8/19/2019 Epurarea Tertiara a Apelor Uzate

1/3

Epurarea terţiară (avansată) a apelor uzate

Odată cu dezvoltarea industriei a crescut şi numărul substanţelor evacuate cu apele uzate, parte

din acestea fiind din ce în ce mai greu de îndepărtat prin procedeele clasice de epurare; drepturmare a rezultat necesitatea introducerii unei a treia trepte de epurare, care constituie treaptă deepurare avansată.

 Necesitatea epurării avansate

Treptele de epurare mecanică şi biologică studiate până în present au că rezultat final eliminareaîn care treaptă a materiilor solide în suspensie decantabile şi a uleiurilor care flotează, iar în adouă treaptă, cea biologică, eliminarea în mare măsură a materiilor solide organice, dizolvate şiîn suspensie.

rocedeele actuale nu sunt însă capabile să elimine şi o anumită categorie de materiiimpurificatoare, numite rezistente sau refractare. !ceste materii refractare au efecte negative, în primul rând asupra sănătăţii omului; în afară de bolile "idrice, apele uzate pot produce şiîmbolnăviri neinfectioase. #ncă nu se cunosc efectele to$ice ale unui număr mare de impurităţirezistente la epurae; este însă cunoscut că în apă de băut, rezultată din apele de suprafaţă careservesc drept emisari se găsesc concentraţii variabile de impurităţi noi, neobişnuite. rintre altelese menţionează detergenţii, produsele petrioliere, o mare varietate de "idrocarburi aromaticesubstituite. %eşi concentratiile acestor substanţe în apă de băut sunt de obicei scăzute, de multeori imperceptibile organolectic, efectele lor fiziologice posibile nu pot fi negli&ate. !tâta timp câtsunt cunoscute efectele to$ice ale unora dintre aceste substanţe asupra peştilor şi a altor organism

acvatice este irrational să se presupună că ele sunt cu totul inoffensive pentru om. '(a e$pirimatc"iar părerea că, e$punerea repetată la concentraţii scăzute de astfel de substanţe reprezintă un pericol potenţial pentru sănătatea publică şi că ingerarea continuă a apelor care conţin acestesubstanţe ar putea avea efecte cumulative cu deznodământ dezastruos.

'ubstanţele refractare pot conduce la suplimentarea efectelor estetice neplăcute în emisarii încare sunt evacuate. )ormarea spumei datorit în primul rând detergentiilor, materiilor plutitoare,creştere e$cesivă a algelor, mirosuri neplăcute sau colorarea apei emisarului sunt câteva dinefectele nedorite ale substanţelor refractare.

*fectele economice negative ale substanţelor refractare sunt de asemenea importante+

roduc corodări ale conductelor sau ale bazinelor din beton;

!lterează rapid sc"imbătorii de ioni;

-n"ibă procesele de epurare biologică;

ăresc dozele de coagulanti pentru tratarea apei;

8/19/2019 Epurarea Tertiara a Apelor Uzate

2/3

icşorează viteză de sedimentare.

%in cele e$puse până aici, rezultă necesitatea de a se elabora o te"nologie de epurare a apelor uzate care să o completeze pe cea elaborate până în present, pentru a se obţine o apă care să poată fi folosită fără restricţii c"iar în unitatea unde a fost impurificată.

 #n literature de specialitate, nouă te"nologie este numită+ epurare terţiară sau epurare avansată aapelor uzate. /ltima denumire a fost adoptată official în '/! şi pare mai potrivită, pentru că procesele te"nologice noi se pot aplică nu numai după cele două trepte ale epurări clasice, cidirect apei uzate brute sau într(un stadiu oarecare convenabil al procesului classic.

 Necesitatea epurării avansate este unanim recunoscută, dar până în present numai în '/!, undeîn anumite zone problemele de calitate a apei sunt foarte acute, este în curs de aplicare un program de punere la punct a procedeelor te"nologice corespunzătoare.

*purarea avansată are de atins două obiective principale+

'epararea din apă a impurităţilor refractare cu astfel de eficientă, în cât apă produsă să poată fi refolosită în sensul celor arătate;

0ic"idarea impurităţilor separate, astfel încât aceste să nu poată afecta în niciun felcalitatea apelor natural.

rocedeele te"nologice de epurare avansată a apelor uzate constau din totalitatea proceselor folosite în scopul îndepărtării impurităţilor refractare în general şi a azotului şi fosforului înspecial, pentru obţinerea unei ape care să poată fi folosită în sensul celor arătate.

1eferindu(ne la azot şi fosfor, acestea conduc la proliferarea algelor planctonice din emisari,deoarece apele uzate evacuate mai conţin săruri fertilizante anorganice care conţin azot şi fosfor.rin procedeele clasice se elimina numai o parte din aceste săruri.

/nii autori arată că într(o staţie de epurare obişnuită+

#n treaptă de epurare mecanică se elimina 234 din compuşii conţinând azot şi fosfor;

#n treaptă biologică 53(364 din azotul rămas după decantare şi 764 din restul de fosfor;

!ceastă corespunde la o eficientă globală de 37(384 pentru azotul total şi apro$imativ

564 pentru fosforul total.

#n cele mai multe cazuri, eficientă eliminării fosforului este mult mai mică, această variind între96(564, datorită mineralizării fosforului organic în cursul treptei de epurare biologică. #n apeleuzate mena&ele, apro$imativ &umătate din cantitatea de fosfor se găseşte sub formă de ortofosfat:O5 dozabil direct, restul fiind sub formă de polifosfati şi de fosfor organic, care dau prin"idroliză ortofosfati. #n afară de efectul poluant direct, compuşii menţionaţi favorizează

8/19/2019 Epurarea Tertiara a Apelor Uzate

3/3

dezvoltarea acvatică. *vacuate direct sau indirect în apele de suprafaţă, ei le îmbogăţesc cusubstanţe nutritive eutrofizante, constituind un mediu propice proliferării algelor microscopic şi plantelor acvatice, contribuind în consecinţă printr(o acumulare e$cesivă de fertilizanti laeutrofizarea lacurilor, a bazinelor de retenţie, etc.

Orice creştere a concentraţiei mediului cu elemente nutritive se va traduce în final printr(ocreştere mărită a planctonului şi a plantelor acvatice superioare eutrofe, a căror descompunereantrenează modificări adânci şi neplăcute ale regimului bioc"imic al lacurilor. !ceste modificărisunt accentuate printr(o suprasaturare în o$