Etape de lucru in scopul determinarii Performantei Energetice a Cladirii (1)

Etape de lucru in scopul determinarii Performantei Energetice a Cladirii.Incalzire

1.1. Stabilirea dimensiunilor caracteristice ale elementelor de constructie exterioare si interioare care participa la bilantul energetic al cladirii:

1.2. Caracteristici termice

1.2.1. Calculul rezistentelor termice unidirectionale

i: coeficient de transfer termic superficial interior [W/m2K]

e: coeficient de transfer termic superficial exterior [W/m2K]

a: coeficient de majorare a conductivitatii termice in functie de starea si vechimea materialelor, cf. tab. 5.3.2, Mc001 - PI

: conductivitatea termic de calcul

TABELUL II (din C107-3)DIRECIA I SENSUL FLUXULUI TERMICElemente de construcie n contact cu:

exteriorul

pasaje deschise (ganguri)Elemente de construcie n contact cu spaii ventilate nenclzite:

subsoluri i pivnie

poduri

balcoane i logii nchise

rosturi nchise

alte ncperi nenclzite

i/Rsie/Rsei/Rsie/Rse

8

----

0,12524

------

0,042

*)8

-----

0,12512

------

0,084

8

----

0,12524

----

0,042

*)8

------

0,12512

-----

0,084

6

-----

0,16724

----

0,042

*)6

----

0,16712

----

0,084

*) Pentru condiii de var : e = 12 W/(m2K), Rse = 0,084 m2K/W

1.2.2. Calculul rezistentelor termice corectateElementul de constructieDetaliu

Perete exterior1. intersectie pereti cu stilpisori

2. intersectie pereti fara stilpisori

3. colt perete cu stilpisori

4. diafragme si grinzi cuplare(sus)

5. diafragme si grinzi cuplare(jos)

6. soclu subsol

7. timplarie

Total

Placa peste subsol1.perete interior pe placa peste subsol

2. soclu subsol

Total

Placa peste ultimul etaj

1. atic terasa 1

Total

= transmitanta termica a puntii termice liniare( = transmitanta termica a puntii termice punctiforme

l = lungimea puntilor termice liniare de acelasi fel;A = aria elementelor anvelopei;

R= rezistenta termic specific unidirectional aferent ariei A ;

= rezistenta termic corectat;

r= coeficient de corectie pentru puntile termiceRezistente termice corectate

Elementul de constructie

r

Perete exterior

Planseu peste subsol

Planseu peste ultimul nivel

1.3. Parametrii climatici1.3.1. Temperatura conventional exterioar de calculPentru iarn, temperatura conventional de calcul a aerului exterior se consider in functie de zona climatic in care se afl localitatea , conform STAS 1907/1.

Zona climaticate

I-12 oC

II-15 oC

III-18 oC

IV-21 oC

1.3.2. Intensitatea radiatiei solare si temperaturile exterioare medii lunareIntensittile medii lunare si temperaturile exterioare medii lunare se stabilesc in conformitate cu Mc001 PI, anexa A.9.6, respectiv SR4839, pentru localitatea respectiva.1.4. Temperaturi de calcul ale spatiilor interioare

14.1. Temparatura interioar predominant a incperilor inclziteConform Metodologiei Mc001, temperatura predominant pentru cldiri de locuit este:

Conform Metodologiei Mc001- PI (I.9.1.1.1), temperatura interioar a spatiilor neinclzite de tip subsol si casa scrilor, se calculeaza pe baz de bilant termic.1.4.2. Temperatura interioar de calculConform Metodologiei Mc001 2006/PII, dac diferenta de temperatur intre volumul inclzit si casa scrilor este mai mic de 4C, intregii cldiri i se aplic calculul monozonal. In acest caz, temperatura interioar de calcul a cldirii, este: .

1.5. Calculul coeficientilor de pierderi de cldur HT si HVa. Calculul coeficientului de pierderi de cldur al cldirii, H

b. Calculul coeficientului de pierderi de cldur al cldirii, prin ventilare,

EMBED Equation.3

densitatea aerului =1,2

caldura specifica a aerului=1,005

numarul mediu de schimburi de aer (MC001/I)

volumul incalzit [ ]

Tabelul 9.7.1 Numrul de schimburi de aer, na, pentru cldiri de locuit i asimilate acestora

Categoria cldiriiClasa de adpostireClasa de permeabilitate la aer

ridicatmediesczut

Cldiri individuale (case unifamiliale, cuplate sau nsiruite .a.)neadpostite1,50,80,5

moderat adpostite1,10,60,5

adpostite0,70,50,5

Cldiri cu mai multe apartamente, cmine, internate, .a.dubl expunereneadpostite1,20,70,5

moderat adpostite0,90,60,5

adpostite0,60,50,5

simpl expunereneadpostite1,00,60,5

moderat adpostite0,70,50,5

adpostite0,50,50,5

ncadrarea cldirilor n clasele de adpostire se face conform tabelului 9.7.2.

