Chimizarea in agricultura

Chimizarea agriculturii inseamna folosirea unei game variate de produse chimice,respectiv: ingrasaminte chimice,amendamente calcaroase, biostimulatori pentru plante si animale,erbicide si insecto-fungicide, medicamente, saci pentru ambalat, ambalaje pentru legume si fructe, etc.

Ingrasamintele chimice

Ingrasamintele chimice au un rol important in marirea randamentelor si in eficientizarea productiei. Sporul de productie la hectar obtinut prin folosirea acestor substante poate fi de 5-6 ori.

Inca din 1948,Romania a inceput sa produca ingrasaminte chimice pe baza de fosfor, iar din 1953 si pe baza de azot.Cea mai mare productie de ingrasaminte realizata de industria romaneasca a fost de 3.897 tone,in anul 1986,dupa care aceasta a inceput sa scada, in prezend fiind de 1/3 din valoarea maxima atinsa.

Cea mai mare cantitate de ingrasaminte chimice administrata la unitatea de suprafata a fost tot in anul 1986, cu 122,8 kg substanta activa la hectar,cantitate care in 1992 a ajuns la 48 kg la hectar.

Cantitati mari de ingrasaminte chimice sunt folosite in agricultura intensiva si superintensiva din tarile Europei de Vest, de exemplu:Germania 423 kg substanta activa,Franta 327 kg substanta activa.

Structura principalelor feluri de ingrasaminte,in Romania, este in functie de tipul de sol si de structura culturilor,astfel:ingrasaminte pe baza de azot- 55%, ingrasaminte pe baza de fosfor-30% si ingrasaminte pe baza de potasiu-15%.

Eficienta economica a ingrasamintelor chimice depinde de calitatea solului pe care sunt utilizate,de planta la care se folosesc,de felul ingrasamintelor,de tehnologia culturii respective, de pretul ingrasamintelor,etc.

Principalele cai de sporire a eficientei economice a folosirii ingrasamintelor chmice in agricultura sunt:

1. Asigurarea unei retete de fabricatie cu raport optim intre azot,fosfor si potasiu, in raport cu conditiile pedoclimatice si structura culturilor din tara noastra.

2. Producerea si livrarea ingrasamintelor chimice doar in stare granulata, deoarece asa se reduc riscurile de pierdere si se faciliteaza munca de administrare.

3. Folosirea ingrasamintelor complexe, formate din 2-3 elemente,pentru micsorarea costurilor cu administrarea acestora in sol

4. Cresterea cantitatii de ingrasaminte chimice pe solurile mai putin fertile,pentru a ajuta la sporirea productiei

5. Extinderea utilizarii ingrasamintelor chimice cu “descompunere lenta”,pentru a preveni poluarea solului si a apei.

Indicatorii de apreciere a eficientei economice sunt:

1.Productia suplimentara la hectar si pe doza

2.Costul suplimentar pe hectar si pe tona de produs

3.Profitul pe hectar,pe tona de produs si pe doza

4.Rata profitului

5.Sporul marginal pe hectar si pe doza

6.Costul marginal pe hectar,pe tona de produs si pe doza

7.Profitul mariginal pe hectar,pe tona de produs si pe doza

8.Rata profitului marginal

Administrarea ingrasamintelor trebuie sa aiba in vedere si efectele negative pe care le produce si anume: poluarea solului, a apelor de suprafata si de adancime, cu consecinte grave asupra omului.Din acest motiv multe din tarile cu agricultura intensiva si superintensiva au redus consumul de ingrasaminte chimice si au ales practicarea unei agriculturi ecologice.

Ingrasamintele naturale contin de 7-8 ori mai multe elemente nutritive decat orice alt ingrasamant chimic.

Pentru o eficienta economica mai mare a acestor ingrasaminte, este necesar ca ele fie aplicate in raport cu tipul de sol si cu planta cultivata si rareori asociate cu ingrasaminte chimice.

Amendamentele calcaroase se utilizeaza in mod deosebit pe terenuri acide.Eficienta economica a acestora este foarte ridicata,deoarece sporurile de productie amortizeaza investitia inca din primul an.In Romania,sporul de productie prin aplicarea amendamentelor calcaroase pe terenurile acide oscileaza intre 100-1.200kg la hectar,iar la forum intre 160kg la hectar si 1.330 kg/ha.

Pesticidele.In componenta acestora intra: erbicidile si insecto-fungicidele.Acestea se utilizeaza deoarece pierderile de recolta datorate atacurilor daunatorilor biologici pot ajunge pana la 35%.

In prezent, in Romania sunt peste 235 specii de agenti patogeni,210 specii de daunatori si peste 200 specii de buruieni care diminueaza recolta.

In ultimii ani, productia agricola si cantitatea de pesticide administrata s-au diminuat paterni.

Pesticidele au efecte negative,atat asupra produselor agricole,cat si asupra consumatorului final-omul.

Bibliografie: Probleme de politica agrara, prof.univ.dr.Gabriel Popescu – http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/