Eseu mass-media

Varianta 1

Oprea Ioana-AndreeaGrupa 6An III

FCRP, Comunicare

Varianta 1Care este rolul media în facilitarea implicării civice/ politice?Mai exact, care sunt viziunile optimiste vs. pesimiste în legătură cu implicarea socială a cetăţenilor? Îi ajută media pe indivizi să devină cetăţeni mai buni sau, dimpotrivă, contribuie la amplificarea clivajelor sociale, având deci un efect contrar?

Mass-media a devenit în ultimii ani un element indispensabil în viețile oamenilor, un element constant, cu un impact puternic și de durată. Cea mai des întâlnită întrebare legată de acest domeniu se referă la influența mass-mediei asupra societații și la efectele acesteia. Denis McQuail înțelege insistența și persistența acestei dileme, susținând că este de înțeles, luând în calcul în primul rând timpul petrecut pentru a atinge existența mass-mediei în unele țări, dar și resursele investite în producția și distribuția acesteia.1

Pentru a putea întelege influența mass-mediei asupra întregii societăți, trebuie să înțelegem în primul rând efectele pe care aceasta le are asupra fiecărui segment de public. O departajare de bază și primară o reprezintă nivelul de cultură socială/ economică/ politică. În acest sens, Eveland și Scheufele dezvoltă în lucrarea lor, Comunicarea politică, ipoteza decalajului de cunoștințe. Această ipoteză explică faptul că, la fel ca oricare altă formă de completare a sistemului de valori, cunoașterea este de cele mai multe ori distribuită inegal în centrul unui sistem social. Ceea ce transmite în mod special această ipoteză este faptul că decalajul de cunoștințe între un segment de public cu un status socioeconomic ridicat și unul mai scăzut crește odată cu volumul de informație media, datorită faptului că primul segment tinde să asimileze informația mai repede decât cel de-al doilea segment.

Deasemenea, diferențele majore dintre grupurile cu diferite nivele de educație ce constau în abilitatea de a comunica și procesarea informației, reprezintă explicația cheie pentru creșterea decalajelor de cunoștințe între segmente. Explicația vine din faptul că cei care au atins un nivel mai mare de educație, au avut parte în același timp de mai multă practică și pregatire în înțelegerea și asimilarea informației. Acest segment este și mult mai capabil de a procesa într-o manieră elaborată informația, element determinant în procesul de învațare.2

Privită din acest punct de vedere, mass-media pare să fie mai degrabă o influență negativă asupra vieții sociale și politice a indivizilor, datorită amplificării diferențelor dintre segmentele sociale. Însă acest aspect nu poate fi negat și nici oprit din evoluția sa, iar după parerea mea, mass-media nu este singurul factor care amplifică această graniță între cele două segmente sociale. Cu atât mai mult, aceiași doi autori susțin în lucrarea lor că dincolo de aceată ipoeză, există câteva evindențe empirice și deasemenea motive teoretice care ne fac să înțelegem că există o serie de factori contextuali care ajută la

1 Denis McQuail, Mass communication and society, 1977, pag.7.2 W. Eveland, D. Scheufele , Political Communication, 2000, pag.215.

eliminarea sau chiar inversarea decalajelor de cunoaștere, printre care și mediul comunicării: ziare sau știri televizate.3

Însă, în afară de momentele în care fiecare din noi citește presa, sau urmărește știrile la televizor, cu siguranță ne vom surprinde și având discuții cu alți oameni, întrun mediu social, pe teme politice, filozofice, civice, sau de orice altă natură. Acest aspect ajută la diminuarea decalajelor de cunoaștere, prin împărtășirea parerilor din diferite segmente la un loc. Rolul discuțiilor interpersonale relevante în creșterea decalajelor ar fi acela de a îi angaja în conversații pe cei din segmental cu o cunoaștere ridicată , cu cei cu un nivel de cunoaștere mai scăzut. Acest tip de conversații ar putea crește oportunitățile de a învăta prin intermediul expunerii interpersonale la informație.4

Găsim deci, și o parte pozitivă a implicării mass-media în viața sociala. Aceasta oferă subiecte, care ulterior vor fi dezbatute de indivizi aparținând diferitelor segmente sociale, fapt ce duce la scaderea decalajelor de cunoaștere, prin împărtășirea informațiilor din cadrul mai multor segmente și analizarea acestora într-o manieră interpersonală.

Exista o diferență între știrile din ziare și cele televizate ar fi nivelul indivizilor de înțelegere a conținutului Din nou, intervine problema apartenenței diferitelor segmente de public. Astfel, Eveland și Scehufele demonstrează că datorită faptului că știrile televizate sunt mai accesibile celor cu abilități cognitive mai slabe decât conținutul ziarelor. Asta nu înseamna că aceștia nu sunt interesați de materialele ce apar în ziare, însa le va fi mai dificil să proceseze informația. Așadar, ziarele se dovedesc a avea o putere mai mare de a exacerba decalajele de cunoaștere dintre segmentele sociale.5

Dacă informația de mai sus pune într-o lumină proastă informația televizată, Erik P. Bucy și Kimberly S. Gregson prezintă în lucrarea lor, New Media Society, un aspect pozitiv al știrilor TV. Aceștia susțin faptul ca o investigație anterioară a demonstrat că audiența datorată conținutului politic al emisiunilor aduce după sine formate noi de media, care se dovedesc a fi folositoare vieții civice, cum ar fi apelurile din timpul emisiunilor, blogurile, forumurile care dezvoltă discuții bazate pe informația furnizată de respectivele emisiuni, etc.6 În schimb, pentru segmentul cu un nivel de cunoaștere mai ridicat, poate interveni un effect de plafonare în urma vizionării conținutului unui bulletin de știri, deoarece acesta furnizează informații limitate în comparație cu ceea ce indivizii respectivi știu deja.