Tabelul 9.7.2 ncadrarea cldirilor n clasa de adpostire

Clasa de adpostireTip de cldire

neadpostitecldiri foarte nalte, cldiri la periferia oraelor i n piee, cldiri la es

moderat adpostitecldiri n interiorul oraelor, cu minim 3 cldiri n apropiere, cldiri la es protejate de arbori

adpostitecldiri din centrul oraelor, cldiri n pduri

ncadrarea cldirilor n clasele de permeabilitate la aer se face conform tabelului 9.7.3

tabelului 9.7.3 - ncadrarea cldirilor n clasele de permeabilitate la aer

Clasa de permeabilitate la aerTip de cldire

ridicatcldiri cu tmplrie exterioar fr msuri de etanare

mediecldiri cu tmplrie exterioar cu garnituri de etanare

sczutcldiri cu ventilare controlat i cu tmplrie exterioar cu msuri speciale de etanare

c. Calculul coeficientului de pierderi de cldur al cldirii, prin transmisie,

L = coeficient de cuplaj termic prin anvelopa exterioar a cldirii

EMBED Equation.3

transmitanta termic corectat a prtii j din anvelopa cldirii ()

Aj = aria pentru care se calculeaz

EMBED Equation.3 Coeficienti de cuplaj termic ai spatiului incalzit

Elementul de constructie

Perete Exterior

Planseu Terasa

Timplarie Lemn

Usa Metal

Usa Lemn

coeficient de pierderi termice prin anvelopa cldirii spre spatii neinclzite,

;Hiu - coeficient de transfer de caldura de la spatiile incalzite la spatiile neincalzite

;

LT ,iu - coeficient de cuplaj termic al placii peste subsolHV ,iu - coeficient de transfer de caldura prin ventilatie de la spatiile incalzite la spatiile neincalzite

EMBED Equation.3

;

Hue - coeficient de transfer de caldura de la spatiile neincalzite la mediul exterior

EMBED Equation.3 LT ,ue - coeficient de cuplaj termic al elementelor de constructie ale spatiului neincalzit in contact cu mediul exteriorHv,ue - coeficient de transfer de caldura prin ventilatie de la spatiile neincalzite la mediul exterior

EMBED Equation.3

EMBED Equation.3 RATA SCHIMBURILOR CONVENIONALE DE AER

TABELUL IV(C107/3)Nr.crt.Tipul de etanare la aer na

( h -1 )

ntre spaiul nenclzit ( u ) i nclzit ( i )

1Perei i planee fr goluri, ui sau ferestre0

2Ca la 1), dar cu ui sau ferestre etane0,2

3Ca la 1), dar cu ui sau ferestre obinuite0,5

ntre spaiul nenclzit ( u ) i exterior ( e )

4Elemente de construcie fra goluri sau orificii de ventilare0

5Elemente de construcie cu goluri nchise, dar fr orificii de ventilare0,5

6Ca la 5), dar cu mici orificii de ventilare1,0

7Elemente de construcie cu etaneitate redus5,0

8Elemente de construcie evident neetane10,0

Spaiile nenclzite pot fi :

ncperi interioare de dimensiuni reduse i nconjurate n mare parte de ncperi nclzite (cmri, debarale, vestibuluri, windfanguri nenclzite, degajamente .a.) ;

spaii de dimensiuni mai mari, interioare sau adiacente cldirii (casa scrii nenclzit, garaje, .a.) ;

rosturi nchise ;

poduri sau etaje tehnice nenclzite.

Coeficientul de pierderi de caldura al cladirii este:

EMBED Equation.3 H=Hv + HT

1.6. Stabilirea perioadei de incalzire preliminareIn prima faza a calculului consumurilor de energie se stabileste perioada de inclzire preliminar, conform SR 4839. In acest caz temperatura conventional de echilibru este eo=12C.Perioada de incalzire se determina cf. SR 4839 (De ex.:

, altitudinea 96 m, coef. de corelare climatica K=0,84,

EMBED Equation.3 Determinarea perioadei de incalzire

24 septembrie 4 aprilie

Valori conventionale

Luna

Temperatura medie

Iulie 12022

August 12021,4

Septembrie 12617,5

Octombrie 123111,3

Noiembrie 12305,4

Decembrie 12310,63,961

Ianuarie 1231-2,0

Februarie 12280,1

Martie 12314,5

Aprilie 12411,1

Mai 12016,7

Iunie 12020,3

192 zile incalzire

Tempertura exterioar medie pe sezonul de inclzire se calculeaz ca o medie ponderat a

temperaturilor medii lunare cu numrul de zile cu inclzire ale fiecrei luni.

1.6.1. Calculul pierderilor de caldura ale cladirii QL (calcul preliminar, pentru eo=12C)

H - coeficient de pierderi de caldura al cladirii

-temperatura interioara de calcul

temperatura exterioara de calcul ((em)

durata perioadei de incalzire preliminara determinata grafic (zile/an)

numar de ore perioada de incalzire (h).

Calculul aporturilor de cldur ale cldirii Qg (calcul preliminar, pentru eo=12C)

degajari de cldur interne

fluxul termic mediu al degajarilor interne in spatiile incalzite

fluxul termic mediu al degajarilor interne in spatiile neinclziteb este factor de diminuare

NOTA Daca nu se specific altfel, se pot utiliza valorile degajrilor de cldur interne indicate n SR EN ISO 13790 anexa K.

4 W/m2 fluxul termic mediu al degajarilor interne, cf. Mc001 PII,

aria totala a spatiului inclzit

aporturi solare prin elementele vitrate

radiatia solara totala medie pe perioada de calcul pe o suprafata de 1 m2 avand orientarea j

aria receptoare echivalent a suprafetei n avand orientarea j [m2]

-factor de corectie pentru umbrire

factorul partial de corectie datorita orizontului;

factorul partial de corectie pentru proeminente;

factorul partial de corectie pentru aripioare.

factorul de reducere pentru ramele vitrajelor;

g=transmitanta totala la energie solara a suprafetei n

factor de transmisie solara =0,90

NOTA SR EN ISO 13790 anexa H prezint informaii despre factorii de umbrire (corcetie).

NOTA - Pentru definirea factorului de umbrire i a transmitantei la energia solara a vitrajului, se iau n considerare numai elementele de umbrire i de protectie solara permanente.

