Epictet - Manualul Si Fragmente_Part8
1
MANUALUL. FGMENTE 9 Caea lui Epictet numită Enchiridion este o excelentă antologie a Diatribe-lor. Acest manual se adresează unui discipol care aspiră să devină filosof. Doctna comună a Poicului dobîndeşte o expresie nouă şi energică. Epictet adoptă ontologia şi oseologia stoică, dar noveă etica. În ontologie, stoicii sînt materialişti, dar admit existenţa unui principiu activ, imanent materiei, numit . identificat cu divinitatea. Stoicii sint panteişti, iar divinitatea este imanentă. Situarea zeului în afara lii nu e proprie gîndii stoice. În oseologie, stoicii consideră că פepţiile şi repzentările sînt ordonate de raţiune şi astfel se poate disocia adevărul de neadevăr. Etica 1 stoică rropune omului " de a ăi" confo legilor natui, pncipiu care asigură autonomia spirituală a individului. Idealul stoicilor c omul înţelep sophos, ca coaşte legile iveului şi, condus de raţiune, spîneşte pasiunile, alimd d;la u d care echivaleă cu viutea supmă. Etica stoică nu exclude însă îndeplinirea datoriilor obşteşti. Zenon, fondatol şcolii stoice vechi, propusese o docnă socială utopică, ră disocieri eice şi de clasă, abdona de uaşii săi, sub psiunea stelor monarhice în care ăiau. Stoicii pdică autodesăvîirea singătate, dar susţin şi solidtatea ă. acest sens, recomdarea paicipării la politica cetăţii2 este edificatoare. Docna stoică a lui Epicte flectată Enchirdion, ajută omul înţeleagă fapt iveul este bun cum este, tol se peece sub legea unei ţiuni imente suפrioe, care conduce lea cu înţelepcie. Adeea la voinţa Providenţei il face pe om libe� şi fecit, pofida oprimăi şi sufenţei din j. Epictet îndeamnă discipolii săi să gîndească şi să sim ca el, căci el este magis al "aei de a ăi" în concordan 1. A. Booer , Die Ethik d Stoir Ep iktet, Stungan, 1894; Th. Coldeau, Et ude s ur /'Epictete, Ps, 1Z3; A. Bn, morale sociale de demiers Stoicicns: neque, Epict et e, Marc-Aurile, Ps, 1967; J. Bn, stoicisme, Paris, 1969. 2. C. Nicole idees litiques a Rome SOI la Republique, Ps, 19@; A. Michel, 1 phi/ophie po/it ique Q Rome d'Aute Q Marc-Aul?le, Pis, 1969 şi idem, H istoire de dnines politiques Q Rome, Ps, 1970. . 1. J. Moreau, Epict et e ou le secte de la liberte, Ps� 1τ.
-
Upload
baracuda324 -
Category
Documents
-
view
245 -
download
10
description
Epictet - Manualul Si Fragmente_Part7
Transcript of Epictet - Manualul Si Fragmente_Part8
-
MANUALUL. FRAGMENTE 9
Cartea lui Epictet numit Enchiridion este o excelent antologie a Diatribe-lor. Acest manual se adreseaz unui discipol care aspir s devin filosof. Doctrina comun a Porticului dobndete o expresie nou i energic. Epictet adopt ontologia i gnoseologia stoic, dar renoveaz etica. n ontologie, stoicii snt materialiti, dar admit existena unui principiu activ, imanent materiei, numit Ai:J.(rx,. identificat cu divinitatea. Stoicii sint panteiti, iar divinitatea este imanent. Situarea zeului n afara lumii nu e proprie gndirii stoice. n gnoseologie, stoicii consider c percepiile i reprezentrile snt ordonate de raiune i astfel se poate disocia adevrul de neadevr. Etica 1 stoic rropune omului "arta de a tri" conform legilor naturii, principiu care asigur autonomia spiritual a individului. Idealul stoicilor c omul nelept, sophos, care cunoate legile universului i, condus de raiune, stpnete pasiunile, reali:i"md dtapcrt;;la sau dmxn:ux, care echivaleaz cu virtutea suprem.
Etica stoic nu exclude ns ndeplinirea datoriilor obteti. Zenon, fondatorul colii stoice vechi, propusese o doctrin social utopic, filr disocieri etnice i de clas, abandonat de urmaii si, sub presiunea statelor monarhice n care triau. Stoicii predic autodesvrirea n singurtate, dar susin i solidaritatea uman. n acest sens, recomandarea participrii la politica cetii2 este edificatoare.
Doctrina stoic a lui Epictet, reflectat n Enchir"idion, ajut omul s neleag faptul c universul este bun aa cum este, c totul se petrece sub legea unei raiuni imanente superioare, care conduce lumea cu nelepciune. Aderarea la voina Providenei il face pe om libe i fericit, n pofida oprimrii i suferinei din jur. Epictet ndeamn discipolii si s gndeasc i s simt ca el, cci el este un magistru al "artei de a tri" n concordan
1. A. Bonhotfer, Die Ethik des Stoiker Epiktet, Stungan, 1894; Th. Colardeau, Et ude sur /'Epictete, Paris, 1903; A. Bodson, Ll1 morale sociale de demiers Stoicicns: seneque, Epictete, Marc-Aurile, Paris, 1967; J. Brun, Le stoicisme, Paris, 1969.
2. C. Nicolet, Les idees politiques a Rome SOIIS la Republique, Paris, 1964; A. Michel, L11 phi/osophie po/itique Q Rome d'Auguste Q Marc-Aul?le, Paris, 1969 i idem, Histoire de docnines politiques Q Rome, Paris, 1970 .
. 1. J. Moreau, Epictete ou le secrite de la liberte, Paris 1964.
