epoca strveche

2
Epoca straveche Preistoria reprezintă prima epocă din istoria societăț ii omenești. Ea se mai numește și epoca străveche.Epoca preistorica a durat de o mie de ori mai mult decât celelalte epoci istorice luate la un loc.Ea începe odată cu apari ț ia lui Homo Habillis și se termina cu aparitia orașelor și scrierea. În viziunea evoluț ionistă, preistoria se consideră a fi început cu procesul de antropogeneză  (transformarea unor specii de maimuț e antropoide în oameni) și a durat până la apariț ia scrisului sau a primelor state. După natura uneltelor (materialul) din care omul și-a confecț ionat uneltele li armele, preistoria se  împarte în: Epoca pietrei și epoca metalelor.  Ținând cont de tehnicile de prelucrare a pietrei (tehnica cioplirii, tehnica șlefuirii, tehnica tăierii, tehnica de găurire sau perforare), epoca pietrei se împarte în paleolitic, mezolitic, neolitic. Antropogeneza evoluț ionistă stabilește paleoliticul ca momentul care face trecerea de la prehomizi la euhomizi (eu -  particulă pentru „bine”, „adevărat”). Omul din paleolitic locuia în grote sau în peșteri. Se hrănea cu fructe, cu rădăcini, cu pe ște sau cu animale pe care le vâna prin hăituire. Ocupaț iile lui erau vânatul, pescuitul și culesul. Oamenii erau organizaț i în cete și hoarde. Ginta s-a format prin uniunea a două sau mai multe cete. Primul tip de gintă este ginta matriliniară (maternă). În  paleoliticul superior omul descoperă și produce focul prin lovirea a două pietre sau prin frecarea a două crengi; descoperă plasa de pescuit; realizează picturile rupestre. În mezolitic, uneltele sunt de mici dimensiuni, motiv pentru care se mai numesc și microlite. Ele erau confec ț ionate din silex, cuarț , cuarț it și din os corn. În unele zone a apărut tehnica p erforării. Tot in mezolitic omul a descoperit arcul și săgeata, barca scobită în trunchiul unui copac; domesti cește primele animale (câinele, porcul și calul). În această perioadă omul locuia atât în pe șteri, cât și sub cerul liber. n urmă cu peste 7000 de ani in neolitic, uneltele au fost șlefuite și perforate. În urma unor tehnici, oamenii și-au confecț ionat: topoare cu coadă, ciocane și râșniț e.Apar noi ocupa ț ii, precum olăritul, torsul, ț esutul și împletitul. Oamenii domesticesc și alte animale. Tot în neolitic se începe cultivarea pământului sau agricultura. Modul d e viaț ă nomad este înlocuit de cel sedentar, prin inventarea unor tipuri de locuinț e mai rezistente și prin amplasarea lor în grupuri, viitoarele sate. Ele vor sta la baza vechilor ora șe. În mileniul doi î.Hr., omul a descoperit metalele: arama, aurul,argintul. Primele utilizări ale metalelor sunt datate încă din epoca pietrei, dar noua tehnologie nu a avut căutare într -o primă etapă.

Transcript of epoca strveche

8/3/2019 epoca strveche

http://slidepdf.com/reader/full/epoca-strveche 1/2

Epoca straveche

Preistoria reprezintă prima epocă din istoria societăț ii omenești. Ea se mai numește și epoca

străveche.Epoca preistorica a durat de o mie de ori mai mult decât celelalte epoci istorice luate la un

loc.Ea începe odată cu apariț ia lui Homo Habillis și se termina cu aparitia orașelor și scrierea. În

viziunea evoluț ionistă, preistoria se consideră a fi început cu procesul de antropogeneză (transformarea

unor specii de maimuț e antropoide în oameni) și a durat până la apariț ia scrisului sau a primelor state. 

După natura uneltelor (materialul) din care omul și-a confecț ionat uneltele li armele, preistoria se

 împarte în: Epoca pietrei și epoca metalelor.  Ținând cont de tehnicile de prelucrare a pietrei (tehnica

cioplirii, tehnica șlefuirii, tehnica tăierii, tehnica de găurire sau perforare), epoca pietrei se împarte în

paleolitic, mezolitic, neolitic. 