Valorile medii ale intensitatii radiatiei solare pentru perioada de incalzire

Luna Zile Intensitatea radiatiei solare

NVSESVNE

Ianuarie 3115,370,370,315,3

Februarie 2828,494,794,728,4

Martie 3138,793,193,138,7

Aprilie 452,290,490,452,2

Mai 069,885,185,169,8

Iunie 077,526,2391,782,3391,782,3377,526,23

Iulie 081,2107,0107,081,2

August 073,9119,8119,873,9

Septembrie 658,9116,6116,658,9

Octombrie 3136,5109,1109,136,5

Noiembrie 3016,460,460,416,4

Decembrie 3112,359,259,212,3

Intensitatea radiatiei solare medii pe sezonul de inclzire se calculeaz ca o medie ponderat a intensittilor medii lunare, cu numrul de zile ale fiecrei luni.Determinarea ariei receptoare echivalente a suprafetei vitrate

Tip Nr. ferestreOrientare Latime Inaltime

g

25SE

10SE

10SV

10SV

Aporturi totale pe orientari

Orientare

NV

SE

SV

NE

TOTAL

EMBED Equation.3

Fluxul aporturilor de cldur se calculeaz astfel:

1.6.2. Determinarea factorului de utilizare preliminar, 1

;

- coeficient adimensional reprezentand raportul dintre aporturi si pierderi;

a = parametru numeric care depinde de constanta de timp

= 0,8 - parametru numeric (conform Metodologiei Mc 001-1);

= 30 h (conform Metodologiei Mc 001-1);

constanta de timp care caracterizeaza inertia termica interioara a spatiului incalzit, h;

C- capacitatea termica interioara a cladirii

= densitatea materialului;

c = capacitatea calorica masica a materialului;

d = grosimea stratului;

A = aria elementului;Capacitatea termic interioar a cldirii, C, se calculeaz prin nsumarea capacitailor termice ale tuturor elementelor de construcie n contact termic direct cu aerul interior al zonei considerate:

C = jAj = ji ij cij dij Aj

unde:

j - capacitatea termica interioar raportata la arie a elementului de constructie j;

Aj - aria elementului j;

ij - densitatea materialului stratului i din elementul j

cij - cldura specific masica a materialului stratului i, din elementul j

dij - grosimea stratului i din elementul j

Suma se efectueaza pentru toate straturile fiecarui element de construcie, pornind de la suprafata interioar pna fie la primul strat termoizolant, grosimea maxima fiind indicata n tabelul 1.1, fie n mijlocul elementului de constructie, la distanta cea mai mica.

Tabelul 1.1 Grosimea maxima considerata la calculul capacitatii termice

Aplicare Grosime maxima

cm

Determinarea factorului

de utilizare

Efectul intermitentei 10

3

=Se transforma in

1.6.3. Determinarea temperaturii de echilibru si perioada de incalzire reala a cldirii

temperatura de echilibru;

= temperatura interioara de calcul;

=

factorul de utilizare al aporturilor

-aporturile solare si interne medii pe perioada de incalzireTemperatura de echilibru a cladirii este:

EMBED Equation.3 De ex.:

Determinarea perioadei de incalzire

8sept. 23aprilie

Valori conventionale

Luna

Temperatura medie

Iulie 15,9022

August 15,9021,4

Septembrie 15,92317,5

Octombrie 15,93111,3

Noiembrie 15,9305,4

Decembrie15,9310,65,56

Ianuarie 15,931-2,0

Februarie 15,9280,1

Martie 15,9314,5

Aprilie 15,92311,1

Mai 15,9016,7

Iunie 15,9020,2

228 zile incalzire

1.7. Programul de functionare si regimul de furnizare a agentului termic

; t=228*24=5472 h2.8. Calculul aporturilor de cldur ale cldirii

degajari de cldur interne

fluxul termic mediu al degajarilor interne in spatiile incalzite

4 W/m2 fluxul termic mediu al degajarilor interne, cf. Mc001 PII,

aria totala a spatiului inclzit

fluxul termic mediu al degajarilor interne in spatiile neinclzite

aporturi solare prin elementele vitrate

radiatia solara totala medie pe perioada de calcul pe o suprafata de 1m2 avand orientarea j

aria receptoare echivalent a suprafetei n avand orientarea j [m2]

factorul partial de corectie datorita orizontului;

factorul partial de corectie pentru proeminente;

factorul partial de corectie pentru aripioare.

factorul de reducere pentru ramele vitrajelor;

g=transmitanta totala la energie solara a suprafetei n

factor de transmisie solara;Valorile medii ale intensitatii radiatiei solare pentru perioada de incalzire

Luna Zile Intensitatea radiatiei solare

NVSESVNE

Ianuarie 3115,370,370,315,3

Februarie 2828,494,794,728,4

Martie 3138,793,193,138,7

Aprilie 2952,290,490,452,2

Mai 069,885,185,169,8

Iunie 077,531,9591,786,3291,786,3277,531,95

Iulie 081,2107,0107,081,2

August 073,9119,8119,873,9

Septembrie 2858,9116,6116,658,9

Octombrie 3136,5109,1109,136,5

Noiembrie 3016,460,460,416,4

Decembrie 3112,359,259,212,3

Aporturi totale pe orientari

Orientare

NV

SE

SV

NE

TOTAL

EMBED Equation.3

1.9. Necesarul de cldur pentru inclzirea cldirii, QhNecesarul de caldura pentru incalzirea spatiilor se obtine facand diferenta intre pierderile de caldura ale cladirii, QL, si aporturile totale de caldura Qg, cele din urma fiind corectate cu un factor de diminuare, , astfel: ; = factor de utilizare;Pentru a putea calcula factorul de utilizare trebuie stabilit un coeficient adimensional, , care reprezinta raportul dintre aporturi, Qg si pierderi, QL, astfel:

