Suntemcivizilizati pentru ca gandimlogic, saugrandim logic pentru casuntemcivilizati?

Iat principalele puncte ale raionalismului lor:1. Mediul economic i social n care se nscriu oraele i indivizii este ntr-o continu transformare. Competiia pentru adaptare este deci constant, chiar dac fora sa poate s varieze n funcie de conjunctur. Spre exemplu, ntr-un context urban de nflorire economic, emigraie demografic spre oraele prospere suscit o competiie mai strns pentru locurile de munc disponibile.2. Competiia d natere obligatoriu la inegaliti n ceea ce privete puterea i bogia, cci mecanismele seleciei naturale permit celor mai puternici, mai dotai, mai descurcrei s dobndeasc un avantaj sau superioritatea asupra celorlali.3. Inegalitatea puterii n competiie provoac un proces de invazie sau succesiune urban. n competiia pentru ocuparea terenului, indivizii cei mai puternici invadeaz ariile ocupate de cei mai slabi. Pe msur ce avantajul lor economic crete, indivizii prsesc zonele centrale ale oraului, invadeaz succesiv zonele periferice i ptrund n periferiile bogate. n acelai mod, activitile economice instalate n centrul oraului se extind progresiv n direcia periferiei.4. Invazia este nsoit de un proces de abandon sau de repulsie. Dac cei mai puternici ocup succesiv zonele periferice cele mai confortabile, cei mai slabi sunt abandonai n zonele centrale sau mpini ctre acestea. Fiecare formaiune din interiorul unei comuniti acioneaz Pagina 90 Capitolul IV Pagina 91 Introducere n urbanism ca o for de selecie sau de atracie, dirijnd spre ea elementele adecvate i respingndu-le pe cele neadecvate, crend astfel subdiviziuni biologice i culturale ale populaiei urbane. Pe scurt, cartierele centrale ru famate sunt cele care, invers fa de cartierele nzestrate, i ca urmare a unui dezavantaj natural n procesul de competiie, nu au avut capacitatea s i resping pe nedorii i s atrag elemente de progres.5. Conjugarea proceselor de invazie i de respingere antreneaz segregarea urban sau o distribuie foarte difereniat a indivizilor n spaiu, n funcie de spaii mai mult sau mai puin concentrice.