< fr. probité, lat. probitas) substantiv feminin probitate


6. Confidențialitatea

Art.12. Datoria fiecărui consilier juridic este să păstreze secretul datelor şi informaţiilor de care a luat la cunoştinţă în virtutea exercitării profesiei cu excepţia unor dispoziţii legale sau statutare contrare. Confidenţialitatea datelor şi informaţiilor deţinute contribuie la crearea unui climat de siguranţă pentru entitatea beneficiară a serviciilor oferite.

Art.11. Rezultatul activităţii consilierului juridic este o consecinţă a urmăririi atente şi continue a derulării sarcinilor încredinţate.

5. Vigilența

VIGILÉNȚĂ s. f. Atitudine de observare atentă și susținută, de supraveghere continuă a ceea ce se întâmplă în jurul său (pentru a preveni, a descoperi sau a combate acțiuni reprobabile, ostile, dușmănoase). – După fr. vigilance, lat. Vigilantia.


7. Organizarea

Art.13. Organizarea riguroasă a activităţii consilierului juridic se face în scopul satisfacerii celor mai exigente standarde de calitate şi eficacitate a muncii.

Art.15. Consilierul juridic este obligat să depună efortul necesar pentru realizarea şi reuşita sarcinilor ce îi revin în exercitarea profesiei.

8. Eficacitate și Perseverență


Art.16. Respectarea şi aplicarea principiilor enunţate constituie un deziderat şi un scop al exercitării profesiei de consilier juridic. Respectarea lor se impune chiar şi în afara exercitării activităţii profesionale, consilierul juridic fiind obligat să se abţină de la săvârşirea de fapte ilegale sau contrarii dispoziţiilor statutare ale asociaţiei profesionale din care face parte, de natură a aduce atingere principiilor fundamentale, ordinii publice şi bunelor moravuri sau demnităţii profesiei de consilier juridic.

Scop, limite și demnitatea profesiei


2) Pregătire profesională deosebită şi a stăpânirii perfecte atehnicilor de asistenţă, consiliere şi reprezentare

3) Apartenenţa consilierului juridic pe baza unui contract sau a unui act de numire în funcţie la o entitate privată sau publică nu trebuie să-I afecteze independența și autonomia profesională

Articolele 17-23

1) Atribuții - Apărarea drepturilor si interesele legitime ale persoanelor juridice publice sau private pentru care exercită profesia


5) Înscris pe Tabloul profesional al consilierilor juridici definitivi sau stagiari

4) Responsabilitate și răspundere - interzis ca în exercitarea profesiei să tolereze acte ilegale - responsabil de concluziile şi acţiunile sale în exercitarea profesiei.

TITLUL IV: ÎNDATORIILE PROFESIONALE ȘI RAPORTURILE DINTRE CONSILIERII JURIDICI

1. Transparenţa activităţii sale - art. 24

2. Consilierul juridic va accepta sarcinile pe care le consideră compatibile cu competenţa şi funcţia sa. - art. 25

3. Evita orice conflict de interese – art. 26

4. Respecta specificitatea exercitării profesiei sale şi va susţine independenţa acesteia – art. 27

TITLUL IV: ÎNDATORIILE PROFESIONALE ȘI RAPORTURILE DINTRE CONSILIERII JURIDICI

Raporturile dintre Consilieri:

1) sprijină colegii în exercitarea profesiei, în aplicarea şi apărarea prezentului Cod.

2) răspunde favorabil la cererea de consultanţă a acestora şi îi va ajuta în situaţii dificile

3) va ţine cont de opiniile şi practicile colegilor în măsura în care acestea nu contravin principiilor generale cuprinse în prezentul Cod.

4) Se interzice consilierului juridic orice manifestare de concurenţă neloială

TITLUL V: IMAGINEA PROFESIEI

Art. 31-39

TITLUL VI: DISPOZIȚII FINALE

Art. 31-39


NOTARILOR PUBLICI DIN ROMÂNIA


HOTĂRÂRE nr. 9 din 14 noiembrie 2015 pentru aprobarea Codului deontologic al notarilor publici din România

STRUCTURA

CAPITOLUL I: Dispoziţii generale

CAPITOLUL II: Raporturile dintre notari

CAPITOLUL III: Raporturile dintre notari şi organele profesionale

CAPITOLUL I: Dispoziţii generale

Reguli generale

Principiile deontologiei notariale

a)principiul legalităţii şi securităţii juridice; b)principiul echidistanţei, imparţialităţii şi independenţei; c)principiul adevărului, echităţii şi al bunei-credinţe; d)principiul justiţiei preventive; e)principiul loialităţii faţă de stat; f)principiul apărării şi promovării prestigiului profesiei de notar public; g)principiul pregătirii profesionale continue; h)principiul disponibilităţii; i)principiul confidenţialităţii şi păstrării secretului profesional; j)principiul nediscriminării.

CAPITOLUL II: Raporturile dintre notari

Natura colectivă a instituţiei

Îndatoririle notarului public

Manifestări de concurenţă neloială

Publicitatea individuală

ETICĂ JURIDICĂ - eticajuridicaromania.files.wordpress.com · Articolul vorbește despre trei...

Documents

Transcript of ETICĂ JURIDICĂ - eticajuridicaromania.files.wordpress.com · Articolul vorbește despre trei...