1.10. Consumul de energie pentru inclzire , Qfh

-necesarul de energie pentru incalzirea cladirii;

totalul pierderilor de caldura datorate instalatiei de incalzire, inclusiv pierderile de caldura recuperate. Se includ de asemenea pierderile de caldura suplimentare datorate distributiei neuniforme a temperaturii in incinte si reglarea imperfect a temperaturii interioare, in cazul in care nu sunt luate deja in considerare la temperatura interioara conventionala;

pierderi de caldura cauzate de un sistem non-ideal de transmisie a caldurii la consumator

pierderi de caldura cauzate de distributia neuniforma a temperaturii;

eficienta sistemului de transmisie a caldurii in functie de tipul de corp de incalzire (MC II-1 Anexa II. Tab.1B)

pierderi de caldura cauzate de dispozitivele de reglare a temperaturii interioare utilizand metoda bazata pe eficienta sistemului de reglare c;

eficienta sistemului de reglare (MC II-1 AnexaII. Tab. 3B);

energia termica pierduta pe reteaua de distributie

= valoarea coeficientului de transfer de caldura

coeficientul de conductie a izolatiei

diamentrul exterior al conductei cu izolatie [m];

diamentrul conductei fara izolatie [m];

coeficientul global de transfer termic

temperatura medie a agentului termic;

temperatura aerului exterior conductelor

lungimea conductei [m];

-numarul de ore in pasul de timp [h];Pierderi ale sistemului de distributie a caldurii catre consumatori

Subsol

Coloane

Racorduri

caldura recuperata de la subsistemul de incalzire: coloane + racorduri

caldura recuperata de la subsistemul de preparare a a.c.c. pe perioada de incalzire .

EMBED Equation.3 conform calcul apa calda

Emisia de CO2

EMBED Equation.3 - factorul de emisie stabilit conform tabelului 1.13 i 1.14.

Tabel 1.13. Emisii de CO2 la utilizarea combustibililor convenionali

CombustibilFactor emisie CO2 (kg/kWh)1

Carbune0,342

Combustibil lichid0,270

Gas0,205

Lemn0,036

Termoficare0,24

1) Valoare pentru cea mai mica Pci

factorul de emisie electricitate stabilit conform tabelului 1.14.Tabel 1.14. Emisiea de CO2 la utilizarea electricitii

ElectricitateFactor emisie CO2 (kg/kWh)1

Medie anuala0,09

Iarna extrema0,557

nclzire0,224

1) Valoare aplicat n Frana

Indicele de emisie echivalent CO2

EMBED Equation.3 Producerea si utilizarea apei calde de consumSe va face calculul necesarului de energie corespunztor instalaiilor de alimentare cu ap cald de consum din cldiri, realizandu-se:

- calculul necesarului de energie aferent consumului de ap cald, pentru o zon sau pentru o cldire avnd o anumit destinaie, Qac;

- calculul pierderilor de energie pe traseele distribuiei i recirculrii pentru alimentarea cu ap cald, Qac,p,d;

- calculul pierderilor de energie corespunztoare sursei de producere a cldurii; stocrii (acumulrii) sau furnizrii cu intermiten a apei calde de consum, Qac,p,s i Qac,p,g.Necesarul de cldur pentru prepararea apei calde de consum efectiv utilizate:

Qac = * c * Vac * ( ac - ar )

[J]

n care:

densitatea apei calde de consum[kg/m3] ( tabel 3.3 );

c cldura specific a apei calde de consum [J/kg K] (tabel 3.3);

Vac volumul necesar de ap cald de consum pe perioada considerat [m3];

actemperatura de preparare a apei calde [oC];

ar temperatura apei reci care intr n sistemul de preparare a apei calde de consum [oC];

i 1, n reprezint indice de calcul pentru categoriile de consumatori.Vac = a x Nu / 1000 [ m3 ]

n care:

anecesarul specific de ap cald de consum, la 60 oC [m3], pentru unitatea de utilizare/folosin, pe perioada considerat;

Nu numrul unitilor de utilizare / folosin a apei calde de consum (persoane etc)

Valorile pentru a i Nu depind de:

tipul i destinaia cldirii;

tipul activitii desfurate n cldire;

tipul activitilor, pe zone ale cldirii, atunci cnd n cldire exist mai multe activiti care difereniaz volumele de ap cald consumate n cldire;

standardele sau clasa de activitate, ca de exemplu numrul de stele pentru hoteluri sau categoria restaurantelor.

Anexa II.3.A

(informativ)Tabel A.1 - Necesarurile specifice de ap cald n funcie de destinaiile cldirilor Nr. Destinaia cldiriiNecesar specific a , l

crt.ap cald de consum

de 600C

1Cldiri de locuit (pentru o persoan pe zi)

a) n cazul preparrii centrale a apei calde de consum75

b) n cazul preparrii locale a apei calde:

- n cazane funcionnd cu gaze sau n nclzitoare electrice60

- n cazane funcionnd cu lemne,crbuni sau combustibil lichid55

Not:

1. Datele din tabelul A1 se iau n considerare la calculul necesarului de cldur i de combustibil pentru prepararea apei calde de consum i la stabilirea capacitii rezervorului de acumulare (pentru ap rece i ap cald de consum).

2. Necesarurile specifice de ap din tabel pot fi reduse dac se prevd msuri de reducere a pierderilor i a risipei de ap.

Numrul de persoane Nu aferent cldirilor de locuit se determin ca valoare medie, n funcie de indicele mediu de ocupare a suprafeei utile a cldirilor, utiliznd urmtoarea procedur de calcul:

se determin suprafaa util Su [m2] (camere de zi, dormitoare, holuri, buctrie, baie etc; nu se consider suprafaa balcoanelor i teraselor);

se apreciaz indicele mediu de locuire, iLoc, ca avnd valori cuprinse n intervalul 0,04 0,055 (valoarea corespunde unei suprafee utile pentru o persoan de 18-25 m2, n funcie de tipul cldirii (individual, niruit sau bloc) i de amplasarea acesteia (jude i mediu urban sau rural);

se determin numrul mediu normat de persoane aferent cldirii, utiliznd urmtoarea relaie de calcul;

