' l;i.il.j:i::trll'

EPOVESTITEAN NASTASE

Basme romAnegti repovestite deRdzvan Ndstase

Ilustrafii deSilvana Frinculescu

cuRTEA @vEcHE

Cuprins

Pasdrea Meiastre / 5

Aripi-Frumoasd / 17

Niculcea / 31

Fdt-Frumos gi fata lui Rogu-impdrat / 37

Floarea gi Florea / 45

Cele trei rodii aurite / 53

impdrdlia Ardpugchii / 65

Pdtru Fdt-Frumos gi Staticot-Barba-d-un-cot / 73

Porcul cel fermecat / 83

$hr

"l

',4'€ $' : ,€!'' . ,f" ";

.!r:i:.j*+-r': ;

ee*"

"',, \t

-:s#909S

'ffi"Wffii"W"++s.

,oto

"ffi"ffi"ffi"ffi"+++o

t5t .rg! "; .r'v#xr*l]..lHd-r

.6:;*;li,ir#

c&e"

A fost odatd un impdrat evlavios gi bun, care avea trei feciori. Pe lAnga multe

bunatali ce fdcuse oamenilor din impdrdfia lui, a ridicat gi o mAndstire cum

nu s-a mai vdzut. A impodobit-o cu aur, pietre nestemate, stAlpi de marmu-

rd, intr-un cuvAnt, cu tot ce era mai scump gi mai frumos. Cu cdt se bucura

impdratul de frumuselea ei, cu atAt se intrista cd nu putea sd o termine, cdci

turnul se surpa.

- Cum se poate, zise impdratul, sd nu pot sfArsi o sfAntd bisericd? Am

cheltuit aproape toatd averea tdrii, 9i ea nu este incd gata.

Dadu de veste in lard cd orice megter care va putea sd-i ridice turnulva dobdndi de la el mari daruri si dregdtorii. Pe lAnga aceasta, porunci ca

in toate bisericile sd se facd rugdciuni ca sd se indure milostivul Dumnezeu

sd-i trimitd un megter bun. A treia noapte visd impdratul cd, dacd va aduce

cineva pasdrea maiastrd de pe tdrAmul celdlalt sii va ageza cuibul in turn, se

va putea face mAndstirea cu totul.

Le spuse flilor sdi acest vis, iar ei se intreceau care sd plece mai intAi.

Atunci, lmpdratul Ie zise:

- Se se ducd fiuI meu cel mai mare; si dacd nu va putea sd izbuteascd el,

sd se ducd urmdtorul, gi tot aga, pAnd cdnd Dumnezeu isi va ardta mila.

Copiii tdcurd gi se supuserd, iar feciorul cel mare se pregdti de drum.

Merse ce merse, 9i dupa ce trecu de hotarele impardtiei, se opri intr-o

6

dumbrava frumoasd. Fdcuse focul ;i astepta sd se gateasca mAncarea, cAnd

vdzu inaintea lui un vulpoi care-l rugd sa-si lege ogarul, sd-i dea 9i lui uncodru de pAine, un pahar de vin gi sa-l lase sd se incdlzeascl la foc. Fiul impa-ratului, in loc s5-l asculte, dddu drumul ogarului, care porni dupd el. Atunci,vulpoiul fflcu un semn asupra lui gil schimbd in stand de piatra.

VdzAnd impdratul ca fi.ul sdu cel mare nu se mai intoarce, ascultd rugd-mintea flului mijlociu gi ii ingadui sd mearga 9i eI. Acesta pafi insa ca fratelemai mare.

impdratul cdzu pe gAnduri, vdzAnd cd, dupd atdta vreme, fi.ii sdi nu se maiintorseserd nici cu pas5rea maiastrd, nici fdrd. Atunci, flul cel mai mic ii zise:

- Tatd, iatd cd a trecut mult de cAnd fratii mei cei mari au plecat sd aducdpasdrea mdiastrd gi nu s-au mai intors. Te rog sd md lagi 9i pe mine sd-mi

incerc norocul. Dacd voi izbuti, te vei bucura, tatd, cd ti se implinegte dorinfa.

- Fralii tdi cei mari, zise impdratul, dupd cum se vede, n-au putut sd

facd nimic pentru a aduce acea pasdre mdiastrd, ba poate au ;i murit, cd

sunt dusi de atAta vreme gi nu se mai intorc. Eu sunt bdtrAn. Dacd vei lipsigi tu, cine s5-mi dea ajutor la greutdlile imparaliei, gi dacd voi muri, cine sd

se suie pe scaunul meu, dacd nu tu, fi.ul meu? RamAi aici, dragul tatei, nu temai duce!

Mezinul insd linea morlis sa plece.

Dupd multe rugaminti si stdruinle, impdratul se induplec[ gi-i dddu voie.igi alese calul care-i placu din grajdul impdrdtesc, igi lu5 un ogar sd-I aiba de

tovardg, merinde de ajuns si plecd.

Dupa un timp, sosird amAndoi flii cei mai mari ai impdratului, aducAnd cu

ei pasdrea mdiastrd si o slujnicd pe care o fdcurA gdinareas5. ToatA lumea se

mira de frumuselea fdrd seamdn a acelei pdsdri, ale cdrei pene strdluceau ca

oglinda la soare; pasdrea se agezd in turnul bisericii in cuibul ei, iar turnul nuse mai surpd. Un lucru era insd ciudat: pasdrea pdrea a fi mutd, cdci nu cAnta

deloc, spre mAhnirea impdratului gi a tuturor celor care treceau pe acolo.