Antropogeneza evoluț ionistă stabilește paleoliticul ca momentul care face trecerea de

la prehomizi la euhomizi (eu - particulă pentru „bine”, „adevărat”). Omul din paleolitic locuia în grote

sau în peșteri. Se hrănea cu fructe, cu rădăcini, cu pește sau cu animale pe care le vâna prin hăituire. 

Ocupaț iile lui erau vânatul, pescuitul și culesul. Oamenii erau organizaț i în cete și hoarde. Ginta s-a

format prin uniunea a două sau mai multe cete. Primul tip de gintă este ginta matriliniară (maternă). În

 paleoliticul superior omul descoperă și produce focul prin lovirea a două pietre sau prin frecarea a două

crengi; descoperă plasa de pescuit; realizează picturile rupestre. În mezolitic, uneltele sunt de mici

dimensiuni, motiv pentru care se mai numesc și microlite. Ele erau confecț ionate din silex, cuarț , cuarț it

și din os corn. În unele zone a apărut tehnica perforării. Tot in mezolitic omul a descoperit arcul și

săgeata, barca scobită în trunchiul unui copac; domesticește primele animale (câinele, porcul și calul). În

această perioadă omul locuia atât în peșteri, cât și sub cerul liber. n urmă cu peste 7000 de ani in

neolitic, uneltele au fost șlefuite și perforate. În urma unor tehnici, oamenii și-au confecț ionat: topoare

cu coadă, ciocane și râșniț e.Apar noi ocupaț ii, precum olăritul, torsul, ț esutul și împletitul. Oamenii

domesticesc și alte animale. Tot în neolitic se începe cultivarea pământului sau agricultura. Modul deviaț ă nomad este înlocuit de cel sedentar, prin inventarea unor tipuri de locuinț e mai rezistente și prin

amplasarea lor în grupuri, viitoarele sate. Ele vor sta la baza vechilor orașe.

În mileniul doi î.Hr., omul a descoperit metalele: arama, aurul,argintul. Primele utilizări ale

metalelor sunt datate încă din epoca pietrei, dar noua tehnologie nu a avut căutare într -o primă etapă.

8/3/2019 epoca strveche

http://slidepdf.com/reader/full/epoca-strveche 2/2

Abia din perioada când majoritatea uneltelor de piatră au fost înlocuite cu altele din metale putem vorbi

de prima epocă a metalelor. Epoca fierului a reprezentat cea de-a doua epocă a metalelor. Ea a apărut în

urmă cu două mii de ani, când omul a descoperit fierul. Din acest metal, omul a confecț ionat noi arme și

unelte, între care pluguri, ciocane, clești, cuț ite, fierăstraie. 

Părerea mea este că lumea din ziua de azi se bazează pe moştenirile antichitătii. Noi am ajuns

să construim megalopolisuri, insă fară ca oamnenii preistorici să fi descoperit uneltele nu am fi reușit să 

avem astfel de unelte moderne si să descoperim materiale care ne-au ajutat la construirea drumurilor

naț ionale.Eu cred ca si artele plastice au la baza picturile rupestre din antichitate care au influenț at

numeroși pictori din zilele noastre si nu numai. Cred de asemenea că intreaga noastră cultură s-a

dezvoltat pe bazele puse de catre gânditorii antici.

Din puctul meu de vedere, antichitatea a jucat cel mai mare rol in cultura noastră de astazi,reușind sa ne influenț eze intr-un mod pozitiv. Tot ceea ce ne inconjoară acum reprezinăt rezultatul

antichităț ii.

Cred că pentru a inț elege mai bine cultura noastră trebuie sa cunoaștem si sa inț elegem

cultura si civilizaţia antichităţii.

Bibliografie

1.  Istoria Europei vol. I . Mostenirea Antichitatii Ed, a II-a. – de Berstein Serge si Milza Pierre.

2.  www.wikipedia.com

3.  www.clopotel.ro

4.  www.referat.ro

Kasziba Denisa – IX D