[persoane/ap]

sau Nu=iloc*Sloc

Pierderile totale de cldur corespunztoare instalaiei de alimentare cu ap cald de consum, Qac,p se exprim prin suma pierderilor de cldur al fiecrui sistem component, dup cum urmeaz:

Qac,p = Qac,c + Qac,d + Qac,s

[ J ]

n care:

Qac,c pierderea de cldur datorat furnizrii / utilizrii la consumator a apei calde la temperatur diferit de temperatura nominal de calcul [ J ] Qac,d pierderea de cldur pe conductele de distribuie [ J ]; Qac,s pierderea de cldur corespunztoare sistemelor de acumulare a apei calde de consum [ J ];

Qac,c = * c * Vac,c * ( ac,c - ar )

n care:

densitatea apei calde de consum[kg/m3] ( tabel 3.3 );

c cldura specific a apei calde de consum [J/kg K] (tabel 3.3);

Vac,c volumul corespunztor pierderilor i risipei de ap cald de consum pe perioada considerat [m3];

ac,ctemperatura de furnizare/utilizare a apei calde la punctul de consum[oC];

ar temperatura apei reci care intr n sistemul de preparare a apei calde de consum [oC];

i =1, n reprezint indicele de calcul pentru categoriile de consumatori.

Tabel 3.3 - densitatea i cldura specific a apei calde n funcie de temperatur

[oC]5oC10 oC15 oC40 oC50 oC55 oC60 oC

[kg/m3]999,9999,7999,1992,2988,0985,6983,2

c [J/(kg K)]4200418841844182418241824183

n mod convenional, temperatura apei reci ar se consider egal cu 10 oC.

Pentru a ine seama de diferitele zone geografice se pot lua n considerare variaii locale n funcie de categoria sursei, conform datelor din tabelul 3.4.

Tabelul 3.4 - Temperatura apei reci

Captare a apei din: Temperatura apei reci (oC), n lunile anului:

IIIIIIIVVVIVIIVIIIIXXXIXIIMedie

Rauri de munte589111213141413119710,5

Rauri de campie sau lacuri58101215182018151210712,5

Puuri de mic adancime79101112131314131210811,0

Puuri de medie adancime10101111111212121211111011,5

Temperatura de preparare a apei calde de consum se difereniaz fa de temperatura de utilizare a apei calde; pentru preparare, se adopt temperaturi de 45-60 oC, iar pentru utilizare, temperaturile se ncadreaz n intervalul 35 i 60 oC, dup cum urmeaz:

pentru igien corporal 35 40 oC;

pentru splat / degresat 50-60 oC.

Temperatura de preparare a apei calde menajere este cuprins in intervalul 45-60 oC, n funcie de poziia echipamentului de preparare n raport cu punctele de consum. In scopul definirii unei date comparabile de calcul, se va folosi ca temperatur nominal de preparare a apei calde de consum, temperatura de 60 oC.

Volumul de ap cald de consum corespunztor pierderilor i risipei de ap, Vac,c:

Pierderile de ap cald de consum se pot estima i cu ajutorul unor coeficieni de calcul, astfel nct volumul real de ap cald necesar consumului este determinat de valoarea teoretic a volumului de ap cald amendat de coeficieni supraunitari, care majoreaz valoarea teoretic, n funcie de timpul de ateptare pentru furnizarea, la punctele de consum (datorit lipsei sistemelor de recirculare a apei calde i datorit strii tehnice a armturilor)

[m3];

Se pot adopta urmtoarelor valori pentru coeficienii f:

f1 = 1, 30 pentru obiective alimentate n sistem centralizat , fr recirculare

f1 = 1, 20 pentru obiective alimentate n sistem local centralizat

f1 = 1, 10 pentru obiective alimentate n sistem local

f2 = 1, 10 pentru instalaii echipate cu baterii clasice

f2 = 1, 05 pentru instalaii echipate cu baterii monocomand

n care:

f1 depinde de tipul instalaiei la care este racordat punctul de consum

f2 depinde de starea tehnic a armturilor la care are loc consumul de ap caldPierderea de cldur aferent unei conducte i de ap cald de consum se calculeaz cu relaia:

(12[kWh/an]

n care:

coeficientul specific de pierderi de cldur pe unitatea de lungime de conduct [W/m K]; Tabelul I.3 din MC001 II-3, Anexa II3.I. pag. 205

lungimea conductei i [m];

m,ac,d,i temperatura medie a apei in conducta respectiv [oC]; 60 oCamb temperatura aerului ambient din zona de amplasare a conductei [oC]; tsbtac durata de furnizare a apei calde de consum, respectiv intervalul de timp pentru care se face evaluarea [zi/lun];

z timpul efectiv de furnizare a apei calde [ore/zi].

Tabelul I.3 - Coeficieni specifici de pierdere de cldur pentru sisteme de distribuie a apei calde de consum.

Amplasare conducteDescriereDiametrul exterior al conductei neizolate [mm]Coeficient specific de pierdere de cldur U

[W / mC]

Sisteme realizate in perioada 1950 - 1979Aparente neizolateConducte din oel sau cupruD < 180, 6

18 < D < 351, 0

35 < D < 642, 0

64 < D3, 0

ngropate in perete exterior neizolatConducte din oel, cupru sau material plastic1, 4

ngropate n perete exterior izolatConducte din oel, cupru sau material plastic1, 0

Aparente izolateConducte izolate cu vat mineral i manta metalic.0, 4

Sisteme realizate in perioada 1980 prezentngropate in perete exterior neizolatConducte din oel, cupru sau material plastic0, 8

ngropate n perete exterior izolatConducte din oel, cupru sau material plastic1, 0

