ESENTEOVIDIU SCOICAN

CIMPOESU LARISACRETU CRISTINA

Esentele sunt compusi organici care au in molecula legaturi

duble, cicluri aromatice, grupe functionale de tip: alcool,

aldehida, cetona, eter, ester sau cicluri care contin atomi de

carbon si unul sau mai multi heteroatomi (N si O).

Pentru a fi mirosita o substanta trebuie sa fie volatila si solubila in apa; ea

ajunge mai intai in organul mirosului, nasul (unde se dizolva in mucoasa

nazala) si apoi la receptorii olfactivi. Lipsa de miros se explica in unele cazuri

prin faptul ca unele molecule,

insolubile in apa, nu ajung la acesti receptori.

Moleculele care

genereaza senzatia de

miros placut se numesc

generic esente; ele

activeza semnale

olfactive la nivelul

sistemului responsabil

de producerea emotiei.

• Esentele se extrag prin antrenare cu vapori, macerare la cald sau extractie cu solventi, din diferite parti ale plantelor.O singura esenta sau amestecuri de esente se patreaza dizolvate intr-un solvent organic cu care formeaza o solutie omogena cu aspect uleios.

• Asa se explica faptul ca esentele sunt folosite inca din antichitate pentru efectul lor terapeutic si sunt folosite si astazi in proceduri de aromaterapie.

La grecii  antici, esentele au jucat un mare rol in medicina,

acestea avand un rol antiseptic. Progresul neincetat al

chimiei a permis extragerea de esente si arome, dar si

producerea lor pe cale artificiala.

Florile, frunzele, fructele si

radacinile mirositoare

isi datoresc parfumul lor

caracteristic unor substante

organice volatile,

numite uleiuri volatile,

uleiuri eterice (esente).

Din  cauza mirosului lor

placut, uleiurile eterice se

folosesc in industria

parfumurilor. 

Uleiurile volatile se gasesc in

celulele secretoare epidermice,

cum sunt cele din partea

inferioara si superioara

a  petalelor  de salcam. Aceste

celule secreta uleiul volatil,care

difuzeaza   prin  membrana si se

raspandeste in aer. La unele

plante este parfumata radacina,

la altele florile si frunzele.

Dupa ce s-a cunoscut compozitia chimica a uleiurilor eterice, s-a trecut la obtinerea lor pe cale artificiala.Primele esente obtinute in laborator au fost esenta de gaultheria (salicilatul de metil) si

esenta de migdale  amare (aldehida benzoica).

Astazi se cunosc metode pentru obtinerea substantelor naturale gasite in uleiurile parfumate si chiar se obtin unele  inexistente in natura.

Exista si unele parfumuri ce se obtin prin extragerea uleiurilor  volatile si amestecarea lor cu alti compusi naturali sau sintetici, rezultatul fiind un parfum cu o valoare superioara celui natural.

Caracteristici terapeutice

• Esenţele de cimbru, lavandă, pin şi eucalipt au acţiuni antiseptice mai ales în domeniul

aparatului respirator, digestiv şi urinar .

• Esenţa de rozmarin, favorizează producerea şi evacuarea bilei. 

• Esenţele de lavandă, maghiran, verbină, chiparos şi anason, exercită efecte antispasmodice .

• Esenţa de lămâie în anumite concentraţii neutralizează bacilul tific şi stafilococul, în numai 5

minute, iar pe cel difteric în 20 de minute. 

• Alte esenţe exercită acţiuni aperitive, afrodisiace, cicatrizante, diuretice, antireumatismale,

febrifuge, antitoxice, antivirale ca şi de alt gen. 

• Lămâia ajută la concentrare, salvia ajută la detaşare, este euforică şi afrodisiacă. 

• Lavanda eliberează căile respiratorii şi îmbie somnul, menta calmează digestia, echilibrează

starea emoţională şi este eficientă contra râului de călătorie.