Odată cu aderarea României la Uniunea Europeană,la 1 ianuarie 2007, au fost adoptate dispoziţii speciale pentru a facilita şi a sprijini aderarea în bune condiţii a acesteia şi, în acelaşi timp, pentru a proteja buna funcţionare a politicilor şi instituţiilor UE.

Prin aderarea sa la Uniunea Europeană, România a acceptat să îşi asume drepturile şi obligaţiile care revin fiecărui stat membru. Conform practicii obişnuite, Comisia monitorizează aplicarea legislaţiei (acquis-ul comunitar) pentru a se asigura de respectarea acestor obligaţii.

La 26 martie 2010, Consiliul European a aprobat propunerea Comisiei de a lansa o nouă strategie pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă, Strategia Europa 2020, bazată pe coordonarea sporită a politicilor economice, care se va concentra pe domeniile-cheie în care sunt necesare acțiuni în vederea stimulării potențialului de creștere durabilă și de competitivitate al Europei.

La 30 aprilie 2013, România și-a prezentat Programul de convergență pentru perioada2012-2016 și Programul național de reformă pentru 2013. Pentru a se ține seama delegăturile dintre cele două programe, acestea au fost evaluate în același timp.

Pe baza evaluării, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1466/97 al Consiliului, aProgramului de convergență pentru 2013, Consiliul consideră că scenariulmacroeconomic care stă la baza previziunilor bugetare din program este plauzibil șicoerent cu evaluarea făcută de Comisia Europeană în ultimele sale previziuni.

Principalele riscuri pentru Programul de convergență sunt legate de aplicarea unor eventuale corecții financiare suplimentare referitoare la absorbția fondurilor UE sau de finanțarea din bugetul național a proiectelor prioritare, de acumularea de noi arierate, în special la niveluladministrațiilor locale, și de progresele limitate înregistrate în ceea ce priveșterestructurarea întreprinderilor deținute de stat. Datoria publică a României continuă săfie relativ scăzută, reprezentând în 2012 37,8 % din PIB. Se așteaptă ca nivelul datorieipublice să crească până la 38,6 % în 2014, menținându-se însă sub plafonul de 60 %din PIB pe durata de derulare a programului

Situația finanțelor publice ale României s-a îmbunătățit, deficitul bugetar coborândsub 3 % în 2012 și o nouă consolidare fiscală fiind așteptată în 2013. Nivelul redus deconformitate fiscală reprezintă o provocare majoră pentru sistemul fiscal al României,în special în ceea ce privește TVA și impozitarea veniturilor salariale. Nivelul taxelorde mediu este sub media UE. Datoria publică a României este în continuare scăzută,reprezentând în 2011 34,7 % din PIB. Se așteaptă ca nivelul datoriei publice să ajungăla 38 % în 2014, menținându-se însă sub plafonul de 60 % din PIB.

România este în prezent unul dintre cele două state membre care nu a luat încănicio decizie în sensul egalizării vârstei de pensionare pentru femei și pentru bărbați șiîn care rata de ocupare a lucrătorilor vârstnici (41,4 % în 2012) este considerabil maimică decât media UE.

Sectorul sănătății din România se caracterizează prin inegalități importante din punctul

de vedere al accesului la servicii și al calității acestora, inegalități datorate, printrealtele, și utilizării ineficiente a resurselor și gestionării defectuoase. Au fost demaratereforme pentru îmbunătățirea eficienței sistemului de sănătate, dar sunt necesare încontinuare eforturi susținute în acest sens.