Conducte izolate

Grosime izolaie e = 1 / 2 estandardConducte amplasate pe perei i tavan0, 3

Conducte izolate

Grosime izolaie e = estandardConducte amplasate n zone nenclzite0, 2

Conducte izolate

Grosime izolaie e = 2 estandardmbuntirea eficienei energetice0, 15

Pentru ntreaga instalaie de distribuie, pierderea de cldur total se va calcula prin nsumarea pierderilor de cldur aferente tronsoanelor de calcul componente:

[kWh/an]

Pierderi ale sistemului de distributie a apei calde menajere catre consumatori

D (m)

Ui[W/mK]

tac[zi/luna]Qac,d

(kWh/an)tINC

(zile/an)Qac,d

(kWh/an)

Subsol

Coloane

Racorduri

Pierderile de caldura recuperate ale conductelor de apa calda de consum calculate pentru perioada de incalzire:

Cantitatea anual de cldur disipat prin mantaua boilerului amplasat n subsolul unei cldiri existente (ntr-un spaiu rece) se determin cu relaia:

,

[kWh/an]

(3.15)

n care:

- suprafaa lateral a acumulatorului

[m2]

- grosimea peretelui acumulatorului (metal)

[m]

- conductivitatea termic a peretelui

[W/mK]

- grosimea medie a izolaiei

[m]

- conductivitatea termic a izolaiei, n funcie de starea acesteia [W/mK]

- numrul mediu de ore de livrare a apei corespunztoare pentru fiecare lun k din sezonul de nczire

[h/lun]

- temperatura medie a apei n acumulatorul de ap cald de consum, determinat cu relaia:

,

(3.16)

unde reprezint temperatura de preparare a apei calde de consum, n seciunea de ieire din echipamentul de stocare; se consider .Consumul anual de cldur pentru prepararea apei calde de consum:

Qacc= Qac+Qac,pObservatie: Transformarea din J in kWh/an se face impartind valoarea in J la 3,6 * 106.A.2 Consumul specific mediu anual de energie electric pentru iluminatAcesta se face conform Metodologie partea a II-a-4 (Calculul consumului de energie i eficientizarea energetic a sistemelor de iluminat interior) utilizand (pentru cladiri de locuit) Tabelul: Consumul mediu de energie electric estimat pentru spaiile de locuit (pag.226) in functie de numarul de apartamente si de numarul de camere ale acestora.

Tabel 4: Consumul mediu de energie electric estimat pentru spaiile de locuit

Tip locuinSuprafa considerat

Consumul specific mediu de energie electric[]Consumul specific mediu de energie electric[]

[kWh/sezon]

[kWh/an]

123456

Sezon receSezon caldSezon receSezon cald

Garsoniera258.7 6.214.8217155372

Apartament 2 camere406.34.510.8253180433

Apartament 3 camere606.5

4.511390270660

Apartament 4 camere805.3

3.68.9420294714

Apartament 5 camere1204.2

2.97.1498350848

Valorile corespund unui raport Sv /Sp (suprafaa vitrat/suprafaa pardoselii ncperii) ntre 0,30 i 0,45 i existena grupurilor sanitare cu ferestre exterioare.

Pentru cazul unui raport Sv /Sp mai mic de 0,30, valorile din tabel se mresc cu 10 %.

Pentru apartamente cu grupuri sanitare fr ferestre exterioare, valorile din tabel se mresc cu 5 %.

Racire/Climatizare

Calculul necesarului de energie pentru racire, s-a realizat conform Metodologiei Mc001 PII- 2:

Necesarul de energie pentru racirea cladirii:

Qsurse,R - energia totala furnizata de sursele de caldura, in situatia racirii cladirii [MJ]

QTr,R - energia totala transferata intre cladire si mediul exterior, in situatia racirii cladirii [MJ]

R - factorul de utilizare a pierderilor de caldura, in situatia racirii 2.14.1. Stabilirea perioadei de racireDurata sezonului de racire s-a determinat grafic.

- temperatura interioara de calcul pentru climatizare

energia de la soare si surse interioare , calculate pentru o zi medie din luna mai (inceput de sezon de racire)conform II.2.4.9 si II.2.4.10 din MC001/II-2. H =HT+Hv- coeficientul total de pierderi/aporturi de caldura al incaperii (de la incalzire)

- durata unei zile

- factor de utilizare a pierderilor de caldura parametru adimensional ce depinde de constanta de timp a cladirii pentru racire

Determinarea perioadei de racire

26 mai - 9 septembrie

Valori conventionale

Luna

i [ C ]

t [ zile ]

e temperatura medie [ C ]

emz [C ]

15-ian

25

0

-2.4

17.84

15-feb.

25

0

-0.1

17.84

15-mar.

25

0

4.8

17.84

15-apr.

25

0

11.3

17.84

15-mai

25

6

16.7

17.84

15-iun

25

30

20.2

17.84

15-iul

25

31

22.0

17.84

15-aug.

25

31

21.2

17.84

15-sep.

25

9

16.9

17.84

15-oct.

25

0

10.8

17.84

15-nov.

25

0

5.2

17.84

15-dec.