Locuitorii incepuserd a uita de flul cel mic al impdratului, atAt de mare le

era bucuria cA li se adusese pasdrea mf,iastrd, iar turnul nu se mai surpase,

9i astfel biserica se putuse construi; numai impdratul era amdrAt in sufletul

sdu cd nu este de fala gi flul cel mic. intr-una din zile veni gdindreasa gi-i zise:

- Mdrite impdrate, toat[ cetatea se minuneazd de glasul pasarii mdies-

tre; cum a intrat azi de dimineaJd in bisericd un cioban, pasdrea a inceput sd

cAnte gi s-a inveselit. Asta este a doua oard de cAnd, cum intrd acel cioban in

bisericd, pasdrea cAntd; cum iese eI, ea tace.

- Se se aducd acel cioban inaintea mea chiar acum!

- Mdria ta, ciobanul este striin, nimeni nu-l cunoagte. Fiii Mdriei Tale

ar fl pus paznici sd-I prind5.

- Taci, zise imp6ratul, nu vorbi de flii mei, cdci nu ti se cuvine!

impdratul puse ;i el cAtiva slujbagi sd pAndeascd 9i, cum iI vor vedea pe

cioban, sd pund mdna pe el gi sd-I aducd inaintea lui.Nu se mullumi cu atAt, ci el insugi se duse la bisericd pentru a auzi cu

urechile sale cAntecul minunat al pdsdrii gi a-I vedea pe acel cioban tAndr; de

n-ar fi fost de faJd, s-ar fl pornit o luptd crAncend intre slujitorii sdi;i oamenii

pugi de flii lui sa-I prindd pe cioban. Atunci, impdratul porunci sA-I aducd pe

acel cioban la palatul sdu, pentru cd simli el ceva anume cAnd iI vdzu aga de

tAndr, blAnd, smerit gi cu chip de voinic.

Dupa ce iesi din bisericd, impdratul se duse la palat, pentru cd inima iizicea cd trebuie sd fie ceva cu acel cioban. Cum il vdzu, impdratul ii zise:

- Ia spune-mi, fldcdule, de unde egti? Cum s-a intAmplat de ai venitpe-aici?

- Istoria mea, luminate impirate, este lung5. Am gi pdrinti, gi frali. Ca

sd-!i povestesc cum am venit pe-aici si de unde sunt, imi trebuie mult timp.

Dar dacd voinfa Mdriei Tale este sd gtii, sunt gata. Chiar mAine in zori voiveni la Mdria Ta. Acum este tArziu.

- Bine, voinice; mAine-dimineafd te agtept.

8

A doua zi, ciobanul veni si agteptd porunca impdratului, care-l chemd

inaintea lui.

- Ia spune-mi, fl5caule, de ce cAntd pasarea mdiastrd cum pui tu picio-rul in bisericd gi tace cAnd iesi?

- Luminate impdrate, Iasd-md sd-fi povestesc toatd istoria mea!

- Te ascult, povestegte-mi tot ce vei vrea!

Atunci, ciobanul incepu:

- Am tatd si frati. Am plecat din casa pdrinteascd pentru a face o faptd

dorita de tata, cdci era trist. Dupd o cdldtorie de cAteva zile, am ajuns la o cAm-

pie frumoasd, de unde se deschideau mai multe drumuri. Acolo m-am hotdrAt

sd fac popas. Mi-am fdcut un foc bun, am scos merinde, gi cAnd era sa md agez

Ia masd, md trezesc cu un vulpoi lAnga mine. Parcd iesise din pamAnt.

- Te rog, zise el, lasd-md sd mI incdlzesc 9i eu la focul tdu, cd, uite, tre-

mur de-mi cldnldnesc dinlii in gurd. Da-mi gi o bucatd de pdine si un pahar

de vin, si-mi potolesc foamea gi setea! Ca sd mdnAnc in liniste si sd md pot

incdlzi fdrd fricd, Ieaga-fi ogarul.

- Prea bine, i-am zis, poftim Ia foc; uite mAncare gi bduturd, ia cAt vei

pofti.

Apoi am legat ogarul gi ne-am agezat amAndoi lAnga foc, povestind. Din

una, din alta, ii spun unde md duc; ba incd 1l 9i rog, dacd gtie, sd-mi spund

cum sd fac, cum sd dreg, sd implinesc slujba.

- Stai fara grija, imi zise vulpoiul. MAine-dimineatd plec5m amAndoi gi,

dacd nu te-oi face eu sd izbutegti, sd nu-mi spui pe nume.

Am stat Ia foc, ne-am ospdtat ca ni;te prieteni, apoi vulpoiul igi lud noap-

te bund gi pieri ca o ndluca. Tot frdmAntAndu-mi mintea sd stiu cum a venitgi cum s-a dus, am adormit.

A doua zi, m-a gdsit uitAndu-md la niste stane de piatra ce inchipuiau

doi oameni, doi cai;i doi ogari. De cum l-am v6zut, ne-am pregatit de drum.

Ff:{::ii --: - l

t:iir:jl

i

:r:iq