Ca orice aspect al vieții sociale, influența mass-media implică atât prezența efectelor negative, cat și a celor poitive în viața civica sau politica a indivizilor. În funcție de modul de gestionare și asimilare a informațiilor, aceștia iși pot îmbogăți bagajul de cunoștințe, sau se pot plafona la un anumit nivel de cunoaștere

În ceea ce privește participarea politică a indivizilor, personal sunt de părere că mass-media are cea mai mare putere de influențare. Cu ajutorul știrilor sau emisiunilor cu teme politice, actorii politici livrează exact mesajul care știu că trebuie să ajungă la public, ceea ce nu implică întotdeauna adevărul. Cu toate acestea, efectul nu cred că poate fi unul negativ neapărat.

3 W. Eveland, D. Scheufele , Political Communication, 2000, pag. 216.4 ibidem, pag. 217.5 Ibidem, pag. 219-220.6 E. Bucy, K. Gregson, New Media Society, 2011, pag. 358.

Participarea politică a indivizilor este definită de către autorii lucrări New Media Society ca o implicare directă a cetățenilor în procesul guvernamental. În aceeași lucrare este expusă și definiția lui Conway, care sugerează faptul că aceste activități pot susține și ajuta politica existentă, autoritățile, sau structura existentă, sau pot încerca să facă o schimbare.7

Așadar, implicarea politică a indivizilor este o alegere proprie, influența mass-media fiind un factor ce completează alegerea. Această alegere vine odată cu o serie de acțiuni care implică riscuri, cum ar fi: vătămare fizica în timpul protestelor și altele.

Participarea politică a oricărui individ ar trebui să se desfășoare între anumite limite. Votul este o acțiune a participării politice și este considerat un element important, deoarece ne face responsabili de activitatea viitoare a candidatului ales. Dar o implicare mai amplă poate fi uneori prea mult, deoarece riscă să se transforme în prea multe cereri către system, care ar putea interfera cu abilitatea guvernului de a acționa rapid atunci când evenimentele cer un răspuns prompt. Deasemenea, există riscul de a transforma relațiile sociale într-un motiv în plus de a discuta politica, lucru care va fi riscant pentru viața socială după un anumit punct.8

În aceeași măsură, asimilarea informațiilor de natură politică poate avea consecințe importante în ceea ce privește abilitatea indivizilor de a-și exprima opiniile și de a lua decizii în cadrul unei democrații representative.9 Opinia personală tinde să pălească în fața amalgamului de informații politice, livrate cu grija pentru a transmite un mesaj bine conturat , greu de uitat și capabil sa îți pună propriile convingeri la îndoială.

Așadar, participarea politică trebuie făcută cu înțelepciune și cu grija fiecăruia de a-și păstra principiile neafectate de câteva cuvinte împachetate în cel mai frumos ambalaj.Cât despre implicarea civică, aceasta constituie o combinație între influența mass-media și a informațiilor primite și folosirea acestora în societate. Segmentarea categoriilor de public sau cea în funcție de statusul social sau cultural este prezentă în orice domeniu și în orice activitate cotidiană, iar decalajele culturale dintre aceste segmente sunt inevitabile. În opinia mea, faptul că informația furnizată prin intermediul canalelor media poate mări aceste decalaje este doar un detaliu care nu poate stabili dacă influența mass-media aduce după sine efecte negative sau pozitive. Aceste efecte sunt sesizate în acțiunile ulterioare ale indivizilor, fie ele de natură politică sau civică.

Un lucru e cert, influența mass-media nu poate fi oprită sau diminutivată. Efectele sunt în aceeași măsură și negative și positive, cu mici diferențe datorate modului de percepție și de abordare al fiecărui segment de public. Mass-media este în primul rând un mod de a circula informații de ultimă oră mult mai ușor, așa că din acest punct de vedere facilitează viața civică și politică a cetațenilor. Modul în care fiecare individ primește această informație și maniera de asimilare și procesare a acesteia sunt primele acțiuni care pot transforma media intr-o influență negativă asupra publicului. Deasemenea, segmentarea publicului și diferențele de cultură și de educație dintre segmente aduc cu ele efecte nedorite ale mass-mediei. În opinia mea, totul ține de modul în care fiecare din noi se folosește de informația respectivă. Cu siguranța mass-media este o forța greu, daca nu imposibil de oprit. Important e ca indivizii să gestioneze corect informația și să nu

7 E. Bucy, K. Gregson, New Media Society, 2011, pag. 357.8 ibidem, pag. 360.9 W. Eveland,JR., Political communication, 2004, pag. 177.

cadă în capcana îndoctrinării cu informații nefolositoare și bine ambalate înainte de a fi reproduse, fie că e vorba de spațiu TV sau de materiale tipărite.

Bibliografie:

Denis McQuail, Mass communication and society, 1977

E. Bucy, K. Gregson, New Media Society, 2011W. Eveland,JR., Political communication, 2004W. Eveland, D. Scheufele , Political Communication, 2000