25

0

0.2

17.84

107

zile de racire

2.14.2. Calculul transferului de caldura prin transmisie si ventilare HT si HV

caldura totala transferata

Transferul de caldura prin transmisie

HT- coeficient de transfer termic prin anvelopa exterioara a cladirii - temperatura interioara de calcul pentru climatizare - numar ore racireTransferul de caldura prin ventilare

HV- coeficient de pierderi termice prin ventilare [W/k] - temperatura interioara de calcul pentru climatizare - numar ore racire 2.14.3. Degajari de caldura de la surse interioare (conform II.2.4.9 din MC001/II-2)

0 - energia furnizat de sursa interioar l dintr-un spaiu adiacent neclimatizat, in timpul sezonului

Qsurse,k = ( surse,med,k x t - energia furnizat de sursa k n spaiul climatizat, n timpul sezonului

Qsurse = (oc + (ap,e + (il + (acm + (i,r,v + (proc - fluxul total de cldur datorat surselor interioare

(oc + (ap = 14069,025 [W] - caldura metabolica degajata de ocupanti si caldura de la aparatura electrica

(il = 2340 [W] - fluxul de cldur cedat de iluminat,

(acm = 2769,56 [W] - fluxul de cldur cedat de instalaiile de ap cald menajer

(proc = 12802,17 [W] - fluxul de cldur cedat de procese tehnologice i prepararea hranei,

(surse =31980,76 [W] - fluxul total de caldura t=- numar ore racire2.14.4. Aporturi de caldura solare (conform II.2.4.10 din MC001/II-2) - energie solara patrunsa in zona de calcul, prin elemente perimetrale exterioare ale cladirii

-radiatia solara totala pe perioada de calcul, pentru fiecare orientare

-factor de reducere a aporturilor solare datorita umbririi prin elemente exterioare, a ariei de captare efectiva corespunzatoare suprafetei k

-aria de captare efectiva a suprafetei k, pentru o orientare si un unghi inclinat datValori medii ale intensitatii radiatiei solare pentru perioada de racire

LunaZileIntensitatea radiatiei solare [W/m2]

SVENO

Ianuarie076.7111.2930.977.1513.677.1513.671.2549.6217.50

Februarie0106.953.920.720.785.00

Martie0103.565.93030124.80

Aprilie094.87639.639.6167.20

Mai691.674.965.965.9205.60

Iunie3096.879.676.976.9233.50

Iulie3194.972.270.170.1200.80

August31138.17873.873.8233.20

Septembrie9136.884.651.251.2175.50

Octombrie0125.76625.225.2114.20

Noiembrie073.33315.315.354.20

Decembrie068.927.311.711.741.30

Aporturi solare pe orientari pt elem vitrate

Orientare Asnj [m2]Isj [W/m2]Qsj [W]

S35.60111.293962.26

E55.7777.154302.36

V51.2677.153954.45

TOTAL12219.07

Aria de captare efectiv a radiaiei solare pentru elemente opace

- factor de corecie ce ine cont de schimbul de cldur prin radiaie al peretelui ctre bolta cereasc, [m2K/W];

- coeficient de absorbie a radiaiei solare de ctre elementul opac considerat; - aria totala a peretelui considerat de calcul, [m2];

- rezistena termic a elementului exterior opac, determinat conform Partea I aMetodologiei, [m2K/W]; - coeficientul global de transfer termic al peretelui, determinat conform Partea I aMetodologiei , [W/m2K];Determinarea ariei de captare efectiva a radiatiei solare pentru elemente opace

TipOrientareAp [m2]Fcer [m2K/W]ap [W/m2K]Rp,se [m2K/W]Up [W/m2K]Asp [m2]

PES335.880.64700.700.541.84152.12

PEE743.790.49080.700.541.86255.53

PEV756.250.49080.700.520.5270.11

TEO377.300.62260.671.350.74157.38

Aporturi solare pe orientari pt elem opace

Orientare Asnj [m2]Isj [MJ/m2]Qsj [KWh]

PE S152.121028.8343473.30

PE E255.53713.2350625.15

PE V70.11713.2313890.14

TE O157.382010.7187901.61

TOTAL195890.20

2.14.5. Determinarea factorului de utilizare a pierderilor de caldura

tR/t0R - parametru adimensional ce depinde de constanta de timp a cladirii pentru racire

= 0,8 - parametru numeric (conform Metodologiei Mc 001-1);

= 30 h (conform Metodologiei Mc 001-1);

B. Elaborarea Certificatului Energetic al cladirii in starea sa actuala.

1. Penalizarile acordate cladirii.

Se determina penalizarile conform cap. III.3.4.5 din Metodologie partea a III-a. Se cere

discernamant la acordarea penalizarilor si nu este obligatoriu ca la toate cele 12 pozitii mentionate de normativ sa se acorde cate o penalizare (ex. pentru o cladire individuala nu se va penaliza lipsa contoarelor de caldura, daca aceasta este dotata cu sursa proprie de caldura etc.). Se determina valoarea p0 conform relatiei (II.4.2) din Metodologie partea a III-a.

2. Notarea energetica a cladirii.

2.1 Se determina NOTA energetica a cladirii in starea sa actuala cu relatia (II.4.1) din Metodologie partea a III-a, in care valoarea qT se refera la suma utilitatilor termice care se aplica la cladirea analizata (in general pentru cladiri de locuit: incalzirea spatiilor, prepararea apei calde si iluminat) exprimate sub forma consumurilor specifice de caldura [kWh/m2an].

(II.4.1)

n care:

B1, B2-coeficieni numerici determinai din tabelul II.4.2 n funcie de cazul de ncadrare a cldirii din punct de vedere al utilitilor existente conform tabelului II.4.1,

po-coeficient de penalizare a notei acordate cldirii funcie de gradul de utilizare a energiei n raport cu nivelul raional, corespunztor normelor minime de igien i ntreinere a cldirii i instalaiilor interioare, determinat conform cap. II.4.5,

qTm-consumul specific anual normal de energie minim, obinut prin nsumarea valorilor minime din scalele energetice proprii utilitilor existente / aplicabile, conform fig. II.4.1.2.2 Se incadreaza valorile PEC in clasele energetice (fig. II.4.1, cap. III.3.4.2 din Metodologie partea a III-a);