În 2012, rata de ocupare în România a fost în continuare scăzută (63,8 %),constatându-se o ușoară îmbunătățire față de anul anterior (când aceasta se situa la62,8 %). Obiectivul de 70 % până în 2020, stabilit de România în contextul StrategieiEuropa 2020, rămâne dificil de atins. Productivitatea forței de muncă a României este,în continuare, printre cele mai scăzute din UE.Ratele de ocupare și de activitate în rândul tinerilor au fost în 2012 printre cele mai scăzute dinUE (23,9 % și, respectiv, 30,9 %), în timp ce rata șomajului în rândul tinerilor a fostridicată, situându-se la 22,7 % în 2012. În România, procentul tinerilor care nu suntîncadrați profesional și nici nu urmează vreun program educațional sau de formare esteridicat și în creștere (16, 8 % în 2012).

Reducerea sărăciei continuă să fie o problemă importantă. În 2011, o proporție de40,3 % din populația României era expusă riscului de sărăcie și de excluziune socială,aproape cu două treimi mai mult decât media UE de 24,2 %.

România se confruntă cu o provocare majoră înceea ce privește îmbunătățirea calității sistemului său de învățământ și de formare.Părăsirea timpurie a școlii este o problemă importantă; situată la 17,3 % în 2012, rata părăsirii timpurii a școlii este în România cu mult peste media UE de 13,5 % și pesteobiectivul național de 11,3 %. Dificultățile persistă în special în zonele rurale și izolateși în cazul romilor. România nu dispune de un sistem adecvat de colectare a datelorreferitoare la elevii care părăsesc timpuriu școala; adoptarea anul acesta a unei strategiicuprinzătoare în acest domeniu ar trebui să contribuie la remedierea acestui aspect.Accesul la structuri de calitate și accesibile financiar pentru educația și îngrijireacopiilor preșcolari este, în continuare, problematic. Necorelarea dintre competențelepropuse și cele cerute pe piața muncii caracterizează un număr mare de programe deînvățământ universitar și profesional, nivelul slab al calificărilor profesionaleconstituind o problemă specifică în acest context. Având în vedere rata ridicată așomajului în rândul absolvenților de studii universitare și rata supracalificării, aliniereasuplimentară a învățământului universitar la piața muncii constituie o prioritate deprim-plan.

Capacitatea administrativă insuficientă este o sursă principală de preocupare pentruRomânia. Administrația publică se caracterizează printr-un cadru juridic incoerent,prin recurgerea frecventă la ordonanțe de urgență, printr-un nivel scăzut de cooperareinterministerială și printr-o birocrație excesivă.Slaba capacitate administrativă se reflectă în rata scăzută de absorbție a fondurilor UE.Obiectivul de absorbție convenit pentru sfârșitul anului 2012 în cadrul programului deasistență financiară al UE nu a fost atins, existând un decalaj considerabil față deacesta. La sfârșitul anului 2012, absorbția cumulativă era de 5,53 miliarde EUR sau20,2 % din totalul fondurilor structurale, de coeziune și agricole disponibile, adică cu2,47 miliarde EUR mai puțin decât obiectivul stabilit în cadrul programului pentru

sfârșitul anului 2012, care era de 8 miliarde EUR.

România se confruntă cu o serie de dificultăți în ceea ce privește competitivitateaeconomică, productivitatea în sectorul industrial și al serviciilor rămânând scăzută.Principalele probleme sunt un mediu de afaceri slab dezvoltat și o susținereinsuficientă a cercetării și dezvoltării (C&D).

În România, concurența și eficiența sunt scăzute în domeniul energiei șitransporturilor.România este a treia cea mai energointensivă economie din UE, cu o intensitateenergetică de 2,5 ori mai mare decât media UE. Este, de asemenea, a treia economiedin UE cu nivelul cel mai ridicat de emisii de carbon. Clădirile de locuințe dinRomânia consumă de opt ori mai multă energie decât media țărilor UE-15 din cauzaunui sistem ineficient de termoficare și a faptului că respectivele clădiri nu sunt isolateîn mod corespunzător. Integrarea piețelor energiei electrice și gazelor naturale pepiețele UE este, în continuare, incompletă și nu au fost încă realizate interconexiuniletransfrontaliere ale rețelelor de gaze.