2.3 Se determina PEC a cladii de referinta, cu referire la utilitatile termice aplicabile, conform cap. III.3.4.6 din Metodologie partea a III-a.Cldirea de referin reprezint o cldire virtual avnd urmtoarele caracteristici generale, valabile pentru toate tipurile de cldiri considerate conform Prii a III-a a Metodologiei :a) Aceeai form geometric, volum i arie total a anvelopei ca i cldirea real;

b) Aria elementelor de construcie transparente (ferestre, luminatoare, perei exteriori vitrai) pentru cldiri de locuit este identic cu cea aferent cldirii reale. Pentru cldiri cu alt destinaie dect de locuit aria elementelor de construcie transparente se determin pe baza indicaiilor din Anexa A7.3 din Metodologia de calcul al performanei energetice a cldirilor Partea I-a, n funcie de aria util a pardoselii incintelor ocupate (spaiu condiionat);

c) Rezistenele termice corectate ale elementelor de construcie din componena anvelopei cldirii sunt caracterizate de valorile minime normate, conform Metodologie Partea I, cap 11, tab. 11.4.

d) Valorile absorbtivitii radiaiei solare a elementelor de construcie opace sunt aceleai ca n cazul cldirii reale;

e) Factorul optic al elementelor de construcie exterioare vitrate este =0,26;

f) Factorul mediu de nsorire al faadelor are valoarea corespunztoare cldirii reale;

g) Numrul de schimburi de aer din spaiul nclzit este de minimum 0,5h-1, considerndu-se c tmplria exterioar este dotat cu garnituri speciale de etanare, iar ventilarea este de tip controlat, iar n cazul cldirilor publice / sociale, valoarea corespunde asigurrii confortului fiziologic n spaiile ocupate (cap. 9.7 Metodologie Partea I);h) Sursa de cldur pentru nclzire i preparare a apei calde de consum este, dup caz:

staie termic compact racordat la sistem districtual de alimentare cu cldur, n cazul cldirilor reale racordate la astfel de sisteme districtuale,

central termic proprie funcionnd cu combustibil gazos (gaze naturale sau GPL) i cu preparare a apei calde de consum cu boiler cu acumulare, pentru cldiri care nu sunt racordate la un sistem de nclzire districtual;

i) Sistemul de nclzire este de tipul nclzire central cu corpuri statice, dimensionate conform reglementrilor tehnice n vigoare;

j) Instalaia de nclzire interioar este dotat cu elemente de reglaj termic i hidraulic att la baza coloanelor de distribuie (n cazul cldirilor colective), ct i la nivelul corpurilor statice; de asemenea, fiecare corp de nclzire este dotat cu repartitoare de costuri de nclzire;

k) n cazul sursei de cldur centralizat, instalaia interioar este dotat cu contor de cldur general (la nivelul racordului la instalaiile interioare) pentru nclzire i ap cald de consum la nivelul racordului la instalaiile interioare, n aval de staia termic compact;

l) n cazul cldirilor de locuit colective, instalaia de ap cald este dotat cu debitmetre nregistratoare montate pe punct de consum de ap cald din apartamente;

m) Randamentul de producere a cldurii aferent centralei termice este caracteristic echipamentelor moderne noi; nu sunt pierderi de fluid n instalaiile interioare;

n) Conductele de distribuie din spaiile nenclzite (ex. subsolul tehnic) sunt izolate termic cu material caracterizat de conductivitate termic (iz(0,05W/m(K, avnd o grosime de minimum 0,75 ori diametrul exterior al conductei;

o) Instalaia de ap cald de consum este caracterizat de dotrile i parametrii de funcionare conform proiectului, iar consumul specific de cldur pentru prepararea apei calde de consum este de 1068.NP/Anc[kWh/man], unde NP reprezint numrul mediu normalizat de persoane aferent cldirii certificate, iar Anc reprezint aria util a spaiului nclzit / condiionat;

p) n cazul n care se impune climatizarea spaiilor ocupate, randamentul instalaiei de climatizare este aferent instalaiei, mai corect reglat din punct de vedere aeraulic i care funcioneaz conform procesului cu consum minim de energie;

q) n cazul climatizrii spaiilor ocupate, consumul de energie este determinat n varianta utilizrii rcirii n orele de noapte pe baza ventilrii naturale / mecanice (dup caz);

r) Nu se acord penalizri conform cap. II.4.5 din normativul de fa, p0=1,00.

2.4 Se elaboreaza Certificatul Energetic conf. modelului din Anexa 8 din Metodologie partea a III-a si se insoteste de Fisa de informatii.

C. Auditul energetic al cladirii.

Se vor propune minim trei solutii tehnice de crestere a PEC existente care vizeaza atat anvelopa cat si instalatiile termice. Va veti orienta si in functie de notele din CE asupra solutiilor cu impact semnificativ asupra PEC.

Solutiile tehnice pot fi de tipul: izolare termica elemente de anvelopa supraterane( izolare planseu din pod, izolare planseu peste subsol sau ganguri de trecere, schimbare vitraj in zona principala (cu mentinerea valorii ratei de ventilare in limita admisa de min. 0.5 sch/h), izolare terasa etc.) si remedierea izolatiei termice a conductelor de apa clada, inlocuirea cazanelor, introducere de armaturi eficiente pentru apa calda, dotarea cu debitmetre individuale pe racordurile de apa calda, contorizarea caldurii etc. pentru instalatiile termice. Veti compune minim trei pachete de solutii (combinarea solutiilor primare) si veti determina pentru fiecare pachet in parte PECj in care j este numarul de ordine al pachetului de solutii. In cazul izolarii termice veti relua procedura de determinare a rezistentelor termice corectate pe care ati utilizat-o in cazul cladirii actuale.

Analiza eficientei economice a pachetelor de solutii se face in conformitate cu cap. III.2.3 din Metodologie partea a III-a. Indicatorii cei mai importanti sunt: NR durata de recuperare a investitiei suplimentare, determinata prin rezolvarea ec. (I.3.8) din cap. III.2.3 din Metodologie partea a III-a si costul energiei economisite cu relatia (I.3.9). Se accepta numai solutii in care NR